7 minute read
Ştiri
GEN-Z
Tinerii generaţiei Z îºi doresc propria afacere
Conform concluziilor studiului național organizat de Insights PulseZ, și publicat pe 2 octombrie, tinerii generației Z sunt cu adevărat interesați să își pornească o afacere. 1 din 2 tineri la nivel național sunt interesați de antreprenoriat.
Principalele bariere cu care se confruntă tinerii ce vor să pornească o afacere sunt reprezentate de: lipsa resurselor financiare (78%), lipsa cunoștințelor concrete în gestionarea unei afaceri (66%) și lipsa mentoratului (64%).
Mai mult de două treimi din respondeții studiului susțin că au nevoie de ajutor pentru a putea începe un business. În acest context, Romanian Business Leaders propune o soluție care vine în ajutorul Generației Z prin dezvoltarea comunității „Tinerii în Arenă”.
Conform aceluiași studiu Insights PulseZ, jumătate din respondenți sunt optimiști, simțindu-se motivați și nerăbdători să înceapă o afacere. 55% dintre tineri își doresc să se inconjoare de alți antreprenori pentru a fi motivați să își înceapă business-ul. „Suntem fericiți să susținem viitorii antreprenori ce intră în programul Tinerii în Arenă și să îi pregătim pentru adevăratele provocări ale antreprenoriatului. Dorința noastră este să le oferim tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani accesul la informații despre antreprenoriat și să îi ghidăm către acțiunile reale pe care le pot face pentru a aduce ideile lor la realitate. Visele Generației Z trebuie să fie susținute prin informații, mentorat și oportunități tangibile și acționabile. Astfel, oferim participanților beneficii prin care să își poată crea și pune în practică planurile de business, perspectivele și așteptările. Programul prevede sesiuni de networking și de mentorat pentru tineri, unde aceștia pot interacționa cu antreprenori de succes și pot discuta despre ideile de business, nevoile și dorințele lor. Tinerii în Arenă reprezintă un hub de dezvoltare a noii generații”, a declarat Alin-Claudiu Apostu, Project Manager pentru Insights și Vreau să fiu Antreprenor.
Programul Tinerii în Arenă încercă să elimine barierele cu care se confruntă noii antreprenori și oferă un program de mentorat în care sunt implicați antreprenori de succes, din diverse domenii, care investesc resurse în dezvoltarea și susținerea tinerilor.
EVENIMENT
n perioada 14 -16 septembrie 2022, la Suceava, s-a
Îdesfășurat al 13-lea Workshop Internațional de Compatibilitate Electromagnetică CEM 2022. Workshopul a fost organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE – CA București în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea „Politehnica” din București și Asociația pentru Compatibilitate Electromagnetică din România, sub egida Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Ministerului Educației.
Lucrările, structurate pe lecții invitate, prezentări orale și postere, au abordat următoarele aspecte și probleme conexe: compatibilitatea electromagnetică în domeniile electronică, sisteme de comunicații, sisteme de transport, sisteme industriale; materiale pentru compatibilitate electromagnetică; ecrane și soluții de ecranare electromagnetică; transfer de energie fără fir; calitatea energiei electrice și eficientizarea consumului; electronic packaging; efectele expunerii umane la câmpurile electromagnetice; compatibilitate bio-electromagnetică; tehnologia 5G şi sănătatea; aspecte legate de standardizare în domeniul CEM.
Workshopul Internațional de Compatibilitate Electromagnetică CEM 2022 a avut oportunitatea să găzduiască în dezbateri și schimb de idei specialiști de renume din domeniu, atât din țară, cât și din străinatate. Participanții din țări precum Franța, Polonia, Japonia, Anglia, Croația, Republica Moldova și România au susținut lucrări inițiate și dezvoltate în medii de cercetare proprii, precum universități, institute de cercetare, academii, instituții din domeniul telecomunicațiilor și standardizării, IMM-uri.
Workshop-ul s-a încheiat cu ceremonia de premiere pentru cea mai bună prezentare orală a unui tânăr participant și cel mai bun poster. Sponsorii acestei ediții au fost Oracle for Research, Marc Tel S.I.T., COMTEST S.R.L. și OICPE.
Companii germane, interesate să-ºi deschidă afaceri în România
n perioada 30 august – 2 septembrie, o delegație formată din reprezentanții a trei companii germane a vizitat
ÎRomânia cu scopul de a găsi parteneri pentru deschiderea de noi afaceri pe piața românească. Două dintre cele trei companii activează în domeniul producției și comercializării de mașini și utilaje, iar cea de-a treia produce tehnologie de studio pentru radio și televiziune.
Vizita a fost organizată de Camera de Comerţ și Industrie româno-germană (AHK România) împreună cu Agenţia de Promovare Economică din landul Saxonia (WFS), iar întâlnirile au avut loc în București și în Cluj-Napoca.
Un punct de interes pentru delegaţia germană a fost centrul de cercetare în domeniul laserelor (ELI-NP) al Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Participanţii au mai avut întâlniri B2B (vânzări la nivel de companii) cu zece firme românești de distribuţie pentru a-și promova produsele în România și au vizitat o firmă românească de producţie construcţii metalice. Reprezentanţii companiei germane cu activitate în domeniul radio -TV au vizitat studiourile Radiodifuziunii Române. La Cluj-Napoca membrii delegaţiei s-au întâlnit cu reprezentanţi ai unei firme germane de producţie din industria metalului cu sediul în Dej și au vizitat Universitatea Tehnica din Cluj și studioului de film Cluj Innovation Park.
De asemenea au participat și la evenimentul aniversar 20 de ani AHK România, prilej de cunoaștere și de stabilire de viitoare cooperări pentru comunităţile de afaceri din cele două ţări.
Pentru investitorii germani, economia României se numără printre cele care au avut cea mai mare creștere din Europa de Est.
Camera de Comerţ și Industrie RomânoGermană și WFS oferă companiilor interesate consultanţă individuală din partea experţilor din piaţă cu privire la oportunităţile din diverse sectoare sau sprijin pentru găsirea și stabilirea de contacte cu potenţiali parteneri de afaceri sau de cooperare.
AHK România consideră că aici există potenţial de afaceri pentru companiile saxone în domeniile construcţiilor de mașini, instalaţiilor sau în robotică, aceasta din urmă fiind folosită în industriile de prelucrare a metalelor și a maselor plastice. În afară de acestea, mai sunt oportunităţi în domeniul tehnologiilor de mediu și de energie.
Companiile saxone au exportat către România în anul 2021 bunuri în valoare de 395,4 milioane EUR, în principal produse pentru construcţia de autovehicule și produse electrotehnice. La rândul ei, Saxonia a importat din România mărfuri în valoare de 526,9 milioane EUR însemnând produse pentru construcţia de autovehicule și produse electrotehnice. În clasamentul pe ţări al landului Saxonia, România se află pe locul 26 la exporturi și pe locul 18 la importuri. A
În ultimii ani, din cauza pandemiei și a invaziei Rusiei în Ucraina, s-au schimbat piețele și fluxul de mărfuri și investiții. În acest context companiile își reanalizează amplasamentele investiționale și lanțurile de aprovizionare și încearcă să găsească noi piețe de desfacere. România este o piață interesantă, prin prisma așezării geografice, dar și a faptului că oferă companiilor din landul Saxonia numeroase oportunități, ca urmare a programelor de investiții pentru infrastructură și sistemul de sănătate. Cu toate acestea, dezvoltarea de noi contacte de afaceri este și rămâne un proiect pe termen lung, deoarece încrederea continuă să joace un rol important în acest sens.
Thomas Horn, Director WFS
Influenţa revoluţiei vehiculului electric
asupra Europei Centrale, de Est ºi de Sud-Est
Î
n martie 2022, Banca Europeană de Investiții a făcut public un studiu realizat, pe baza datelor disponibile la finalul lui decembrie 2021, de Departamentul de Economie al BEI, împreună cu Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) și Banca Națională a Austriei (OeNB).
Acest raport examinează impactul vehiculelor electrice în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE), trecând în revistă tendinţele și provocările globale, inclusiv implicaţiile pandemiei de COVID19, schimbările structurale din industria auto, rolul vehiculelor electrice în tranziţia ecologică și evoluţiile în producţia de baterii și tehnologia bateriilor, precum și schimbările economice și de producţie din industria auto din CESEE. De asemenea, se iau în considerare opţiunile de investiţii și finanţare pentru tranziţia verde, explorându-se și implicaţiile, riscurile și oportunităţile electrificării pentru industria auto. În continuare vom prezenta pe scurt câteva dintre concluziile raportului, urmând să revenim în numerele viitoare cu prezentări mai detaliate despre tranziţia la automobilul electric și la ceea ce înseamnă acest lucru pentru industrie, așa cum reiese din raportul publicat.
Conform studiului Recharging the batteries,
după ce timp de 120 de ani a produs și îmbunătăţit motoare pe benzină și diesel, sectorul auto se află în pragul unei ere noi și în întregime electrice, cel puţin în Europa. Efectul combinat al noilor reglementări și al planurilor producătorilor de echipamente originale (OEM) sugerează că timpul motorizării vehiculelor cu combustie internă (ICEV) — inclusiv modelele plug-in și hibride — va lua sfârșit pe continent până în 2035.
În acest context, s-a stabilit ca ţările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) — în mare
