Tsm 14 2013 ro 2

No. 14 • August 2013 • www.todaysoftmag.ro • www.todaysoftmag.com

TSM

T O D A Y S O F T WA R E MAG A Z I NE

l

ana s s e sin u b i u

ile

Ag n î t s y

un e l i r ă oc Prov

P iul SA d e în m e r e c e trodu Azur n i s ă w t indo Scur W d n i folos t s e T Load

Haskell (IV) IEEE Congress on Evolutionary Computation, 2013, Cancun Migrare website MVC 3 și DB în Azure (III) Istoria IT-ului clujean: Ford și Șincai WPF – cum stăm cu performanța?

Startup Transilvania

Project Manager și Business Analyst - un duet care poate face diferența în outsourcingul românesc ITC Spring 2013 (II) Cum invata un artizan software: deliberate practice Team building (II) Conferința Romanian Testing Community 2013

6 ICT SPRING EUROPE 2013 (II) Ovidiu Mățan

9 Istoria IT-ului Marius Mornea

10 Conferința Romanian Testing Community 2013 Marius Mornea

27 Team building (II) Andreea Pârvu

29 Provocările unui business analyst în Agile Monica Petraru

32 Project Manager și Business Analyst - un duet care poate face diferența în outsourcingul românesc Adrian Cighi

11 Startup Transilvania

34 Recenzia cărții: Android Apps with Eclipse de Onur Cinar

Cristian Dascălu

Silviu Dumitrescu

12 Despre finaliștii Romanian Startup Awards Bogdan Iordache

15 Aplicații pentru previziuni financiare la IEEE Congres on Evolutionary Computation, 2013, Cancun Silvia Răușanu

18 Cum învață un artizan software: deliberate practice Alexandru Bolboaca și Adrian Bolboacă

21 Scurtă introducere în mediul SAP

36 Load Test folosind Windows Azure Radu Vunvulea

39 Programare Funcțională în Haskell (IV) Mihai Maruseac

41 Migrare website MVC 3 și DB în Azure (III) Dragoș Andronic

43 Design pattern-ul MVVM

Victor Ionescu

Andrei Moldovan

23 WPF – cum stăm cu performanța?

45 Complicat sau complex

Daniel Lăcătuș

Simona Bonghez

editorial

V

Ovidiu Măţan, PMP

ovidiu.matan@todaysoftmag.com Editor-in-chief Today Software Magazine

remea vacanțelor a început, o parte am fost norocoși și ne-am luat deja concediile așa că putem să ne reluăm plini de elan lucrul la birou. Revenim la proiectele noastre, și sigur aveți o idee despre un produs nou ce ar putea să ne facă viața mai ușoară, cum ar fi o mică pompă solară care să umfle colacele și bărcuțele copiilor.

Vă sugerez să nu abandonați aceste idei și să vă gândiți serios cum s-ar putea realiza.

Se întâmplă uneori să avem o idee foarte bună de produs pe care să o vedem în câțiva ani implementată cu succes, din păcate de către altcineva. Este paradoxal faptul că în România avem un grad ridicat de ingeniozitate, că suntem buni în execuția proiectelor, lucru demonstrat prin întreaga industrie de IT orientată spre outsourcing, dar în același timp avem un număr relativ mic de startup-uri, succesul acestora se lăsându-se așteptat.

Presupun că în timp toate acestea se vor schimba, iar șansa de succes a noilor veniți este mult mai mare acum față de condițiile de la începutul lui 2000. Trip Hawkins, spunea în cadrul ICT Spring Europe 2013 că inovația trece în fața branding-ului. Industria cu cel mai mare impact în momentul de față este cea mobile iar în cadrul acesteia jocurile împreună cu social media ocupă cel mai mare spațiu în device-urile utilizatorilor. Mai mult, dacă ne uităm la procentul jocurilor indie față de cele produse de marile companii, acestea dominau în prima parte a 2012 cu 68% pentru platformele ios și android. Dacă ar trebui să pornesc un startup astăzi, aș considera și crearea unui joc. Există exemple de succes autohtone pe piața locală, iar suportul acestora pentru noi veniți nu ar trebui să fie o problemă.

Rămânem în sfera indie, iar cea mai mare platformă de finanțare crowdsourcing, disponibilă și din România este IndieGoGo.com. Este cea mai bună modalitate de a valida faptul că prototipul vostru va avea cu adevărat un impact global și de a obține o finanțare.

Proiecte din ce în ce mai mari își găsesc finanțarea în acest mod iar un exemplu recent este Ubuntu Edge, un proiect ce urmărește crearea primului telefon high-end al celor de la Ubuntu. Ținta lor pentru obținerea a 32,000,000$ într-o lună va reprezenta un adevărat succes în ceea ce privește finanțarea crowdsourcing. Nu puteam vorbi despre crowdsourcing fără a menționa și două platforme locale: multifinantare.ro și crestemidei.ro ce reprezentă o alternativă bună atunci când vorbim de proiecte cu impact național. În acest număr TSM puteți citi o serie de articole tehnice dintre care enumăr câteva titluri: WPF – cum stăm cu performanța?, Design pattern-ul MVVM. De asemenea se continuă seriile în numerele trecute despre Programare Funcțională în Haskell și Migrare website MVC 3 și DB în Azure. O noutate constă în prezența a două articole, Provocările unui business analyst în Agile și Project Manager și Business Analyst care pun accentul pe rolul unui business analyst-ului în echipă și interacțiunea cu aceasta.

Load Test folosind Windows Azure ne propune o modalitate simplă de a realiza un load test sau stress test. SAP reprezintă un domeniu de interes și ne face plăcere să publicăm un prim articol de introducere în SAP. La final, Gogu ne propune să învățăm diferența dintre complicat și complex.

Vă dorim o lectură plăcută !!!

Ovidiu Măţan

Fondator și CEO al Today Software Magazine

4

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

TODAY SOFTWARE MAGAZINE Lista autorilor Redacţia Today Software Magazine Fondator / Editor în chief: Ovidiu Mățan ovidiu.matan@todaysoftmag.com

Alexandru Bolboaca

Adrian Cighi

Agile Coach and Trainer, with a focus on technical practices @Mozaic Works

Project Manager @ Yonder

alex.bolboaca@mozaicworks.com

adrian.cighi@tss-yonder.com

Daniel Lăcătuș

Editor (startups și interviuri): Marius Mornea marius.mornea@todaysoftmag.com Graphic designer: Dan Hădărău dan.hadarau@todaysoftmag.com Copyright/Corector: Emilia Toma emilia.toma@todaysoftmag.com Traducător: Roxana Elena roxana.elena@todaysoftmag.com Reviewer: Tavi Bolog tavi.bolog@todaysoftmag.com Reviewer: Adrian Lupei adrian.lupei@todaysoftmag.com Produs de

Daniel.Lacatus@accesa.eu Senior Software Developer @ Accesa

Silviu Dumitrescu silviu.dumitrescu@msg-systems. com Consultant Java @ msg systems Romania

Mihai Maruseac

mihai.maruseac@gmail.com IxNovation @ IXIA membru ROSEdu, ARIA

Radu Vunvulea

Radu.Vunvulea@iquestgroup.com Senior Software Engineer @iQuest

Silvia Răuanu

Adrian Bolboaca

Software Developer @ ISDC

Programmer. Organizational and Technical Trainer and Coach @Mozaic Works

Bogdan Iordache bogdan.iordache@howtoweb.co

Victor Ionescu

este Co-Fondator al How to Web, cel mai important eveniment web din Europa de Est

SAP IT Consultant @ msg systems Romania

Silvia.Rausanu@isdc.eu

adrian.bolboaca@mozaicworks.com

victor.ionescu@msg-systems.com

Today Software Solutions SRL str. Plopilor, nr. 75/77 Cluj-Napoca, Cluj, Romania contact@todaysoftmag.com www.todaysoftmag.ro www.facebook.com/todaysoftmag twitter.com/todaysoftmag ISSN 2284 – 6352

Monica Petraru

Andrei Moldovan

Senior Business Analyst @ UNIQA Raiffeisen Software Service

Software Developer @ Business Logic Systems Ltd.

Simona Bonghez, Ph.D.

Andreea Pârvu

Speaker, trainer şi consultant în managementul proiectelor,

Recruiter în cadrul Endava

monica.petraru@urss.ro

simona.bonghez@confucius.ro

andrei.moldovan@businesslogic.co.uk

andreea.parvu@endava.com

Owner al Colors in Projects

Dragoș Andronic Cristian Dascălu

cristian@clujhub.ro Cofondator @ Cluj Hub

dragos@txtfeedback.net CTO @ TXTFeedback

Marius Mornea

Copyright Today Software Magazine Reproducerea parțială sau totală a articolelor din revista Today Software Magazine fără acordul redacției este strict interzisă.

Ovidiu Măţan, PMP

ovidiu.matan@todaysoftmag.com Editor-in-chief Today Software Magazine

marius.mornea@todaysoftmag.com Inginer interesat și implicat în diverse activități IT, de la dezvoltare, management, până la educație și jurnalistică în cadrul Epistemio, UTCN și TSM

www.todaysoftmag.ro www.todaysoftmag.com

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

5

evenimente

ICT SPRING EUROPE 2013 (II)

Î

n acest articol continuăm relatările de la ICT Spring Europe unde împreună cu colegul meu Marius Mornea am avut plăcerea să participăm. A fost prima delegație TSM în afara țării și am avut ocazia să ne conectăm la pulsul lumii de IT din Europa. Viitorul arată bine și nu m-ar surprinde ca în viitor să asistăm la o redefinire a importanței bătrânului continent în dezvoltarea aplicațiilor de mâine.

A doua zi a evenimentului a debutat cu prezentarea lui Jimmy Walles, fondatorul Wikipedia a cărui temă a fost Democrație și internet. Am reținut invitația la un exercițiu de imaginație care sintetizează filozofia Wikipedia: „Imaginați-vă o lume unde fiecare persoană are liber acces la toate cunoștiințelor omenirii”.

Un lucru distractiv, relatat de fondatorul Wikipedia, se referă la China unde au apărut denumiri de mâncăruri ce conțin cuvântul Wikipedia. Nimeni nu a știut inițial cum au apărut, dar s-a dovedit că în urma căutărilor unor termeni în limba engleză folosind Google, rezultatul începea de multe ori cu cuvântul Wikipedia.

Aceasta se întâmpla, deoarece înainte de Olimpiada din Beijing, toate restaurantele își traduceau meniurile în limba engleza. Astfel dacă se căuta, cum se numește această ciupercă în engleză rezultatul căutării, începea cu: Wikipedia.

Un aspect interesant menționat de fondatorul Wikipedia este legat de diferențele observate la nivelul țărilor sau comunităților în ceea ce privește tipul sau cantitatea de informație accesate. Astfel

aceleași categorii de articole și statistici legate de accesul la acestea. Apar totuși diferențe în popularitatea acestora cum ar fi pop culture in Japonia sau faptul că germanii sunt cei mai curioși în geografie !!!

Revenind la statistici, Wikipedia are până acum 490.000.000 vizitatori unici și bazat pe estimările lor, se va ajunge la 500.000.000 înainte de finalul anului.

Cine scrie în Wikipedia? 87% sunt bărbați din cauză că Wikipedia este destul de tehnică. Se încearcă să se îmbunătățească interfața de editare a articolelor astfel încât să fie mult mai ușor să se editeze un articol. Există un mare număr de doctoranzi printre cei ce scriu articole. Fondurile pentru Wikipedia vin de la fundația Wikimedia, marea majoritate a sumei primite fiind de la publicul larg.

Cum funcționează Wikipedia ?

• Wikipedia este o enciclopedie.

• NPDV – Wikipedia nu judeca deciziile, • Free licensing – respectarea copyright-ului. Tot conținutul a fost generat de către colaboratorii Wikipedia.

• IAR – no firm rules. Nu se fac lucrurile doar pentru că există o regulă Jimmy Wales a continuat cu prezentarea a câtorva cazuri reale în ceea ce priveste folosirea internet-ului în țări cu un nivel mai scăzut de trai. De exemplu în Nigeria, deși este o țară în Africa unde accesul la internet era scăzut, iar lățimea de bandă alocată era foart mică în 2002, tot acest handicap a fost eliminat, iar acum topul celor mai folosite site-uri este similar cu cel de pe alte continente: Google, Facebook, Twitter, Wikipedia, ziare locale. Tot acest proces este mult mai rapid decât și-a închipuit multă lume.

Dacă ne gândim cum va fi lumea peste 20 de ani, remarcăm

6

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

TODAY SOFTWARE MAGAZINE conectivitatea mare la Internet pentru mii de milioane de oameni care nu vor vorbi engleză sau franceză.

Următorul subiect abordat a fost proiectul Wikia. Scopul acestui proiect este să ajute pe toată lumea să își creeze o librărie personală. Utilizitatorii pot să își creeze librăriile lor, nu neapărat academice. Au fost date câteva exemple precum cea a serialul Lost sau Lostpedia, un alt serial unde producătorii l-au folosit pentru a deschide un canal de comunicare cu fanii. Practic oricine își

celor spuse de Trip Hawkins la o transformare a balenelor în delfini. Performanța jocurilor a fost înlocuită de comoditatea rulării acestora pe tablete sau telefoane. De asemenea, dexteritatea necesară jocurilor a trecut pe un loc secund față de cumpărarea unor bunuri virtuale. Acestea pot fi schimbate între jucători iar evoluția acestora să le transforme beneficii reale. Ce cumpărăm de fapt?

Cumpărăm timp, item-urile primite în schimb ne ajută să trecem mai repede la următorul nivel.

Un punct interesant atins în această prezentare vizează educația. Se anticipează schimbări ale modului în care copii învață în sala de clasă. Copiii de mâine, vor fi dependenți de dispozitivele mobile iar modul de predare va trebui schimbat printr-o folosire mai largă a jocurilor, gamifications, în clase.

Revenind la partea de disruption, s-a făcut o comparație edificatoare în ceea ce privește modul de distribuție a jocurilor. Dacă acum 10 ani, era foarte important modul în care un joc poate ajunge la utilizatorul final în cât mai multe regiuni geografice, acum toate acestea au dispărut, fiind înlocuite de magazinele virtuale de jocuri cum ar fi Apple Store. Descoperirea jocurilor va câștiga în fața distribuției, iar originalitatea va câștiga în fața brand-ului. Conform prezentării lui Trip Hawkins, puțină lume anticipă aceste aspecte. Avantajele față de competiție pot fi create în timp considerându-se: poate crea wiki-ul său. Vă sugerez să accesați acest site, nu foarte • originalitatea IP (Intellectual Property), cunoscut. Am găsit multe proiecte interesante precum Logopedia, • cultura inovației, o enciclopedie ce conține 24.434 de logo-uri de companii.

• folosirea avantajului date de framework-uri precum: Trip Hawkins , un alt prezentator care a atras atenția, este lider NativeX, Unity, Extreme Reality 3D. în Hall of Hame-ul industriei de jocuri. Fondator al Electronics Arts, a jucat un rol important în definirea industriei PC la nivel O încercare de sintetizare a întregii prezentări “Digital disrupglobal. Este de asemenea co-fondator al companiei You Can, care tion du Jour”poate fi materializată în următoarele idei: produce jocuri educaționale și oferă consultanță pentru jocuri și 1. Trăim într-o era a comodității. companiilor IT precum Kixeye, NativeX sau Extreme Reality 3D. 2. Ținta trebuie să fie delfinii - jucători ai jocurilor integrate în Și-a petrecut întreaga carieră ca pionier al industriei PC-urilor social media. inițial alături de fondatorii Apple, când compania sa nu avea mai 3. Aplicațiile de astăzi vor rula mâine în browsere. mulți de 25 de angajați.

4. Învățarea foarte bună a gestionării bunurilor virtuale.

Prezentarea din cadrul ICT Spring care s-a numit “Digital disruption du Jour” a urmărit canibalizarea pieței de jocuri PC Următorul panel a fost Gamification now: how Games are de către social networking și de către dispozitivele mobile, antici- impacting the global Social and Business landscapes ce i-a avut pându-se posibila evoluție a acesteia. Apelând la o terminologie ca invitați pe: originală, gamerii înrăiți care se joacă pe console au fost denumiți Trip Hawkins - Fondator al Electronic Arts - CEO, balene, iar ce-i care se joacă jocuri sociale: delfini. Asistăm conform Digital Chocolate Our core competencies include:

Product Strategy

Product Development

Product Support

3Pillar Global, a product development partner creating software that accelerates speed to market in a content rich world, increasingly connected world.

Our offerings are business focused, they drive real, tangible value.

www.3pillarglobal.com

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

7

startups David Gardner - Co-fondator & General Partner, London Venture Partners Raphael Goumot - Fondator, CREAgile (moderator) Boris Pfeiffer - Managing Director, Kabam Europe Volker Hirsch - Global Head of Business Development – Games, BlackBerry Relatez principalele idei postate pe contul nostru de Twitter (@ todaysoftmag) în timpul desfășurării panel-ului: - Angry Birds a avut un succes mai mare decât Mickey Mouse; - Japonia este locul de învățat deoarece sunt pionieri în multe domenii; - Jocurile înseamnă stimulare iar noi nu suntem legume.

Creșterea activității cerebrale se poate face prin jocuri; - Conceptul de gamification este natural și a făcut întotdeauna parte din viața noastră; - Viitorul jocurilor sunt cele ce durează 30 de secunde, poate 1

minut, chiar și în cazul celor complexe; - În concluzie, jocurile trebuie să fie distractive, dacă nu vor fi vor rata aspectul de gamification. Caracterele pozitive câștigă întotdeauna. Încheiem aici relatarea evenimentului. Vom publica în curând și un scurt film realizat din cadrul acestuia. Mulțumim încă odata organizatorilor, Céline TARRAUBE și Kamel AMROUNE pentru invitația la eveniment și oportunitatea de a distribui revista TSM în cadrul acestuia.

Ovidiu Măţan, PMP

ovidiu.matan@todaysoftmag.com Editor-in-chief Today Software Magazine

8

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

istorie

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Istoria IT-ului clujean: Ford și Șincai

A

m ales două nume din istorie, pentru a încerca să ofer o soluție unei probleme foarte actuale în IT-ul clujean. Problema discrepanței între cererea mare și oferta scăzută de resurse umane.

Începem cu Henry Ford, responsabil de invenția linei de asamblare, dar mai ales a câtorva politici de HR revoluționare pentru perioada în care au apărut. Practic, ca orice om de afaceri, a încercat să crească productivitatea apelând la îmbunătățiri, în primul rând la procesul de fabricație. Într-o industrie nouă (Ford a înființat compania în 1906, la 17 ani de la patentarea motorului pe benzină de către Karl Benz), Ford a optimizat timpul de producere a unei mașini de la 12 ore jumătate la o oră și 33 de minute, prin invenția liniei de asamblare mobilă și a conceptului de producție de masă.

Deși aceste inovații i-au permis să crească de la o producție anuală de 18.000 unități, la peste un milion, în doar 10 ani, efectul asupra angajaților a fost unul dezastruos, rata de demisii fiind foarte mare.

Accelerată și de creșterea ponderii proceselor automate, care scădeau și mai mult cererea de personal. Demisiile constante au crescut foarte mult costurile de angajare, au introdus întârzieri cauzate de cursuri de pregătire și au atins limita de resurse umane a pieței destul de repede.

Soluția a fost simplă, în 1914, Ford a dublat salariul de la 2,5$ la 5$ pe zi, a scăzut cu o oră ziua de lucru la 8 ore și a introdus conceptul de profit-sharing, prin care angajații puteau să își cumpere propria mașină în 4 luni de muncă. În același timp a modificat radical strategiile de angajare, concentrându-se pe achiziția de talente, noile salarii i-au permis să aleagă cei mai buni mecanici din piață. Deși opinia publică internațională, de la sindicate la aristocrația europeană, a fost șocată de această abordare și au inventat termenul de „fordism” pentru a descrie strategia de producție de masă, motivată de consumerism și salarii mult peste media din piață, strategia a dat roade și demisiile au scăzut, productivitatea a crescut, iar costul per mașină a scăzut la nivelul la care cei ce produceau mașinile au devenit și piața țintă. În

scurt timp Ford producea 50% din automobilele din SUA, 40% din UK și din 200 de competitori, doar 17 au făcut față strategiei lui Ford.

Acest model de succes bazat pe optimizarea eficienței și loializarea talentelor printr-un pachet salarial atractiv, a fost considerat responsabil pentru crearea unei noi clase sociale și a transformat industria auto dintr-o nișă specializată într-una de masă. Problema este că pe termen lung a dus la falimentul celor care nu au adoptat modelul, și la o segregare mai mare a claselor sociale în raport cu veniturile. Prin urmare, să arunci cu bani în angajați este o soluție de moment și limitată ca eficiență pe termen lung. Acest lucru poate fi observat și în piața IT locală.

Gheorghe Șincai a ales o altă abordare. Reprezentant al Scolii Ardelene, se confrunta cu problema recunoașterii drepturilor poporului român în Transilvania și a fost unul dintre responsabilii emancipării naționale prin înființarea învățământului românesc. Practic burghezia română transilvăneană încearcă la 1791 să capitalizeze pe ultimul deceniu, în care a obținut acces la educație, atât înaltă (Roma și Viena), cât și înființarea de școli locale, prin mișcări politice (vezi eforturile lui Ioan Bob și Inocențiu Micu-Klein, de obținere a drepturilor în schimbul unirii bisericilor cu Roma) sau revolte (vezi efectele răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan), și să obțină drepturi egale cu celelalte trei națiuni, prin memoriul Supplex Libellus Valachorum.

Citând din Wikipedia: „ izolată prin refuzul rezolvării memorandumului, prea slabă economic și politic pentru a iniția o mișcare revoluționară, burghezia română se concentrează într-o mișcare de emancipare națională pe plan cultural.

Se înființează numeroase școli cu predare în limba română ( Gheorghe Șincai1 înființează 300 de școli ), se tipăresc

calendare, catehisme, manuale, cărți de popularizare a științei, cărți populare pentru pătrunderea informației în masele populare largi;” Așadar, Șincai a ales emanciparea prin educația de masă. A luat ceva ce era apanajul burgheziei și l-a formalizat într-o formă accesibilă maselor, prin elaborarea de manuale fundamentale: Abecedarul, Gramatica, Aritmetica și Catehismul.

Această mișcare iluministă va avea ca efect acumularea unei mase critice de intelectuali români ce vor contribui activ la Revoluția de la 1848 și la drumul spre independența românilor din Transilvania.

Eu prefer această abordare, datorită efectelor pozitive pe termen lung asupra întregii populații și privesc admirativ o mână de oameni care au reușit, în condițiile cele mai aspre, să înființeze 300 de școli și să educe un popor întreg. IT-ul clujean are atât resursele, cât și condiții infinit mai propice de a se implica în schimbarea calității educației la nivel de masă și să își rezolve pe termen mediu și lung problema resurselor umane.

Marius Mornea

marius.mornea@todaysoftmag.com Inginer interesat și implicat în diverse activități IT, de la dezvoltare, management, până la educație și jurnalistică în cadrul Epistemio, UTCN și TSM

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Șincai

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

9

eveniment

Conferința Romanian Testing Community 2013

C

onferința anuală organizată de RTC (Romanian Testing Community) a crescut de la ediția precedentă la capitolul cel mai important: conținut. De la trei prezentatori la zece, de la o zi cu trei seminarii la două zile, una cu două serii-uri paralele, a câte patru seminarii, și una dedicată celor două sesiuni practice ținute de Paul Gerrard și Andy Harding. Practic anul acesta același număr de participanți au primit de cinci ori mai mult conținut. Iar schimbul de informații nu s-a limitat la sesiunile de prezentări.

Punctul forte al conferinței a fost atmosfera familială și interactivitatea prezentatorilor. În fiecare pauză puteai să ii angajezi în discuții, care de multe ori se lungeau într-o sesiune privată până la următoarea pauză.

Exemplul cel mai elocvent este Scott Barber, care a ajuns la conferință total întâmplător (era în zonă, avea o pauză de 2-3 zile între contracte și a trimis un mail comunităților din zonă, oferindu-se voluntar), dar oferea constat feedback, atât în timpul seminariilor, cât și după, atât participanților, dar mai ales vorbitorilor.

Tot el mi-a mărturisit ca se bucură de alegerea făcută, deoarece atmosfera și interesul participanților pentru conținut, plasează conferințele din Cluj în topul lui personal, devansând marile conferințe internaționale supraaglomerate de marketing și vânzători.

Am profitat și noi de această atmosferă deschisă a vorbitorilor și am pus câteva întrebări pentru cititorii noștri: 1. Care ar fi top trei conferințe internaționale care nu trebuie ratate?

2. Numiți top trei surse de informare în domeniul QA. 3. Dintre toate uneltele din rutina zilnică, numiți top trei ca utilizare/utilitate și, în cazul în care aveți, una mai puțin cunoscută, dar esențială.

4. Care ar fi următoarea paradigmă în testarea software?

Scott Barber

1. E x i s t ă d ou ă t ipur i d e conferințe: a. c e l e m a r i , dominate de prezentări ale produselor noi, orientate mai degrabă pe networking și vânzări. De exemplu: CAST (Conference of the Association for Software Testing) – care va avea loc în August în U.S.A.; sau Let’s Test – care are loc anual în Suedia în mai și în Australia în august și septembrie. b. cele mici, cu acces bazat doar pe

10

invitație și un topic foarte bine definit, cu scopul de a rezolva o problemă specifică din testare. Pe acestea din urmă le recomand cu cea mai mare căldură. De exemplu: WOPR (Workshop on Performance and Reliability) sau DEWT (Dutch Exploratory Workshop on Testing).

2. Blogul AST (Association for Software Testing) este o foarte bună sursă agregată de informații.

3. MindMap, Lucidchart, Jing și Skype.

O unealtă subestimată ar fi SmartDraw.

4. Aproape toate conferințele sunt pline de discuții despre alinierea testării cu obiectivele de business (ex. profitabilitatea). Eu o numesc Latura de Business a Testării (The Business Side of Testing) și este principala preocupare la nivel înalt a comunității de testări.

Gabor Torok

d e i n for m aț i e : Mi c h a e l B o lt on , Miagi-Do blog. Cărțile și interacțiunea directă: meetups, gatherings (SheffieldTestGathering).

3. Jira, Confluence, TestRail, Twitter.

Unealta cea mai importantă și totuși cea mai subestimată este creierul. Eu îl folosesc zilnic!

4. TDD + schimbul de informații între diferite roluri în echipele de dezvoltare.

Brîndușa Axon

1.

ALE – Agile Lean Europe, Agile Testing Days, Let’s Test, Agile Testing Meetup, Zappers – Meetup.

2.

Software Testing Club (ministryoftesting.com), Gojko.net, Michael Bolton, Seth Godin.

3. Mindmap, LeanCanvas, JMeter.

Indirect legat de testare Competing Values Framework.

4. Evoluția de la dezvoltarea bazată pe proces la procese axate pe relații între coechipieri cu responsabilități diferite.

1.

G o o g l e Testing Conference, Selenium Conference, DevOps Day Europe.

2. G oj ko – Ac c e pt an c e T DD – newsletter săptămânal; Google Testing Sperăm că și la anul vom fi răsfățați cu blog. același volum mare de conținut de calitate, 3. Emacs (cod), Twist (teste), Jenkins, poate chiar mai mult, în aceeași atmosferă HipChat (Atlassian). relaxată de familie.

4. NoQa team – evoluția spre eliminarea distincției între rolul de programator și tester, prin mutarea diferențelor în unelte și procese automatizate.

Stephen Blower

1.

Te s t B a s h – Brighton (atmosfera prietenoasă și evenimente pre-conferință foarte utile); EuroSTAR; STARWest & STAREast.

2. Oamenii sunt o sursă esențială

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

Marius Mornea

marius.mornea@todaysoftmag.com Inginer interesat și implicat în diverse activități IT, de la dezvoltare, management, până la educație și jurnalistică în cadrul Epistemio, UTCN și TSM

startup

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Startup Transilvania

T

ot mai mult se vorbește despre nevoia companiilor de soft din România de a trece de la outsourcing la dezvoltarea propriilor produse. Nu se știe cât timp serviciile companiilor de soft locale vor mai fi alese în detrimentul altor companii. Momentan ne avantajează un preț scăzut și o calitate crescută pentru servicii de soft.

Probabil că multe companii de soft și-au stabilit o strategie de dezvoltare pe 5-10 ani în avans. Dacă în această strategie e inclusă și crearea de produse proprii atunci acest articol cred că va fi de interes.

Vineri, 19 iulie 2013, s-a lansat la ClujNapoca programul pentru startup-uri STEP UP. Scopul acestui program este să ajute startup-urile să meargă rapid și lean de la idee la prototip. Să transforme un set de resurse (input): idee, oameni și timp (3 luni) într-un rezultat (output): MVP - prototip al produsului propriu. MVP-ul sau minimum viable product-ul este de dorit și foarte posibil să fie atins în 3 luni de zile.

STEP-Up vizeaza să: • Asigure sprijin și continuitate antreprenorilor după participarea la evenimente și competiții start-up.

• Aducă mentori și resurse care să susțină dezvoltarea echip elor antreprenoriale.

• Dezvolte legături financiare pentru start-up-urile din Transilvania cu alte centre și comunități din Europa și America.

• Ad u c ă l o c a l ” k n ow - h ow ” u l

i nt e r n aț i o n a l î n c o n s t r u i r e a ș i poziționarea pe piețe regionale și globale.

Programul STEP-Up include 3 luni de muncă susținută şi relevantă asistată, sesiuni de studiu săptămânale cu mentorii şi partenerii programului, serii de seminarii cu anteprenori de succes, evenimente sociale lunare cu liderii din business din comunitate, interacţiuni frecvente Lista completă de mentori este cu fondatorii companiilor şi echipele de disponibilă pe site-ul programului management, dar şi provocări de a învăţa startuptransilvania.ro de la persoană la persoană.

Programul începe la sfârșitul lunii Noi am selectat cei mai buni mentori august și se va încheia în noiembrie cu o zi locali şi internaţionali, cele mai avantajoase de prezentare în care startup-urile vor arăta beneficii marginale şi am creat legăturile rezultatul muncii lor în cadrul unui demo cu cele mai bune reţele de profesionişti din day. Încurajăm companiile locale de soft să industrie. participe cu startup-urile interne și să facă Dintre mentorii din cadrul programu- un pas semnificativ spre propriile afaceri. lui STEP UP îi menționăm: Philipp Kandal - CTO & founder Skobbler, Dragoș Roua - investitor și antreprenor român, Kate Lowes - CEO la UK Innovation Group.

Cristian Dascălu

cristian@clujhub.ro Cofondator @ Cluj Hub

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

11

startups

Despre finaliștii Romanian Startup Awards

D

upă cum probabil știțti, TheNextWeb premiază cele mai importante startupuri, antreprenori și investitori locali. Pe lista celor 12 se află și România, evenimentul din București fiind co-organizat de Geekcelerator. Voi face în continuare o scurtă analiză a celor nominalizați.

Despre startupuri si co-fondatorii nominalizati

Erepublik – 012 a fost un an fără mari știri din partea Erepublik, cu excepția plecării co-fondatorului George Lemnaru, ce lucrează de zor la noul său proiect GreenHorseGames. Așteptăm lansarea noii versiuni a Erepublik pentru 2013.

123ContactForm – fondat acum 5 ani, 123ContactForm a trecut de la cenușăreasa la prințesa în ultimii doi ani. După ce echipa originală (Tudor Bastea și Florin Cornianu) a fost completată cu Adrian Gheară ca investitor, 123ContactForm și-a GoodMomming – Pornit de doi schimbat interfața, și-a îmbunătățit mone- antreprenori moldoveni super-activi, tizarea și și-a crescut în permanență echipa GoodMomming a fost lansat în 2012, a pânăla 10 “canguri”. vizitat TechCrunch Disrupt, apoi a fost finalist și Runner-up la How to Web 2012 5minutes.to – fondat de Cătălin / Startup Spotlight și, spre finalul anului, a Zorzini și Iulia David, 5minutes.to a fost acceptat la acceleratorul GrowLab. Un făcut parte din batch-ul de primăvara al an plin de evenimente pozitive, sperăm ca Springboard 2012. Interfața ușor de utili- 2013 să fie și mai și. zat i-a adus două nominalizari, pentru cea mai buna aplicație web și cea mai bună DocTrackr – deși nu este un startup experiență de utilizare.

100% românesc, DockTrackr, co-fondat de Alex Negrea, a atras atenția datorită Appscend – finaliști în 2011 la How investiției primite după absolvirea accelerato Web / Startup Challenge, Sebastian torului TechStars Boston – $2M USD de la Văduva și echipa au crescut afacerea liniar, câteva dintre cele mai importante fonduri an de an. 2012 a părut a fi un an în care de capital din domeniul tech. Îi urăm lui și-au propus să scaleze vânzarile, blogul și Alex să cheltuie cu grija banii în 2013.

PR-ul fiind hiper-active. Către finalul anului, startupul a fost acceptat în programul i-Rewind – fondat de Bogdan Manoiu Startup Chile și și-au extins vânzarile către dupa How to Web 2011 (stiți celebrul email America Latină. cu subiectul “Felicitari – ești bunic !”) si cu Andrei Pitiș (din nou) în rol de business CleverTaxi – lansat în a doua jumă- angel / co-fondator a fost lansat în 2012 tate a anului în parteneriat cu Orange, pe pârtia de la Predeal, în parteneriat cu CleverTaxi facilitează comandarea taxiu- Orange. Conceptul inovator (i-Rewind te lui cu ajutorul telefonului mobil. În ciuda filmează în timp ce cobori pe pârtie și îți unor mici turbulențe imediat după lansare, face ad-hoc un film personalizat) și echipa CleverTaxi a reușit să creasca (pe o piațaă experimentată, condusă de entuziastul relativ aglomerată), extinzându-se și in Bogdan Manoiu, îi face să fie unele dintre Cluj. Startupul îl are ca angel investor (și cele mai interesante startupuri de urmărit uneori programator sef) pe Andrei Pitiș. în 2013.

12

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

KeenSkim – Încă un one-man-show, KeenSkim este dezvoltat de Tudor Vlad și a absolvit ( Magna cum Laude, aș spune) ediția de vară a Eleven, unul dintre cele două acceleratoare din țara vecină și prietenă, Bulgaria. Proiectul a progresat mult în termeni de tehnologie și produs, partea de business mai are timp să crească. Felicitări lui Tudor Vlad, care a prins finala How to Web 2012 / Startup Spotlight, apoi a câștigat Best Pitch la Venture Connect în toamnă, un antreprenor ce își îmbunătățește vizibil abilitățile de business.

M av e n h u t / S o l i t a i r e A r e n a – Mavenhut au avut un an plin: au absolvit Startupbootcamp Dublin (am dat și noi o mână de ajutor), a câștigat Best Pitch la How to Web 2012 / Startup Spotlight și au primit o finanțare de €550k de la SOS Ventures, cea mai mare primă rundă de finanțare primită de la Braininent încoace.

E greu de crezut, dar acum un an echipa condusă de Bobby Voicu de-abia se forma.

Cu siguranță, Mavenhut sunt unul dintre principalii pretendenți la titlul de startupul anului.

RealColors – Echipa Makan Studios a lansat în primăvara o primă aplicație, numită RealColors, ce a fost ulterior prezentată de Friday App Review ( emisiune a Android Developers) ca Staff Pick of the Week. Momentan, echipa își pregătește următoarea aplicație și marele come-back în 2013.

S l i c k F l i c k – f on d at d e Ma r i a Constantinescu, SlickFlick și-a stabilit cartierul general la Timișoara după o primă

TODAY SOFTWARE MAGAZINE runda de investiții de la mai mulți business angels din UK. Echipa include co-fondatorii NextRoot, firmă ce a dezvoltat Instamap, așadar o echipă experimentată și foarte interesantă.

Tjobs – firma mureșană a avut în 2012 un an liniștit, având ca repere participarea la mai multe competitii de startupuri unde s-au clasat onorabil in finala (Dublin Web Summit, Pioneers Festival, Europas). Tjobs pare foarte interesat de construirea unei imagini in afara Romaniei, dorind probabil să se extindă la nivel internațional. Efortul a fost condus de Andreas Cser, business ange- lul care are un mare merit în ambițiile crescânde ale Tjobs.

Zonga – Începutul anului a adus lansarea Zonga, un serviciu de muzică românesc. Ca utilizator de Zonga sunt foarte încântat de experiența din aplicație (cu câteva mici excepții) și admir tenacitatea lui Sergiu Biriș, mai cunoscut de la Trilulilu.ro, care a reușit să aducă la aceeași masă o serie de companii importante din industria muzicii. Later edit: Zonga a făcut apoi un parteneriat interesant de distrbutie cu Vodafone.

Zyway – Zyway este singurul proiect despre care nu știu să vă spun nimic. Proprietate a firmei ieșene ThinSlices, Zyway este încă în faza de lansare.

Despre investitori

Din lista celor 5 investitori propuși pentru a fi votati, unul singur a fost activ în 2012 și acela este Andrei Pitiș. Ultimele investiții ale lui Vlad Stan și Victor Anastasiu ( prin Seedmoney ) au avut loc în noiembrie 2010 ( Squeeqly ) și vara lui 2011 ( SkinScan ), ultima investiție a lui Andreas Cser este Tjobs ( 2010 ) și ultima investiție a lui Adrian Gheară este 123ContactForm ( 2011 ).

Despre cei neselectati

Summify – Mircea Pasoi și Cristian Strat au avut un început de an spectaculos, odată cu vânzarea Summify către Twitter. Cifrele tranzacției nu au fost făcute publice, însă chiar și un acqui-hire sună spectaculos în peisajul lipsit de vești al achizițiilor startupurilor românesti. uberVU – Angajarea unui CEO american, două birouri de vânzari deschise în USA și America Latină, o nouă versiune orientată către entreprise, acestea au fost cele mai importante repere ale echipei Ubervu, care acum a ajuns la un total de peste 50 de angajați.

Brainient –în 2012 Brainient a ridicat o runda de finantare de $1.8M pentru a-și scala operațiunile de vânzare și a deschis birouri în SUA. Peter Barta – Discret în legătură cu investițiile sale, Peter a adăugat pe lângă Appscend ( unde este investitor din 2011) și Traderion ( în 2012 ) și teoretic mai există încă 1-2 investiții pe care nu le cunoaștem.

De final

Romanian Startup Awards au generat un val de interes extraordinar, și pare a fi un moment foarte bun de întâlnire a comunității locale, cu toate că este vorba de o competiție de tip Eurovision, unde publicul își votează favoriții din motive ce nu au neaparată legătură cu rezultatele obținute în ultimul an.

Am văzut grupuri de Facebook care iși îndemnau membrii să voteze fondatorii / startupurile / investitorii dintr-o anumită locație geografică (eterna luptă contra Bucureștiului, deh), o adevarată campanie de presa dusă de Mavenhut, și chiar câteva posturi dezinformatoare și trunchiate care analizau startupurile și indicau către favoriții autorului, plus suspiciuni de fraudă ().

Una peste alta, Romanian Startup Awards ramâne un exercițiu interesant și util de promovare a startupurilor românești, sperăm să fie și cât mai relevant.

Bogdan Iordache bogdan.iordache@howtoweb.co

Disclaimer: sunt prieten/amic cu majoritatea celor menționati în acest post, dar nu am nicio legătura financiară cu niciunul dintre ei.

este Co-Fondator al How to Web, cel mai important eveniment web din Europa de Est

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

13

comunități

Comunităţi IT

A

m crezut că nu vor fi suficiente evenimente pentru rubrica de calendar în luna August, dar am avut parte de o surpriză plăcută. Începem seria de evenimente din această lună cu lansarea numărului 14 TSM care va avea loc la sediul msg systems din ClujNapoca și unde vom avea parte de un mini-summer party la finalul prezentărilor. Un eveniment important ce va avea loc în București la finalul lunii august este Agile Learning Europe (ALE) 2013, acesta reprezintă și recomandarea TSM pentru luna august.

Transylvania Java User Group Comunitate dedicată tehnologiilor Java.

Website: http://www.transylvania-jug.org/ Data înfiinţării: 15.05.2008 / Nr. Membri: 546 / Nr. Evenimente: 43

Calendar August 5 Lansarea numărului 14 TSM (Cluj) www.todaysoftmag.ro

Comunitatea TSM Comunitate construită în jurul revistei Today Software Magazine.

Website: www.facebook.com/todaysoftmag Data înfiinţării: 06.02.2012 / Nr. Membri: 745 / Nr. Evenimente: 11

August 7 Summer evening on a terrace (Cluj) w w w . m e e t u p . c o m / Ta b a r a - d e - Te s t a r e - C l u j / events/127909542/

Romanian Testing Community Comunitate dedicata testerilor.

Website: http://www.romaniatesting.ro Data înfiinţării: 10.05.2011 / Nr. Membri: 626 / Nr. Evenimente: 2

August 7 Building Startup Communities it-events.ro/events/buildingstartup-communities-with-brad-feld-and-anca-albu/

GeekMeet România Comunitate dedicată tehnologiilor web.

Website: http://geekmeet.ro/ Data înfiinţării: 10.06.2006 / Nr. Membri: 278 / Nr. Evenimente: 17 Cluj.rb Comunitate dedicată tehnologiilor Ruby.

Website: http://www.meetup.com/cluj-rb/ Data înfiinţării: 25.08.2010 / Nr. Membri: 139 / Nr. Evenimente: 34 The Cluj Napoca Agile Software Meetup Group Comunitate dedicată metodelor Agile de dezvoltare software.

Website: http://www.agileworks.ro Data înfiinţării: 04.10.2010 / Nr. Membri: 326 / Nr. Evenimente: 33 Cluj Semantic WEB Meetup Comunitate dedicată tehnologiilor semantice.

Website: http://www.meetup.com/Cluj-Semantic-WEB/ Data înfiinţării: 08.05.2010 / Nr. Membri: 144/ Nr. Evenimente: 22 Romanian Association for Better Software Comunitate dedicată oamenilor cu experiență din IT indiferent de tehnologie sau specializare.

Website: http://www.rabs.ro Data înfiinţării: 10.02.2011 / Nr. Membri: 226/ Nr. Evenimente: 12 Tabăra de testare Un proiect care își dorește să strângă cât mai mulți oameni care lucrează ca și testeri.

Website: http://tabaradetestare.ro Data înfiinţării: 15.01.2012 / Nr. Membri: 227/ Nr. Evenimente: 19

14

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

August 9 International Coworking Day (Cluj) it-events.ro/events/international-coworking-day/ August 17 Open Space on Technology in Startups (București) it-events.ro/events/open-space-on-technology-in-startups/ August 18-19 Școala de vară – Informatica la Castel (Macea, Arad) it-events.ro/events/scoala-de-vara-informatica-la-castel/ August 19-24 Moodle Moot România 2013 (Brașov) it-events.ro/events/oracle-summer-school-2nd-edition/ August 23-25 SummerHacks (Timișoara) it-events.ro/events/summerhacks/ August 28-30 ALE 2013 (București) - recomandarea TSM ale2013.alenetwork.eu August 29 Linked Data Technology Stack (Cluj) www.meetup.com/Cluj-Semantic-WEB/events/115920132/ Joi/săptămânal OpenConnect (Cluj) www.facebook.com/groups/355893314491424/ Miercuri/bilunar OpenCoffee (Cluj) www.facebook.com/opencoffeecluj

eveniment

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Aplicații pentru previziuni financiare la IEEE Congres on Evolutionary Computation, 2013, Cancun

E

diția 2013 a congresului IEEE Evolutionary Computation (CEC) s-a desfășurat in Mexic, Cancun – un decor cel puțin exotic pentru noi, europenii. Pe lânga locația atrăgătoare, merită precizat și faptul că CEC este una dintre cele mai mari și importante conferințe, având ca subiect principal calculul evolutiv – dând astfel cel putin două motive pentru participarea la eveniment entuziaștilor metodelor de calcul evolutiv, printre care mă număr și eu.

Silvia Răusanu

Silvia.Rausanu@isdc.eu Software Developer @ ISDC

Peste 200 de cercetători, profesori, doctoranzi, cu preponderență din America si Asia, au luat parte la eveniment, pentru a-și prezenta rezultatele, dar și pentru a beneficia de șansa unică de a schimba idei și a începe noi colaborări cu nume celebre din domeniu.

Lumea companiilor IT a fost reprezentată aproape imperceptibil, eu fiind proabil singura reprezentantă a industriei – mediul academic conduce detașat în domeniul descoperirilor prin tehnici si metode specifice IT-ului, fără suportul companiilor de profil, din nefericire.

Subiectele funcționale abordate la conferință acoperă o gamă foarte variată: biochimie, biologie, medicină, economie, teoria jocurilor, meteorologie, etc. Aplicațiile algoritmilor evolutivi reușesc sa îmbrace experimentele de hibridizare și optimizare a unor metode cunoscute în așteptarea unor descoperiri importante sau, pur și simplu, a unui software performant ce ar micșora numarul erorilor umane ca urmare a interpretărilor – de exemplu, aflarea tipului unei tumori prin analiza unei radiografii.

Posedând cunoștințe de bază despre calculul evolutiv, asistarea la prezentările de la CEC aduce noi perspective asupra domeniului, dar și deschide apetitul de cercetare orientată pe aplicabilitate.

Aplicații financiare folosing calcul evolutiv

Aplicațiile financiare din cadrul CEC au fost orientate în mod exclusiv pe domeniul previzunilor acțiunilor la bursă. Chiar de la începutul prezentărilor, autorii recunoșteau hazardul abordării unei asemenea tematici, datorat scepticismului multora asupra existenței unui tipar în fluctuațiile financiare, sau unei linii fine între legalitate și ilegalitate. Ipoteza pieței eficiente (Efficient Market Hypothesis - EMH) încurajează scepticii, susținând că informația este imediat disponibilă tuturor participanților, iar prețurile acțiunilor reflectă instant starea curentă a pieței. EMH presupune ca toți participanții la bursă pot obține același câștig, indiferent de experiența lor în domeniu deoarece prețurile sunt complet aleatorii.

Makiel, în „The Efficient Market Hypothesis and Its Critics”, explică cum EMH respinge utilitatea analizei tehnice sau fundamentale – metode de bază încorporate în aplicațiile de acest tip cu o rată de succes ce reușește să aducă îndoială asupra validității EMH. În ultimul timp, investitorii folosesc în mod independent analiza fundamentală, folosind indici macroenomici, cursul valutar, sau analiza tehnică, folosind prețul acțiunilor și volumul tranzacțiilor. Analiza tehnică pe date istorice ale bursei este utilizată în

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

15

eveniment Aplicații pentru previziuni financiare la IEEE Congres on Evolutionary Computation

aplicațiile prezentate la CEC 2013, ele diferențiindu-se prin algoritmi de optimizare folosiți – programare genetică, căutare tabu. Metodele de optimizare din lucrarile ce fac scopul acestui articol funcționează pe structuri interne, dar toate țintesc spre a răspunde utilizatorului dacă un pachet de acțiuni merită cumpărat sau vândut și ce profit îi va aduce această operațiune.

Previziuni financiare folosind programare genetică

Kampouridis et all. în „Metaheuristics Application on a Financial Forecasting Problem” propune hibridizări peste firul principal al algoritmului unei aplicații ajunse deja la versiunea 8, EDDIE (ED), ce a făcut obiectul cercetării lui pentru mai mulți ani. ED are la bază o versiune a programării genetice ce încearcă să genereze strategii optime de tranzacționare.

Algoritmul folosește ca date de intrare valorile analizei tehnice aplicate asupra datelor istorice (prețul zilnic de închidere și indici tranzactionali), valorile efective ale prețului pe o perioada delimitată și rezultatul clasificării istorice ( 1 – decizia de cumpărare, 0 – decizia de a nu cumpăra).

16

Indicii analizei tehnice folosiți sunt: „media în mișcare” (MA), „trade break out” (TBR), „filtru” (FLR), „volatilitate” (Vol), „momentum” (Mom), și „media în mișcare pe momentum” (MomMA). Valorile indicilor implicați în algoritm sunt calculate pentru un anumit număr de zile, pe termen scurt și pe terment lung. În ED7 valorile de calculare a indicatorilor tehnici erau fixe, 12, respectiv, 50 de zile – aceste perioade fiind preluate direct din modul cotidian de lucru al analiștilor economici. Structura de optimizat a algoritmului este un arbore genetic de decizie constrâns de gramatica următoare: <arbore> ::= if-then-else <condiție> <arbore> <arbore> | <decizie> <condiție> ::= <condiție> “AND” <condiție> | <condiție> “OR” <condiție> | “NOT” <condiție> | <variabilă> <operator relațional> <prag> <variabilă> ::= MA12 | MA50 | TBR12 | TBR50 | FLR12 | FLR50 | Vol12 | Vol50 | Mom12 | Mom12 | MomMA12 | MomMA12 <operator relațional> ::= < | > | = <prag> ::= numar rațional <decizie> ::= 0 | 1

Un arbore descris de gramatica anterioară reprezintă o soluție pentru o decizie tranzacțională pentru un pachet specific de acțiuni. Un set de astfel de decizii este evaluat prin calcularea proporțiilor între deciziile corecte și cele greșite, cu diferite ponderi – eroarea într-o decizie de cumpărare având cea mai mare pondere.

Algoritmul genetic din ED7 generează arbori dintr-un spațiu de căutare limitat de perioada fixă de aplicare a indicilor tehnici; însă cu ED8 perioadele devin variabile,

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

deschizând astfel spațiu de căutare și evitând o convergență prea rapidă. Rezultatele ED8 au fost raportate a fi promițătoare, dar eficiența căutării a scăzut, de aceea, pentru a menține diversitatea soluțiilor, dar în același timp, pentru a recupera eficiența căutării, meta-euristici de căutare au fost implicate în algoritm pentru a optimiza caracteristici punctuale are arborilor: variabilele ce descriu noile perioade de calculare a indicilor tehnici. Simulated annealing (SA) este un algoritm ce permite alegerea unei soluții mai puțin bune cu o anumită probabilitate (pentru evitarea găsirii unui optim local); în ED8, SA se aplică nodurilor limitrofe ale unor arbori aleatorii din populație, modificând perioada cu o valoare din intervalul [-10, +10].

Căutarea tabu (TS) este o meta-euristică ce forțează căutarea unei soluții mai bune să nu se întoarcă la soluții vizitate creând din acestea o lista tabu cu o existență limitată; în ED8, TS se aplică în același mod ca SA. Această aplicație a fost testată față de 10 seturi de date obținute prin finance. yahoo.com. Dacă ED8 era capabil sa ofere în medie o rată a corectitudinii de 0.5735 pentru 10 seturi de date, și pentru cele mai bune soluții 0.75, ED8-SA întoarce 0.5773 pentru aceleași date, iar cea mai bună soluție 0.81; ED8-TS întoarce 0.5591, iar cea mai bună soluție 0.81. Din rezultatele tocmai enunțate, îmbunătățirea nu e remarcabilă la nivel de medie, însă investitorii care ar folosi aplicația cu siguranță vor cauta cea mai bună soluție, astfel noi hibrizi devin eficace.

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Previziuni financiare folosind căutarea tabu

Kuo et all. în „Dynamic Stock Trading System based on Quantum-Inspired Tabu Search Algorithm” vine cu un sistem dinamic ce e capabil să genereze într-un context real strategii complete – vânzare și cumpărare. Algoritmul de bază al aplicației, o formă nouă pentru căutarea tabu, având concepte împrumutate din fizica cuantică, a fost dezvoltat de aceeași echipă.

Ideea algoritmului este de a asigna fiecărei soluții posibile o matrice cuantică, fiecare caracteristică a soluției având o valoare din intervalul [0,1] – probabilitatea cuantică. Căutarea tabu se traduce în acest context prin actualizarea matricilor tuturor soluțiilor prin scăderea ponderilor din matrici pentru caracteristicile din cea mai slabă soluție, respectiv, prin creșterea ponderilor pentru caracteristicile din cea mai bună soluție. Dinamismul aplicației este dat prin aplicarea conceptului de fereastra

glisantă (sliding window) – seturile de date de antrenament de la o iterație la alta se modfică, în același timp cu seturile de test. Din teoria economică, se aleg din nou indici de analiză tehnică, cu perioade fixe de aplicabilitate per indice. Alegerea unor indici reprezintă o strategie de cumpărare/ vânzare, o soluție. O soluție este apreciată prin estimarea profitului în valută și număr de acțiuni. Evaluarea sistemului s-a făcut pe date istorice, în comparație cu alte soluții propuse în trecut. Simulările prezentate în lucrare raportează pentru unele seturi de date un profit maxim de 69.94%, față de doar aproximativ 14% pentru alte implementări pe aceleași date.

software complex și independent. La nivelul implementării, cele două se aseamănă prin utilizarea indicilor de analiză tehnică ca suport decizional. Din punct de vedere algoritmic, cele două propuneri suferă la capitolul de dimensionare a spațiului de căutare – Kampouridis îl extinde foarte mult, iar Kuo, aș putea spune, îl ține foarte bine controlat (deși autorii nu intra în detalii). Aceste comparații sunt făcute doar cu scopul de a indica diversitatea abordărilor ce poate rezulta în soluții performante, nu ca o recenzie a acestor lucrări foarte apreciate de audiență la CEC. Ca notă de final, de inspirație lirică, participarea la CEC 2013 a fost o experiență unică prin numărul mare de idei și metode noi prezentate, prin numărul mare de participanți doritori de discuții și dezbateri la nivel algoritmic, prin organizarea demnă de invidiat a organizatorilor, și prin tot exoticul oferit de locația conferinței. Asemenea conferințe se organizează anual – următoarea ediție CEC 2014 va fi în Beijing, China.

Așadar, cercetați!

Concluzii și alte impresii

Cele două aplicații descrise anterior sunt comparabile doar la nivel de domeniu de aplicabilitate, întrucât prima dintre ele oferă doar un mecanism de suport al deciziilor investitorilor, iar cea de-a doua, un

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

17

programare

Cum învață un artizan software: deliberate practice

M

ișcarea software craftsmanship promovează ideea că singurul mod în care un dezvoltator poate fi rapid este prin a se comporta rațional în perioade de criză.

Această gândire este o reacție la comportamentul de a scrie cod greu de modificat și de înțeles, practic de a produce datorie tehnică (eng. Technical debt), în momentul în care trebuie să livrezi software într-o perioadă scurtă de timp.

Alexandru Bolboaca

alex.bolboaca@mozaicworks.com Agile Coach and Trainer, with a focus on technical practices @Mozaic Works

Modul prin care mișcarea software craftsmanship crede că un dezvoltator poate să devină atât de rapid este prin a practica cât mai des, în contexte cât mai diferite, pe platforme și limbaje cât mai diferite.

Astfel deliberate practice este foarte strâns legat de orice dezvoltator care se numește “aspiring software craftsman” sau “software craftsman”.

Ce este practica?

Adrian Bolboaca

adrian.bolboaca@mozaicworks.com Programmer. Organizational and Technical Trainer and Coach @Mozaic Works

18

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

proporție prea mare din timp “pe scenă” și prea puțin timp într-un mediu de învățare.

Iar aceasta se întâmplă într-un domeniu foarte dinamic, unde schimbarea și noutatea este la ordinea zilei. Atunci un aspiring software craftsman trebuie să își aloce timp pentru a se perfecționa. Acesta poate face o investiție, iar în loc să lucreze efectiv 40 de ore pe săptămână, lucrează doar 30, iar restul de timp și-l dedică practicii. Altă opțiune este să aloce timp seara și/sau dimineața în fiecare zi precum și zilele de sâmbată și/sau duminică pentru a învăța lucruri noi.

Dar cum să practicăm? Ei, bine, există un număr de formate consacrate de deliberate practice, dar în cele ce urmează ne vom concentra pe următoarele: Coding Kata, Performing Coding Kata, Coding Dojo, Cyber Dojo, Testing Dojo, Coderetreat, Te s t Au t o m a t i o n R e t r e a t , Pa i rprogramming, Pet projects, Coaching.

Practica este un act de repetare a unui comportament sau de implicare repetitivă într-o activitate în scopul de a se îmbunătăți sau de a o stăpâni, ca în fraza “prin practică devine perfectă” (eng „practice makes perfect”. Echipele de sport practică pentru a se pregăti pentru jocuri concrete. A cânta la un instrument necesită foarte multă practică.

Este o metodă de învățare și de dobândire de experiență. Cuvântul derivă din grecescul „πρακτική” (praktike), femininul lui „πρακτικός” (praktikos), „pregătit pentru sau realizează o acțiune, practic” și din ver- Coding Kata bul „πράσσω” (prasso),”a dobândi, a înfăptui, Conceptul acestui tip de de practică efect, realizare”. (Ref http://en.wikipedia.org/ este foarte simplu: aflu unde vreau să mă wiki/Practice_%28learning_method%29) perfecționez și vreau să practic într-un interval scurt de 10 minute – o oră o activiExistă nenumărate asemănări între tate care mă va ajuta să fiu mai bun. Această sport, muzică și programare. Performanța idee vine tot din artele marțiale, unde un pe teren, pe scenă sau în producție este învățăcel trebuie să repete anumite mișcări un factor esențial pentru succes în aceste până este mulțumit de progres și poate să domenii. Dar la fel cum un sportiv sau un îi arate sensei-ului cum a progresat. Pentru muzician are nevoie de practică pentru a dezvoltatori se aplică același model: acesta deveni expert în momentul în care acti- repetă rezolvarea aceleiași probleme, în veaza, la fel și un dezvoltator software are același mod, pentru aceeași perioadă de nevoie de practică pentru a stăpâni tot mai timp până când consideră că rezolvarea, bine domeniul său. dar și etapele ei, sunt unele corecte într-un Problema esențială în industria timp foarte scurt. software este că, spre deosebire de sport Un artizan software dorește să pracsau muzică, un dezvoltator îsi petrece o tice minim 10 ore pe săptămână, pentru

TODAY SOFTWARE MAGAZINE că acesta este singura modalitate prin care poate să fie mai rapid și mai eficient.

Tu cât de mult exersezi pe săptămână?

Performing Coding Kata

Un prezentator scrie cod în fața unei audiențe pe o tematică prestabilită și întrun interval de timp prestabilit. Acesta trebuie să explice audienței ce face în timp ce progresează. Audiența este rugată să nu intervină decât în cazul în care chiar nu înțeleg ce se întâmplă. Acest gen de exercițiu este foarte intens pentru prezentator și poate fi foarte educativ pentru audiență, pentru că cei din audiență pot să învețe lucruri noi văzând cum un coleg de breaslă rezolvă o problemă. Știu că ai vrea să faci un coding kata.

Când il faci?

Coding Dojo

Este un format ce provine din artele marțiale și este adaptat pentru dezvoltatori. Coding dojo este un exercițiu de grup cu scopul de a transmite cunoștințe între participanți. Este propusă o tematica și o perioadă de timp în care grupul va încerca să rezolve o problemă, exersând anumite practici.

O caracteristică esențială a acestui format este ca el să aiba un timp prestabilit de desfășurare și o tematică foarte specifică. O persoană experimentată facilitează această întâlnire, concentrându-se ca regulile să fie aplicate, timpul să fie respectat și scopul convenit al exercițiului să fie păstrat.

Coding dojo randori. Este forma cea mai răspândită, în care doi programatori scriu cod folosind un proiector pentru ca toată lumea să poată vedea. Ei folosesc pair-programming, iar primul care a început sesiunea este înlocuit la un interval de timp (în jur de 5-7 minute), de următorul programator din sală. Perechea celui care pleacă începe să scrie cod, iar cel nou-venit doar observă. După același interval de timp cel care scrie cod se retrage și este înlocuit din nou cu cineva din sală. Se poate face o listă în avans, pentru ca să se știe de fiecare dată cine va fi la rând. Astfel, prin rotație, toată lumea va scrie cod și va vedea cum scriu cod ceilalți.

O variație este ca atunci când cineva din sală are ceva de spus trebuie să meargă la tastatură și să vorbeasca. Astfel nimeni din sală nu are voie să vorbească, decât atunci când scrie cod pe proiector.

Coding dojo mai are o variație: o persoană foarte experimentată face un coding

kata cu un scop bine nefinit și cu o durată de timp prestabilită (20-30 minute). Apoi audiența este rugată să repete pașii realizați de prezentator. În etapa a doua, în care audiența repetă pașii inițiali, prezentatorul se transformă în facilitator, asigurându-se că scopul exercițiului este păstrat și că regulile sunt respectate. Acest format este mult mai aproape de ceea ce se întâmplă când un sensei vrea să arate clasei cum trebuie să realizeze anumite mișcări și apoi îi pune să repete dându-le sugestii continue de îmbunătățire.

Ai aflat unde și când e următorul coding dojo la tine în oraș?

Cyber Dojo

Cyber dojo este o aplicație online creată de Jon Jagger pe principiile coding dojo.

Aceasta permite conectarea în paralel a mai multor persoane sau grupuri, sau accesarea individuală a unui server. În aplicația online se poate scrie cod în majoritatea limbajelor curente. Aceasta conține un număr destul de mare de probleme care pot să fie rezolvate. Avantajul cyber dojo este ușurința și rapiditatea utilizării. Nu este nevoie de nicio setare pentru un mediu de dezvoltare.

După ce termini de citit acest articol începi să-l folosești, nu? Iată link-ul: http:// www.cyber-dojo.com.

Testing Dojo

După ce coding dojo a devenit foarte popular între programatori, aceleași principii au fost aplicate pentru ca și testerii să poată învăța unii de la ceilalți. Pentru mai multe detalii accesați http://www.

testingdojo.org.

Ce mai aștepți să participi la un testing dojo?

Coderetreat

În anul 2009 un grup de programatori s-au întâlnit la conferința Code Mash în SUA și s-au gândit că ar vrea să aibă un format de o zi întreagă pentru a exersa, spre deosebire de formatul uzual al coding dojo de câteva ore.

Ideea unui code retreat este de a combina mai multe din elementele dintr-un coding dojo sau coding kata într-o singură zi de exersare. Code retreat-urile au loc de obicei sâmbăta și durează toată ziua.

Evenimentul este structurat în 6 sesiuni de 45 de minute, separate de retrospective scurte. Regulile sunt simple: în cadrul fiecărei sesiuni, programatorii lucrează în pereche cu scopul de a scrie cod cu anumite constrângeri impuse de facilitator și care facilitează învățarea. După fiecare sesiune, codul scris este șters complet, perechile și constrângerile se schimbă și scrisul de cod reîncepe.

România a fost de la bun început foarte activă în acest domeniu, Alexandru Bolboacă și Maria Diaconu fiind doi dintre cei care au ajutat la cristalizarea formatului actual. De asemenea coderetreat-uri sunt organizate în mod uzual în comunitățile AgileWorks din România. În fiecare an este organizată “Global Day of Coderetreat”, când orașe din întreaga lume sunt invitate să participe la un eveniment cu același format. Timp de 32 de ore programatori de pe toate continentele învață să devină mai buni prin practică.

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

19

programare Cum învață un artizan software: deliberate practice Multe dintre orașe comunică prin video Pet projects conferințe pentru a se cunoaște și pentru a O modalitate foarte bună de a exersa împărtăși învățăturile din acea zi. este un proiect personal. Orice tehnologie și orice tematică este bienvenită cu o sinCând este următorul coderetreat? gură condiție: să fii foarte pasionat de ceea Răspunsul este aici: http://coderetreat.org! ce faci. Un proiect personal ajută pentru că este un mediu real de dezvoltare, dar deciTest Automation Retreat ziile nu sunt luate de un client sau de un Urmând formatul unui coderetreat, șef, ci chiar de tine. Astfel poți să înveți să Makus Gärtner a creat această variație iei decizii de arhitectură, de design. Cât de unde testerii sunt invitați să participe la 6 bine este să ai codul curat și alte practici sesiuni de 45 de minute pentru a automa- uzuale din lumea artizanilor software. tiza teste pentru o aplicație web. Formatul A începe un proiect personal este foarte este încă nou și proaspăt, dar foarte valo- simplu. Oricare dintre noi are o idee pe care ros. (Ref http://www.shino.de/2012/04/28/ ar vrea s-o exploreze scriind un program. coderetreat-goes-testautomation) Așa că trebuie doar să ne alocăm puțin timp pentru a o pune în operă. Adesea se Când participi la următorul test auto- întamplă ca un proiect personal să se transmation retreat? forme într-un produs vandabil.

Pair-programming

Aceasta este o formă foarte simplă de practică. Vrei să faci ceva și chemi pe altcineva să te ajute pentru că încă un punct de vedere este binevenit.

Din experiență putem spune că pair-programming este cea mai rapidă modalitate de învățare. Ai nevoie doar de un alt profesionist care să aiba același interes ca tine. Apoi lucrând împreună amandoi veți învăța foarte multe unul de la celălalt. Este de asemenea și obositor, deci încercați să nu exagerați, dar devine mai ușor de acceptat pe măsură ce crește exeperiența cu această practică.

Pair-programming poate fi făcut chiar și remote.

Tu când ai făcut pair-programming ultima dată?

Tu cât timp lucrezi pe luna la proiectul tău personal?

Coaching

Orice formă de deliberate practice poate fi realizată de unul singur, sau sprijinit de un coach tehnic. Când este implicat și un coach tehnic procesul de învățare este accelerat puternic, pentru că feedback-ul continuu și sugestiile concrete, chiar lucrul în sesiuni de pair-programming, sunt factorii determinanți pentru o învățare eficientă.

Această relație se aseamănă cu relația dintre învățăcel și sensei în artele marțiale.

Oricine poate învăța arte marțiale din cărți, sau de la practicanți puțin experimentați, dar un sensei ajută cu sfaturi pentru a avea un proces rapid și coerent de învățare.

ultima dată?

Comunitate

Participarea într-o comunitate de profesioniști din domeniul de activitate este un alt factor care ajută la îmbunătățirea continuă. Aici puteți cunoaște oameni cu aceleași pasiuni, cu nivele diverse de cunoștințe, dar care au un scop comun: să învețe unii de la ceilalți. Există comunități de programatori, testeri, arhitecți în toate orașele mari din România și din Europa. De asemenea există comunități care se ocupă de un limbaj specific sau o tehnologie specifică, în cazul în care scopul învățării este o tehnologie în sine.

Maj or it ate a e ve n i me ntel or d i n comunitățile locale sunt gratis, acesta fiind un factor în plus pentru a atrage cât mai mulți oameni pasionați din lumea IT și nu numai.

Comunitățile Software Craftsmanship (AgileWorks în România) se concentrează mai curând pe lucrurile fundamentale pe care profesioniștii din lumea software ar trebui să le stăpânească. Membrii acestora au specializări, vârstă sau experiență foarte diverse.

Dacă nu știi deja care sunt comunitățile din orașul tău, dă o căutare pe internet sau pe meetup.com!

Concluzie

Un expert separă abilitățile care sunt necesare pentru a fi un expert și se concentrează pe îmbunătățirea acelor abilități în timpul practicii zilnice, adesea prin pairing și ajutat îndeaproape de feedback-ul unui Tu când ai lucrat cu un coach tehnic coach. Un alt factor important al deliberate practice stă în practicarea continuă a unei abilități la niveluri tot mai provocatoare cu intenția de a o stăpâni. (Ref Mayer, R. E. (2008). Learning and Instruction.

Upper Saddle River, New Jersey: Pearson Education, Inc) Un lucru este clar, fără practică nu putem deveni experți într-un domeniu atât de vast și dinamic precum industria software. Astfel vă invităm să începeți să practicați acasă sau la serviciu. Iar apoi vă invităm să vă implicați în comunitatea locală prin activități de practică în group.

Ce mai așteptați?

20

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

programare

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Scurtă introducere în mediul SAP

D

upă ce în urma publicării ultimelor articole pe teme SAP ni s-a sugerat din partea cititorilor că o scurtă introducere în mediul SAP ar fi foarte bine venită, am hotărât să urmăm acest sfat inițiind o serie de articole cu scopul de a oferi o vedere de ansamblu asupra aspectelor care ţin de specificul SAP.

Victor Ionescu

victor.ionescu@msg-systems.com SAP IT Consultant @ msg systems Romania

Astfel, în acest articol ne propunem să analizăm câteva detalii ale produselor respectiv tehnologiei SAP, încercând să răspundem la unele întrebări precum: Ce este SAP de fapt? Care este specificul produselor SAP? Ce anume este “deosebit” la tehnologia SAP şi ce presupune dezvoltarea software în acest domeniu?

Soluţii şi clienţi SAP

SAP este provider-ul de „enterprise business software” numărul 1 la nivel global, având peste 230000 de clienţi şi un portofoliu ce acoperă întreg spectrul de produse, de la soluţii enterprise tipice precum Financial/Accounting, HR, Customer Relationship Management şi până la unele foarte specifice, aşa numitele „Focused Business Solutions”.

O problemă interesantă ar fi cu siguranţă identificarea motivelor pentru care un număr atât de mare de clienţi enterprise aleg SAP. Desigur acestea sunt diverse, ceea ce se spune însă de multe ori, este că cel mai bun promotor al unei soluţii informatice îl reprezintă portofoliul de clienţi şi poveştile de succes ale acestora, sau cu alte cuvinte: implementarea unei soluţii IT care reuşeşte să eficientizeze procesele de business ale unei companii, reprezintă o dovadă a

calităţii software-ului, fiind adesea și un factor care determină concurenţa din aceeaşi branşă să aleagă la rândul ei această soluţie. Şi în cazul soluţiilor SAP, acestă afirmaţie este cât se poate de valabilă, cu atât mai mult cu cât portofoliul SAP cuprinde în exclusivitate soluţii informatice dezvoltate nu pentru un anumit client, ci pentru o întreagă branşă. În terminologie SAP (dar nu numai) aceste produse sunt numite soluţii „standard“.

Mai mult decât atât, implementarea unei soluţii informatice consacrate în cadrul unui enterprise, spre deosebire de dezvoltarea uneia noi (“from scratch”), poate avea un impact pozitiv şi asupra imaginii companiei respective, putând influenţa până şi ratingul primit de aceasta ca urmare a unui audit.

Provocări întâlnite în dezvoltarea unei soluţii standard

Având în vedere abordarea SAP, de a nu deservi un anumit client ci mai degrabă o întreagă industrie prin produsele sale, în cele ce urmează vom analiza care sunt provocările de care se loveşte un dezvoltator software atunci când urmăreşte implementarea unei noi soluţii standard, şi mai ales

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

21

programare Scurtă introducere în mediul SAP care este aportul pe care îl aduce platforma tehnică SAP în vederea soluţionării acestor provocări.

Din punct de vedere al funcţionalităţii pe care o va pune la dispoziţie, softul standard trebuie proiectat astfel încât să suporte toate procesele de business tipice ale branşei, în acelaşi timp făcând însă abstracţie de orice detaliu care este specific doar anumitor clienţi.

De aceea, faza de specificare funcţională a noii soluţii standard implică adesea colectarea de informaţii de la clienţi multipli din cadrul domeniului respectiv.

Această activitate are ca scop final definirea produsului la un nivel de abstractizare suficient de înalt, astfel încât să fie posibilă implementarea acestuia la oricare client din acea branşă.

Prin urmare, specificarea funcţională a produsului reprezintă o activitate de o importanţă majoră, care necesită o foarte bună cunoaştere a business-ului, de ea depinzând în mare parte succesul ulterior al produsului.

Fazele de dezvoltare ale soluţiilor SAP

Datorită faptului că o soluţie standard nu poate fi specificată până în ultimul detaliu astfel încât ea să poată fi achiziţionată “la cheie” de către un client, orice produs SAP va trece de-a lungul timpului prin două faze distincte: dezvoltarea soluţiei standard și adaptarea soluţiei standard explicit la cerinţele clientului (fază numită de obicei „implementarea” produsului la client) Cele două faze reprezintă, din punct de vedere al dezvoltării software, două proiecte independente: proiecte de dezvoltare standard şi proiecte client (customer development projects). Prin urmare şi un dezvoltator ABAP poate fi la rândul său implicat în două tipuri diferite de proiecte, fiecare având specificul său, astfel încât şi skill-setul necesar pentru un dezvoltator ABAP diferă de la un tip de proiect la celălalt .

Aspecte tehnice

Din punct de vedere tehnic, încă de la design-time software-ul trebuie să fie proiectat în aşa fel încât acesta să permită extinderea proceselor standard acolo unde este cazul, sau definirea acelor detalii care au fost prea specifice pentru a putea fi incluse în soluţia standard, de către fiecare client în parte.

Pentru a putea implementa cerinţele legate de flexibilitate şi extensibilitate ale software-ului, e nevoie ca şi platforma

22

tehnică pe baza căreia se dezvoltă noul produs să vină în ajutorul dezvoltatorului, punând la dispoziţia acestuia mecanisme care să facă posibilă implementarea unui produs nu pentru un client, ci pentru o întreagă industrie. Acest lucru este cât se poate de valabil în cazul soluţiilor SAP, platforma tehnică şi mediul de dezvoltare fiind gândite de la bun început cu aceste ţeluri în minte. În cele ce urmează vom prezenta succint câteva din conceptele specifice SAP, care vin tocmai în întâmpinarea problemelor ce ţin de flexibilitatea produselor standard.

Enhancements După cum am menţionat deja, atunci când se dezvoltă o soluţie standard, se vor ivi adesea situaţii în care un anumit proces nu poate fi definit în totalitate în cadrul soluţiei standard, fie pentru că anumite aspecte nu sunt cunoscute de la acel moment, fie pentru că acestea diferă de la client la client neexistând astfel o soluţie „standard” pentru acea situaţie. Astfel apare nevoia pentru un mecanism prin intermediul căruia clientul să aibă posibilitatea de a extinde comportamentul sistemului cu funcţionalităţi specifice propriului său business, funcţionalităţi care ar fi fost prea specifice pentru a fi incluse în soluţia standard. În cazul tehnologiei SAP, un exemplu pentru un astfel de mecanism sunt aşa numitele „Business Add-Ins”. Un Business Add-In (sau BadI) reprezintă un user exit cu o interfaţă predefinită, integrat în flow-ul soluţiei standard. Prin utilizarea de BadI-uri clientul are posibilitatea să îşi definească implementări proprii prin care să extindă comportamentul standard al sistemului, şi mai mult de atât, să specifice condiţiile (numite de obicei „filtre”) pentru care o implementare să fie executată.

Astfel se oferă posibilitatea unui client să extindă un produs standard cu propria logică de business, aceasta fiind integrată şi executată la un moment predefinit în cadrul procesului standard.

Utilizarea conceptului de Business Add-in implică întotdeauna două faze distincte: • dezvoltatorul soluţiei standard defineşte Business Add-inul ( interfaţa şi filtrul acestuia ) şi integrează apelul acestui “user exit” în flow-ul soluţiei standard.

• fiecare client va avea posibilitatea de a defini propriile implementări ale BadIului, şi de a specifica în ce situaţii vor fi

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

folosite acestea.

Figura 1 - Business Add-In: Definirea interfeţei şi apelul BadI-ului în cadrul software-ului SAP standard, şi adaugarea de implementări de către client

În timp ce conceptul în sine ar putea fi implementat fără probleme şi utilizând alte tehnologii, ceea ce e deosebit este faptul că limbajul ABAP vine cu un set de instrucţiuni specifice pentru utilizarea BadI-urilor în aplicaţii ABAP, iar mediul de dezvoltare SAP pune la dispoziţie tool-uri care uşurează activităţile ce ţin de gestionarea BadI-urilor: definirea BadI-ului, a interfeţei şi a filtrelor, adăugarea de noi implementări GET BADI lr_badi FILTERS iv_entity = lv_filter_value.

CALL BADI lr_badi->do_checks EXPORTING is_key = ls_key iv_lob_cd = lv_lob_cd CHANGING ct_msgtab = lt_msgtab .

Exemplu de apel al unui Business Add-In. Implementarea BadI-ului va fi determinată dinamic la ru time, pe baza valorii filtrului lv_filter_value

Pe lângă Business Add-Ins, platforma SAP mai pune la dispoziţie şi o serie de alte mecanisme (Program Exits, Screen Exits, Menu Exit, Business Transaction Events), toate acestea făcând posibilă dezvoltarea de soluţii standard SAP care mai apoi vor putea fi extinse cu uşurinţă de către fiecare client în parte.

Customizing

Customizing-ul în terminologie SAP se referă la activitatea prin care un produs SAP este personalizat pentru un anumit client prin ajustarea diverşilor parametri de sistem ai produsului. Customizing-ul este un pas obligatoriu în faza de implementare a unei soluţii SAP la un anumit client.

TODAY SOFTWARE MAGAZINE Procesul de customizare al unei soluţii SAP include o gamă Clients variată de activităţi de nivele de complexitate diferită: Conceptul de clienţi SAP permite separarea unui sistem SAP • începând de la o banală configurare a monedei şi valorii într-o serie de subunităţi logice fiecare astfel de subunitate fiind TVA-ului folosit într-un anumit sistem numită un „client”. În condiţiile în care adesea este nevoie ca mai multe subunităţi ale unei organizaţii să se folosească de aceeaşi soluţie SAP, existenţa acestui concept permite reutilizarea aceleaşi infrastructuri hardware, astfel obţinându-se o diminuare a costurilor de instalare, configurare şi întreţinere, ale soluţiei SAP. Între clienţii unui sistem există posibilitatea de a face o separare atât la nivelul configurării customizării soluţiei SAP de pe Figura 2 - Configurare TVA la configurarea modulului SAP SD sistemul respectiv, dar şi a datelor propriu-zise. Astfel în cadrul unui enterprise, mai multe subunităţi pot folosi aceeaşi soluţie • la configurări de reguli de business de exemplu sub forma SAP, instalată pe un singur sistem fizic, dar care funcţionează difeunor arbori de decizie, tabele de decizie, ş.a.m.d. rit în funcţie de client, customizarea fiind specifică fiecărui client în parte. Mergând pe exemplul configurării TVA-ului, o companie multinaţională având filiale în mai multe ţări poate utiliza un singur sistem SAP, asignând filialele din diverse ţări la clienţi diferiţi ai sistemului, pe fiecare client TVA-ul fiind configurat corespunzător pentru fiecare ţară în parte.

Toate aceste aspecte, împreună cu alte mecanisme şi tool-uri specifice SAP, uşurează în mod simţitor job-ul dezvoltatorilor, Figura 3 - Configurarea unor reguli de business utiliatunci când accentul în cadrul dezvoltării software se pune în zând SAP BRF+(Business Rule Framework plus) special pe flexibilitatea şi posibilitatea de extindere a soluţiei informatice implementate.

Enumerarea acestor aspecte nu a avut scopul de a fi una exha• şi până la customizări de natură tehnică, prin care se poate controla în mod dinamic comportamentul sistemului la run- ustivă, rolul ei fiind mai degrabă de a face o scurtă introducere în ceea ce poate fi considerat a fi “specificul SAP”. În articolele time, de exemplu după principiul de „Dependency injection” următoare, vom detalia acest subiect, prin abordarea altor aspecte ale dezvoltării software SAP, cu accent în special pe diferenţele faţă de alte limbaje şi tehnologii.

Figura 4 - Exemplu tipic de Dependency injection prin specificarea implementării unei funcţionaliăţi în cadrul unui customizing SAP

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

23

programare

WPF – cum stăm cu performanța?

C

ând vine vorba de aplicații client în familia .Net, Windows Presentation Foundation e un nume care apare tot mai des. WPF nu mai e o noutate, el fiind introdus încă din .Net Framework 3.0 dar aduce avantaje pe partea de interfață grafică care îl fac competitiv.

Daniel Lăcătuș

Daniel.Lacatus@accesa.eu Senior Software Developer @ Accesa

Tentația atunci când apare ceva nou, e de a-l face soluția ideală pentru orice problemă. Există o discuție continuă când vine vorba despre alegerea unei tehnologii client Microsoft, dar dacă nu se beneficiază de avantajele specifice aduse de WPF (data-binding, stilizarea dinamică, serviciile media, animații), din motive de performanță o mare parte din dezvoltatori încă aleg WinForms.

Lumea XAML și Binding-ul

Modul declarativ a fost un succes în mediul de dezvoltare web și aceasta a inspirat un nou limbaj, bazat pe XML, numit eXtensible Application Markup Language (XAML). XAML are multe avantaje , dar ce merită menționat e că scapă de codul procedural și permite developer-ului sau chiar designer-ului, să descrie modul în care controalele arată și interacționează între ele.

View-ul în WPF conține un fișier XAML și unul de code-behind. Dacă e să urmăm pattern-ul MVVM și în design nu s-au facut compromisuri, în code-behind ar trebui să nu fie nimic mai mult decât ce e general automat iar legătura între datele din View și datele din ViewModel ar trebui realizata prin Binding.

Binding-ul este un mecanism puternic; el lansează notificările necesare

24

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

pentru schimbari în UI automat atunci când reprezentarea datelor din ViewModel se schimbă.

To Blend, or not to Blend

În mod clar unul din avantajele pe care le aduce WPF-ul e extensibilitatea când vine vorba de customizare. Fiind cu un pas în fata WinForms-ului dacă vorbim de design, WPF-ul oferă dezvoltatorilor foarte multe posibilități și tehnici să schimbe look and feel-ul controalelor, iar acest lucru stă la baza aplicațiilor rich client moderne centrate pe user și modul de interacționare cu el.

Microsoft vine in întâmpinarea lor cu un tool orientat spre design, care are propriul build engine și e capabil să creeze applicații WPF separat de Visual Studio.

Expression Blend separă puțin rolurile, oferind designerilor posibilitatea de a se focusa pe design, și programatorilor pe partea de cod (presentation logic sau back-end), conferind confortul de a nu se bloca unu pe celălalt. În Blend aplicația e dezvoltată vizual, desenând pur și simplu forme, path-uri și controale pe planșa de lucru, ca mai apoi să fie descris modul de apariție și behavior. În concluzie, dacă aplicația a fost aleasă să fie dezvoltată în WPF, este clar o nevoie

TODAY SOFTWARE MAGAZINE de o interfață complexă, iar Blend aduce un probabil impus la nivel mondial prin setul mare ajutor pe această parte. de controale de WPF pe care îl oferă.

Controalele 3rd party pot fi pe de o MVVM parte o mare provocare / oportunitate Model View ViewModel e un pattern pentru cei care doresc să le implementeze, UI, creeat de Microsoft ca o specializare a pe de alta parte un mare ajutor pentru o pattern-ului Presentation Model (introdus echipă care dorește să implementeze o de Martin Fowler). Bazat în mare pe MVC, soluție rapidă la o problemă.

MVVM se preteaza mediilor de dezvoltare Din nevoia de a nu reinventa roata, unde platforma de UI suporta event-dri- pare o opțiune viabilă să achiziționezi un ven programming, cum ar fi HTML, WPF, set de controale existent, care a dovedit Silverlight. de-a lungul timpului că îți aduce soluția de Scopul acestui pattern e de a separa care ai nevoie. Printre marii dezvoltatori Interfața Grafică (fie ea markup sau cod) de controale de WPF se numără Telerik, - View, de logica de business (backend) - Infragistics, DevExpress, care oferă o suită Model. ViewModel-ul e responsabil să facă destul de diversificată de controale. Nivelul legătura între cele două, expunând datele de experiență la care s-a ajuns în dezvoltadin Model în așa fel încât să fie consumate rea acestor controale, e de multe ori greu de View, descriind în același timp logica. de egalat, și probabil mult mai costisitor, iar MVVM a fost conceput să folosească prin aceasta persistă pe piața cam de când a data binding în WPF, pentru a facilita mai aparut WPF-ul. bine separarea de UI, renunțând în marea Una din tentațiile pe care le aduce parte la code behind-ul din View. Avantajele setul de controale e suportul tehnic de sunt clar vizibile, și ar fi un pattern de care beneficiezi, contra cost, bineînțeles. Pe urmat în orice aplicație dezvoltată în WPF. lângă documentația disponibilă abundent Cu timpul, criticile nu întârzie să apară, pe Internet, fiecare provider are un departiar una vine chiar de la John Gossman, ment tehnic și un mod prin care primești inventatorul MVVM, care arată că aduce un o lămurire la întrebările, nelămuririle și overhead semnificativ dacă avem operații eventualele bug-uri legate de controale. mari la nivel UI. Iar în cazul aplicațiilor Dacă vorbim de aplicații industriale, mari cu UI complex, fine tuning-ul pe par- performanța acestor controale este importea de View devine tot mai dificil de aplicat. tantă și ea, ele find în mare parte black-box pentru consumatori. Se observă o anumită Controale 3rd party îngreunare dacă vorbim de un UI consisÎn WPF conceptul de controale stă tent, iar aceasta poate deveni o problemă. la baza structurii UI-ului, și sunt create Poate cel mai “problematic” control pentru a obține interfața grafică dorită si din punct de vedere al performanței e ar putea fi refolosite. De-a lungul timpu- DataGrid-ul. Aceasta și din cauză că ține lui, au fost provideri care s-au consacrat, și multe date spre a fi afișate. Majoritatea

dezvoltatorilor de controale oferă căi pentru a face produsule lor performante. Ce ar trebui avut în vedere în acest sens: • Virtualizarea: mare parte dintre controalele de grid sunt virtualizate, și dacă nu au un flag în acest sens ce trebuie setat (poate fi făcută pe Row/ Column). Hint: nu puneți un DataGrid într-un ScrollViewer, practic pierdeți virtualizarea.

• Paginarea: paginarea poate fi făcută la nivel de UI, având toate datele deja încărcate, dar puteți încerca și un sistem de încărcare de date dinamic, paginat în funcție de View • Încărcarea asyncronă: pe binding puteti folosi IsAsync = True, pentru că în acest caz încărcarea de date poate dura mai mult, și nu vreți să blocați UI-ul.

Performanța e unul din aspectele cheie ce trebuie avute în vedere când se alege un set de controale, pentru a nu avea o aplicație matură cu un UI bogat, dar așa de înceată încât nimeni nu ar lucra cu ea.

Performanța

WPF-ul e cunoscut pentru avantajele care de UI pe care le aduce, dar cum rămâne cu performanța? Am avut ocazia să lucrez pe mai multe proiecte WPF, din care două se remarcă pentru timpul de implementare lung și amploarea produsului în sine, unde performanța era una din necesitățile proiectului.

WPF nu a fost creat să fie performant “by design”. Binding-ul e mecanismul care stă la baza WPF-ului, iar pentru realizarea fiecărui binding se ocupă memorie. Când se

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

25

programare WPF – cum stăm cu performanța? ajunge la screen-uri complexe, cu multe controale, în care fiecare subparte e legată de un obiect de date, se observă că exista și un cost pentru toate avantajele sale.

O altă problemă apare la date ierarhice, când se schimbă data context-ul. Propagarea se face descendent pe toate nivelele, și refacerea binding-urilor necesită timp. Acest aspect poate deveni vizibil pentru utilizator, iar o alternativă nu e tot timpul la îndemână. Din păcate, nu se mai vede un avans al Microsoft spre îmbunătățirea controalelor, dovada stă în faptul că cea mai bună îmbunătățire adusă în direcția aceasta în .Net Framework 4.5 e Virtualizarea la TreeView. Roadmap-ul pentru WPF nu poate fi confirmat decât în linii mari, așa că este neclar care e viitorul pe aceasta directie, ținând cont ca și Silverlight deși promițător la un moment dat, a fost brusc întrerupt.

Se întâlnește destul de des o paralelă între WPF și WinRT, și aceasta nu din motive nefondate. Amândouă au la bază XAML și un API asemănător, dar WinRT a fost gândit în manieră de performanță. A lăsat deoparte bagajul acumulat de WPF și are un API nativ în C++. Din C# (sau javascript) se apelează componentele native, iar acest lucru se simte în viteza de reacție. În SDK-ul de Windows 7 se găsește o suită de programe de profiling, care dau posibilitatea de a analiza la run-time modul în care aplicațiile WPF se comportă și de a analiza ce optimizări se pot face pentru a spori performanța. În această suită se găsesc două componente care merită menționate.

Perforator - analizează modul în care se face rendering-ul aplicației. El afișează un set de grafice care dau posibilitatea de a analiza într-un mod foarte specific maniera în care se face rendering-ul fiecărei subpărți a unui screen si de a găsi eventualele probleme. Graficele oferite de Perforator constau în: analiza ratei de refresh, analiza schimbărilor intermediare care folosesc rendering-ul software, cel hardware și consumarea memoriei video.

Visual Profiler – prezintă problemele de performantă în contextul modului în care a fost construit layout-ul aplicatiei. Se parcurge ierarhia vizuală, și se vor întâlni obiecte high-level (cum ar fi butoane și TextBlock-uri) dar și cele low-level (cum sunt liniile și elipsele). În loc să descrie problemele de performanță arătând grafice, Visual Profiler descrie problemele folosind reprezentarea visuală a obiectelor (într-un mod similar cu cel în care funcționează UISpy ).

26

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

Comunitatea de dezvoltatori software e tot mai mare, și aceasta duce la o competiție tot mai acerbă între soluțiile software oferite. Cred că până la urmă, totul se va reduce la performanță.

Acest criteriu va face diferența între un software utilizabil la scara largă și unul utilizat doar pentru că nu există alternativă. Modul de răspuns a unui program dă factorul de satisfacție necesar, iar utilizatorul începe să fie educat și să ceară tot mai mult în aceasta direcție.

Referinte http://en.wikipedia.org/wiki/Windows_Presentation_Foundation http://en.wikipedia.org/wiki/Model_View_ViewModel http://msdn.microsoft.com/en-us/library/cc296376.aspx http://msdn.microsoft.com/en-us/library/188ht7d8(v=vs.80).aspx http://en.wikipedia.org/wiki/Pareto_principle http://msdn.microsoft.com/en-us/library/system.windows.data.binding. isasync.aspx

HR

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Team building (II)

D

acă prima parte a articolului s-a axat mai mult pe definirea a șapte pași de urmat în organizarea unui team-building, partea a doua va fi orientată mai mult spre a înțelege importanța și beneficiile unui program de team-building, precum spre prezentarea tipurilor de activități de team-building care există. Așa cum v-ați obișnuit și în acest număr vor fi și exerciții practice pe care le puteți folosi în a crește coeziunea echipelor pe care le coordonați.

Din experiența mea de până acum, majoritatea team-building-urilor se organizează în momentul în care apar situații conflictuale în cadrul echipelor. Team building-ul este văzut întotdeauna ca o soluție în depășirea problemelor, însă motivația care stă la baza deciziei de a implica membrii echipei într-un astfel de proiect, ar putea să fie: • Încurajarea lucrului în echipă înainte de a ieși la iveală un conflict între membrii acesteia; • Încurajarea competiției pozitive între membrii acesteia și susținerea punctelor de vedere multiple, deoarece acestea pot genera idei constructive care pot fi benefice proiectului; • Dobândirea de cunoștințe noi despre abilitățile și cunoștințele celorlați, pentru o mai bună împărțire a sarcinilor și pentru o mai bună înțelegere a rolurilor fiecăruia în cadrul echipei; • Înțelegerea procesului de delegare a sarcinilor, deoarece multe activități de team-building încurajează delegarea responsabilităților, ceea ce va duce la o

eficientizare a muncii în echipă, dar este și un factor important în crearea unui echilibru în cadrul echipei.

Timp alocat activitate

15 minute/ grup

Nume activitate

SCUTUL

Impărțire pe echipe

Grupul este împărțit în echipe

Localizare

Indoor / outdoor

Materiale

Obiective Descriere

Total:

de câte 2

Coala A4 cu instrucțiunile Pixuri Cunoașterea celorlalți membrii Participanții se împart în grupuri de câte 2 și discută cele 4 întrebări, apoi desenează aspectele pe care le consideră reprezentative pentru cealaltă persoană.

Desenele vor fi prezentate în final întregului grup împreună cu explicațiile de rigoare.

Necesar

Fiecare participant trebuie să aibă o listă cu întrebări (coală A4)

Activitățile de team-building pot fi și ele diverse: 1. Învățarea prin joc – desfășurarea unor activități, iar în urma soluționării sarcinii prin joc participanții extrag concluzii care vor duce la învățarea sau înțelegerea aplicării unei comunicări eficiente în cadrul echipei, precum și crearea coeziunii echipei prin câștigarea

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

27

HR Team building (II) Timp alocat activitate

Nume activitate Împărțire pe echipe Localizare Materiale

Obiective

Descriere

Necesar

28

15 minute planificare 30 minute executie – construierea podului 15 minute debriefing Total: 60 minute Podul

4 echipe (10 membri/ echipa – maxim) Indoor / outdoor Flipchart/ Carton Coli A4 Scotch, foarfecă, sfoară Plastic Colaborare între echipe; Planificarea activităților; Capacitatea de transmitere a informației.

Instructiuni: Este un exercițiu de lucru în echipă.

Scopul fiecărei echipe este acela de a construi o jumătate de pod care să se potrivească perfect cu jumătatea de pod construită de echipa cealaltă.

Cu resursele pe care le aveţi la dispoziţie, materiale şi abilităţi, veţi proiecta şi veţi construi jumătatea voastră de pod.

Reguli: 1. Desemnați un reprezentant prin care veți comunica cu cealaltă echipă. Reprezentanții își vor stabili întâlniri prin intermediul trainerilor, în cadrul carora va discuta despre strategia de construcţie, astfel încât să construiți două jumătăți de pod compatibile.

2. Reprezentatul va duce de fiecare dată o coală albă cu el şi va transmite informaţiile pe care voi îl instruiţi să le transmită. El se va întoarce cu noi informaţii pe care vi le va transmite vouă.

3. Reprezentanții nu au voie să ducă la echipe foile de la întâlniri, ci trebuie să transmită verbal ce s-a stabilit.

4. La finalul construcției, uniți cele două jumătăți de pod.

5. Podul trebuie să fie suficient de solid astfel încât să susţină o cană plină cu apă.

Concluzii: În primul rând vă precizez că a fost un joc de colaborare între echipe, ca între două firme partenere, sau între două departamente.

Succesul colaborării constă în a transmite curat informaţiile prin intermediul celor doi reprezentanţi.

Apoi, ca orice sarcină de echipă presupunea ca fiecare membru să îşi aducă contribuţia la atingerea obiectivului final. Erau mai multe etape în drumul către atingerea acestui obiectiv: - Planificarea activităţii: cum utilizaţi materia primă, proiectarea podului, distribuirea sarcinilor, cine e responsabil? de ce?, valorificarea abilităţilor membrilor, colaborarea, comunicarea.

-Construcţia propriu-zisă, implementarea planului, executarea.

Fiecare etapă era dependentă de succesul comunicării cu exteriorul şi în interior.

Fiecare lider de echipă trebuie să aibă instrucțiunile

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

încrederii celorlalți membri ai echipei; 2.

Organizarea de evenimente tematice care să încurajeze lucrul în echipă. Un bun exemplu sunt competițiile sportive în care membrii echipei învață să concureze unul cu celălalt și în felul acesta vor înțelege că în unele situații concurența poate fi benefică. Alte evenimente pot fi evenimentele în care sunt implicați toți angajații companiei, iar cel mai cunoscut exemplu sunt petrecerile de Crăciun.

3.

Evenimentele sociale sunt o altă modalitate de a crea coeziunea în echipă. Mediul informal este benefic în procesul de cunoaștere personală a membrilor echipei.

Cum menționam în articolul anterior, cu cât persoanele se cunosc mai bine la nivel personal, cu atât procesul de soluționare a unui conflict poate fi mai eficient.

Așadar, sintetizând, beneficiile programelor de teambuilding sunt mai multe decât intuitive: • Creșterea eficienței lucrului în echipă; • Cunoașterea membrilor echipei la nivel personal și profesional prin punerea lor în situații diverse; • Creșterea încrederii în membrii echipei; • Dezvoltarea sentimentului de apartanență la echipă și la companie; • Dobândirea sau îmbunătățirea unor abilități și cunoștințe; • Crearea unui mediu plăcut în cadrul echipei; • Motivarea membrilor echipei și creșterea stimei de sine; Cred că sunteți convinși de impactul pozitiv pe care activitățile de team-building le pot avea asupra efiecientizării procesului de lucru în echipă, de aceea vă încurajez să investiți și resurse financiare și umane pentru a organiza astfel de evenimente cât mai des.

Succes!

Andreea Pârvu

andreea.parvu@endava.com Recruiter în cadrul Endava

management

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Provocarile unui business analyst în Agile

S

chimbările rapide de piaţă au condus la nevoia companiilor de a scurta timpul de livrare al unui produs şi de a fi mai receptivi la expectanţele şi doleanţele clienţilor.

Metodologiile de dezvoltare agile sunt instrumente necesare, de top, ele reuşind să reprezinte un adevărat suport pentru echipele de dezvoltare a proceselor soft, în dorinţa lor de a se adapta conform noilor tendinţe de pe piaţă.

Monica Petraru

monica.petraru@urss.ro Senior Business Analyst @ UNIQA Raiffeisen Software Service

Metodologiile de implementare agile au un impact deosebit asupra disciplinei de analiză de business în general, întrucât aduc în prim - plan o metodă nouă de abordare şi prioritizare a cerinţelor în cadrul unei echipe de implementare al unui proiect IT. Analiştii de business sunt o componentă vitală a unei echipe IT în Agile pe întreg parcursul derulării proiectului, reprezentând legătura dintre partea tehnică şi cea business. Calităţi precum colaborarea, facilitarea, leadership-ul, coaching-ul, cât şi teambuilding-ul devin competenţe necesare, suficiente şi esenţiale pentru asigurarea livrării cu succes a unui produs IT în final. Împreună cu noile maniere şi trăsături ale procesului de dezvoltare, analiştii de business devin persoane critice în asigurarea succesului unei echipe ce abordează o metodologie agilă.

Migrarea de la o perspectivă de abordare tradițională a unui proiect la una „agilă” va conduce la o redefinire a rolurilor funcţionale din cadrul unei echipe de proiect într-o manieră diferită.

Pentru analiştii de business, gestionarea cu succes a unui proiect agil depinde foarte mult de procesul de definire a cerinţelor în

paşi mai mici şi dezvoltarea unei colaborări mai strânse cu întreaga echipă de-a lungul SDLC –ului proiectului. În cele ce urmează, acest articol va explora impactul metodologiei de dezvoltare agilă asupra Analizei de Business,.

De asemenea identificarea competenţelor necesare şi conturarea rolului Analistului de Business pentru a facilita tranziţia de la metodologii tradiţionale la cele Agile, vor reprezenta subiecte de analiză.

Definirea cerinţelor de business în Agile

Într-o lume agilă, cerinţele software sunt dezvoltate prin explorarea continuă a nevoilor de business. Acestea sunt colectate și rafinate printr-un proces iterativ de planificare, de prezentare a criteriilor de acceptare, de prioritizare şi dezvoltare a acestora, precum şi de evaluare rezultatelor obţinute. De-a lungul derulării procesului de analiză business, specialiştii acestui domeniu trebuie să se asigure în mod constant că toate caracteristicile cerute de clienţi se aliniază cu obiectivele de business ale produsului, mai ales ca acestea evoluează și se pot schimba în timp.

Ce înseamnă Analiza de Business în context Agile? Aceasta aduce în prim- plan

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

29

programare Provocarile unui business analyst în Agile nevoia creşterii de livrare a valorii de busi- implicaţi. ness către sponsorii si clienţii proiectului / Părţiciparea unui Analist de Business produsului aflat în curs de implementare. poate fi abordată din mai multe perspective: Domeniul Analizei de Business Agile res• În cadrul unor proiecte, nevoia unui pectă cu stricteţe valorile şi principiile specialist dedicat nu e solicitată. Orice ilustrate în “Agile Manifesto” (www.agilemembru al echipei poate al echipei de manifesto.org): implementare poate executa activităţi de • Valorificăm mult mai mult interacidentificare şi prelucrare a cerinţelor. ţiunea dintre oameni decât cea dintre • În cadrul unui mediu mai complex, procese şi instrumente. analistul de business joacă rolul unui • Target-ul nostru primordial este acela moderator, reuşind să-i aducă la un conde a satisface cerinţele clientului nostru sens pe toţi participanţii implicaţi cu prin livrarea continuă a unui software scopul de a defini cerinţe clare pentru de calitate . echipa de dezvoltare.

• Dezvoltarea produselor de soft repre• Responsabilul de produs (engl. zintă măsura principală de obţinere a Product owner) / reprezentantul clienprogresului. ţilor (engl. “Customer representative”): e însărcinat să ia act de tot ceea ce Rolul Analizei de Business în context înseamnă caracteristicile produsului şi agil este acela de a oferi informaţia corectă prioritizarea acestora. și necesară echipei de implementare în • Substitutul responsabilului de produs momentul şi în etapa când aceasta este când acesta nu este disponibil. solicitată pentru a asigura o stabilitate a • Analistul poate fi definit ca un busiderulării procesului soft. ness coach într-un produs / proiect, unde În context agil, analiştii de business pot responsabilul de produs este o persoană beneficia de feedback-ul constant al cliendedicată, care nu dispune însă de experiţilor atunci când efectuează împreună cu enţa tehnică corespunzătoare sau echipa partea de client o recenzie a rezultatelor de implementare nu are cunoștinţele de obţinute în urma efectuării unor iteraţii business necesare. succesive. Astfel, ei pot executa rafinarea specificaţiilor produsului pentru a se asiUnul dintre elementele cheie vitale gura de menţinerea coeziunii cu nevoile pentru un analist de business într-un de business a produsului / proiectului, cât mediu agil este reprezentat de abilitatea de şi identificarea şi reducerea riscurilor încă a utiliza feedback-ul pentru a genera mecadin incipitul proiectului / produsului. nismul schimbării.

Analistul trebuie să revizuiască în mod Procesele de dezvoltare iterative oferă constant împreună cu toate părţile implişansa de a creşte gradul de eficienţa în cate cerinţele şi totodată să se asigure că cadrul activităţii de analiză de business. În orice modificare a nevoilor de business cadrul metodologiei Waterfall, analiza spe- sunt reflectate cu acurateţe în iteraţiile viicificaţiilor are loc înaintea începerii fazei de toare ale produsului. implementare.

Identificarea factorilor de risc corelată Calităţile de succes ale unui Analist de cu dezvoltarea specificaţiilor de business Business într-o echipă AGILE conduc la modificarea sau eliminarea cerinConform punctelor stipulate în Agile ţelor, efortul depus în acest sens devenind Manifesto, întreaga echipă trebuie să fie inutil. Aşadar, prin oferirea specificaţiilor extrem de competentă şi eficientă în ceea ce de tip just – in – time, scade semnificativ priveşte activitatea ei profesională. Pentru şansa de a reface anumite cerinţe, întrucat a atinge toate obiectivele de productivitate doar specificaţiile necesare release-ului pla- planificate într-o echipă agilă , analistul nificat vor fi definite în detaliu şi ulterior de business trebuie sa fie mereu cu un pas implementate.

Ce înseamnă sa fii un Analist de Business în AGILE?

Abordarea unor proiecte de complexitate ridicată a condus la creşterea importanţei funcţionale a unui analist de business. Rolul acestuia este acela de a crea o viziune a produsului bazându-se pe specificaţiile primite de la toţi stakeholder-ii

30

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

înaintea tuturor.

Acesta are datoria de a cunoaşte întreaga viziune şi lista de specificaţii a produsului şi de a face parte din echipa finală de livrare a produsului. Ei sunt participanți activi, responsabili de planificare, analiză, testare și demo al produsului. Analistul se asigură ca produsul să respecte toate standardele cerinţelor de business. Un alt element primordial în activitatea sa este acela de a defini criteriile strategice pentru finalizarea produsului / proiectului. În această etapă, calităţi precum negocierea, comunicarea şi facilitarea sunt esenţiale. Este un moment când analistul are nevoie de capacitatea de a asculta şi întelege feedback-ul primit de la toate părţile direct interesate și ulterior de a utiliza aceste informații primite pentru a executa modificările necesare în analiza şi prioritizarea cerinţelor proiectului / produsului.

Analiştii de business trebuie să posede o capacitate enormă de a înțelege caracteristicile metodologiei agile pe care o folosesc în munca lor de zi cu zi cu scopul de a gestiona, extrage, analiza, documenta, comunica şi valida specificaţiile. În cele ce urmează, se vor aduce în prim – plan o suită de metodologii agile şi rolul analistului de business în fiecare dintre acestea.

Analiza de Business în SCRUM

În Scrum nu se face o referire minuţioasă şi exactă asupra activităţilor de analiză de business. Ca un fapt adiacent, multe dintre activităţle specifice analizei de business apar ca etape implicite în Scrum. În acest sens, figura următoare ilustrează ciclul de viată specific în Scrum unde activităţle tipice de analiză de business se vor suprapune:

TODAY SOFTWARE MAGAZINE Realizarea şi asigurarea mentenanţei backlog-ului produsului reprezintă o activitate majoră a analizei de business. Pentru o clarificare mai specifică, backlog-ul este construit cu ajutorul: • elementelor de analiză de business organizatională: identificarea lacunelor şi capacităților noi, utile pentru a atinge standardele organizaţionale propuse şi alinierea acestora la caracteristicile organizației • evaluarea și validarea soluţiei. În cadrul unui sprint, activităţile de analiză de business se focusează strict pe definirea cerinţelor pentru elementele backlog-ului ce sunt implementate şi pe criteriile de acceptare a acestora (“Just – in – time requirements gathering”)

produsului. În acest caz, apare imperioasa nevoie a unui analist de business.

Contribuţia acestuia se va materializa prin crearea unei reprezentări grafice de poveşti (engl. “story mapping”) de - al lungul unui continuum de timp. Aceasta va fi utilizată pentru a identifica riscurile şi dependinţele între poveștile de utilizator în vederea optimizării valorii livrate de fiecare punere în aplicare a unei poveşti într-o manieră incrementală.

Competenţele specifice analizei de business pot fi utilizate pentru a asigura că problemele ce stau la bază vor fi abordate într-un mod convenabil pentru majoritatea actorilor implicaţi în proces, precum şi pentru asigurarea criteriilor riguroase de acceptare ce vor fi selectate pentru fiecare user story.

Technicile specifice sunt: Technicile specifice sunt: • Gestionarea backlog-ului (engl.

• Poveştile utilizatorilor (engl. “User “Backlog management”) – prin interstories”); mediul acestuia se asigură o bună • Maparea poveştii (engl. “Story prioritizare a cerinţelor, cât şi partea mappings”); dedicată managementului schimbării.

• Descompunerea poveştii (engl.

• R e t r o s p e c t i v e l e ( e n g l .

“Story decompositions”); “Retrospectives”) – Analiştii de business • E l a b o r a r e a p o v e ş t i i ( e n g l . trebuie să acorde o atenţie deosebită feed“Story elaboration”). back-urilor cu privire la cerinţele pe care le oferă echipei şi totodată cum și când Analiza de Business în Kanban acestea sunt prevăzute în scopul de a găsi Bazându-se pe teoria constrânmodalităţi de îmbunătăţire a proceselor gerilor şi totodată pe lean product în care sunt utilizate. development, Kanban se axează pe următoarele caracteristici: Analiza de Business în Extreme • vizualizarea productivităţii, Programming • limitarea muncii de-a lungul Pentru a facilita o mai bună înteleprocesului, gere a acestei metodologii, în figura de mai • concentrarea strict doar pe cerinţele jos se ilustrează modelul XP: ce trebuie implementate,

Această metodologie se concentrează foarte mult pe “value driven development”, şi mai puţin pe activităţi prestate în domeniul analizei de business. Conform modelului XP, rolul clientului este reprezentat de un grup de oameni care ştiu exact specificaţiile pe care trebuie să le respecte sistemul.

Totuşi există anumite circumstanţe, când modelul XP este aplicat la scară largă sau clienţii nu au o viziune clară a

• n e v o i a u n e i î m b u n ă t ă ţ i r i continue.

Activitătile de analiză de business se caracterizează prin constanţă de-a lungul ciclului de viață al unui proiect. Pentru menţinerea unei ordini a functionalităţilor ce trebuie implementate, analiştii de business vor utiliza tehnici de identificare şi extragere de noi specificaţii ale produsului. Ulterior, prin intermediul metodelor

specifice analizei cerinţelor se vor prioritiza specificaţiile având la bază valorile de business concret stabilite. Gestionarea listei de cerinţe, cât şi identificarea şi definirea domeniului de business se vor materializa prin aplicarea technicilor binecunoscute de analiza de business. În ceea ce priveşte etapa de planificare şi coordonare a task-urilor în metodologia Kanban, se va apela la acorduri privind nivelul serviciilor (engl. “Service Level Agreements”) pentru a menţine trackingul enhacement-urilor la care se lucrează momentan. În Kanban, această estimare include planificarea si prioritizarea activităţilor de analiză de business ce au loc înainte de etapa de implementare a funcţionalităţilor. Astfel, analistul de business se focusează strict pe monitorizarea şi planificarea activităţilor, putând face o revizie constantă si rafinare a estimărilor de fiecare dată când o nouă funcţionalitate intră în faza de analiză a ciclului Kanban. Un analist de business extrem de bun va reuși să definească cerinţe noi pentru sistem mult mai repede decât acestea ar putea fi implementate şi testate. Acest fapt este util pentru un analist de business, întrucât îl va ajuta la identificarea şi gestionarea riscului încă din incipitul proiectului. După cum se poate observa, succesul de piată în economia zilelor noastre depinde foarte mult de promptitudinea răspunsului dat la tendinţa schimbătoare a acesteia. S-a demonstrat faptul că aspiraţiile tradiționale de livrare a produselor nu sunt extrem de prompte în anumite tipuri de business unde se cere o calitate deosebită a produselor ce se doresc a fi livrate.

Concluzii

Metodologiile agile permit echipelor implicate în dezvoltarea produselor să împlinească doleanţele clienţilor prin crearea unei ambianţe de lucru plăcute unde membrii echipei vor dori să se implice total. Analiştii de business îndeplinesc un rol cheie în cadrul unei echipe agile.

Pentru a-şi atinge obiectivele cu succes, aceştia trebuie să treacă de la o abordare consacrată de gândire în ceea ce înseamnă analiza de cerinţe. Ca un element adiţional, analiştii trebuie să îşi îmbunăţească procesul de documentare a specificaţiilor, cât şi aprofundarea de noi tehnici pentru managementul eficient al acestora. Întregul succes va depinde în mare măsură de cât de bine vor reacţiona analiştii de business la noile tendinţe de lucru cu specificaţiile, la formarea echipelor şi la colaborarea tuturor stakeholder-ilor implicaţi.

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

31

management

Project Manager și Business Analyst - un duet care poate face diferența în outsourcingul românesc

L

Adrian Cighi

adrian.cighi@tss-yonder.com Project Manager @ Yonder

ucrez în IT, în software outsourcing, de mai bine de zece ani, și am urmărit dezvoltarea acestei industrii dinăuntrul ei. Criza financiară și focusul pe eficientizarea costurilor au îndemnat tot mai multe companii să apeleze la outsourcing, trend ce i-a favorizat dezvoltarea. Cu ce urmări? În primul rând a creat un glob de cristal protector în jurul acestui segment care a continuat să crească organic în ciuda crizei financiare și a înflorit tocmai într-o perioadă în care alte industrii își restrângeau activitatea sau dispăreau din peisaj. În al doilea rând, a fost acompaniată de o ofertă de muncă mai largă, salarii bune și un mediu de lucru la nivel occidental. Creșterea costurilor face însă ca marja de profit în cazul outsourcing-ului să nu mai fie la fel de mare cum era cu 7-10 ani în urmă și să facă loc astfel concurenței puternice pe cost venite dinspre India sau China.

Și atunci ce putem face noi, aici, în România?

Ca să putem răspunde la această întrebare ar trebui să ne uităm la principalii factori care influențează alegerea unui furnizor de servicii software: • Calitatea produselor furnizate • Preț • Referințe (Încredere) • Flexibilitate • Resurse • Relații de colaborare • Asemănări culturale • Localizarea Oare care dintre ei poate face diferența? Cu siguranță unii factori nu pot face diferența - cum ar fi prețul. Nu putem concura pe preț tot timpul pentru că va influența resursele și sustenabilitatea pe termen lung. În ceea ce privește resursele ( profesioniștii de care avem nevoie) ar fi extrem de greu de concurat la nivel cantitativ cu India sau China doar uitându-ne la diferenta de populație. Și, totuși, există o serie de arii cheie în care nu doar că putem face diferența, dar am putea chiar excela.

Commitmentul pe calitate: este mai mult decât a livra produse de calitate, cu cod bine scris. Presupune garanție oferită clienților încă de dinainte de începerea

32

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

proiectelor. “Commitment pe calitate” se leagă de gradul de maturitate al unei companii și înseamnă asumarea calității, a termenelor și a tuturor condițiilor convenite.

Predictibilitatea: înseamnă capacitatea unei companii de a înțelege clientul, de a fi în măsură să îi creioneze un roadmap viabil, sustenabil și care să îi asigure succesul într-un mod convingător.

Customer intimacy: se referă la a înțelege nevoile și afacerea clienților, piața și clienții și la a încerca, prin idei inovative, să livrezi cele mai bune soluții. Cum îți dai seama dacă faci o treabă bună?

Atunci când clientul te percepe ca pe un consultant de încredere și nu doar ca pe un prestator de servicii, scopul este atins în mare parte.

Rolurile care fac diferența

Este de necontestat necesitatea unei echipe de proiect valoroase pentru obținerea ambițiilor de mai sus, dar din această echipă se disting două roluri cheie care pot face diferența, în special prin valoarea adăugată. Acestea sunt rolurile de Project Manager și de Business Analyst.

Dacă un Project Manager profesionist asigură predictibilitatea, un Business Analyst face legătura între problemele clientului și

TODAY SOFTWARE MAGAZINE echipa de dezvoltare și contribuie în mod hotărâtor la obținerea poziției de “trusted advisor” menționat anterior.

Dacă acum câțiva ani companiile căutau Project Manageri cu cunoștinte aprofundate pe domeniul proiectului, suplinind astfel și rolul de BA, schimbările din ultimii ani și profesionalizarea sectorului au determinat specializarea rolurilor și necesitatea unei poziții de sine stătătoare pe domeniul analizei de business. Mai mult, faptul că metodologiile agile pun focus pe rolul de BA (sau pe specialistul de produs), rolul de Project Manager a evoluat spre a fi un integrator de echipe, un rol care lucrează cu echipe distribuite pentru a atinge scopul proiectul și în a ține costurile sub control.

Sigur, există voci care spun că există un puternic conflict între cele două roluri, cel de PM și cel de BA. La prima vedere acest conflict este real, deoarece PM-ul gestionează bugetul/scopul și resursele, iar BA-ul se ocupă mai mult de detaliile esențiale rezolvării și optimizarii proceselor de business, care pun presiune pe buget și scop. Și, totuși, dacă nu există o colaborare strânsă între cele două roluri sau dacă unul dintre ele este mai slab există o mare probabilitate să nu fie obținut succesul proiectului. Mai mult, pentru că cele doua roluri au anumite responsabilități comune există nevoia unui framework de colaborare.

Există doi mari jucători în stabilirea direcțiilor pentru cele două roluri:

Project Management Institute (PMI) și International Institute of Business Analysis (IIBA), care au creionat un astfel de model de colaborare.

Dacă luăm principalele faze din proiect definite de cele două institute de profil, avem următoarea implicare a celor doua roluri: • Inițierea proiectului (“Inception”): aici un rol esențial îl are BA-ul pentru că, în această fază se construiește un business case. Aceasta este etapa în care se ia decizia de “Go - No go”. Tot acum sunt identificate nevoile de business.

• Planificarea: rolul de PM este esențial, deoarece acum se construiește planul de proiect, se alocă resursele necesare, project managerul își definește cele trei zone importante pe care le va monitoriza: scop, buget și timp.

• Execuția, monitorizarea și controlul: Ambele roluri trebuie să lucreze în tandem pentru a obține succesul proiectului. Dacă PM-ul se concentrează mai mult pe monitorizarea bugetului, a costurilor, timpului, resurselor și a riscurilor (fiind principalul responsabil pe scopul proiectului), BA-ul pune accent pe funcționalitate, calitate, pe riscurile care vin dinspre partea funcțională, din zona de produs. Totodată, prin deciziile luate de el, se influențează scopul proiectului prin schimbări sau defecte găsite în produs.

• Încheierea: în această fază există un efort comun PM și al BA pentru a

obține acceptarea proiectului din partea clientului.

Concluzii

Unul dintre modurile prin care România se poate remarca pe piața de IT nu este axat pe criterii de cost scăzut, ci prin crearea de valoare adăugată pentru clienți, proces în care cele două roluri descrise mai sus au un aport semnficativ.

Project Managerii și Business Analiștii trebuie să colaboreze pentru un țel comun și anume spre obținerea de soluții inovative care rezolvă problemele de business ale clienților.

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

33

programare

Recenzia cărții: Android Apps with Eclipse de Onur Cinar

A

ceastă recenzie este despre un subiect foarte popular în zilele noastre, în lumea dezvoltatorilor de aplicaţie, aplicaţiile Android. Mulţi clienţi, precum aplicaţiile pe dispozitivele mobile, folosesc această platforma.

Silviu Dumitrescu silviu.dumitrescu@msg-systems.com Consultant Java @ msg systems Romania

Dispozitivele mobile pot fi folosite drept clienţi thin într-un browser web, dar în această recenzie vom introduce acele elemente care transformă dispozitivele mobile într-o platformă, în care putem dezvolta şi rula aplicaţii de sine stătătoare. Partea care nu este cuprinsă în această carte este aceea a dezvoltării clienţilor rich pentru aplicaţii enterprise, care rulează offline sau online, având un modul backend găzduit de un server de aplicaţie.

Prezenta carte, intitulată Android Apps with Eclipse de Onur Cinar, prezintă o trecere în revista introductivă despre cum să instalăm, să configurăm şi să rulăm aplicaţiile Android. Nu se vor aminti concepte despre Android API sau tehnici de programare, ci este doar un scurt rezumat despre cum să utilizăm Eclipse Android Toolkit (ADT).

După părerea mea oricine poate citi această carte.

Desigur, unele cunoştinţe generale despre limbajul Java sunt binevenite, dar nu obligatorii. Este, aşadar, o carte uşor de citit. După ce au fost făcute toate instalările, partea de instalare este descrisă în aproape 40% din carte, urmărirea programelor prezentate este uşoara.

Tot ce avem de făcut este să copiem în Eclipse codul şi

34

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

să-l rulăm. Totuşi, vă recomand să studiaţi codul. Vă poate oferi soluţii sau exemple de implementare, dar şi idei pentru extensii, în munca voastră viitoare.

Cartea este organizată în 10 capitole prezentând diverse aplicaţii. Una dintre ele este “Movie Player”. În această carte toate exemplele sunt dezvoltate folosind Android 2.3.3, probabil cea mai populară versiune de Android, deşi a fost lansată în 2011. Găsim în carte şi discuţii despre alte versiuni, ultima versiune de Android tratată în carte fiind Android 4.0.4, lansată în

business februarie 2012.

Aşa dupa cum este bine cunoscut, platform Android este proprietate a Google şi reprezintă un open standard pentru dispozitivele mobile. Statistic vorbind, statistic prezentate în carte, Android deţine 48% din piaţa de aplicaţii pentru dispozitivele mobile.

Android este mai degrabă un software stack complet pentru dispozitive mobile, decât un sistem de operare. Android se bazează pe sistemul de operare Linux şi pe Java Virtual Machine pentru aplicaţii utilizator. Android este format dintr-o mulţime de de componente, ce pot fi accesate atât de platformă cât şi de alte aplicaţii. Aceasta permite interoperabilitatea aplicaţiilor.

Cea mai importantă componentă a aplicaţiei Android este activity, care corespunde unui ecran vizual. Utilizatorul poate interacţiona cu aplicaţia prin intermediul acesteia. O operaţie pe activity este numita intent şi poate determina afişarea altor activities. Munca de fundal a unei aplicaţii este dată de services. Sunt şi multe alte componente într-o arhitectură Android, dar las cititorului plăcerea să le găsească în capitolul 2 al cărţii. Platforma Android furnizează modalităţi multiple de stocare a datelor printre care bazele de date SQLite.

Următoarele două capitole, 3 şi 4, sunt despre IDE-ul Eclipse şi metodele de instalare ale acestuia dependent de platformă.

După părerea mea, aceia care sunt familiari cu IDE-ul Eclipse pot sări aceste două capitole. Pentru ceilalţi este o excelentă modalitate de a deveni experţi în utilizarea

TODAY SOFTWARE MAGAZINE Eclipse-ului.

faţă prezintă Scripting Layer for Android (SL4A), care cuprinde o multitudine de interpretori pentru Android precum Perl, Python, Rhino etc.

Aşa după cum am mai afirmat, în spatele simplităţii aparente cartea este un ghid atât pentru începători cât şi pentru cei care caută soluţii pentru problemele lor de dezvoltare a aplicaţiilor Android.

Capitolul 5 descrie instalarea ADT developer tools, inclusiv a emulatorului Android. Începând cu capitolul 6 vom utiliza Android Developer Tool. Prima aplicaţie prezentată este “Movie Player”. Tot în acest capitol se discută manifest editor, layout editor şi resource editor. Partea finală a capitolului se referă la implementarea claCa de obicei spun că sunt intersat în selor implicate în proiect. discuţii cu cititorii şi de aceea îi invit să le iniţieze sau să ia parte la ele.

Capitolul 7 este despre Android Native Development Kit (NDK), care permite Lectură placută! dezvoltatorilor să implementeze porţiuni de aplicaţie în cod nativ maşina. NDK furnizează biblioteci C, o bibliotecă minimală C++, o bibliotecă Math, o bibliotecă grafica Open GL şi multe altele. Capitolul include un ghid de instalare NDK şi Sequoyah (plug-in ce furnizează un mediu complet de dezvoltare a aplicaţiilor mobile).

Capitolul 8 extinde proiectul movie player pentru rularea filmelor în format AVI. Aceasta foloseşte Android NDK, deoarece bibliotecile AVI vin cu soluţii open source implementate în C/C++.

Ultimele două capitole sunt despre Android scripting. Primul prezintă partea teoretică iar al doilea unele extensii ale proiectului “Movie Player”. Android scripting reprezintă este o unealtă la îndemână pentru task-uri simple. Script-urile nu trebuie compilate şi în consecinţă nici împachetate sau desfăşurate pe server. Cartea de

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

35

programare

Load Test folosind Windows Azure

Î

Radu Vunvulea

Radu.Vunvulea@iquestgroup.com Senior Software Engineer @iQuest

36

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

ntr-o lume perfectă m-aș aștepta să pot rula un load test sau un stres test folosind un furnizor de cloud fără să fiu obligat să modific o linie de cod din testele mele. În cadrul acestui articol vom descoperi cum putem să facem acest lucru folosind un nou serviciu de cloud. Cum o persoană care are cunoștințe zero despre cloud poate să ruleze un load test de 50.000 de useri timp de 24 de ore cu costuri minime, fără să fie obligat să achiziționeze și să configureze 10, 20 de noduri.

Ce este un load test?

Dar ce este de fapt un load test? Scopul principal pe care un astfel de test îl are este definirea și validarea load-ului maxim pe care un sistem îl poate avea fără ca performanța să scadă simțitor. Chiar dacă dezvoltatorul îți spune că sistemul poate să gestioneze fără nici o problemă 1000 de useri simultan, un load test poate să dovedească contrariul, chiar și pe cele mai simple scenarii.

Există o demarcație foarte subțire între un load test și un stress test. De foarte multe ori un load test se finalizează cu un stress test care are ca scop observarea comportamentului pe care sistemul îl are

în momentul în care load-ul crește peste capacitatea maximă pe care acesta trebuie să o suporte.

Ce ne oferă piața în acest moment?

La ora actuală piața este plină de diferite soluții pentru testare automată și pentru rularea load testelor. Produse precum Selenium, LoadStorm sau Neoload domină piața.

Dacă folosim o soluție on-premise trebuie să fim pregătiți să rezolvăm probleme precum achiziția sau rezervarea resurselor pentru load test. Într-o companie mică va fi greu cumpărarea a 10 servere doar pentru a putea rula un load test. În schimb într-o companie mare, chiar dacă are resurse financiare suficiente, din momentul în care facem o cerere pentru aceste resurse, până în momentul în care o să avem resursele disponibile, poate să treacă o perioadă lungă de timp – uneori chiar să fie prea târziu. Pe lângă acești factori, configurarea fiecărei mașini și deploy-ul

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

poate să fie un labirint din care să nu mai găsim ieșirea.

Ce ne propune Microsoft?

Pe această piață, extrem de matură a apărut Microsoft cu o soluție extrem de ingenioasă. Dacă acesta deja are o infrastructură pentru cloud puternică și robustă, de ce să nu ofere posibilitatea de a rula load teste folosind Azure. Deși aceștia nu au prima soluție de acest gen de pe piață, Microsoft are un as în mânecă. Aceștia îți permit să rulezi un load test folosind Azure fără să fie nevoie să faci o configurație în plus. Trebuie să ai doar un cont pe Visual Studio Team Foundation Service (http:// tfs.visualstudio.com/), aceasta fiind folosit pentru facturare.

Până acum, un load test se putea face folosind soluțiile pe care Micosoft ni le pune la dispoziție prin intermediul unui Load Test Ring. Acesta este format dintr-un controller ce controlează testele – Load Test Controller și unul sau mai mulți agenți pe care testele noastre rulează. O arhitectură care are la bază master-slave. Noua versiune

Avem posibilitatea de a defini UI tests și nu numai. Pe lângă posibilitatea de a face record și de a rula teste de UI, putem în orice moment să ne scriem testele noastre specifice și să lovim diferite endpoint-uri.

Un endpoint testat nu trebuie să fie doar HTTP sau HTTPS. Putem la fel de bine să testăm un endpoint WCF, REST sau un web service. Singura condiție care există este ca endpoint-ul să fie accesibil de pe internet.

Visual Studio 2013 ne aduce un nou template de proiect – Web Performance and Load Test Project. Acest tip de proiect ne v-a permite să ne definim și să rulăm load teste pe cloud fără nici un fel de de Visual Studio 2013 ne pune la dispoziție probleme. o noua opțiune – în loc să rulăm testele noastre în propriul nostru Load Test Ring Cum să cream un load test? putem să le rulăm direct pe Azure, fără nici Cea mai simplă variantă pentru a crea o configurație în plus. Nu este nevoie să un load test pentru o aplicație web este să ne facem deploy la nici o mașină virtuală sau creăm unul sau mai multe teste de tip Web să configurăm diferite servicii.

Performance Test. Acest tip de teste pot să fie UI teste, fiind foarte ușor de creat și Load Test Web Service automatizat. Folosind recorderul de UI care Load Test Web Service este servicul de vine odată cu Visual Studio 2013, putem pe Azure care ne ajută să facem acest lucru. să creăm un Web Performance Test doar Prin intermediul acestuia, Visual Studio în câteva secunde. Un astfel de test poate 2013 încarcă testele noastre pe cloud. În să fie modificat în orice moment și dacă spatele acestui serviciu există un pool de dorim avem posibilitatea să generăm cod test agents care este folosit pentru a rula pentru test. Prin această metodă, cei care testele noastre. Dar acest lucru se întâmplă doresc să scrie cod pentru a modifica un în spatele scenei, fără ca noi să fim obligați test pot să facă asta foarte ușor. Bineînțeles, să facem ceva. Toate rezultatele testelor funcționalități precum detectarea automată noastre, împreună cu diferiți performance a elementelor dinamice pe care o pagina le counters ne sunt puse la dispoziție. are sau parametrizarea diferiților parametrii este suportat out of the box.

Care sunt caracteristicile principale?

Pentru fiecare test de acest gen putem Înainte să ne uităm peste diferite să avem diferite surse de date, precum o funcționalități care sunt suportate, vă bază de date, un CSV sau un fișier XML. propun să aruncăm o privire peste cele Se pot folosi destul de ușor testele scrise în mai importate opțiuni suportate în acest Selenium de exemplu. Fiecare test poate să moment. apeleze la rândul său alte teste, astfel putem să reutilizăm o mare parte din logica pe care o avem pentru testare.

Până acuma am văzut cum se poate crea unul din testele care pot să fie folosite pentru load test. Cred că este momentul perfect să ne uităm ce ne permite un load test să facem.

Care sunt funcționalitățile de bază?

Prima funcționalitate întâlnită în momentul în care scriem un load test este “thinking time”. Putem să definim diferite profile și intervale de timp prin care să simulăm un utilizator real. De exemplu putem ca după fiecare test să simulăm un delay de X secunde. Avem la îndemână diferite profile de acest gen pe care le putem folosi.

Simularea unui load test se poate face www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

37

programare Load Test folosind Windows Azure prin diferite moduri. Avem posibilitatea să rulăm un test de la bun început cu același număr de useri sau să ne definim numărul de useri cu cât să crească la fiecare pas. Bineînțeles, de cele mai multe ori este nevoie să rulăm diferite scenarii în același timp.

Din această cauză, avem posibilitatea nu doar să specificăm testele pe care dorim să le rulăm și în ce proporție, cât și modul în care aceste teste să ruleze. De exemplu, putem să specificăm de câte ori fiecare test trebuie să ruleze într-un anumit interval de timp sau care este numărul de useri care trebuie să ruleze un anumit test în fiecare moment când load test-ul rulează.

Putem să simulăm diferite browsere pe care clienții le au și diferite tipuri de conexiuni. Dar ceea ce mi se pare cel mai interesant este posibilitatea de a adăuga și a accesa nu doar performance counters de pe clienți cât și de pe serverele pe care aplicația noastră rulează. În acest mod putem să monitorizăm și să vizualizăm counteri atât de pe clienți cât și de pe server.

Cum să rulăm un load test în cloud?

Care este prețul?

În momentul de față acest serviciu este în faza de preview.

Fiecare utilizator are lunar 2000 de minute virtuale pe care le poate folosi pentru load teste. În momentul de față nu există prețurile finale. Dacă aveți nevoie de mai multe puncte pentru load teste nu ezitați să intrați în programul de early adoption fără costuri suplimentare. O să aveți acces la 200.000 de minute virtuale în fiecare lună pe care le puteți folosi în voie. Acceptarea unui request de acest fel ia foarte puțin (în cazul meu a fost sub 6 ore).

Prima dată când am auzit de minute virtuale m-am întrebat ce sunt acestea. Un minut virtual este egal cu durata load test-ului înmulțit cu numărul de useri.

Odată ce am rulat testele vom avea acces la toate rezultatele incluzând performance counters, testele căzute, mesaje de eroare și diferite diagrame. Toate rezultatele pot să fie exportate într-un Excel care va conține în mod automat diagrame perfecte pentru management și clienți.

Până în acest moment am văzut care sunt principalele opțiuni pe care le avem la dispoziție pentru un load test. Dar încă nu am văzut cum putem să rulăm un astfel de test. Tot ce trebuie să facem pentru a putea rula un load test pe cloud este să deschidem Local.testsettings, iar în tab-ul General să selectăm “Run tests using Visual Studio Team Foundation Service”. Da, doar atât este nevoie să facem pentru a putea rula testul pe cloud. Bineînțeles trebuie să fim logați în Visual Studio cu un cont ce este legat la Visual Studio Team Foundation Service.

Vă invit să încercați noul serviciu din cloud pentru load test.

Eu am fost surprins plăcut de acest serviciu și cred că o să ne ușureze munca.

38

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

programare

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Programare Funcțională în Haskell (IV)

L

a finalul articolului trecut reușisem să obținem o aplicație simplă ce permitea căutarea unor informații despre persoane în trei tabele (reprezentate ca liste de perechi). Vom prezenta în continuare codul cu care am terminat articolul trecut.

Începem cu un set de extensii ale compilaCu acest cod putem căuta în fiecare tabelă torului ce ne vor permite să fim mai expresivi. informații folosind un API comun: Mihai Maruseac

mihai.maruseac@gmail.com IxNovation @ IXIA membru ROSEdu, ARIA

{-# {-# {-# {-#

LANGUAGE LANGUAGE LANGUAGE LANGUAGE

MultiParamTypeClasses #-} FunctionalDependencies #-} TypeSynonymInstances #-} FlexibleInstances #-}

*Main> search „Ion” nameAge Nothing

Continuăm cu definițiile tipurilor de date: type type type type

Name = String Age = Int Address = String PhoneNumber = Integer

*Main> search „Mihai” nameAge Just 25 *Main> search „Mihai” nameAddress Just „a random address” *Main> search „Gabriela” nameAddress Nothing

newtype NameAgeTable = NAgT [(Name, Age)] deriving Show newtype NameAddressTable = NAdT [(Name, Address)] deriving Show newtype NamePhoneTable = NPT [(Name, PhoneNumber)] deriving Show

Ne amintim că deriving Show îi spune compilatorului să definească automat câte o metodă show pentru a putea converti tipul de date la String pentru fiecare tip de date.

Populăm cele trei tabele cu valori de test: nameAge = NAgT [(„Ana”, 24), („Gabriela”, 21), („Mihai”, 25), („Radu”, 24)] nameAddress = NAdT [(„Mihai”, „a random address”), („Ion”, „another address”)] namePhone = NPT [(„Ana”, 2472788), („Mihai”, 24828542)]

*Main> search „Ionela” namePhone Nothing *Main> search „Mihai” namePhone Just 24828542

Aici ne-am oprit data trecută. Astăzi ne vom ocupa de modul în care putem obține informații din toate tabelele (vom simula o operație de join). Vom scrie o funcție getInfo care ne va întoarce vârsta, adresa și numărul de telefon pentru persoanele care au toate valorile trecute în baza de date (sau Nothing altfel). Implementarea la care ne gândim ar fi: getInfo1 name = case search name nameAge of Just age -> case search name nameAddress of Just address -> case search name namePhone of Just phone -> Just (age, address, phone) Nothing -> Nothing Nothing -> Nothing Nothing -> Nothing

Definim o clasă pentru căutarea după nume în aceste tabele și înrolăm cele 3 tipuri la aceasta. Spre deosebire de deriving, aici va trebui să definim noi metoda. Vom folosi funcția predefinită lookup pentru a căuta Observați efectul de cascadă al testeîntr-o listă de perechi. lor: pentru fiecare căutare nouă trebuie să ne deplasăm mai spre dreapta. Din fericire, class SearchableByName t a | t -> a where search :: Name -> t -> Maybe a codul de mai sus poate fi scris și ca: instance SearchableByName NameAgeTable Age where search name (NAgT l) = lookup name l instance SearchableByName NameAddressTable Address where search name (NAdT l) = lookup name l instance SearchableByName NamePhoneTable PhoneNumber where search name (NPT l) = lookup name l

getInfo2 name = do age <- search name nameAge address <- search name nameAddress phone <- search name namePhone return (age, address, phone)

Pare un stil imperativ și la prima vedere testele de Nothing lipsesc. De fapt, codul este

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

39

programare Programare Funcțională în Haskell (IV) în continuare pur funcțional doar că aspectul declarativ este mult mai evident: se pune accentul doar pe partea esențială a codului, partea de boilerplate (codul pe care ar trebui să-l scrii în mod repetat înainte de a putea scrie cod util – în cazul nostru codul de testat dacă o valoare este Nothing și întors Nothing înapoi) este ascunsă.

De fapt, mai sus avem mult zahăr sintactic. Codul din getInfo2 este rescris de compilator ca: getInfo3 name = search name nameAge >>= \age -> search name nameAddress >>= \address -> search name namePhone >>= \phone -> Just (age, address, phone)

Observați că de fapt avem de-a face cu o compoziție de funcții similară unei benzi de asamblare. Operatorul >>= ia rezultatul unei funcții și-l trimite funcției următoare.

Modul în care am scris codul în TODO este demonstrativ pentru denumirea de programmable semicolon oferită operatorului >>=: funcționează ca ; din limbajele imperative doar că are o semantică asociată. Dacă în limbajele imperative ; era doar pentru a separa instrucțiuni, >>= poate încorpora diverse logici în spate. În cazul nostru testează de Nothing și întoarce Nothing dacă este cazul.

De asemenea, observați că return nu are semnificația lui return din C. De fapt, în getInfo2 puteți înlocui return cu Just sau viceversa și veți obține exact același comportament.

Testăm întâi codul scris în toate variantele lui

programmable semicolon. De fapt, totul se Mergem la clasa care ne interesează, bazează pe o anumită clasă de tipuri, una din numită Monad. Tipurile de date listă, setul celor care reprezintă șabloane de pro- Maybe, Either sunt deja înrolate în această gramare funcțională. clasă.

Vom începe prin a reaminti clasa class Monad m where Functor pe care am prezentat-o în articolul (>>=) :: m a -> (a -> m b) -> m b (>>) :: m a -> m b -> m b trecut. return :: a -> m a class Functor f where fmap :: (a -> b) -> f a -> f b

Dacă mai țineți minte, clasa a fost introdusă pentru a putea folosi fmap – operație similară map – pentru elemente ale altor tipuri. Pentru liste fmap este exact map.

Instance Functor [a] where fmap = map

Este evident că vom putea folosi fmap pentru arbori, stive, grafuri, etc. Practic, putem folosi analogia unui container: fmap aplică o funcție pentru toate elementele dintr-un container și le întoarce împachetate într-un container de aceeași formă. Dar, îl putem folosi și pentru funcții: *Main Control.Applicative> fmap (+1) (const 3) $ 5 4 *Main Control.Applicative> :t fmap (+1) fst fmap (+1) fst :: Num b => (b, b1) -> b *Main Control.Applicative> fmap (+1) fst $ (2, 5) 3 *Main Control.Applicative> :t fmap show fst fmap show fst :: Show a => (a, b) -> String *Main Control.Applicative> :t fmap show fst (2,3) fmap show fst (2,3) :: String *Main Control.Applicative> fmap show fst (2,3) „2”

Analogia eșuează. Putem privi f din clasa Functor ca pe un context computațional.

Operația fmap va modifica acest context.

De fapt, dacă ne amintim că funcțiile sunt în forma curry, tipul ne spune că fmap ridică *Main> getInfo1 „Mihai” Just (25,”a random address”,24828542) o funcție normală la nivelul unui context *Main> getInfo2 „Mihai” Just (25,”a random address”,24828542) computațional/container. *Main> getInfo3 „Mihai” Just (25,”a random address”,24828542) Nu orice tip de date suportă o instanță *Main> getInfo3 „Ioana” Nothing pentru Functor, există 2 legi din teoria categoriilor ce trebuiesc respectate. Nu voi La final de articol vom prezenta și par- insista asupra lor întrucât este destul de difitea magică din spate, cea din limbajul de cil de întâlnit in practică un tip care să nu le programare care ne permite ca >>= să fie respecte.

40

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

Observați că return este o funcție, nu este un cuvânt cheie al limbajului. Singurul lui scop este să ridice o valoare normală la contextul computațional necesar. Pentru Maybe, return nu este altceva decât constructorul Just.

Cealaltă funcție este mai importantă.

Operatorul >>= pronunțat bind realizează un lucru pe care nu l-am putea face cu fmap: imaginați-vă că avem o funcție care primește o valoare și întoarce un rezultat într-un context (de exemplu o funcție care primește o valoare și întoarce o listă de valori). Dacă am face fmap cu această funcție vom obține un context de contexte (listă de liste de valori) deci avem nevoie de o operație suplimentară (în cazul listelor, concat). Operatorul >> este un caz particular al lui >>= (deci definit în termenii lui) care folosește doar pentru înlănțuirea efectelor, nu transmite rezultatul unei expresii mai departe. Și pentru monade există un set de 4 legi ce trebuiesc satisfăcute dar nu vom insista asupra lor. De fapt, cunoscând doar definițiile pentru Functor și Monad și tipurile esențiale din Haskell putem scrie destul de mult cod fără a avea nevoie de mai multe noțiuni din teoria categoriilor. Dar, dacă sunteti curioși, vă recomand să citiți Typeclassopedia1 al lui Brent Yorgey pentru a vedea ce alte șabloane din programarea funcțională mai pot fi capturate prin intermediul claselor de tipuri.

1 http://www.haskell.org/haskellwiki/Typeclassopedia

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

programare

Migrare website MVC 3 și DB în Azure (III)

Î

n articolele precedente am prezentat motivele alegerii lui Windows Azure în faţa altor alternative ca soluţie de scalare. O altă temă a articolelor a fost procesul de migrare al unei baze de date MS SQL în SQL Azure. În articolul curent vom încheia această serie prin a prezenta cum am migrat portalul web dintr-un IIS on site în cloud-ul Azure.

Contextul Dragoș Andronic

dragos@txtfeedback.net CTO @ TXTFeedback

Cum se traduce aceasta în limbaj Azure?

Se dădea o arhitectură „clasică” de web: Avem nevoie de un cel puţin un WebRole un portal dezvoltat în ASP.net MVC (3 şi 4) – un web role este o maşină virtuală, sau o având în spate o bază de date ce rula pe MS suită de maşini virtuale (în cazul scalarii) ce SQL server ascunsă de Entity Framework. găzduieşte un website (sau mai multe). Într-un cuvânt un WebRole e un server web. Traficul web direcţionat către un WebRole va fi automat împărţit (load balanced) între toate maşinile virtuale ce alcătuiesc WebRole-ul – în felul acesta se realizează scalarea – avem nevoie să servim mai multe request-uri? Mai adăugăm maşini în WebRole.

Restricţia în cadrul unui WebRole e ca toate maşinile virtuale din componenţă să fie „identice” în configuraţie – dacă am început Aceasta arhitectură trebuia pregati- WebRole-ul cu o maşină cu o configuraţie tată de „scalare” – trecută pe un sistem ce modestă (A) vom putea scala doar adăugând permitea deservirea unui număr mare de mai multe maşini cu aceeaşi configuraţie A. request-uri.

Cum configuraţia maşinilor din Azure După ce am analizat mai multe opţiuni va afecta direct costurile de hosting un prim de upgrade a arhitecturii (discursul logic pas important este să analizăm ce configupoate fi revăzut în articolul precedent), raţie este necesară şi suficientă pentru a rula ne-am decis asupra SQL Azure şi Windows website-ul/aplicaţia noastră fără probleme, Azure ca platforma de migrare. urmând ca apoi să scalăm sistemul adăugând maşini cu aceeaşi configuraţie (şi guideline – Migrare web portalul găsiţi configuraţia minimă şi scalaţi orizontal Windows Azure ne pune la dispoziţie o – în felul acesta aveţi mai multă flexibilitate multitudine de servicii şi facilitaţi (de exem- şi optimizaţi costurile). plu service bus, caching, mobile services etc.), Analiza noastră va ţine cont de docuînsă accesul la aceste servicii ar afecta direct mentaţia de pe MSDN 1, caracteristicile arhitectura sistemului nostru. proiectului nostru (dacă am optimizat penDar în cazul nostru, nu dorim să schim- tru mai multe procesoare, dacă suntem RAM băm arhitectura ci doar să migrăm unu la intensive, dacă ne dorim CPU dedicate sau unu (în măsura posibilităţilor) arhitectura ne descurcăm cu un CPU shared, etc.) şi de existentă, chiar dacă aceasta înseamnă că nu testele de performanţă pe care le vom face vom profita la maxim de facilităţile oferite de cu diverse configuraţii – în felul acesta vom Azure. putea decide în cunoştinţă de cauză.

Aveam de migrat un portal alcătuit din După ce am ales configuraţia pentru două website-uri de front-end și o familie de WebRole, suntem pregătiţi de a crea proiecdirectoare virtuale ce conţin servicii. tul de Azure şi WebRole-ul.

1 http://msdn.microsoft.com/en-us/librar y/windowsazure/hh824677.aspx

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

41

programare Migrare website MVC 3 și DB în Azure (III) Creare proiect Azure Microsoft ne-a făcut viaţa mai uşoară integrând tot ce înseamnă Azure direct în Visual Studio. Presupunând că folosim Visual Studio 2012 avem nevoie de SDK-ul Azure2 şi suntem gata de pornire.

Deschidem soluţia ce conţine proiectul/proiectele nostre şi adăugăm un proiect de tip Windows Azure Cloud Service

Ultimul pas este publicarea WebRole-ului pe platforma Azure Pentru că vom adăuga proiectele deja existente în WebRole , adică crearea efectivă de maşini virtuale şi transferarea codului vom lăsa proiectul de cloud service gol pe fiecare din aceste maşini. Din nou Microsoft a făcut totul uşor pentru noi (poate prea uşor) şi din Visual Studio avem opțiunea de Publish pe proiectul de tip Cloud Service.

Wizard-ul de publicare ne va ajuta să alegem şi să ne creăm infrastructura Azure necesară (cloud service + storage account) şi să alegem dacă publicam în sistemul de staging (recomandat) sau direct pe production.

Verificare şi validare Dacă totul a mers bine şi WebRol-ul a fost creat putem accesa website-ul/website-urile noastre la adresa vizibilă în portalul de administrare (http://manage.windowsazure.com/) – o adresă tip guid.cloudapp.com dacă am publicat pe sistemul de staging, sau o adresă tip webportalulmeu.cloudapp.com dacă am publicat pe production.

Note finale – migrare web portal

urmând să adăugăm proiectele în WebRole direct din Solution Tooling-ul la dispoziţia noastă este excelent şi Microsoft a reaExplorer lizat o interfaţă de management extrem de uşor de înţeles şi folosit pentru Azure.

Cu toate acestea e aproape sigur că vă veţi lovi de o grămadă de obstacole în momentul migrării (particulare arhitecturii/contextului vostru). De asemenea mai sunt încă multe întrebări la care nu am răspuns (şi nici nu am încercat) în cadrul acestui articol (s-a trecut rapid peste logica de decizie „un sigur webrole” vs „mai Definirea structurii de website-uri şi directoare virtuale multe webrole-uri”) aşa că dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii După ce am adăugat primul proiect în WebRole pe următoarele sau aveţi întrebări specifice, mă puteţi contacta la dragoş(at)txtle vom adăuga modificând direct fişierul de ServiceDefinitions. feedback.net Acest fişier de configurare va descrie structura de website-uri și directoare virtuale de pe fiecare maşină aşa că în cadrul său vom Note finale – migrare website MVC 3 + DB în Azure include: Migrarea în Azure nu a fost fără probleme, însă acum la trei • Pentru fiecare website vom adăuga o intrare de tip Site – avem luni din momentul migrării putem spune că suntem deplini satisnevoie de un nume unic pentru fiecare website şi de specificarea făcuţi de rezultate (şi de return on investment). unui endpoint – dacă nu dorim nimic special vom lăsa endpointMajoritatea dificultăţilor au fost de know-how – cum anume ul default (portul 80 şi protocolul http). traduci o arhitectură standard la un cloud – ce exact se schimba la • Pentru fiecare director virtual vom crea un entry de tip baza de date, ce exact e un WebRole, de ce configuraţie ai nevoie?

VirtualApplication. Cum un director virtual nu poate exista MSDN, traing-urile de pe Pluralsight, stackoverflow au ajutat, decât în cadrul unui website, fie punem directoare virtuale însă de departe cel mai folositor au fost discuţiile cu specialişti care într-un website existent (va trebui ca routing-ul website-ului să au mai trecut prin acest tip de proiect. permită acest lucru) sau creăm un website gol ce îl folosim doar Mulţumim cu această ocazie lui Radu Vunvulea (iQuest) şi lui pentru a găzdui toate directoarele virtuale. Noi am ales să creăm Zoli Herczeg (Microsoft) care şi-au găsit timp în program să stea un website gol ca şi placeholder de vorbă cu noi şi să ne răspundă întrebărilor. Într-un final vom ajunge la o configuraţie de tipul acesta: 2 http://www.windowsazure.com/en-us/downloads/

42

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

arhitectură

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Design pattern-ul MVVM

O

Andrei Moldovan andrei.moldovan@businesslogic.co.uk Software Developer @ Business Logic Systems Ltd.

rice programator încearcă să fie cât mai ordonat atunci când scrie cod. Fiecare echipă își organizează proiectul în așa fel încât acesta să fie cât mai ușor de întreținut și să poată fi înțeles cu ușurință de membrii noi ai echipei. Această practică poate fi datorată și folosirii design pattern-urilor. Știm că există numeroase astfel de reguli de organizare a codului și că odată aleasă una dintre ele, este greu și costisitor ca aceasta să fie schimbată.

Totuși este important ca programatorii să fie la curent cu noile design pattern-uri pentru a putea profita la maxim de avantajele oferite de acestea.

Model-View-Viewmodel (MVVM) este un design pattern folosit în ingineria software care a fost introdus prima oară de către Microsoft ca o metodă de particularizare a modelului de prezentare introdus de Martin Fowler. De fapt se pare că Microsoft folosea MVVM pentru proiectele dezvoltate intern, precum Microsoft Expression Blend, pe când nucleul platformei WPF era în construcție.

Bazat în mare parte pe modelul Model-ViewController (MVC), acesta se adresează în special dezvoltării interfeței cu utilizatorii a platformelor moderne ((HTML5, Windows Presentation Foundation, - WPF, și Silverlight), acolo unde există un dezvoltator orientat special spre acest lucru, având sarcini diferite de ale unui dezvoltator obișnuit care se ocupă în general de logica business și de dezvoltarea interacțiunii cu serverul.

Ca structură, acesta este alcatuit din trei părți esențiale ce pot fi deduse și din denumirea design pattern-ului: un Model, un View și un ViewModel. Această structură seamană cu cea a MVC-ului, dar oferă în plus ușurința utilizării XAML-ului și a Windows Presentation Foundation, prin cuplarea datelor cât mai aproape de Model folosind XAML, View Model și orice verificare de date a nivelului Business pentru a valida datele înaintea afișării acestora pe interfață. Modelul se referă la datele efectiv cu care se lucrează dar și la nivelul de acces la aceste date. Spre exemplu într-un model ar putea fi accesate obiecte care citesc din baza de date informații legate de o anumită persoană. View-urile,

la fel ca și în cazul clasic se referă la partea vizuală care va fi afișată pe interfața grafică, cum ar fi butoanele, ferestrele, graficele și alte controale. Acestea nu conțin partea de logică business. Marele avantaj în acest caz este că un designer poate să se ocupe de partea grafică a aplicației lucrând doar cu view-ul, în timp ce logica din spate rămâne neafectată.

ViewModel-urile reprezintă niște modele pentru view-uri, mai precis acestea se referă la o abstractizare a view-urilor care servesc și la binding-ul datelor între view și model.

Pot fi privite și ca niște aspecte specializate ale Controalelor din design pattern-ul MVC (care acționează ca și data bindgins sau converters) în așa fel încât să schimbe informația din formatul modelului în formatul viewului și să paseze comenzi din view în model.

ViewModel-urile expun proprietățile publice, comenzile și abstractizările și au fost asemănate cu o stare conceptuală a datelor, spre depsebire de starea reală a datelor din model.

Există discuții în ceea ce privește clasa din spatele view-ului. Majoritatea specialiștilor susțin că aceasta ar trebui să conțină doar metoda InitializeComponent() în cazul WPF și Silverlight, însă în anumite cazuri nu se merită mutarea unor metode în viewmodel.

View-ul comunică doar cu ViewModel-ul, în timp ce ViewModel-ul este privit ca un punct intermediar între View și Model.

De asemenea, Modelul este singurul care interacționează cu baza de date. Acest model are sens în practică doar dacă se folosește în combinație cu o bază de date. În caz contrar

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

43

arhitectură Design pattern-ul MVVM obiectele de date precum entitățile din EDMX și Linq nu au logică în acest context.

O diagramă a acestui design pattern poate fi observată și in figura de mai jos.

Alte două funcționalități care fac ca acesta să fie atât de des folosit sunt data template-urile și resursele de sistem.

Template-urile aplică View-uri asupra obiectelor unui ViewModel. Programatorii pot să le declare în XAML și să lase resursele de sistem să localizeze în mod automat iar apoi să aplice acele template-uri la runtime. Întrucât aceast design pattern poate fi destul de greu de implementat, au fost create câteva platforme care să ajute programatorii în implementarea lui cum ar fi MVVM Light sau Caliburn. Personal îl recomand pe cel din urmă deoarece oferă avantajul recunoașterii automate a view-ului de către viewmodel, nemaifiind necesară crearea unei clase ajutătoare care să facă acest lucru.

Să luăm un exemplu simplu cu o aplicație care afișează dintr-o bază de date informații despre produse : nume, preț unitar și id. În model va trebui să avem partea de accesare a datelor. Modul în care acestea vor fi accesate rămâne la latitudinea programatorului. Această clasă va implementa INotifyPropertyChanged și va conține cele 3 proprietăți, fiecare având pe setter OnPropertyChanged(„Propriet ate”) pentru a semnaliza modificarea valorii proprietății. Trebuie acordată atenție în mod special numelui proprietății deoarece acesta se transmite ca și string.

ViewModel-ul va conține toată partea de care are nevoie utilizatorul pentru a interacționa cu aplicația. Aici se pot pune sortările, ștergerile din listă sau orice alte operațiuni necesare. În cazul de față doar 2 comenzi, GetProduct și SaveProduct ce vor fi folosite pentru a aduce un obiect din

44

model în viewmodel și pentru a salva un poate să înțeleagă câteva linii de cod , chiar produs. Acestea sunt de tipul ICommand și dacă sunt scrise dezorganizat. Totuși, pe și au o sintaxă de tipul : măsură ce numărul de linii de cod dintrun program crește, crește și numărul public ICommand SaveProductCommand{ get{ funcționalităților. if (_saveProductCommand == null) { _saveProductCommand = new RelayCommand( Pe lângă dezavantajele amintite mai sus, param => SaveProduct(), param => (CurrentProduct != ar mai fi și faptul că în unele cazuri poate null)); } fi dificilă proiectarea viewmodel-ului în așa return _saveProductCommand; } fel încât să se obțină gradul de generali} tate dorit și de asemenea debug-ul pentru Tot aici apare și clasa RelayCommand, data binding este mai greu de realizat față esențială pentru ca MVVM să funcționeze. de metodele clasice care foloseau code Aceasta conține o comandă ce va fi execu- behind. tată de alte clase pentru a rula cod în clasa În concluzie MVVM oferă anumite de bază prin invocarea de delegates. avantaje precum separarea view-ului de View-ul este partea care definește modul logica business și ușurința în scrierea testeîn care va arăta aplicația. De asemenea se lor unitare, însă programatorii trebuie să fie vor defini două DataTemplate-uri, unul atenți dacă acest design pattern se pretează pentru model și unul pentru viewmodel. sau nu pentru proiectul lor.

Pentru a porni aplicația mai trebuie adăugate următoarele linii de cod în App. xaml.cs, care crează ViewModel-ul și asociază datacontext-ul ferestrei în viewmodel: MainWindow app = new MainWindow(); ProductViewModel viewModel = new ProductViewModel(); app.DataContext = viewModel; app.Show();

Și totuși când ar trebui să folosim acest model? Deși structura lui este una logică și oferă organizare în cod, acesta nu se pretează pentru orice fel de proiect. Dacă avem de-a face cu un proiect unde nu există o interfață grafică prea complexă nu se prea justifică folosirea MVVM, codul putând fi scris chiar și în code behind. De asemenea unii programatori nu recomandă folosirea acestui pattern dacă nu se dorește realizarea de unit-teste. Întrucât ușurința în scrierea testelor este unul din avantajele acestuia, este de preferat ca acesta să fie folosit doar împreună cu acestea. Este total neproductivă și deci nu este recomandată folosirea unui design pattern într-o aplicație simplă „Hello World!”. Orice dezvoltator software

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

management

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Complicat sau complex

Simona Bonghez, Ph.D.

simona.bonghez@confucius.ro Speaker, trainer şi consultant în managementul proiectelor, Owner al Colors in Projects

- Îi complex!

- Ba nu e complex!

- No, ba îi, că avem 12 sisteme de interconectat, dezvoltate pe platforme diferite.

Plus că folosim o tehnologie nouă pentru noi...

- Deci e un proiect complicat, nu complex.

Mișu se uită total nedumerit la Gogu.

Cumpăni preț de o clipă dacă acesta îl ia peste picior, dar văzând figura serioasă, se limită la a spune, în felul lui molcom: - Zău, măi Gogule, te iei de cuvinte, complicat, complex, tot aia îi...

Gogu se luă cu mâinile de cap, cum adică să fie tot aia?! Se uită în jur căutând ajutor, dar Șefu’ nu era în zonă. „Cu ce-oi fi greșit, Doamne, de trebuie să le lămuresc eu pe toate?! O să-mi trec în fișa postului : Mama răniților, dă explicații la toți mocofanii, în fiecare zi, în timpul programului și peste, ca fraieru’, fără plată și fără recunoașterea meritelor.” Oftă din toți rărunchii și se aruncă în explicații: - Nu e tot aia, Mișule, și e bine să clarificam. Că de-aia facem management de proiect ca să le știm pe astea și să putem acționa în consecință, să prevenim apariția problemelor. În cazul proiectelor discutăm de doi termeni diferiți: complicat și complex.

Atributul de complicat îl primesc proiectele în care avem un număr mare de părți sau componente tehnice interconectate,

interdependente. Conexiunile sunt sofisticate, avem nevoie de multă atenție în determinarea implicațiilor, avem nevoie de expertiză tehnică considerabilă pentru a putea identifica toate activitatile necesare și a planifica corect un astfel de proiect.

Corect?

- Exact. Păi și asta nu înseamnă și complex?

- Nu, doar ce ți-am spus că asta înseamnă complicat. Stai jos și ascultă!

Mișu se așeza imediat și ridica ochii spre Gogu, era numai ochi și urechi.

- Atributul de complex este dat de caracterul de impredictibilitate și este determinat de comportamentul uman. Un proiect complex are – prin definitie – părti și componente care pot interacționa imprevizibil. Pricepi?

Remarca privirea deloc inteligenta a lui Mișu așa că se redresa imediat: - Uite niște exemple: lansarea unei rachete spre lună este un proiect complicat, realizarea unui braț de robot care să poată executa operații pe creier, alt exemplu de proiect complicat. Creșterea și educarea unui copil – în schimb – este un demers complex. Acu’ pricepi?

Privirea lui Mișu începea să capete strălucire. Da’ tot nu pricepe, gândi Gogu. Cum să-i explic eu ăstuia mai pe înțelesul lui?

Mișu dădu glas nedumeririlor: - No stai. Îi clară treaba cu complicatu’.

www.todaysoftmag.ro | nr. 14/August, 2013

45

management Complicat sau complex Nu trimitem noi oamenii pe lună da’ cele 12 sisteme de legat, plus tehnologia, interfețele..., zicem că ăsta e proiect complicat. Da’ cu complexu’ nu pricep. Ce-avem noi de-a face cu educația copilului?! Asta e ca nuca-n perete – decretă el și se lăsă satisfăcut pe spate. O mișcare total greșită deoarece scaunul cedă neașteptat sub greutatea lui Mișu, iar acesta se trezi întins pe spate pe podea, cu picioarele în aer. Hohotele de râs ale lui Gogu fură declanșate nu atât de poziția hilară cât de grimasa de surpriză totală de pe fața lui Mișu. Îi întinse mâna și îl ridică prietenește.

- Deh, vezi, dacă mă contrazici? Am dat exemplul extrem cu educația doar ca să faci tu un declic mintal, dar văd că te-am dat pe spate! La propriu! Ha-ha... Voiam să subliniez că, spre deosebire de un proiect complicat, în care granițele proiectului pot fi clar delimitate, în care poți defini ce este în obiectivele proiectului și ce cade în afara obiectivelor acestuia, într-un proiect complex granițele pot deveni permeabile, e posibil ca – pe parcursul proiectului – să le redefinești, de mai multe ori, în funcție de implicațiile mediului în care se desfășoară proiectul. Uite un exemplu mai concret: un proiect de schimbare organizațională, în care lucrurile nu sunt complicate deloc, dar în care oamenii reacționează diferit, fiecare în funcție de așteptările și de temerile sale. Pot exista piedici incredibile în realizarea proiectului, determinate doar de rezistența la schimbare a personalului din companie. Am văzut într-o lucrare care trata acest subiect o comparație foarte tare: avionul era dat exemplu de sistem complicat datorita multitudinii sale de componente, mecanice și eletronice, iar o companie aflată în fața unei posibile restructurări era dată ca exemplu de sistem complex. Și fii atent ce mai ziceau: oamenii încep să reacționeze chiar și la rumoarea unei posibile restructurări, încep să discute, se formează bisericuțe, apar primele puncte de vedere, sistemul deja e în schimbare. Pe când avionul, dacă apare mecanicul cu trusa de scule, cu intenția clară de a interveni în angrenajul avionului, nu va avea nici o reacție. Tare, nu?

Remarcă imediat că se lăsase dus de valul explicațiilor; în jurul lor mai apăruseră câțiva colegi, atrași probabil de căzătura spectaculoasă a lui Mișu, care ascultau acum cu interes exemplele lui Gogu. Întrebările începură să curgă ca grindina, fiecare dintre ei încercând să catalogheze proiectul în care lucra: era cumva complicat sau complex, sau poate ambele.

- Mai dă-ne exemple, Gogule, că nu e foarte clar pentru toată lumea. Și-apoi e preferabil să ai un proiect complicat sau unul complex? Dar dacă e și complicat și complex...

- Mama răniților, mormăi Gogu mai mult pentru el, oarecum încurcat și de faptul că nu prea mai avea exemple. Partea asta cu complexitatea era chiar complexă, sau complicată?! Veni însă și salvarea lui: atras probabil de forfota neobișnuită din birou, își făcu apariția și Șefu’.

- Ce-i aici, fraților? Se împarte ceva gratuit?

Gogu dădu să replice, dar se stăpâni; interesul lui era altul acum, așa că lansă provocarea către Șefu’: - Discutam despre proiecte complicate versus proiecte complexe. Ne ajuți cu vreun exemplu deștept?

- Ah, frumos subiect, se entuzismă Șefu’. Așa, ia dă-ți tu ochii pe spate – gândi Gogu, dar nici prin cap nu-i dădu să-l întrerupă. Șefu’ își lăsă capul puțin într-o parte. Semn de mare concentrare – își continuă Gogu monologul interior, dar era foarte curios de

46

nr. 14/August, 2013 | www.todaysoftmag.ro

ce urmare.

- Ok, păi vă spun un banc. Complicat versus complex, nu-i așa?! Uite: un manager de proiect se plimba – își făcea siesta după masa de prânz – pe plajă. Cum mergea el adâncit în gânduri – planifica în minte următoarea întâlnire cu echipa de proiect – dădu cu piciorul în ceva și privind mai atent își dădu seama că e o lampă veche. Ei, că n-oi fi eu ca PM-ul din banc să găsesc duhul din lampă, își zise managerul de proiect, dar se aplecă totuși să ridice obiectul. Și mare îi fu surpriza când, într-adevăr, după ce șterse lampa de nisip, îi apăru în față brusc, cu o pocnitură surdă, un duh. Mă rog, era o arătare ciudată, ca un nor cu forme umane, ca în desene animate. Care îi vorbi: Omule, eu sunt duhul din lampă, bla-bla-bla, probabil știi povestea, zi dorința. Hmm, managerul de proiect era obișnuit să se folosească de orice ocazie, așa că nu stătu mult pe gânduri și-i spuse: Știi, Duhule, eu am un proiect pentru care trebuie să călătoresc permanent între România și Kuwait. Iar zborurile sunt în special zboruri de noapte, mă seacă de puteri, nemaivorbind despre controlul de securitate, așteptarea în aeroport, recuperarea bagajelor... Într-un cuvânt, mi-ar plăcea să am la dispoziție o autostradă suspendată, de-aici și pănâ în Kuwait.

Duhul se gândi puțin – probabil vizualiza harta - apoi zise: Măi, ce-mi ceri tu e complicat rău, distanța e enormă, trecem peste continente, avem și mări de traversat, nimeni nu ar putea face o autostradă suspendată pe o asemenea distanță. Altă dorință n-ai?

Ușor nemulțumit de calitatea duhului întâlnit, managerul nostr de proiect își mai încercă norocul cu o a doua dorință: Bine, Duhule, ce zici de asta: îmi doresc pe proiectul pe care lucrez, cele șase organizații implicate să conlucreze, să stabilească toate cerințele împreună, să se înțeleagă asupra lor și să nu le schimbe până la sfârșitul proiectului. Duhul căzu puțin pe gânduri, apoi îl întrebă: Auzi, și câte benzi să aibă autostrada aia?

sponsori

Comunicﾄノ mai simplu direct prin SMS. Propune un titlu de articol pentru numﾄビul urmﾄフor sau trimite-ne sugestiile tale.

SMS 0371700018 numﾄビ cu tarif normal

powered by