CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: fapte, analiză, propuneri by TI-Moldova

Transparency International - Moldova

____________________________________________________________ Str. 31 August, 98, Chişinău, Republica Moldova e-mail: office@transparency.md

tel/fax (373-2) 210595

Efim Obreja Lilia Caraşciuc

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: fapte, analiză, propuneri

Chişinău, 2002

Transparency International – Moldova CZU 343.352 (478) = 135.1 O-16

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Obreja, Efim CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI / Efim Obreja, Lilia Caraşciuc; Transparency International - Moldova. – Ch.: S. n., 2002 (Bons Offices). – 101 p. Bibliogr. p. 98 - 101. ISBN 9975-9629-7-1 500 ex. 343.352 (478) = 135.1

ISBN 9975-9629-7-1 2

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Cuprins

1. Corupţia cu orientare spre globalizare

1.1 Globalizarea şi corupţia 5 1.2 Corupţia: pieţe financiare şi investiţii 6 1.3 “Previzibilitatea” corupţiei 7 1.4 Opacitatea şi corupţia 7 1.5 Perceperea corupţiei 8 1.6 Indicele gradului de acaparare a puterii de stat şi indicele corupţiei administrative 9 1.7 Corupţia şi sărăcia 13 1.8 Corupţia şi criminalitatea 17 1.9 Corupţia şi etica guvernării 17 1.10 Corupţia şi durabilitatea dezvoltării 18 1.11 Corupţia şi democraţia 18 1.12 Corupţia şi mediul ambiant 20 1.13 Genderul şi corupţia 20 1.14 Ce înseamnă corupţia pentru Republica Moldova? 23

2. Corupţia prin prisma organelor de drept şi control

2.1 Aspecte ale infracţionalităţii 2.2. Evaluarea nivelului corupţiei 2.3 Prejudiciul cauzat de corupţie, consecinţe 2.4 Evaziunea fiscală 2.5 Contrabanda de mărfuri 2.6 Comercializarea de mărfuri contrafăcute 2.7 Firme-ecran 2.8 Corupţia şi crima organizată 2.9 Degradarea economică şi socială

25 27 31 34 47 49 49 50 51 3

Transparency International – Moldova

3. Problemele combaterii corupţiei

3.1 Voinţa de a combate corupţia 3.2 Salarizarea funcţionarilor 3.3 Declararea şi controlul veniturilor 3.4 Colectarea probelor 3.5 Protejarea persoanelor 3.6 Responsabilitatea persoanelor juridice 3.7 Controlul asupra activităţii şi deciziilor procuraturii 3.8 Incriminarea corupţiei 3.9 Sistemul fiscal 3.10 Imunitatea funcţionarilor 3.11 Legalitatea în organele afacerilor interne 3.12 Legalitatea în sistemul penitenciar 3.13 Situaţia în Inspectoratul Fiscal 3.14 Viziunea Ministerului Finanţelor 3.15 Problema cadrelor 3.16 Măsuri de luptă cu corupţia 3.17 Alte probleme de ordin legislativ şi organizatoric 3.18 Programul Naţional „Anti-corupţie”

54 55 56 57 58 58 59 62 63 65 67 70 72 73 74 76 80 85

Bibliografie

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

1. Corupţia cu orientare spre globalizare 1.1 Globalizarea şi corupţia Dezvoltarea relaţiilor de piaţă, a tehnologiilor noi şi deschiderea economiilor unui şir de ţări au dat naştere unui fenomen numit “globalizare”. În fond, acest fenomen nu înseamnă nimic nou decât un grad mai înalt de implicare a ţărilor în viaţa economică, politică şi culturală internaţională. Din punct de vedere economic, o ţară poate fi considerată deschisă dacă este deschisă pentru circulaţia liberă a mărfurilor şi serviciilor, a capitalului, a forţei de muncă şi a informaţiei. Este clar că nici o ţară nu satisface din plin aceste criterii şi globalizarea este un fenomen relativ. Fiecare ţară sau economie poate fi considerată încadrată în acest fenomen până la un anumit grad. “Raportul Anual al Corupţiei”1 al organizaţiei internaţionale anti-corupţie Transparency International conţine un număr de publicaţii care încearcă să evalueze legătura dintre două fenomene: globalizarea şi corupţia. Pentru a evalua cantitativ acest impact, se introduce un indice agregat, numit “indicele globalizării”. Acest indice a fost estimat pentru circa 50 de ţări ale lumii, atât cele cu economie avansată, cât şi cele în tranziţie. Fiind un indice agregat, el este calculat reieşind dintrun şir de indicatori ca nivelul comerţului exterior, volumul veniturilor de după hotare, afluxul şi refluxul investiţiilor, capitalul de portofoliu, convergenţa preţurilor interne la cele mondiale, volumul turismului şi călătoriilor internaţionale, traficul de convorbiri telefonice internaţionale, transferul şi perceperea plăţilor, numărul utilizatorilor de Internet, numărul companiilor locale care prestează servicii Internet. 1

“Global Corruption Report, 2001”, Transparency International 5

Transparency International – Moldova

Calculele autorilor arată că nivelul răspândirii corupţiei pare să fie mai înalt în ţările mai puţin încadrate în procesul de globalizare. De fapt ţările care s-au integrat mai adânc în piaţa mondială, de asemenea, au reuşit să dezvolte instituţiile politice, sociale şi legale, ceea ce minimalizează dezvoltarea corupţiei în aceste ţări. Cu alte cuvinte, cu cât mai dezvoltate sunt relaţiile economice şi politice externe ale ţării, cu atât sunt mai înalte standardele etice în sectorul public şi cel privat, cu atât este mai înalt gradul de supremaţie a legii în aceste ţări. 1.2 Corupţia: pieţe financiare şi investiţii Impactul invers, acel al corupţiei asupra globalizării, este examinat în lucrarea „De ce combaterea corupţiei este decisivă pentru a beneficia de globalizare?” de către Shang-Jin Wei de la Universitatea Harvard. În opinia autorului, în procesul globalizării, corupţia sporeşte gradul de vulnerabilitate a pieţelor financiare. Autorul arată că majorarea gradului de răspândire a corupţiei de la un nivel minim, aşa cum ar fi cel din Singapore, la un nivel mai înalt, aşa cum ar fi cel din Mexic, are un efect negativ asupra investiţiilor străine directe echivalent cu cel al ridicării poverii fiscale cu 50 de puncte procentuale. Prezenţa unui nivel înalt al corupţiei adesea rezultă într-o proporţie mai înaltă a formelor de capital mai puţin stabile în afluxul total al capitalului. Ca rezultat se distruge echilibrul pieţei financiare, rata crescândă a dobânzii nu reuşeşte să acopere riscurile pieţei şi descurajează investiţiile, atât străine, cât şi cele interne. Acelaşi autor2 scrie că creşterea cu o unitate a indicelui corupţiei (pe scara de la 1 la 10) este echivalentă cu o sporire a poverii fiscale cu 4.7 puncte procentuale, şi este

Wei, Shang-Jin, “How Taxing is Corruption on International Investors”, NBER Working Paper Series, Working Paper 6030 6

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

însoţită de un declin al investiţiilor străine de 0.9 puncte procentuale. Mauro Paolo în “Impactul corupţiei asupra creşterii economice şi a investiţiilor”3 arată că diminuarea indicelui corupţiei cu o deviere medie pătrată (2.4 puncte) este acompaniată de o creştere a cotei investiţiilor în produsul intern brut cu 4 puncte procentuale şi majorează rata de creştere economică cu 0.5%. 1.3 “Previzibilitatea” corupţiei Corupţia aduce un impact de destabilizare în oricare economie. Cu atât mai mult, o corupţie “imprevizibilă” supune economia unor şocuri suplimentare. Astfel, un studiu al Băncii Mondiale arată că ţările cu un nivel înalt de “previzibilitate” a corupţiei sunt caracterizate de o pondere a investiţiilor în PIB de circa 19.5%. În ţările cu un nivel jos al “previzibilităţii” corupţiei, acest indicator constituie doar 12.3%, pe când în ţările care îmbină un nivel jos al “previzibilităţii” şi un grad înalt al corupţiei acest indicator variază în jurul la 8.5%. 1.4 Opacitatea şi corupţia Opacitatea, drept fenomen opus transparenţei, subînţelege lipsa unor proceduri clare, transparente, formalizate şi accesibile, poate, de asemenea, servi drept un semnal al corupţiei. PricewaterhouseCoopers4 a elaborat şi evaluat indicele opacităţii pentru 35 de ţări ale lumii, principalele componente ale indicelui fiind nivelul de combatere a corupţiei în ţară, calitatea sistemului legal, a politicilor economice, a standardelor de contabilitate, precum şi a regimului 3

Mauro, Paolo (1996), “The Effects of Corruption on Growth, Investments”, IMF Working Paper N96/98 4

Henderson-Begg Max, Opacity Index, PricewaterhouseCoopers 7

Transparency International – Moldova

reglementoriu. Lucrarea estimează impactul opacităţii asupra creşterii poverii fiscale, a riscului tranzacţiilor şi a diminuării investiţiilor. Indicele opacitatii Ind. Opacitatii Coruptia 13 Singapore 30 SUA 36 25 Anglia 38 15 Hong Kong 45 25 Italia 48 28 Mexic 48 42 Ungaria 50 37 Israel 52 18 Grecia 57 49 Lituania 58 46 Japonia 60 22 Polonia 64 56 Rep. Ceha 71 57 Romania 71 61 Turcia 74 51 Rusia 83 78 China 87 62

Legislatia Politici econ.Contabilitate Reglementari 32 42 38 23 37 42 25 48 40 53 45 38 55 49 53 42 57 73 26 56 58 57 29 52 48 53 65 47 61 70 62 51 51 76 49 62 50 71 59 66 72 72 81 53 61 77 55 72 97 62 77 62 68 77 78 73 72 87 80 81 84 90 81 84 100 87 86 100

Sursa: PricewatergouseCoopers

1.5 Perceperea corupţiei Calcularea indicelui perceperii corupţiei este o încercare de a măsura fenomenul corupţiei prin prisma cererii acestui fenomen. Un astfel de indice nu poate fi absolut obiectiv, deoarece el exprimă gradul de percepere a fenomenului de către cetăţeni, dar nu însuşi fenomenul. În acest caz, poate avea loc o supraevaluare sau dimpotrivă, subevaluare a fenomenului. De aceea a fost elaborat un indice care evaluează fenomenul din partea ofertei numit indicele plăţilor de mită (Bribe Payers Index). Calculele au fost efectuate de către Gallup International5. Indicele a fost utilizat drept criteriul de măsură a gradului de implementare a Convenţiei OCED contra corupţiei. A fost observat că ţările cu un indice al plăţilor de 5

Global Corruption Report 2001, Transparency International

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

mită mai jos (negativ) sunt acelea care nu au semnat, sau nu au ratificat această convenţie. Indicele platilor de mita 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Tara Suedia Australia Canada Austria Elvetia Olanda Anglia Belgia Germania SUA Singapore Spania Franta Japonia Malaesia Italia Taivan Corea de Sud China

Indicele plat.de mita 8.3 8.1 8.1 7.8 7.7 7.4 7.2 6.8 6.2 6.2 5.7 5.3 5.2 5.1 3.9 3.7 3.5 3.4 3.1

Conventia OCED Contra Coruptiei Ratificat Ratificat Ratificat Ratificat Semnat dar neratificat Semnat dar neratificat Ratificat Ratificat Ratificat Ratificat Ne semnat Ratificat Semnat dar neratificat Ratificat Ne semnat Semnat dar neratificat Ne semnat Ratificat Ne semnat

Sursa: Transparency International (la data de 26 octombrie 1999)

1.6 Indicele gradului de acaparare a puterii de stat şi indicele corupţiei administrative Indicele, care intr-un fel a evaluat gradul de acaparare a puterii de stat de către firme private sau persoane aparte, precum şi indicele corupţiei administrative au fost elaborate în cadrul unui studiu al calităţii guvernării în ţările de tranziţie6. Conform acestui studiu, Republica Moldova nu se află nici pe 6

Transition Report 1999, EBRD,; D. Kaufmann, A. Kraay (WB Institute), P. Zoido (Stanford University); J. Hellman, G.Jones, D. Kaufmann, Seize the State, Seize the Day: State Capture, Corruption and Influence in Transition Economies, World Bank Policy Research working Papers, No.2444, 2000 9

Transparency International – Moldova

departe pe un loc de onoare. Astfel, după indicele acaparării puterii de stat, o situaţie mai deplorabilă intre cele 18 ţări se marchează doar în Azerbaidjan. După indicele corupţiei administrative, o situaţie mai dificilă este în Kîrgîzstan, Azerbaidjan şi Georgia. Indicele corupţiei administrative, sau cota mitelor în veniturile totale în Republica Moldova este atât de mare, în particular, din cauza veniturilor mici în aceasta ţară, deşi se poate la sigur de vorbit şi de un proces invers: din cauză că mitele sunt relativ mari, veniturile sunt relativ mici. Raportul Mondial cu privire la Mediul de Antreprenoriat7 arată că în mediu în lume ponderea acestor mite în veniturile totale ale firmelor este mai mică. Este caracteristic faptul că, atât în Moldova, câr şi în alte ţări în tranziţie, de obicei, povara corupţiei administrative este mai mare asupra firmelor mici. Mai mult ca atât, şi penalităţile pentru evaziune fiscală sunt relativ mai mari pentru firmele mici.

World Business Environment Survey, World Bank

Indicele acapararii puterii de stat si al coruptiei administrative Ind. Corupt. Administr. cota mitelor ca % din veniturile totale 4 5.7 2.1 1.1 2.5 1.6 4.3 1.7 5.3 1.4 2.8 4 1.6 3.2 2.8 2.5 1.4 4.4 3

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Indicele acapararii puterii de stat si componentele sale (% de firme % de institutii afectate) Tara legislatia Decrete Banca Justitia Justitia Finantarea parti- Ind. mediu al parlamentara prezidentiale nationala penala economica delor politice acap. puterii de stat Albania 12 7 8 22 20 25 16 Azerbajan 41 48 39 44 40 35 41 Bulgaria 28 26 28 28 19 42 28 Croatia 18 24 30 29 29 30 27 Rep. Ceha 18 11 12 9 9 6 11 Estonia 14 7 8 8 8 17 10 Georgia 29 24 32 18 20 21 24 Ungaria 12 7 8 5 5 4 7 Chirghizstan 18 16 59 26 30 27 29 Letonia 40 49 8 21 26 35 30 Lituania 15 7 9 11 14 13 11 Moldova 43 30 40 33 34 42 37 Polonia 13 10 6 12 18 10 12 Romania 22 20 26 14 17 27 21 Rusia 35 32 47 24 27 24 32 Slovachia 20 12 37 29 25 20 24 Slovenia 8 5 4 6 6 11 7 Ucraina 44 37 37 21 26 29 32 Media 24 21 25 18 20 20 21 Sursa: D.Kaufmann, A. Kraay, P. Zoido

12 10.0

9.0

8.0

7.0

6.0

5.0

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0

Finlanda Danemarka Islanda Suedia Canada Olanda Norvegia Australia Marea Britanie

Austria SUA Germania Spania Franţa Portugalia Estonia Slovenia Lituania Grecia Bulgaria Turcia Letonia

Indicele perceperii coruptiei (TI-2001)

Hong Kong

Thailand Moldova Romania Kazahstan Uzbekistan Pakistan Rusia Ukraina Azerbaijan Nigeria Bangladeş

Transparency International – Moldova

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Ponderea mitelor in veniturile firmelor, % < 1% Aproape 0% 1-1.99% 2-9.99%

10-12%

13-25%

> 25%

Firme mici

32.3

21.3

13.7

17.6

9.4

3.7

Firme medii

37.6

26.9

11.7

5.9

Firme mari

58.2

20.9

6.8

3.7

1.5

0.9

Toate firmele

38.6

23.4

11.8

14.6

7.1

3.1

1.4

Sursa: World Business Environment Survey, WB

Datele Raportului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat al Republici Moldova confirmă acest fapt. Astfel, dacă în 2000 rata medie a penalităţii (adică coraportul “penalităţi/evaziuni fiscale” pentru toate tipurile de contribuabili fiscali este de 0.7, atunci pentru grupul de contribuabili de proporţii mari acest indicator a constituit doar 0.53. 1.7 Corupţia şi sărăcia De aici urmează legătura logică dintre corupţie şi sărăcie. În sectorul privat sărăcia rezultă din cauza poverii fiscale excesive care, consecvent, majorează preţurile şi diminuează profitul firmelor. La rândul său, preţurile înalte diminuează veniturile reale ale populaţiei şi capacitatea de cumpărare a consumatorilor. În sectorul public corupţia diminuează eficienţa serviciilor publice. Corupţia în sfera colectării de impozite cauzează diminuarea surselor bugetare şi, ca urmare, inaptitudinea statului de a plăti lucrul funcţionarilor publici la un nivel cuvenit. Astfel corupţia implică sărăcirea majorităţii covârşitoare a populaţiei. Rezultatele sondajului de opinie publică efectuat de Transparency International – Moldova confirmă încă o dată acest fapt. Astfel, respondenţii sondajului au fost grupaţi în patru categorii, reieşind din faptul cum au evaluat standardele lor de viaţă: cei ce consideră că nivelul lor de viaţă este mult 13

Transparency International – Moldova

mai scăzut faţă de unul acceptabil, cei cu un nivel inacceptabil, un nivel acceptabil, şi un nivel relativ înalt al nivelului de viaţă. În fiecare din aceste grupe au fost selectate răspunsurile referitor la evaluarea gradului de gravitate a problemei corupţiei pe o scară de şase niveluri (unde 1 înseamnă că problema corupţiei nu este acută pentru respondenţi, 2 – este acută într-o careva măsură, 3 – rar, dar creează probleme, 4 – creează probleme frecvent, 5 – este acută, 6 – foarte acută). Rezultatele arată că cei cu un nivel de viaţă mai înalt evaluează fenomenul ca unul ce creează probleme frecvent (media fiind de 4.62). Cei, care îşi evaluează nivelul de viaţă ca unul fiind absolut inacceptabil, consideră că corupţia este o problemă Cit de acuta este problema coruptiei pentru business? 5.4

5.28

5.2 5.01 5 4.75

4.8

4.62 4.6 4.4 4.2 Foarte neacceptabil

Nesatisfacator

Satisfacator

Bun

foarte acută (media fiind 5.28). Se observă clar că fenomenul corupţiei şi sărăcia nu sunt doar două părţi ale aceleiaşi monede. Mai degrabă corupţia este cauza sărăciei. Gupta, Davoodi şi Alonso-Terme8

Gupta Sanjeev, hamid Davoodi and Rosa Alonso-terme, 1998, “Does corruption Affect Income Inequity and Poverty?”, IMF Working Paper 14

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

demonstrează existenţa unei corelaţii strânse între nivelul corupţiei şi gradul de inechitate în ţară. În cazul nostru este simplu de a demonstra acest fapt într-un mod grafic, incluzând într-o diagramă doi indicatori: indicele perceperii corupţiei (Transparency International) şi nivelul PIB pe cap de locuitor indicat la paritatea capacităţii de cumpărare. Concluzia este că eradicarea sărăciei în ţările de tranziţie este imposibilă fără eradicarea corupţiei la toate nivelurile existente.

5000

10000

15000

20000

25000

30000

SU Au A st r Fr ia a C er nta m a Fi nia nl an da Ita Sp lia a Es nia to n G ia r Sl ecia ov e U nia ng ar Tu ia r Po cia l o R ni om a a M nia ol do v R a u Ar sia m e Le nia to Li nia tu a Bu n ia lg a U ria cr ai Ba na la G rus eo rg ia

Indicele coruptiei

PIB pe cap de locuitor (PPP)- $

Transparency International – Moldova

Dependenţa inversă dintre nivelul PIB pe cap de locuitor (PPP, mii USD) şi indicele corupţiei

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

1.8 Corupţia şi criminalitatea Există o corelaţie strânsă între fenomenul corupţiei şi al criminalităţii. Anume prezenţa corupţiei în organele de resort oferă posibilitatea creşterii considerabile a criminalităţii. Raportul Internaţional al Victimelor Criminalităţii9 confirmă faptul că în ţările cu un nivel înalt al corupţiei, incidenţa crimelor este vădit mai înaltă. Dacă, de exemplu, în Franţa şi Portugalia acest indice este puţin mai mare decât 1%, atunci în ţările Europei de Est acest indice a oscilat între 8 şi 22%. Este semnificativ faptul că acest indice a fost calculat reieşind din datele sondajelor sociologice, dar nu din cele prezentate de organele de resort. Cauzele sunt multiple: faptul că însuşi noţiunile de crimă diferă de la o ţară la alta, la fel şi practica de înregistrare a crimelor. De asemenea, în multe cazuri organele de resort nu sunt cointeresate să înregistreze toate crimele pentru a ridica rata descoperirii crimelor. Nu este de mirare faptul că indicii obţinuţi astfel au fost vădit mai înalţi. Republica Moldova nu face excepţie din această regularitate a ţărilor în tranziţie. Mai jos va fi demonstrat că numărul unor crime, mai ales a celor ce ţin de corupţie, adesea întrece de multiple ori numărul cazurilor oficial înregistrate. 1.9 Corupţia şi etica guvernării De ce, totuşi, se observă o astfel de diferenţiere a ţărilor după indicele corupţiei? Parţial aceasta poate fi explicat prin politicile de prevenire a corupţiei promovate atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Astfel, un studiu efectuat de Control Risks Group10 arată că în 1999 în SUA 92% din companiile 9

A. Alvazzi del Frate, P. Mazhew, J.M. va dijk, J. van Kesteren, P. Nieuwbeerta, International Crime Victims Survey, United Nations Interregional Crime and Justice Research Institute 10 Outlook 2000, Control Risks Group 17

Transparency International – Moldova

studiate posedă coduri care interzic acceptarea mitelor. În ţările Europei de Vest şi Centrale acest indice este mai jos – 85%. Dacă în SUA circa 46% din companii promovează campanii anti-corupţie, atunci în Europa - doar 23%. Managerii a 74% din companiile americane declară public anual că au respectat codul etic al companiei, pe când în Europa - 34%. În 56% din campaniile din SUA şi 24% în Europa există “linii fierbinţi” pentru a informa despre cazurile de corupţie. Este evident, că în ţările Europei de Est aceste măsuri aproape nu există în sectorul privat. În ceea ce priveşte sectorul public, aceste coduri, dacă şi există, atunci ele au un caracter superficial şi nu există un mecanism de impunere a lor. 1.10 Corupţia şi durabilitatea dezvoltării Bine cunoscutul Indice de Grup al Durabilităţii Dow Jones, care este un indice ce caracterizează performanţa a 10% din companiile lideri, şi serveşte drept un criteriu al durabilităţii investiţiilor. Studiul DJSGI11 arată că la circa 85% din companiile, care sunt considerate la calcularea acestui indice, sunt implementate codurile corporative etice îndreptate la eliminarea posibilităţii unei conduite corupte pentru tot personalul companiilor. 1.11 Corupţia şi democraţia Răspândirea corupţiei în ţară depinde de asemenea de nivelul democraţiei şi libertatea procesului de alegeri. Într-un mod destul de convenţional, gradul de mobilizare a populaţiei în procesul de democratizare a ţării se poate exprima prin gradul de participare în campaniile de alegeri. Alicia Adsera, Carles

I. Knoepfel, Rating and index Research, SAM Research, Global Corruption Report 2001, Transparency International 18

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Boix and Mark Payne12 demonstrează că o dată cu creşterea nivelului de mobilizare în procesele democratice, scade nivelul de corupţie. Recurgând la metode econometrice, studiul arată că o corupţie mică şi o guvernare eficientă depind de gradul de supraveghere la care sunt expuse oficialităţile politice din Nivelul coruptiei si circulatia ziarelor 2.5 2 Lipsa coruptiei

0.5

NOR SUA FRA

Cili

ISR BEL

0.1

-1 -1.5

AUS

ITA

0 -0.5 0

OLN

IRL

1.5 1

CAN

CIP

IUG

0.2 VEN

0.3

JAP

0.4

0.5

0.6

0.7

ROM

-2 Numarul de ziare la o persoana

partea societăţii civile. Studiul de asemenea arata că efectul combinat al gradului de informare a cetăţenilor (exprimat convenţional prin numărul ziarelor pe cap de locuitor), existenţa unor alegeri democratice, nivelul de venituri pe cap de locuitor şi gradul de instabilitate politică luate în ansamblu explică circa 80% din variaţia nivelului corupţiei de la ţară la ţară.

Alicia Adsera (Universitz of Illinois at Chicago), Carles Boix (Universitz of Chicago), and Mark Payne (Inter-American Development Bank) „Are you being served? Political accountability and quality of government”, Transparency International, global Corruption Report, 2001 19

Transparency International – Moldova

1.12 Corupţia şi mediul ambiant Deoarece corupţia este un fenomen cauzat de interesele unui grup restrâns de persoane, şi întră în contradicţie cu interesele majorităţii populaţiei, este evident că ea poate avea un anumit impact asupra mediului ambiant. La Adunarea Anuală a Forului Economic Mondial din Davos în 2001 a fost prezentat Indicele de Durabilitate a Mediului Ambiant13. Acest indice a avut ca scop evaluarea gradului de abilitate a ţării de a dirija procesele protecţiei mediului ambiant într-o durată îndelungată. Drept criterii de estimare a acestui indice au servit următoarele: starea actuală a mediului ambiant (apa, solul, ecosistemele), nivelul de exploatare a resurselor disponibile, vulnerabilitatea populaţiei la schimbările în sistemul ecologic, aptitudinea instituţiilor statale de a face faţă problemelor ecologice apărute, precum şi aptitudinea instituţiilor naţionale de a răspunde cerinţelor înaintate de către organizaţiile internaţionale. În aşa fel Indicele de Durabilitate a Mediului Ambiant a îmbinat 22 de indici independenţi şi a fost estimat pentru 122 de ţări. Calculele autorilor13 au arătat că pe măsură ce creşte nivelul corupţiei în ţară, nivelul durabilităţii mediului ambiant scade. 1.13 Genderul şi corupţia Actualmente există un număr impunător de publicaţii care se referă la diferenţa în luarea de atitudini ale bărbaţilor şi femeilor vizavi de diferite evenimente politice, economice, sociale şi morale. Probabil, cea mai diferenţă a fost cea din timpul votării în alegerile prezidenţiale în SUA. Se consideră

Marc A. Levy, Corruption and the 2001 Environmental Sustainability Index, 2001, Columbia University 20

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

că femeile i-au susţinut pe candidaţii democraţi mai mult decât bărbaţii, începând cu alegerile prezidenţiale din 198014. Conform lui R. Michael Alvarez şi Edward J. McCaffery15 există o diferenţiere evidentă a atitudinilor faţă de politica Gospodării casnice 5.2

5.13

5.1

5 4.9

4.86

Bărbaţi 4.82

Femei

4.8 4.7 4.6 M edii şi medii incomplete

Superioare şi superioare incomplete

fiscală. Un studiu al centrului de Reforme Instituţionale şi Sectorul Informal al Universităţii din Maryland University efectuat în comun cu Banca Mondială arată că se intrevede clar o tendinţa: femeile sunt mai puţin corupte decât bărbaţii. O altă sesizare este că ţările cu o pondere mai înaltă a femeilor la nivelul de vârf în structurile de stat şi în Parlament sunt, de regulă, mai puţin corupte. Se consideră că standardele etice ale 14

Chaney, Carol Kennedy, 1998. Vote Choise in Senate elections: The Impact of Campaigns and candidate Gender, 1988-1992. Riverside: University of California and Chaney, Carol Kennedy, R. Michael Alvarez, and Jonatan Nagler. 1998. “Explaining the Gender Gap in Presidential Elections, 1980 – 1992. “Political Research Quarterly” 51 (2). 15 R. Michael Alvarez, and Edward J. McCaffery, “Is there a Gender Gap in Fiscal Political Preferences” , 2000. University of Southern California Law School, Los Angeles. 21

Transparency International – Moldova

femeilor sunt mai înalte decât a bărbaţilor. Anume predispunerea mai mică faţă de corupţie a fost numită drept cauza lărgirii considerabile a numărului de femei în poliţia Mexicului de Nord. Georgia a avut, de asemenea, o experienţă interesantă în ceea ce priveşte genderul şi corupţia. Asociaţia Americană de Avocaţi a petrecut un treining pentru avocaţii şi procurorii georgieni. Pe parcursul treiningului cursanţii au avut de susţinut un număr de teste, inclusiv cele legate de corupţie. Circa 80 % dintre cei examinaţi n-au susţinut testele. Printre cei care totuşi au susţinut majoritatea au fost femei. Se pare că şi femeile din Republica Moldova nu fac excepţie. Într-un sondaj efectuat de Transparency Internatonal – Moldova16, respondenţii au fost întrebaţi cât de acută este problema corupţiei în Republica Moldova. Rezultatele au arătat că media pentru femei este 5.02, iar pentru bărbaţi – 4.9, adică femeile au o atitudine mai negativă faţă de corupţie decât bărbaţii. Un alt exemplu: fiind întrebaţi cum s-ar simţi o persoană care oferă mită, 53 % din femeile care reprezintă gospodăriile casnice şi 59.4 % din femeile din business au spus că s-ar simţi enervate sau umilite, pe când acest indice la bărbaţi ar fi mai jos: doar 40.7 % din businessmani şi 52.6 % din reprezentanţii gospodăriilor casnice ar avea emoţii negative. Când au fost întrebate, dacă un funcţionar public prost plătit ar accepta mită, iarăşi s-a constatat că femeiele sunt mai puţin predispuse de a accepta mită. Astfel, 78.4 % din bărbaţi – businessmani şi 80.4 % din bărbaţi, reprezentanţi ai gospodăriilor casnice ar accepta mita sub diferite pretexte. Între femei doar 73.7 % din businesmani şi 76.8 % din reprezentante 16

Corruption and Quality of Governance: the Case of Moldova, Transparency International - Moldova 22

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

ale gospodăriilor casnice s-ar comporta la fel. Deci, putem clar observa, că femeile, în general, evaluează problema corupţiei ca fiind gravă pentru societate, ele par a fi mai puţin predispuse să accepte mită şi atitudinea lor faţă de mituire pare să fie mai negativă. 1.14 Ce înseamnă corupţia pentru Republica Moldova? Într-o formă concisă se poate menţiona că pentru Republica Moldova prezenţa unei corupţii masive atât în sectorul public, cât şi în cel privat, înseamnă următoarele: Un grad excedent al reglementării activităţii sectorului privat. Conform sondajelor de opinie desfăşurate între businessmani, fiecare întreprindere este vizitată în mod oficial şi neoficial de reprezentanţii structurilor de control de 35 ori pe an; O povară fiscală excedentă, adică circa 50- 55% pentru întreprinderile care achită impozite şi circa 30% în mediu pe ţară; Pierderi pentru buget. Conform estimărilor minimale, în anul 2000 evaziunea fiscală a constituit circa 38% din veniturile bugetului consolidat. Prezenţa unui sector masiv al economiei subterane. Economia subterană constituind circa 65-70% în comparaţie cu cea oficială; Calitatea proastă a mărfurilor în piaţa de consum. Conform datelor Centrului de Standardizare, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, circa 80% din mărfurile importate nu satisfac cerinţele necesare.

Transparency International – Moldova

Un grad înalt al riscului în piaţa financiară. Rata reală a dobânzii la creditele în lei acordate de băncile comerciale a crescut de la 14% în ianuarie 2000 până la circa 20% în luna august, rata dolarizării depozitelor bancare constituind în octombrie 2000 circa 46%. Un nivel deosebit de jos al investiţiilor directe străine pe cap de locuitor – în anul 2000 circa 31 dolari SUA; Datorii externe enorme - 1507 milioane dolari SUA (117% din Produsul Intern Brut); Stagnare economică – Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este cel mai mic din ţările europene -357.7 dolari SUA în anul 2000. Sărăcirea populaţiei. Imposibilitatea de a remunera funcţionarii publici la un nivel decent. Venitul zilnic înregistrat al 80% din populaţie este mai mic de 1 dolar SUA. În octombrie 2000 salariul mediu a constituit 44 dolari SUA, sau 40% din costul coşului minimal de consum. Salariul mediu în sectorul public a fost de 35 dolari SUA. Creşterea criminalităţii. Numărul infracţiunilor la 10 000 de locuitori a crescut de la 99.9 în 1995 până la 105 în 2000. Mai mult ca atât, estimările efectuate de Transparency International – Moldova arată că un număr impunător de crime nu sunt oglindite de către statistica criminală.

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

2. Corupţia prin prisma organelor de drept şi control “Transparency International – Moldova” a efectuat un şir de cercetări şi sondaje ale opiniei publice pe marginea fenomenului corupţiei în Republica Moldova. Rezultatele acestor cercetări şi sondaje indică o situaţie destul de acută (chiar critică) la acest compartiment. În scopul continuării studierii acestui fenomen, relevării condiţiilor ce favorizează corupţia, precum şi a problemelor care urmează a fi soluţionate pentru a preveni şi contracara efectiv corupţia, au fost examinate unele note informative ale diferitor organe de drept şi de control fiscal-financiar. 2.1 Aspecte ale infracţionalităţii Datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) denotă un nivel sporit al infracţonalităţii, care în anul 2000 a atins 105,0 infracţiuni la 10.000 de locuitori. MAI afirmă, că “Creşterea unor genuri de crime este condiţionată de înăsprirea stării criminalităţii ce este legată în mare măsură de golurile şi coleziunile existente”, “În pofida măsurilor întreprinse, situaţia infracţională rămîne a fi tensionată, manifestîndu-se prin majorarea numărului unor genuri de crime deosebit de periculoase…”. Procuratura Generală confirmă că situaţia infracţională în ţară continuă să rămînă încordată. Pe parcursul anului 1999 organele procuraturii au încheiat anchetarea a 2520 cauze penale, iar organele MAI – 18280. Din numărul cauzelor încheiate de procuratură 1669 au fost remise instanţelor de judecată, iar de MAI – 13092. În total în a.1999 au fost deferite justiţiei 18.469 persoane sau cu 7,2% mai mult decît în a.1995.

Transparency International – Moldova

Conform datelor statistice, se creează iluzia că s-a stopat tendinţa de creştere a numărului de infracţiuni, mai mult ca atît, s-ar observa o diminuare a acestui nivel, căci dacă în anul 1992 au fost înregistrate 39190 de infracţiuni, apoi în anul 2000 s-au înregistrat 38267 infracţiuni. În acelaşi timp observăm că numărul infracţiunilor grave a crescut de la 7275 în anul1992 pînă la 8941 în anul 2000 (cu circa 23%), adică sunt tendinţe spre majorarea numărului crimelor grave şi a cotei acestora faţă de numărul total al infracţiunilor înregistrate. Evoluţia stării infracţionale 1992 Numărul infracţiunilor

1993 1994 1995 1996

1997

1998

1999

2000

39190 37073 37317 38409 34822 39914 36195 39346 38267

inclusiv grave 7275 inclusiv economico1867 financiare

7173 9090 11069 8083 10018

8210

9252

8941

2094 2344 2598 2697

3253

3483

3603

2992

Reieşind din datele statistice oficiale, precum şi din tendinţele reale se poate de apreciat că în anul 2000 numărul total al infracţiunilor ar fi de circa 48000-54000. De aici şi concluzia, că un număr mare de infracţiuni (circa 10000-16000) din diferite motive nu au fost înregistrate. Concluzia că un număr impunător de infracţiuni nu au fost supuse înregistrării se confirmă şi de alte aspecte ale problemei combaterii criminalităţii, precum şi de datele, care rezultă din documentele organelor de drept, cum ar fi Hotărîrea Colegiului MAI nr.4 din 13.03.01, precum şi datele prezentate de Procurorul General la şedinţa Colegiului MAI din 12.01.01. În Hotărârea Colegiului 4 din 13.03.01 se menţionează printre altele, că în inspectoratele de poliţie ale mun.Chişinău, judeţelor Bălţi şi Chişinău au fost depistate cazuri de refuz neîntemeiat în intentarea proceselor penale. Pe parcursul a.2000 numai în Comisariatele Poliţie de Sector a mun. Chişinău de 26

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

către procurori au fost anulate 715 hotărîri, dintre care în 551 cazuri au fost intentate procese penale; în Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Bălţi au fost anulate 137 hotărîri cu pornirea a 86 cauze penale, iar în IPJ Chişinău pe 30 materiale s-a dispus efectuarea anchetei preliminare. Apare şi problema obiectivităţii înregistrării infracţiunilor. Se observă că în multe cazuri pentru a ridica rata descoperirii infracţiunilor, organele de resort nu sunt cointeresate de a înregistra toate crimele, mai cu seamă, acelea, care par a fi dificil de descoperit sau care creează probleme suplimentare organelor. 2.2 Evaluarea nivelului corupţiei Datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne denotă că în perioada anilor 1992–2000 numărul actelor de mituire a crescut de la 31 de infracţiuni înregistrate în anul 1992 pînă la 130 în anul 2000, adică de circa 5 ori, iar pe parcursul numai a 9 luni Actele de mituire înregistrate în perioada 1992-2000 140 120 100 80 60 40 20 0 1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000 27

Transparency International – Moldova

ale anului 2001 au fost înregistrate deja 129 infracţiuni, ceea ce corespunde numărului infracţiunilor înregistrate pe întreg anul 2000. La compartimentul corupţie şi protecţionism, MAI a depistat 303 infracţiuni, inclusiv 118 cazuri de mituire. În anul 2000 organele procuraturii au efectuat 57 controale ale respectării Legii cu privire la combaterea corupţiei şi protecţionismului. În ordinea art.93 al Codului de procedură penală au fost soluţionate 201 materiale parvenite de la Curtea de Conturi, Departamentul Control Financiar şi Revizie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte organe. Pe rezultatele controalelor şi examinării materialelor au fost pornite 62 dosare penale, înaintate 8 recursuri, 29 sesizări. Pe parcursul anului 2000 procurorii teritoriali au intentat 166 dosare penale contra persoanelor cu funcţii de răspundere, angajaţilor în serviciul public (53 pe semnele constitutive ale infracţiunilor, prevăzute de art.184, 29-185, 51-187, 4-188, 29art.189 Cod penal). Marea majoritate a actelor de mituire înregistrate o constituie luarea de mită, mai cu seamă estorcarea de mită. Din numărul total al actelor de mituire înregistrate în a.2000 – 105 de infracţiuni constituie luarea de mită. De exemplu, la 29.06.1998, anchetatorul Comisariatului de poliţie Glodeni P.Anghel a primit 5000 dolari SUA pentru a-i transmite în calitate de mită judecătorului din judecătoria Glodeni, care urma să examineze una din cauzele penale. Pe acest caz a fost intentată cauza penală în baza art.187 al.3 Cod penal. Sentinţa instanţei de judecată a fost - 6 ani privaţiune de libertate. La 31.10.97, lucrătorii vamei Leuşeni Tornea şi Ungureanu au primit mită în sumă de 400 dolari de la cet. Starojuc pentru a trece ilegal marfa prin punctul vamal Leuşeni şi a o scuti de taxa vamală. Sentinţa: Tornea – 4 ani privaţiune de libertate; Starojuc şi Ungureanu – cîte 3 ani privaţiune de libertate.

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

La 05.06.98, inspectorul fiscal de stat L. Grinco a luat mită în sumă de 1150 dolari pentru micşorarea sancţiunilor financiare ale agentului economic. Sentinţa – 5 ani privaţiune de libertate cu suspendarea pedepsei pe un termen de 4 ani. La 30.04.98, locţiitorul directorului pieţei Vorobţov a luat mită în sumă de 250 dolari SUA în schimbul oferirii a 2 locuri pentru comercializare la piaţă. Sentinţa – amendă 1800 lei. Semnificative sunt de asemenea şi următoarele exemple: Procuratura Generală a intentat un dosar penal în temeiul art.187 al.3 Cod penal pentru primirea prin estorcare a mitei în sumă de 4000 dolari SUA de către inspectorul secţiei poliţiei economico-financiare a Comisariatului de Poliţie s. Făleşti V. Saviţchi de la L. Munteanu pentru a nu o trage la răspundere penală. În Glodeni, la 19.05.2000, inspectorii poliţiei criminale a Comisariatului de Poliţie I. Tuceac şi L. Buclis au estorcat şi au primit mită în sumă de 490dolari SUA pentru a ascunde de la evidenţă infracţiunea prevăzută de art.2255 Cod penal săvîrşită de Levcenco şi Jernovaia. Despre depistarea unui şir de acte de corupţie şi protecţionism informează şi Serviciul de Informaţii şi Securitate. Unele din cazurile depistate sunt: - reţinerea în flagrant delict a colaboratorului direcţiei securităţii interne a MAI locotenent-colonelului I. Vladîca, şefului subsecţiei poliţiei de frontieră a judeţului Cahul maiorului S. Tudos, colaboratorului poliţiei de frontieră a CPS Rîşcani R. Cecan, care escortau automobile cu mărfuri de contrabandă; - prin informarea instanţelor au fost realizate materiale privind corumparea ex-vice-ministrului justiţiei Socolov, care întreţinînd relaţii cu lumea interlopă, în scopuri avide, a comis un şir de abuzuri în cadrul folosirii mijloacelor bugetare; 29

Transparency International – Moldova

Procuraturii Generale i-au fost remise materiale, în baza cărora a fost intentat un proces penal, referitor la anchetatorul Comisariatului de Poliţie Botanica, Chişinău Iu. Dorogoi, care întrînd în cîrdăşie cu conducătorul firmelor turistice “TrustarSV” şi “ABIS-Tur”, le-a cordat ajutor în eschivarea de la răspundere penală. Datele pe anul 1999 indică faptul că pentru acte de mituire au fost învinuiţi sau deferiţi justiţiei: 17 lucrători de poliţie, 14 lucrători ai Departamentului Control Vamal, 3 lucrători din Inspectoratul Fiscal, 4 judecători, 2 procurori, 2 avocaţi, 9 reprezentanţi ai autorităţilor publice. Pe parcursul anului 2000 pentru comiterea crimelor de acest gen au fost depistate şi reţinute persoane cu funcţii de răspundere din cadrul organelor administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv din cadrul ministerelor: afacerilor interne – 36, finanţelor – 17, sănătăţii –11, educaţiei şi ştiinţei – 9, transporturilor şi comunicaţiilor – 6, industriei şi energeticii – 5, justiţiei – 5, apărării – 3, agriculturii şi industriei prelucrătoare – 2, mediului şi amenajării teritoriului – 1, organelor procuraturii – 1, primăriilor - 2, etc. Deci, în actele de mituire au fost implicate persoane din cele mai diverse categorii de funcţionari publici. Este evident, că numărul indicat al actelor de mituire înregistrate de organele de drept este numai o mică parte din numărul celor care se comit în realitate. Aceasta o simt şi o cunosc bine persoanele, care se confruntă permanent cu acest fenomen în diferite domenii de activitate. Dacă efectuăm o altă evaluare a actelor de corupţie, vom obţine următoarele date. Conform sondajelor de opinie ale „Transparency International – Moldova” pe a.1999, circa 33,3% din firme plătesc mite foarte des. Adică, dacă luăm în consideraţie că în Republica Moldova sunt circa 600 de contribuabili mari şi că 1/3 din ei plătesc mită des (presupunem 30

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

în mediu de 10 ori pe an), atunci numărul actelor de mituire ar constitui circa 2000, iar dacă ţinem cont că la 1 ianuarie 2000 la inspectoratele fiscale de stat teritoriale erau luaţi la evidenţă circa 453000 contribuabili, atunci se poate uşor de calculat că numărul actelor de mituire numai datorită acestui factor ar alcătui circa 1,5 mil., iar reieşind din numărul contribuabililor către 01.01.2001, atunci acest indice ar alcătui circa 1,8 mil. Deci, cele circa 130 acte de mituire, depistate de către organele de drept practic sunt egale cu zero faţă de cifrele calculate. După cum a fost indicat în Bilanţul Ministerului Afacerilor Interne pentru a.1999 „Corupţia deja a pătruns în majoritatea sferelor statale de activitate şi de acest viciu sunt afectaţe o bună parte din persoanele cu funcţii de răspundere”, iar conform Procuraturii Generale “În ultimii ani în ţară are loc o extindere a corupţiei, situaţia devenind alarmantă”. 2.3 Prejudiciul cauzat de corupţie, consecinţe Prejudiciul cauzat cetăţenilor şi statului ca rezultat al actelor de mituire este destul de impunător. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, pe cazurile de mituire aflate în gestiune în anul 2000 prejudiciul stabilit constituie circa 7,88 mil. lei, din care 1,72 mil. Lei revin anului 2000. În comparaţie cu prejudiciul direct, cauzat ca rezultat al actelor de mituire, consecinţele negative ale fenomenului corupţiei sunt mult mai grave. Datorită actelor de corupţie a fost şi este posibilă comiterea altor tipuri de infracţiuni, inclusiv grave, mai cu seamă a celor economico-financiare. Conform aceleiaşi surse „în anul 1999 circa 795 infracţiuni cu caracater economic (sau circa 23% din numărul total al infracţiunilor economice înregistrate) conţin elemente de corupţie şi protecţionism”, „din numărul de crime de ordin economic relevate în a.2000, respectiv 1028 (28,6%) infracţiuni poartă un caracter social grav, circa 303 (8,4%) conţin elemente 31

Transparency International – Moldova

de corupţie şi protecţionism. Pentru comiterea infracţiunilor de ordin economico-financiar sînt demascate şi puse sub învinuire 2189 persoane, inclusiv 600 (27,4%) cu funcţii de răspundere”. Infracţiunile economice înregistrate în perioada 1992-9 luni 2001 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 9l-2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

Dacă este să efectuăm o analiză a evoluţiei stării infracţionale, stabilim o creştere a cotei infracţiunilor economico-financiare (vezi tabelul şi diagrama), mai mult ca atît s-a stabilit o dependenţă direct proporţională dintre numărul actelor de corupţie şi numărul infracţiunilor economico-financiare. Prejudiciul cauzat ca rezultat al infracţiunilor economicofinanciare înregistrate în a.2000 constituie circa 149,4 mil. lei, inclusiv sustrageri prin abuz – circa 36,2 mil.lei, infracţiuni fiscale – circa 67,3 mil.lei, contrabanda - 15,0 mil.lei. Din infracţiunile cu caracter economic (ce se comit într-o mare măsură ca rezultat al actelor de corupţie) un interes deosebit 32

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

prezintă infracţiunile, ce contribuie la formarea şi consolidarea economiei subterane. La acest capitol în anul 2000 au fost relevate 2281 infracţiuni. În acest domeniu se evidenţiază evaziunile fiscale, contrabanda de mărfuri şi încălcări penale ce ţin de falsificarea, fabricarea şi comercializarea mărfurilor şi produselor de larg consum. Infracţiunile enumerate se comit, în principiu, în scopul de a obţine un profit mai mare într-un termen scurt. Datele prezentate de organele de drept şi de control fiscal/financiar confirmă nivelul sporit al corupţiei în Moldova şi consecinţele grave ale acestui fenomen. În baza materialelor obţinute Serviciul de Informaţii şi Securitate mărturiseşte, că “problema corupţiei şi Prejudiciul pe infracţiunile economice înregistrate în anul 2000

mln lei 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Economicfinanciare, inclusiv

Sustrageri prin abuz

Suma stabilită a prejudiciului

Mită

Contrabandă

Infracţiuni fiscale

Sechestrul pe avere, achitare benevolă

protecţionismului rămîne foarte acută pentru republică. De regulă, în spatele majorităţii crimelor economice din sistemul creditar-bancar, relaţiilor economice externe, a cazurilor de contrabandă în proporţii deosebit de mari, se află reprezentanţi 33

Transparency International – Moldova

ai organelor administraţiei publice, persoane cu funcţii de răspundere ale ministerelor, departamentelor”. 2.4 Evaziunea fiscală A fost stabilit că numărul infracţiunilor fiscale a crescut considerabil. Dacă în a.1999 pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat 582 infracţiuni, apoi în a.2000 – 795 asemenea infracţiuni, adică cu 36,6% mai mult cu un prejudiciu material de circa 67,3 mil. lei. Astfel, conducătorii SA „Iujanca” (Comrat), SRL „Camferel” (Chişinău), Întreprinderea individuală „Jana Durleştean” (Durleşti) prin includerea în documentele contabile a datelor denaturate, au comis evaziuni fiscale, în sumă de 1; 3.2 şi 6.4 mil. lei, respectiv. Prin nota sa informativă Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) informează, că au fost depistate şi documentate un şir de încălcări ale legislaţiei financiar-economice, cazuri de folosire contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare. Spre exemplu: - în rezultatul unui control complex au fost depistate multiple încălcări ale legislaţiei vamale şi fiscale în activitatea firmei “Holand Traiding”, care a prejudiciat bugetul de circa 10 mil.lei, folosind documente false cu privire la exportarea în adresa unor firme inexistente a unor loturi de mărfuri, care în realitate au fost realizate în republică; - au fost documentate cazurile de delapidare a 3.5 mil.lei de către conducătorii întreprinderii RED “Nord-Vest” prin efectuarea operaţiunilor financiare cu o firmă fictivă; de folosire contrar destinaţiei a mijloacelor şi delapidarea bunurilor materiale în sumă de 2.86 mil. lei la întreprinderea de gazificare din or.Donduşeni; de eschivare a SA “Roma” din or.Cimişlia de la achitarea TVA în sumă de 1.44 mil. lei; de obţinere ilicită, contra documentelor contrafăcute, a mijloacelor bugetare în sumă de 320 şi 200 mii lei, respectiv, de către conducătorii întreprinderii “Liman” şi a firmei “Autoradar”. 34

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Pe lângă aceasta în rezultatul activităţii a fost posibilă prevenirea prejudicierii statului în domeniul relaţiilor economice externe prin încheierea contractelor cu firme fantome sau falimentare. Astfel, în rezultatul expertizei independente a fost anulat contractul între întreprinderea de stat “Calea Ferată a Moldovei” şi compania de asigurare “Artas”, realizarea căruia ar fi putut cauza statului un prejudiciu de 3,5 mil.lei. De asemenea, a fost prevenită încheierea contractelor între aceeaşi ÎS “Calea Ferată a Moldovei” şi SA “Montajspeţstroi” şi firma “Carlit”, privind transmiterea celora din urmă a împuternicirilor de a achita datoriile faţă de Căile Ferate din Rusia în mărime de 35 mil. franci elveţieni şi 3 mil. dolari SUA, respectiv. Organelor procuraturii le-au fost remise materialele privind privatizarea unor obiecte de deservire a populaţiei şi de ocrotire a sănătăţii la preţuri mult mai reduse sau prin utilizarea documentelor contrafăcute cu ajutorul unor persoane cu funcţii de răspundere: a restaurantului “Struguraş” din mun. Cahul contra 200 mii lei, pe cînd preţul lui real constituia mai bine de 4 mil. lei, precum şi a complexului de reabilitare a sănătăţii, ultimul valorînd 1 mil. lei, cu utilizarea documentelor contrafăcute de către Primăria municipiului. Cazurile vizate sunt cercetate în cadrul anchetei. A fost depistată diminuarea intenţionată a valorii restante a bazei de pe lîngă calea ferată, de către conducerea SA “Vitamin” din Nisporeni de la 3.214 mil. lei la 936 mii lei, zădărnicită tentativa de a privatiza ilicit clinica stomatologică din mun. Soroca cu concursul unor lucrători ai Departamentului Privatizării. De asemenea, au fost depistate un şir de alte acte ce conţin elemente de corupţie şi protecţionism, cum ar fi: - abuzurile de serviciu comise de către vice-preşedintele executivului Rezina Prodan, implicat în delapidarea mărfurilor destinate pentru stingerea datoriilor faţă de Fondul Social; 35

Transparency International – Moldova

- cazurile eliberării ilicite a paşapoartelor Republicii Moldova unor cetăţeni străini şi cazuri de falsificare a buletinelor de înregistrare a autoturismelor de 2 colaboratori ai Comisariatului de Poliţie mun. Soroca; - achitările reciproce pentru folosirea gazului natural cu sprijinul conducerii întreprinderii mixte “BIMACO”, care cu susţinerea şefului departamentului de repartizare a gazului în Republica Moldova a SA “Moldovagaz” A. Belinchis, prin efectuarea achitării false cu furnizorii din Rusia în anii 19981999 a adus prejudicii statului în sumă de 26 mil. lei; - dispariţia de la Elevatorul din Căuşeni a cca 6000 tone de grîu din Rezerva de Stat pe care directorul elevatorului Vladimir Ianiev le-a realizat din Rezerva de Stat fără permisiunea organelor abilitate. S-a iniţiat un dosar penal, V. Ianiev fiind reţinut preventiv. În corespundere cu datele Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pe parcursul anului 1999, subdiviziunile teritoriale ale serviciului fiscal şi Gărzii financiare au cuprins cu controale documentare, operative şi tematice 36,7 mii de întreprinderi cu statut de persoană juridică şi fizică. La 20,3 mii de întreprinderi (55,2% din numărul celor supuse controalelor) au fost depistate cazuri de diminuare a sumelor impozitelor, taxelor şi altor plăţi datorate bugetului şi alte încălcări a legislaţiei fiscale. Cazuri de diminuare a sumelor impozitelor, taxelor şi altor plăţi la buget în proporţii mari au fost depistate, de exemplu, la SRL “B&S Impex” Chişinău (diminuarea TVA la import) şi SRL “Comtinc – Service” (tăinuirea veniturilor prin utilizarea a 2 conturi bancare, diminuarea sumei impozitelor). În procesul controalelor au fost întocmite procese verbale cu privire la contravenţiile administrative asupra a 27807 persoane, ce deţin funcţii de decizie în întreprinderi şi cetăţeni, care au comis încălcări ale legislaţiei fiscale. În 13258 de cazuri 36

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

procesele verbale au fost întocmite pentru încălcarea regulilor de calculare şi vărsare a impozitelor şi altor plăţi în buget şi în fondurile extrabugetare (art.163 CCA), în 3264 de cazuri – pentru încălcarea modului şi termenilor de întocmire şi prezentare a dărilor de seamă fiscale (art.1622), în 3686 de cazuri – pentru desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător (art.162), etc. Organele fiscale au adoptat decizii privind aplicarea amenzilor administrative asupra a 533 persoane cu funcţii de răspundere. În 193 de cazuri, cînd agenţii economici timp îndelungat nu-şi onorau obligaţiunile faţă de buget, contra lor au fost înaintate cereri privind derularea procedurilor de faliment. La 1 ianuarie 2000 Judecătoria Economică a pronunţat hotărîri despre derularea procesului de faliment pentru 172 agenţi economici, din care în 94 cazuri – conform cererilor înaintate de organele serviciului fiscal. Direcţia Urmărirea şi Controlul Contribuabililor Mari (DUCCM), care asigură controlul fiscal şi urmărirea plăţilor la contribuabilii mari (626 agenţi economici, care includ cei mai mari importatori şi exportatori de mărfuri, precum şi întreprinderile la care sumele impozitului pe venit, a TVA şi a accizelor, datorate bugetului, sunt cele mai mari în ţară), pe parcursul anului 1999 a efectuat controale fiscale documentare la 258 întreprinderi mari şi la 152 din ele au fost depistate cazuri de diminuare a sumelor impozitelor şi taxelor datorate bugetului. Sume considerabile au fost calculate suplimentar la: BCA “Banca Socială”; CET-2; SA “Transconstrucţia”; ÎS “Calea Ferată” Chişinău; SA Caragasani Vin” Tighina; SRL “Bioagrochim”; SRL “Dimiurg”; FSPC “Vitol”; SA “Glass Container Company”; Combinatul de vinuri şi coniacuri din Bălţi; ÎS Moldatsa”; SA Cupcini-Cristal; SA Artima; SA MTV West Botling, etc.

Transparency International – Moldova

Conform DUCCM a fost calculat suplimentar la buget impozite şi taxe în sumă de 22142,5 mii lei, inclusiv sancţiuni financiare - 7671,7 mii lei. În rezultatul unui control s-au calculat în mediu 145,7 mii lei, inclusiv sancţiuni financiare 50,5 mii lei. Din sumele calculate suplimentar 63% revine TVA, 24% accize, 10% - impozite pe venit, 3% - alte impozite şi taxe. Pe parcursul a.2000 colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat au efectuat 39620 controale documentare, tematice şi operative sau cu 2892 controale mai multe (7,9%) decît în a.1999. În procesul controalelor s-au constatat încălcări la 24138 mii contribuabili sau 61,0% din numărul întreprinderilor controlate, iar în raportul Gărzii Financiare acest indice constituie 80%. Cele mai grave încălcări s-au depistat la SRL “Chişinău-Gaz”, unde s-a calculat suplimentar TVA în sumă de 1.9 mln lei; la SRL “Complet-gaz” s-au calculat impozite în sumă de 1,2 mln lei; la SRL “Cărpineni” în rezultatul controlului au fost calculate suplimentar la buget plăţi în sumă de 1,6 mln lei, inclusiv 0,9 mln lei accize şi 0,5 mln lei impozit pe venit şi altele. O atenţie deosebită s-a atras controalelor operative şi inopinate efectuate de colaboratorii Gărzii Financiare. Astfel, în perioada a.2000 au fost efectuate 11.744 controale, inclusiv 9393 cu decizii de sancţionare. Cele mai specifice încălcări fiscale au fost păstrarea, transportarea şi comercializarea mărfurilor fără documente de provenienţă legală în 4871 de cazuri şi pentru nerepatrierea valutei în 162 de cazuri. Pentru încălcările comise şi depistate în procesul controalelor efectuate în anul 2000 colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat au întocmit 38,1 mii de procese-verbale cu privire la contravenţii administrative. În 20,4 mii de cazuri proceseleverbale au fost întocmite pentru încălcarea modului de calculare şi vărsare a impozitelor, taxelor şi altor plăţi la buget şi în fondurile extrabugetare, în 3,7 mii de cazuri – pentru 38

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

încălcarea modului şi termenilor de prezentare a dărilor de seamă fiscale, în 5,3 mii de cazuri – pentru desfăşurarea ilegală a activităţii de antreprenoriat, etc. În 2000, organelor de anchetă le-au fost transmise 1036 materiale de control, din care 374 se află în stadiu de examinare, la 446 s-a refuzat intentarea dosarelor penale şi numai la 216 au fost intentate dosare penale, din ele 42 au fost remise instanţelor judecătoreşti şi numai pe 17 cazuri au fost aplicate pedepse penale. În anul 1999 colaboratorii Departamentului Control Financiar şi Revizie au efectuat 1588 de revizii documentare şi controale tematice, inclusiv la 387 instituţii bugetare. Din numărul total de revizii efectuate la 1117 agenţi economici (sau la circa 70%) şi la 216 instituţii bugetare (sau 55,8%) s-au depistat diverse contravenţii financiare. S-au primit hotărîri şi întocmit dispoziţii de plată pentru încasarea plăţilor calculate suplimentar la buget pentru cheltuieli nelegitime, lipsuri de mijloace, sustragerea producţiei destinate stingerii datoriilor energetice, utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaţiei şi imobilizarea mijloacelor bugetare, etc. În rezultatul controalelor s-au evidenţiat multiple încălcări, de exemplu: - la gospodăriile agricole şi întreprinderile subordonate Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei în rezultatul a 305 revizii şi controale documentare au fost depistate 216 încălcări ale disciplinei financiare (70,8%); - reviziile şi controalele efectuate la 229 agenţi din comerţ şi industrie s-au soldat cu depistarea a pagubei la 173 din ei; - încălcări la S.A.”Completgaz”, care se ocupă cu stingerea datoriilor RM faţă de “Gazprom” Rusia pentru gazul procurat, şi FPC “Brugan” SRL;

Transparency International – Moldova

- la SA “Moldovatransgaz”, care nu a respectat contractul de transportare a gazului; nu a achitat suma respectivă şi nu a calculat şi vărsat TVA la buget (de la acordarea serviciilor companiei “Gaztex);

- la companiile “Lucoil Moldova” şi “Agropetrol” - încălcări flagrante a disciplinei fiscale şi de preţuri. În 2000 colaboratorii Departamentului Control Financiar şi Revizie au efectuat 2264 revizii documentare şi controale tematice, în rezultatul cărora au depistat pagube şi prejudicii cauzate statului şi agenţilor economici în sumă de 321,2 mln lei sau de 2,6 ori mai mult decît în anul 1999 (121,9 mln lei), inclusiv prejudiciul cauzat statului constituie 221,9 mln lei. Reviziile şi controalele efectuate au arătat, că motivele principale care au dus la contravenţii financiare sunt: -

falsificarea documentelor contabile la petrecerea decontărilor dintre agenţii economici şi buget, precum şi transmiterea datoriilor la terţe persoane; cedarea creanţelor (datoriilor) de la un agent economic la altul; înregistrarea firmelor fantome pe un termen scurt; evidenţa contabilă dublă şi nesatisfăcătoare; pierderea documentelor contabile şi nimicirea lor; iresponsabilitatea conducătorilor şi contabililor; eschivarea de la impozite.

În 2000 s-a stabilit că ordonatorii de credite ai instituţiilor bugetare admit cazuri de: - cheltueli nelegitime; - lipsuri de bunuri materiale, utilizarea mijloacelor contrar destinaţiei; - nerespectarea normativelor bugetare; - depăşirea limitelor de cheltuieli.

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

A fost stabilită utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaţiei şi imobilizarea lor, inclusiv la 5 instituţii subordonate Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, 11 instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii, 2 instituţii subrodonate Ministerului Justiţiei, o instituţie a MAI. În rezultatul reviziilor efectuate în 308 primării din republică, la 161 din ele au fost depistate încălcări financiare. Analiza situaţiei denotă că evaziunea fiscală este o „normă” pentru majoritatea agenţilor economici. Este cunoscut faptul că corupţia în organele de control fiscal şi evaziunea fiscală sunt două fenomene care se nutresc reciproc. Pe de o parte, corupţia organelor de control duce la creşterea evaziunii fiscale şi reducerea incasărilor în bugetul de stat, iar pe de altă parte, reducerea posibilităţilor statului de a remunera decent funcţionarii publici, din cauza reducerii incasărilor în buget, duce la coruperea în masă a funcţionarilor publici. Astfel, într-un sondaj de opinie publică efectuat de Transparency International – Moldova, reprezentanţii businessului mic şi mediu au fost întrebaţi a câta parte din suma evaziunii depistate este suficientă pentru a plăti inspectorului ca evaziunea fiscală să nu fie înregistrată oficial. Rezultatele au fost discurajatoare: în mediu este suficient de a plăti circa 35% din suma iniţială, pentru a “scapa” de probleme cu statul. Mai mult ca atât, respondenţii au afirmat că, de obicei, cu cât mai mare este suma evaziunii, cu atât mai mică în proporţii este mita.

Transparency International â&#x20AC;&#x201C; Moldova Ev aziune a fiscala (% din v e niturile bige tului consoludat) 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1994

199 5

1996

1997

1998

1999

2000

Frecventa evaz iunii fiscale (% din numarul total) 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1994

1995

1996

1997

1998

Toti contribuabilii

1999

2000

Pers oane juridice

E vaz iunea medie fiscala la un contribuabil (mii lei) 16 14 12 10 8 6 4 2 0 1994

1995

1996

1997

1998

Toti contribuabilii

.42

1999

2000

Pers oane juridice

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Transparency International – Moldova a efectuat estimarea evaziunilor totale în Republica Moldova pe baza datelor iniţiale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Rezultatele arată că acest fenomen se află într-o creştere de formă exponenţială. Dacă în 1994 suma evaziunilor estimate total constituia 4% din veniturile bugetului consolidat, atunci în anul 2000, conform estimărilor minimale, ponderea lor a crescut deja până la 38%, sau circa 900 milioane lei. Din ele evaziunile fiscale ale persoanelor juridice au constituit 93.76%, iar cele ale persoanelor fizice – doar 6.24%. Disciplina fiscală creşte nu numai în volum, dar şi în frecvenţă. Densitatea sau frecvenţa evaziunii fiscale, fiind calculată ca o cotă a numărului de cazuri de depistare a evaziunii fiscale, în numărul total de controale fiscale aproape s-a dublat în intervalul de timp 1994 – 2000 (de la 32% până la 65%). Suma medie a unei evaziuni depistate pentru un contribuabil a crescut de la 1.8 până la 8 mii lei. Se observă o diferenţiere a acestor indicatori în diviziune regională. Astfel, printre persoane juridice cel mai frecvent încalcă legislaţia fiscală cei din Tighina (90%), Soroca (80%), Edineţ (78%) şi municipiul Chişinău (78%). Densitatea minimă a contravenţiilor a fost înregistrată în jud. Bălţi (49%) şi Lăpuşna (60%), media pentru Moldova fiind de 90%. Persoanele juridice care cel mai frecvent au fost supuse controalelor din partea inspecţiilor fiscale sunt contribuabilii de proporţii (DUCCM - 72% din numărul lor total) şi cei din judeţul Tighina (68%). Cel mai rar au fost supuşi controalelor contribuabilii din municipiul Chişinău (doar 6% din numărul total al contribuabililor înregistraţi), UTA Găgăuză (14%), media pe Republica Moldova constituind 16%. Evaziunea medie la un contribuabil între persoane fizice este de proporţii mici şi nu afectează esenţial veniturile bugetului de stat. Printre persoane fizice în republică evaziunea maximală la 43

Transparency International – Moldova

un contribuabil a fost aceea de la contribuabili de proporţii mari– 68 mii lei. După ele vine Chişinăul – 21.69 mii lei şi UTA Găgăuză (20 mii lei). Se pune logic întrebarea: sunt oare egal pedepsiţi contribuabilii pentru evaziuni de aceleaşi proporţii? Răspunsul este – nu. Suma totală a penalităţilor pentru încălcarea legislaţiei fiscale a variat de la 35010.2 mii lei în municipiul Chişinău şi 16241 mii lei pentru contribuabilii de proporţii (DUCCM), până la 311 mii lei în jud. Taraclia. Pentru persoane juridice aceste penalităţi au variat de la 34909.9 mii lei în municipiul Chişinău şi 16241 mii lei pentru DUCCM, până la 1142 mii lei în Cahul, Orhei, şi, în sfârşit, jud. Taraclia – 125 mii lei. Pentru persoanele fizice: la penalităţi maximale au fost supuşi contribuabilii municipiului Chişinău (1077.6 mii lei) şi judeţului Chişinău (727 mii lei), iar cei din jud. Lapuşna (147 mii lei) şi Tighina (54 mii lei) au fost supuşi la penalităţi minimale. De fapt, suma penalităţilor într-o anumită regiune nu explică faptul cât de sever au fost pedepsiţi cei care au încălcat legislaţia. Drept un indice care ar explica acest fapt ar servi rata penală, care se calculează ca suma penalităţilor împărţită la suma evaziunii fiscale depistate, exprimat în procente. Pentru toţi contribuabilii, incluzând persoanele juridice şi cele fizice, cei mai sever penalizaţi în anul 2000 au fost cei din jud. Tighina, unde rata penală a constituit 112%. După ei urmează jud. Ungheni (97%), municipiul Chişinău (80%), jud. Orhei şi Cahul (pentru ambele - 77%).

Rata penalitatilor (%)

Evaziunea medie la un contribuabil (mii lei) Jud. Tighina

DUCCM

Ungheni

UTA Gagauzia

Mun. Chisinau

Edinet

Cahul

Taraclia

Orhei

Soroca

Balti

Lapusna

Edinet

Cahul

UTA Gagauzia

Jud. Chisinau

Balti

Lapusna

Orhei

Soroca

Ungheni

DUCCM

Jud. Tighina

Taraclia

100

120

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Mun. Chisinau

Transparency International â&#x20AC;&#x201C; Moldova

Densitatea contraventiilor (% ) Jud. Tighina Soroca Edinet Mun. Chisinau UTA Gagauzia Cahul Ungheni Taraclia Jud. Chisinau Orhei DUCCM Lapusna Balti 0

100

Densitatea controalelor fiscale - persoane juridice (% ) DUCCM Jud. Tighina Taraclia Balti Edinet Soroca Ungheni Lapusna Cahul Jud. Chisinau Orhei UTA Gagauzia Mun. Chisinau 0

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Cel mai puţin penalizaţi au fost contribuabilii din jud. Taraclia (13.5%), rata penală medie pentru Republica Moldova în 2000 fiind egală cu 70%. Contribuabilii de proporţii, de regulă, desfăşoară activităţile sale în mai multe regiuni prin intermediul filialelor, de aceea, anume ei sunt supuşi cel mai frecvent controalelor. Posibil, aceasta se lămureşte şi prin faptul că dimensiunile evaziunii fiscale sunt mari printre aceşti contribuabili. Totuşi, probabil, datorită posibilităţilor de a mitui inspectorii fiscali la întreprinderile mai înstărite, rata penalităţilor la acest grup de întreprinderi este pe neaşteptate cea mai mică în comparaţie cu ceilalţi contribuabili. O atenţie aparte merită evaziunea fiscală în UTA Găgăuzia. Având cea mai joasă frecvenţă a controalelor fiscale şi tranzacţii economice relative mici, ea marchează una din cele mai mari sume de evaziuni fiscale la un contribuabil şi o frecvenţa foarte înaltă a evaziunii fiscale. Rata penalităţilor în această regiune este comparativ mică, iar nivelul de colectare a penalităţilor este cel mai jos în ţară. Rezultatele arată că, indiferent de faptul dacă aceasta este intenţionat, sau nu, în această regiune sunt create condiţii pentru o sporire continuă a evaziunii fiscale. 2.5 Contrabanda de mărfuri Dacă ne referim la activitatea ce ţine de plata taxelor vamale, putem constata că în acest domeniu persistă aceeaşi tendinţă. În scopul dobîndirii veniturilor ilegale prin eschivarea de la plata taxelor vamale s-au intensificat actele de contrabandă. Pe parcursul anului 2000 s-au înregistrat 195 asemenea infracţiuni, adică cu 57,3% mai mult decît în anul 1999. Contrabandei se supun mai cu seamă mărfurile de larg consum, produsele de tutungerie, petroliere, alcoolul, preparatele medicinale, substanţele chimice, precum şi alte mărfuri. De exemplu: - în perioada anilor 1999-2000 firma “SUCCES-M” din Chişinău în 23 de cazuri a importat marfă (frigidere) în 47

Transparency International – Moldova

sumă de 405 mii dolari SUA fără a o declara, marfa fiind transportată prin punctele de control mixte (poliţia, vama, serviciul fiscal); la 30.05.99 inspectorul vamal Briceni C împreună cu cet. J au introdus în Republica Moldova prin contrabandă 17982 kg de crenvurşti în sumă de 9631 dolari SUA; la 02.01.2000 - împreună cu cet. J au introdus în Republica Moldova 37800 kg pulpe de găină în sumă de 39597 dolari SUA; la 13.08.2000 tot inspectorul vamal Briceni C împreună cu cet.N au trecut prin contrabandă carne congelată în sumă de 11878 dolari SUA; la 10.09.2000 inspectorul vamal Briceni S împreună cu cet.M au introdus prin contrabandă în Republica Moldova mobilă în sumă de 6865 dolari SUA; la 04.11.2000 împreună cu cet. J au trecut prin contrabandă mezeluri în sumă de 7773 dolari SUA; la 16.11.99 inspectorul vamal Briceni împreună cu cet. G au trecut prin contrabandă în Republica Moldova 37800 kg pulpe de găină în sumă de 20518 dolari SUA; la 15.02.2000 inspectorul vamal Briceni Z împreună cu cet.J au introdus în Republica Moldova prin contrabandă 19187 kg crenvurşti în sumă de 9823 dolari SUA.

Notă: datele complete despre persoanele implicate în actele de contrabandă nu sunt prezentate deoarece cazurile se cercetează.

Este important faptul, că în toate cazurile indicate de trecere a mărfurilor de contrabandă prin vamă dosarele penale au fost intentate numai în baza art.75 al.5 Cod penal (contrabanda de mărfuri), dar nu şi pe cazurile de corupţie comise de lucătorii respectivi (în cazul dat ai Vamei Briceni), doar este evident că trecerea mărfurilor de către persoanele indicate nu a fost efectuată fără ca lucrătorii vamei să obţină careva beneficii, ceea ce poate fi verificat prin procedura declarării şi controlului veniturilor. De asemenea, este important faptul că lipsesc careva informaţii, care ar indica tragerea la răspundere a 48

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

conducătorilor vamei pentru nerespectarea prevederilor Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului. În anul 2001 intensitatea actelor de contrabandă nu s-a micşorat şi, prin urmare, contrabanda, de asemenea, devine (sau este) o “normă” pentru agenţii economici şi persoanele fizice. 2.6 Comercializarea de mărfuri contrafăcute Pe parcursul anului 2000, MAI a ridicat de la delicvenţi mărfuri contrafăcute în valoare de 2,3 mil. lei, inclusiv: 117,2 tone de alcool în sumă de 1,0 mil. lei, 138314 sticle de vodcă la o valoare de circa 874,4 mii lei, 18948 sticle de coniac fals de 271,4 mii lei, 2030 sticle de şampanie în sumă de circa 22,6 mii lei şi 8,3 tone de vin în sumă de 92,7 mii lei. Pe lîngă numărul indicat de infracţiuni, în a.2000 au fost depistate 13492 contravenţii economico-financiare, pe care au fost aplicate amenzi în sumă de 1,9 mil. lei şi confiscate mărfuri în valoare de 1,3 mil. lei. 2.7 Firme-ecran În rezultatul activităţii de combatere a infracţiunilor cu caracter economic a fost depistat fenomenul de utilizare a firmelor ca ecran pentru ascunderea infracţiunilor, inclusiv de corupţie. De exemplu, conform datelor MAI, către 01.01.2001 în Republica Moldova erau înregistrate 1341 firme, în autorizaţia şi statutul căror fusese inclusă practicarea turismului internaţional. A fost stabilit că din numărul de firme autorizate doar 307 aveau licenţă eliberată de Ministerul Economiei şi Reformelor pentru a activa în acest domeniu. În legătură cu aceasta şi fiind impuse la o reînregistrare obligatorie la Agenţia Naţională de Turism, la 01.01.2001 au fost reînregistrate doar 126 firme. Din ele 12 firme au primit licenţe ca agenţi economici pentru angajarea şi plasarea în cîmpul muncii peste hotare a cetăţenilor Republicii Moldova şi numai 3 din ele realmente activează în acest domeniu. Celelalte, într-o mare măsură practică activitatea 49

Transparency International – Moldova

ilegală de trafic de fiinţe umane, care este însoţită de un şir de acte de corupţie. 2.8 Corupţia şi crima organizată La compartimentul “Combaterea criminalităţii de ordin economico-financiar”, Ministerul Afacerilor Interne menţionează că “în pofida măsurilor întreprinse, în republică continuă tendinţa de criminalizare a ramurilor vital importante ale economiei naţionale, devin tot mai insistente încercările de pătrundere a elementelor criminale în structurile organelor statale, de răspîndire tot mai largă a mituirii şi coruperii conducătorilor structurilor economice, funcţionarilor publici şi antrenarea lor în activităţile criminale. Necătînd la măsurile întreprinse, tot mai îngrijorătoare devine activitatea formaţiunilor criminale organizate, care-şi conturează structuri stabile ramificîndu-se şi pe plan internaţional”. Aici se arată legătura dintre corupţie şi crima organizată prin intermediul nu numai a infracţiunilor tradiţionale, dar mai cu seamă prin intermediul infracţiunilor economice, economiei subterane. Ca rezultat al pătrunderii corupţiei şi crimei organizate se distrug un şir de întreprinderi, chiar ramuri întregi ale economiei naţionale. Dat fiind faptul, că o parte din funcţionari publici acceptă mituirea din partea infractorilor, mai cu seamă de la autorităţi şi membri ai grupărilor criminale organizate, apărând interesele lor ilegale, ei (funcţionarii) astfel devin dependenţi de crima organizată, finanţaţi de ea. Prin intermediul actelor de mituire funcţionarii corupţi apără interesele crimei organizate, acceptă comiterea infracţiunilor ce ţin de crima organizată, astfel contribuind la răspândirea circulaţiei ilegale a drogurilor, armelor, contrabandei de mărfuri, spălarea banilor, prostituţia, traficul de fiinţe umane, alte infracţiuni ce ţin de crima organizată. Din aceste motive corupţia constituie o formă sau 50

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

un element al crimei organizate şi este percepută ca „mafie”, „crimă organizată”. 2.9 Degradarea economică şi socială Mijloacele dobîndite pe căi ilicite sunt considerabile (în Prejudiciul pe infracţiunile înregistrate în perioada 1995-2000

mln lei 600 500 400 300 200 100 0 1995 Cauzat

1996

1997

1998

1999

2000

Anul

Restituit

diagramă este indicat numai prejudiciul cauzat şi restituit în rezultatul numai infracţiunilor înregistrate). Aceste mijloace se spală şi se includ în economia subterană, utilizînd coruperea funcţionarilor publici. La rîndul său, economia subterană duce la creşterea evaziunii fiscale, diminuarea plăţilor la buget, astfel apar datorii la salarii, pensii, etc. De exemplu, în anul 1998 datoriile la salarii constituiau 276 mil. lei. În rezultatul fenomenelor care s-au petrecut, produsul intern brut (PIB) a scăzut brusc şi în anul 2000 constituia mai puţin de o treime din PIB 1990 (PIB pe cap de locuitor în anul 2000 constituia circa 360 dolari SUA (cel mai jos în statele în 51

Transparency International – Moldova

tranziţie), ceea ce corespunde indicelui perceperii corupţiei, conform căruia Moldova se află printre statele cu o economie slab dezvoltată. Astfel, corupţia contribuie la o dezvoltare economică slabă, la venituri mici şi la dezvoltarea economiei subterane, iar cele din urmă, la rândul său, contribuie la adâncirea corupţiei, creânduse un cerc vicios conform schemei:

CORUPŢIA

Dezvoltarea economică slabă Venituri mici Dezvoltarea economiei subterane

Anume din aceste motive corupţia este frână în dezvoltarea economică şi blochează mersul reformelor în ţară. Pe lângă faptul că corupţia provoacă cetăţenilor şi statului enorme pierderi materiale şi financiare, aceste acţiuni mai au şi un şir de alte consecinţe negative, cum ar fi: 52

discreditarea autorităţilor publice de toate nivelurile, discreditarea aparatului de stat; subminarea stabilităţii în societate, bazelor democratice ale noii societăţi; denaturarea principiilor legalităţii, consolidarea crimei organizate; frînarea realizării reformelor promovate;

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

eşecul politicii de susţinere a antreprenoriatului şi micului business; eşecul politicii sociale, în domeniul educaţiei, sănătăţii, mediului ambiant, etc.; creşterea datoriilor statului; formarea clanului economic şi politic ce impune societăţii voinţa sa; paralizarea instituţiilor statului.

Adică, pe lângă impactul negativ economic mai apare impactul social, impactul asupra securităţii politice a statului.

Transparency International – Moldova

3. Problemele combaterii corupţiei 3.1 Voinţa de a combate corupţia Necătînd la adîncirea corupţiei în notele informative se menţionează despre unele neajunsuri în activitatea organelor de drept în lupta cu corupţia. Conform Procuraturii Generale, “sunt foarte rare cazurile de depistare şi tragere la răspundere a persoanelor vinovate în actele de protecţionism pe art.17417 şi 17418 al Codului cu privire la Contravenţiile Administrative – “Protecţionismul” şi “Nerespectarea prevederilor Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului”. Doar procurorii Găgăuziei şi al sectorului Străşeni au intentat câte 4 proceduri administrative în baza art. 17417 CCA (protecţionism)”. Se menţionează că “în 18 sectoare din republică nu a fost depistat nici un caz de mituire. Colaboratorii serviciilor operative din sectoarele Basarabeasca, Donduşeni, Drochia, Camenca, Comrat n-au depistat asemenea infracţiuni pe parcursul ultimilor 5 ani. Situaţia descrisă însă, nu mărturiseşte că în sectoarele indicate fenomenul nu există, este dezrădăcinat, ci, dimpotrivă, demonstrează incapacitatea or lipsa voinţei organelor de resort de a le demasca, ignorarea procedeelor de investigaţii”, ceea ce confirmă aprecierile sus-menţionate, precum că numărul real al actelor de corupţie este mult mai mare şi că majoritatea actelor de corupţie nu sunt relevate de către organele de resort. Mai mult ca atît, în alte cazuri persoane cu funcţii de răspundere nu numai că nu depistează actele de corupţie, ci singuri le comit. De exemplu şeful secţiei “A” a Direcţiei Operaţiuni şi Misiuni Speciale a Inspectoratului General de Poliţie, locotenent-colonel de poliţie M. Grosu a acoperit excortarea a 4 automobile TIR, care transportau fiecare 54

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

cîte 19 tone de deşeuri de aluminiu. La 11.09.2000 Procuratura Generală a pornit pe acest caz un proces penal în baza art.185 al.1 CP. Procuratura Generală atrage atenţia, că “Potrivit art.12 din Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, conducătorii de autorităţi publice, întreprinderi, instituţii sunt obligaţi să ia măsurile de rigoare faţă de funcţionarii din subordine vinovaţi de săvîrşirea unor acte de corupţie şi protecţionism. Eschivarea intenţionată de la măsurile prevăzute atrage după sine răspunderea conform legislaţiei în vigoare şi destituirea” şi tot aici menţionează că “astfel de cazuri nu sunt cunoscute”. Conform Procuraturii Generale, “una din sarcinile primordiale ale statului este contracararea fenomenului corupţional. În ultimii ani în ţară are loc o extindere a corupţiei, situaţia devenind alarmantă. Deşi despre necesitatea combaterii corupţiei se vorbeşte mult la cele mai înalte niveluri, se adoptă legi respective, hotărîri, decizii, măsuri şi acţiuni concrete în această direcţie practic nu se întreprind, ceea ce de fapt ne vorbeşte nu despre lupta cu acest flagel social, ci despre o mimare a acestei lupte”. Prin aceasta se constată că există problema voinţei autorităţilor de a lupta cu corupţia şi eficacitatea acestei activităţi. 3.2 Salarizarea funcţionarilor În legătură cu necesitatea unei activităţi mai eficiente în lupta cu corupţia se menţionează unele abateri de la respectarea legii sau că această luptă în unele cazuri nu poate fi efectuată datorită golurilor în legislaţie. Astfel Procuratura Generală indică, că “nu se asigură garanţiile stipulate în art.6 lit.”c” a Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, care prevede asigurarea funcţionarilor publici cu salarii de la bugetul de stat şi cu privilegii în mărimea corespunzătoare 55

Transparency International – Moldova

competenţei şi răspunderii lor, fapt care ar oferi acestora şi familiilor lor un nivel de trai decent şi ar exclude într-o măsură considerabilă manifestările de corupţie şi protecţionism”; că “lupta cu fenomenele corupţiei şi protecţionismului se duce practic doar prin aplicarea prevederilor Codului penal şi rareori ale Codului contravenţiilor administrative şi nu a Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului”. 3.3 Declararea şi controlul veniturilor Procuratura Generală este indignată de neexecutarea unor prevederi ale legislaţiei, bunăoară a art.12 din Legea serviciului public, precum şi art.10 din Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, potrivit cărora la încadrarea în serviciul public şi ulterior în fiecare an, funcţionarul este obligat să prezinte o declaraţie privind veniturile, averea imobiliară şi mobiliară de valoare, depunerile bancare şi hîrtiile de valoare, angajamentele financiare, inclusiv în străinătate. Conform Procuraturii Generale, “aceste cerinţe au rămas la nivel de constatări în lege. Declaraţiile cum nu se depuneau aşa şi nu se depun cu atît mai mult nu se controlează”, “Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.199 din 02.04.96 Direcţia pentru politica de cadre de lîngă Guvern, în termen de 3 luni, urma să asigure prezentarea de către toţi funcţionarii publici din republică, în modul stabilit de lege, a declaraţiilor privind veniturile. Deşi au trecut mai mult de 4 ani, declaraţii despre venituri nimeni nu prezintă”. Prin aceasta se constată că există problema declarării şi controlului veniturilor funcţionarilor publici.

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

3.4 Colectarea probelor Un rol important în combaterea criminalităţii revine activităţii operative de investigaţii. Procuratura Generală regretă că “posibilităţile şi măsurile de investigaţii operative prevăzute în Legea privind activitatea operativă de investigaţii adoptată în 1994 pînă în prezent nu se utilizează pe deplin, rezultatele acestor activităţi în multe cazuri nu sînt suficiente pentru întreprinderea unor măsuri active de relevare a atentatelor criminale; prevenire, curmare, descoperire a infracţiunilor şi persoanelor, care le organizează, le comit sau le-au comis; de căutare a persoanelor”. Este vădit că legea dată nu se utilizează pe deplin, datorită legăturii slabe a legii date cu Codul de procedură penală. Anume din acest motiv există problema recunoaşterii probelor dobîndite la etapa activităţii operative de investigaţii (pînă la intentarea dosarului penal) ca probe pe dosarul penal, precum şi problema recunoaşterii “măsurilor operative de investigaţii” ca metode (mai bine zis mijloace de anchetă) de acumulare a probelor. Din motivul că în calitate de probe sunt recunoscute numai datele faptice obţinute în corespundere cu procedura penală, în prezent organele de cercetare penală şi anchetă preliminară utilizează diferite procedee pentru a “transforma” datele faptice (materialele), obţinute ca rezultat al activităţii operative de investigaţii, în probe pe cazul penal respectiv. Tot din acest motiv se vehiculează mult cu termenul de reţinere, care anterior a fost de pînă la 24 de ore, termen, care din 12.07.2001 a fost mărit pînă la 72 de ore (art.25 al.3 al Constituţiei). În cazul cînd ar fi fost recunoscute ca probe toate datele faptice obţinute nu numai în baza Codului de procedură penală, dar şi ca rezultat al activităţii operative de investigaţii, aceste probleme ar fi eliminate. Aceasta are o deosebită importanţă în cazurile de combatere a corupţiei şi crimei organizate, căci probele principale pe cazurile de infracţiuni de 57

Transparency International – Moldova

acest gen se dobîndesc anume la etapa activităţii operative de investigaţii. De aceea, se propune modificarea articolelor Codului de procedură penală, prin care: - ca probe să fie recunoscute, de asemenea, datele faptice (materialele) obţinute ca rezultat al activităţii operative de investigaţii în corespundere cu Legea nr.45-XIII din 12.04.94; - acumularea probelor să se efectueze în condiţiile şi utilizînd mijloacele de anchetă stipulate de Codul de procedură penală şi Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii. 3.5 Protejarea persoanelor O problemă dificilă, cu care se confruntă organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti este protejarea martorilor, părţii vătămate, a persoanelor care acordă ajutor în procesul penal şi a rudelor acestora. Procedeele utilizate la anchetarea cazurilor penale în multe cazuri nu sunt îndreptate spre protejarea categoriilor indicate de persoane, cu atît mai mult, că Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal, fiind adoptată, nu poate fi pe deplin realizată din lipsa unui suport real financiar. 3.6 Responsabilitatea persoanelor juridice Procuratura Generală constată existenţa problemei care constituie “lipsa legii despre răspundere colectivă”. De exemplu, conform Procuraturii Generale, “în cadrul controalelor pribind respectarea legislaţiei în procesul privatizării patrimoniului de stat a fost depistat un şir întreg de încălcări şi chiar neglijare a legii, însă în toate cazurile se face trimitere la deciziile comisiei de privatizare. Spre exemplu, Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, conform deciziilor sale, a permis privatizarea pachetului de acţiuni a statului în fabricile de prelucrare a seminţelor de 58

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

porumb din Reuţel şi SA “Seminţe-Nord”, prin ce statul a fost prejudiciat cu 14,9 mil. lei, fiind diminuat preţul acestor obiecte. Contractele de cumpărare-vînzare au fost reziliate de Judecătoria Economică la cererea Procuraturii Generale. Altceva nu s-a putut întreprinde din motivul că decizia a fost adoptată de comisie. Evident că se cere stabilirea prin lege în aceste cazuri a răspunderii personale a preşedintelui Comisiei, or a comisiei în întregime. Aceasta ar exclude adoptarea a astfel de decizii”. Această problemă a apărut în mai multe cazuri şi lipsa unei responsabilităţi a persoanelor juridice contribuie la răspîndirea corupţiei. Din acest motiv este binevenită propunerea de a introduce modificări în legislaţia în vigoare, prin care s-ar prevedea responsabilitatea persoanelor juridice, cu atît mai mult că această măsură este prevăzută de Convenţia penală asupra corupţiei. 3.7 Controlul asupra activităţii şi deciziilor procuraturii Ministerul Afacerilor Interne este îngrijorat de soarta cauzelor penale şi deciziilor luate pe marginea lor. Se menţionează că “după cum arată analiza pe anii 1998 – 7 luni 2000, de la 19,2 pînă la 32,1% ale dosarelor pornite sunt clasate de organele procuraturii în baza art.5 p.1 şi 2 Cod de procedură penală” (ne reamintim că în a.2000 în Republica Moldova au fost înregistrate 38267 infracţiuni), prin care s-ar subînţelege că un număr din dosare sunt clasate neîntemeiat şi că aceste dosare nu ajung pentru examinare în instanţa de judecată. Mai mult ca atît, apare o contradicţie prin care înţelegem că de la bun început se intentează dosare penale în baza indicilor componenţei de infracţiune ca mai apoi aceste dosare să fie clasate, de exemplu, din lipsa componenţei de infracţiune. Acest fenomen este confirmat de datele statistice ale Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, conform cărua din numărul total al dosarelor penale 59

Transparency International – Moldova

clasate în anul 2000 de către organele procuraturii 18 ţin de acte de corupţie, toate cauzele fiind clasate în baza art.5 p.2 Cod de procedură penală (din lipsa componenţei de infracţiune). Printre dosarele penale clasate de organele procuraturii sunt foarte multe dosare ce ţin de corupţie sau de infracţiuni economico-financiare, care au afectat grav economia naţională. În acest sens organele procuraturii s-au transformat într-o arhivă de dosare penale clasate. Într-o mare măsură, problema clasării dosarelor penale se află la baza unor “conflicte” între procuratură şi poliţie ceea ce influenţează direct şi diminuează eficacitatea colaborării între aceste organe de drept şi ca urmare diminuează rezultatele activităţii de combatere a criminalităţii. Posibil, din acest motiv Procuratura Generală a iniţiat elaborarea unui acord de colaborare între organele de drept şi de control. Dat fiind faptul, că proiectul de acord conţinea în sine un mecanism, prin care se crea posibilitatea reală ca organele procuraturii să dirijeze cu activitatea organelor de drept şi de control prin intermediul grupurilor mixte (ceea ce contravine legislaţiei în vigoare), proiectul elaborat nu a fost susţinut şi nu a fost adoptat. Ministerul Afacerilor Interne “nu pune la îndoială necesitatea efectuării supravegherii din partea procuraturii asupra respectării legalităţii de către organele poliţieneşti la soluţionarea materialelor despre infracţiuni”. Activitatea subdiviziunilor MAI, inclusiv de clasare a dosarelor penale, este supravegheată de către Procuratura Generală, astfel, deciziile ilegale, inclusiv cea de clasare neîntemeiată a dosarelor penale (mai cu seamă ca rezultat al fenomenului corupţiei) poate fi depistată. În cazul Procuraturii Generale, controlul existent asupra activităţii şi deciziilor ei este ineficient şi, deci, este mult mai puţin probabil de a depista ilegalitatea deciziilor luate, inclusiv 60

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

de clasare sau intentare a dosarelor, mai cu seamă ca rezultat al actelor de corupţie posibile, cu atît mai mult că procurorii şi anchetatorii procuraturii dispun de imunitate prin lege. Deci, pe lîngă problemele clasării cauzelor penale, eficacităţii interacţiunii (colaborării) subdiviziunilor organelor de drept este în vigoare şi problema controlului judiciar asupra activităţii şi deciziilor procuraturii, precum şi problema imunităţii procurorilor, anchetatorilor procuraturii. Credem, că problema controlului judiciar asupra activităţii şi deciziilor procuraturii este legată de problema divizării puterilor în stat (legislativă, executivă şi judecătorească). Privitor la locul şi rolul procuraturii se poate de constatat că în Republica Moldova s-a păstrat, în principiu, structura exsovietică, prin care procuratura, fiind un organ de drept, nu este o structură a Guvernului, dar o structură care conform Legii cu privire la Procuratură (art.1 p.4), „îşi exercită atribuţiile ca organ autonom în sistemul organelor judecătoreşti”. Posibil, din aceste motive bântuie părerea că procuratura se consideră ca „stat în stat”. În aşa condiţii controlul asupra activităţii şi deciziilor procuraturii nu poate fi eficient şi, deci, urmează a fi determinat locul şi rolul procuraturii în cercul organelor de drept. Anume din aceste motive în cadrul reformei de drept s-a propus şi se propune subordonarea Procuraturii Generale Ministerului Justiţiei după modelul statelor democratice dezvoltate cu atribuirea ei a rolului aşteptat, ceea ce ar permite rezolvarea problemelor apărute, inclusiv a controlului judiciar asupra activităţii şi deciziilor procuraturii.

Transparency International – Moldova

3.8 Incriminarea corupţiei Ministerul Afacerilor Interne mai menţionează că “în anul 1999 de către instanţele judecătoreşti din republică au fost aplicate pedepse condiţionate pe 4711 dosare, iar cu amînarea sentinţei s-au primit decizii pe 724 dosare penale. Aceste tendinţe negative, pot avea consecinţe imprevizibile, care nu pot contribui la ameliorarea situaţiei criminogene din ţară”. Este evident că printre cele enumerate sunt şi cauze ce ţin de corupţie, infracţiuni economice. Această îngrijorare se confirmă inclusiv de Procuratura Generală, care menţionează că “pe parcursul anului 2000 instanţele judecătoreşti au examinat 28 cauze penale de luare de mită. Au fost amendaţi 4 inculpaţi, privaţi de libertate – 3, cu suspendarea pedepsei – 9, în 2 cazuri acţiunile au fost reîncadrate şi aplicate prevederile art.43 Cod Penal, în privinţa a 12 inculpaţi au fost pronunţate sentinţe de achitare (3 în baza renunţului legal al procurorului la învinuire) au fost atacate 3 sentinţe din motivele blîndeţei pedepsei şi 5 de achitare”. În acest sens se observă necesitatea revizuirii prevederilor art.42 (aplicarea unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege), art.43 (suspendarea pedepsei) şi 441 (amînarea executării sentinţei) Cod penal referitor la infracţiunile de corupţie şi alte tipuri de infracţiuni grave. Nu este logic, de exemplu, ca în cazul luării de mită, recunoscută ca crimă gravă, să se aplice o „pedeapsă mai blîndă” sau “suspendarea pedepsei”, chiar şi în cazul art.187 al.2 (acţiune săvîrşită în urma unei înţelegeri prealabile de către un grup de persoane sau în repetate rânduri sau însoţite de estorcarea mitei, ori primirea unei mite de mari proporţii).

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

3.9 Sistemul fiscal Referitor la infracţiunile fiscale Ministerul Afacerilor Interne menţionează că o “altă pricină constă în multiplele dificultăţi legate de imperfecţiunea legislaţiei fiscale”, că clasarea unui număr considerabil de dosare penale pe infracţiuni fiscale “sunt generate în principiu de instabilitatea legislaţiei fiscale”, că “prevederile legislaţiei în vigoare nu corespund gravităţii infracţiunilor date reieşind din situaţia la moment” şi că “pînă în prezent se subapreciază caracterul social periculos al evaziunilor fiscale”. În contextul celor expuse unele din propunerile MAI ar fi: - modificarea normei penale (art.1642 CP) de sancţionare a evaziunii fiscale; - completarea normei penale (art.1641 CP) privind sancţionarea eschivării de la prezentarea documentelor cu privire la venit; - lărgirea noţiunii de infracţiune gravă (art.71 CP), fiind incluse un şir de norme penale de ordin fiscal, inclusiv “evaziunea fiscală” şi “neachitarea impozitelor”. Dacă revenim la problema evaziunii fiscale, datele prezentate au relevat că se urmăreşte eschivarea frecventă de la plata impozitelor şi taxelor, că acest fenomen are un caracter de masă şi devine “normă” pentru majoritate (de la 61 pînă la 80%) şi că se urmăreşte un număr sporit al controalelor ce confirmă insistenţa inspectoratelor fiscale de a ridica impozite, taxe de la agenţii economici. Acest fapt reiese din Nota Informativă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care indică, că “Planul anual al încasărilor la bugetul consolidat în anul 2000 este îndeplinit la nivel de sută la sută faţă de 98,8 la sută în anul 1999”, “Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat în anul 2000 au constituit 916,1 mln lei, majorîndu-se faţă de perioada 63

Transparency International – Moldova

anului trecut cu 202,8 mln lei sau cu 28,4 la sută” şi pare că scopul inspectoratului este, în primul rînd, nu acumularea impozitelor şi taxelor în corespundere cu legislaţia în vigoare, dar îndeplinirea planului de încasări la bugetul consolidat şi bugetului asigurărilor sociale de stat. Mai mult ca atît, asupra agenţilor economici se răsfrînge şi sistemul de control necoordonat al organelor de control. Anume din acest motiv se întreprind unele măsuri întru ameliorarea situaţiei. În scopul reorganizării procesului de inspectare şi control a subiecţilor economici de către autorităţile fiscale şi în vederea asigurării excluderii dublării şi paralelismului activităţii de control cu Departamentul Controlului Financiar şi Revizie la 31.01.2000, IFPS a adoptat ordinul nr.14 “Privind utilizarea în practică a delegăriloradeverinţe de control şi coordonarea activităţii de control cu subdiviziunile DCFR”. Astfel, prin ordin se prevede excluderea deplasării haotice a inspectorilor şi obţinerea asigurării subiectului economic supus controlului asupra respectării procedurii de efectuare a controlului fiscal. Întru coordonarea activităţii DCFR şi organelor fiscale a fost aprobat ordinul Ministerului Finanţelor nr.65 din 22.06.2000 “Privind coordonarea activităţii de control”. În scopul optimizării sistemului de control, a fost efectuată activitatea de implementare a programului “PACHET”, care constă în introducerea informaţiilor despre contribuabil, atît de ordin general, cît şi a dărilor de seamă fiscale, în baza de date a inspectoratelor, astfel încît să fie posibilă dispunerea de informaţie fără a apela la multitudinea de dări de seamă. Aferent Proiectului Reformei Fiscale din Moldova, a fost realizat programul pilot, care rezidă în efectuarea reformei auditului fiscal. Din aceste date se poate concluziona că, într-o mare măsură, motivul eschivării frecvente a agenţilor economici de la plata 64

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

impozitelor este sistemul fiscal nereuşit şi existenţa unor condiţii care nu asigură apărarea intereselor legitime ale agenţilor economici şi ale statului. În scopul ameliorării situaţiei ar fi binevenită reforma fiscală, ce ar contribui eficient şi coordonat la lupta cu corupţia şi care ar reduce povara fiscală în măsura în care s-ar crea echilibrul ce va permite dezvoltarea economică şi colectarea impozitelor, cu înăsprirea ulterioară a responsabilităţii pentru evaziunile fiscale şi actele de contrabandă, adoptarea măsurilor care ar asigura ca autorităţile însărcinate de implementarea legislaţiei fiscale să contribuie la lupta cu corupţia, precum şi adoptarea unei strategii de stat de protejare a activităţilor legitime ale agenţilor economici, securităţii economice ale statului. 3.10 Imunitatea funcţionarilor Vizavi de lupta cu corupţia Ministerul Justiţiei informează, că “întru executarea indicaţiilor prim-ministrului vizînd examinarea cadrului legislativ al Republicii Moldova în aspectul intercalării acestuia în continuitatea procesului de promovare a reformelor şi depistării legilor în vigoare care ar putea fi apreciate ca promotoare a corupţiei, la 27 aprilie 2000 Ministerul Justiţiei a organizat o convocare a reprezentanţilor organelor din domeniu. În cadrul convocării au participat reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Reformelor, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Curţii Supreme de Justiţie, Procuraturii Generale şi Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme. În procesul discuţiilor au fost conturate cîteva direcţii prioritare de activitate şi în special: 1. Modificarea unui set de acte normative: Legea cu privire la Procuratură, Legea cu privire la statutul judecătorului, în vederea excluderii imunităţilor stabilite; Legea privind 65

Transparency International – Moldova

acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate, Legea cu privire la patenta de întreprinzător, Codul Electoral. 2. Urgentarea adoptării … Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, Legii cu privire la lobbysm, Legii cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi protecţia concurenţei. 3. Efectuarea unor sondaje de opinii în diverse grupuri sociale pentru a delimita zonele preponderente ale corupţiei şi pentru a adopta măsuri de eradicare a acestui fenomen în structurile concrete, afectate de acest fenomen grav. Prin proiectul prezentat (elaborat de Ministerul Justiţiei de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Economiei şi Reformelor întru executarea însărcinării Guvernului din 25.04.2000) se propune ridicarea imunităţii colaboratorilor procuraturii şi a judecătorilor, care, conform Constituţiei, nu dispun de imunităţile stabilite de legile respective, întru respectarea principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii”. Deci, problema imunităţii lucrătorilor procuraturii se răsfrînge şi asupra imunităţii judecătorilor. În acest context, în scopul realizării articolului 16 p.2 al Constituţiei Republicii Moldova, prin care “toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială”, precum şi în scopul excluderii barierelor la documentarea activităţilor ilegale ale persoanelor corupte se propune ridicarea imunităţii lucrătorilor procuraturii, judecătorilor, precum şi deputaţilor faţă de anchetă, urmărire şi sancţiuni relativ la infracţiuni ceea ce ar corespunde unuia din Principiile directoare de luptă contra corupţiei, adoptate de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

3.11 Legalitatea în organele afacerilor interne Ministerul Afacerilor Interne informează că practica disciplinară a constatat următoarele: în cadrul organelor şi subdiviziunilor afacerilor interne continuă cazurile de încălcare flagrantă a normelor de drept, rămân frecvente abuzurile de serviciu şi excesele de putere, săvârşirea intenţionată a crimelor, accidentelor rutiere cu consecinţe grave, alte fapte incompatibile ce ştirbesc imaginea poliţiei în opinia societăţii. Astfel, pe parcursul a.2000 faţă de efectivul organelor şi subdiviziunilor afacerilor interne au fost aplicate 5459 sancţiuni disciplinare, inclusiv 3326 lucrătorilor de poliţie, 1897 militarilor trupelor de carabinieri şi 236 efectivului instituţiilor de învăţământ, fiind concediaţi din motive negative 431 persoane. Au fost aplicate 354 sancţiuni disciplinare pentru încălcarea cerinţelor legislaţiei. Au fost depistate 19 cazuri de aplicare şi folosire ilegală a armei din dotare. Împotriva a 291 lucrători de poliţie şi 113 carabinieri au fost intentate 387 acţiuni penale, inclusiv numai pentru estorcare şi luare de mită împotriva poliţiştilor au fost intentate 37 dosare penale. 7 poliţişti şi 67 carabinieri sunt deja condamnaţi. Este evident că în astfel de condiţii cetăţenii deseori nu se adresează după ajutor organelor de poliţie locale ori ei sunt nevoiţi să se adreseze pentru ajutor organelor centrale ale MAI, dar şi în astfel de cazuri uneori cetăţenii rămân dezamăgiţi. Un exemplu, care demonstrează atitudinea MAI vizavi de fenomenele negative în societate este soluţionarea plîngerii unui grup de cetăţeni din Pivniceni, Donduşeni, Edineţ (petiţia Col-135 din 20.03.2001). Petiţia cetăţenilor informează că în anul 1999 un grup de 5 persoane au creat cooperativa “AGROFLUX”, preşedintele căreia a fost ales Flocos Victor Vasile, primarul satului Pivniceni şi Corbu. În anul 1999 cooperativa a 67

Transparency International – Moldova

obţinut roadă: 2500 tone sfeclă de zahăr, 260 tone grîu, 60 tone seminţe floarea soarelui, 18 tone suc, 80 tone orz, etc. Din cantitatea dată, V. Flocos a repartizat cotaşilor numai cîte 250 kg de grîu la cotă (în total 43,75 tone), iar restul 216 tone grîu, precum şi celălaltă roadă (seminţe de floarea soarelui, sfecla de zahăr, soia, etc.) au fost însuşite de Flocos. În anul 2000 se continuă acelaşi lucru. Petiţionarii se adresează pentru susţinere la autorităţile de la MAI şi roagă să investigheze cazul de însuşire, mai mult ca atît, petiţionarii indică că sunt de acord să prezinte informaţii şi probe suplimentare, dar conducerea de la Chişinău trimite petiţia în comisariatul de poliţie de sector, fiind evident finalul neplăcut pentru grupul de tineri fermieri. Datorită faptului că în ultimii ani funcţionarii publici nu sunt remuneraţi şi asiguraţi la nivelul cuvenit, precum şi din alte motive, multe funcţii rămân vacante. Întru îndeplinirea sarcinilor care stau în faţa structurilor respective, nu rareori conducerea purcede la angajarea unor persoane slab pregătite sau cu standarde etice joase, locurile fiind abandonate de persoane cu nivel înalt de profesionalism. De exemplu, conform datelor MAI “la 1 ianiarie 2001 incompletul în MAI constituie 1812 unităţi (11,9%), inclusiv 471 (7,2%) corpul de comandă şi 1341 (15,3%) efectivul de trupă. Numai în ultimii 5 ani s-au schimbat 548 lucrători ai poliţiei criminale, majoritatea din ei fiind cu o experienţă bogată în combaterea criminalităţii. Pe parcursul anului 2000 din diferite motive s-au concediat 1774 colaboratori sau cu 307 mai mult decît în anul precedent. Trezeşte îngrijorare faptul, că continuă să crească numărul celor concediaţi din proprie iniţiativă – 1115 colaboratori, ce duce după sine destrămarea nucleului de profesionişti în subdiviziuni. Începînd cu a.1998 numărul celor concediaţi prevalează faţă de persoanele angajate.

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Pe parcursul anilor 1995-2000 din diverse motive s-au concediat din cadrul MAI 533 tineri specialişti, inclusiv 189 absolvenţi ai Academiei şi 344 ai Colegiului de Poliţie. Acest fenomen nu s-a stopat, ci dimpotrivă a luat amploare. Nivelul pregătirii profesionale a tinerilor specialişti – absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt ale MAI este foarte scăzut. După cum consideră colaboratorii cu o bogată experienţă, pregătirea teoretică a absolvenţilor Academiei de Poliţie este de 53% la sută, iar a celor de la Colegiul de Poliţie doar de 25,5% la sută. Unele din cauzele situaţiei critice în procesul de pregătire teoretică şi capacităţilor de aplicare în practică a cunoştinţelor obţinute în instituţiile de învăţămînt sunt: - nivelul scăzut de însuşire şi predare a materialului de studiu; - separarea teoriei de practică în procesul învăţămîntului; - lipsa unei pregătiri speciale profesional-psihologice şi distragerea în masă a studenţilor din procesul de învăţămînt pentru îndeplinirea unor obligaţiuni necaracteristice (paza obiectelor social-economice, lucrări agricole, patrulare, etc.). În al doilea rând, selectarea necalitativă a viitorilor studenţi atît din partea aparatului de cadre, cît şi a comisiilor de admitere din instituţiile de învăţămînt. Ca rezultat se înmatriculează persoane întîmplătoare, cu intelect jos şi logică slab dezvoltată” (citat din materialele Ministerului de Afaceri Interne). În viziunea MAI, “problemă arzătoare în procesul de creare şi menţinere a nucleului de profesionişti în subdiviziuni este adaptarea tinerilor specialişti în serviciu, insuficienţa căreia se caracterizează prin: • condiţiile nesatisfăcătoare de trai; • remunerarea neadecvată a muncii; • lipsa condiţiilor pentru exercitarea obligaţiunilor de serviciu; • prestigiul jos al profesiei de poliţist; • atitudinea iresponsabilă a aparatului educativ. 69

Transparency International – Moldova

Toate aceste carenţe în ansamblu duc la concedierea în masă a tinerilor specialişti, aducând statului prejudicii materiale colosale.” Pentru întreţinerea organelor afacerilor interne în anul 2000, Parlamentul a aprobat bugetul de 101 mil. 024,5 mii lei, care acoperă minimul necesar doar în mărime de 36,7% vizavi de necesităţile reale. Datoriile salariale faţă de colaboratori la data de 01.12.2000 au alcătuit suma de 19,078 mln lei, iar datoriile creditoare faţă de colaboratori şi furnizori au constituit 43,256 mil. lei. În condiţiile când decade nivelul profesional al organelor de interne şi când funcţionarul este plătit prost, este destul de probabil că eficacitatea combaterii corupţiei şi criminalităţii va fi mică. Nu întâmplător, prin Hotărîrea Parlamentului privind activitatea Procuraturii Generale şi MAI în combaterea crimei organizate şi corupţiei nr.490-XIV din 09.07.99 (art.2) se constată că Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne nu au întreprins măsurile necesare în vederea combaterii crimei organizate şi corupţiei. 3.12 Legalitatea în sistemul penitenciar La compartimentul corupţiei Ministerul Justiţiei informează despre situaţia criminogenă în cadrul sistemului penitenciar, care rămîne agravată şi este condiţionată de “salarizarea nesatisfăcătoare a efectivului Departamentului Instituţii Penitenciare, neachitarea restanţelor şi îndemnizaţiilor efectivului de trupă şi corpului de comandă”, care “în lipsa altor surse de existenţă, provoacă colaboratorii sistemului penitenciar la soluţionarea problemelor materiale la contopirea ilicită cu lumea criminală”. Pe parcursul a 5 luni a anului 2000 au fost depistate 30 cazuri de relaţii neregulamentare a colaboratorilor penitenciarelor cu reprezentanţii lumii interlope. 8 colaboratori au fost eliberaţi 70

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

din serviciu pentru relaţii neregulamentare cu condamnaţii şi cu rudele lor, iar 3 colaboratori sunt atraşi la răspundere penală. Ministerul Justiţiei prezintă următoarele cazuri: 1. Controlorul penitenciarului nr.3 mun. Chişinău: sergentul de justiţie Lisnic N.E. pentru stimularea materială în sumă de 600 lei a acordat întîlnire cu rudele condamnatului reţinut sub pază Nani R.G.. N. Lisnic a fost reţinut în momentul primirii banilor. Pe acest caz a fost intentat un proces penal în baza art.187 al.1 CP. 2. Pentru falsificarea documentelor din dosarul personal al unui condamnat, care în baza acestor documente trebuia să fie eliberat înainte de termen, şeful de departament din penitenciarul nr.9, maiorul de justiţie I. Salamaha a fost reţinut în flagrant în momentul luării mitei. În procesul anchetei s-a stabilit, că I. Salamaha pentru cazuri analogice a mai luat mită încă de la 3 condamnaţi. 3. Pentru delapidări ale avutului proprietarilor în proporţii deosebit de mari maiorul de justiţie G. Codru, fost şef-adjunct pe logistică a spitalului republican, a fost atras la răspundere penală de către Procuratura mun. Chişinău. Ministerul Justiţiei consideră că posibilităţile serviciilor operative în direcţia combaterii corupţiei sunt folosite insuficient din următoarele considerente: - lipsa garanţiilor securităţii personale; - asigurarea materială nesatisfăcătoare a colaboratorilor serviciilor de securitate şi misiuni speciale; - lipsa unui program complex şi unic al ministerelor de forţă în combaterea crimei organizate, corupţiei şi protecţionismului. În scopul sporirii eficienţei combaterii corupţiei protecţionismului, Ministerul Justiţiei consideră necesar:

şi

Transparency International – Moldova

- majorarea salariilor de funcţie cu 50% pentru lucrul operativ de investigaţie, luînd în consideraţie specificul muncii primejdioase pentru viaţă şi sănătate: acte de agresie din partea condamnaţilor şi deţinuţilor şi pentru recrutarea celor mai calificaţi şi experimentaţi colaboratori, cointeresarea lor în lucru, micşorarea fluctuaţiei cadrelor şi ridicarea prestigiului serviciilor operative; - mărirea articolului devizului de cheltuieli al Ministerului Justiţiei pentru stimularea aparatului confidenţial. Din cele expuse rezultă că întru o luptă eficientă cu corupţia urmează a fi soluţionate următoarele probleme: pregătirea profesională a lucrătorilor; remunerarea lor adecvată şi asigurarea condiţiilor cuvenite de muncă; respectarea unor norme etice de comportament la exercitarea atribuţiilor şi crearea condiţiilor orientate spre prevenirea fenomenului corupţiei; optimizarea structurii şi statelor de personal cu reducerea unităţilor şi structurilor parazitare. 3.13 Situaţia în Inspectoratul Fiscal În corespundere cu datele Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pe parcursul a.1999, în baza informaţiilor operative, plîngerilor şi petiţiilor parvenite de la persoanele fizice şi agenţii economici, de către Direcţia securitate şi armament a IFPS au fost efectuate 36 cercetări de serviciu, prin care în 27 cazuri semnalele communicate s-au confirmat. Ca rezultat 4 colaboratori ai Serviciului fiscal pentru abuz de serviciu au fost concediaţi, către alte 32 persoane au fost aplicate sancţiuni disciplinare. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a examinat 492 petiţii şi adresări ale agenţilor economici, în care se contestau acţiunile inspectoratelor subordonate. În 152 de cazuri faptele despre care s-a comunicat s-au adeverit pe deplin sau parţial şi deciziile nelegitime au fost anulate. 72

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

În scopul sporirii eficienţei combaterii corupţiei şi protecţionismului în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, inspectoratul a efectuat 162 controale operative. În rezultatul acestor controale efectuate la posturile fiscale comune interne de control 9 angajaţi au fost concediaţi din funcţie pentru încălcările depistate la evidenţa, păstrarea şi utilizarea blanchetelor de strictă evidenţă, 14 angajaţi au fost sancţionaţi. În total în cadrul Serviciului Fiscal de Stat pentru încălcările comise au fost sancţionate 54 persoane, inclusiv 14 persoane au fost eliberate din funcţie. 3.14 Viziunea Ministerului Finanţelor În viziunea Ministerului Finanţelor „un mare neajuns în prevenirea fenomenului corupţiei constă şi în faptul că ministerul şi organele din subordinea lui nu întotdeauna dispun de informaţie privind starea criminalităţii în sistemul financiar, fiscal şi vamal. De regulă, organele de drept nu informează ministerul şi organele din subordinea lui despre angajaţii, care sunt supuşi anchetei penale pentru săvârşirea infracţiunilor. După părerea conducerii ministerului neajunsurile în combaterea criminalităţii, corupţiei şi protecţionismului sunt următoarele: - lipsa conlucrării între organele de drept şi control la depistarea şi cercetarea crimelor; - nivelul scăzut al măsurilor de profilaxie a criminalităţii; - selectarea cadrelor în organele de drept şi de control pe principiile de rudenie, cunoştinţă şi cumătrism. Pentru redresarea situaţiei ar fi binevenite următoarele măsuri: -

Înbunătăţirea la toate nivelurile a lucrului educativ cu personalul şi în special culturii juridice a funcţionarilor publici; practicarea difuzării televizate a dezbaterilor judiciare vizând unele infracţiuni de proporţii; 73

Transparency International – Moldova

anularea noţiunii de “termeni rezonabili” în procedura de examinare a cazurilor penale şi introducerea unor termeni concreţi; aplicarea faţă de inculpaţi a măsurilor adecvate infracţiunilor săvîrşite; tragerea la răspundere penală atît a executorilor infracţiunilor, precum şi a organizatorilor (conducătorilor) grupelor criminale şi corupte”.

3.15 Problema cadrelor Dacă revenim la problema luptei cu corupţia, este important nivelul corupţiei în cadrul organelor de drept şi de control. Anterior a fost menţionat un şir de cazuri de corupţie în aceste organe. Spre regret, în cadrul organelor de drept şi de control, precum şi în alte organe publice, nivelul profesional şi etic nu este întotdeauna cel dorit, fapt ce generează posibile încălcări ale legislaţiei de către funcţionari, inclusiv comiterea actelor de corupţie. Într-o mare măsură nu lucrează vreun mecanism, care ar fi îndreptat spre selectarea persoanelor potrivite, care ar corespunde tuturor cerinţelor pentru îndeplinirea funcţiilor, în primul rând din punct de vedere al profesionalismului, calităţilor morale. Deseori se observă evident, că la diferite funcţii se numesc persoane, care nu posedă calităţile respective, mai mult ca atât în aceste funcţii se numesc persoane cu interese meschine, fapt ce duce la adâncirea corupţiei, comiterea de sustrageri, alte infracţiuni care prejudiciază cetăţenii şi statul în întregime. De obicei, nu se recurge la organizarea de concursuri transparente pentru ocuparea funcţiilor publice. Analizînd problema cadrelor se poate de menţionat, că în corespundere cu informaţia Direcţiei pentru politica de cadre a Guvernului, numărul funcţionarilor publici, conform statelor, în 74

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

ministere, departamente, prefecturi şi consilii judeţene (cu excepţia MAI, PG, SIS) este de 6123,2, inclusiv 5445,85 (88,9%) real încadraţi, locuri vacante 677,35 (11,1%). În ministere, departamente, prefecturi şi consilii judeţene numărul funcţionarilor publici conform statelor la moment a crescut de la 4788 la 6123,2, adică cu 1335,2 funcţionari publici. Rămîne scăzut şi nivelul pregătirii persoanelor cu funcţii de răspundere. În corespundere cu datele prezentate de Direcţia pentru politica de cadre “au urmat cursuri de perfecţionare în domeniul administraţiei publice 247 funcţionari …doar 4,03% au urmat diferite cursuri, seminare, lecţii, traininguri în domeniul administraţiei publice”. Studiul efectuat ne demonstrează că în ministere, departamente, prefecturi şi consilii judeţene nu se acordă atenţie cuvenită problemelor instruirii funcţionarilor publici. Reieşind din datele prezentate, în scopul eficientizării activităţii şi prevenirii corupţiei în organele publice urmează a fi: • revăzute structura şi statele de personal ale organelor publice în scopul eficientizării activităţii instituţiilor, reducerii unităţilor şi structurilor „parazitare”; • selectate cadrele prin concurs cu organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante; • reexaminat sistemul existent de salarizare întru asigurarea lor cu salarii competitive; • implementate programe de instruire a funcţionarilor; • elaborate şi adoptate Coduri etice (de conduită) a diverselor tipuri de funcţionari publici.

Transparency International – Moldova

3.16 Măsuri de luptă cu corupţia De la primele etape de dezvoltare în condiţiile economiei de piaţă, când se observa evident adâncirea fenomenului corupţiei în Moldova, autorităţile respective au întreprins un şir de măsuri întru stoparea acestui fenomen. La 30.04.1992 prin Decretul Preşedintelui nr.104 „Cu privire la măsurile de combatere a corupţiei în organele puterii de stat şi administraţiei de stat” a fost creat Consiliul coordonator pentru combaterea corupţiei. La 17.11.1992 de către Parlament a fost adoptată Legea nr.1198-XII privind bazele sistemului fiscal (publicată repetat în Monitorul Oficial la 02.12.1999). La 03.12.1992 de către Parlament a fost adoptată Legea nr.1216-XII privind taxa de stat (publicată repetat în Monitorul Oficial la 02.12.1999). La 03.01.1992 a fost adoptată Legea nr.845-XII cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. La 01.04.1992 a fost adoptată Legea nr.998-XII privind investiţiile străine. La 1.07.1993 a fost emis Decretul Preşedintelui nr.98 „Cu privire la unele măsuri suplimentare de coordonare a luptei împotriva criminalităţii, corupţiei, cazurilor de încălcare a legislaţiei, disciplinei şi ordinii publice în republică” cu instituirea unei noi componenţe a Consiliului coordonator pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. La 08.11.1994 a fost emis Decretul Preşedintelui nr.315 prin care s-a dispus crearea pe lângă Guvern a Consiliului coordonator pentru combaterea criminalităţii şi corupţiei şi asigurarea menţinerii ordinii de drept. 76

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

La 12.04.1994 de către Parlament a fost adoptată Legea nr.45XIII privind activitatea operativă de investigaţii. La 19.07.1994 de către Parlament a fost adoptată Legea nr.186XIII privind taxele locale. Tot la 19.07.1994 a fost adoptată Legea nr.190-XIII cu privire la petiţionare. La 04.05.1995 de către Parlament a fost adoptată Legea serviciului public nr.443-XIII. La 07.07.1995 a fost adoptată Hotărârea Parlamentului nr.518XIII, în corespundere cu care a fost creată Comisia parlamentară specială în scopul executării controlului asupra executării legislaţiei privind combaterea corupţiei. La 14.03.1996 a fost adoptată Hotărârea Parlamentului nr.780XIII prin care s-a dispus crearea pe lângă Guvern a Direcţiei pentru politica cu cadre. La 17.05.1996 a fost adoptată Legea nr.837-XIII cu privire la asociaţiile obşteşti. La 27.06.1996 de către Parlament a fost adoptată Legea nr.900XIII privind combaterea corupţiei şi protecţionismului. Dat fiind faptul că nivelul corupţiei luase amploare, prin Decretul Preşedintelui nr.116-II la 07.04.1997 a fost creată o subdiviziune specializată „Departamentul pentru combaterea crimei organizate şi corupţiei”. La 30.04.1997 de către Parlament a fost adoptată Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII. La 07.11.1997 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.1038 despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei publice vacante în autorităţile publice. 77

Transparency International – Moldova

De asemenea, de către Parlament au fost adoptate redactări, modificări şi completări la articolele Codului penal la capitolul VIII „Infracţiuni săvârşite de persoane cu funcţii de răspundere” şi tot la acest capitol au fost introduse noi articole: - prin Legea din 03.05.1996 – art.1891 „Abuzurile la emisia hârtiilor de valoare”; - prin Legea nr.1326 din 25.09.1997 – art.1892 „Abuzurile pe piaţa hârtiilor de valoare”; - prin Legea nr.1375 din 19.11.1997 - art.1881 „Traficul de influenţă”, art.1893 „Primirea de către funcţionar a recompensei nelegitime” şi art.1894 „Nerespectarea de către persoana cu funcţii de răspundere a cerinţelor Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului”. De asemenea, noi articole au fost incluse în Codul cu privire la contravenţiile administrative, cum ar fi art.17417 18 „Protecţionismul” şi art.174 „Nerespectarea prevederilor Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului”, adoptate prin Legea nr.1375 din 19.11.1997. Pe lângă acestea, de către Parlament au fost adoptate un şir de legi ce ţin de activitatea diferitor categorii de funcţionari publici, cum ar fi: - Legea nr.902-XII din 29.01.1992 cu privire la procuratură; - Legea nr.39-XIII din 07.04.1994 despre statutul deputatului în Parlament; - Legea nr.317-XIII din 13.12.1994 cu privire la Curtea Constituţională; - Legea nr.544-XIII din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului; - Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995; - Legea nr.186-XIV din 06.11.1998 privind administraţia publică locală; - Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000, alte legi, 78

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

iar anterior la 18.12.1990 a fost adoptată Legea nr.416-XII cu privire la poliţie. La 28.01.1998 a fost adoptată Legea nr.1458-XIII privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal. La 25.02.1998 a fost adoptată Legea nr.1545-XIII privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. La 09.07.1999 a fost adoptată Legea nr.491-XIV privind finanţele publice locale. La 16.07.1999 a fost adoptată Legea nr.523-XIV cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale. La 04.11.1999 prin Hotărârea Guvernului nr.1017 a fost adoptat Programul de Stat privind combaterea criminalităţii, corupţiei şi protecţionismului pentru anii 1999-2002. La 28.05.2001 prin Decretul Preşedintelui nr.57-III pe lângă Preşedintele Republicii Moldova din nou se constituie Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei. Consiliul este condus de Preşedintele Republicii Moldova, iar în calitate de membri au fost incluşi Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul, preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitatea naţională, procurorul general, ministrul justiţiei, ministrul afacerilor interne, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, preşedintele Curţii de Conturi. La 21.09.2001 prin Decretul Preşedintelui nr.238-III a fost aprobat Regulamentul Consiliului coordonator în problemele combaterii corupţiei. La 15.11.2001 de către Parlament a fost adoptată Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr.633-XV. 79

Transparency International – Moldova

Acestea şi alte acte normative au o atitudine directă sau indirectă asupra activităţii ce ţine de prevenirea şi contracararea corupţiei în Moldova. Anume aceste măsuri indică că în Republica Moldova există un potenţial, care are drept scop prevenirea şi contracararea corupţiei. În ce priveşte, însă, eficienţa măsurilor întreprinse în luptă cu corupţia, trebuie să recunoaştem că rezultatele sunt minime. Mai mult ca atât, rapoartele organelor de drept şi de control atestă agravarea situaţiei. Măsurile întreprinse nu au fost îndeajuns pentru a crea condiţiile, când ambele părţi implicate în actele de corupţie (funcţionarii publici sau persoane cu funcţii de răspundere pe de o parte şi persoanele fizice sau juridice pe de altă parte) să nu accepte fenomenul corupţiei. Anume aceste aspecte impun necesitatea de a întreprinde acţiuni mai insistente de luptă contra corupţiei, de rezultatele căreia depinde nivelul de dezvoltare în ţară. 3.17 Alte probleme de ordin legislativ şi organizatoric În legislaţia actuală, precum şi în activitatea de combatere a corupţiei există un şir de goluri şi contradicţii în legislaţie, care nu contribuie la o luptă eficientă cu corupţia. Iată, de exemplu, unele contradicţii dintre Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului şi Codul penal al Republicii Moldova, care este un semnal pentru unificarea noţiunilor actelor de corupţie în diferite acte normative. Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului Noţiunea: corupţie

Noţiunea: protecţionism

Codul penal

Noţiunile: luare de mită mijlocirea mituirii darea de mită Noţiunea: trafic de influenţă

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Pe lângă golurile expuse anterior, mai pot fi menţionate următoarele: de legislaţia în vigoare nu este prevăzută responsabilitatea pentru spălarea veniturilor dobândite pe căi criminale, ]n pofida faptului, că în anul 2001 a fost adoptată Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor. Din lipsa unei asemenea responsabilităţi, în principiu, nici n-a activat articolul 23 (spălarea banilor) al Legii instituţiilor financiare. De Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului şi Legea serviciului public este prevăzută prezentarea de către funcţionari a declaraţiilor privind veniturile şi averea, însă până în prezent nu este implementat mecanismul de declarare şi control al veniturilor, cu atât mai mult, nu este prevăzută responsabilitatea pentru eschivarea de la declararea veniturilor. Aici se poate menţiona, că la 29.11.2001 de către Parlament a fost adoptat în prima lectură proiectul de Lege privind declararea şi controlul averii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere. Fără a pune la îndoială necesitatea adoptării unei asemenea legi, considerăm, că mecanismul propus de control a declaraţiilor nu este real şi în cazul adoptării legii date în varianta acceptată de către Parlament (în prima lectură) scopul prevăzut de lege nu va fi atins şi legea dată nu va contribui la prevenirea reală a corupţiei şi abuzurilor în ţară. De asemenea, nu este prevăzută responsabilitatea persoanelor juridice, realmente nu lucrează mecanismul de selectare prin concurs a persoanelor la ocuparea funcţiilor publice, în pofida faptului că încă în anul 1997 prin Hotărârea Guvernului a fost aprobat Regulamentul cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei publice vacante în autorităţile publice. Organul specializat de combatere a corupţiei nu este independent în măsura cuvenită pentru a nu fi influenţat „de sus”, ceea ce a arătat practica activităţii Departamentului pentru 81

Transparency International – Moldova

Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, şi că acest organ nu este dotat cu mijloacele necesare pentru o activitate eficientă de colectare a probelor. Mai mult ca atât, unele norme legislative contribuie la crearea unor bariere activităţii de combatere a corupţiei. Este vorba de imunitatea acordată prin lege unor categorii de funcţionari, cum ar fi parlamentari, judecători de diferită instanţă, procurori, anchetatorii procuraturii, fapt, care nu permite depistarea şi documentarea eficientă a persoanelor corupte şi într-o mare măsură nu permite stoparea fenomenului corupţiei. Este evidentă şi disconcordanţa legislaţiei naţionale cu Convenţiile europene privind corupţia semnate de Republica Moldova. Aceasta poate fi uşor observată, de exemplu, dacă comparăm responsabilităţile prevăzute de Convenţia penală asupra corupţiei şi Codul penal al Republicii Moldova: Convenţia penală asupra corupţiei

Codul penal al Republicii Moldova Responsabilităţi: -luare de mită -mijlocirea mituirii -darea de mită

Responsabilităţi: - corupţie activă a agenţilor publici naţionali - corupţie pasivă a agenţilor publici naţionali - corupţia membrilor adunărilor publice naţionale - corupţia agenţilor publici străini - corupţia membrilor adunărilor publice străine - corupţia activă în sectorul privat - corupţia pasivă în sectorul privat - corupţia funcţionarilor internaţionali - corupţia membrilor adunărilor parlamentare internaţionale - corupţia judecătorilor şi agenţilor curţilor internaţionale - trafic de influenţă -trafic de influenţă - spălarea produselor actelor de corupţie - --- persoanelor juridice - --82

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Dat fiind faptul, că Republica Moldova a semnat Convenţia civilă şi cea penală asupra corupţiei, ar fi binevenită adoptarea modificărilor în legislaţia naţională pentru o ajustare la Convenţiile Europene, cu atât mai mult că această ajustare este necesară atât pentru o activitate mai eficientă în lupta cu corupţia, cât şi pentru a avea posibilitatea de a ratifica aceste convenţii, precum şi pentru o colaborare eficientă pe plan internaţional în cadrul mecanismelor europene cum ar fi Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, GRECO, etc. Este necesară adoptarea noţiunilor respective şi prevederea în legislaţia naţională a responsabilităţii (concrete, diferenţiate) pentru coruperea activă şi pasivă a funcţionarilor publici (naţionali, străini şi internaţionali), precum şi în sectorul privat, responsabilitatea persoanelor juridice, responsabilitatea pentru traficul de influenţă şi spălarea produselor de provenienţă criminală ca rezultat al corupţiei. În scopul perfecţionării legislaţiei naţionale, ar fi binevenită inclusiv şi asistenţa instituţiilor internaţionale de profil în efectuarea expertizei actelor legislative şi măsurilor de luptă cu corupţia, căci în cazul ratificării de către Moldova a Convenţiilor indicate Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) va asigura (monitoriza) punerea în aplicare (implementarea) a Convenţiilor. Dacă este să examinăm cele 20 de principii directorii de luptă contra corupţiei, elaborate de către Comitetul de Miniştri în cadrul Consiliului Europei, stabilim, că majoritatea din aceste principii pentru Moldova parţial sau pe deplin devin probleme, care urmează a fi soluţionate pentru diminuarea nivelului corupţiei. Aceste din urmă sunt: - sensibilizarea opiniei publice, promovarea unui comportament conform normelor etice; - incriminarea coordonată a corupţiei naţionale şi internaţionale; 83

Transparency International – Moldova

asigurarea gradului necesar de autonomie şi independenţă a persoanelor menite de a preveni, ancheta, urmări şi sancţiona infracţiunile de corupţie; asigurarea persoanelor, care acordă ajutor autorităţilor în lupta contra corupţiei; adoptarea măsurilor cuvenite pentru depistarea şi confiscarea produselor corupţiei; adoptarea măsurilor respective pentru evitarea cazurilor de utilizare a persoanelor juridice ca ecran pentru ascunderea infracţiunilor de corupţie; limitarea întregii imunităţi faţă de anchetă, urmărire şi sancţiuni relativ la infracţiunile de corupţie necesare într-o societate democratică; asigurarea ca legislaţia fiscală şi autorităţile însărcinate de implementare a ei să contribuie la lupta cu corupţia (eficient şi coordonat); asigurarea unui grad de transparenţă compatibil la organizarea, funcţionarea şi procesul de luare a deciziilor în administraţia publică; problema numărului funcţionarilor publici şi a structurii organelor publice; adoptarea codurilor de conduită (etice) şi regulamentelor agenţilor publici, care să ţină cont de exigenţele de luptă contra corupţiei şi care ar prevedea măsuri disciplinare cuvenite şi eficiente; asigurarea activităţilor administraţiilor publice şi sectorului public cu proceduri cuvenite de audit; adoptarea de proceduri referitoare la achiziţiile publice cu o transparenţă adecvată pentru favorizarea concurenţei cinstite şi descurajarea persoanelor corupte; garantarea mijloacelor mass-media a unei libertăţi de a primi sau de a comunica informaţiile referitoare la afacerile de corupţie; încurajarea cercetărilor în domeniul corupţiei; problema spălării banilor şi legăturile corupţiei cu crima organizată;

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

problema ajustării legislaţiei naţionale celor internaţionale şi dezvoltarea cooperării internaţionale.

Practica a demonstrat că lupta contra fenomenului corupţiei aduce venituri imediate. Astfel, conform unor estimări din Occident, la acţiunile care vizează agenţii economici din perimetrul geografic naţional, la un efort de o liră, se obţin venituri de 23 de lire, iar la cele care vizează activităţile transnaţionale veniturile la o liră cheltuială depăşesc 250 lire17. Deci, combaterea corupţiei poate servi drept un punct de start pentru o dezvoltare multilaterală a statului. Este evident că scopul final de combatere a corupţiei poate fi atins numai în cazul dacă există cele 3 elemente principale menţionate la Conferinţa Regională a Statelor Europei Centrale şi de Est în lupta cu corupţia (Bucureşti, 30-31 martie, 2000) : 1. voinţa; 2. prezenţa unei legislaţii; 3. prezenţa unui mecanism de implementare a legislaţiei, precum şi dacă în procesul de combatere a corupţiei sunt implicate toate forţele capabile ale societăţii. 3.18 Programul Naţional „Anti-corupţie” În prezent un grup de lucru al „Transparency International – Moldova” activează în cadrul proiectului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, 01/002, “Consolidarea capacităţilor naţionale pentru combaterea corupţiei în Republica Moldova”. Suntem de părerea că scopurile luptei eficiente contra corupţiei şi consolidării capacităţilor naţionale în combaterea corupţiei ar 17

I. Bogdan, Corupţia şi criminalitatea economică, “Curier Economic”, 45(347) 85

Transparency International – Moldova

putea fi atinse prin elaborarea şi adoptarea unui Program Naţional Anti-Corupţie, la realizarea căruia ar fi implicate atât organizaţiile guvernamentale, cât şi societatea civilă. Mai mult ca atât, adoptarea unui asemenea program ar fi binevenită pentru o activitate eficientă a Republicii Moldova în cadrul Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est, una din iniţiativele căruia este Iniţiativa Anticorupţie. În acest context, „Transparency International – Moldova” a elaborat un bloc de propuneri, care ar putea fi incluse în Programul Naţional Anti-Corupţie. La elaborarea propunerilor s-a ţinut cont de prevederile Programului de activitate a Guvernului, Iniţiativele Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est, Convenţiile Europene asupra corupţiei, principiile directorii de luptă contra corupţiei, elaborate de Comitetul de Miniştri pe lângă Consiliul Europei, experienţa unor state în acest domeniu, precum şi de golurile în activitatea de combatere a corupţiei. La elaborarea propunerilor în Programul Naţional Anti-corupţie a fost luată ca bază structura angajamentelor Iniţiativei Anticorupţie a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Propunerile au fost divizate în 5 compartimente, care includ următoarele măsuri: I. Adoptarea şi implementarea instrumentelor europene şi altor instrumente internaţionale, aprofundarea colaborării internaţionale: - ratificarea Convenţiei civile şi penale asupra corupţiei, Convenţiei Europene privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională. Aderarea Republicii Moldova la alte mecanisme internaţionale orientate spre combaterea fenomenului corupţiei; 86

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

- iniţierea semnării Acordului între statele-membre ale CSI privind colaborarea în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei pe plan internaţional, combaterii fenomenului „spălării banilor”, precum şi în problema repatrierii mijloacelor dobândite pe căi ilegale; - efectuarea negocierilor şi semnarea acordurilor interguvernamentale privind colaborarea în domeniul combaterii criminalităţii (inclusiv a corupţiei pe plan internaţional) între Republica Moldova şi statele Europei Centrale şi de Vest, precum şi alte state. - întreprinderea măsurilor necesare, care contribuie la o colaborare eficientă în prevenirea şi contracararea corupţiei pe plan internaţional, având drept bază Convenţiile Europene, Tratatele şi Acordurile, la care Republica Moldova este parte, precum şi la o activitate eficientă în cadrul mecanismelor europene (Pactul de stabilitate în Europa de Sud-Est, GRECO, etc.); - solicitarea asistenţei instituţiilor internaţionale de profil în efectuarea expertizei actelor legislative şi măsurilor de combatere a corupţiei şi traficului de influenţă. II. Promovarea unei bune guvernări şi a unei administraţii publice demne de încredere - elaborarea unui mecanism real de implementare şi respectare a Legii cu privire la achiziţiile publice pentru a promova un proces eficient, deschis şi transparent de achiziţii în corespundere cu standardele europene şi internaţionale; - elaborarea şi adoptarea Legii cu privire la finanţele publice, care ar permite îmbunătăţirea eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii în pregătirea, executarea şi controlul bugetului pentru conformarea la practicile 87

Transparency International – Moldova

internaţionale stabilite de Comunitatea Europeană. Renunţarea la instituţia fondurilor extrabugetare; implementarea în cadrul organelor publice a programelor de studii a actelor normative ce reglementează activitatea funcţionarilor publici şi responsabilitatea lor pentru actele de corupţie şi alte infracţiuni; implementarea mecanismului real de angajare prin concurs în funcţiilor publice şi a sistemului obligatoriu de promovare profesională; revizuirea structurii actuale şi statelor de personal a organizaţiilor publice în scopul sporirii eficienţei activităţii instituţiilor, reducerii personalului sectorului public prin eliminarea unităţilor şi structurilor parazitare şi evitării unei dublări de activităţi; reexaminarea sistemului existent de salarizare a funcţionarilor (inclusiv a angajaţilor guvernamentali) întru asigurarea lor cu salarii competitive; implementarea mecanismelor de premiere pentru activitatea efectivă şi conştiincioasă; elaborarea şi adoptarea Codurilor etice (de conduită), care precizează comportamentul aşteptat al diverselor tipuri de funcţionari publici, precum şi modificărilor în regulamentele organelor publice, care vor include reguli cu privire la conflictul de interese. Asigurarea ca regulile cu privire la drepturile şi obligaţiunile agenţilor publici ţin cont de exigenţele de luptă contra corupţiei şi prevăd măsuri disciplinare cuvenite şi eficiente; elaborarea şi adoptarea mecanismului de declarare şi control a veniturilor persoanelor fizice încadrate în serviciul public conform prevederilor art.12 a Legii serviciului public, art.10 a Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului şi art.83 al Codului fiscal cu proceduri cuvenite de verificare a declaraţiilor;

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

- implementarea practicii de declarare şi evidenţă obligatorie a cadourilor şi altor tipuri de atenţie acordate guvernanţilor; - elaborarea şi adoptarea completărilor în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Codul penal privind responsabilitatea persoanelor fizice încadrate în serviciul public pentru refuzul de a declara veniturile sau declararea falsă a acestor venituri; - organizarea periodică a reuniunilor de diferit nivel a organelor guvernamentale şi societăţii civile, seminarelor, emisiunilor audiovizuale, publicarea materialelor în presă întru sensibilizarea opiniei publice în promovarea unui comportament conform normelor etice şi ne admiterii fenomenului corupţiei; - elaborarea unui mecanism real de implementare a Legii cu privire la faliment; revizuirea eficacităţii acestei legi; - întreprinderea măsurilor îndreptate spre publicarea obligatorie în “Monitorul oficial” a surselor contribuţiilor financiare ale partidelor politice şi asigurarea controlului asupra acestora; - asigurarea libertăţii şi operativităţii luării deciziilor indiferent de interesele departamentale pentru a evita presiuni, tărăgănări ce ar provoca acte de corupţie; - crearea mecanismelor suplimentare de control intern pentru asigurarea reexaminării rapide şi efective a hotărârilor îndoielnice cu crearea posibilităţilor reale de examinare obiectivă a plângerilor subalternilor privind acţiunile persoanelor corupte; - ridicarea responsabilităţii conducătorilor de diferit nivel pentru acţiunile subalternilor cu implementarea unui sistem efectiv de control; - implementarea mecanismelor de control permanent asupra activităţii organelor puterii de stat şi administraţiei locale din partea societăţii civile. 89

Transparency International – Moldova

III.

Întărirea legislaţiei şi promovarea statului de drept

- elaborarea şi adoptarea modificărilor şi completărilor în Legea privind securitatea statului prin care se recunoaşte corupţia ca fenomen ce prezintă un pericol deosebit pentru securitatea economică a statului şi cu includerea unui capitol privind securitatea economică a statului; - elaborarea şi adoptarea modificărilor şi completărilor în Codul penal în corespundere cu Convenţia penală asupra corupţiei prin care s-ar prevedea responsabilitatea penală adecvată pentru: - coruperea activă şi coruperea pasivă a funcţionarilor publici naţionali, adunărilor publice naţionale şi străine, coruperea activă şi coruperea pasivă în sectorul privat, coruperea funcţionarilor publici străini, membrilor adunărilor, judecătorilor şi altor funcţionari internaţionali; - coruperea persoanelor juridice; - finalizarea proiectelor şi adoptarea Codurilor (noi) penal, de procedură penală, civil, de procedură civilă, cu privire la contravenţiile administrative; - elaborarea şi adoptarea modificărilor unor acte legislative privind ridicarea imunităţii unor categorii de funcţionari publici (procurori, anchetatori ai procuraturii, judecători, parlamentari) faţă de anchetă, urmărire şi sancţiuni relativ la infracţiunile de corupţie. - elaborarea şi adoptarea completărilor în legislaţia în vigoare întru evitarea cazurilor de utilizare a persoanelor juridice ca ecran pentru comiterea sau ascunderea infracţiunilor de corupţie; - elaborarea şi adoptarea modificărilor şi completărilor în Legea cu privire la combaterea corupţiei şi protecţionismului, prin care: - se va ajusta legea dată la cerinţele Convenţiei civile şi penale asupra corupţiei; 90

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

- pe lângă sistemul specializat, cu activitatea de prevenire a corupţiei să fie abilitate alte autorităţi publice, instituţiile sistemului de învăţământ, societatea civilă, mijloacele mass-media; elaborarea şi adoptarea modificărilor în art.42 (aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege), art. 43 (suspendarea pedepsei) şi art. 441 (amânarea executării sentinţei) Cod penal în scopul excluderii sau ne aplicării acestor articole la cazurile de corupţie; întreprinderea măsurilor îndreptate spre efectuarea expertizei speciale anticorupţie a actelor normative; discuţia publică a proiectelor de acte normative; aprobarea şi implementarea măsurilor, care ar asigura independenţa, autonomia şi protecţia unităţilor specializate anti-corupţie, lipsa unei influenţe nepotrivite în activitatea de combatere a corupţiei; întreprinderea în baza propunerilor organelor de drept şi de control, a măsurilor necesare de asigurare cu mijloace tehnice moderne, utilaj criminalistic, transport, mijloace de legătură, echipament şi alte mijloace eficiente pentru strângerea dovezilor în activitatea de prevenire şi contracarare a corupţiei; stimularea activităţii colaboratorilor organelor de drept, precum şi înzestrarea lor tehnico-materială din mijloacele confiscate din tranzacţii ilicite; implementarea, în cadrul instituţiilor de învăţământ, a programelor de studiere a fenomenului corupţiei şi de specializare a persoanelor sau a organelor însărcinate de a lupta cu corupţia; adoptarea modificărilor şi completărilor în art.1642 şi 1643 Cod penal, precum şi art.75 care ar prevedea înăsprirea responsabilităţii persoanelor juridice şi fizice pentru eschivarea de la plata impozitelor, contrabanda mărfurilor. Modificările date se introduc concomitent cu reducerea poverii fiscale ca rezultat al reformei fiscale. 91

Transparency International – Moldova

- elaborarea şi adoptarea Legii „Cu privire la măsurile de asigurare a arestului şi confiscării oricărei averi dobândite în urma activităţii criminale, care a fost utilizată pentru dobândirea veniturilor ilegale”; - elaborarea şi adoptarea completărilor în Codul penal cu articole noi, care ar prevedea responsabilitatea pentru: - eschivarea de la plăţile vamale - spălarea veniturilor de provenienţă criminală. - elaborarea şi modificarea articolelor Codului de procedură penală, prin care: - ca probe să fie recunoscute, de asemenea, datele faptice (materialele) obţinute ca rezultat al activităţii operative de investigaţii în corespundere cu Legea nr. 45-XIII din 12.04.94; - acumularea probelor se efectuează utilizând condiţiile şi mijloacele de anchetă stipulate de Codul de procedură penală şi Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii nr.45-XIII din 12.04.94. - elaborarea şi adoptarea Hotărârii Guvernului privind stimularea şi asigurarea securităţii persoanelor ce acordă ajutor organelor de drept în prevenirea şi contracararea actelor de corupţie; - elaborarea şi adoptarea Hotărârii Parlamentului privind crearea unui sistem informaţional integral al organelor de drept şi control, precum şi altor organe publice interesate, precum şi adoptarea Regulamentului, privind modul de funcţionare a sistemului informaţional; - elaborarea şi adoptarea completărilor în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Codul penal care ar prevedea responsabilitatea pentru ameninţarea, constrângerea sau violarea securităţii martorilor, părţii vătămate, a persoanelor ce acordă ajutor în procesul penal, rudelor acestora; protecţia mijloacelor massmedia; 92

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

- în cadrul reformei de drept a adopta modificările în legislaţie privind controlul judiciar asupra activităţii şi deciziilor procuraturii, subordonarea Procuraturii Generale Ministerului Justiţiei. - elaborarea şi implementarea mecanismului de realizare a Legii „Cu privire la spălarea banilor”; - elaborarea şi adoptarea Legii „Cu privire la lobbysm”; - în baza legislaţiei în vigoare şi modificărilor adoptate, organele de resort, precum şi societatea civilă vor întreprinde măsuri organizatorice coordonate suplimentare întru prevenirea şi contracararea corupţiei şi care asigură drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

IV.

Promovarea transparenţei şi a integrităţii în cadrul afacerilor

- elaborarea şi implementarea mecanismului compatibil de transparenţă al organizării, funcţionării şi luării de decizii a administraţiilor publice; elaborarea şi implementarea procedurilor referitoare la pieţele publice cu o transparenţă adecvată pentru a favoriza o concurenţă loială şi a descuraja persoanele corupte. - elaborarea şi adoptarea Legii (Hotărârii Parlamentului) „Cu privire la mecanismul de repatriere şi legalizare a capitalului exportat şi atragerea mijloacelor financiare în economia ţării”; - elaborarea şi implementarea mecanismului de reintegrare a capitalului din economia paralelă (subterană); - elaborarea şi adoptarea modificărilor în legislaţia fiscală ce ar contribui eficient şi coordonat la lupta cu corupţia şi care ar reduce povara fiscală, în măsura în care s-ar crea echilibrul ce va permite dezvoltarea economică şi colectarea impozitelor. 93

Transparency International – Moldova

- elaborarea şi adoptarea măsurilor care ar asigura ca autorităţile însărcinate de implementarea legislaţiei fiscale să contribuie la lupta cu corupţia; - dezvoltarea şi implementarea standardelor moderne de contabilitate, a sistemelor de audit intern şi extern; - elaborarea şi implementarea mecanismului real ce protejează interesele economice legale ale agenţilor economici şi ale statului; ameliorarea sistemului de reglementări a procedurilor de control financiar; - introducerea practicii monitorizării independente a procedurilor de privatizare a obiectelor de importanţă strategică; - asigurarea transparenţei şi participării ONG-urilor, massmedia şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale la monitorizarea distribuirii ajutoarelor umanitare internaţionale; - susţinerea deciziilor uniunilor profesioniste, colegiilor şi asociaţiilor (de contabili, auditori, avocaţi) că corupţia contravine normelor profesionale de activitate, iar persoanele implicate în afaceri de corupţie urmează a fi inevitabil excluse din asociaţiile respective şi private de dreptul de a se ocupa cu tipul respectiv de activitate profesională. V.

Promovarea unei societăţi civile active

- întreprinderea măsurilor organizatorice şi practice în consolidarea ONG, antrenarea (încurajarea) societăţii civile la o cooperare întru prevenirea actelor de corupţie cu atragerea sectorului privat; - aplicarea în corespundere cu legislaţia în vigoare, a măsurilor necesare ce garantează ONG şi mijloacelor mass-media libertatea de a primi sau a comunica informaţiile referitor la afacerile de corupţie sub rezerva celor limitate într-o societate democratică; 94

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

- întreprinderea măsurilor necesare care ar încuraja cercetările în domeniu; efectuarea periodică a sondajelor de opinie privind activitatea organelor puterii; - întreprinderea măsurilor orientate spre sporirea accesului la informaţia cu privire la planurile, deciziile şi activităţile organului executiv; - implementarea programelor de educaţie pentru promovarea valorilor etice, care ar constitui baza unei preveniri a corupţiei; - organizarea seminarelor profesionale în scopul susţinerii jurnalismului investigativ, instruirea în domeniul jurnalismului obiectiv şi etică profesionistă în relatarea reportajelor, sporirea capacităţii de divulgare a corupţiei; - Promovarea unei campanii educaţionale cu privire la drepturile şi obligaţiunile funcţionarilor publici. Măsurile programului sunt menite să prevină şi să contracareze corupţia prin două căi. Pe de o parte, în cazul unei economii slabe, să nu permitem adâncirea corupţiei prin susţinerea şi dezvoltarea economică, ameliorarea mediului de afaceri, reducerea sărăciei, ridicarea nivelului de trai al populaţiei. În cel de-al doilea caz, să nu acceptăm corupţia pentru a nu ajunge la o economie slabă prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, întăririi egalităţii, sporirii încrederii în Guvern conform schemei de mai jos. Realizarea acestor şi altor măsuri în cadrul Programului Naţional Anti-corupţie ar contribui la consolidarea capacităţilor naţionale în lupta cu corupţia, la diminuarea simţitoare a nivelului corupţiei şi, ca rezultat, la dezvoltarea ţării.

Transparency International – Moldova Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice Întărirea egalităţii Sporirea încrederii în Guvern

CORUPŢIA

Dezvoltarea economică slabă Venituri mici Dezvoltarea economiei subterane

Susţinerea şi dezvoltarea economică Ameliorarea mediului de afaceri Reducerea sărăciei, ridicarea nivelului de trai al populaţiei

Dat fiind faptul că pe lângă Preşedintele Republicii Moldova a fost creat Consiliul Coordonator pentru lupta cu corupţia şi că organul dat este condus de Preşedintele ţării, iar în calitate de membri sunt incluşi Preşedintele Parlamentului, Primministrul, conducători ai organelor de drept, preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitatea naţională, preşedintele Curţii de Conturi, considerăm că anume acest organ poate să se exprime pe marginea adoptării unui asemenea program, care ar include măsuri, la realizarea cărora ar fi implicate atât organele de stat, cât şi societatea civilă. Anume din acest motiv „Transparency International – Moldova”, fiind o organizaţie neguvernamentală care are drept scop de a contribui la consolidarea capacităţilor naţionale în lupta cu corupţia, a înaintat blocul dat de propuneri acestui Consiliu Coordonator. De asemenea, blocul de propuneri a fost prezentat ministrului de interne, dânsul ocupând postul de coordonator 96

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

naţional din partea Republicii Moldova la Iniţiativa Anticorupţie în cadrul Pactului de Stabilitate în Europa de SudEst, pentru studiere şi întreprinderea paşilor concreţi la elaborarea şi adoptarea Programului Naţional Anticorupţie. Ulterior propunerile au fost prezentate Ministerului Justiţiei şi Comisiei parlamentare pentru securitatea naţională.

Transparency International – Moldova

Bibliografie 1. “Global Corruption Report, 2001”, Transparency International; 2. Wei, Shang-Jin, “How Taxing is Corruption on International Investors”, NBER Working Paper Series, Working Paper 6030; 3. Mauro, Paolo (1996), “The Effects of Corruption on Growth, Investments”, IMF Working Paper N96/98; 4. Henderson-Begg Max, Opacity Index, PricewaterhouseCoopers; 5. Transition Report 1999, EBRD,; D. Kaufmann, A. Kraay (WB Institute), P. Zoido (Stanford University); J. Hellman, G.Jones, D. Kaufmann, Seize the State, Seize the Day: State Capture, Corruption and Influence in Transition Economies, World Bank Policy Research working Papers, No.2444, 2000; 6. World Business Environment Survey, World Bank; 7. Gupta Sanjeev, hamid Davoodi and Rosa Alonso-terme, 1998, “Does corruption Affect Income Inequity and Poverty?”, IMF Working Paper; 8. A. Alvazzi del Frate, P. Mazhew, J.M. van Dijk, J. van Kesteren, P. Nieuwbeerta, International Crime Victims Survey, United Nations Interregional Crime and Justice Research Institute 9. Outlook 2000, Control Risks Group; 10. I. Knoepfel, Rating and index Research, SAM Research, Global Corruption Report 2001, Transparency International; 11. Alicia Adsera (Universitz of Illinois at Chicago), Carles Boix (Universitz of Chicago), and Mark Payne (Inter-American 98

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

Development Bank) „Are you being served? Political accountability and quality of government”, Transparency International, global Corruption Report, 2001; 12. Marc A. Levy, Corruption and the 2001 Environmental Sustainabilitz Index, 2001, Columbia University; 13. Chaney, Carol Kennedy, 1998. Vote Choise in Senate elections: The Impact of Campaigns and candidate Gender, 1988-1992. Riverside: University of California and Chaney, Carol Kennedy, R. Michael Alvarez, and Jonatan Nagler. 1998. “Explaining the Gender Gap in Presidential Elections, 1980 – 1992. “Political Research Quarterly” 51 (2); 14. R. Michael Alvarez, and Edward J. McCaffery, “Is there a Gender Gap in Fiscal Political Preferences” , 2000. University of Southern California Law School, Los Angeles; 15. Corruption and Quality of Governance: the Case of Moldova, Transparency International – Moldova; 16. Nota informativă nr.13/344 din 29.01.01. DCCOC MAI RM; 17. Informaţia MAI privind paguba materială pe infracţiunile comise în perioada anilor 1995-2000 şi 2 luni 2001. MAI, 15.03.01; 18. Hotărîrea Parlamentului RM privind activitatea Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne în combaterea crimei organizate şi corupţiei nr.490-XIV din 09.07.99; 19. Nota informativă despre rezultatele activităţii organelor procuraturii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului în anul 2000. PG, nr.22-1d/2001 din 31.01.2001; 20. Informaţie despre starea executării legislaţiei privind combaterea criminalităţii, eficacitatea ei şi rolul organelor de drept în acest proces, PG, nr.12-5-37/2000 din 21.06.2000; 99

Transparency International – Moldova

21. Nota informativă nr.RP/10 din 14.06.00 a Serviciului de Informaţii şi Securitate; 22. Nota informativă nr.01/3697 din 12.06.2000 a Ministerului Justiţiei; 23. Nota informativă privind rezultatele activităţii organelor şi subdiviziunilor MAI în anul 2000. MAI, 2001; 24. Nota informativă nr.02-6/38 din 23.03.2001 a Guvernului RM; 25. Nota informativă cu privire la rezultatele activităţii organelor Serviciului Fiscal de Stat şi executarea părţii de venituri a bugetului public naţional în anul 2000, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, nr.10-8-3 P-5/25 din 26.01.2001; 26. Notă informativă privind activitatea Ministerului Finanţelor în combaterea criminalităţii, corupţiei şi protecţionismului nr.07-03/1060 din 19.06.00; 27. Informaţie cu privire la rezultatele activităţii Departamentului Control Financiar şi Revizie în anul 2000, Ministerul Finanţelor DCFR, nr.09-05-3/34 din 15.03.01; 28. Raport privind totalurile activităţii de control asupra respectării legislaţiei fiscale al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.10-18-15/1-373 din 14.09.2000; 29. Hotărîrea Colegiului MAI HC-4 din 13.03.01; 30. Rezoluţia (97) 24, Consiliul Europei; 31. Constituţia Republicii Moldova, 29.07.1994; 32. Convenţia penală asupra corupţiei, Strasbourg, 27.01.1999; 32. Convenţia civilă privind corupţia, Strasbourg, 04.11.1999; 33. Codul penal al Republicii Moldova; 34. Codul de procedură penală al Republicii Moldova; 100

CORUPŢIA ÎN MOLDOVA: FAPTE, ANALIZĂ, PROPUNERI

35. Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului nr.900 din 27.06.96; 36. Legea serviciului public nr.443-XIII din 04.05.95; 37. Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii nr.45-XIII din 12.04.94; 38. Legea nr.902-XII din 29.01.1992 cu privire la procuratură; 39. Legea nr.39-XIII din 07.04.1994 despre statutul deputatului în Parlament; 40. Legea nr.544-XIII din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului; 41. Hotărârea Guvernului nr.1017 din 04.11.1999; 42. Decretul Preşedintelui nr.57-III 28.05.2001 privind constituirea Consiliului coordonator în problemele combaterii corupţiei; 43. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr.633-XV din 15.11.2001.

101