roduse disponibile pe pia ă

L L r ări er e ti e i te i e i u trie

Anul acesta, Forumul live desfășurat în cadrul DEM METAL Virtual a fost structurat pe sprinturi tematice încheiate cu sesiuni A. Cei peste 3 de spea eri au susţinut tot atâtea prezentări live pentru următoarele tematici: n Industria după un an de pandemie; n Industr .0; n II T Cloud C bersecurit ; n Soluţii de finanţare pentru industrie - Fonduri UE și de stat; n Digitalizarea industriei din România; n Situaţia industriilor în actualul context economic; n Industrial Start-ups.

Adrian SANDU, Secretar General ACAROM a prezentat provocările pe care industria auto a fost, și este încă, nevoită să le depășească. În ultimii zece ani, ponderea componentelor electronice în industria auto a crescut foarte mult. Astfel, în contextul pandemiei cea mai mare provocare a fost lipsa componentelor electronice, la care se adaugă și provocările legate de mobilitate. Trecerea la vehicule hibride și electrice crește nevoia de noi tehnologii. În acest context sunt necesare investiţii mari în cercetare și dezvoltare.

În panelul cu tema ,, ndustria după un an de pandemie au fost prezentate câteva dintre măsurile pentru sprijinirea mediului economic luate de guvernele ţărilor partenere României ( ermania, Franţa, Italia), provocările întâmpinate de companii în acest an marcat de pandemie, dar și perspectivele de revenire a economiei.

Astfel, Sebastian METZ, General Manager AHK România, a arătat că până acum ermania a cheltuit 100 de miliarde de euro cu sprijinul financiar acordat companiilor, la care se adaugă încă 30 de miliarde de euro pentru programul urzarbeit . Aceasta în condiţiile în care analiștii au estimat că economia germană a pierdut cam aceeași sumă. Mai exact, în economia germană a fost injectată o sumă aproximativ egală cu pierderea din PIB.

În ceea ce privește perspectivele, Sebastian Metz a declarat: Este nevoie de mai multă implicare din partea României în proiectele IPCEI (Important Project of Common European Interest). În momentul de faţă există 3 proiecte IPCEI, pentru baterii, hidrogen și micro-electronice. Acestea vor influenţa dezvoltarea economică în Europa, și cum România este o economie industrială, avem nevoie de o implicare puternică din partea ei în astfel de proiecte. De asemenea, legat de marile teme dezbătute la nivel european și de noile provocări, eneral Managerul AH România adaugă: Trebuie să ne gândim mult mai mult la integrarea locală a furnizorilor de componente. Vedem criza componentelor electronice care provin din China, Taiwan și SUA. Și războiul comercial dintre China și SUA a adus multă incertitudine cu privire la disponibilitatea acestor componente, și Europa este prinsă în mijloc. Trebuie să găsim mai mulți furnizori la nivel local, aceasta ne va sprijini și ne va ajuta să ne atingem obiectivele privind producția și disponibilitatea pieselor, dar și predictibilitatea privind furnizarea pieselor necesare pentru produsele noastre finale.

Adrian SANDU, Secretar General ACAROM

Statul francez s-a concentrat să creeze scheme de finanțare pentru investiții. Astfel s-a urmărit finanțarea tranziției digitale, inovației și a soluțiilor pentru menținerea producției în Franța. Pentru aceasta au fost oferite și împrumuturi foarte solide de către statul francez, unele dintre ele mergând chiar până 30% din cifra de afaceri, acest împrumut fiind garantat de stat. Există un interes foarte ridicat acum de a investi în România. Sunt multe firme care doresc repatrierea activităților industriale din Asia către Europa, iar România este una dintre opțiuni, dar limitarea României este forța de muncă. Camerele de comerț bilaterale duc o muncă susținută pentru învățământul dual. Aceste programe sunt cheia pentru a putea sprijini investițiile și este rolul Camerelor de comerț și al firmelor să sprijinim universitățile pentru a putea Guvernul român trebuie să analizeze mega dezvolta o formare mai eficientă. tendințele care vor ajunge și în România: Jérôme FRANCE, Vicepreședinte CCIFER Pactul verde european, Creșterea sustenabilității economiei, Digitalizarea. Nu se pune problema dacă vor ajunge, ci în cât timp – în următoarele șase luni sau un an, și cât de mult trebuie să ne adaptăm. Efectele vor fi mult mai mari decât cele ale pandemiei. Deci, trebuie să ne proiectăm politicile aici, în România, astfel încât să putem digera aceste efecte care vor veni. Așadar, avem nevoie de mai mult sprijin, în special pentru ca întreprinderile românești să facă față acestor provocări. Și acest lucru poate fi făcut prin sprijin financiar, prin construirea unei infrastructuri, agenții care vor fi acolo pentru a îndruma companiile cu costuri reduse. Fondurile europene ar trebui folosite pentru economie, pentru adaptarea la aceste evoluții care nu sunt foarte îndepărtate.

Sebastian METZ, General Manager AHK România

o erto S , reședinte p , a spus că statul italian a alocat peste 1 miliarde de euro pentru sprijinirea economiei. Aceste fonduri au fost orientate către 3 direcţii: pentru IMM-uri, pentru bunăstare și pentru sănatate. Pierderea din PIB în 2020 a fost de 9, %, o cifră record pentru Italia, care nu și-a revenit pe deplin după criza financiară din 200 , după cum declară președintele CCIpR. Revenirea la nivelurile precovid este de așteptat să se atingă între T3 2022 și T 202 . În ceea ce privește provocările și perspectivele economice ale României, Roberto Musneci declară: