Raport Anual 2010

RAPORT ANUAL 2010

41,838 mld. KWh

CIFRE creºtere de 80%

725 mil. €

130 de ani

1 000 000 m3

o +0.68 C

Anul 2010 în cifre +0.68 oC Primele cinci luni ale lui 2010 au fost cele mai calde înregistrate vreodatã de la începutul mãsurãtorilor privind temperaturile, iniþiate în 1880, se aratã într-un raport al Centrului Naþional american pentru Date Climatice, citat de AFP. Astfel, temperatura pãmântului combinatã cu temperatura oceanelor a afiºat, în perioada ianuarie-mai 2010, cu 0,68 de grade Celsius mai mult decât media înregistratã în secolul XX, a precizat institutul meteorologic.

Creºtere de 80% Efect pervers: taxa auto ne-a înmulþit maºinile poluante în 2010. Majorarea taxei de poluare ºi, mai ales, faptul cã persoanele pot dovedi cã au achiziþionat maºinile pânã la data de 31 decembrie, au crescut vertiginos numãrul înmatriculãrilor de autoturisme second-hand. Potrivit datelor Direcþiei Regim Permise Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), începând cu luna septembrie, când a fost anunþatã majorarea taxei auto, numãrul înmatriculãrilor de maºini second-hand a înregistrat cel mai ridicat nivel al acestui an, de 26.887 unitãþi, în creºtere cu peste 80% faþã de luna noiembrie 2009.

1 000 000 m3 Zece oameni au murit, alte zeci au suferit arsuri chimice ºi sute de persoane au rãmas fãrã adãpost dupã ce rezervorul unei fabrici de aluminiu din vestul Ungariei a cedat pe 4 octombrie, provocând o deversare de pânã la un milion de metri cubi de deºeuri toxice. Deºi cazul este investigat în prezent de o comisie oficialã, incidentul a atras atenþia asupra siguranþei fabricilor moºtenite din era comunistã.

725 mil. € Pânã în prezent proiectele depuse de companiile sau autoritãþile locale din România în vederea atragerii de finanþãri europene pe segmentul energetic au încasat numai 4,4 milioane dintr-o sumã totalã de 725 mil. € , disponibilã în perioada 2007-2013. Din cele trei domenii majore de intervenþie singurul în care s-au fãcut plãþi efective este cel vizând resursele regenerabile de energie.

41,838 miliarde KWh Acesta a fost consumul final de energie electricã în primele 10 luni ale lui 2010 în România, cu 4,4% mai mare faþã de perioada corespunzãtoare a anului trecut.

INTRO DUCERE

Lumi paralele ºi cu sensuri opuse Ultimii 3 ani (2007 - 2010) m-au obligat sã mã opresc adesea asupra comparaþiei dintre Uniunea Europeanã ºi România, ºi datoritã faptului cã în aceastã perioadã activitatea mea s-a împãrþit între Comitetul Economic ºi Social European (CESE) ºi Fundaþia TERRA Mileniul III. Dacã în 2007 când am pãºit prima datã în CESE, în urma votului acordat de colegii mei din ONG-uri, eram mândrã cã România a reuºit sã facã parte din "clubul elitist" al Uniunii Europene ºi eram plinã de speranþe în ce priveºte politica de mediu, politica energeticã sau economicã ce urma sã capete valenþe europene ºi sã urmeze cursul promovat de Bruxeless, în 2010 constatãm cã România se aflã într-o lume paralelã ºi navigheazã în sens opus. În 2008, Uniunea Europeanã constata cã ne aflam la nivel global într-o crizã economicã ºi financiarã profundã ºi a cerut guvernelor Statelor Membre elaborarea planurilor de relansare economicã. La acea vreme liderii politici din România negau faptul cã aceastã crizã ne-ar putea afecta ºi pe noi, de aceea planul de relansare economicã întocmit la cererea UE a rãmas uitat undeva într-un sertar guvernamental! În 2010 Uniunea, datoritã mãsurilor luate atât la nivel comunitar cât ºi la nivelul Statelor Membre anunþa ieºirea din recesiune, iar România abia constata intrarea în crizã. Lecþiile învãþate în perioada de crizã la nivel european au condus la schimbarea opticii cu privire la creºterea economicã ºi a locurilor de muncã, vorbindu-se din ce în ce mai mult despre economia verde ºi locuri de muncã verzi, soldate ulterior cu Strategia Europa 2020, care traseazã aceste dimensiuni.

România însã, gãseºte ieºirea din crizã prin exploatarea masivã ºi necontrolatã a resurselor naturale, anihilarea ºi chiar desfiinþarea IMM-urilor, diminuarea calitãþii vieþii cetãþenilor. Cuvântul de ordine este "investiþii cu orice preþ", fãcând din nou loc unor proiecte dezastruoase pentru mediu, precum proiectul Roºia Montanã.

Statele Membre UE gãsesc colacul de salvare pentru relansarea economicã în fondurile europene, în vreme ce România absoarbe pânã în 2010 numai 2% din valoarea alocatã, preferând sã facã împrumuturi de zeci de miliarde de euro ºi pãstrându-ºi astfel statutul de contribuitoare netã la bugetul european. Vecinii noºtri europeni, lanseazã programe de utilizare a surselor regenerabile de energie dedicate tuturor potenþialilor investitori, de la fermieri ºi pânã la marile companii energetice în vreme ce la noi legislaþia favorizeazã doar marile companii sã facã astfel de investiþii.

De asemenea, vecinii noºtri implementeazã programe solide de reabilitare termicã a clãdirilor pentru creºterea eficienþei energetice ºi oferirea de locuri de muncã, în vreme ce România, dupã o masivã risipã de fonduri pe un astfel de program decide stoparea lui ºi oferirea unor soluþii de creditare birocratice ºi costisitoare, descurajând astfel populaþia sã iºi mai punã problema eficienþei energetice în clãdiri.

Europa pune accent din ce în ce mai mult pe vocea societãþii civile ºi în 2010 perfecteazã regulile de punere în aplicare a iniþiativei cetãþeneºti stabilite prin Tratatul de la Lisabona, în vreme ce în România factorii de decizie încalcã în mod repetat legile cu privire la accesul la informaþia de utilitate publicã ºi Convenþia de la Aarhus, sfidând ºi ignorând societatea civilã.

Cu toate acestea, în România se mai întamplã ºi lucruri bune, datoritã unor oameni entuziaºti ºi dedicaþi care, în pofida reducerilor de salarii sau a lipsurilor majore cu care se confruntã, continuã sã îºi facã datoria aºa cum se cuvine ºi continuã sã aibã "un crez verde".

Lucrurile bune se întamplã în mod special datoritã finanþatorilor plini de încredere în societatea civilã, care înþeleg cã locul României este în Uniunea Europeanã ºi cã aceasta, mai devreme sau mai târziu, va trebui sã îºi reia sensul pe direcþia curentului de înaintare.

Pentru aceasta însã ONG-urile trebuie lãsate ºi chiar încurajate sã existe, iar personalul din aceste organizaþii, fie el angajat sau voluntar, trebuie încurajat sã ducã la îndeplinire misiunea pe care ºi-a asumat-o. Cu toate cã în ultimii ani am asistat ºi în acest sector la "înflorirea" unei societãþi civile alternative, sunt convinsã cã bazele unei construcþii solide au fost puse odatã cu constituirea Coaliþiei pentru Mediu din care suntem mândri sã facem parte. În acest context general Fundaþia TERRA Mileniul III continuã sã promoveze în România valorile europene ºi ºansa de relansare economicã a României printr-o dezvoltare durabilã ºi susþinutã prin oameni educaþi care fac dovada unor principii morale sãnãtoase.

Lavinia Andrei, Preºedinte Fundaþia TERRA Mileniul III

n

Despre noi

Fundaþia TERRA Mileniul III este o organizaþie apoliticã, neguvernamentalã ºi non-profit de protecþie a mediului, înfiinþatã în baza legii 21/1924, conform hotãrârii judecãtoreºti nr.15 din 09.02.1998 la dosarul 38/PJ/1998.

Misiune Misiunea organizaþiei TERRA Mileniul III este de a desfãºura programe ecologice în vederea conºtientizãrii populaþiei asupra efectelor schimbãrilor climatice ºi de a promova programe de dezvoltare durabilã la nivel naþional, regional ºi global.

Direcþii de acþiune - promovarea unor activitãþi ºi programe de protecþie a mediului, la nivel local, regional ºi global, cu preponderenþã cele legate de reducerea cauzelor ºi efectelor provocate de fenomenul schimbãrilor climatice; - iniþierea unor activitãþi ºi programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau private asupra mediului ºi comunitãþilor; - dezvoltarea unor activitãþi ºi programe de promovare a legislaþiei ºi modificãrilor legislative în domeniul mediului ºi în sectoarele conexe; - activitãþi educaþionale pentru copii ºi adulþi; - încurajarea dezvoltãrii transferului de tehnologii ºi tehnici nepoluante ºi cercetarea ºtiinþificã în domenii legate de protecþia mediului; - colaborarea cu administraþiile locale ºi/sau regionale ºi comunitãþi în vederea realizãrii protecþiei ecosistemelor locale ºi regionale; - iniþierea unor programe comune cu organizaþii internaþionale similare în domeniul social, educaþional ºi al protecþiei mediului; - promovarea participãrii cetãþenilor, în special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor ºi la rezolvarea problemelor de mediu

n

Domenii de activitate

Energie Activitãþile organizaþiei noastre vizeazã sectorul energetic, respectiv trecerea de la combustibilii fosili ºi energie nuclearã la eficienþã energeticã ºi utilizarea surselor regenerabile de energie. În acelaºi timp desfãºurãm campanii si activitãþi cu privire la eficienþa energeticã ce reprezintã prima mãsurã în asigurarea unei energii durabile.

Educaþie ecologicã Educaþia ecologicã are ca scop îmbunãtãþirea vieþii prin asigurarea cunoºtintelor, deprinderilor, motivaþiilor ºi valorilor necesare copiilor pentru a-ºi asuma rãspunderea de menþinere a calitãþii mediului. Aceasta trebuie sã îi ajute pe copii sã înþeleagã influenþa comportamentului lor asupra calitãþii mediului.

Schimbãri climatice Schimbãrile climatice reprezintã o problemã serioasã, întrucât atât sistemul natural cât ºi cel socio-economic sunt sensibile la schimbãri ale climei, iar amploarea ºi viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninþa durabilitatea acestor sisteme.

Activitãþile curente ale Fundaþiei TERRA Mileniul III în domeniul schimbãrilor climatice se axeazã pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã din sectorul energetic ºi cel de transport.

Transport În domeniul transporturilor prioritãþile noastre vizeazã armonizarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã care sã conducã la un sistem de transport durabil, participare publicã în procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte de infrastructurã de transport, pentru a reduce impactul negativ social ºi de mediu al acestora. De asemenea, TERRA Mileniul III sprijinã dezvoltarea unui sistem de transport public sustenabil ºi promoveazã mersul cu bicicleta sau pe jos.

ERGIE

EN

Activitãþile curente ale Fundaþiei TERRA Mileniul III în domeniul energiei se axeazã pe promovarea exemplelor de succes în utilizarea surselor regenerabile de energie, precum ºi participare publicã în elaborarea politicilor naþionale din domeniul energetic.

România are un potenþial major de folosire a surselor regenerabile: în funcþie de zonã, acest potenþial ar trebui exploatat la maximum pentru a face tranziþia la un sector energetic independent ºi curat. Însã, înainte de toate, acest potenþial ar trebui sã fie cunoscut iar beneficiile sale, conºtientizate. Singura formã de energie regenerabilã folositã într-o mai mare mãsurã în România este energia hidro mare, însã acest sector se confruntã cu mari probleme tehnice, ºi ridicã semne de întrebare privind conservarea biodiversitãþii în zonele respective. Despre alte proiecte de energie verde informaþiile publice sunt puþine, uneori chiar imposibil de accesat, iar bunele practici nu au fost promovate la nivel naþional.

Lipsa de interes dar ºi de conºtientizare la nivel de autoritãþi face ca tehnologiile noi pentru folosirea energiei verzi sã nu fie cunoscute. De asemenea, autoritãþile centrale sunt mult mai orientate spre utilizarea energiei nucleare, ceea ce face ca

investiþiile în sectorul energetic sã se orienteze spre nuclear în detrimentul energiilor regenerabile deºi obligaþiile României faþã de UE sunt în sectorul utilizãrii energiei regenerablie, ºi nu al energiei nucleare.

De aceea, scopul proiectelor noastre în acest domeniu este îmbunãtãþirea cadrului general de utilizare a energiei regenerabile în România. Grupurile þintã pe care le vizãm în general sunt: - Autoritãþi centrale (Ministerul Economiei, ANRE ºi alte instituþii cu responsabilitãþi în politica energiei regenerabile) - Autoritãþile publice locale (APL) - Furnizori de energie regenerabilã.

Pachetul privind clima ºi energia al Comisiei Europene, adoptat formal la 23 aprilie 2009, conþine ºi o directivã care stabileºte, pentru România, ca obiectiv obligatoriu pentru anul 2020, o pondere de 24% a energiei din surse regenerabile în consumul final. Acest obiectiv va fi dificil de realizat în condiþiile unui cadru general (legal, politic, economic) neadecvat ºi inflexibil, în care administraþia centralã nu oferã nici soluþiile la nivel naþional, dar nici imboldul unor eforturi concrete la nivel local.

Energia Regenerabilã - O ºansã pentru dezvoltarea durabilã a României [2009 - 2010] Scop: îmbunãtãþirea cadrului general de utilizare a energiei regenerabile în România.

Activitãþi: - realizarea ºi publicarea unor materiale informative; - realizarea unei baze de date cu furnizorii de echipamente ºi servicii pentru utilizarea energiei regenerabile; - cercetare sociologicã - evaluarea gradului de utilizare a energiilor regenerabile în România; - organizarea unui seminar cu reprezentanþii sectorului de afaceri pentru identificarea unor cãi de promovare realã a energiilor regenerabile în România; - realizarea portalului de informare privind energia regenerabilã - www.energie-verde.org.ro; - caravana Energiei Regenerabile în 8 municipii din România, pentru fiecare zonã de dezvoltare; - organizarea dezbaterii publice "Cadrul de implementare a politicii de promovare a energiilor regenerabile în România"; - realizarea unui raport de mãsuri pentru îmbunãtãþirea legislaþiei ºi procedurilor privind folosirea energiei regenerabile în România; - organizarea unei conferinþe naþionale finale.

O ºansã pentru dezvoltarea durabilã a României [2009 - 2010]

Obiective: 1. creºterea nivelului de conºtientizare a autoritãþilor publice locale (APL) pentru folosirea energiei regenerabile.

2. dezvoltarea capacitãþii de asociere a furnizorilor ºi producãtorilor de echipamente din domeniul energiilor regenerabile.

3. îmbunãtãþirea politicilor publice de utilizare a surselor de energie regenerabilã în România.

Grup þintã: autoritãþile publice locale din cele 8 regiuni de dezvoltare administrativã ale României ºi de producãtorii ºi furnizorii de echipamente ºi/sau servicii privind producerea energiei din surse regenerabile, cât ºi de autoritãþile centrale ºi agenþiile de reglementare în domeniul energiei.

Rezultatele proiectului: - A fost creat portalul http://www.energie-verde.org.ro/, un instrument de informare ºi dialog.

- Cercetarea sociologicã a relevat faptul cã sectorul de afaceri este conºtient de posibilitãþile de dezvoltare ºi se pregãteºte pentru trecerea cãtre o economie verde.

- Dezbaterile dintre diverºi actori au avut loc în cadrul Caravanei Energiilor Regenerabile desfãºuratã în perioada mai - iunie 2010 ºi a Conferinþei finale. Caravana s-a oprit în 8 municipii din România: Timiºoara, Craiova, Iaºi, Galaþi, Cãlãraºi, ClujNapoca, Braºov, Bucureºti, vizând astfel cele 8 regiuni de dezvoltare ale þãrii. Astfel, proiectul a reuºit sã aducã împreunã douã pãrþi importante ale unei pieþe în formare în România, pentru a convinge populaþia sã se orienteze cãtre un comportament de consum energetic eficient ºi prietenos cu mediul. Întâlnirile au reunit 240 pe participanþi din care 40 din partea autoritãþilor publice, 80 de agenþi economici care activeazã în domeniul energiei regenerabile ºi 120 din partea organizaþiilor neguvernamentale. Conferinþa naþionalã a reunit peste 60 de participanþi din ONGuri, patronate în domeniul energiilor regenerabile, reprezentanþi ai mediului academic, autoritãþi publice ºi producãtori.

- Raportul de mãsuri privind politica energiilor regenerabile, a fost transmis factorilor de decizie din România alãturi de numeroase scrisori de poziþie care cereau clarificarea ºi simplificarea legislaþiei existente în acord cu politica europeanã în domeniu. Lipsa de reacþie a autoritãþilor naþionale a condus la atenþionarea Comisiei Europene cu privire la cadrul legislativ ºi punerea lui în aplicare în România.

Ca urmare a proiectului ºi a presiunii exercitate de cãtre Comisia Europeanã se constatã o revigorare a cadrului legislativ ºi a investiþiilor în proiecte de utilizare a energiilor regenerabile.

Perioada de implementare: decembrie 2009 - noiembrie 2010

O ºansã pentru dezvoltarea durabilã a României [2009 - 2010]

Proiectul nu s-ar fi putut desfãºura fãrã sprijinul partenerului nostru strategic cu Asociaþia Municipiilor din România - AMR ºi fãrã finanþarea acordatã de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein ºi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaþiului Economic European.

Utilizarea durabilã a biomasei în scopuri energetice [2009 - 2010] Scop: creºterea gradului de utilizare durabilã a biomasei din deºeuri agricole pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã.

Proiectul a fost implementat în comuna Vlad Þepeº din judeþul Cãlãraºi, o comunã cu mare potenþial agricol.

Obiective: 1. creºterea gradului de promovare a unei soluþii viabile de încãlzire a clãdirilor municipale ºi locuinþelor din comuna Vlad Þepeº, bazatã pe utilizarea biomasei din deºeuri agricole.

2. creºterea capacitãþii comunitãþii locale din comuna Vlad Þepeº de a participa la luarea ºi implementarea deciziilor privind creºterea ponderii energiei din surse regenerabile - deºeuri agricole în consumul energetic total.

3. creºterea gradului de promovare ºi diseminare a bunelor practici legate de utilizarea surselor regenerabile de la nivelul localitãþilor rurale din apropierea comunei Vlad Þepeº ºi la nivel naþional.

Activitãþi: - achiziþionarea, montarea ºi punerea în funcþiune a unei instalaþii pentru producerea de brichete din deºeuri agricole; - realizarea ºi distribuirea unui pachet informativ pentru locuitorii comunei Vlad Þepeº; - diseminarea informaþiei privind utilizarea deºeurilor de biomasã ca sursã alternativã de energie.

Grupuri þintã: fermierii din comuna Vlad Þepeº ºi autoritãþile publice locale din împrejurimi.

Rezultatele proiectului:

Este suficient sã amintim cã, din punct de vedere al ponderii în potenþialul total al surselor regenerabile de energie din România, biomasa reprezintã 65%, în timp ce restul formelor de energie curatã pot avea o pondere maximã din totalul SER de 17% în cazul energiei eoliene, 12% în cazul energiei solare, 4% pentru microhidrocentrale ºi 2% pentru energia geotermalã.

Documentele oficiale ce trateazã stadiul de valorificare al biomasei în România ºi scenariile posibile de exploatare ale acesteia subliniazã rolul decisiv pe care îl poate juca biomasa pentru încalzire, transport dar ºi producerea de electricitate. Lipsa de politici ºi obiective dar ºi de obstacole precum lipsa unui sistem de colectare a deºeurilor agricole, dimensiunea micã a fermelor sau lipsa finanþãrii nu încurajeazã dezvoltarea unei pieþe pentru biomasã. În acest context - cu o multitudine de lipsuri ºi în afara mecanismului pieþei de care aminteam mai sus - TERRA Mileniul III ºi Primãria din comuna Vlad Þepeº au vrut sã testeze cum ar funcþiona o instalaþie de valorificare a biomasei din deºeuri agricole într-o zonã în care cuvintele de ordine sunt: nevoia de combustibil, arderea de paie ºi lipsa resurselor financiare.

Utilizarea durabilã a biomasei în scopuri energetice [2009 - 2010]

Un mesaj important pe care TERRA Mileniul III împreunã cu partenerii ce au implementat în Vlad Þepeº acest proiect, a dorit sã îl transmitã localnicilor din zonã, pleacã de la problema nevalorificãrii suficiente a surselor de energie regenerabile existente la nivel local, dar ºi a existenþei potenþialului de dezvoltare de afaceri în acest domeniu.

Astfel prin intermediul grantului acordat de GEF - SGP, a fost achiziþionatã o instalaþie de produs brichete din paie, fiind data spre administrare ºi exploatare asociaþiei agricole AGROMEC din Vlad Þepeº.

Echipamentul a fost pus în funcþiune din luna septembrie 2010, la o capacitate de 16 tone de brichete pe lunã, permiþând distribuirea în scop promoþional de brichete din paie, astfel încât populaþia a aflat cã existã o alta alternativã la încãlzirea cu lemne. Dupã încheierea proiectului instalaþia a fost donatã partenerului SC Agromec SA care o exploateazã ºi întreþine ºi va furniza gratuit timp de un an brichete din paie pentru încãlzirea unei ºcoli din comunã.

Alãturi de noi au stat Primãria Comunei Vlad Þepeº ºi SC AGROMEC SA Cãlãraºi.

Finanþator: Programul GEF de granturi mici - GEF SGP

Under_MINE [2009 - 2010] Scop: atragerea atenþiei autoritãþilor, factorilor de decizie dar ºi comunitãþilor din zonele afectate sau potenþial afectate cu privire la pericolul pe care îl reprezintã sectorul nuclear.

Obiective: 1. creºterea vizibilitãþii poziþiei comunitãþilor potenþial afectate referitor la construirea centralei nucleare de la Belene.

2. creºterea gradului de informare al potenþialilor investitori (reprezentanþilor acestora în România) interesaþi în proiectul centralei Belene cu privire la impactul negativ asupra mediului ºi sãnãtãþii umane pe care aceastã centralã îl va avea ºi la opinia nefavorabilã a comunitãþilor locale ºi a ONG-urilor de mediu din þãrile participante în proiect.

3. conºtientizarea cetãþenilor cu privire la situaþia actualã a minelor de uraniu din România ºi a stãrii mediului ºi sãnãtãþtii locuitorilor din zonele în care acestea sunt amplasate.

Grupuri þintã: - comunitãþile locale (din România ºi Bulgaria) din apropierea Belene, - potenþialii investitori în centrala Belene, - comunitãþile locale din zonele minelor de uraniu, publicul larg ºi autoritãþile publice centrale

Under_MINE [2009 - 2010]

Activitãþi: - scrisoare de poziþie a comunitãþilor locale din România din zona din apropierea Belene ºi a ONG-urilor de mediu, - co-organizarea summit-ului european al ONG-urilor pentru energie curatã, la Svishtov, Bulgaria, - culegere de date despre minele de uraniu din România, - expoziþie de fotografie despre minele de uraniu din România ºi comunitãþile locale, - campanie viralã de informare asupra mineritului de uraniu în România

Proiectul, intitulat "under_MINE", s-a desfãºurat în contextul în care preocupãrile decidenþilor politici în România pentru creºterea ponderii sectorului nuclear sunt promovate ca oportunitãþi de dezvoltare fãrã însã a exista o evaluare a stãrii minelor de uraniu din România. De aceea, o componentã importantã a proiectului a fost aceea de documentare ºi conºtientizare în legaturã cu starea actualã a minelor de uraniu din România ºi a impactului social, economic ºi de mediu pe care închiderea acestora l-a avut.

Industria nuclearã, dependenþa de exploatarea uraniului, a reprezentat atât în perioada comunistã cât ºi în prezent o forþã economicã capabilã sã marginalizeze alternativele de dezvoltare durabilã.

Fundaþia TERRA Mileniul III a organizat în perioada 26 aprilie - 2 mai 2010 expoziþia foto "Cu minele curate!" ce a avut drept scop informarea publicului cu privire la mineritul de uraniu din România ºi impactul social ºi de mediu al închiderii minelor de uraniu în ultimii ani. Nu am ales întâmplator deschiderea expoziþiei în data de 26 aprilie 2010, zi în care milioane de oameni din întreaga lume au comemorat 24 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Acþiunea noastrã s-a desfãºurat în Pasajul Universitãþii timp de o sãptãmânã. În România, majoritatea minelor de uraniu sunt închise sau în curs de ecologizare ºi doar una se mai aflã în exploatare, la Crucea, în judeþul Suceava. Accesul la informare privind aceste mine este strict controlat sub pretextul informaþiei clasificate.

Fotografiile au fost realizate de Mihai Stoica, în comunele Bãiþa Plai (judetul Bihor) ºi Ciudanoviþa (judeþul Caraº Severin), unde minele au fost închise, cât ºi în comuna Crucea (judeþul Suceava).

Documentarea proiectului s-a fãcut ºi cu ajutorul unui grup de 6 studenþi jurnaliºti care au scos la ivealã în broºura "Metehnele Uraniului", condiþiile de viaþã ale minerilor din aceste zone ºi au produs ºi un film documentar.

Acest proiect se implementeazã în cadrul unei reþele formatã din organizaþii neguvernamentale din: Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria, România ºi Bulgaria. În fiecare an reþeaua are un proiect cu o temã comunã - în 2010 aceasta a fost mineritul uranifer.

Perioada de implementare: august 2009 - mai 2010 Finanþator: Fundaþia pentru Parteneriat, Miercurea-Ciuc

Energie în dezvoltare. Biocombustibilii ca legãturã între prioritãþile de mediu ºi lupta împotriva sãrãciei [2009 - 2012] Obiective: 1. mobilizarea susþinerii pentru acþiuni împotriva sãrãciei conform celui de-a optulea Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului; 2. construirea unui parteneriat durabil între þãrile dezvoltate ºi cele în curs de dezvoltare, care sã rãspundã atât problemelor de dezvoltare, cât ºi problemelor de mediu.

Energie în dezvoltare [2009 - 2010]

Activitãþi: - editarea ºi publicarea unui ghid privind producþia de biocombustibil în þãrile în curs de dezvoltare; - crearea unui pachet de training privind biocombustibilii ºi dezvoltarea pentru ONG-uri, autoritãþi locale ºi alþi actori de dezvoltare; - derularea unei sesiuni internaþionale de Formare de Formatori, pentru a forma experþi în domeniile energie ºi dezvoltare, incluzând secþiuni despre impactul economic, social ºi de mediu al industriei biocombustibililor; - crearea unei baze de date cu traineri din domeniu, accesibilã gratuit pe Internet; - un workshop la nivel european pe tema dezvoltãrii, biocombustibililor ºi a responsabilitãþii sociale a companiilor; - patru sesiuni de instruire naþionale pilot pentru studenþi ºi agenþi de dezvoltare (în România vor avea loc douã sesiuni de instruire spre finalul anului 2011, în Bucureºti ºi Cluj-Napoca, fiecare grup având aproximativ 15 persoane); - linii directoare pentru responsabilitatea socialã ºi de mediu a companiilor privind producþia de biocombustibili ºi comerþul cu aceºtia în þãrile în curs de dezvoltare; - campanii ºi materiale de advocacy, incluzând un scurt documentar video pe tema rolului biocombustibililor în þãrile în curs de dezvoltare, unde accesul comunitãþilor la energie este dificil.

În cadrul proiectului au avut loc 2 vizite de documentare, în vederea elaborãrii unui manual despre fabricarea ºi utilizarea biocombustibilului - în Brazilia ºi în Mozambique. Scopul principal al vizitelor a fost acela de a verifica teoria conform cãreia producþia de biocombustibil este beneficã pentru comunitãþile izolate din þãrile în curs de dezvoltare, asigurându-le acces la energie oarecum independent.

Teoria se aplicã cu succes în Mozambique, þãrã în care deºi acest combustibil nu se produce decât la scarã foarte redusã, a abordat o politicã naþionalã bazatã pe criterii reale de sustenabilitate, care sperã sã aducã atât profit bugetului naþional, cât ºi beneficii micilor producãtori locali. În Brazilia însa, producþia este deja una la scarã largã, Brazilia fiind principalul exportator de biocombustibil în Europa (în special în Portugalia), aici deja au luat naºtere numeroase probleme sociale, în urma unor abuzuri ale companiilor producãtoare tolerate de statul brazilian - care ºi-a asumat ca politicã de guvernare o þintã de 30% export de biocombustibili. Cazuri în care fermieri analfabeþi "semneazã" contracte de concesionare a terenului cãtre o mare companie producãtoare de biocombustibili, care mai apoi îi transformã în sclavi pe propriul teren fãrã a le asigura nici mãcar cantitatea de combustibil necesarã, sunt tot mai dese. Ele au fost sesizate de cãtre Amnesty International, ºi câteva cazuri sunt deja în instanþã.

Perioada de implementare: noiembrie 2009 - ianuarie 2012.

Coordonator: GVC - Gruppo di Volontariato Civile (Italia).

Parteneri: Universitatea din Bologna (Italia); Fraunhofer Gesellschaft (Germania); Asociaþia ALMA-RO (România); Clubul Ecologic Transilvania (România); OIKOS - Cooperaçao e Desenvolvimento (Portugalia); FETRAF - Federaçao dos Trabalhadores na Agricultura Familial (Brazilia).

Finanþator: EuropeAid prin Programul "Conºtientizare publicã ºi educaþie privind dezvoltarea în Europa".

Portalul produselor eficiente energetic "www.topten.info.ro" - [2010] Scop: promovarea portalului www.topten.info.ro în vederea conºtientizãrii populaþiei privind beneficiile utilizãrii eficiente a resurselor energetice, conducând la creºterea traficului de accesare a website-ului www.topten.info.ro.

Obiectiv: creºterea gradului de conºtientizare a cetãþenilor cu privire la eficienþa energeticã a echipamentelor electrice ºi electrocasnice.

Grupul þintã: publicul larg.

Pe piaþa din þara noastrã existã un numãr semnificativ de aparate electrocasnice care, în cadrul aceleiaºi grupe de produse, furnizeazã servicii echivalente, dar au consumuri de energie diferite. În prezent pentru a decide achiziþia unui produs consumatorul nu are posibilitatea de a compara, în funcþie de mai multe criterii (între care cele privind eficienþa energeticã ºi costurile pentru energie pe ciclul de viaþã au o importanþã deosebitã) ºi în consecinþã preþul devine singurul element de decizie.

De aici rezultã importanþa conºtientizãrii potenþialului cumpãrãtor cu privire la avantajele opþiunii pentru produse de înaltã eficienþã energeticã. Se realizeazã astfel reducerea costurilor proprii cu electricitatea ºi suplimentar economii de energie primarã care implicit conduc la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de serã..

Portalul produselor eficiente energetic [2010]

Activitãþi - diseminarea informaþiei cu privire la portal.

- comunicare ºi informare cãtre grupurile þintã ºi mass media.

- activitãþi de comunicare cu vânzãtorii (retail) de echipamente electrice ºi electrocasnice - organizarea de evenimente cu factorii interesaþi - informare ºi/sau training (exclusiv cheltuieli organizare)

Website-ul vizeazã prezentarea în mod prietenos a unei ierarhizãri din punct de vedere al eficienþei energetice a produselor electrice ºi electronice disponibile pe piaþa româneascã.

Printr-un simplu click se pot obþine informaþii detaliate despre cele mai performante aparate, incluzând caracteristici funcþionale, imagini, preþuri, costuri medii pe ciclul de viaþã al produsului, informaþii legislative de ultimã orã precum ºi recomandãri privind achiziþia, utilizarea, întreþinerea ºi reciclarea acestora. Eficienþa energeticã este criteriul major de ierarhizare.

Perioada de implementare: 15 septembrie 2010 - 31 decembrie 2010.

Contract cu ICEMENERG Bucureºti în cadrul Programului Intelligent Energy for Europe.

Cooperativa Social Insieme este liderul acestui proiect iar Fundaþia TERRA Mileniul III, partenerul român din cadrul proiectului.

INTEL este o continuare a proiectului "Re-Life", finanþat de Programul Europa pentru Cetãþeni în 2008, recompensat cu Premiul "Golden Stars" în 2009.

Experienþa proiectului s-a realizat pe baza cooperarii a 4 parteneri europeni (din Italia, Belgia, Slovenia ºi România) ºi ºi-a propus sã le ofere cetãþenilor ºi organizaþiilor neguvernamentale ºansa sã reflecteze, discute ºi sã dezbatã cele mai importante subiecte legate de ecologie ºi mediu pentru a promova un stil de viaþã care sã încurajeze coeziunea socialã ºi dezvoltarea durabilã, acordând o atenþie sporitã oamenilor aflaþi în situaþii dezavantajate.

Instrumentele promovate produc atât avantaje la nivel individual cât ºi colectiv. Câteva exemple sunt: grupuri de solidaritate pentru realizarea de investiþii, agriculturã realizatã în comunitate, car-sharing ºi carpooling pentru încurajarea traficului durabil, bio-construcþiile. Fiecare partener a fost responsabil de organizarea unui seminar pe o temã care sã faciliteze incluziunea socialã ºi dezvoltarea durabilã la nivel local.

Contribuþia Fundaþiei Terra Mileniul III a constat în organizarea unui seminar în comuna Vlad Þepeº pe tema utilizãrii durabile a biomasei ºi a valorificãrii surselor regenerabile ce se regãsesc la nivel local. Seminarul a reunit parteneri din Italia, Slovenia, Bulgaria, România ºi alãturi de localnici ºi alti invitaþi din alte þãri care au aflat mai multe despre experienþa ºi potenþialul României în utilizarea energiei regenerabile. Unul dintre scopurile seminarului a fost acela de a încuraja dezbaterea ºi schimbul de bune practici între cetãþenii de diverse naþionalitãþi, practici noi ºi inovative dezvoltate de comunitãþi locale ºi care promoveazã dezvoltarea durabilã, în cazul de faþã utilizarea în Vlad Þepeº a paielor procesate drept combustibil. Proiectul aduce suplimentar schimbul de experienþe între organizaþiile ºi þãrile partenere.

Finanþator: Programul Europe for Citizens Perioada de implementare: 1 septembrie 2010 - 31 august 2011

Inovare ºi noi instrumente pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii [2010]

Inovare ºi Noi Instrumente pentru Îmbunãtãþirea Calitãþii Vieþii (INTEL) [2010-2011]

EDUCAÞIE DE MEDIU

Obiectivele generale ale educaþiei de mediu urmãrite prin implementarea proiectelor noastre sunt: - îmbunãtãþirea ºi menþinerea calitãþii vieþii; - informarea ºi sporirea cunoºtintelor copiilor despre mediu; - conºtientizarea rolului lor în crearea ºi prevenirea problemelor de mediu; - sensibilizarea acestora faþã de naturã; - învãþarea unor deprinderi de viaþã care reduc impactul negativ asupra mediului; - cercetarea modalitãþilor de reabilitare a stãrii mediului prin antrenarea elevilor în activitãþi de îngrijire a spaþiilor verzi, de colectare ºi reciclare a deºeurilor, de salubrizare a localitãþilor etc.; - creºterea dorinþei de a respecta ºi proteja natura prin implicarea copiilor în activitãþi cu caracter experimental ºi demonstrativ; - promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului.

Prin proiectele pe care le-a derulat de-a lungul timpului, TERRA Mileniul III ºi-a propus sã gãseascã soluþii pentru optimizarea activitãþilor derulate în domeniul educaþiei ecologice de cãtre diverse centre de îngrijire a copiilor, de instituþiile de învãþãmânt ºi organizaþiile neguvernamentale.

Organizaþia noastrã a coordonat activitãþi în diferite ºcoli în vederea educãrii elevilor în spirit ecologic. Unul dintre aspectele abordate este cel de conºtientizare a consumului de energie (risipa de energie) ºi promovare a bunelor practici în ceea ce priveºte reducerea consumului de energie la nivel de ºcoli.

Prin intermediul proiectelor noastre am reuºit sã promovãm educaþia în domeniul energiei în anumite grupuri pentru a le schimba atitudinea ºi comportamentul faþã de utilizarea energiei; am furnizat informaþii ºi am implementat abilitãþi necesare pentru reducerea consumului de energie în gospodãrii, ºcoli etc.

Tinerii Ambasadori împotriva schimbãrilor climatice - lideri ai acþiunii globale Ediþia a 3-a [2010] TERRA Mileniul III în parteneriat cu Asociaþia ALMA-RO ºi cu susþinerea Ambasadei Germaniei la Bucureºti ºi a Reþelei de Acþiune pentru Climã (RAC- RO), au organizat cea de a treia ediþie a proiectului "Tinerii ambasadori împotriva schimbãrilor climatice" cu sprijinul financiar al companiei E.ON.

În perioada iulie - decembrie 2010 s-au derulat urmãtoarele activitãþi: - Instruirea a 18 profesori pentru educarea elevilor privind schimbãrile climatice din localitãþile Bucureºti, Cãlãraºi, Moreni, Constanþa, Galaþi, Gheorgheni, Tg. Mureº, Sinaia, Dej, Sighiºoara; - Actualizarea ºi diseminarea Ghidului Schimbãrilor Climatice ºi Manualul de Aplicaþii ºi Trusa de lucru, ca materiale didactice; - S-a lansat a treia ediþie a concursului naþional de campanii de conºtientizare create de elevi. Juriul care i-a selectat pe cei patru Ambasadori câºtigãtori (câte unul din fiecare clasã, V-VIII) a fost constituit din reprezentanþii Ambasadei Germaniei, ai companiei E.ON, Ministerului Mediului, Ministerul Educaþiei ºi ONG-urilor. În total, am primit 440 de aplicaþii, dublu faþã de anul trecut.

- Proiectele finaliste au fost prezentate atât pe site-ul RAC-RO cât ºi al ziarului Adevãrul.

- Materialele finaliºtilor au fost prezentate publicului în cadrul unui eveniment de tip "vernisaj", la care au fost invitaþi sã participe diferite persoane publice.

Tineri Ambasadori Împotriva Schimbãrilor Climatice [2010]

Scopul proiectului a fost promovarea acþiunilor de conºtientizare de cãtre generaþia tânãrã din ºcoli a schimbãrilor climatice, a rolului cheie al eficienþei energetice ºi necesitatea folosirii surselor regenerabile.

Partenerul media a fost ziarul Adevãrul.

La festivitatea de încheiere a concursului "Tinerii ambasadori împotriva schimbãrilor climatice", care s-a desfãºurat la reºedinþa ambasadorului Germaniei, domnul Andreas von Mettenheim, dintre cei peste 400 de participanþii au fost premiaþi urmãtorii elevi: 1. Bajko Anett, Clasa a V-a, Harghita, "Mâine va fi prea târziu!" - desen; 2. Ene Florentin, Clasa a VI-a, Cãlãraºi, "ªi deºeurile pot fi folositoare! obiect decorativ; 3. Armaºu Mara, Clasa a VII-a, Bucureºti, "Pe tine stã bine, pe mine nu! rochie din capace de cutii de aluminiu; 4. Þurlea Teodora, Clasa a VIII-a, Argeº, "Împlineste visul copacului!" - poster din hârtie realizatã manual.

Excelenþa Sa Ambasadorul Germaniei a afirmat cã: "Lucrãrile au dovedit spirit creator, constituind ºi o invitaþie la meditaþie.

Participanþii au arãtat cã se gândesc serios la soarta planetei noastre."

Premiul special al Ambasadei Germaniei a fost acordat tinerei Ioana Pârvescu din Bucureºti, în vârstã de 12 ani.

Ca recunoaºtere a implicãrii sale în activitãþile educaþionale Ambasadorul Germaniei a fost premiat de revista InfoMediu cu Premiul "Ecoatitudine fãrã frontiere" - pentru o personalitate de peste hotare ce nu activeazã în sfera protecþiei mediului, dar care s-a remarcat în anul 2010 prin implicarea în activitãþi de mediu în România Proiectul a fost finanþat de E-ON România în cadrul programului sãu de CSR

Comunitãþile mici, ºcolile ºi organizaþiile neguvernamentale din România promoveazã soluþii energetice prietenoase climei [2009 - 2011] Proiectul a fost o iniþiativã a Asociaþiei Prietenii Pãmântului, Societatea Norvegianã pentru Protecþia Naturii ºi a Reþelei de Acþiune pentru Climã România. Lucrul în ºcoli ºi cu autoritãþile locale s-a derulat în ºase localitãþi din România de cãtre membri ai RAC-RO.

Activitãþi: - organizarea ºi funcþionarea unui Comitet Local pentru Planificarea Energiei în Sãruleºti; - activitãþi educaþionale în ºcoli ºi testarea manualului SPARE; - organizarea concursului “Energie ºi mediu” pentru elevi ºi profesori; - implementarea unui proiect demonstrativ la nivel local ca urmare a nevoilor ºi posibilitãþilor identificate de CLPE Sãruleºti.

Proiectul demonstrativ a constat în schimbarea ferestrelor din ºcoala din Sãruleºti ºi înlocuirea lor cu unele eficiente energetic, ceea ce a condus la un consum de energie mult mai mic, dar ºi la sporirea confortului elevilor ºi profesorilor ce îºi desfãºoarã activitatea în acea ºcoalã.

Soluþii energetice prietenoase climei [2010]

În cadrul acestui proiect, Fundaþia TERRA Mileniul III a fost promotorul activitãþilor educaþionale ºi de colaborare cu autoritãþile locale din Sãruleºti, judeþul Cãlãraºi.

Demersul nostru a fost completat cu o iniþiativã a Primãriei din Sãruleºti de anvelopare a clãdirii ºi înlocuirea uºilor de la cele douã intrãri, astfel încât pierderile de cãldurã prin pereþi sã se diminueze. Aºadar, ªcoala din Sãruleºti Sat a cãpãtat o nouã înfãþiºare, iar schimbarea ferestrelor a fost apreciatã din perspectiva eficientizãrii consumului de energie ºi al protecþiei mediului.

Comitetul Local de Planificare a Energiei (CLPE) este o structurã ce reuneºte voluntari din cadrul Primãriei Sãruleºti, ONG-urilor din comunã (asociaþia Alegria) ºi cetãþeni interesaþi de îmbunãtãþirea eficienþei energetice în propria comunitate.

CLPE a elaborat o serie de documente de radiografiere ºi analizã valabile pentru propria comunitate în ceea ce priveºte energia: profilul energetic al comunei ºi o analizã ºi o evaluare a nevoilor de energie în comunã.

Nevoile comunitãþii vor fi pe viitor cuplate cu diverse oportunitãþi de finanþare pentru a putea fi implementate.

Grupuri þintã: ONG-uri ªcoli Autoritãþi locale Proiectul a fost finanþat în cadrul Programului Innovation Norway

PROGRES - Proiect privind gestionarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de serã la nivel local [2010-2011] Proiectul PROGRES este complementar proiectului Comunitãþile mici, ºcolile ºi organizaþiile neguvernamentale din România promoveazã soluþii energetice prietenoase climei ºi a fost iniþiat de RAC-RO. Fundaþia TERRA Mileniul III a derulat în parteneriat cu Reþeaua de Acþiune pentru Climã România acest proiect în comuna Sãruleºti.

Cele douã proiecte derulate în comunitatea din Sãruleºti au atras mulþi voluntari ºi factori decizionali ce s-au coalizat în jurul ideii de a economisi energie ºi de a dezvolta noi proiecte pentru reducerea impactului schimbãrilor climatice, ºi în acelaºi timp, pentru îmbunãtãþirea vieþii oamenilor.

Proiectul PROGRES a fost finanþat de Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu.

Progres [2010 - 2011]

Profesorii din Sãruleºti au fost foarte deschiºi ºi au fãcut din educaþia pentru mediu - materie neinclusã în curricula ºcolarã - un obiect ce a stârnit interesul elevilor nu doar faþã de protejarea mediului ci ºi a altor materii studiate la ºcoalã: fizicã, chimie, biologie. Entuziasmul ºi dedicarea acestor profesori au atras alte ºcoli ºi proiecte în vecinãtatea comunei Sãruleºti: ªcoala din Rãzvani ºi Liceul din Lehliu. Mai mult, drept dovadã a dedicaþiei profesorilor ºi elevilor pentru educaþia de mediu, o bunã parte a premiilor acordate în cadrul altor proiecte au ajuns la Sãruleºti: titlul de Tânãr Ambasador împotriva Schimbãrilor Climatice, premiul special în cadrul aceluiaºi concurs, participarea lucrãrii unei doamne profesoare ºi a unui elev din Sãruleºti la etapa internaþionalã a concursului SPARE.

Transformarea deºeurilor civilizaþiei în operã de artã [2010]

Transformarea deºeurilor civilizaþiei în operã de artã - fãrã frontiere [2010] Proiectul a fost unul internaþional, cultural-ecologic al Galeriei Culturale de Artã "Belaia Losadi" care îºi are originea în Rusia ºi a fost finanþat de Agenþia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaþionalã ºi Fondul German Marshall (Fondul Regional al Colaborarilor din zona Mãrii Negre Black Sea Trust).

Obiectivul proiectului a fost acela de a uni forþele, posibilitãþile ºi talentul maeºtrilor din întreaga lume pentru a învinge problemele ecologice ale civilizaþiei moderne ºi a nu permite ca planeta noastrã sã se transforme într-o groapã de gunoi. Implicarea TERRA Mileniul III în acest proiect a constat în organizarea si promovarea unei expoziþii la Muzeul Þãranului Român din Bucureºti. Toate exponatele i-au aparþinut Ninei Nichiforova, organizatoarea ºi creatoarea de artã a Galeriei Belaia Losadi din Rusia, oraºul Ghelendjik, unde toate exponatele sunt realizate din acele obiecte pe care, în viaþa de zi cu zi, le considerãm gunoaie.

Expoziþia a avut loc în perioada 18-29 octombrie 2010.

De ce ne-am implicat în acest proiect? Nu mai este un secret pentru nimeni faptul cã deºeurile, deºi nu sunt în topul sectoarelor generatoare de emisii (precum transportul sau producerea energiei), contribuie semnificativ la creºterea gazelor cu efect de serã din atmosterã. O datã cu îmbutãtãþirea stilului de viaþã , am produs tot mai multe deºeuri. Dintre acestea doar mai puþin de un sfert sunt deºeuri ce nu pot fi reciclate, valorificate sau reutilizate. Practic, doar acelea ar trebui sã ajungã la groapa de gunoi. În realitate lucrurile nu funcþioneaza aºa iar noi, prin aceasta expoziþie, am dorit sã tragem un semnal de alarmã privind reciclarea materialelor.

Perioada de desfãºurare: septembrie 2010 - noiembrie 2010

SCHIMBﾃコI CLIMATICE

Activitãþile curente ale Fundaþiei Terra Mileniul III în domeniul schimbãrilor climatice se axeazã pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã din sectorul energetic, prin trecerea de la combustibili fosili ºi energie nuclearã la utilizarea surselor regenerabile de energie ºi implementarea proiectelor de eficienþã energeticã.

Deºi creºterea temperaturii medii globale este numitã uneori “încãlzire globalã”, schimbãrile climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii, ci ºi schimbãri ale diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vânt, cantitatea ºi tipul de precipitaþii, cât ºi tipul ºi frecvenþa evenimentelor meteorologice extreme. De fapt, termenul “schimbãri climatice globale” descrie mai clar situaþia cu care ne confruntãm.

Schimbãrile climatice reprezintã o problemã serioasã, întrucât atât sistemul natural cât ºi cel socio-economic sunt sensibile la schimbãri ale climei, iar amploarea ºi viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninþa durabilitatea acestor sisteme.

Temperatura medie globalã a crescut în ultimul secol cu 0.74°C. Oamenii de ºtiinþã afirmã cã aceasta este cea mai ascendentã tendinþã din istoria planetei. Actualele prognoze

aratã cã trendul va continua ºi chiar se va accelera. Cele mai optimiste estimãri indicã faptul cã Pãmântul s-ar putea încãlzi pe parcursul secolului XXI cu 3°C. Cercetãtorii recunosc acum cã majoritatea schimbãrilor produse de gazele cu efect de serã au drept cauzã factorul antropic.

Gazele respective, cel mai important dintre ele fiind dioxidul de carbon, reþin cãldura în atmosfera, rezultând creºterea în ansamblu a temperaturilor globale care sunt susceptibile sã deturneze modelele climatice obiºnuite. Într-o ierarhie a ultimilor 150 de ani, cei mai cãlduroºi au fost ultimii 11. Încalzirea a afectat deja toate continentele ºi oceanele.

Ecosistemele, viaþa salbaticã ºi oamenii sunt capabili sã se adapteze schimbãrilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pâna acum, cercetãtorii nu au cãzut de acord în privinta rapiditãþii cu care vor avea loc schimbãrile.

Motivaþia de a acþiona în legãtura cu schimbãrile climatice nu trebuie neapãrat gãsitã în ceea ce omenirea a observat pâna acum, ci în ceea ce anticipeazã modelele ºtiintifice pentru viitorul apropiat. Dacã procesul de încãlzire va continua în ritmul prognozat astãzi, lumea va intra într-o perioadã de schimbãri climatice fãrã precedent în istoria umanitãþii.

Oraºele României Împotriva Schimbãrilor Climatice: Înainte ºi dupã Copenhaga 2009 [2009 - 2010] - ORISC Scopul proiectului: combaterea schimbãrilor climatice la nivel local.

Obiective: 1. creºterea gradului de conºtientizare a autoritãþilor locale din municipiile din România privind schimbãrile climatice; 2. creºterea nivelului de informare ºi sensibilizare a autoritãþilor publice din municipiile din România privind necesitatea de a acþiona local pentru prevenirea, ameliorarea ºi combaterea schimbãrilor climatice; 3. intensificarea parteneriatelor între sectorul non-guvernamental ºi autoritãþile publice locale pentru protejarea mediului prin acþiuni locale de prevenire, ameliorare ºi combatere a fenomenelor schimbãrilor climatice.

Grup þintã: autoritãþile publice locale din cele 8 regiuni de dezvoltare administrativã ale României; Oraºele planetei acoperã mai puþin de 1% din suprafaþa Pãmântului dar sunt responsabile de generarea a 80% din emisiile de gaze cu efect de serã. Necesitatea de a acþiona local pentru reducerea emisiilor ºi combaterea efectelor schimbãrilor climatice a devenit un angajament atât la nivel european cât ºi naþional.

ORISC [2009 - 2010]

Activitãþi: - publicarea unor materiale informative; - 8 întâlniri regionale cu reprezentanþii municipalitãþilor ºi autoritãþilor de mediu; - elaboarare de inventare de emisii de GES pentru 2 oraºe; - elaborarea unor strategii-model de reducere a emisiilor de GES pentru 2 oraºe; - organizarea unei conferinþe naþionale.

În cadrul proiectului "Oraºele României împotriva Schimbãrilor Climatice: Înainte ºi dupã Copenhaga 2009" s-au desfãºurat 8 seminarii regionale la care au participat un numãr de 35 de primãrii de municipii la care se adaugã 4 agenþii municipale de profil, având, în total în decursul acestor întâlniri, 180 de participanþi.

Astfel, activitãþile prevãzute în cadrul acestui proiect s-au referit, pe lângã organizarea întâlnirilor regionale, la publicarea unor materiale informative, realizarea unor inventare de emisii de GES ºi a unor schiþe de strategii locale pentru reducerea emisiilor de GES. Proiectul s-a încheiat cu redactarea "Angajamentului municipiilor pentru combaterea efectelor schimbãrilor climatice", prezentat în cadrul conferinþei finale de la Bucureºti din data de 26 februarie 2010. Angajamenul a fost semnat de cãtre autoritãþile a 35 de oraºe din România. Prin acest document, administraþiile locale garanteazã cã iau iniþiativa de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã la nivel local ºi încurajeazã oamenii, întreprinderile locale ºi alte organizaþii sã diminueze consumul de energie, aglomerãrile în trafic ºi utilizarea combustibilului fosil.

Partener: Asociaþia Municipiilor din România (AMR) Finanþator: Fondul ONG, Mecanismul Financiar al Spaþiului Economic European (SEE) 2004 - 2009 Perioada de desfãºurare: martie 2009 - martie 2010

Adaptarea la Schimbãrile Climatice [2010 - 2011] Prin intermediul acestui proiect ne-am propus sã abordãm grupurile de public nefamiliarizate cu tema schimbãrilor climatice, cãrora sã le oferim informaþii cu privire la adaptarea la schimbãrile climatice: autoritãþile locale; autoritãþile naþionale; comunitatea ONG-urilor din România ºi din Europa; comunitãþile virtuale naþionale ºi internaþionale conºtiente de efectele schimbãrilor climatice.

În cadrul acestui proiect, Fundaþia TERRA Mileniul III foloseºte o abordare de jos în sus în ceea ce priveºte subiectul combaterii schimbãrilor climatice ºi transmiterea mesajului cãtre publicul larg. Am combinat metodele tradiþionale de informare ºi conºtientizare (pliante, broºuri, seminarii) cu unele inovatoare (film, expoziþie foto). Activitãþile din cadrul acestui proiect sunt de douã tipuri: documentare (broºuri, film ºi fotografii cu ºi despre impactul ºi efectele schimbãrilor climatice în România) ºi diseminare (reþele naþionale ºi internaþionale, seminarii, caravanã cu filme, evenimente în ºcoli, reþele de socializare, pagini web, mass-media) din perspectiva percepþiei populaþiei cu privire la acest subiect. În parteneriat cu Asociaþia TERRA Incognita din Cluj suntem în cursul realizãrii unui material documentar filmat cu privire la adaptarea la schimbãrile climatice din România care sã punã în valoare percepþia populaþiei cu privire la acest subiect. De asemenea împreunã cu o echipã de 4 tineri jurnaliºti voluntari am iniþiat o cercetare de teren care sã adune date despre modul în care percep oamenii schimbãrile climatice ºi cum încearcã aceºtia sã se adapteze la ele. La încheierea proiectului (2011) vom beneficia atât de un film documentar cât ºi de o broºurã care sã ilustreze percepþia privind schimbãrile climatice ºi modul de adaptare la acesta în România. Materialele au fost diseminate prin intermediul partenerilor noºtri din RAC- RO. Partener: RAC - RO Finanþator: The Minor Foundation for Major Challenges Perioada de implementare: august 2010 - iulie 2011

Adaptarea la Schimbãrile Climatice [ 2010 - 2011]

-

Cu mâinile tale [ 2010 - 2011]

Cu mâinile tale - Modalitãþi de implicare pentru reducerea impactului schimbãrilor climatice - opþiuni pentru comunitãþile rurale [2010 - 2011] Efectele schimbãrilor climatice sunt deja vizibile în România (de exemplu deºertificarea din sudul României sau migraþia unor specii spre nord). Primele victime ale acestor schimbãri sunt ºi cele mai vulnerabile: populaþia cu resurse limitate din zonele rurale. Aºadar, ne propunem sã ne adresãm direct grupului cel mai afectat de schimbãrile climatice: populaþia din mediul rural.

Implicarea persoanelor din mediul rural se va traduce prin actualizarea unor practici ºi metode folosite în gospodãrie - a unor tehnologii tradiþionale - uºor de construit ºi care în afarã de faptul cã deþin un important capital cultural - sunt ºi prietenoase mediului ºi scot în evidenþã beneficiile muncii de echipã om-naturã. Mai mult, soluþiile identificate sunt eficiente ºi au avantajul de a putea fi reproduse la costuri avantajoase, în acord cu resursele materiale ale segmentului de populaþie abordat de proiect.

Proiectul constã în adunarea unor tehnologii/produse utile în gospodaria oamenilor care au fost deja construite ºi implementate în România în mediul rural sau urban de cãtre organizaþii neguvernamentale. Altfel zis, acestea ar reprezenta soluþii ale unei abordari de "jos în sus" pentru lupta ºi adaptarea la schimbãrile climatice.

Publicaþia cu titlul "Manualul Soluþiilor Verzi" conþine exemple (dar ºi modalitatea de construcþie care sã poata fi reprodusã) despre cum putem folosi energia solarã: cuptorul solar, uscãtorul solar, colectorul solar dar ºi altele: gardul din nuiele, instalaþia de biogaz, instalaþie de filtrare a apei, fabricarea sãpunului, a hârtiei etc.

Materialul va fi distribuit în zonele rurale prin Asociaþia Comunelor din România.

Perioada de implementare: septembrie 2010 - august 2011 Finanþator: The Body Shop Foundation

Cumpãrã Verde! [2009 - 2010] Autoritãþile publice din Uniunea Europeanã cheltuiesc aproximativ 1.5 miliarde euro pe an pentru achiziþionarea de produse ºi servicii, ceea ce este echivalentul a 16% din Produsul Intern Brut. Comisia Europeana a propus o þintã voluntarã de 50 % achiziþii publice ecologice care sã fie atinsã de fiecare Stat Membru pânã în 2010. Planul de Acþiune aferent României a fost publicat în anul 2008 ºi acoperã perioada 2008-2013, stabilind þinte specifice pentru categorii de produse ºi servicii care pot fi achiziþionate de instituþiile publice, conform legislaþiei UE. Cu toate acestea, consumatorii autoritãþi publice "sunt încã reticenþi faþã de produsele ecologice, în principiu din cauza lipsei de cunoºtinþe referitoare la produse ºi tehnologii ecologice, a preþului de cumpãrare mai mare a produselor ecologice sau a prejudecãþii cã acestea sunt mai scumpe precum ºi a ignorãrii efectelor negative pe care le genereazã producþia ºi consumul de produse neecologice".

Activitãþi: - Realizarea portalului web "Verde la achiziþii!". Portalul web este principalul instrument de informare al grupului þintã ºi de facilitare a comunicãrii dintre furnizorii ºi cumpãrãtorii de produse ºi servicii ecologice. [ www.achizitiiverzi.ro ] - Dezbatere publicã. Dezbaterea publicã pe tema achiziþiilor publice ecologice a adus în atenþia administraþiei publice ºi a companiilor importanþa acestui domeniu, a sprijinit identificarea problemelor cu care se confruntã ofertanþii ºi cumpãrãtorii în acest proces ºi a contribuit la promovarea conceptului ºi a beneficiilor acestuia prin mass-media

Cumpãrã verde! [ 2009 - 2010]

Proiectul ºi-a propus: 1. Creºterea gradului de informare ºi conºtientizare a autoritãþilor publice locale privind sistemul de achiziþii publice ecologice 2. Îmbunãtãþirea accesului la informaþie privind furnizorii de produse ecologice la nivel naþional, iar grupurile þintã sunt reprezentate de autoritãþi publice ºi companii care furnizeazã produse ºi servicii ecologice. Obiectivele au fost atinse prin crearea unui portal web bilingv care sã furnizeze informaþii despre sistemul de achiziþii ecologice, legislaþie ºi furnizori de astfel de bunuri ºi servicii, o dezbatere publicã pe aceastã temã urmatã de o conferinþã de presã ºi publicarea unui catalog al firmelor furnizoare.

- Catalogul produselor ºi serviciilor ecologice. Publicaþia a avut rolul de a promova conceptul de achiziþii verzi ºi de a informa administraþia publicã despre concept, despre definiþia produselor ecologice, exemplificând prin prezentarea companiilor ºi a produselor care sunt înscrise în baza de date disponibilã pe portalul web. De asemenea, catalogul a contribuit la promovarea ofertanþilor ºi la crearea unei legãturi mai strânse între solicitanþii ºi ofertanþii de produse ºi servicii ecologice.

Impactul proiectului a vizat: - crearea sau îmbunãtãþirea mecanismelor ºi a instrumentelor necesare pentru implementarea legislaþiei naþionale ºi europene în domeniul achiziþiilor publice verzi; - crearea contactului direct între sectorul public ºi furnizori privaþi de produse ºi servicii verzi, care va facilita colaborarea dintre aceºtia pe viitor; - construirea unui portal web care se poate susþine financiar dupã finalizarea proiectului, prin contribuþiile financiare ale companiilor utilizatoare; - o mai bunã înþelegere a sistemului achiziþiilor publice verzi de cãtre contractori, care vor avea o sursã permanentã de informaþie pentru a cunoaºte cum se pot orienta cãtre produse verzi (referitor la modalitatea de achiziþionare ºi contractare); - introducerea pe piaþã a unor produse ºi servicii care nu sunt actualmente disponibile în România va creºte interesul companiilor româneºti ºi va impulsiona competiþia pe piaþa de produse ecologice din România; - companiile vor deveni conºtiente de potenþialul pieþei de produse ecologice pe care sectorul public va intra ca ºi cumpãrãtor ºi vor beneficia de instrumente de promovare care pot reprezenta un punct de plecare pentru extinderea activitãþii lor; - pe termen mediu ºi lung, consumul de energie ºi resurse al autoritãþilor publice va scãdea, aducând beneficii evidente asupra mediului.

Finanþator: Mecanismul financiar SEE ºi Programul Norvegian de Cooperare.

Perioada de implementare: 1 Decembrie 2009 - 30 Noiembrie 2010

TRAN SPORT

Existã un consens în sectorul transport în privinþa faptului cã funcþionarea sa nu este durabilã. Modul în care societatea noastrã a organizat transportul de pasageri ºi de bunuri este parþial inechitabil social, economic ºi din punct de vedere al impactului asupra mediului. Existã ºi un consens asupra principiilor fundamentale ale transportului durabil, precum aplicarea principiilor "utilizatorul plãteºte" ºi al competiþiei corecte între diferitele moduri de transport; însã acest consens nu merge mai departe de atât.

Concentrându-se asupra implementãrii legislaþiei UE ºi asupra dezvoltãrii infrastructurii, noile state membre întârzie în implementarea unor instrumente de integrare a considerentelor de mediu, ce câºtigã tot mai mult teren în UE. Acestea includ strategii precum taxarea corectã ºi eficientã, coordonarea mai bunã dintre transport ºi planificarea utilizãrii terenului, acorduri voluntare cu industria, monitorizarea ºi evaluarea în sprijinul dezvoltãrii politicilor.

Transportul durabil este absolut fezabil economic. O reducere a transportului duce la creºterea eficienþei economice ºi a producþiei. Stimuleazã o utilizare mai eficientã a resurselor ºi creºte productivitatea economicã în zonele care au avut de suferit din cauza unei distribuþii dezechilibrate a valorilor cauzatã de concentrarea spaþialã ºi de procesele de centralizare.

O reformã de taxare a transporturilor trebuie sã reflecte necesitatea de reducere a volumului transporturilor; acest fapt poate fi realizat prin creºterea costului utilizãrii infrastructurii ºi prin a face utilizatorul/poluatorul sã plãteascã. Creºterea costurilor modurilor de transport nedurabil într-o proporþie mai mare decât ale celor mai puþin poluante va duce la o creºtere a performanþei întregului sector. Pentru a facilita aceastã echilibrare, veniturile din taxele diferenþiate pe baza impactului asupra mediului ale diferitelor moduri de transport trebuie folosite pentru a promova modurile de transport mai puþin poluante. Într-o societate foarte mobilã, fezabilitatea restricþionãrii utilizãrii modurilor nedurabile de transport þine de furnizarea unor moduri de transport mai puþin poluante.

Durabilitatea se sprijinã pe trei piloni - economic, social ºi de mediu. Problemele sociale legate de transport sunt deseori neclare sau nu sunt luate în considerare iar factorii sociali/psihologici ce sprijinã modelele de transport sunt adeseori ignoraþi. Sistemele durabile de transport mãresc coeziunea socialã, reduc problemele de mediu ºi ajutã în crearea unei economii mai eficiente ºi la creºterea calitãþii vieþii.

Winning over the member states [2010-2011] (Politici de transport sustenabile în statele membre UE) Biocombustibilii nu sunt un panaceu împotriva schimbãrilor climatice. Scopul programului "Winning Over the Memeber States", coordonat de Federaþia Transport & Enviroment ºi finanþat de European Climate Foundation, este de a determina noi politici publice ºi o nouã directivã europeanã care sã ia în considerare emisiile ce îºi au sursa în cultivarea plantelor energetice ºi presiunea subsecventã asupra ecosistemelor.

La Cancun nu s-a progresat prea mult la capitolul schimbãrii destinaþiei terenurilor ºi al exploatãrii pãdurilor. Statele dezvoltate ºi cele în curs de dezvoltare au rãmas împãrþite în douã tabere în privinþa aºa numitului "logging loophole", care a blocat negocierile ºi care ar permite statelor în curs de dezvoltare sã aleagã ce activitãþi vor lua sau nu în considerare pentru contorizarea emisiilor.

Din perspectiva ultimelor propuneri, þãrile dezvoltate ar avea posibilitatea sã ascundã pânã la 5% din cantitatea de emisii înregistratã la nivelul anului 1990, o cantitate aproape egalã cu þinta de reducere colectivã impusã de Protocolul de la Kyoto. Din cauza unor þãri cu greutate în industria forestiarã, Uniunea Europeanã este, la rândul ei, divizatã intern. În plus, existã îngrijorarea cã, pentru a finaliza negocierile în direcþia celor stabilite la Kyoto, statele în curs de dezvoltare le vor permite celor bogate sã triºeze la reglementarea contabilizãrii cantitãþilor reale de emisii.

Unul dintre scopurile organizaþiei noastre legat de ILUC este rãspândirea regionalã, de cunoaºtere ºi de informaþii a problemelor complexe legate de ILUC. Astfel, TERRA Mileniul III se aflã în fruntea unei iniþiative regionale de conºtientizare a problemei emisiilor ºi securitãþii alimentare în Balcani.

Winning over the member states [2010-2011]

Zeci de studii aduc argumente solide în favoarea faptului cã biocombustibilii exercitã presiune asupra ecosistemelor. Schimbarea indirectã a utilizãrii terenurilor (ILUC) este una dintre cele mai dificile probleme pe care ONU trebuie sã le rezolve.

Scopul principal al acestui proiect este de a plasa problema ILUC pe agenda politicã a României ºi a regiunii. O altã componentã importantã a proiectului o reprezintã transformarea transportului rutier de marfã în unul mai eficient. În cadrul aceluiaºi proiect, TERRA MIleniul III militeazã pentru camioane mai eficiente din punctul de vedere al consumului de carburant ºi mai sigure. În acest sens organizaþia noastrã susþine Eurovigneta ca metodã complexã ºi sustenabilã de taxare a accesului pe ºosele, standarde de calitate pentru combustibili cât mai ridicate ºi promovarea alternativelor inter-modale, în special legate de transferul mãrfurilor cu transportul feroviar TERRA III se aflã într-un dialog constant cu toþi actorii din domeniul transporturilor, inclusiv cu sindicatele.

Parteneri: T&E (Transport & Environment Federation) Perioada de implementare: iunie 2010 - mai 2012 Finanþator: European Climate Foundation

ALTE ACTIVITÃÞI

Proiecte voluntare Forumul ONG-urilor de mediu, ediþia 2010 În octombrie 2010 TERRA Mileniul III ºi partenerii, Asociaþia ALMA-RO, Asociaþia Salvaþi Dunãrea ºi Delta, Asociaþia Ecopolis, Fundaþia pentru Parteneriat ºi cu sprijinul Fundaþiei pentru Dezvoltarea Societãþii Civile au organizat Forumul ONG-urilor de mediu, la Braºov, ca spaþiu de întâlnire ºi dezbateri pentru organizaþiile neguvernamentale de mediu din România.

Ediþia din acest an a Forumului ºi-a propus sã stabileascã direcþii de acþiune ale ONG-urilor ºi recomandãri pentru îmbunãtãþirea politicilor publice sectoriale din domeniul protecþiei mediului, þinând cont de politicile europene existente ºi tendinþele actuale în Uniunea Europeanã. Forumul a reunit aproximativ 75 de organizaþii neguvernamentale active din România. Forumul de Mediu a devenit un eveniment anual care aratã cã sectorul ONG de mediu este unul distinct, matur ºi responsabil. În cadrul Forumului au fost analizate o serie de probleme grave ale mediului în România: situaþia ariilor protejate ºi presiunea la care sunt supuse de nerespectarea legislaþiei de mediu, practicile legate de exploatarea resurselor (minerit, cariere), managementul deºeurilor, eficienþa energeticã ºi energia regenerabilã, agresiunile asupra zonei costiere, energia nuclearã ºi deºeurile radioactive, poluarea apei ºi amenajãrile hidrotehnice, spaþiile verzi urbane, agricultura (organisme modificate genetic, neaplicarea mãsurilor de agromediu, seminþe tradiþionale), calitatea aerului. Un simptom evident al tuturor problemelor încã nerezolvate de România este reprezentat de procedurile de infringement deschise Statului Român de cãtre Uniunea Europeanã.

Coaliþia pentru Mediu din România Fundaþia TERRA Mileniul III face parte dintre iniþiatorii, Coaliþiei pentru Mediu, în cadrul Forumului ONG-urilor de Mediu din 2009, care în prezent numãrã 69 de membri. Scopul acestei organizaþii informale este de a contribui la dezvoltarea durabilã a României ºi implicarea societãþii civile, astfel se doreºte ca pânã în 2020, sectorul de mediu sã devinã cel mai puternic sector neguvernamental din România. Organizaþia noastrã ia parte adesea la activitãþile iniþiate de membrii coaliþiei prin scrisori de poziþie, participãri la manifestãri publice ºi desfãºoarã activitãþi de secretariat pentru membrii reþelei.

Reþeaua de Acþiune pentru Climã (RAC-RO) Fundaþia TERRA Mileniul III este membru fondator al Reþelei de Acþiune pentru Climã - România, din care fac parte în prezent 14 organizaþii, având ºi un reprezentant în cadrul consiliului director. TERRA Mileniul III iniþiazã ºi implementeazã proiecte atât cu federaþia cât ºi cu membrii acesteia.

Coaliþia pentru Monitorizarea Fondurilor Structurale Începând din ianuarie 2006, Coaliþia ONGuri pentru Fonduri Structurale militeazã pentru luarea în considerare a cerinþelor organizaþiilor neguvernamentale în procesele de planificare, implementare ºi evaluare a programelor ºi proiectelor derulate din fonduri europene. Fundaþia TERRA Mileniul III face parte din cele 17 ONG-uri membre ce au ca viziune comunã crearea unui parteneriat real ºi orientat pe rezultate între instituþiile statului implicate în procesul de absorbþie a fondurilor structurale ºi entitãþtile care acceseazã aceste fonduri, dar ºi pe fluidizarea proceselor de contractare ºi implementare a proiectelor aferente.

Proiecte voluntare

Guerilla Verde Guerilla Verde este o caravanã educaþionalã de filme cu mesaj ecologic din România, organizatã în perioada lunile mai ºi octombrie de cãtre agenþia de comunicare ºi organizare Media Image Factory. Proiectul a fost susþinut de Ministerul Mediului ºi de diferiþi parteneri ONG printre care ºi Fundaþia TERRA Mileniul III

Votul verde, ediþia a II-a Cercetarea Votul Verde evalueazã membrii Camerei Deputaþilor din Parlamentul României, în funcþie de susþinerea pe care aceºtia o acordã sau nu proiectelor de lege cu impact asupra mediului. Rezultatele cercetãrii sunt disponibile publicului prin intermediul paginii de internet www.votulverde.ro, unde poate fi consultat atât clasamentul final al deputaþilor, cât ºi informaþii detaliate despre activitatea parlamentarã în domeniul protecþiei mediului a fiecãrui parlamentar inclus în cercetare.

Pe 30 septembrie 2010, Ecopolis - Centrul pentru Politici Durabile ºi Asociaþia Salvaþi Dunãrea ºi Delta, împreunã cu partenerii Fundaþia TERRA Mileniul III, WWF, Asociaþia ALMA-RO, Mare Nostrum, Salvaþi Vama Veche ºi GRINDA au prezentat rezultatele evaluãrii Votul Verde pentru perioada 2008-2010.

Aceastã analizã reproduce fidel nivelul la care ne aflãm cu integrarea protecþiei mediului în politicile publice în România, adicã foarte jos.

Monitorizarea activitãþii parlamentare a arãtat nu numai un absenteism ridicat, ci ºi indiferenþã faþã de problemele de mediu. Existã proiecte de modificare a unor legi sau de aprobare a ordonanþelor guvernamentale care stau în Parlament din 2007. În acest timp, pe teren, instituþiile ºi autoritãþile locale se confruntã cu neclaritãþi, neconcordanþe ºi cu lipsa susþinerii legale pentru aplicarea unor mãsuri care sã ne asigure dreptul la un mediu sãnãtos - un drept fundamental stipulat în Constituþia României' “Votul Verde reprezintã primul exerciþiu de monitorizare a legislaþiei de mediu ºi a voturilor parlamentarilor din România efectuatã vreodatã la noi în þarã ºi disponibilã publicului larg” precizeazã Costel Popa, preºedinte Ecopolis. 'Am iniþiat ºi continuãm acest demers în special pentru a informa cetãþenii cu privire la politicile publice de mediu ºi pentru cã, pe termen lung, acest instrument poate fi extrem de util în procesul de vot, un factor care influenþeazã cetãþeanul în alegerea reprezentantului sãu în Parlament'.

Ziua Mediului 2010 Asociaþia Salvaþi Dunãrea ºi Delta, Ecopolis, WWF, TERRA Mileniul III, ALMA-RO ºi Copacul de Hârtie, cu sprijinul Recolamp ºi Ecotic au organizat pe data de 4 iunie 2010, cea de-a treia ediþie a Premiilor de Mediu - Green Awards. În cadrul festivitãþii de premiere dedicate Zilei Mediului au fost acordate premii pozitive ºi negative politicienilor, autoritãþilor locale ºi centrale, ºi jurnaliºtilor ale cãror iniþiative au contribuit la protejarea mediului sau, dimpotrivã, au dus la distrugerea luil.

Pentru al treilea an consecutiv echipa TERRA MIleniul III împreunã cu ceilalþi parteneri au analizat ce s-a întâmplat în domeniul protecþiei mediului, cine ºi, mai ales, ce a fãcut pentru a proteja mediul. Criteriile desemnãrii “laureaþilor” Premiilor de mediu 2010 au fost susþinerea sau iniþierea unor activitãþi, proiecte sau iniþiative legislative de mediu, implicarea în activitãþi de protecþia mediului ºi sprijinul acordat ONG-urilor de mediu.

Proiecte voluntare

Scopul principal al evenimentului a fost acela de a creºte responsabiliteatea politicienilor ºi a mass-media, cu privire la problemele de mediu. Acordarea Premiilor de mediu a reprezentat o modalitate degajatã de stabilire a unui dialog între ONGurile de mediu, politicieni ºi mass-media, care au astfel ocazia sã se cunoascã mai bine într-un mediu informal. Organizatorii îºi propun întãrirea capacitãþii de advocacy a organizaþiilor neguvernamentale de protecþia mediului din România, prin implementarea unui sistem de premiere a politicienilor ºi jurnaliºtilor cu ocazia Zilei Mediului.

ONG Fest 2010 Festivalul Naþional al Organizaþiilor Neguvernamentale din România ONGFest este cel mai cuprinzãtor eveniment al sectorului neguvernamental din România, un promotor al participãrii publice, al comportamentului filantropic ºi voluntar, dar ºi o oportunitate de a aduce ONG-urile în atenþia cetãþenilor ºi a publicului larg.

Organizat anual de cãtre FDSC, ONG Fest îºi propune sã contribuie la sporirea numãrului de cetãþeni implicaþi activ în comunitate, la dezvoltarea spiritului asociativ ºi la creºterea implicãrii asociaþiilor ºi fundaþiilor din România în societate.

FânFest 2010 FânFest este festivalul de salvare a Roºiei Montane. Scopul sãu este acela de a ne exprima împotriva proiectului minier propus la Roºia Montanã, dar ºi de a promova alternative de dezvoltare localã. În 2010 între 13 ºi 15 august a avut loc cea de-a 5-a ediþie a Festivalului, ediþie dedicatã participanþilor dar ºi propunerii de nominalizare a Roºiei Montane ca sit UNESCO. Fundaþia TERRA Mileniul III a participat în cadrul festivalului în secþiunea destinatã organizaþiilor neguvernamentale împreunã cu alte 5 ONG-uri.

Activitãþi de reprezentare

Activitãþi de reprezentare

O categorie de activitãþi aparte ale Fundaþiei TERRA Mileniul III o reprezintã participarea în diferite structuri la nivel naþional ºi european organizate pe diferite domenii de acþiune, precum: - Comisia Naþionalã privind Schimbãrile Climatice - Fundaþia TERRA Mileniul III este membru în cadrul acestei comisii interministeriale încã din anul 2006 - Comitetul de monitorizare POS DRU - Comitetul de monitorizare POS MEDIU - Climate Action Network Europe (CAN Europe) - membru - International Network for Sustainable Energy ( INFORSE) - Transport & Environment (T&E) - Fundaþia TERRA Mileniul III este singurul membru din România, având un reprezentant în board-ul federaþiei.

- Comitetul Economic ºi Social European - din 1 ianuarie 2007 ºi pânã în septembrie 2010 TERRA Mileniul III a avut un reprezentant în acest for.

- Reþeaua de Acþiune pentru Climã România - RAC- RO - unde Fundaþia deþine funcþia de Vicepreºedinte al reþelei.

- Coaliþia pentru Mediu - o asociere de 69 ONGuri de mediu, în cadrul cãreia TERRA III asigurã activitatea de secretariat ºi se regãseºte ºi la nivelul Comitetului de Reprezentare prin preºedintele organizaþiei.

- Coaliþia pentru Monitorizarea Fondurilor Structurale.

Dezvoltare instituþionalã

Dezvoltare instituþionalã

Strategia de Dezvoltare TERRA Mileniul III - orizont 2020 Pe parcursul anului 2010, Fundaþia TERRA Mileniul III ºi-a elaborat strategia de dezvoltare prin intermediul cãreia organizaþia doreºte sã îºi consolideze poziþia în randul ONG-urilor de mediu din România ºi sã îºi diversifice portofoliul de servicii oferite. Astfel în luna iulie a anului trecut am fost supuºi unui audit din partea CEE Trust care ne-a acordat ºi un grant pentru dezvoltare instituþionalã pentru perioada 2011-2012.

Surse de finanþare 1. EEA Grants 2. Global Environment Facility - Small Grants Progrm 3. The Minor Foundation for Major Challenges 4. Innovation Norway 5. E.ON 6. Fundaþia pentru Parteneriat 7. Comisia Europeanã (EuropeAID) 8. Icemenerg 9. BlackSea Trust 10. European Climate Foudation (prin T&E)

Surse de finanþare

Cheltuieli

Cheltuieli 1. Personal (angajaþi permanenþi, colaboratori, contribuþii la bugetul de stat): 241512.85 RON 2. Transport, cazare, diurne: 45340.96 RON 3. Servicii subcontractate: 497639.05 RON 4. Transferuri cãtre parteneri: 22924.79 RON 5. Costuri de birou: 84015.58 RON 6. Deprecierea echipamentelor: 24635.92 RON TOTAL: 916069.15 RON

ECHIPA

Echipa

Lavinia Andrei Preºedinte Cea mai importantã realizare a anului 2010 a fost legãtura creatã între TERRA Mileniul III ºi sectorul de business “prietenos mediului” în cadrul proiectelor “Verde la Achiziþii!” ºi “Energia Regenerabilã - O ºansã pentru Dezvoltarea Durabilã a României”. Astfel, noi am descoperit cã existã ºi activitãþi de business care aduc beneficii sau fac servicii pentru mediu iar firmele au descoperit cã ONGurile pot fi parteneri foarte serioºi ºi experimentaþi.

Ioana Ciutã Director executiv 2010 a început prost pentru majoritatea activiºtilor de mediu, din persectiva eºecului unui acord internaþional la Copenhaga, la Summit-ul ONU privind schimbãrile climatice din decembrie 2009.

A fost unul din acele momente în care am simþit cã ne luptãm cu morile de vânt ºi parcã ne lipsea motivaþia sã continuãm. Din fericire, pentru mine 2010 a luat pe parcurs o notã mai optimistã: a doua parte a anului a însemnat o colaborare mai strânsã cu sectorul de business din domeniul producerii de energie regenerabilã ºi încrederea cã, strângând astfel rândurile, vom reuºi sã deblocãm aceastã zonã. 2010 a mai însemnat ºi momentul de cotiturã în privinþa evoluþiei TERRA III în urmãtorii 10 ani. Mi-am dat seama cã am devenit o organizaþiei maturã, care îºi ºtie foarte clar prioritãþile ºi are o imagine la fel de clarã despre locul unde vrea sã ajungã.

Roxana Damian Manager proiecte Limba românã este sãracã în a echivala un cuvânt care ar descrie foarte bine anul 2010 la TERRAIII. Cuvântul ar fi „to empower”, iar situaþia descrisã m-ar regãsi în douã luntre: de destinatar al undiþei ºi al peºtelui ºi ca cel care le predã mai departe. Cam aºa aº descrie ce a însemnat derularea câtorva proiecte de educaþie, conºtientizare dar ºi investiþii de mediu în zona ruralã. Inþial descurajant ca date, ºi mai descurajant la faþa locului, mediul rural devena un loc prietenos pentru a derula proiecte pe mãsurã ce vorbeai ºi cunoºteai oamenii din zonã, le cunoºteai interesele, le povesteai de ce eºti acolo ºi ce vrei. Invariabil erai tu beneficiarul entuziasmului lor ºi învãþai ºi tu la rândul tãu.

Bogdan Guºter Asistent manager Când o idee inovatoare schimbã felul lucrurilor de a fi, îþi dai seama cã niciodatã nu te mai poþi întoarce la vechea viziune. 2010 a fost un an în care cunoºtinþele si experienþa dobândite mã vor face sã nu mai revin la vechea viziune. Un an alãturi de o echipã puternicã care mi-a dat încredere în mine ºi în ceea ce sunt capabil sã fac, o echipã alãturi de care întotdeauna aºtepþi entuziast ºi nerãbdãtor provocãrile urmãtoare.

Echipa

Irina Velicu Manager proiecte 2010 a demarat cu entuziasm în spiritul consolidãrii experienþei de scriere de proiecte mai extinse ºi accesare de fonduri europene. Ne-am dorit sã implementãm proiecte mai ample ºi cu un impact mai puternic care sã permitã atât creºterea organizaþionalã (în vederea creºterii rolului TERRA ºi a colaboratorilor sãi în cadrul societãþii civile) cât ºi diversificarea/multiplicarea modalitãþilor de a proteja mediul.

Alexandru Popa Manager proiecte “Un an bun," este felul în care aº descrie perioada petrecutã la Fundaþia TERRA Mileniul III. Am ales expresia aceasta pentru cã precum ºi vinului ca sã iasã bun trebuie sã fie recoltat într-un "an bun", la fel ºi omului ca sã se simtã bine ºi astfel sã dea ce are mai bun în el îi trebuie un mediu bun. "Anul bun" în cazul vinului, înseamnã pentru butuc vreme bunã, pãmânt fertil, înseamnã îngrijire cu dragoste. "Anul bun" petrecut la TERRA a constat pentru mine în oportunitatea de a lucra într-un mediu profesionist dar ºi plãcut - o combinaþie destul de rar de gãsit. A însemnat sã fiu învãþat lucruri noi ºi sã învãþ pe alþii la rândul meu. A însemnat sã cãlãtoresc ºi sã întâlnesc oameni noi ºi totodatã sã redescopãr ce înseamnã sã fii coleg ºi sã devii prieten. A însemnat o experienþã pe care o apreciez foarte mult ºi care mi-a fost ºi îmi este de folos în multe aspecte din viaþa de zi cu zi.

Echipa

Ela Mihalache Asistent PR ºi Comunicare Anul 2010 m-a ajutat sã pun în perspectivã situaþia realã a integrãri problemelor privind condiþiile de mediu în practicã. Pornind de la niºte noþiuni abstracte ºi idealizate precum sunt lupta împotriva schimbãrilor climatice ºi protecþia mediului înconjurãtor, implicarea în proiecte precum "Tineri Ambasadori Împotriva Schimbãrilor Climatice" sau "Energia Regenerabilã - O ºansã pentru Dezvoltarea României" am reuºit sã transpun aceste noþiuni în realitate: existã preocupãri serioase puse în slujba lor, existã ºi controverse, existã organizaþii pretutindeni în lume care ºi-au asumataceastã misiune, existã deci o bunã ºansã ca lucrurile sã se schimbe în bine.

Raul Cazan Manager proiecte Deºi o ºtiam de mult timp, biocombustibilii nu sunt un panaceu împotriva schimbãrilor climatice.

Scopul muncii mele la Terra III este de a determina noi politici publice ºi o nouã perspectivã care sã ia în considerare emisiile ce îºi au sursa în cultivarea plantelor energetice ºi presiunea subsecventã asupra ecosistemelor. Din toamna lui 2010 sunt fericit cã lucrez împotriva celei mai mari probleme globale contemporane. Alte preocupãri donquijoteºti m-au împins spre "înverzirea" transporturilor, comunicarea schimbãrilor climatice ºi spre continuarea proiectelor de jurnalism de mediu. Cea mai mare realizare, legatã de transporturi, este aceea cã pot pedala pe bicicletã în Bucureºti, de acasã pânã la serviciu ºi înapoi.