Numarul 19/ianuarie 2014 - Today Software Magazine

Nr. 19 • Ianuarie 2014 • www.todaysoftmag.ro • www.todaysoftmag.com

TSM

T O D A Y S O F T WA R E MAG A Z I NE

La mulți ani !

Search versus Discovery Machine Learning Multithreading în C++ 11 IT Days 2013 Sonar Spre comunitatea IT – via HR (4) Tom Gilb. De ce furnizarea calității către client îți face afacerea durabilă și de succes

Command Query Responsibility Segregation Pitch design. Cum conceptualizezi şi livrezi prezentarea unui start-up Deep learning Trend-uri în HR pentru 2014 Depășirea Așteptărilor în Asigurarea Calității Startup Weekend – Aici şi Acolo

6 IT Days 2013 (I) Ovidiu Mățan

9 Startup Weekend – Aici şi Acolo Irina Rotaru

10 Inovația sau despre cum să influențezi viitorul Andrei Kelemen

13 Clientul Today Software Magazine pentru Android 3Pillar Global India

17 Valoarea ca strategie Cornelia Stan

19 Multithreading în standardul C++11 (partea I) Dumitrița Munteanu

21 Ce să înveți în 2014 Alexandru Bolboaca și Adrian Bolboacă

25 Tom Gilb. De ce furnizarea calității către client îți face afacerea durabilă și de succes Alexandra Beșe

28 BPMN – util în modelarea proceselor de business Anita Păcurariu

31 SPRE COMUNITATEA IT – via HR (4) Dan Ionescu

34 Deep learning Roland Szabo

36 Detectarea și corectarea obiceiurilor alimentare nesănătoase la persoanele în vârstă Tudor Cioară

38 Command Query Responsibility Segregation Andrei Păcurariu

41 Naţiunea Startup-urilor Dhyan Or

43 Sonar Radu Vunvulea

44 Leadership-ul inovativ şi construirea sistemelor sustenabile Monica Soare

46 Externalizarea dezvoltării software.

Cum va puteți proteja proprietatea intelectuală?

Claudia Jelea

48 Depășirea Așteptărilor în Asigurarea Calității Mihai Nadăș

50 O schimbare de paradigmă în online: Discovery vs. Search George Bara

52 Trend-uri în HR pentru 2014 Andreea Pârvu

54 Pitch design. Cum conceptualizezi şi livrezi prezentarea unui start-up Marius Iatan

editorial

L

Ovidiu Măţan, PMP

ovidiu.matan@todaysoftmag.com Fondator @ Today Software Magazine Organizator @ IT Days

a mulți ani !!! Începem noul an plini de elan și ne așteptăm la mai multe realizări pentru 2014. Prima inițiativă este legată de îmbunătățirea modului în care apare revista Today Software Magazine. Intenționăm să lansăm simultan edițiile în română și engleză, pentru a elimina diferența de o lună care exista până acum.

Retrospectiv, ne putem mândri cu 153 de autori care au scris până acum cel puțin un articol în TSM! Cei mai mulți dintre ei, deși sunt foarte buni specialiști, sunt la prima publicare a unui articol, motiv pentru care ne mândrim că au ales TSM ca prim spațiu de afirmare. Numărul articolelor publicate până acum este 328 în română, iar 269 dintre acestea sunt disponibile și în engleză. Așa cum am publicat în primul editorial al revistei apărut în februarie 2012, un fel de manifest TSM, am promovat specialiști valoroși care și-au arătat valoarea prin articole și prin prezentările susținute la evenimentele de lansare a fiecărui număr. De asemenea, am mai respectat un punct al acestui manifest, prin realizarea din decembrie 2013, a evenimentului IT Days, oferind comunității IT clujene ocazia unor importante luări de poziție care vizau și raportul cu întreaga comunitate clujeană. Deja începem să ne gândim la următoarea ediție din acest an, iar orice sugestie sau dorință de a aduce un anumit speaker va fi luată în considerare Acest prim număr al anului 2014 deschide seria unor articole dedicate descrierii evenimentului IT Days. Sunt și alte articole care focalizează evenimente și efectele acestora . De exemplu, articolul care descrie implicarea în organizarea unui Startup Weekend în Montreal, ne informează despre ceea ce apreciază canadienii la noi, dar și care sunt punctele lor forte atunci când vorbim despre startup-uri. Punctele forte care să devină repere în funcționarea unor companii sunt prezentate în alte articole. Unul dintre acestea,Valoarea ca strategie, este articolul realizat de un reprezentant al companiei locale Accesa, care a primit recent din partea primăriei Munchen premiul Phoenix ca o recunoaștere a performanței acesteia. Importanța inovației și modul în care poate fi aceasta sprijinită este tema articolului semnat de Andrei Kelemen, directorul IT Cluster-ului clujean. Tom Gilb ne transmite într-un interviu De ce furnizarea calității către client îți face afacerea durabilă și de succes.

Alte repere de luat în considerare precum tehnici, procedee și abilități menite să crească performanțele unei companii, sunt descrise în articole precum Business process model and notation (BPMN), Depășirea așteptărilor în asigurarea calității sau ce putem învăța de la un vânzător de papuci: Zappos. Tot în aceeași temă includem și articolul care conține câteva sfaturi despre cum să ținem un pitch Domeniul tehnic este acoperit în acest număr cu o serie de articole interesante. Iată titlurile lor și o scurtă prezentare a lor ! Multithreading in C++ 11, partea I, ne prezintă principalele modificări care au apărut în această versiune de C++. Deep learning abordează un concept foarte la modă în științele informației. Sonar analizează impactul metricilor în dezvoltarea proiectelor software . Ce să înveți în 2014 enumeră și descriu zece aspecte de care ar trebui să se țină cont în îmbunătățirea profesională indiferent de limbajul în care programăm .

Dan Ionescu ne prezintă ultima parte a studiului de HR realizat despre companiile de IT din Cluj și care este publicat în exclusivitate de către noi. Continuăm și seria de articole din zona legal cu expunerea modalităților de protejare a proprietății intelectuale în cazul externalizării serviciilor.

Vă dorim o lectură plăcută !!!

Ovidiu Măţan

Fondator al Today Software Magazine

4

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

TODAY SOFTWARE MAGAZINE Lista autorilor Redacţia Today Software Magazine Fondator / Editor în chief: Ovidiu Mățan ovidiu.matan@todaysoftmag.com Editor (startups și interviuri): Marius Mornea marius.mornea@todaysoftmag.com

Alexandru Bolboaca

Andrei Kelemen

Agile Coach and Trainer, with a focus on technical practices @Mozaic Works

Director executiv @ IT Cluster

Radu Vunvulea

Andrei Păcurariu

Senior Software Engineer @iQuest

Software arhitect @ Endava

Roland Szabo

Andreea Pârvu

Junior Python Developer @ 3 Pillar Global

Senior Recruiter @ Endava

Alexandra Beșe

Adrian Bolboaca

Marketing Assistant @ ISDC

Programmer. Organizational and Technical Trainer and Coach @Mozaic Works

Dan Ionescu

Claudia Jelea

Executive director @ Danis Consulting

Avocat & Consilier in domeniul marcilor

alex.bolboaca@mozaicworks.com

Radu.Vunvulea@iquestgroup.com

andrei.kelemen@clujit.ro

andrei.pacurariu@endava.com

Graphic designer: Dan Hădărău dan.hadarau@todaysoftmag.com Copyright/Corector: Emilia Toma emilia.toma@todaysoftmag.com

roland.szabo@3pillarglobal.com

andreea.parvu@endava.com

Traducător: Roxana Elena roxana.elena@todaysoftmag.com Reviewer: Tavi Bolog tavi.bolog@todaysoftmag.com

Alexandra.Bese@isdc.eu

Reviewer: Adrian Lupei adrian.lupei@todaysoftmag.com dan.ionescu@danis.ro

Produs de

Today Software Solutions SRL str. Plopilor, nr. 75/77 Cluj-Napoca, Cluj, Romania contact@todaysoftmag.com www.todaysoftmag.ro www.facebook.com/todaysoftmag twitter.com/todaysoftmag

George Bara Monica Soare

monica.soare@artwinconsulting.ro Manager @ Artwin

www.todaysoftmag.ro www.todaysoftmag.com

Co-founder @ZA Cloud

Cornelia Stan

Cornelia.Stan@accesa.eu

irina.rotaru@skobbler.com

Communications Officer @ Accesa

Dhyan Or

Dumitrița Munteanu

CEO & Co-fondator @ Social ReHub

Software engineer @ Arobs

do@socialrehub.info

Reproducerea parțială sau totală a articolelor din revista Today Software Magazine fără acordul redacției este strict interzisă.

george.bara@24cloud.ro

Business Consultant @SDL

HR @ Skobbler

Copyright Today Software Magazine

claudia.jelea@jlaw.ro

@ IP Boutique

Irina Rotaru

ISSN 2284 – 6352

adrian.bolboaca@mozaicworks.com

dumitrita.munteanu@arobs.com

Anita Păcurariu

Mihai Nadăș

Senior Business Analyst @ Endava

CTO @ Yonder

Marius Iatan

marius@render.st

Tudor Cioară tudor.cioara@cs.utcluj.ro

CEO & Co-fondator @ RenderStreet

Asistent Doctor Inginer @UTCN

anita.pacurariu@endava.com

mihai@nadas.ro

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

5

eveniment

IT Days 2013 (I)

A

Ovidiu Măţan, PMP

ovidiu.matan@todaysoftmag.com Fondator @ Today Software Magazine Organizator @ IT Days

6

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

rticolul de față este dedicat IT Days, www.itdays.ro. - reprezentând o primă parte a retrospectivei celui mai important eveniment organizat de către Today Software Magazine în orașul de reședință, Cluj-Napoca. Înainte de a vă oferi informații mai mult sau mai puțin detaliate despre eveniment, doresc să mulțumesc celor peste 170 de auditori și celor 10 companii care au fost alături de noi la acest eveniment: AROBS, Endava, Evoline, EBS, Gemini Solutions Foundry, Accesa, Yardi, Skobbler, 3Pillar Global si msg systems Romania. De asemenea, mulțumim partenerilor care ne-au susținut: Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca, it-events.ro, Cluj Hub și Microsoft Student Partners.

Evenimentul a fost o ocazie de a-i reuni pe aproape toți cei care se implică în dezvoltarea comunității IT din Cluj: reprezentanți ai businessului local, startupuri locale, incubatoare de startup-uri, Cluj IT Cluster , cercetători de la Universitatea Tehnică și de la Institutul de Știință și Tehnologie și autoritățile locale prin prezența primarului Emil Boc. Alți doi invitați speciali din Europa : Tine Thygesen, CEO Everplaces și Eduardo Mendez Polo, head of IT Cloud, Telefonica Spain.

De-a lungul celor două zile, Dan Suciu și-a împlinit cu prisosință rolul de gazdă, reușind să creeze o atmosferă agreabilă, dominată de coerență și profesionalism, condiție necesară desfășurării evenimentului.

Prima zi a debutat cu o conferință de

presă, după care a avut loc deschiderea oficială, unde l-am avut alături de noi pe primarul Clujului Emil Boc. În discursul pe care acesta l-a susținut la deschiderea oficială, acesta a subliniat avantajul major pe care comunitatea IT îl oferă Clujului, considerând-o voce capabilă să schimbe destinul Clujului : “Aceasta ( comunitatea IT) primește o formă instituțională, o formă vizibilă, o formă organizatorică în prima instanță care îi va da consistență și viitor pentru că a lucra independent, izolat, este un lucru, dar a avea o structură constituțională și concretizată așa cum vedeți astăzi IT Days. Pentru prima dată cred că reprezintă un punct de istorie, un punct de pornire, care va marca și dezvoltarea Clujului. “ De asemenea, a fost evidențiată importanța revistei TSM în coagularea comunității IT

TODAY SOFTWARE MAGAZINE din Cluj. În continuare s-a discutat despre strategia de dezvoltare 2014 - 2020 , în care componenta IT este o componentă fundamentală alături de cea universitară.

Acestea din urmă ne oferă un avantaj competitiv față de alte orașe și regiuni din România. A fost salutată și colaborarea cu cluster-ul de IT Cluj alături de care se propune proiectul Cluj Innovation City care va schimba profilul și viața Clujului.

Acesta va fi construit în cartierul Lombului unde au fost alocate peste 100 de hectare de teren. Primi pași sunt reprezentați de Centrul de dezvoltare a afacerii și Centrul de Industrie Creativă și IT unde cel puțin 25 de companii își vor putea desfășura activitatea în acest incubator. Referitor la smart city, primăria deja implementează câteva soluții: • programarea online a căsătoriilor (râsete în sală), • plata prin SMS a parcărilor, • plăcuțe pe monumentele istorice cu QR cod, • sistemul de transport folosind automate de bilete pentru transportul în comun care va fi dat în folosintă în luna octombrie 2014.

• Cluj Bike Sharing - 500 de biciclete care vor fi la dispoziție în Cluj-Napoca.

D e a s e m e n e a , au f o s t l a n s at e comunității locale câteva provocări: • Proie c tu l pl at for mă Incident Management prin care orice cetățean poate să pozeze sau să filmeze o situație/ problemă pe care să o trimită la primărie care prin serviciile de specialitate rezolvă problema și să poată răspunde înapoi cetățeanului.

• Plata prin telefon/SMS a impozitelor și a taxelor locale.

• E-guvernare prin care fiecare cetățean sau companie să poată fi identificat printr-o semnătură electronică și să poată plăti taxele către autoritățile statului.

• Plata biletelor de autobuz prin SMS. Discursul s-a încheiat cu promisiunea unui parteneriat onest în ceea ce privește generarea de soluții care pot să vină în serviciul cetățeanului. În prezentarea sa, Alexadru Tulai, președintele Cluj IT Cluster, a remarcat v o l u mu l d e mu n c ă i mp r e s i o n a nt poate fi solicitat IT-ului de către zona metropolitană. În opinia sa, strategia de dezvoltare metropolitană a Clujului se face printr-o colaborare strânsă între

adminstrația publică, mediul universitar și mediul de afaceri. S-a subliniat și faptul că, deoarece industria de IT își obține veniturile din activități prestate pentru exterior, suntem decuplați de contactul cu cei care pot fi clienți din interior, adică instituțiile statului. De asemenea, Alexandru Tulai a semnalat oportunitatea de a valorifica deschiderea manifestată de Emi Boc pentru recuperarea decalajului tehnologic. O colaborare între sectorul public, mediul academic și mediul de business se impune ca o condiție necesară în implementarea unor măsuri care să reducă din decalajul tehnologic. O materializare a acestei colaborări între cele trei paliere se va încerca prin inițierea de către ITCluster a proiectului Cluj Innovation City. Făcând trimitere la rezultatele remarcabile obținute de universitățile clujene, dintre care cel mai recent, obținerea sângelui artificial în premieră mondială, Alexandru Tulai a accentuat importanța transformării ideilor strict academice în produse utile comunității. Conceptul de cercetare inovată, în funcție de care este conturat acest proiect, este axat tocmai pe această valorificare în beneficiul comunității a reușitelor științifice. Pentru domeniile vizate de proiect ( bioeconomie, sănătate, IT, energie verde) vor fi construite centre de cercetare specifice. Reușita proiectului va fi dată însă de modul cum rezultatele cercetării vor fi preluate de către dezvoltatori și lansate în România, sau chiar exportate.

Eduardo Mendez, head of IT Cloud, Telefonica Spain, a avut prezentarea cu titlul What can we expect from the next Cloud services ? (La ce ne putem aștepta de la următoarele servicii cloud?), care a oferit o viziune originală asupra serviciilor cloud.

Acesta a punctat dificultatea de a integra conceptul cloud într-o definiție unică, pentru că prin natura conținutului său predispune la multiple interpretări.

Fiecare are o idee despre cloud computing.- în

acești termeni simpli a rezumat atitudinea generală față de acest concept. Dar pe parcursul întregii prezentări, abordarea lui Eduardo Mendez a subliniat aspectele evidente ale acestui concept care nu favorizează interpretările subiective.Astfel, el delimitează conceptul între private cloud și public cloud , ambele formând construcția hibridă, Hybrid cloud. (vezi figura de mai jos care reprezintă modelul de deployment din prezentare).

Dincolo de preocuparea de a defini în termeni cât mai clari acest concept, se analizează și natura implicațiilor acestor ser vicii în dezvoltarea companiilor.

Analizele statistice semnalează o situație problematică: într-o organizație 75-80% din resurse sunt alocate menținerii structurilor existente și doar 20-25% este alocat proiectelor noi. Timpul de deploy fiind de 2-3 luni. Se știe că recursul la serviciiile cloud ar reduce din acest timp. Adopția cloud nu este datorată organizațiilor de IT, în schimb este susținută de către programatori, startup-uri, departamente interne și de business care caută soluții mai rapide în exterior. Acestea sunt cele care caută fast and cheap deployments. În final, predicția lui Eduardo este că în câțiva ani, vom avea mașini virtuale gratuite, memorie și procesoare gratuite, însă va trebui să plătești pentru serviciile primite.

Maria Diaconu, CEO Mozaic Works, ne-a povestit despre modul de construire a echipelor inovative pe termen lung. Am reținut ca sugestivă o definiție a inovației: Inovația este un mod de a face lucrurile pe

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

7

evenimente IT Days 2013 (I)

care le cunoaștem într-o altă manieră, venind cu soluții diferite la probleme existente. Această definiție a inovației se aplică echipelor care își propun să fie inovative. Implicarea în experimente care să vizeze selectarea și rafinarea ideilor originale se impune în viziunea Mariei Diaconu, ca un demers necesar în construirea unei echipe inovative. A fost dat ca exemplu Steve Jobs, care este perceput în termeni supraapreciativi ca fiind unicul creator al inovațiilor, ignorându-se că în spatele său a fost o întreagă echipă. Meritul său cel mai mare este acela că a reușit să valorifice creativitatea echipei.

De aceea este important să detectezi și să stimulezi capacitatea creatoare și viziunile originale ale unei echipe. Respectând acest principiu putem asigura toate condițiile constituirii unei echipe inovative. Definiția dată de Einstein nebuniei - dacă realizăm lucrurile în aceași manieră dar ne așteptăm la ceva diferit, atunci avem o problemă- este foarte sugestiv aleasă pentru a caracteriza riscurile pe care și le asumă o companie care amână la nesfârșit aplicarea principiilor inovative. De la finalul prezentării, mai selectăm sugestia de a renunța la persoanele din cadrul organizației care nu reușesc să învețe din greșeli și de a pretinde întodeauna consecvență și excelență în realizarea proiectelor.

Prima parte a zile s-a încheiat cu discursul lui Voicu Oprean, CEO Arobs Subiectul prezentării sale a fost Trecerea de la outsourcing la produs, fiind de fapt relatarea poveștii de succes a Arobs.

Evident că Voicu Oprean își focalizează discursul asupra principiilor care i-au servit ca reper și care i-au adus reușita. ,, Lecțiile,, sale pot fi deci foarte utile celor care își propun să reușească.

Arobs a făcut această trecere, având 400 de angajați. Produsele pe care le vând local și internațional au generat o cifră de afaceri de 4 milioane de euro. De asemenea, s-au implicat și în zona de hardware prin produsele de navigație și mai nou în zona de tablete, având brand-ul propriu: Smilo. Arobs a pornit acum 15 ani făcând primul pas prin outsourcing. Aceasta este de fapt prima lecție: faceți primul pas. În 2002 a trebuit să ia o decizie și în loc să dea oameni afară a decis să se reinventeze. A doua lecție: reinventați-vă. Primul produs a fost o soluție de SMS-uri care acum nu mai există pe piață. Au continuat cu dezvoltarea unei soluții pentru terminale mobile de Winodws Mobile 1.0, care ulterior a fost mutată pe Palm Treo. Într-o astfel de abordare, toată lumea trebuie să își asume riscuri. A treia lecție este asumarea riscului. A patra lecție este să știi când să te oprești. Ultima lecție este folosirea bazei de clienți existente.

Un target asumat și în special în public îi cresc șansele de succes. Suportul poate veni chiar din interiorul companiilor.

downtime. În ziua de astăzi aceste specificații nu mai sunt valide.

Acum toate trebuie să ruleze pe sute de mașini, să fie elastice, să proceseze date de ordinul terrabytes-ilor și să nu aibă perioade de downtime. Abordarea nouă a specificațiilor este de altfel sintetizată în Manifestul reactive programming. Prezentarea sa subliniază într-o manieră elocventă avantajele aplicării reactive programming.

Gabriel Ciuloaică a deschis la prânz seria prezentărilor tehnice , cu prezentarea având subiectul reactive programming. În programarea reactivă, de ori câte ori apare o schimbare în model, aceasta se reflectă în view. Până acum o aplicație era specificată prin cerințe cum ar fi capacitate de procesare până la gigabiți de date, rulare pe câteva sute de servere sau mică perioadă de

În numerele următoare vom continua seria de impresii IT Days. Înregistrările video vor fi disponibile pe canalul TSM de Youtube: www.youtube.com/todaysoftmag, iar slide-urile prezentate au fost publicate pe www.issuu.com/todaysoftmag.

Pentru a fi la curent cu ultimele noutăți, vă invităm să accesați pagina comunității IT Days: www.facebook.com/itdays.ro.

8

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

evenimente

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Startup Weekend – Aici şi Acolo startups

N

u ştiu cum sunt alţii, însă eu de mic copil am perceput America precum ţara tuturor posibilităţilor şi realizărilor. În viziunea mea, America ar cuprinde întreg continentul nord american, dacă aș lua în considerare oraşele canadiene care au obţinut în lumea inovaţiilor o greutate similară cu cele din SUA. Pentru confirmare căutaţi povestea centrului Mars din Toronto.

(de adaugat) Visul american a creat anumite aşteptări şi asupra evenimentelor organizate. Aşa s-a întâmplat de exemplu cu Startup Weekend. Deşi niciodată vociferată, ideea că Startup Weekend în Cluj nu va fi la fel de cool era cumva în spatele tuturor observaţiilor auzite în timpul prezentărilor făcute. De’! Nu suntem în America şi evenimentul va fi “mişto”, numai că va fi şi românesc în acelaşi timp. I-am crezut... până la proba contrarie.

Am avut norocul să fiu implicată în echipa de organizare a Startup Weekend Montreal. Deşi “norocul” meu nu a fost deloc noroc, a fost în primul rând dovada conceptului de “comunitate” pe care susţinătorii Startup Weekend îl plasează în topul valorilor promovate.

Ajunsă acolo am avut şi eu anumite aşteptări de la colegii mei şcoliţi în stil american şi cu abordare occidentală.

Aşteptările mele s-au spulberat rapid însă, când pe parcursul întâlnirilor organizatorice şi a evenimentului în sine dădeam exemple de ce făcusem noi la Cluj şi feţele lor se întorceau uimite spre mine “Serios?

Ce tare!”. Aşa mi-am dat eu seama despre faptul că naţionalitatea noastră, amplasarea geografică, perioada comunistă şi multe alte motive care sunt “de vină” nu sunt decât scuze. Spiritul creativ, ingeniozitatea, inteligenţa şi motivarea noastră sunt de multe ori net superioare calităţilor americanilor atât de mult lăudaţi. Probabil, diferenţa este lenea sau timiditatea.

Desigur evenimentul organizat sub franciză respecta valorile care l-au impus în lumea antreprenorilor de peste totEducaţia

şi posibilitatea de a valida ideea, ajutorul primit de la oameni cu experienţă şi energia care aproape explodează la fiecare eveniment sunt la fel, indiferent de poziţia de pe hartă.

Energia şi atmosfera evenimentelor cred că merită un loc aparte. Pornind de la prejudecăţile anterior menţionate, aveam aşteptări şi aici. Spre surprinderea mea, când la întrebarea unui voluntar dacă există diferenţe între evenimentele la care am participat, răspunsul meu a fost negativ – oamenii pasionaţi sunt peste tot la fel, plini de viaţă, cu idei trăznite, cu poftă de lucru şi dornici de a schimba status quo-ul în care se află.

Datorită evenimentului am avut ocazia să vorbesc şi cu oameni implicaţi pe partea de finanţare de startup-uri. Tinerii antreprenori au fost la fel de reticenţi ca şi cei de aici – e greu să obţii investiţii şi suport pentru proiectul şi ideea ta. Investitorii au fost şi ei sceptici – calculele făcute înainte de a face următorii paşi într-o companie sunt multe şi amănunţite.

monetizare, în Montreal al doilea pas este vizita la avocat. Nimic şi niciodată nu se face fără un consult legal, iar avocaţii sunt şi ei interesaţi să susţină activ dezvoltarea mediului antreprenorial – ei chiar cred în conceptul de win-win situation.

Desigur că mulţi vor spune că diferența este legată de continuitatea proiectelor după eveniment. Dacă vorbim din punct de vedere statistic, Montreal o duce mai rău. Acolo doar două echipe (Crowdmedia, Dashboard) din cele participante au reuşit să ajungă în incubatoare şi să continue proiectele. În Cluj sunt 3 după doar 2 ediţii (Usetogether, Doitfor, Omnipaste) şi recent am aflat că după doi ani unul dintre proiectele din prima ediţie urmează să fie lansat (Evolso).

În momentul de faţă, când pregătirilepentru următorea ediţie Startup Weekend Cluj au început, sunt mai optimistă ca altadată. Pe lângă notorietatea şi succesul recunoscut ale evenimentului pe plan local, m-am convins din propria experienţă că putem şi noi să fim cool şi să venim cu Cred că am ajuns şi la diferenţe… mind-blowing ideas la care americanii nici Unul dintre aspectele pe care le-am măcar nu visează. menţionat imediat în timpul discuţiilor cu antreprenorii de acolo a fost nivelul de cunoaştere a conceptelor implicate. Hustler, hacker, customer validation, business plan: Irina Rotaru sunt lucruri despre care ei par să fie mai irina.rotaru@skobbler.com documentaţi.

Partea legală prosperă în America.

HR @ Skobbler Dacă în Cluj paşii urmăriţi în momentul în care zici că faci un startup sunt în primul rând materializarea ideii iar apoi planul de www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

9

business

Inovația sau despre cum să influențezi viitorul

V

oi deschide acest scurt text citându-l pe CEO-ul care a reinventat Nokia. Nu mă refer la Nokia de astăzi , ci la cea din anii ‘80 și care a devenit apoi întreprinderea gigant pe care o știm cu toții. Iată ce spunea J.O. Nieminen, CEO al Nokia Mobira în 1984: Atunci când un inventator din Sillicon Valley deschide ușa garajului său pentru a face cunoscută ideea nouă pe care a avut-o el are în față 50% din piața lumii. Atunci când un inventator din Finlanda face același lucru, are în față un metru de zăpadă.

Andrei Kelemen

andrei.kelemen@clujit.ro Director executiv @ IT Cluster

10

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

De aceea, inovația a trebuit să își găsească casă bună între miile de lacuri reci ale Finlandei. Este motivul principal pentru care economia acestei țări nordice se situează în mod constant între primele cinci cele mai competitive din lume.

România este situată pe penultimul loc într-un clasament al prezenței inovației în rândul țărilor membre UE, în fața doar a Bulgariei (un loc obișnuit pentru noi), conform raportului European Innovation Scoreboard pentru anul 2013. Figura de mai jos arată, elocvent, distanța dintre statul nostru și cele mai inovative țări din UE. Provocarea este, într-adevăr, formidabilă.

care trebuie să tindem? Pentru un posibil răspuns ar trebui să ne uităm la câteva date.

Vom folosi ca punct de plecare figura de mai sus.

Cel mai inovativ stat membru al UE este Suedia, o țară a cărei economie este considerată a 4-a cea mai competitivă din lume din cele144 care au fost auditate 1. Un singur alt stat membru UE este mai competitiv: Finlanda deja menționată. PIB-ul Suediei este de 56.956$ în timp ce venitul mediu după impozitare este de 26.242$.

Aproximativ 74% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani din Suedia au o slujbă plătită2. Slovenia, plasată imeSursa: Innovation Union Scoreboard diat sub media europeană în Innovation Union Scoreboard pentru anul 2013 este cea de-a 56-a economie a lumii din punct de vedere al competitivității, cu un PIB de 24.533$, un venit mediu după impozitare de 19.119$ în timp ce populația activă este ocupată în proporție de 64%.

Ungaria, țara vecină nouă, este clasată pe locul 22 din cele 27 de state membre ale UE în ceea ce privește prezența 2013, Comisia Europeană inovației, economia fiind a 60-a din punct de vedere al competitivității. PIB-ul este De ce este totuși important ca o țară de 14.050$, venitul mediu după impozitare în general, organizații și indivizi, în parti1 World Economic Forum’s Global Competitiveness Report for 2012-2013 cular, să producă inovație? Este ceva spre 2 OECD Better Life Index

TODAY SOFTWARE MAGAZINE este de 13.858$ în timp ce rata de ocupare a populației active este de 56%. Cred că lucrurile devin suficent de clare: cu cât o țară este mai inovativă cu atât este mai bună viața indivizilor țara respectivă. Mai multe persoane au un loc de muncă și sunt plătite mai bine.

Acum că avem un răspuns la prima întrebare (de ce este importantă inovarea?), vom arăta ce înseamnă de fapt inovarea. O teorie larg acceptată (subliniez termenul teorie) este că într-un sistem în care inovația este posibilă, regăsim elemente cum ar fi cererea pentru inovație (nevoia), condiții externe care stabilesc cadrul (legislație, impozitare), sistemul industrial compus din companii mari, IMM și startup-uri, sistemele educaționale și de cercetare, organizațiile catalizator (sau instituții pentru colaborare), sistemele politice și infrastructura (inclusiv drepturile de PI, capitaluri de risc, business angels și standarde)3 .

Lucrurile par complexe, într-adevăr, însă ținând cont de impactul deosebit al inovației asupra vieții fiecăruia dintre noi, nu putem face abstracție cu ușurință de acest proces. Cluj IT a acceptat această provocare: cel mai important obiectiv al membrilor organizației noastre este să facilităm tranziția de la afacerile bazate pe outsourcing la cele construite pe inovație.

Din această perspectivă dorim să creem acel cadru prin care capacitățile de cercetare și inovare sunt direcționate către companiile noastre în așa fel încât această tranziție să fie nu numai posibilă, dar și probabilă. Desigur, unii s-ar putea să nu reușească, dar fără această încercare eșecul este garantat. Întrebarea cum facem aceste lucruri să se întâmple, devine inevitabilă. O parte a răspunsului este că nu trebuie să reinventăm roata. Alții, înaintea noastră, au avut în față provocări similare și au pavat drumul cu reușitele și eșecurile lor. O altă parte a răspunsului este să admitem că, deși rețeta este simplă, problema principală o reprezintă alinierea ingredientelor potrivite.

Dacă ne uităm la ceea ce necesită un sistem productiv al inovației și dacă facem o analiză, chiar și scurtă, a listei putem identifica acele zone unde noi, ca industrie, trebuie să intervenim. În unele situații această intervenție presupune o construcție de la zero, deoarece nu există nimic de la care să pornim. Clusterul Cluj IT consolidează, gradual, acest sistem cu intenția 3 Arnold E. and S. Kuhlman (2001). RCN in the Norwegian Research and Innovation System. Background Report no.

12 in the evaluation of the Research Council of Norway. Brighton, Technopolis

ca în 5-7 ani de acum încolo inovația în cadrul companiilor membre să fie o practică comună. Rând pe rând, încercăm să definim, creăm, îmbunătățim, legăm elementele unui sistem de inovare funcțional cu scopul final de a asigura supraviețuirea și dezvoltarea companiilor noastre prin creșterea competitivității la nivel global.

Am adus și aducem la aceeași masă persoane, organizații și industrii din domeniile cele mai diverse.

Citeam zilele trecute un raport recent al Ericsson privind predicțiile în materie de progres tehnologic pentru anul 2014.

Fără excepție toate se bazează pe avans în IT, ceea ce nu este în sine o supriză.

Remarcabil este totuși faptul că toate aceste tendințe vor avea impact asupra vieții per-

sonale a fiecăruia dintre noi. Tehnologia devine parte integrantă a obiceiurilor noastre de zi cu zi, ceea ce înseamnă că există o nevoie confirmată de inovație, de găsire a unor noi soluții de îmbunătățire a vieților noastre și a comunităților din care facem parte. Acest lucru poate duce la acel avantaj competitiv care departajează afacerea noastră de a altora. Suntem în stare sau nu să facem față provocării de a fi printre cei care influențează viitorul? Răspunsul ne aparține tuturor.

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

11

comunități

Comunităţi IT

B

ine v-am găsit în 2014. Începem anul cu o mulțime de evenimente interesante. Îi invităm pe cei din Cluj să participe la evenimentul lunar de lansare a fiecărei reviste. De asemenea, vom încerca în acest an să extindem aria în care se desfășoară evenimentele TSM, încercân să le oferim și celor din alte orașe accesul la desfășurarea evenimentului. Luna aceasta vă recomandăm participarea la CodeCamp-urile organizate în Cluj, Brașov și Sibiu de către vechiul nostru colaborator Radu Vunvulea și organizatorii IT Camp. Pe cei ce activează în zona de startup-uri, îi invităm să participe la săptămâna de mentorat: Startup Pirates !

Calendar

Transylvania Java User Group Comunitate dedicată tehnologiilor Java.

Website: www.transylvania-jug.org Data înfiinţării: 15.05.2008 / Nr. Membri: 561 / Nr. Evenimente: 44 Comunitatea TSM Comunitate construită în jurul revistei Today Software Magazine.

Website: www.facebook.com/todaysoftmag Data înfiinţării: 06.02.2012/Nr. Membri: 1103 /Nr. Evenimente: 17 Romanian Testing Community Comunitate dedicata testerilor.

Website: www.romaniatesting.ro Data înfiinţării: 10.05.2011 / Nr. Membri: 690 / Nr. Evenimente: 2 GeekMeet România Comunitate dedicată tehnologiilor web.

Website: geekmeet.ro Data înfiinţării: 10.06.2006 / Nr. Membri: 571 / Nr. Evenimente: 18 Cluj.rb Comunitate dedicată tehnologiilor Ruby.

Website: www.meetup.com/cluj-rb Data înfiinţării: 25.08.2010 / Nr. Membri: 166 / Nr. Evenimente: 36 The Cluj Napoca Agile Software Meetup Group Comunitate dedicată metodelor Agile de dezvoltare software.

Website: www.agileworks.ro Data înfiinţării: 04.10.2010 / Nr. Membri: 379 / Nr. Evenimente: 40 Cluj Semantic WEB Meetup Comunitate dedicată tehnologiilor semantice.

Website: www.meetup.com/Cluj-Semantic-WEB Data înfiinţării: 08.05.2010 / Nr. Membri: 16 2/ Nr. Evenimente: 23 Romanian Association for Better Software Comunitate dedicată oamenilor cu experiență din IT indiferent de tehnologie sau specializare.

Website: www.rabs.ro Data înfiinţării: 10.02.2011 / Nr. Membri: 234/ Nr. Evenimente: 14 Tabăra de testare Un proiect care își dorește să strângă cât mai mulți oameni care lucrează ca și testeri.

Website: tabaradetestare.ro Data înfiinţării: 15.01.2012 / Nr. Membri: 491/ Nr. Evenimente: 21

12

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

Ianuarie 17 (Cluj) Lansarea numărului 19 al Today Software Magazine www.todaysoftmag.ro Ianuarie 17 (București) TechPeaks Accelerator Presentation in Bucharest it-events.ro/events/techpeaks-accelerator-presentationbucharest/ Ianuarie 18 (Cluj) Hacaton de GNU http://formulare.ceata.org/hgcj201401/ Ianuarie 18 (Cluj) - 24 (Brașov) - 25 (Sibiu) Codecamp de iarnă - recomandare TSM it-events.ro/events/codecamp-de-iarna-la-cluj-napoca/ Ianuarie 23 (Cluj) Let’s meet up and ...Project Management - PMI clujhub.ro/eveniment/project-managers-meetup-4-2/ Ianuarie 25 (Cluj) Drupal Global Sprint Weekend http://www.meetup.com/Drupal-Cluj/events/159783472/ Ianuarie 27 (Cluj) Mobile Monday #4 clujhub.ro/eveniment/mobile-monday-4/ Ianuarie 29 (Cluj) The javascript timisoara group Meetup 5 it-events.ro/events/javascript-timisoara-group-meetup-5/ Ianuarie 29 (București) Agility Path, agile adoption, flawed Scrum adoption meetup.com/The-Bucharest-Agile-Software-Meetup-Group/ events/146223122/ Februarie 1 (Iași) Integration Cucumber with Selenium it-events.ro/events/integration-cucumber-selenium-dragospuscasu/ Februarie 8 (Cluj) Startup Pirates - recomandare TSM cluj.startuppirates.org

programare

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Clientul Today Software Magazine pentru Android

F

ără doar şi poate revista Today Software Magazine reprezintă unul dintre elementele ce se afirmă tot mai pregnant în comunitatea IT din Cluj Napoca şi nu numai, transformându-se într-o portavoce prin care profesionişti în diverse domenii din industria sofware îşi etalează expertiza profesională, partajează bune practici din domeniu şi caută împreună soluţii la probleme specifice industriei.

3Pillar Global Team India @ 3Pillar Global

În urmă cu mai bine de patru luni Today Software Magazine a realizat un parteneriat cu 3Pillar Global pentru a implementa o soluție ce facilitează utilizatorilor iPhone/ iPad accesul la articolele Today Software Magazine , dar și socializarea în jurul acestora prin mijlocirea partajării articolelor, amplificând puterea creativă a tuturor pentru beneficiul comun. Iată că această colaborate continuă cu o soluţie similară dar, de data aceasta, pe o platformă Android https://play.google.com/store/apps/ details?id=com.tpg.tsm.ui&hl=ro

că diferenţa de fus orar nu mai reprezintă un factor perturbator în industria IT. Echipa de dezvoltare a urmat principiile enunţate în Adaptive Product Lifecycle Management (un model de dezvoltare utilizat intern în 3Pillar Global şi care a fost definit în jurul metodologiei Agile Scrum), dezvoltarea fiind segmentată pe trei sprinturi (fiecare având câte o temă specifică) a câte

Începutul colaborării

Există multe asemănări şi diferenţe între cele două soluţii. Una dintre diferenţe este aceea că clientul realizat pe platformele iPhone/iPad a pornit de la zero în timp ce versiunea Android a avut un model funcţional la dispoziţie (lucru care nu a fost întotdeauna un avantaj). De asemenea, multitudinea de rezoluţii existente pentru terminalele ce folosesc Android a condus la modificări sau uneori la o regândire completă a interfeţei cu utilizatorul. Nu în ultimul rând, un interesant aspect este poate acela că întreaga echipă de dezvoltare a soluţiei, formată din patru persoane (un Technical Manager, doiprogramatori şi un tester), este parte a 3Pillar Global India care în șase săptămâni a acoperit tot efortul de implementare necesar demonstrând (dacă mai era nevoie) www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

13

programare Clientul Today Software Magazine pentru Android două săptămâni.

As t fe l , l a f i n e l e fiecărui sprint a fost prezentat căte un demo util în ajustarea corespunzătoare a soluţiei pentru a acoperi cât mai bine nevoile de a accesa eficient conţinutul seriei Today Software Magazine.

Pentru urmărirea progresului proiectului s-a utilizat Jira, toate task-urile fiind create ca user story-uri şi fiind asignate membrilor echipei de dezvoltare. Ca sistem de control al fişierelor s-a utilizat GIT, fiind creat un branch de dezvoltare la începutul primului sprint. Pentru eliminarea conflictelor, acest branch era inclus în branch-ul master la finalul fiecărui sprint (evident după revizuirea colectivă a codului).

Discuţiile iniţiale s-au concentrat în principal pe respectarea design-ului şi a funcţionalităţilor implementate în versiunile precedente de iPhone/iPad ale soluţiei. Au existat, desigur, o serie de adaptări la specificul înterfeţei utilizator Android dar, în acelaşi timp, au fost propuse mai multe modificări ce au fost ulterior acceptate. Printre cele mai importante modificări implementate în raport cu versiunea iOS a clientului Today software Magazine amintim: • Actualizare: S-a propus implementarea a două modalităţi de informare a utilizatorilor despre conţinutul nou ce a apărut între timp în cadrul revistei. O variantă este dată de utilizarea de notificări push ce vor semnala că este conţinut nou, iar utilizatorii vor putea să facă o actualizare explicită. A doua metodă este prin punerea la dispoziţie a unei funcţionalităţi de actualizare manuală ce va permite utilizatorilor să decidă când doresc să verifice conţinutul. Într-un final s-a optat pentru implementarea celei de-a doua variante.

• Partajarea în reţelele de socializare: Partajarea a diferite articole ale revistei pe Facebook sau Twitter s-a realizat prin folosirea unei biblioteci Android proprietare 3Pillar Global, care permite partajarea de conţinut pe reţelele de socializare chiar dacă utilizatorul nu are instalate Facebook sau Twitter pe propriul dispozitiv.

• Suport pentru Android GingerBread 2.3.3, deoarece la momentul dezvoltării acesta reprezenta 25% din piaţa de dispozitive Android (statistică preluată din Android Market). În plus s-a sugerat portarea aplicaţiei pe tablete de 7’’ din aceleaşi considerente de popularitate în rândul utilizatorilor Android.

Arhitectura aplicaţiei

Imediat după lansarea în execuţie, aplicaţia afişează un splash screen ce permite selectarea limbii de utilizare: română sau engleză. După alegerea limbii aplicaţia afişează coperta ultimului număr al revistei şi lista articolelor acestui număr (preluate de pe web serverul TSM). În background se încarcă datele corespunzătoare articolelor într-o bază de date SQLite şi în memoria internă (dacă este cazul). În partea stângă a ecranului, selectând meniul din action bar se poate consulta lista tuturor numerelor revistei (fiecare fiind reprezentată de coperta sa), iar în panoul din dreapta este afişată mereu lista articolelor numărului curent selectat.

Selectarea oricărui articol din listă va avea ca efect afişarea conţinutului acestuia precum şi detalii despre autor. Prin selectarea butonului Share, se poate opta prin intermediul unui meniu pop-up pentru partajarea articolului pe platforme ca Facebook, Twitter sau e-mail.

Our core competencies include:

Product Strategy

3Pillar Global, a product development partner creating software that accelerates speed to market in a content rich world, increasingly connected world.

Our offerings are business focused, they drive real, tangible value.

www.3pillarglobal.com

14

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

Product Development

Product Support

TODAY SOFTWARE MAGAZINE Calcul dimesiune imagine redusă public int calculateInSampleSize(BitmapFactory.Options options, int reqWidth, int reqHeight) {

final int height = options.outHeight;

final int width = options.outWidth;

if(height<0 || width < 0)

return -1;

int inSampleSize = 1;

final int heightRatio = Math.round((float) height / (float) reqHeight);

final int widthRatio = Math.round((float) width / (float) reqWidth);

inSampleSize = heightRatio < widthRatio ? heightRatio : widthRatio;

return inSampleSize; }

Crearea noii imagini De asemenea, limba selectată pentru afişare poate fi modificată prin selecţia meniului Settings din action bar. La selectarea unei noi limbi aplicaţia va şterge toate datele stocate şi va reîncepe încărcarea conţinutului de pe serverul TSM folosind noua limbă selectată.

Bibliotecile şi instrumentele utilizate

public Bitmap sampleBitmap(BitmapFactory.Options options,int reqWidth, int reqHeight, TSMBaseActivity activity, String id, InputStream imageResponse, String imagePath) throws IOException { int sampleSize = calculateInSampleSize(options, reqWidth, reqHeight); if (sampleSize >= 0) {

options.inJustDecodeBounds = false;

options.inSampleSize = sampleSize;

if(haveNetworkConnection(activity.getBaseContext())){ try{

imageResponse=new HttpRequest(activity. getBaseContext()).getHttpInputStream(imagePath); //FileNotFoundException, MalformedUrlException

}catch(IOException e){

e.printStackTrace();

if(e instanceof SocketException || e instanceof SocketTimeoutException){ }

return null; }

if(imageResponse!=null){

Bitmap bmp = BitmapFactory. decodeStream(imageResponse, null, options);

if(bmp==null)

return null;

saveToInternalSorage(bmp, activity,id);

return bmp; } } } return null; }

Pentru implementarea soluţiei au fost utilizate următoarele medii, instrumente şi biblioteci: • Eclipse: Eclipse IDE a fost utilizat ca mediu de dezvoltare.

• Charles Proxy : a fost utilizat pentru testarea API şi pentru verificarea funcţionării aplicaţiei corespunzătoare iPhone.

• SocialAuth Android Library (http://code.google.com/p/ socialauth-android/) : bibliotecă dezvoltată intern ce permite autentificarea unui utilizator şi partajarea de informaţii în diferite reţele de socializare ascunzând detalii de conectare.

Biblioteca a fost utilizată pentru partajarea articolelor pe diverse reţele sociale şi e-mail.

• Android-app-v7-appcompat: Deoarece action bar-ul este implementat doar începând cu Android 4.0, această bibliotecă Redarea filmelor Youtube permite afişarea unui action bar şi în versiuni inferioare de Android. Implementare acestui action bar elimină dependenţa de butonul de opţiuni din Android.

• I3P Android: Reprezintă o altă componentă dezvoltată intern în cadrul 3Pillar Labs, utilizat în crearea barei de navigare din partea stângă.

Provocări

Următoarele secţiuni prezintă câteva dintre provocările rezolvate cu succes de echipa de dezvoltare. În fiecare caz este descrisă problema şi modul în care a fost rezovată.

Optimizarea imaginilor Problema În ecranul principal al aplicaţiei este prezentată lista articolelor numărului selectat împreună cu pozele autorilor. Dimensiunea imaginilor originale aflate pe server trebuia redusă pentru a evita erori de tipul OutOfMemory ce conduceau la întreruperea aplicaţiei pentru anumite scenarii particulare.

Soluţie Pentru a soluţiona eficient problema s-a utilizat metoda bitmap sampling care reprezintă un procedeu prin care se reduce dimensiunea unei imagini. Provocarea în acest caz a constat în menţinerea raportului de aspect al imaginii originale, nealterându-se calitatea imaginii redimensionate. În continuare, este prezentat un fragment de cod care calculeze dimensiunea imaginii reduse:

Problema O serie de articole de pe serverul TSM conţin filme Youtube inserate. Redarea acestor filme în componenta de vizualizare a paginii web reprezintă o provocare deoarece nu avem control asupra acesteia. De asemenea, implementarea variază în funcţie de dispozitiv (Gingerbread şi ICS). De exemplu, pe dispozitivele Gingerbread filmele Youtube se redau automat în varianta full screen, în timp ce pe dispozitive ICS sau mai vechi utilizatorii trebuie să selecteze manual opţiunea de full screen.

Soluţie S-au implementat abordări distincte pentru dispozitivele Gingerbread şi ICS. Pentru Gingerbread s-a utilizat controlul Android implicit Videoview în timp ce pentru dispozitive ICS (sau mai vechi) s-a utilizat Java Reflection API pentru redarea similară www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

15

programare Clientul Today Software Magazine pentru Android a filmelor. Utilizând Reflection API se obţine referinţa la HTML5 VideoFullScreen$VideoSurfaceView din webkit şi este redat filmul în full screen. Pentru ambele versiuni sunt redate mai jos exemple de cod:

YouTube video in Android 2.3.3

VideoView customVideoView = (VideoView) customViewContainer.getFocusedChild(); Field mUriField = VideoView.class.getDeclaredField(“mUri”); mUriField.setAccessible(true); Uri uri = (Uri) mUriField.get(customVideoView);

YouTube video in Android 4.0

Class _VideoSurfaceView_Class_ = Class.forName(“android.webkit.HTML5Vide oFullScreen$VideoSurfaceView”); java.lang.reflect.Field _HTML5VideoFullScreen_Field_ = _VideoSurfaceView_ Class_.getDeclaredField(“this$0”); _HTML5VideoFullScreen_Field_.setAccessible(true); Object _HTML5VideoFullScreen_Instance_ = _HTML5VideoFullScreen_Field_. get(((FrameLayout) view).getFocusedChild ());

Îmbunătăţirea performanţelor aplicaţiei Problema Într-o primă fază transferul asincron al datelor TSM şi prezentarea acestora în interfaţa utilizator dura aproximativ 20-25 minute. Pentru a reduce din timpul de transfer au fost create mai multe procese care transferau datele în paralel de pe server, crescând astfel viteza de download. Provocarea în acest context a constat din sincronizarea datelor între procese şi evitarea oricărui conflict (de exemplu, pozele autorilor nu puteau fi transferate până când nu se transferau informaţiile despre autori, deoarece calea imaginii de transferat era conţinută în aceste informaţii). Prin urmare, provocarea a constat în optimizarea timpului de transfer al datele şi în îmbunătăţirea performanţei generale a aplicaţiei.

Soluţie Ca soluţie s-a implementat ThreadPoolExecutor şi toate taskurile au fost ataşate executorului. Iniţial s-au creeat 2 thread-uri care se executau în paralel. După ce execuţia acestora se finaliza, următoarele thread-uri erau extrase din coadă pentru transferul datelor în funcţie de acţiunile de navigare ale utilizatorului.

ThreadPoolExecutor executorPool = new ThreadPoolExecutor(2, 2,60, TimeUnit.SECONDS, new ArrayBlockingQueue<Runnable>(2), threadFactory); executorPool.execute(new LoadIssueImages(handler, language,getBaseContext())); executorPool.execute(new LoadIssueArticles(handler, language,getBaseContext())); executorPool.execute(new LoadAuthorInformation(handler,language, getBaseContext())); executorPool.execute(new LoadAuthorImages(handler, language,getBaseContext(), this));

Testarea

Aplicaţia a fost testată pe următoarele dispozitive: Nexus 4 (Android 4.3) , Nexus 7(Android 4.1, 7’’ Tablet) , HTC Desire (Android 2.3.3 , 480x800) şi Samsung Tab(7”,10”) , Galaxy Y(240x320).

Selecţia dispozitivelor s-a făcut pentru a acoperi un număr cât mai mare de potenţiali utilizatori de telefoane/tablete Android.

Aplicaţia a fost testată în următoarele contexte: • Testarea lansării în execuţie pentur prima dată: După instalarea cu succes a aplicaţiei se crează un icon, la selectarea acestuia fiind lansată aplicaţia în execuţie prin afişarea unui splash screen iniţial.

• Testare API: S-a verificat şi validat funcţionarea similară a soluţiei Android cu soluţia pentru iPhone/iPad pentru a se garanta furnizarea unei experienţe similare.

• Testarea reţelei şi a conexiunii la Internet: S-a verificat aplicaţia în condiţiile unor probleme de conectare la internet în momentul în care se doreşte transferarea datelor.Utilizatorii vor

16

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

primi mesajul de eroare “Network error. Please try again later” • Stress testing reprezintă un mod de a asigura stabilitatea soluţiei dezvoltate prin apăsarea în secvenţa rapidă a diverse butoate/link-uri/imagini etc. . Astfel, aflându-se în situaţia de a servi mai multe cereri în acelaşi timp au fost detectate mai multe defecţiuni.

• Testare cu diterite tipuri de reţea: Aplicaţia a fost testată pe mai multe tipuri de reţele, cum ar fi: 2G, 3G şi Wi-Fi. • Testarea pe dispozitive cu rezoluţii diferite: Aplicaţia s-a testat pe o diversitate de rezoluţii în intervalul 240x320 şi 1280x800 asigurându-se faptul că aplicaţia funcţionează corespunzător pe diferite rezoluţii.

business

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Valoarea ca strategie

Valorile companiei ca factor de dezvoltare și recunoaștere pe piețele externe

D

eși ați putea spune că „valoarea ca strategie” ar putea fi aplicabilă pentru orice tip de companie, principiul de dezvoltare strategic din spatele acestei sintagme lasă suficient loc pentru detalierea unor oportunități care nu sunt de ignorat – mai ales pentru companiile IT. „Valoarea ca strategie” înseamnă folosirea valorilor companiei drept pârghii pentru a controla și defini procese, mod de lucru, direcții de dezvoltare și comunicare.

Cornelia Stan

Cornelia.Stan@accesa.eu Communications Officer @ Accesa

Despre respectarea valorilor companiei

Așa cum respectarea unor reguli susține un comportament continuu (gândiți-vă la regulile de circulație care, prin impunerea respectării lor, urmăresc evitarea accidentelor), în același mod și respectarea unor valori, în contextul unei companii IT, urmărește susținerea unui ritm de maturizare. Valorile sunt relevante mai ales pentru o companie care se află în continuă dezvoltare, existența și asumarea acestora având impact atât pentru angajați, cât și pentru companie.

Departe de a exista doar pe o secțiune de pe site-ul companiei denumite „Valori”, acestea au, în realitate, o relevanță crescută mai ales pentru companiile furnizoare de servicii, în cazul cărora validarea calității fiind preponderant mijlocită. Ce înseamnă acest lucru? - Acțiunile, procesele, modurile de organizare și comunicare, atitudinea în rezolvarea problemelor – demonstrează calitatea serviciilor și au întâietate „calității codului”.

Mai mult, acestea sunt elemente care contribuie la crearea unei percepții mai clare și mai ample asupra calității pe care o poate livra o companie de IT – la nivel de servicii și nu doar de software development.

De altfel, referitor la o piață externă, asumarea unor valori presupune abilitatea de a răspunde prin intermediul modului de

lucru exigențelor culturale impuse de valorile respective. Un bun exemplu este punctualitatea. Este o valoare cel mai des regăsită în cultura germană. Odată asumată în relația cu un client de naționalitate germană, e o asumare a faptului că înțelegem exact ce presupune „punctualitatea germană”.

Când devin valorile resurse strategice?

• Înainte de toate, atunci când sunt formulate astfel încât să poată fi asumate atât la nivel individual, cât și la nivel de echipă.

Specific pentru domeniul IT, valorile devin strategice în măsura în care acestea au un impact pozitiv în colaborarea cu ceilalți membri ai echipei, dar și cu membrii echipei din partea clientului.

• Dacă deja există, dar nu au fost stabilite decât sumar la început, acestea pot fi identificate drept resurse strategice când pot fi corelate cu acțiuni și comportamente ale angajaților. Întrebări precum: - Ce apreciază clienții în colaborarea cu membrii echipei? - Care sunt tipurile de comportamente cel mai des întâlnite în cadrul echipelor? - Care sunt dinamicile de învățare și formare a unei echipei? – vă pot ajuta să le identificați și definiți mai ușor.

• Atunci când sunt cunoscute și asumate de către membri ai organizației.

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

17

business Valoarea ca strategie Simplu – atunci când valorile reușesc să inițiative ale angajaților pe care compaghideze direcții de acțiune și comportania le poate sprijini. ment vorbim deja despre asumare. Un bun exemplu este acela în care recruta- PhönixPreis, valorile companiei și rea noilor colegi are loc ținând cont de recunoașterea pe plan european valorile companiei. Un alt bun exemplu este acela în care valorile sunt definite cu sprijinul întregii echipe, asigurând astfel transparența și buna înțelegere a acestora la nivel intern.

Impactul valorilor pentru angajați și companie

Din perspectiva dezvoltării, putem trece în revistă câteva perspective asupra valorilor: • Existența și respectarea valorilor companiei sunt un indiciu pentru atenția acordată angajaților, la nivel individual.

• Valorile pot servi drept fundament creșterii și susținerii active a calității serviciilor IT furnizate.

• În funcție de valorile asumate de companie, oricare dintre acestea pot constitui criterii pentru evaluarea calității serviciilor, dar și a randamentului angajaților.

• Valorile pot fi o sursă care, încă din stagiul recrutării, contribuie la păstrarea coeziunii echipei.

• Valorile pot fi o sursă de motivare a angajaților. Acestea pot fi valorificate la nivel intern punându-le în practică prin intermediul unor proiecte inovative,

18

PhönixPreis este distincția oferită companiilor străine care își desfășoară activitatea în Germania și care s-au remarcat prin angajamentul social al creării de locuri de muncă și prin performanța de business.

Aceasta este oferită de către Departamentul de Muncă și Economie, împreună cu Primăria orașului Munich.

Accesa se numără printre companiile care, la finele anului 2013, au acceptat distincția PhönixPreis la categoria „Established Company”. Premiul a fost acceptat în cadrul galei de decernare care a avut loc pe 4 decembrie în sala de banchet a Primăriei orașului Munich.

Valorile susținute de Accesa: pasiune, curaj, proactivitate, modestie și respect au stat la baza acordării premiului de către juriu, fiind un fundament pentru dezvoltarea companiei. Iulian Iuga, managerul

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

general Accesa, afirmă că „înscrierea în competiția PhönixPreis și acceptarea premiului au constituit oportunități de a-mi întări misiunea de dezvoltare a companiei.”

Pentru Accesa, premiul PhönixPreis este o recunoaștere a perfomanței demonstrate de fiecare angajat, acum și de către comunitatea din orașul Munich.

Din perspectiva dezvoltării de business, un astfel de premiu este reprezentativ pentru rolul managerilor de a fi vizionari dincolo de granițele propriei țări,de a inova și de a contribui la creșterea competitivității mediului extern în care își desfășoară activitatea. Astfel, includerea valorilor companiei în strategia de dezvoltare impune ca acestea să fie luate în considerare ca resurse pe termen lung, contribuind la diferențiere și la consolidarea punctelor forte ale companiei.

programare

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Multithreading în standardul C++11 (partea I)

D

Dumitrița Munteanu

dumitrita.munteanu@arobs.com Software engineer @ Arobs

upă treisprezece ani de la publicarea primului standard C++, membrii comitetului de standardizare au decis să ofere, odată cu publicarea noului standard C++11 sau C++0x, o schimbare majoră în ceea ce privește programarea multithreading.

Pentru prima dată, limbajul C++ oferă suport, independent de platforma de dezvoltare, pentru implementarea aplicațiilor ce presupun programarea concurentă. Înainte de standardul C++11, aplicațiile multithreading se bazau pe extensii specifice platformei, spre exemplu Intel TBB, OpenMP, Pthreads, etc. .

Un avantaj major adus de această nouă caracteristică este portabilitatea aplicațiilor, spre exemplu ușurința cu care o aplicație multithreading specifică Windows se poate transfera pe o platform iPhone sau Android. Un avantaj pentru cei familiarizați cu librăria boost threads este că multe concepte din librăria standard C++11 păstrează aceeași denumire și structură ca și clasele din boost threads library.

Librăria standard C++ Threads conține clase pentru manipularea thread-urilor, protejarea datelor comune, operații de sincronizare între thread-uri și operații atomice de nivel scăzut. În continuare, vom exemplifica și vom descrie în linii mari modul în care aceste concepte sunt prezente în standardul C++11.

Prima diferență este includerea header-ului #include<thread> (1). Acesta conține funcții și clase pentru managementul firelor de execuție.

Thread-urile sunt lansate prin declararea unui obiect std::thread, care specifică în constructor o metodă inițială, în cazul nostru fiind metoda execute(), care reprezintă locul de unde noul thread își va porni execuția (2). După ce threadul a fost lansat și înainte ca obiectul std::thread să fie distrus, prin ieșirea din funcția main, trebuie specificat explicit dacă se dorește ca thread-ul principal să aștepte până când threadul secundar își încheie execuția, prin apelarea funcției join() (3), sau dacă thread-ul secundar va rula independent de ciclul de viață al threadului principal, prin apelarea metodei detached(). În acest caz thread-ul va rula în background, fără niciun mijloc de a comunica cu el. Thread-urile Lansarea unui thread detașate se mai numesc și daemon threads, după Declararea și lansarea unui nou thread în conceptul din sistemele UNIX, în care un daeC++11 este la fel de simplă precum declararea mon process rulează în background fără a avea o și intanțierea unui nou obiect. Vom analiza interfață specifică.

o aplicație simplă de multithreading pentru a exemplifica modul în care se pot folosi thread- Transmiterea parametrilor către funcția urile din librăria standard C++. Spre exemplu: unui thread Transmiterea parametrilor către un nou #include <iostream> thread în C++11 este la fel de simplă precum #include <thread> //-- (1) transmiterea parametrilor unui obiect apelabil. void execute() Important este de reținut faptul că parametrii { std::cout << ”Hello Concurent transmiși sunt copiați local în stiva threadWorld” << std::endl; ului, de unde pot fi accesați de către thread-ul } în execuție, chiar dacă parametrii corespunint main() zători din funcție așteaptă o referință. Spre { std::thread worker_ exemplu: thread(execute); //-- (2)

worker_thread ().join(); //--(3) }

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

19

programare

Multithreading în standardul C++11 (partea I)

void execute(const std::string& filename); std::thread worker_thread(execute, ”input.dat”);

În acest caz se creează un nou thread, asociat variabilei worker_thread, care apelează funcția execute(“input.dat”). Atenție, însă, la parametrul transmis. Chiar dacă funcția execute primește ca parametru o referință std::string, string-ul este transmis drept const char* și convertit numai în contextul noului thread către un std::string. Acest mecanism de funcționare a funcției std::thread poate conduce la două posibile probleme.

Primul caz ar fi cel în care parametrul transmis este un pointer către o variabilă locală. Spre exemplu: void execute(const std::string& filename); void oops(const char* parameter) { char buffer[50]; sprintf(buffer, “%s”, parameter); std::thread worker_thread(execute, buffer); //-(1) worker_thread.detach(); }

În acest exemplu, un pointer către variabila locală buffer este transmis către noul thread, care așteaptă în schimb un parametru de tip std::string. Este foarte posibil ca funcția oops să își încheie execuția înainte de momentul în care conversia de la char* la std::string să aibă loc. Pointer-ul transmis devine un dangling pointer (1),iar comportamentul firului de execuție va fi nedefinit. În ace ast ă situaț ie,s oluț i a ar f i conversi a explicită a variabilei buffer către un std::string, înainte ca parametrul să fie transmis către constructorul noului thread: std::thread worker_thread(do_work, std::string(buffer));

std::thread worker_thread(execute, std::ref(greeting));

Și această funcție std::ref este disponibilă doar odată cu Al doilea caz ar fi cel în care parametrul transmis este copiat, standardul C++11, fiind o metodă folosită pentru a simula chiar dacă intenția era de a se transmite o referință a obiectului a funcționalitatea unei referințe, astfel încât, în final variacărui valoare trebuia modificată de către thread. Spre exemplu: bila my_string (3) va avea valoarea modificată “Hallo Welt!”. void execute(std::string& str) //-- (1) { str.assign(“Hallo Welt!”); } void oops(const char* parameter) { std::string greeting(“Hello World!”); std::thread worker_thread(execute, greeting); //- (2) worker_thread.join(); std::cout<< greeting << std::endl; //- (3) }

Chiar dacă funcția execute (1) așteaptă o referință ca parametru, constructorul noului thread nu știe acest lucru, motiv pentru care pur și simplu copiază intern variabila my_string. Când threadul apelează funcția execute (2), acesta va transmite ca parametru o referință la copia internă a variabilei greeting. În consecință, atunci când noul thread își va încheia execuția, variabila my_string , cu noua valoare“Hallo Welt”, va fi distrusă odată cu distrugerea copiilor interne ale parametrilor transmiși în constructorul thread-ului.

Din acest motiv, valoarea variabilei greeting va rămâne nemodificată, afișând valoarea inițială “Hello World!” (3).

Soluția în acest caz ar fi transmiterea parametrilor, care trebuie să fie o referință, folosind funcția std::ref.

20

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

Pentru cei familiarizați cu funcția std::bind, semantica transmiterii unui pointer către o funcție membră a unui obiect, ca parametru pentru constructorului unui std::thread, va fi surprinzătoare. Spre exemplu: class Test { public: void execute(); }; Test custom_test; std::thread worker_thread(&Test::execute, &custom_ test); //-- (1)

Acest cod (1) va lansa un thread care va rula metoda custom_test. execute(). În cazul în care metoda execute() ar primi parametri, aceștia s-ar transmite în aceeași manieră, fiind al treilea, al patrulea ș.a.m.d parametru pentru constructorul thread-ului curent.

Transferarea posesiei unui thread

Să presupunem că se dorește o funcție std::thread create_ thread() care să creeze un thread ce rulează în background dar care, în loc să aștepte ca noul thread să își termine execuția, returnează

TODAY SOFTWARE MAGAZINE noul thread funcției din care a fost apelată.

Sau putem presupune că funcția creează un thread și transmite proprietatea acestuia unei funcții oarecare, care trebuie să aștepte ca thread-ul nou creat să își încheie execuția. În ambele cazuri este necesară transferarea posesiei unui std::thread care, la fel ca un std::ifstream sau std::unique_ptr, poate fi transferat, dar nu copiat. Spre exemplu: void some_function(int n); std::thread create_thread() { std::thread my_thread(some_ function, 24); return my_thread; } std::thread first_thread (some_function, 25); //-- (1) std::thread second_thread = std::move(t1); //-- (2) first_thread = create_thread(); //-- (3)

Mai întâi este lansat un nou thread (1) și asociat cu variabila first_thread. Posesia acestui thread este apoi transferată către variabila second_thread (2). Următorul transfer de posesie (3) nu necesită un apel către funcția std::move, deoarece posesorul curent este un obiect temporar, iar transferul este automat și implicit.

Mecanisme de sincronizare

Pentru sincronizarea între threaduri, standardul C++11 pune la dispoziție reprezentări ale mecanismelor clasice de sincronizare precum mutex-uri (std::mutex, std::recursive_mutex, etc.), variabile condiționale (std::contition_variable, std::condition_variable_any), ce pot fi acceste prin intremediul unor RAII locks (resource acquisition is initialization, std::lock_quard si std::unique_lock), precum și mecanisme numite futures and promises, utilizate pentru transmiterea rezultatelor între thread-uri sau std::package_task pentru a “ambala” un apel către o funcție care poate genera un astfel de rezultat.

Mutex

În exemplele anterioare am văzut cum se poate lansa și cum se pot transmite parametrii către funcția unui thread.

Acest mecanism nu este însă suficient atunci când se dorește ca anumite resurse să poată fi utilizate (modificate) de mai multe thread-uri care rulează simultan. În această situație este necesară utilizarea unui mecanism de excludere mutuală, care să asigure integritatea datelor atunci când există posibilitatea ca mai multe thread-uri să modifice aceeași resursă, în același timp.

Cea mai utilizată primitivă de sincronizare este un mutex. Înainte de a accesa resurse care pot fi modificate simultan de către thread-uri diferite, un thread trebuie să blocheze mutex-ul asociat resursei comune ,iar când thread-ul nu mai operează asupra datelor comune, acesta trebuie deblocat. În cazul în care un mutex este deja blocat și un alt thread încearcă să îl blocheze din nou, acesta trebuie să aștepte până când thread-ul care a blocat cu succes mutex-ul, îl deblochează.

Standardul C++11 oferă primitiva std::mutex, care poate fi folosită prin includerea header-ului #include <mutex>.

Un obiect std::mutex pune la dispoziție și funcții membre, lock() și unlock(), pentru a bloca sau debloca explicit un mutex. Cel mai frecvent caz de utilizare a mutex-ului este atunci când se dorește protejarea unui anumit bloc de cod. În acest sens este oferit de către librăria standard C++ și template-ul std::lock_guard<>, al cărui mecanism se bazează pe principiul RAII (resource aquisition is initialization). În constructorul obiectului std::lock_quard, mutex-ul este blocat, iar în destructor mutex-ul este automat deblocat. Spre exemplu:

lock_counter(my_mutex); return ++counter; } unsigned int query() { std::lock_quard<std::mutex> lock_counter(m); return counter; }

În acest exemplu, accesul la variabila counter este serializat. Dacă mai mult de un thread apelează concurent metoda query(), atunci acestea vor fi blocate, până când singurul thread care a blocat cu succes mutex-ul îl va debloca. Deoarece ambele funcții blochează același mutex, dacă un thread apelează query() iar altul increment(), în același timp, atunci doar unul dintre ele va reuși să blocheze mutex-ul și să acceseze variabila counter.

Atunci când este pusă în discuție tratarea excepțiilor, o variabilă de tip std::lock_quard<> aduce beneficii suplimentare comparativ cu deblocarea manuală, prin apelarea directă a metodelor lock() și unlock() asupra unui mutex.

Atunci când se folosește blocarea manuală, trebuie asigurat faptul că mutex-ul este deblocat la fiecare punct de ieșire din regiunea protejată de către mutex, inclusiv în regiunile care își termină execuția prematur, din cauza lansării unei excepții. Prin folosirea unui obiect std::lock_quard, acest lucru este asigurat deoarece, în cazul lansării unei excepții, destructorul obiectului std::lock_quard va fi automat apelat datorită mecanismului de stack unwind.

std::mutex my_mutex; unsigned int counter = 0; unsigned int increment() { std::lock_quard<std::mutex>

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

21

management

arhitectură

Ce să înveți în 2014

Î

nceputul de an este un moment bun pentru a medita la viitor. Cum putem crește în carieră? Cum putem avea o slujba (mai) stabilă? Cum putem deveni mai căutați într-o piață competitivă? Acest articol conține zece abilități tehnice care pot ajuta un programator să se facă remarcat de către colegi sau de către manageri pentru eficiență.

10. Touch typing Alexandru Bolboaca

alex.bolboaca@mozaicworks.com Agile Coach and Trainer, with a focus on technical practices @Mozaic Works

Adrian Bolboaca

adrian.bolboaca@mozaicworks.com Programmer. Organizational and Technical Trainer and Coach @Mozaic Works

Mașinile de Formula 1 au multe secrete; cel mai bine păstrat este cel al anvelopelor.

Motivul este simplu: oricât de eficient ar fi motorul și pilotul, anvelopele sunt cele care conectează mașina cu solul.

Tastatura este modul prin care creierul programatorului se conectează cu codul.

Ideile sale, oricât de bune ar fi, trebuie în final transferate în cod cât de repede cu putință.

Touch typing este abilitatea de a scrie la tastatură fără a o privi. Touch typing permite scrierea rapidă și concentrarea completă pe rezolvarea problemei. Mai mult, permite reducerea timpului de scris e-mail-uri sau documentație.

Ca orice abilitate, touch typing poate fi antrenat. http://www.typingstudy.com/ , http://www.typingclub.com/typing-qwertyen.html sau http://play.typeracer.com/ sunt site-uri unde puteți învăța touch typing sau intra în competiție cu colegi sau prieteni la viteza de scris la tastatură. Utilizarea acestor site-uri poate deveni și o activitate foarte amuzantă, prin natura competitivă a lor.

9. Editorul (IDE-ul) folosit

De exemplu: • Editare avansată : • Ștergerea unei linii (Ctrl+D în Eclipse, Shift+Ctrl+L în Visual Studio).

• Mutarea unei linii mai sus sau mai jos. Funcționează și pentru mai multe linii.

• Selecția oricărui bloc de cod între acolade sau paranteze (Ctrl + W în ReSharper).

• Navigare : • Găsirea tuturor referințelor către o variabilă sau clasă; • Navigarea la implementarea unei metode; • Refactoring • Redenumirea unei variabile, metode sau clase (Alt + Shift + R în Eclipse, Ctrl + R, Ctrl +R în Visual Studio); • Extragerea unei metode (Alt + Shift + M în Eclipse, Ctrl + R, M în Visual Studio); • Extragerea unei interfețe; • Promovarea unei metode dintr-o clasă în interfață sau clasa de bază; • Extragerea unei clase.

Editoarele moderne de cod au sute Multe alte funcționalități utile sunt docude funcționalități. Câteva dintre ele sunt mentate în cheatsheets disponibile online. extrem de folositoare și nu îndeajuns folosite.

Stăpânirea lor permite editarea, navigarea și 8. Reducerea timpului de compilare modificarea rapidă a codului, chiar și dacă Orice modificare a codului necesită este necunoscut sau nu este bine structurat. validare. Pentru cei care folosesc un limbaj compilat, timpul necesar pentru validare depinde de timpul de compilare. Nu este

22

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

TODAY SOFTWARE MAGAZINE niciodată plăcut să aștepți ca programul să se compileze. În plus, concentrarea se pierde în acest timp.

IDE-urile Java, precum Eclipse și IntelliJ Idea oferă compilare continuă cu prețul timpului de procesor și memoriei. .NET Daemon de la RedGate (http://www. red-gate.com/products/dotnet-development/dotnet-demon/) oferă același lucru pentru programatorii .NET. Chiar și fără aceste unelte, este posibil să scazi semnificativ timpul de compilare al unui program, oricât de mare ar fi, folosind câteva tehnici: • Hard-uri SSD. Deși încă par scumpe, prețul lor este rapid absorbit de timpul câștigat de programatorii care nu vor mai aștepta după compilări; • Crearea de soluții/proiecte temporare (sau unități de compilare în C++) care pot fi modificate, compilate și validate mult mai rapid decât întreg proiectul; • Cunoașterea opțiunilor de compilare.

De exemplu: compilarea incrementală și folosirea tuturor procesoarelor disponibile sunt opțiuni comune pentru compilatoare.

7. Limbajul de programare și tehnologia principală folosită

O funcționalitate poate fi implementată în nenumărate moduri. Doar câteva din aceste moduri sunt atât corecte cât și simple și ușor de extins.

Una dintre metodele de simplificare este de a folosi la maxim ceea ce este deja implementat în tehnologia folosită.

Construcțiile de limbaj permit de asemenea simplificarea la maxim a codului.

O metodă contraintuitivă de a învăța foarte bine o tehnologie este de a încerca alte tehnologii și de a face comparații între ele. Cea mai simplă metodă de a încerca altă tehnologie este prin colaborarea cu un programator care o cunoaște, fie prin discuții pe cod existent sau scrierea de cod nou folosind pair programming (vezi 2).

6. Principii pentru design modificabil

Principala problemă din software în ziua de azi este faptul că trebuie sa modificăm mereu cod existent. Se observă în viața unui proiect cum la început, codul este ușor și rapid de modificat. Pe măsură ce proiectul avansează și tot mai mult cod este creat, modificările devin tot mai dificile. De aceea design-ul aplicației trebuie să fie optimizat pentru modificabilitate.

Principiile SOLID și design patterns au apărut acum mai mult de zece ani ca soluții la aceste nevoi. Orice echipă care are

probleme cu modificarea codului ar trebui Piramida testelor este o abordare strucsă investească timp în înțelegerea profundă turată a testării automate prin împărțirea și aplicarea acestor tehnici. testelor în mai multe categorii: • Teste unitare: validează comporta5. Refactorizare eficientă mentele așteptate de la o clasă sau mai Codul greu de modificat poate fi multe clase. Sunt rapide, simple, folotransformat în cod ușor de modificat sesc duble de testare (mocks și stubs) și prin refactorizare. Refactorizarea este o sunt rulate de programatori după fieinvestiție în viitor; codul la care ajungem care modificare a codului. Sunt cele mai „opune” mai puțină rezistență, costurile multe și pot acoperi 90+% din comporde implementare ale funcționalităților noi tamentele aplicațiilor. scăzând.

• Teste de integrare: validează integraPentru o refactorizare reușită e nevoie rea claselor din aplicație cu orice sistem de două elemente: cunoașterea și aplicarea extern (librării, framework-uri, servicii principiilor de design modificabil (vezi 6) și externe, servicii ale sistemului de opescăderea timpului de refactorizare. rare). Sunt mai lente, mai dificil de scris Există câteva secrete ale refactorizării și trebuie rulate atunci când se modifică eficiente: versiunile de librării folosite sau la build• Folosirea refactorizărilor automate. ul automat.

IDE-urile moderne (Eclipse, Visual • Teste de contract: validează conStudio + ReSharper sau IntelliJ Idea) au tractele de colaborare între două clase, asemenea facilități. Editoarele populare adesea din module diferite. printre programatori, precum vim, oferă • Teste end to end: validează cele mai posibilitatea de a înregistra macrouri importante funcționalități din modul sau de a scrie scripturi de refactorizare. sau aplicație, prin exersarea sistemului Indiferent de soluție, refactorizările autoreal. Sunt de obicei complicate, lente și mate economisesc mult timp. fragile, deoarece necesită crearea și con• Cunoașterea refactorizărilor manufigurarea unui mediu de testare similar ale. Uneori editorul nu are automatizate cu cel de producție. Nu folosesc interfața anumite tipuri de refactorizare. Cartea utilizator. „Refactoring” de Martin Fowler descrie • Teste de sistem: validează sistemul în detaliu modul de a face refactorizări folosind interfața utilizator. Pot fi manumanuale sigure și rapide. ale sau automatizate folosind tool-uri • Refactorizarea continuă. Cu cât speciale (ex. Selenium) refactorizarea așteaptă mai mult, cu atât • Teste de explorare: sunt executate design-ul codului devine mai greu de manual de un tester care explorează modificat și va fi nevoie de o investiție aplicația căutând activ posibile erori de mai mare. Refactorizarea continuă perprogramare. Foarte utile pentru prindemite eliminarea problemelor de design rea problemelor ascunse. din fașă, dar necesită cunoștințe solide • Teste de acceptanță: scopul lor este de design și colaborarea cu colegii de de a crea specificații executabile care pot echipă pentru revizuirea deciziilor luate. fi ușor citite de către Business Analysts, • Automatizarea prin scripting a refacProduct Manager, Product Owner, torizărilor complicate dar comune.

Business Stakeholders și alte persoane Majoritatea IDE-urilor pot fi exersate care nu sunt tehnice dar cunosc produsul prin scripturi, ceea ce permite autoși business-ul aplicației. matizarea unor refactorizări specifice aplicației.

O strategie eficientă de testare se bazează pe o combinație între multe teste 4. Automatizarea eficientă a testării unitare, îndeajuns de multe teste din celeaplicațiilor mari lalte categorii și teste de explorare pentru Pe măsură ce funcționalități noi sunt prevenția majorității bug-urilor ce pot să adăugate la o aplicație, timpul de testare apară. Această strategie poate acoperi o tinde să crească. Modularizarea, adăuga- întreagă aplicație (în cazul celor business rea de noi testeri și/sau testarea automată sau life critical) sau părțile cele mai riscante sunt soluții posibile ale acestei probleme. din aplicație. Un arhitect sau CTO poate Echipele care aleg testarea automată întâm- defini această strategie și poate veghea la pină dificultăți în fața testelor care devin implementarea ei. complicate și dificil de menținut. Soluția este structurarea testelor automate folosind 3. Lucrul rapid și eficient cu cod existent piramida testelor.

Majoritatea programatorilor lucrează www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

23

management Ce să înveți în 2014 cu cod existent. Adesea, codul este vechi de 2-3 ani, uneori are 10 ani sau mai mult.

Cei care l-au scris inițial nu mai sunt în echipă sau nu pot răspunde la întrebări legate de cod. Este așadar treaba programatorilor să înțeleagă codul existent și să-l modifice fără a-l strica atunci când adaugă o funcționalitate sau rezolvă un bug. Dacă testarea unei funcționalități noi este ușoară, validarea faptului ca nu am stricat nimic din funcționalitățile existente este mult mai dificilă. În același timp, am dori să îmbunătățim design-ul pentru a optimiza adăugarea de funcționalități noi în viitor (vezi 5). Dar cum, atunci când codul existent este de neînțeles?

Tehnici speciale de a înțelege și modifica cod neinteligibil au fost create în timp.

Dintre ele putem enumera: • Golden master: scrierea de teste automate care la prima rulare stochează ieșirile și la rulările ulterioare compară ieșirile cu cele inițiale. Asigura un prim nivel de siguranță împotriva modificărilor nedorite.

• Teste de caracterizare: scrierea de teste automate cu scopul de a descoperi comportamentele existente în cod. O dată ce o bucată din cod a fost acoperită de asemenea teste, poate fi extrasă în metode sau clase separate, ca prim pas spre simplificarea design-ului.

• Extract and override: o metodă care permite concentrarea pe o bucată mică atunci când încercăm să înțelegem codul.

Este compusă din extragerea unei bucăți complicate de cod pe care nu vrem încă să ne concentrăm într-o metodă care apoi este suprascrisă cu o metodă folosită în scopuri de testare (crearea unui mock

24

parțial).

• Ref a c tor i z are a ex pl or ator i e : Refactorizarea cu scopul de a descoperi alternative de design. Atunci când refactorizările sunt automatizate cu scripturi, ele devin Metoda Mikado.

Multe alte tehnici există, majoritatea descrise în cartea „Working Effectively with Legacy Code” de Michael Feathers și tratate în cursul „Working FAST and Safe with Existing Code” (http://www.mozaicworks. com/workshops/working-fast-and-safewith-existing-code/) .

2. Învățarea mai rapidă

Tehnologiile și industria software se schimbă continuu. Programatorii trebuie să învețe mereu lucruri noi, ceea ce înseamnă că optimizarea învățării este utilă oricui lucrează în acest mediu.

Câteva metode există pentru a învăța mai repede, dintre care enumerăm: • Implicarea altor programatori în învățare (social learning), • Pregătirea unei prezentări pentru o audiență prietenoasă, • Exersare deliberată (deliberate practice), • Coaching sau sesiuni facilitate, • Experimentare.

Pentru mai multe detalii citiți articolul „5 Trick to Amplify Learning” ( h t t p : / / w w w. m o z a i c w o r k s . c o m / blog/5-tricks-to-amplify-learning/).

1. Amintiți-vă să vă distrați!

Cel mai important lucru este să vă placă ceea ce faceți. Vor fi momente dificile,

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

probleme sau neînțelegeri în orice echipă.

Important este să vă amintiți că programarea este o meserie frumoasă, că lucrați cu oameni inteligenți și că puteți adesea să ușurați viețile utilizatorilor.

Celebrarea succeselor în echipă, evenimente precum „code and beer” sau code retreat, lucrul cu programatori necunoscuți la întâlniri de comunitate sunt câteva moduri prin care vă puteți bucura de crearea de cod și să vă reamintiți cât de distractiv este.

La Multe Împliniri în 2014!

management

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Tom Gilb. De ce furnizarea calității către client îți face afacerea durabilă și de succes

2

8 noiembrie, Cluj-Napoca, ISDC. Tom Gilb și fiul său, Kai, au vizitat recent Clujul.

Cu această ocazie, Tom si Kai au avut șansa să-și formeze propriile impresii despre România și talentele IT, într-un cadru informal, prin interacțiune directă. Scopul vizitei lor a fost de a împărtăși din experiența lor despre cum putem furniza calitate stakeholder-ilor noștri și despre cum anume putem oferi o experiență de succes clienților folosind metodologia “Agile” în dezvoltarea soluțiilor software Alexandra Beșe

Alexandra.Bese@isdc.eu Marketing Assistant @ ISDC

A fost prima lor călătorie în România, constând într-o întâlnire cu ingineri talentați dintr-o țară pe care o cunoscuseră inițial doar prin intermediul mass-media și a conversaților purtate cu români întâlniți în călătoriile lor internaționale. Tom și Kai au petrecut o zi întreagă în ISDC și au interacționat cu ingineri ISDC, manageri de proiect, testeri și alte roluri într-o ”expediție cognitivă” despre cum se poate crea și oferi calitate. Mai mult de opt ore de workshopuri intensive, sesiuni deschise și conversații ‘’Myth-buster” au fost dedicate unor teme cum ar fi: „Managementul arhitecturii, cerințelor, și al proiectului”, „Atribute nonfuncționale ale cerințelor / de calitate”, „Îmbunătățirea continuă”, „Zece principii cheie ale metodologiei Agile”. Interacțiunea a fost intensă și provocatoare de ambele părți ale mesei. Concluzia lui Tom a fost că a cunoscut un grup de oameni inteligenți, deschiși, receptivi, totodată curioși, care sunt dovada vie a unei industrii inovatoare, care are viitorul în față.

De fapt, oamenii sunt cei care

determină pragul de valoare. Când vine vorba de diferențierea pe piață, mulți oameni se referă la Agile ca la noul leac miraculos pentru un timp mai rapid de lansare pe piață, mai multă apropriere față de client, mai mult feedback asimilat în procesul de dezvoltare și mai multă colaborare între mediul de afaceri și mediul IT. Destul de surprinzător, Tom este de acord că Agile continuă să fie un diferențiator pe piață, cu o singură condiție: dacă este bine aplicat. Dar, la fel ca și în cazul celor mai multe metode de pe piață, Agile este prost practicat. Deci, în cele din urmă, atunci când vine vorba de organizații competitive, diferențiatorul cheie este - ca de obicei - calitatea.

De ce atunci calitatea este încă un țel atât de greu de atins? Tom a folosit o analogie, care pentru mulți dintre noi, din lumea outsourcing sună, probabil, prea familiar.

Când firmele de outsourcing din India, Tata Consultancy, etc. și-au început activitatea, nu au luat în considerare factorul calitate, ci doar factorul preț. Tom i-a sfătuit să se profilleze

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

25

management Tom Gilb. De ce furnizarea calității către client îți face afacerea durabilă și de succes pe o calitate superioară în primul rând. Ei au făcut acest lucru folosindu-se de nivelele CMMI. „Știi, în copilăria mea, prin anii ‚40, japonezii au încercat să intre pe piața americană și tot ce construiau ei era de o calitate proastă. Apoi cineva i-a trezit printr-o simplă întrebare – Cum rămâne cu calitatea? În zilele actuale, produsele japoneze înseamnă calitate excepțional de înaltă. Le-am spus, de asemenea, și clienților mei indieni că americanii nu vor cumpăra serviciile lor doar pentru că acestea sunt ieftine; vor avea o șansă cu ei, dacă acestea au o calitate net superioară celor din producția internă și, poate, un preț de nișă! „ Tom continuă: „Ei au făcut asta și au adoptat următoarea strategie: vom obține certificare CMMI. Fiecare companie din India are acum un nivel CMMI 4 sau 5, în timp ce americanii pot ajunge cu greu la nivelul 2. Deci, americanii au înțeles mesajul: indienii sunt superiori, prin urmare, aceștia sunt și mai ieftini așadar, de ce să nu cumpărăm de la indieni? Și așa a început aventura indiană de outsourcing. „ Un alt exemplu oferit de Tom pentru a sprijini ideea lui legată de filozofia centrată pe calitate a fost NASSCOM, o organizație indiană de servicii la care urma să prezideze o conferință. Și de această dată, Tom a susținut puternic conceptul de a pune accent pe calitate. Pentru companiile indiene în special, acest lucru a însemnat o schimbare sau reorientare spre „nici o soluție, nici un contract de plată.” Oamenii vor plăti pentru calitatea livrată și nu pentru orele de muncă.

Deci, ce se va întâmpla cu Agile în acest context extrem de transformator? În ce direcție va merge Agile peste 10 ani?

26

Tom prezice un viitor sumbru. „Agile va fi învins, dezonorat. Nu pentru că Agile nu este bun, ci pentru că este prost practicat la fel ca aproape toate celelalte tendințe din software. Sunt aici de 55 ani: noi tendințe apar, există poate câteva idei bune, dar oamenii caută căi rapide, practici simplificate și apoi dau vina pe metodologie - Ah, e din cauza metodei - Agile, nu e bună, nu e pentru noi. Deci, soluția este de a adopta o metodă mai bună pe care o vom practica prost și apoi vom da vina pe metodă. Așa se întâmplă de 55 de ani. Este o glumă bună! „ „Vezi că se întâmplă continuu pe parcursul vieții, oamenii adoptă o metodă bună, o practică prost, dau vina pe metodă și trec la o alta nouă. Oamenii nu au o cultură de a face lucrurile foarte bine. Există culturi ca, de exemplu, în muzică sau pictură, unde, dacă nu ești foarte bun, nu o să ajungi niciodată în top. Noi, în industria de software, nu avem o astfel de cultură, o filozofie de a face lucrurile foarte bine.

Avem un concept de „oamenii sunt destul de proști să ne plătească o mulțime de bani pentru a face ceva prost, așa că haideți să ne distrăm cât timp încă mai merge”. Este foarte trist dar se întâmplă la nivel mondial.

Orice organizație, cum ar fi propria voastră organizație, poate schimba lucrurile cel puțin pentru ei înșiși, și de acolo poate influența comunitatea prin învățarea altora cum să facă lucrurile foarte bine. „

Concluzii

Organizațiile depun eforturi, în general, de a învăța și de a excela. Viteza cu care lucrurile se fac determină succesul. Când vine vorba de sfaturi și trucuri pentru succes, încercați să definiți atributele care

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

sunt pivotabile.

D e exemplu, pivotați de la „Noi lucrăm Agile” la „Noi livrăm calitate.” Aceasta este o

Tom Gilb

schimbare majoră de mentalitate. „Dacă faceți asta, eu prezic că veți obține un avantaj competitiv pentru că orice client ar dori să obțină valoare, nu doar software-ul care ei cred că le va aduce valoare. Vorbim aici despre posibilitățile de reorientare în livrarea de valoare stakeholder-ilor și clienților de business – acolo este locul în care acțiunea trebuie să se petreacă. Când ați reușit să faceți asta, veți descoperi că toți concurenții dumneavoastră sunt ocupați încă să scrie cod în pofida livrării calității și voi veți fi cei care vor arăta foarte bine!

Veți avea posibilitatea de a avea un model de contractare diferit pentru că veți taxa calitatea livrată și veți putea spune clientilor voștri - Nu riscați nimic cu noi. Nu trebuie să plătiți nimic în cazul în care calitatea nu este livrată. „ Câteva sfaturi practice oferite de către Tom, ce pot fi aplicate de către fiecare dintre noi: • puneți accent pe furnizarea de calitate; • faceți lucrurile foarte bine, astfel încât să puteți ajunge în top; • bună implementare a software-ului

TODAY SOFTWARE MAGAZINE este un diferențiator, așa că nu da vina pe metode în cazul unor practici proaste; • cunoașteți-vă trecutul, altfel sunteți sortiți să-l repetați.

Tom & Kai Gilb

“Cei doi Gilb nu sunt ‘academicieni’ – ci sunt accesibili, dar concentrat și intens de practici.”

Tom Gilb și Kai Gilb au reușit, împreună cu mai mulți prieteni profesioniști și clienți, să dezvolte personal metodele pe care le predau. Acestea au fost dezvoltate în zeci de ani de practică în toată lumea, în companii și proiecte mici, precum și în altele mai mari.

Tom este autorul a nouă cărți și sute de documente cu privire la aceste subiecte și altele conexe. Ultima sa carte, „Inginerie competitivă” este o definiție substanțială a cerințelor. Ideile sale cu privire la cerințe sunt o bază recunoscută pentru nivelul CMMI 4 (cuantificare, așa cum a fost dezvoltată inițial la IBM in 1980). Tom a fost invitat să predea la universități din Marea

Britanie, Europa, China, India, Statele Unite ale Americii, Coreea - și a fost invitatul principal la zeci de conferințe tehnice la nivel internațional.

Kai Gilb a fost alături de Tom în decursul dezvoltării acestor idei, ținând cursuri și punându-le în practică cu clienții lor încă din anul 1992 . El pregătește manageri și product owners, scrie lucrări , dezvoltă cursuri, și își scrie propria carte, „ Evo – Evolutionary Project Management & Product Development.”

Există foarte multe organizații și persoane care folosesc o parte sau toate metodele lor. IBM și HP au fost doi adoptatori corporatiști timpurii. Recent, peste 15.000 (și încă în creștere) de ingineri de la Intel au adoptat metodele pentru cerințe „Planguage”. Ericsson , Nokia și, recent, Nordea, Statoil și un grup financiar multinațional de top utilizează părți din metodele lor la scară largă . De asemenea, multe companii mai mici folosesc metodele lor.

Acest interviu a fost realizat la sediul ISDC împreună cu Tom Gilb.

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

27

management

BPMN – util în modelarea proceselor de business

B

usiness Process Model and Notation sau pe scurt BPMN este unul dintre cele mai cunoscute standarde de modelare și management al proceselor de business, fiind extrem de util în etapele de definire și aliniere a produselor software. Obiectivul BPMN este acela de a furniza un set unificat de elemente și de notații care să fie ușor de înțeles și de folosit de către toți participanții la procesul de livrare.

Anita Păcurariu

anita.pacurariu@endava.com Senior Business Analyst @ Endava

Un management eficient al proceselor de business într-un produs software este esențial atât pentru succesul acestuia pe piață cât și pentru cel al relației dintre client și compania prestatoare, relație intermediată de analistul de business. Știm cu toții că beneficiarii și/sau sponsorii produselor software nu sunt familiari cu terminologia specifică domeniului IT, apărând astfel numeroase probleme de comunicare între aceștia și echipele de livrare. Pentru a facilita această comunicare și pentru a aduce un plus de claritate cerințelor funcționale obținute, procesele de business trebuie modelate într-o manieră cât mai elocventă, folosind un limbaj standardizat și pe înțelesul tuturor.

Pentru crearea diagramelor BPMN se pot avea în vedere utilitare precum: MS Visio, Sparx Systems Enterprise Architect sau variante gratuite cum ar fi BonitaSoft, Intalio sau ProcessMaker.

Procese de business și BPD

Putem defini un proces de business ca o succesiune de activități de business realizate de către participanți, cu scopul de a-și atinge obiectivele și de a livra valoare.

Aceste procese pot fi modelate pe trei nivele de detail, iar BPMN le suportă pe toate: • Harta procesului (engl. Process map) – este o diagramă simplă de activități.

• Descrierea procesului – este o diagramă de activități extinsă cu informații adiționale.

• Modelul procesului – este o diagramă de activități extinsă cu suficiente informații, astfel încât procesul să poată

28

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

fi analizat, simulat sau executat folosind BPEL – Business Process Execution Language. În analiza de business, procesele – independent de tipul lor (de management, operaționale sau de suport) trebuie modelate pentru a beneficia de următoarele avantaje: • Asimilare – procesele, dacă sunt împărțite în activități atomice, pot fi mai bine înțelese de către toți participanții la livrare.

• Monitorizare și evaluare – procesele, dacă sunt reprezentate clar și concis pot fi mai bine monitorizate și evaluate și li se pot aplica anumiți indicatori de performanță (engl. KPI – Key Performance Indicators).

• Optimizare – procesele, dacă sunt descompuse în activități independente și interconectate, pot pune în evidență blocaje (engl. bottlenecks), căi duplicate, căi alternative și bucle, putând fi astfel candidate la îmbunătățiri.

• Creare de procese noi – procesele, dacă sunt corect modelate, reflectând starea actuală a sistemului (engl. as-is system), sunt un punct solid de pornire pentru modificări funcționale (engl. change requests) sau extensii ulterioare (engl. to-be system).

• Automatizare – procesele, dacă sunt reprezentate pas cu pas, pot fi ușor automatizate, reducând astfel costurile asociate cu dezvoltarea și testarea, îmbunătățind calitatea produsului și optimizând etapele de mentenanță și suport.

programare

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

poate reprezenta fluxuri mult mai comde eveniment. Putem vorbi astfel desDiagramele oferite de BPMN, numite plexe de business. pre evenimente de start - contur simplu, BPD – Business Process Diagrams sunt • Standardizarea – BPMN este un intermediare - contur dublu și de stop similare diagramelor de activitate, fiind standard guvernat și menținut de către contur boldat. însă cu mult mai expresive și ușor de asiOMG – Object Management Group.

• Porți (engl. gateways) - elemente care milat și putând fi totodată executate de • Aplicabilitate în IT – având în vedere modelează interacțiunile dintre fluxurile utilitarele BPEL. că IT-ul este o orizontală care deservește unui proces și deciziile de business, fiind Pentru a crea BPD-ul, analistul de verticale precum sectorul financiar sau reprezentate grafic prin romburi. business identifică și modelează evenimencel bancar, necesitatea de a avea suport tul de început al procesului, apoi celelalte IT este foarte mare și în continuă expan- Conectori evenimente, în ordinea în care se petrec siune iar majoritatea proceselor de • Fluxuri secvență (engl. sequence până la evenimentul care încheie procesul. business trebuie modelate într-un limbaj flows) - sunt reprezentate prin săgeți Deciziile de business și căile alternative clar, obiectiv și elocvent, pentru a putea cu linie continuă și indică ordinea se modelează folosind blocuri de decizie fi livrate la calitate ridicată și pentru a activităților într-un proces de business. (engl. gateways). Dacă procesul de business asigura satisfacția și încrederea clienților.

• Fluxuri mesaj- sunt reprezentate prin este unul complex, el poate fi descompus săgeți cu linie întreruptă și indică un în sub-procese, fiecare dintre acestea fiind Elementele BPMN schimb de mesaje între două swimlanemodelat printr-o BPD aferentă, iar rezultaUn model BPMN poate fi descris ca o uri diferite dintr-un proces de business. tele obținute vor fi interconectate, pentru a succesiune de noduri, conectate prin flu• Asocieri - sunt reprezentate prin obține vederea de ansamblu. xuri paralele sau secvențiale. Pentru a putea săgeți cu linie punctată și se folosesc penfolosi BPMN în analiza de business, trebuie tru a asocia date, informații și artefacte De ce să folosim BPMN? să cunoaștem câteva elemente cheie ale la obiecte.

Prezentarea sintetică a avantajelor limbajului, care sunt folosite la descrierea acestui standard, care vine atât în ajutorul majorității proceselor. Mai întâi trebuie să Swim lanes analiștilor de business cât și al clienților, știm că există patru categorii de elemente, • Po o l s - ajut ă l a c l a s i f i c a re a poate lua următoarea formă: după cum putem vedea mai jos: activităților și a participanților în cadrul • Simplitatea – elementele și notațiile unui proces de business interactiv. puse la dispoziție de BPMN sunt intu- Obiecte de flux (engl. flow objects) • Lanes – reprezintă sub-partițiile unui itive, nefiind nevoie de cunoștințe • Activități - acțiuni care se întâmplă pool și pun în evidență de regulă roluprealabile de nivel tehnic. Astfel, anaîn cadrul procesului de business, fiind rile implicate în procesul de business și listului de business îi este ușor să creeze reprezentate grafic sub formă de dreptacțiunile asociate fiecăruia. diagrame BPMN, care sunt foarte simplu unghiuri cu colțurile rotunjite. Putem de urmărit de către partea de business. vorbi aici despre task-uri , sub-procese și Artefacte • Expresivitatea – standardul este task-uri recurente .

• Obiecte – prezintă modul în care expresiv și adaptabil în ceea ce privește • Evenimente - acțiuni care pot da datele și documentele sunt folosite întrmodelarea proceselor, permițând aplicastartul unui proces, se pot întâmpla întrun proces și definesc intrări și ieșiri din rea unei game largi de constrângeri. Spre un proces sau pot opri un proces și sunt activități. Obiectele pot primi și ‘stări’ deosebire de alte standarde ca de exemreprezentate sub formă de cercuri, tipul care prezintă modul în care documentele plu UML, BPMN este mult mai versatil și de contur al cercului determinând tipul pot fi modificate în cadrul procesului.

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

29

management BPMN – util în modelarea proceselor de business • Grupuri – pun în evidență anumite secțiuni din BPD fără a adăuga constrângeri de performanță. Pot fi folosite pentru a clasifica elemente pentru raportare și nu se supun restricțiilor impuse de pools sau lanes.

• Adnotări (engl. annotations) – furnizează informații suplimentare despre un proces și pot fi conectate cu un anumit obiect din BPD folosind asocieri.

Bune practici în modelarea BPMN

Chiar dacă limbajul BPMN este flexibil și nu ne impune constrângeri în ceea ce privește modelarea, este bine să respectăm câteva bune practici stabilite în prealabil la nivelul echipei de proiect, al departamentului sau al organizației: • Activitățile procesului de business trebuie modelate în ordine cronologică, pe o cronologie de la stânga la dreapta.

• Procesele de business încep de regulă cu un eveniment declanșator și continuă până la obținerea de rezultate.

• Task-urile și activitățile din cardul unui proces trebuie asociate la roluri relevante din punctul de vedere al business-ului.

• Un model complet al procesului de business ar trebui să prezinte modul în care obiectele și/sau datele sunt transferate.

• Procesele de business trebuie modelate ierarhic, descriindu-se sub-procesele componente, în cazul în care acestea există.

• Este recomandată stabilirea și folosirea convențiilor de nume pentru modelarea proceselor de business, ca de exemplu: i) numele elementelor trebuie să fie scurte și concise; ii) este redundant să repetăm cuvinte precum ‘task’ sau ‘proces’ în numele unui task respectiv proces; iii) activitățile trebuie să aibă ca nume un verb; iv) în numele complexe, fiecare cuvânt trebuie scris cu literă mare – de exemplu, vom denumi o activitate ‚SolicitareAbsență’ nu ‚solicitareabsență’ sau ‚Solicitareabsență’.

• Dacă procesul de business evoluează în timp, este recomandat să versionăm BPD-urile create, pentru a putea fi urmărite schimbările.

Studiu de caz

În cele ce urmează vom analiza un exemplu scurt și intuitiv pentru a evidenția modul în care se aplică analiza BPMN în cazul unui scenariu de business concret precum și pașii necesari pentru crearea

30

BPD-ului.

Să studiem procesul prin care u n a n g aj at d i n departamentul IT al unei companii solicită concediu iar superiorul său ierarhic, după o evaluare prealabilă, aprobă sau nu cererea sa. Vom adăuga și cazul în care Fig. 1 Diagrama BPMN a procesului de solicitare absență superiorul ierarhic nu răspunde în timp util la cerere, caz în Pe lane-ul superiorului ierarhic modecare se va opta pentru o rută alternativă, cu lăm evenimentul de start – care constă în răspuns automat, trimis de către sistem în primirea notificării trimise de angajat, numele acestuia. activitatea de procesare a absenței, blocul În situația de față, în primul rând tre- de decizie în urma căruia rezultă aprobuie să punem în evidență actorii implicați barea sau respingerea cererii - însoțite de în proces și anume angajatul, superiorul evenimentele intermediare de notificare a ierarhic și sistemul. angajatului cu rezultatul procesării și din La pasul al doilea vom identifica setul ambele cazuri, evenimentul de stop. de activități desfășurate de fiecare dintre Tot pe lane-ul superiorului ierarhic, la cei trei actori în cadrul procesului, ca de activitatea de procesare a cererii, plasăm exemplu: un eveniment intermediar de timeout (cu Angajatul: solicită absența - activitate valoarea de o zi) după expirarea căruia se urmată de notificarea superiorului său declanșează evenimentul intermediar de ierarhic. notificare a angajatului de respingerea cereSuperiorul ierarhic: procesează cererea rii, urmat de evenimentul de stop. de absență,iar apoi decide dacă o aprobă sau o respinge. Ambele decizii sunt însoțite Concluzii de trimiterea unui mesaj de notificare înaExistența unui standard pentru modepoi către angajat. larea proceselor de business, cunoscut și Sistemul: pune la dispoziție fluxul alter- înțeles de către analiștii de business, client nativ care constă în respingerea automată a și echipele tehnice este de un real folos nu cererii de concediu, în cazul în care supe- numai în analiza de business ci și în întreriorul ierarhic nu răspunde afirmativ sau gul proces de livrare, cu atât mai mult cu negativ în timp de o zi (acțiune urmată de cât este vorba despre un standard simplu, trimiterea unui mesaj automat de respin- intuitiv și care nu presupune cunoștințe gere către angajat). tehnice anterioare. Beneficiile majore ale La pasul al treilea trebuie să decidem acestuia sunt reprezentate de înțelegerea și tipurile de elemente cu care vom crea comunicarea proceselor de business între BPD-ul. Hotărâm că vom folosi un pool părțile implicate și capacitatea modelelor cu două lane-uri, unul pentru angajat și rezultate de a fi executate de BPEL. celălalt pentru superiorul său ierarhic. Tot pe lane-ul superiorului vom reprezenta și acțiunile făcute de sistem, care în situația de față îl impersonalizează. Mai avem nevoie și de activități, blocuri de decizie și evenimente de start, intermediare și de stop. Cu rol de conectori utilizăm fluxuri secvență și fluxuri mesaj.

La pasul patru, începem să plasăm elementele BPMN pe BPD și anume - pe lane-ul angajatului vom avea următoarele: evenimentul de start, activitatea de solicitare absență, evenimentul intermediar de notificare a superiorului ierarhic și evenimentul de stop.

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

HR

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

SPRE COMUNITATEA IT – via HR (4)

Î

n 2013 ne-am propus să adunăm şi să sintetizăm cât mai multe păreri despre companiile de IT de pe piaţa Clujului şi despre ideea de „comunitate de IT”. Pentru aceasta, anul trecut am derulat patru întâlniri cu specialişti de Resurse Umane din companiile de IT şi am consemnat părerile lor în articole publicate în revista Today Software Magazine – trei dintre aceste articole au apărut în numerele 11, 13 şi 16, cel de-al patrulea fiind articolul de faţă. În această ultimă întâlnire am extras o serie de concluzii legate de subiectul generos al industriei de IT din Cluj. În prima parte, împreună cu participanţii am stabilit care ar fi principalele subiecte care preocupă şi provoacă specialiştii din Resurse Umane din organizaţiile de IT – revizuind lucrurile discutate în workshop-urile anterioare. În cea de-a doua parte a întâlnirii am creionat conturul comunității de IT ideale pentru Cluj şi am realizat o selecție a acţiunilor concrete din 2013 care pot apropia grupul de firme din Cluj de idealul de comunitate.

Principalele provocări din 2013 în companiile de IT

Revizuind subiectele principale discutate în workshop-urile anterioare, am constatat că principalele provocări pentru specialiştii de Resurse Umane din companiile de IT enunţate la începutul anului nu s-au modificat semnificativ în 2013.

Atragerea şi menținerea oamenilor în companiile de IT Acţiunea de recrutare şi menținerea oamenilor în organizaţie reprezintă în continuare provocări. Situația va persista atât timp cât raportul între cantitatea proiectelor aduse în Cluj şi disponibilitatea de specialişti de pe piaţă va fi în continuare unul supraunitar, deci dezechilibrat. În acest sens, mai mulţi sunt factorii care contribuie la acest dezechilibru: de exemplu, universităţile tehnice nu au deocamdată capacitatea de a „furniza” mai repede şi mai mulţi angajaţi bine pregătiţi; marea majoritate a companiilor de IT din Cluj lucrează în acest moment pe proiecte de outsourcing ceea ce presupune o infuzie mare şi rapidă de proiecte şi deci, un necesar mare de mână de lucru; beneficiile oferite angajaţilor sunt deja mari şi comparabile de la o firmă la alta, etc. . În acelaşi timp, situaţia

aceasta reprezintă un „dat” care, la rândul lui generează o serie de efecte posibil pozitive pe termen scurt, însă posibil negative pe termen mediu sau lung. Dar aceste opinii ale noastre le vom prezenta în partea finală a acestui articol.

Activitatea de dezvoltare profesională şi personală a angajaţilor din aceste companii În ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare a oamenilor din IT, specialiştii de Resurse Umane au de-a face cu o situaţie oarecum paradoxală.Atunci când recrutează noi angajaţi, marea majoritate declară că doresc să aibă cât mai multe oportunităţi de învăţare, training-uri, forme de dezvoltare. După angajare, interesul propriu pentru astfel de acţiuni de dezvoltare organizate la nivel de companie sau comunitate scade vertiginos la marea majoritate a angajaţilor şi, din păcate, şi la nivel de management.

Pentru categoria de cursuri din domeniul „soft-skills” interesul este şi mai scăzut decât pentru domeniul „cursuri tehnice” – dar, paradoxal, şi la această categorie, rata de participare este redusă faţă de numărul posibil de participanţi. De cele mai multe ori, chiar cei care ar trebui să fie model în direcţia învăţării continue, a atitudinii proactive faţă de dezvoltare – managerii – sunt cei care împiedică într-o mare măsură procesul de dezvoltare. Diversitatea cauzelor poatet fi justificată. De exemplu, în unele companii, cheltuielile cu training-urile (dintre care cele tehnice sunt semnificativ mai mari) se deduc din bugetul departamentului participanţilor şi, de multe ori, managerii care ar trebui să aprobe participarea oamenilor lor, se ghidează după interese de business imediat (ex. profitul să rămână cât mai mare). În alte situaţii, managerii care conduc un anume proiect se gândesc punctual la nevoile actuale de dezvoltare ale oamenilor lui, neglijând

răspunsul la întrebări precum : „ce ar trebui să ştie oamenii mei pe viitor, pentru a asigura o mai mare flexibilitate şi profesionalism în eventualele noi proiecte?”. În plus, din cauza situaţiei descrise la punctul 1 – lipsă de resurse umane suficiente – managerii sunt uneori nevoiţi să refuze participarea oamenilor la training, chiar şi pentru câteva ore, deoarece nu au cum să susțină faze ale proiectului, în timpul cerut, cu resurse limitate. Cu toate aceste reticenţe care vin de la manageri, angajaţii nu mai manifestă în mod semnificativ iniţiative, cereri de participare la forme de dezvoltare. Chiar și atunci când participă, rata de aplicare în mod real în munca de zi cu zi a achiziţiilor dobândite este scăzută.

Din păcate, chiar dacă beneficiul la nivel individual este mai mult decât evident – diploma, certificarea, cunoştinţele, abilităţile rămân persoanei oriunde s-ar duce în viitor – acest argument nu este suficient valorizat de angajaţii din IT. Este adevărat că, datorită specificului muncii, există acţiuni de autodidacticism care se practică în rândul IT-iştilor, făcând parte din comportamentul lor profesional. Deși ajută la realizarea unei performanţe imediate, acestea pot avea dezavantajul de a crea și iluzii de tipul: „dar noi învăţăm în fiecare zi!”. Ceea ce oamenii de Resurse Umane nu au reuşit încă să convingă pe marea parte a angajaţilor din IT este faptul că dezvoltarea continuă, sistematică şi strategică îi va ajuta nu doar în realizarea unei performanţe „aici şi acum” ci și în construirea unei cariere. Dacă peste câţiva ani competiţia pentru profesionalism pe această piaţă va deveni o competiţie veritabilă, atunci, cei care au crescut temeinic şi strategic vor fi cei care vor avea de câştigat.

Dorim să precizăm că aceste concluzii se referă la o medie a angajaţilor din IT şi, bineînţeles, cazurile punctuale de oameni pasionaţi, dedicaţi care participă la orice

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

31

HR SPRE COMUNITATEA IT – via HR (4) training sau conferinţă sunt excluse din aceste afirmaţii. *** Pornind de la această stare de fapt prezentă în companiile de IT clujene, vă propunem la început de an, un exerciţiu de imaginație prin încercarea de a răspunde la una din întrebările: „Ce s-ar întâmpla dacă de mâine outsourcing-ul din Cluj ar dispărea / s-ar muta în altă parte? Ce s-ar întâmpla cu mine, cu colegii mei? Ce pot face eu azi ca să preîntâmpin un astfel de scenariu?” În teoriile gândirii strategice, astfel de analize, procese se numesc analize de risc… Şi totuşi… ce facem cu ideea de „comunitate IT clujeană”?

O parte din răspunsul la această întrebare a fost dat de participanţii la acest proiect în workshop-ul trecut şi vă invităm să (re-)citiţi articolul din numărul 16 al TSM în care se prezintă motivele pentru care o comunitate (nu doar o mulţime) este necesară la nivelul industriei IT clujene.

Tot aici se prezintă şi câteva idei punctuale care pot contribui la creşterea unei astfel de comunităţi. În această ultimă întâlnire am dorit să conducem discuţia la un alt nivel de generalitate şi am cerut participanţilor în primul rând să definească ce înseamnă o comunitate ideală de IT la Cluj. Apoi, în funcţie de acest benchmark să evalueze, din perspectiva lor, care au fost paşii care s-au făcut în 2013 spre această direcţie dorită.

Astfel, o comunitate ideală, dorită de IT la Cluj ar însemna (Atenţie! Acest paragraf reprezintă un vis… Fără curajul de a visa, nu va putea exista progres! Oricine este binevenit să adauge elemente punctuale în acest vis descris în acest moment de specialiştii de Resurse Umane.): • O majoritate de „actori locali” în rolul de antreprenori / acţionari în companii IT – pentru a avea interes real de dezvoltare la nivel local.Vânzarea companiilor locale către multinaţionale îngreunează formarea unei comunităţi locale, crescând instabilitatea pieţei de IT. • Un procent majoritar din businessul IT de la nivelul Clujului să fie „de produs”, iar businessul de outsourcing să scadă semnificativ.

• La nivel de comunitate, există un număr semnificativ de proiecte mari, la care lucrează, în colaborare, consorţii de firme, freelancer-i profesionişti.

• Clienţii internaţionali importanţi sunt hotărâţi şi atraşi să facă proiecte

32

mari pe piaţa Clujului pentru că au încredere că aici găsesc priceperea necesară pentru a-şi duce proiectele la bun sfârşit. În exterior se promovează o imagine unitară, pozitivă a comunităţii IT din Cluj ce reflectă un potenţial de lucru profesionist, inovativ şi de încredere.

• Comunitatea IT din Cluj este sprijinită prin acţiuni concrete de administraţia locală şi primeşte susţinere şi de la nivel naţional.

• Clujul oferă potenţialilor clienţi mari dovezi palpabile a capacităţii inovative şi a potenţialului creativ de la nivelul specialiştilor de aici. Există, de exemplu, centre de instruire performante la nivelul Clujului, instituţii de educaţie specializată private, un mediu universitar flexibil şi ancorat în realitate, grupuri de cercetare cu rezultate concrete, etc. .

• Oamenii care lucrează în IT-ul clujean (incluzând şi antreprenorii, managerii, etc.) au anumite particularităţi care îi fac să fie extrem de valoroşi fiecare individual, dar şi în echipă: sunt pasionaţi de domeniul lor, sunt dedicaţi inovării, au o mentalitate de vizionari (fiind dispuşi să câştige mai puţin pe moment, pentru a clădi ceva durabil), au curaj să-şi asume unele riscuri, sunt proactivi şi flexibili.

practici – ceea ce reprezintă un bun început! Din păcate rata de participare la aceste eveniment nu a atins o masa critică care să ajute la crearea unei mentalităţi pro-comunitate profesionistă de IT. La astfel de evenimente, conferinţe, participă, de regulă, acea minoritate de oameni ultra-pasionaţi … dar care sunt o minoritate.

Dacă ar fi să sintetizăm într-un singur paragraf opiniile exprimate pe parcursul întregului an în cadrul acestei cercetări, am putea spune că opinia HR-ului din IT-ul clujean este: în acest moment, suntem o industrie „pe val”; ne merge bine, avem ce lucra, lucrăm destul de bine calitativ; avem provocări legate de numărul de specialişti în domeniu şi de dezvoltarea angajaţilor – însă nu sunt „dureri” prea mari; visăm frumos la o comunitate IT în Cluj despre care ştim că ar avea destul de multe beneficii, însă în acest moment, nu există suficient imbold către această formă de lucru strategică.

O părere din exterior

• La finalul acestei iniţiative derulată de echipa noastră – Danis Consulting – am considerat oportun să ne exprimăm şi noi o serie de opinii legate de toate aceste radiografii făcute pieţei IT din Cluj. Opiniile pe care le veţi regăsi mai jos nu sunt neapărat şi ale participanţilor la workshop-urile noastre sau ale oamenilor din IT cu care am colaborat în ultimul an. Credem că orice perspectivă sau punct de vedere poate fi de ajutor în luarea unor decizii strategice.

• Părerile de mai jos se bazează pe mai multe situaţii în care am avut ocazia să observăm mediul IT în diferite ipostaze: discuţiile derulate în cadrul acestei cercetări, discuţii purtate cu manageri / antreprenori din domeniul IT clujean, participări la diverse evenimente de pe piaţa IT clujeană (ex. : lansările lunare ale TSM, conferinţa IT Days), colaborări directe pe anumite programe cu diverse companii de IT, etc. .

O astfel de comunitate funcţională ar asigura o „poveste de succes” în economia locală şi naţională şi ar reprezenta un sector semnificativ mai stabil de business.

Dacă aceasta este ţinta unde se doreşte să se ajungă, care au fost acţiunile concrete întreprinse în 2013 pentru ca organizaţiile de IT din Cluj să se apropie de acest deziderat? – deziderat a cărui îndeplinire este preconizată de specialiştii din Resurse Umane într-un viitor relativ îndepărtat.

Din păcate, pentru cei prezenţi la workshop nu au fost foarte vizibile acţiuni clare în această direcţie. Există totuşi o serie de iniţiative – care însă produc efecte puţin vizibile la nivelul comunităţii din Cluj. Spre exemplu: • Organizaţia cu cel mai mare posibil impact pozitiv în direcţia creării acestei comunităţi ideale este IT Cluster – desAşadar, cum vedem noi anumite pre care însă nu sunt vizibile informaţii aspecte din industria IT clujeană: concrete de avansare în direcţia unor • În rândul oamenilor IT din Cluj rezultate palpabile. Se ştie că au fost iniam observat un foarte mare potenţial ţiate o serie de demersuri cu universităţi creativ şi de profesionalism. Credem că şi cu autorităţi naţionale, însă, în acest IT-iştii clujeni sunt extrem de inteligenţi moment nu se cunosc rezultate concrete. şi capabili de rezultate de bună calitate • S-au desfășurat pe piaţă o serie de pe această piaţă globală a tehnologiei, evenimente tehnice cu scop de dezvolinovaţiei. tare profesională şi împărtăşire de bune • În acest moment, situaţia resurselor

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

TODAY SOFTWARE MAGAZINE umane limitate de pe piaţa Clujului generează o serie de efecte negative pe termen mediu şi lung (pe lângă stresul recrutării) – pe care actorii decizionali importanţi ar merita să le aibă în vedere şi să conceapă încă de pe acum o strategie pentru a le preîntâmpina.Poate că deja se lucrează la astfel de strategii; însă noi nu am văzut rezultate concrete în această direcţie.

Recomandarea noastră ar fi să se ia în calcul posibilele riscuri care ar putea să apară în curând şi să se creeze strategii de prevenire a lor. Câteva dintre aceste efecte negative potenţiale ale faptului că există dezechilibrul pozitiv între cerinţă şi ofertă pe piaţa forţei de muncă ar putea fi (pe termen mediu şi lung): • crearea unui sistem de beneficii şi remuneraţii exagerat de mare – care să nu mai poată fi susţinut de clienţi în viitor, cu pericolul ca aceştia să se orienteze spre resurse mai ieftine; • lipsa aplicării unor standarde de performanţă reale care să forţeze realizarea calităţii proiectelor livrate către clienţi. Pe scurt, în acest moment, dacă oamenii nu performează la o anumită calitate (chiar şi după atenţionări, ajutor în dezvoltare), din cauza lipsei de resurse, probabilitatea să fie daţi afară şi să se aplice un standard unitar de calitate care să menţină o imagine bună în faţa clienţilor este redusă. Pe termen mediu, acest lucru este periculos, pentru că se vor promova valori scăzute ale calităţii.

• pe o piaţă de forţă de muncă în care, din punctul de vedere al candidaţilor, nu există concurenţă aproape deloc, mecanismele de reglare naturale a nonvalorilor nu funcţionează, ceea ce poate duce din nou la scăderea performanţei.

• Am observat că, la nivelul marii majorităţi a angajaţilor, există o tendinţă de a se complace în stadiul actual de dezvoltare – care este de înţeles în contextul dat. Orice om ar face la fel: primeşte venituri foarte bune încă de la primul job, nu are riscuri de a rămâne fără serviciu, „nu se fac valuri” în jurul lui pentru a nu-l supăra ca să plece – atunci, de ce şi-ar bate capul acum să se dezvolte personal? Înţelegem perfect această atitudine, însă credem că este o capcană foarte periculoasă în care intră angajaţii din IT şi credem că ar fi foarte util ca liderii companiilor să mute accentul pe creşterea calitativă în interiorul businessului pe care-l conduc acum şi mai puţin pe creştere cantitativă a afacerii. Această strategie poate include şi mutarea de pe afacerea de outsourcing pe

afacere de produs care presupune iniţial investiţii, poate chiar pierderi financiare până când produce rezultate. Altfel, ce se va întâmpla cu această mare de oameni peste câţiva ani, dacă afacerea de outsourcing nu va supravieţui la Cluj? Vor fi o mare de şomeri care vor suferi un declin grav în standardul de viaţă, cu abilităţi reduse de adaptare la alte standarde (mai dure), fără un plan de carieră. Sau vor emigra …

Referitor la crearea unei comunităţi IT la Cluj – fapt despre care suntem convinşi că ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla economiei locale şi fiecărei companii în parte– considerăm că principalele obstacole nu țin de absența facilităților economice sau a susținerii autorităților, ci de mentalitate: în acest moment, fiecărei companii îi merge suficient de bine, încât îi vine foarte greu să se gândească „cum să facem ca şi pe viitor să ne meargă la TOŢI bine”?

De asemenea, credem că este nevoie de un grup semnificativ de lideri locali (nu ne referim la reprezentanți de multinaţionale care au cumpărat firme locale) cu adevărat dedicaţi ideii de comunitate IT clujeană și dornici să creeze rapid o viziune strategică pentru această idee.După ce s-ar face primii paşi, imboldul pozitiv s-ar propaga destul de repede, deoarece am observat că şi în industria IT liderii puternici sunt apreciaţi şi urmaţi fără probleme.

Suntem conştienţi că unele păreri ale noastre pot stârni controverse – lucru de care ne-am bucura! Mai bine să existe dezbateri şi schimb de opinii, decât o stare de lâncezeală de tipul: „nu ne batem capul cu nimic”. În concluzie: se cam ştie cum ar putea arăta comunitatea IT clujeană (ca benchmark). În 2013 paşii concreţi făcuţi în această direcţie au fost, din păcate, extrem de anemici, eventual câteva aprecieri festiviste. La un moment dat cineva ne poate întreba de ce nu s-a făcut mai mult. Nu vrem? Nu putem? *** Dorim să mulţumim tuturor persoanelor care, pe parcursul anului, ne-au onorat cu prezenţa la această iniţiativă de discuţii – fără a avea vreun beneficiu direct, fiind motivaţi doar de dorinţa de a contribui constructiv! *** Sperăm că întreg demersul nostru – cu toate informaţiile publicate, la vedere, pentru oricine este interesat – va fi de ajutor celor care au putere de decizie pe această

piaţă a IT-ului clujean şi celor care vor fi interesaţi să transforme o oportunitate fericită într-o poveste economică de succes pentru Cluj şi pentru România, arătând astfel că „şi la noi se poate!” !

Participanţi la workshop 4 Cosmin Molnar (iQuest) psiholog de profesie, are o experienţă de șapte ani în domeniul Resurselor Umane, trecând prin aproape toate tipurile de companii: automotive, producţie, distribuţie, HR şi acum, IT. Având aceste experienţe în industrii diferite poate să analizeze foarte obiectiv profilul angajatului din IT şi diferenţele specifice. În iQuest este responsabil de provocarea cea mai grea a oamenilor de HR din IT: recrutarea şi selecţia de personal… îi dorim succes!

Andrea Tiutiu (Recognos Romania) este o angajată fidelă – din 2007 – a companiei cu tradiţie în Cluj: Recognos, trecând prin diverse poziţii în organizaţie: tehnice, administrative şi acum resurse umane – completând, în această ultimă poziţie expertiza printr-un masterat de specialitate.

A trecut, odată cu compania Recognos, prin schimbările specifice datorate creşterii de la o companie mică la una din ce în ce mai mare. Având aceste experienţe directe în companie poate să înţeleagă mai multe puncte de vedere şi nevoile colegilor ei.

Ioana Mihaela Cramba (Recognos Romania) – şi-a început activitatea în cadrul firmei în anul 2010, ocupându-se de diverse proiecte de operare şi cercetare, cea mai recentă inclinaţie fiind spre cunoaşterea cât mai bună a departamentului de resurse umane. Dorinţa cea mai mare a ei este de a cunoaşte nevoile angajaţilor, de a crea un mediu de lucru competitiv şi inovativ şi de a aduce valoare adăugată firmei. Se ghidează după principiul: “Human Resources aren’t a thing we do. It’s the thing that runs our business.”

Cristina Nicule

cristina.nicule@danis.ro Consultant @ Danis Consulting

Dan Ionescu

dan.ionescu@danis.ro Executive director @ Danis Consulting

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

33

programare

Deep learning

Î

n ultimii doi -trei ani a apărut un nou buzzword: deep learning. În 2012 Microsoft a prezentat un demo destul de impresionant care recunoaștea vorbitul în limba engleză, traducea în chineză, apoi reda, cu vocea originală, în chineză, traducerea1.

Tot atunci, Google a realizat un sistem care, din 10 milioane de imagini alese din clipuri de pe YouTube, a învățat singur să recunoască fețe de pisici și alte 22.000 de categorii de obiecte 2.

Roland Szabo

roland.szabo@3pillarglobal.com Junior Python Developer @ 3 Pillar Global

În decembrie 2013, Facebook a deschis un laborator de cercetare în domeniul inteligenței artificiale, condus de Yann LeCunn de la Universitatea din New York, unul dintre principalii cercetători în domeniul „deep learning”.

Deep learning-ul reprezintă o categorie de algoritmi de învățare automată care se remarcă prin faptul că într-o primă etapă învață cum să se prelucreze datele de intrare și ulterior funcția dorită. Până acum, pentru recunoașterea de obiecte în imagini, cercetătorii trebuiau să găsească tot felul de trăsături specifice obiectelor, să le extragă din imagini și apoi să aplice un algoritm de clasificare cum ar fi SVM sau Random Forest pentru a determina ce conține fiecare imagine. Pentru unele obiecte s-au găsit trăsături bune (recunoașterea fețelor funcționează destul de bine), pentru altele nu chiar (un tocător de hârtie este greu de descris și recunoscut chiar și de către oameni)3. În contrast, algoritmii de deep learning nu necesită extragerea de trăsături despre categorii în prealabil, deoarece ele învață să facă aceasta în mod automat.

Partea de „deep” din nume provine din faptul că în loc de a avea un singur nivel care primește datele de intrare și ne dă rezultatul dorit, avem o serie de nivele care procesează datele primite de la nivele anterioare, extrăgând trăsături de nivel tot mai înalt. Ultimul nivel este cel care se ocupă 1 Microsoft Research shows a promising new breakthrough in speech translation technology 2 Building High-level Features Using Large Scale Unsupervised Learning 3 ht t p : / / w w w. t h e r e g i s t e r. c o. u k / 2 0 1 3 / 1 1 / 1 5 / google_thinking_machines/

34

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

de obținerea rezultatului, după ce datele au fost deja transformate și comprimate.

Filtre învățate de un Restricted Boltzmann Machine pe MNIST

Începuturile „deep learning”-ului

Marea partea a algoritmilor de deep learning este reprezentată de diferite forme de rețele neuronale. Prima variantă a acestora a fost perceptronul, propus în 1958 de către Frank Rosenblatt, bazându-se pe cercetările lui Warren McCulloch și Walter Pitts. Aceștia au propus în 1943 un model matematic pentru funcționarea neuronilor din creierul animal.

Perceptronul este un model foarte simplu: intrarea este înmulțită cu o pondere și apoi toate rezultatele sunt adunate. Dacă rezultatul este mai mare decât o valoare predefinită, atunci rezultatul este 1, altfel este 0. Ponderile acestea trebuie adaptate pentru fiecare set de date în parte. Există un algoritm prin care se pot calcula. Însă acestui model simplu i s-a descoperit o problemă majoră: nu funcționa decât pentru date linear separabile. De

TODAY SOFTWARE MAGAZINE exemplu: în plan, dacă toate punctele care au clasa pozitivă se pot separa cu o dreaptă de punctele cu clasa negativă. Aceasta este o limitare mare, ceea ce a dus la abandonarea pentru o vreme a rețelelor neuronale . În 1975, Paul Werbos a descoperit algoritmul „backpropagation”, care permitea folosirea mai multor straturi în rețelele neuronale. Dacă în perceptron intrările erau folosite pentru a calcula imediat rezultatul, acum se puteau folosi mai multe straturi, care efectau o prelucrare a datelor din stratul anterior, și se puteau folosi alte funcții de activare (rezultatul nu mai trece brusc de la negativ la pozitiv, ci are o trecere continuă). Hornik a demonstrat teoretic că o rețea neuronală cu un strat ascuns, cu un număr suficient de mare de neuroni, putea să aproximeze orice funcție computabilă, cu o precizie arbitrară4. Algoritmul funcționează în felul următor: inițializezi aleatoriu toate ponderile dintre neuroni și începi să vezi ce valori s-ar obține pentru datele tale de intrare. Calculezi diferența față de valoarea care trebuie să fie obținută și aceasta o „propagi înapoi” pe penultimul strat, împărțind eroarea în mod proporțional la fiecare neuron, în funcție de ce pondere avea. Această propagare înapoi se repetă până se ajunge la primul strat și apoi se calculează noile valori obținute.

Acest ciclu de corectare se repetă până când eroarea obținută pe datele noastre este suficient de mică (sau până ne-am plictisit să mai așteptăm).

Deci am rezolvat problema, avem algoritmul perfect pentru învățare automată?

Nu chiar. S-au descoperit alte două probleme. Prima era că numărul de neuroni necesar pentru a aproxima funcții creștea exponențial cu numărul de intrări. O altă problemă era că s-a demonstrat că antrenarea rețelelor neuronale aparține clasei de probleme NP-Complete5, despre care se presupune că nu poate fi rezolvată în timp polinomial.

Din cauza acestor două probleme și a utilizării altor tehnici mai rapide precum arborii de decizie (1986), SVM (1996)sau random forests (1995), rețelele neuronale au fost iarăși neglijate pentru o vreme de marea parte a cercetătorilor. Totuși, unii au obținut rezultate bune cu ele, cum ar fi Yann LeCun cu LeNet (1998). Le Net este un sistem de recunoaștere a cifrelor scrise de mână, folosit la multe bănci, bazat pe rețele neuronale convoluționale.

4 http://www.sciencedirect.com/science/article/ pii/0893608089900208 5 http://dl.acm.org/citation.cfm?id=93033

Schemă a straturilor din LeNet

Marea descoperire

O schimbare majoră de paradigmă a apărut în 2006, când Geoffrey Hinton a publicat două articole care conțineau idei noi și revoluționare: „Reducing the dimensionality of data with neural networks” și „A fast learning algorithm for deep belief nets”, bazate pe Restricted Boltzmann Machines. Acești algoritmi noi pornesc căutarea pentru parametrii rețelelor neuronale din locuri care sunt mai aproape de valorile optimale. Rețelele neuronale se antrenau strat cu strat în mod nesupervizat, pentru a găsi structura din spatele datelor, pentru ca la sfârșit să se efectueze corecții fine folosind algoritmul clasic de backpropagation.

Unul dintre testele standard pentru tehnici de învățare automată este MNIST6, care este un set de 70.000 de imagini conținând fiecare câte o cifră. Datele sunt împărțite în două, 60.000 de imagini fiind folosite pentru antrenare, iar 10.000 pentru testare .Se evită astfel situația în care algoritmul de învățare automată pur și simplu memorează valorile cu care a fost antrenat, verificându-se dacă este capabil de a generaliza și la valori noi. Pe acest set de date, o rețea antrenată în prealabil cu RBM-uri a obținut o eroare de 1%, care la vremea respectivă era printre cinci cele mai bune rezultate.

Structura unui Deep Belief Network, fomat dintr-o serie de RBM-uri suprapuse.

În 2007 Yoshua Bengio a introdus autoencodere în locul RBM7-urilor, care au fost apoi dezvoltate și au apărut tot felul de variații, cum ar fi denoising autoencoder8,

sparse autoencoder.

S-au făcut multe progrese în acest domeniu de învățare prealabilă, până când în 2010 James Martens a publicat un articol în care prezenta un alt algoritm pentru găsirea parametrilor, folosind derivate de ordinul 2 și fără a folosi învățarea nesupervizată prealabilă, care obținea rezultate mai bune decât rezultatele de până atunci9.

Tot în același an, Dan Cireșan a arătat că nici măcar acest algoritm nu este necesar, ci, folosind algoritmul clasic de backpropagare, cu o rețea adâncă și lată, pe GPU, folosind deformări elastice pe imagini, se pot obține rezultate excelente pe MNIST: 0.35% eroare10. În 2012, același grup a stabilit recordul curent pe MNIST, de 0.23%, care este o eroare mai mică decât cea făcută de oameni în urma clasificării11.

De data aceasta au folosit rețele neuronale convoluționale și max-pooling, dar tot fără antrenare prealabilă.

Unde suntem azi

C e rc u l s - a î n ch i s ș i am re ve nit de unde am „început”: ultimele rezultate nu mai folosesc antrenarea prealabilă nesupervizată, ci doar algoritmul de backpropagation. Îmbunătățirile se aduc în domeniul funcțiilor de activare ( care se referă la cum se trec datele de la un strat la altul), unde acum sunt la modă „Rectified Linear Units”12, precum și în cel al tehnicilor de regularizare (care ajută la generalizare și previn memorarea intrărilor) precum maxout13 și dropout14 și la alternarea straturilor convoluționale și a celor de max-pooling. În articolele următoare se vor prezenta avantajele și dezavantajele tehnicilor menționate lor, respectiv cum se pot implementa folosind diverse framework-uri de învățare automată.

9 http://machinelearning.wustl.edu/mlpapers/paper_ files/icml2010_Martens10.pdf 10 http://arxiv.org/pdf/1003.0358v1.pdf 11 http://arxiv.org/pdf/1202.2745v1.pdf 12 http://machinelearning.wustl.edu/mlpapers/paper_ files/icml2010_NairH10.pdf 13 http://arxiv.org/abs/1302.4389 14 http://arxiv.org/abs/1207.0580

6 http://yann.lecun.com/exdb/mnist/ 7 http://machinelearning.wustl.edu/mlpapers/paper_ files/NIPS2006_739.pdf 8 http://www.iro.umontreal.ca/~lisa/publications2/ index.php/attachments/single/176

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

35

startups

cercetare

Detectarea și corectarea obiceiurilor alimentare nesănătoase la persoanele în vârstă

S

Tudor Cioară tudor.cioara@cs.utcluj.ro Asistent Doctor Inginer @UTCN

tudii recente au arătat că, în Europa, mai mult de 15% din populația în vârstă este afectată de malnutriție cauzată în principal de probleme asociate cu procesul de îmbătrânire cum ar fi scăderea sensibilității olfactive și gustative, dificultăți în mestecarea și înghițirea mâncării, dificultăți fizice, uitare, etc.. Totodată problemele de nutriție pot contribui la instaurarea sau exacerbarea bolilor cronice sau acute ale oamenilor în vârstă, accelerarea dezvoltării bolilor degenerative, creșterea timpului de recuperare din boală și pot provoca chiar moartea. În acest context, proiectul DIET4Elders (Dynamic nutrItion bEhavior awareness sysTem FOR the ELDERS), are ca scop dezvoltarea unui sistem bazat pe tehnologii inovatoare, care va sprijini și va ajuta oamenii în vârsta în timpul activităților de hrănire zilnice, va detecta timpuriu și va preveni instaurarea malnutriției.

Figura 1 prezintă arhitectura conceptuală a sistemului DIET4Elders.

Nivelul de Monitorizare a Alimentației va colecta date privind activitățile de hrănire a persoanelor în vârstă, precum și date privind contextul în care au avut loc aceste activități (de exemplu: momentul din zi, locația, etc.), folosind noi tipuri de senzori cum ar fi: • Carduri inteligente sau taguri și cititoare RFID (Radio-frequency identification) pentru a detecta alimentele consumate; • Containere și farfurii inteligente pentru a detecta cantitatea de alimente consumate; • Senzori inerțiali și de poziție pentru a detecta mișcările de ingerare a mâncării; • Senzori acustici pentru detectarea problemelor de mestecare și înghițire a mâncării; • Senzori pentru captarea ritmului

36

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

cardiac și a presiunii sângelui pentru detectarea reacției psihologice în fața mâncării, etc. .

Nivelul de Evaluare a Alimentației va avea drept scop: (i) identificarea în timp real a activităților și obiceiurilor alimentare a persoanelor în vârstă, (ii) construirea unei diagrame de activități în care se va reprezenta comportamentul alimentar al persoanei în vârsta și (iii) identificarea acelor comportamente alimentare care sunt nesănătoase. Tehnici de raționare în timp real vor fi dezvoltate și folosite pentru a indentifica activități și obiceiuri alimentare nesănătoase și acele situații critice ce pot pune în pericol viața bătrânului (de exemplu nu există mâncare în casă, ingerare de alimente incompatibile cu medicamentele prescrise, înecare, etc.) și pentru care este necesară alarmarea și intervenția

TODAY SOFTWARE MAGAZINE disponibile pe această piață se vor conforma unui nou model de descriere a serviciilor bazat pe adnotări semantice.

Pentru a aborda obiectivele ambițioase ale proiectului DIET4Elders, consorțiul reunește parteneri cu expertiză specifică în următoarele domenii: telehealthcare (Tunstall Healthcare - cel mai mare furnizor mondial de soluții de telehealthcare), calculatoare și tehnologia informației (Kings College London și Laboratorul de Cercetare Sisteme Distribuite din cadrul Universității Tehnice din ClujNapoca), dezvoltare de software (ISOIN) și furnizarea / livrarea de alimente pentru bătrâni (COESCO).

Succesul proiectului va ajuta ulterior la reducerea costurilor legate de îngrijirea la domiciliu, asistența medicală, precum și cheltuieli legate de tratarea bolilor de nutriție, care în Europa sunt în prezent estimate la aproximativ 170 de miliarde de euro pe an.

Figura 1. Arhitectura sistemului DIET4Elders

asistenților sociali. Tehnici bazate pe predicție și ingineria cunoștințelor vor fi utilizate offline pentru a detecta și infera în mod proactiv acele comportamente alimentare nesănătoase ce pot duce la instaurarea malnutriției.

Nivelul de Servicii Suport va furniza servicii specializate pentru: (i) asistarea persoanelor în vârstă și a asistenților sociali asociați în procesul de hrănire vizând detectarea și prevenirea instaurării malnutriției, (ii) sprijinirea nutriționiștilor în stabilirea măsurii în care persoanele în vârstă urmează o dietă prescrisă și totodată în ajustarea dinamică a dietei și (iii) va permite selectarea în mod dinamic, în funcție de dieta prescrisă, a furnizorului de mâncare și comandarea automată a mâncării (Serviciul de Comandă a Mâncării Orientat pe Dietă). Serviciul de Comandă a Mâncării Orientat pe Dietă va agrega serviciile de comandă și livrare a mâncării de la diferiți furnizori și va ghida persoanele în vârstă și asistenții sociali asociați pentru a comanda produsele alimentare care respectă dieta recomandată de către nutriționiști. Selecția de servicii de comandă a mâncării care îndeplinesc criterii complexe, cum ar fi dieta recomandată de nutriționist sau preferințele unei persoane în vârstă nu este o sarcină ușoară și nu poate fi abordată folosind tehnici convenționale, deoarece există o varietate mare de servicii de comandă și livrare a mâncării disponibile online. În acest context, vom modela problema selectării și agregării acestor servicii ca o problemă de optimizare combinațională, cu scopul de a găsi combinația optimă a serviciilor astfel încât criteriile de căutare specifice să fie luate în considerare. O astfel de problemă de optimizare necesită strategii de căutare inovative, capabile de a identifica soluțiile optime sau apropiate de optim cu un overhead spațial și temporal mic. Pentru ca aceste tehnici să funcționeze eficient, sistemul va crea o piață electronică virtuală bazată pe îmbogățirea descrierii serviciilor de comandă și livrare a mâncării cu informații nutritive, în care furnizorii de produse alimentare pot înregistra serviciile lor. Toate serviciile înregistrate și www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

37

arhitectură

Command Query Responsibility Segregation Ce înseamnă CQRS şi de ce ne interesează?

C

QRS este un şablon arhitectural care recomandă separarea responsabilităţilor între procesarea comenzilor (engl. command processing responsibility) şi interogare (engl. query responsibility). Prin urmare, şablonul spune că nu este necesară aceeaşi sursă de stocare de date şi nici măcar aceeaşi tehnologie pentru mecanismele de scriere şi citire.

Tratarea separată a celor două tipuri de reponsabilităţi ar trebui implementată în două nivele (engl. layere) diferite ale aplicaţiei.

Fig. 1 – O posibilă abordare a CQRS

Argumentare

Şablonul recunoaşte că interogarea şi procesarea comenzilor sunt fundamental diferite.

• Procesarea comenzilor respectă reguli de business (engl. business rules) uneori extrem de complexe care dictează setul de combinaţii valide pentru manipularea datelor. Pentru procesarea comenzilor, considerentele de consistenţă şi integritate sunt esenţiale.

• Presupunând folosirea unei baze de date SQL pentru stocare, normalizarea este foarte importantă pentru procesarea comenzilor.

• Procesarea comenzilor depinde de consistenţa tranzacţională a datelor.

• Procesarea comenzilor poate fi asincronă , ceea ce reprezintă câteodată un beneficiu important de obţinut.

• Interogările nu au cerinţe de integritate, deci nu este nevoie nici de normalizare. Bazele de date denormalizate sunt o alegere

38

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

excelentă, pentru că au interogările mai rapide.

• Interogările necesită filtre complexe şi agregări de date în beneficiul interfeţei grafice (engl. GUI - Graphical User Interface).

Având în vedere cele spuse mai sus, are sens să folosim două modele diferite, unul pentru asigurarea regulilor de business şi unul pentru prezentarea informaţiei.

Un aspect important de menţionat este faptul că nivelului de procesare a comenzilor NU îi este interzis să citească date. Citirea datelor este aproape întotdeauna necesară pentru implementarea nivelului de comandă! Este important totuşi de subliniat că cerinţele de citire ale nivelului de procesare a comenzilor sunt fundamental diferite de cele ale nivelului de interogare. De exemplu, citirile făcute de nivelul de comandă sunt în general legate de cheia primară (engl. primary key) a entităţilor şi logica de citire este implementată direct în nivelul de procesare a comenzilor. În schimb, nivelul de interogare trebuie să furnizeze un mecanism de filtrare pentru a permite utilizatorilor să găsească datele de care au nevoie.

Ca indicii pentru implementare, la folosirea bazelor de date SQL pentru stocare, indecşii bazei de date de procesare a comenzilor sunt probabil complet diferiţi de indecşii bazei de date de interogare. Pe de o parte, baza de date de procesare a comenzilor nu are nevoie de date istorice, care pot fi şterse în siguranţă, pentru a creşte performanţa, iar pe de altă parte, baza de date pentru interogare va păstra probabil datele istorice, pentru un interval rezonabil de timp.

Mergând mai departe pe această idee, există probabilitatea ca baza de date pentru interogare să nu menţină toate datele istorice, ci doar pe cele mai des folosite. Ce înseamnă date istorice folosite des şi pentru cât timp sunt stocate acestea, sunt întrebări al căror răspuns depinde integral de aplicaţie. Referitor la datele istorice cu adevărat vechi, care pot apărea din când în când în anumite rapoarte, acestea trebuie să fie stocate într-o bază de date dedicată raportării, accesată mai rar.

Ceea ce interzice cu adevărat CQRS, este ca nivelul de interogare să facă modificări în date (acces de scriere)! Reţineţi baza de date denormalizată şi asumpţia că nivelul de interogare nu implică considerente de integritate şi nu necesită consistenţă tranzacţională.

Alt argument în favoarea şablonului CQRS este observaţia că frecvenţa de citire este diferită de frecvenţa de scriere. Utilizatorii au de regulă mai multe solicitări de citire pentru fiecare comandă

TODAY SOFTWARE startups MAGAZINE de scriere (în caz că există). Prin urmare este simplu de înţeles că partea de citire a aplicaţiei are nevoie de scalare mai mult decât cea de scriere.

Mai mult decât atât, nu este nevoie să prezentăm datele din aceeaşi bază de date folosită pentru scriere, deoarece acestea nu trebuie neapărat să fie actualizate instantaneu şi de regulă nici nu sunt. Chiar dacă datele curente sunt citite din baza de date, odată prezentate pe ecran, ele devin deja vechi şi potenţial irelevante.

Aplicaţiile cu încărcare (engl. load) ridicată folosesc oricum caching,dar doar ca o optimizare ulterioară nu ca o decizie arhitecturală. Aşa că nu ne rămâne decât să acceptăm cache-ul şi faptul că datele prezentate pot fi vechi, şi să încorporăm aceste realităţi în arhitectura noastră. Astfel aplicaţia s-ar simplifica mult şi ar creşte performanţa, după cum va fi descris în cele ce urmează.

De ce să folosim CQRS?

crească complexitatea nivelului de business aşa încât menţinerea ambelor modele (citire şi scriere) în aceleaşi clase să devină greoaie – deşi, în practică, cum aţi putea prezice aşa ceva într-un mediu agil? În orice caz, cu excepţia aplicaţiilor cu complexitate redusă la nivel de business, care evoluează lent (sau nu evoluează deloc), ar fi recomandat să se planifice şi să se separe cele două modele şi cele două responsabilităţi, chiar dacă nu se vor folosi două baze de date.Din experiența noastră vă putem oferi câteva detalii.

Am folosit această strategie şi am implementat două modele: un domain model deplin - pentru partea de procesare a comenzilor, şi un model de citire (de fapt un view-model în limbajul MVC) pentru partea de interogare, folosind aceeaşi bază de date. Am procedat aşa pentru că am simţit că CQRS se referă mai mult la separarea responsabilităţilor între procesarea comenzilor şi interogare decât la separarea mediilor fizice de stocare de date. Nivelul de interogare a folosit vederi (engl. views) în timp ce nivelul de procesare a comenzilor a folosit tabele. Avem toate beneficiile CQRS, exceptând scalarea diferenţiată între citire şi scriere, dar totodată şi fără efortul de a sincroniza baza de date de interogare cu cea de procesare a comenzilor. Dacă ar trebui scalare, s-ar putea crea uşor o bază de date de interogare cu tabelele identice cu vederile implementate şi doar s-ar adăuga un mecanism ETL (Extract, Transform and Load) pentru sincronizarea cu baza de date de procesare a comenzilor. Totuşi trebuie evidenţiat faptul că schimbarea de la vederile din aceeaşi bază de date, la tabele în baze de date diferite, menţinute în sincronizare prin ETL asincron, ar însemna că aplicaţia nu mai poate presupune că datele modificate sunt disponibile sincron cu executarea comenzilor.

Pe lângă acela de a putea controla scalarea între accesul de scriere şi de citire, CQRS are şi alte beneficii, după cum puteţi vedea mai jos: • Partea de procesare a comenzilor este simplă şi specializată în executarea regulilor de business, fără a fi influenţată de GUI. • Partea de interogare este simplă şi specializată în filtrarea şi agregarea datelor, în beneficiul GUI-ului, fără restricţii referitoare la modelul folosit pentru scriere.

• Permite ca dezvoltarea GUI-ului şi a părţii de interogare să fie făcute în paralel cu dezvoltarea părţii de procesare a comenzilor.

• Permite nivelelor de interogare şi procesare a comenzilor să evolueze diferit în timp.

• Permite fiecărui nivel să utilizeze tehnologii specializate. De exemplu, nivelul de procesare a comenzilor ar putea folosi un ORM (Objct-Relational Mapper), precum Entity Framework, pe când nivelul de interogare nu necesită un ORM complet – ar putea fi suficientă utilizarea unui micro-ORM precum Dapper sau chiar neutilizarea unui ORM. Aceasta este din cauză că nivelul de interogare nu necesită un identity map (nume de şablon de proiectare) sau gestiunea modificărilor (engl. change tracking), iar aceste facilităţi nu fac decât să reducă viteza interogărilor!

Deoarece impune segregarea responsabilităţilor de interogare şi procesare a comenzilor, arhitectura devine mai simplu de migrat către multi-tier, prin înlocuirea, de exemplu, a nivelului de procesare a comenzilor cu un serviciu.

• Datorită acestei separări, este posibil ca programatorii seniori să lucreze la domain model-ul pentru procesarea comenzilor, în timp ce juniorii lucrează la achiziţia de date pentru GUI (nivelul de interogare).

• Folosirea CQRS va face aplicaţia mai compatibilă cu tehnologia Azure, deoarece se pot folosi Table Storage pentru procesarea comenzilor şi SQL Database pentru nivelul de interogare. Table Storage nu e foarte potrivit pentru scenarii de raportare ca de exemplu GUI-ul, dar e foarte util (şi are costuri reduse) pentru procesarea comenzilor. În general, presupun Fig. 2 – Implementarea noastră dedicată de CQRS că ar fi suficientă utilizarea cheilor de partiţie şi de rând (engl. partition key and row key) pentru accesarea datelor în interesul CQRS şi practicile Agile procesării de comenzi.

Succesul practicilor Agile în dezvoltarea unui produs nu e doar o problemă de a implementa corect metodologia aleasă (SCRUM, Deci, când să nu folosiţi CQRS ?

Kanban, etc.) ci este necesar ca şi arhitectura să permită produsuProbabil că nu veţi folosi CQRS la implementarea unor lui să evolueze . aplicaţii foarte simple sau în care modelul de scriere e similar celui Arhitectura rigidă, cuplajul mare, coeziunea scăzută sau de citire sau foarte uşor adaptabil. Mai mult decât atât, şi cel mai complexitatea ridicată contribuie la ceea ce putem numi inerţia important, este să nu vă aşteptaţi la schimbări pe viitor, care să aplicaţiei. Ca şi în fizică, inerţia reprezintă rezistenţa aplicaţiei la www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

39

arhitectură Command Query Responsibility Segregation schimbare. Evident că astfel s-ar învinge orice încercare de utilizare a proceselor agile în dezvoltarea software, ducând doar la o aplicare superficială a acestora. Prin urmare, CQRS ajută enorm şi chiar şi acest fapt în sine îi justifică utilitatea.

CQRS e benefic şi prin faptul că ne permite să avem două modele deconectate în aceeaşi aplicaţie: • Un domain model care asigură regulile de business.

• Un model pentru citire care e optimizat pentru ceea ce aplicaţia are nevoie să prezinte pe GUI. Este important de menţionat că aceste două modele, fiecare gestionat de nivelul corespunzător (cel de procesare a comenzilor şi respectiv cel de interogare), pot evolua independent, fără a fi conectate.

Prin urmare nu există cuplaj între ele, fiecare fiind interesat doar de propriul său scop, având astfel coeziune ridicată esenţial pentru ca aplicaţia să poată evolua în mod agil.

Prin urmare, dacă ar apărea cerinţe noi referitor la regulile de business, cel mai probabil doar domain model-ul de pe partea de procesare a comenzilor va fi afectat. Similar, dacă apar cerinţe noi pe partea de prezentare,poate apărea probabilitatea ca doar modelul de citire de pe partea de interogare să fie afectat. Dar, chiar şi dacă apar cerinţe care ating ambele modele din ambele nivele, fiecare nivel evoluează independent pentru a le face faţă. Această abordare este totuşi mai bună decât schimbarea unui model foarte complex care conţine cele două responsabilităţi.

Mai mult decât atât, agilitatea nu se referă doar la gestionarea cerinţelor funcţionale pe un produs existent, ci şi la felul în care dezvoltăm un produs nou. Ei bine, CQRS ne ajută şi aici, deoarece ne permite să simulăm partea de procesare a comenzilor, permiţând totuşi crearea unui model pentru citire cu un model de interogare simulat. Aplicaţia permite extinderea framework-ului pe măsură ce noi cerinţe funcţionale apar. În cele din urmă, abilitatea de a face uşor simulări (engl. mocks) pentru anumite componente din aplicaţie este o condiţie importantă pentru a avea acoperire adecvată cu teste unitare (engl. unit tests). Astfel se permite implementarea TDD (Test-Driven Development) sau a BDD (Behavior-Driven Development) care asigură o fundaţie bună (dacă nu esenţială) pentru orice metodologie agilă

40

de dezvoltare.

Despre securitate

Mă bucur că pot spune pe scurt - securitatea nu este responsabilitatea directă a niciunuia dintre nivele - de interogare sau de procesare a comenzilor.

Securitatea, cu referire la informaţia afişată, poate fi de regulă implementată ca o serie de filtre impuse.Decizia de a impune filtre pe date nu e facută de nivelul de interogare ci mai degrabă de un nivel superior.

Cu privire la securitatea în ceea ce priveşte manipularea datelor de către un actor, aceasta pare mai degraba o problemă de scenarii de utilizare (engl. use cases), deoarece fiecare actor va fi încadrat în unul din rolurile predefinite ale aplicaţiei. Prin urmare, nivelul de comandă nu e responsabil cu asigurarea securităţii ci doar cu execuţia comenzilor. A valida dacă un rol dat ar trebui să aibă dreptul să execute o comandă - dependent de rol, de comandă şi de parametrii săi - este sarcina unui nivel superior nivelului de procesare a comenzilor.

Aşadar, decizia de a utiliza CQRS nu are un impact foarte mare asupra considerentelor de securitate.

Riscuri

model corect şi pur pe partea de procesare a comenzilor, care să nu fie afectat de cerinţele de interogare (acestea s-ar putea schimba relativ frecvent atât în timpul cât şi după implementarea aplicaţiei).

• Permite folosirea tehnologiilor adecvate pentru procesarea comenzilor şi interogărilor, reducând astfel complexitatea aplicaţiei şi durata de dezvoltare şi îmbunătăţindu-i performanţa.

• Reduce complexitatea aplicaţiei prin separarea responsabilităţilor la nivel macro.

• În anumite circumstanţe potenţează aplicarea şablonului domain-driven design (care este în sine un aspect foarte important).

• Permite folosirea diferitelor mecanisme de persistenţă precum event sourcing , care este foarte potrivit în anumite cazuri.

Beneficiul maxim adus de CQRS apare atunci când aplicaţia este complexă şi ar avea nevoie de scalare dar, oricum, CQRS are avantaje chiar şi în cazurile care nu implică scalabilitate.

Recomandăm ca detaliile specifice aplicaţiei să fie analizate înainte de adoptarea CQRS, dar considerăm că în general utilizarea acestui şablon ar fi o idee bună!

Ca la orice nou şablon, concept sau tehnologie, şi la CQRS există anumite riscuri în aplicare, cu atât mai mult cu cât el presupune o schimbare de paradigmă. În acest caz, faptul că baza de date pentru citire poate fi diferită de baza de date pentru scriere, şi existența a două modele, unul pentru interogare şi unul pentru procesarea comenzilor, reprezintă o schimbări de paradigmă ce implică timp de acomodare până va putea fi aplicată corespunzător.

Totodată, complexitatea aplicației se accentuează pentru că datele modificate nu sunt imediat disponibile pentru prezentare odată ce comanda s-a executat.

Concluzii

CQRS este un şablon puternic datorită motivelor mai sus menţionate, pe care le vom reitera în cele ce urmează: • Permite scalabilităţi diferite pentru componentele de scriere şi citire.

• Se bazează pe observaţii solide care arată că citirile sunt mult mai frecvente decât scrierile.

• Permite paralelizarea efortului de dezvoltare pe două nivele.

• Permite menţinerea unui domain

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

Andrei Păcurariu

andrei.pacurariu@endava.com Software arhitect @ Endava

startups

TODAY SOFTWARE MAGAZINE

Naţiunea Startup-urilor

C

um de te-ai mutat din Israel în Cluj? este una dintre primele întrebări pe care le aud de obicei atunci când întâlnesc oameni noi în România. Răspunsul meu este aproape de fiecare dată: „Ei bine, am vrut să dezvolt un startup.”

Puţini oameni iau în serios acest răspuns, având în minte imaginea Israelului drept un rai al startup-urilor. Potrivit raportului Startup Genome, cele mai bune ecosisteme din lume pentru startup-uri sunt: Silicon Valley, Tel Aviv, LA, Seattle, NYC, Boston şi Londra, în această ordine. Statisticile oficiale susţin această imagine, arătând aproape 5.000 de startup-uri Israeliene, care atrag investiţii de 2 miliarde $ anual, în cea mai mare parte de la investitori străini.

Câteva succese răsunătoare de profil au ajuns în titlurile presei şi au inspirat alte valuri de antreprenori şi investitori să se avânte în apele riscante şi totuşi, potenţial profitabile, ale startup-urilor. Câteva dintre exemplele recente includ: Waze, o aplicaţie de navigare, cumpărată de Google pentru 1 miliard $ anul trecut; NDS, o companie de software TV pentru care Cisco a plătit 5 miliarde $ în 2012; PrimeSense, pionierul senzorilor 3D, cumpărat în toamnă de către Apple, pentru 360 milioane $; Onavo, un startup de analiză mobile, procurat de Facebook contra sumei de 150 milioane $; Trusteer, un startup pentru siguranţa web, ai cărui fondatori şi investitori au primit aproximativ 900 milioane $ de la IBM, vara trecută. În anumite cazuri, succesul mare presupune relocarea echipei locale în SUA, dar mulţi dintre aceşti cumpărători americani transformă startup-urile israeliene în centrele lor R&D, expunându-le la pieţe mai mari şi dezvoltare ulterioară a mediului hi-tech local. Chiar şi atunci când startupurile eşuează, ceea ce se întâmplă destul de des, profesioniştii căutaţi şi antreprenorii care au relaţii adesea se alătură unor noi companii sau încep afaceri noi, profitând de experienţa şi contactele lor, având şanse mai mari de succes în afacerile lor ulterioare.

Trăind într-o ţară mică, acoperind o suprafaţă mai mică de 10% din cea a României, Israelienii păstrează legături strânse unii cu alţii. Rar se întâmplă să dureze mai mult de o oră să ajungi la o întâlnire oriunde în ţară. Cultura locală este caracterizată prin putere mică la distanţă; indivizii tind să conteste autoritatea, iar organizaţiile sunt mai orizontale, prezentând diferenţe de putere relativ mici între management şi angajaţi. Acest lucru facilitează contactul cu aproape oricine, de la un ministru din guvern la preşedintele unei mari corporaţii. De asemenea, înlesneşte găsirea de parteneri şi investitori.

Antreprenorii de succes sunt mai mult decât fericiţi să împărtăşească poveştile lor şi să îi inspire şi pe alţii să le urmeze exemplul. Mulţi devin investitori şi îşi pun banii pe care i-au făcut înapoi în economia startup-urilor. Unii devin mentori pentru începătorii promiţători, ghidându-i prin apele tulburi şi permiţăndu-le accesul la propria lor agendă rolodex cu contacte de afaceri şi capital de risc.

Este necesar un anumit tip de curaj, cunoscut drept „Chutzpah” şi pronunţat huuts-pah, pentru a lua o simplă idee şi a o transforma într-o afacere mondială. Mai este nevoie de asemenea şi de inspiraţie, mentorat cu experienţă şi un mediu prielnic. Din acest motiv, eu ajut la organizarea

primului eveniment „Piraţii Startup” în Cluj, în februarie. Această experienţă intensivă care va dura o săptămână este destinată oamenilor talentaţi, cu vise, care sunt dispuşi să îşi încerce norocul în a le face să devină realitate.

Dhyan Or

do@socialrehub.info CEO & Co-fondator @ Social ReHub

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

41

programare

Sonar

Î

n lumea IT, code metrics sunt cunoscute și apreciate ca fiind foarte importante. Articolul de față își propune să analizeze code metrics din perspectiva unui dezvoltator sau a unui project leader.

De ce code metrics?

dacă valoarea unei metrici este în parametri corespunzători sau nu.

De exemplu, când calculăm indexul de mentenabilitate, o valoare între 0 și 9 ne va indica că va fi dificil să facem mentenanță pe codul curent. În schimb o valoare între 10 și 19 ne va indica o zona favorabilă, unde nivelul de mentenabilitate este acceptabil.

Orice valoare peste 20 ne va crește încrederea în posibilitatea modificării și întreținerii cu ușurință a codului.Dar aceste valori nu sunt bătute în cuie !Pentru că în funcție de proiect, putem să avem în unele zone valori sub 9, dar care nu mai pot fi îmbunătățite Cele mai importante metrice din cauza sistemului însuși. Toate metricele Există destul de multe metrice care for- ne ajută să identificăm zonele de risc, dar mează code metrics. Din punctul meu de decizia finală doar noi o putem lua. vedere, cele mai cunoscute sunt: • C o m p l e x i t a t e c i c l o m a t i c ă Avantajul analizării metricelor (Cyclomatic complexity) , Un exemplu sugestiv al importanței • I n d e x u l d e m e n t e n a b i l i t a t e metricelor este legat de proiectele noi.

(Maintainability index) , Clientul (stakeholder-ul) va forța în fie• Adâncimea de moștenire (Depth of care versiune nouă implicarea a cât mai inheritance) , multe funcționalități noi, fără să țină cont • Nivelul de cuplare a claselor (Class că technical dept crește la fiecare iterație. coupling) , În schimb, acesta observă la fiecare nouă • Numărul de linii de cod (Lines of iterație că schimbările necesită mai mult code) . timp și că oamenii noi pe proiect înțeleg Definirea și explicarea fiecăreia dintre codul din ce în ce mai greu. Totodată metrice vă sunt oferite de Bing, economia oamenii care până acum erau deschiși să de spațiu a articolului nu își permite și integreze funcționalități noi sau să modidezvoltarea acestor aspecte.Ceea ce este fice funcționalități deja existente încep să cel mai interesant la fiecare metrică este trimită înapoi orice cerință nouă. Dacă că avem valori “magice” care ne pot spune echipa și stakeholder-ul ar fi apelat la Folosind code metrics, orice membru din echipă își poate da seama care este starea codului din punct de vedere a calități acestuia. Teoretic acesta poate să detecteze zonele de cod care ar putea să fie problematice și să le analizeze.

Pe lângă acest lucru, folosind code metrics, echipa poate să înțeleagă starea proiectului în momentul respectiv, să măsoare într-o formă sau alta cum s-au modificat metricele în timp și să identifice potențialele riscuri.

42

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

analiza metricelor, ar fi putut detecta din timp problemele și ar fi investit resurse pentru a îmbunătăți calitatea codului.

Sonar

Sonar este o platformă care ne ajută să facem management la calitatea codului unui proiect. Acesta este un proiect open source pe care oricine îl poate folosi fără nici un fel de restricție.

Ca platformă, Sonar ne aduce o multitudine de metrice la distanța unui click. Pe baza analizei codului, putem să generăm diferite rapoarte și să identificăm posibilele defecte pe care le putem avea în cod.

Puncte forte

Ceea ce face Sonar extrem de bine este să transmită toată această informație întrun mod simplu și accesibil tuturor. Orice membru din echipă poate să acceseze aceste metrici, să identifice exact metoda sau linia de cod care a generat problema fără să fie nevoie să ruleze tool-uri complexe sau să facă analize greoaie. În acest moment este foarte important de menționat că informația și rapoartele pe care Sonar le generează sunt utile atât dezvoltatorilor cât și managementului. Acesta poate foarte ușor să își dea seama care este starea codului, a proiectului și ce s-a întâmplat cu acesta în ultima perioadă de timp.

TODAY SOFTWARE MAGAZINE Cele 7 Axe

Metricele pe care le analizează Sonar acoperă șapte axe importante: 1. Cod duplicat – detectarea automată a codului duplicat.

2. Standarde de cod – respectarea standardelor de cod care există la nivel de proiect.

3. Unit teste – nivelul de cod care este acoperit de unit teste.

4. Complexitatea codului .

5. Potențiale bug-uri – detectarea automată a codului care poate să genereze probleme.

6. Comentarii la cod – nerespectarea standardelor din punct de vederea a comentariilor (nu doar ce se comentează și cum, ci și detectarea codului comentat care a fost împins în source control) .

7. Arhitectură și design – validarea arhitecturi și designului pe care proiectul îl are.

Pe lângă aceste șapte axe există și șapte “death sins” pe care un dezvoltator le poate face : 1. Să introducă cod duplicat.

2. Să nu respecte best practice și standardele de cod de pe proiect.

3. Să nu comenteze codul și API public expus de aplicație.

4. Să creeze componente complexe, greu de înțeles și care sunt greu de menținut.

5. Să nu aibă codul (în special cel complex) acoperit de teste.

6. Să introducă cod care poate să genereze posibile bug-uri.

7. Să aibă un design sub forma unor spaghete, unde fiecare componentă accesează orice altă componentă.

Metrice

oferă posibilitatea să navigăm de la nivel de pachet până la nivel de linie de cod și să identificăm codul duplicat. Acesta ne evidențiază toate zonele din cod care conțin codul duplicat pe care noi îl analizăm.

Așadar este foarte ușor să identificăm codul duplicat dar să-l evidențiem și pe cel care a introdus codul duplicat și în ce zone din cod.

Standarde de cod și Potențiale bug-uri Acestea nu se referă doar la modul în care denumit o metodă ci și ce trebuie să facem cu o resursă unmanaged, manipularea unei excepții, detectarea și tratarea unei valori null și așa mai departe.

Prin acest dashborad ne este foarte ușor să facem îmbunătățiri de cod, fără să analizăm fiecare linie din cod.

Unit teste Avem posibilitatea să detectăm care este nivelul de acoperire cu teste a codului pe care îl avem la toate nivele (pachete, clase, metode) și dacă testele au trecut cu succes. În plus, Sonar ne permite să vedem dacă pentru codul nou adăugat s-au adăugat test. Cu toți știm că dezvoltatorii spun despre codul vechi că nu era acoperit teste, dar cu acest instrument putem să identificăm codul nou care nu este acoperit de teste.

indice detectăm dependințele (circulare și non-circulare) care pot să existe între diferite componente ale aplicației noastre.

Acesta ne va indicat cât de ușor putem să facem modificări asupra unui anumit pachet.

Dependencies to cut – este o metrică care ne indică numărul dependințelor care trebuie tăiate. Nu doar atât, dar putem să navigăm la pachetele și fișierele unde avem aceste dependințe.

O altă metrică care este foarte relevantă este Technical Dept. Acest indice ne spune în zile (și financiar) care este costul pentru a face mentenanță sau dacă trebuie să modificăm codul. Teoretic, această valoare trebuie să fie ținută cât mai mică. În cadrul acestei metrici intră în proporții diferite: nivelul de cod duplicat, acoperirea cu teste, complexitatea codului, nivelul de comentarii și numărul de violări a code standards.

Să nu uităm că …

Un alt punct forte a Sonar este extensibilitatea. Pe lângă numărul mare de extensii care există pe piață, acesta ne permite foarte ușor să creăm o extensie nouă sau să adăugăm sau să modificăm o metrică deja existentă. Rulând ca o aplicație web, Sonar poate să fie accesat de către orice membru al echipei. Mai este nevoie să menționăm că din fiecare dashboard putem să navigăm în cod foarte ușor. Pornind de la o metrică la nivel de pachet, putem să ajungem la Complexitatea codului nivel de clasă, metodă și chiar linie de cod, Sonar permite să vizualizăm com- putem să asignăm diferite probleme la plexitatea codului din punct de vedere a colegi și să generăm issues-uri în diferite metodelor, claselor și a fișierelor. Sonar sisteme în care suntem integrați. ne permite în orice moment să adăugăm metrice noi. Vă invit să vă jucați cu aceste Concluzie metrici și să vedeți ce însemnă fiecare dinÎn concluzie, Sonar sau un tool asemătre aceste metrici. nător cu acesta nu ar trebui să lipsească din nici un proiect. Sonar ne permite să detecComentarii la cod tăm schimbarea calității codului în timp și Acesta detectează modul în care codul zonele din proiect unde calitatea codului a fost comentat (dacă a fost comentat) și scade. validează aceste comentarii. Sonar separă Vă invit să vă jucați cu următorul demo acest capitol în doua părți. Detectează pentru a descoperi lumea Sonar: http:// automat API care este public și gradul de nemo.sonarqube.org/dashboard/ documentație la nivelul acestuia. Totodată focalizează codul și analizează dacă acest cod este comentat precum și calitatea acestuia (dacă comentariile conțin cod comentat).

Sonar ne permite să facem management la diferite metrici – așa numitele profile de calitate. Fiecare profil de acest fel poate să fie activat sau dezactivat în funcție de ce necesități avem. Prin acest mod putem să personalizăm rapoartele care se generează doar cu informația de care noi avem nevoie. În următoarea parte a articolului vom analiza dashboad-urile pe care le avem la dispoziție. Fiecare din acestea se regăsesc în cele șapte axe pe care Sonar le are.

Arhitectură și design În următoarele rânduri vom prezenta Cod duplicat succint cele mai relevante valori pe care Sonar poate să identifice codul dupli- Sonar le detectează. cat pe care aplicația noastă îl are. Acesta ne Package Tangle Index – prin acest

Radu Vunvulea

Radu.Vunvulea@iquestgroup.com Senior Software Engineer @iQuest

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

43

HR

programare

Leadership-ul inovativ şi construirea sistemelor sustenabile

P

rimele lucruri ce ne vin în minte atunci când auzim de Amazon sunt imprimante, cărţi, jocuri, produse alimentare, jucării, haine, piese auto şi multe altele. Amazon a devenit un retailer la nivel mondial,iar pentru Amazon cuvântul caracteristic este on-line. De la lansarea sa în 1994, misiunea Amazon a fost să devină compania cea mai centrată pe nevoile clientului din lume, unde oamenii pot găsi orice îşi doresc să cumpere, on-line.

Monica Soare

monica.soare@artwinconsulting.ro Manager @ Artwin

44

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

Cu toate acestea, dacă ne uităm mai tunurile pe care le dă piaţa de capital, atent, Amazon nu este doar un serviciu deoarece investiţiile de pe urma cărora on-line sau un model de un retailer tradicâştigăm cel mai mult sunt acelea în care ţional, ci o tehnologie intensivă, mai exact investim răbdare. o fabrică de inovare – obsedată de crearea 2. Conform acestuia, inovaţia nu noilor tehnologii sau de dezvoltarea de noi are nevoie de un buget ridicat, de un modele de afaceri. departament R&D, ci mai degrabă de Cu peste 180 de brevete acordate numai o cultură axată pe satisfacerea nevoilor în 2011, Amazon are un portofoliu de proconsumatorului. prietate intelectuală ce concurează cu mulţi 3. Regula celor două pizza: Bezos susgiganţi ai tehnologiei. CEO-ului Amazon, ţine că trebuie să construim echipele aşa Jeff Bezos, în şedinţele cu acţionarii, nu vorîncât acestea să poată fi hrănite cu două beşte despre produse sau cumpărături, ci de pizza, adică 5 – 7 persoane. Aceasta, pencum se pot îmbunătăţi serviciile furnizate tru că echipele mici sunt mai agile, se de către Amazon: fluxul de lucru, sistemele mobilizează mai repede şi fac lucrurile să de aşteptare, arhitectura orientată spre serse mişte. vicii şi analize de date. Aparent o companie 4. Pentru Bezos a face greşeli este de software, cu capacitate de distribuţie necesar, el susţine că la Amazon fiecare Amazon a devenit un simbol tocmai pentru angajat este un inventator şi că doar prin că este dispus să investească într-o continuă greşeli se pot perfecţiona serviciile. dezvoltare şi îmbunătăţire a serviciilor, în 5. Companiei care îşi doreşte a fi inoconformitate cu tendinţele de pe piaţă. vatoare, Bezos îi recomandă angajarea Liderul inovator al Amazon le sugepionierilor cu dorinţă de explorare şi a rează căteva secrete liderilor preocupați de celor care îşi doresc să servească clienţii crearea unei culturi a inovaţiei în compaîn moduri noi. niile lor : 1. Să nu alergăm după maximizarea Când vine vorba de leadership-ul inovaprofitului pe termen scurt, ci mai degrabă tiv aflăm că cei care se încadrează în această să construim ceva sustenabil şi pe termen categorie sunt un grup restrâns de oameni lung. Bezos spune că el este indiferent la care mizează întotdeauna pe satisfacerea

TODAY SOFTWARE MAGAZINE nevoilor consumatorului, fiind convinşi că ceea ce produc astăzi nu este un produs perfect pentru tendinţele de mâine.

Animat de îmbunătăţirea constantă a serviciilor furnizate consumatorului, liderul inovativ iese de multe ori atât din zona de confort personală cât şi a business-ului pe care îl conduce. Pentru că este interesat de aplicabilitatea ultimelor tehnologii sau de ultimele trenduri, acesta permite oamenilor să eşueze, deoarece încurajează creativitatea şi găsirea de noi soluţii.

Liderul inovativ conduce asertiv, concentrându-se pe crearea unui sistem sustenabil, care este pregătit să răspundă la toate nevoile venite din partea consumatorului. Acesta construieşte un sistem rezistent în fața ambiguității, fiind mai puţin interesat de rezultate financiare imediate.

Deși pare uşor să vorbim despre o cultură a inovaţiei, construirea, costurile şi implicaţiile unei astfel de strategii sunt foarte ridicate. În primul rând, oamenii capabili de a implementa aceste strategii sunt greu de găsit, iar managementul schimbării este greu şi anevoios în orice business.

Vorbim despre o strategie a inovaţiei atunci când o companie apreciază ca importantă motivarea executivului, atunci când ambiguităţii i se recunosc valențe pozitive,iar angajaţii sunt încurajaţi să privească situaţia şi din alte unghiuri decât cele încercate până atunci.

Compania cu un leadership inovativ preţuieşte puncte de vedere opuse, apelând deseori la instrumente precum brainstorming-ul pentru soluţionarea problemelor şi

le oferă angajaţilor spaţiu şi libertate pentru creaţie. Psihologii susţin că în urma unor studii aplicate în câteva companii, oamenilor le este mai uşor să îşi ceară scuze pentru greşeala pentru care au facut-o decât să îşi ceară voie de fiecare dată când vor să încerce ceva nou.

Fără a ţine cont de nivelul de management, liderii care vor să evolueze sau să îşi ajute businessul să supraveţuiască trendurilor în continuă schimare trebuie să se aplece asupra unor tehnici eficiente de stimulare a leadership-ului inovativ.

Aceştia pot începe de la flexibilitate şi de la dorinţa de a găzdui mai multe opţiuni în soluţionarea problemelor. Implementarea unui set de instrumente ce stimulează inovaţia nu doar în departamentele de creaţie ci la toate nivele de activitate, poate dezvolta îmbunătăţiri ale produselor. Liderul inovativ este în permanenţă conectat la noutăţile tehnologice, convins că există o soluţie mai bună, un serviciu mai rapid sau un proces mai puţin costisitor. Cu o percepţie realistă a mediului exterior, aceştia adaptează inovaţia la cererea reală a pieţei, încercând să îmbunătăţească constant starea actuală a procesului tehnologic sau a serviciului pe care îl livrează.

Când cultura inovaţiei se dovedeşte a fi un succes, liderul trebuie să se concentreze şi să îşi perfecţioneze abilităţi precum: • Atenţia: Prima impresie sau presupunerile nu sunt întotdeauna oglinda imaginii întregi, aşadar acestea nu ne duc la o soluţie clară sau bună. Abilitatea de a observa ceea ce nu a fost observat, este prioritară. Ideea este să analizeze ceea ce se întâmplă, să perceapă detaliile şi să

creeze noi direcţii.

• Importarea: Liderul inovativ trebuie să fie capabil de a valorifica informaţii din diferite arii de activitate cum ar fi sporturi sau activităţi conexe domeniului de activitate.

• I m a g i n a ţ i a ş i v i z u a l i z a r e a : Imaginaţia este un proces care îi ajută pe cei care au nevoie să proceseze informaţiile preluate din mediul extern. Acest instrument ajută liderii pentru a răspunde la întrebări precum: ce ar fi dacă?

• Deschiderea spre opoziţie: Inovaţiile sunt deseori făcute de către lupi singuratici, dar liderii care încurajează schimbul de idei vor câştiga obţinerea unei imagini mult mai clare a situaţiei . În concluzie, afirmația frecventă conform căreia liderul este unul înnăscut nu se verifică întotdeauna. Mai degrabă leadership-ul inovativ presupune o permanentă restructurare, deschidere spre exterior şi capacitate de a intui înaintea altora impactul revoluționar pe care unele decizii le pot avea asupra pieței.

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

45

legal

programare

Externalizarea dezvoltării software. Cum vă puteți proteja proprietatea intelectuală?

A

Claudia Jelea

claudia.jelea@jlaw.ro Avocat & Consilier în domeniul mărcilor @ IP Boutique

tunci când vorbim despre externalizarea procesului de dezvoltare a unui program/aplicație software de către o companie (Client) către un dezvoltator software (Dezvoltator) - relație de outsourcing -, unul dintre cele mai mari riscuri juridice este legat de proprietatea intelectuală (IP). IP înseamnă drepturi de autor, mărci, desene industriale, brevete, secrete de comerț, know-how, schițe, etc. și poate îmbrăca cele mai diverse forme (baze de date, coduri-sursă, logo, interfața grafică, notițele dintr-o agendă, etc.).

O astfel de relație de outsourcing presupune ca Dezvoltatorul să creeze programul/ aplicația software în mod personalizat, pe baza instrucțiunilor și cerințelor Clientului, adaptată nevoilor acestuia; iar Clientul, la rândul său, să achite o suma de bani pentru serviciile pe care i le-a prestat Dezvoltatorul.

Fără a-și propune să fie exhaustiv, articolul de față abordează, în principal, perspectiva Clientului și modul în care acesta se poate asigura că drepturile de IP rămân ale sale în contextul outsourcing-ului către Dezvoltator. Așadar, când decideți să externalizați, vă recomand să urmați câțiva pași:

1. Inventar al IP-ului deja existent

Primul pas este să identificați ce elemente de IP dețineți, în ce mod sunt protejate și care dintre ele trebuie dezvăluite pentru scopurile outsourcing-ului (dacă nu este necesar, IP-ul nu ar trebui dezvăluit).

Apoi, să verificați dacă contractele pe care le-ați încheiat cu alte persoane (și care vizează atât IP licențiat/cedat de Client către terți, cât și IP licențiat/cedat Clientului

46

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

de către terți) vă interzic să dezvăluiți sau să permiteți utilizarea IP-ului de către Dezvoltator, fără permisiunea celuilalt partener contractual.

2. Ați identificat Dezvoltatorul potrivit?

După ce ați ales Dezvoltatorul și i-ați verificat reputația, ar trebui să aflați dacă are resursele și capacitățile corespunzătoare pentru a va proteja IP-ul împotriva utilizării neautorizate, pierderii sau furtului. În plus, poate fi util să aflați care este cadrul legal aplicabil IP din țara Dezvoltatorului și să identificați măsurile pe care sunteți dispuți să le luați în cazul în care înțelegerea de outsourcing se deteriorează sau eșuează. Pregătiți un exit strategy.

3. Clauze-cheie într-un contract de outsourcing

Un contract prin care se stabilesc pe larg termenii relației de outsourcing poate avea un volum foarte mare și poate fi deseori greu de urmărit. Pentru a proteja drepturile IP, puteți avea în vedere câteva principii relativ simple și ușor de reținut:

TODAY SOFTWARE MAGAZINE comanda Clientului, în baza unei relații că dețineți în mod legitim ceea ce vindeți). de outsourcing, este considerat operă la comandă.

Note de final Multor companii le e teamă că dacă vor Privind opera la comandă, legislația apela la un Dezvoltator, acesta ori va folosi aplicabilă în România prevede că dreptu- programul software nou-creat, pretinzând rile aparțin autorului (persoana fizică care că îi aparține, ori va folosi know-how-ul la creează opera – în cazul de față, programa- care a avut acces, în favoarea următorului torul care dezvoltă programul software) client.

– în cazul în care contractul nu prevede Pentru a evita asemenea riscuri, este in altceva. Însă, potrivit aceleiași legislații, interesul ambelor părți să încheie un conangajatorul va deține drepturile patrimo- tract bine redactat privind modul în care niale de autor asupra programelor create funcționează externalizarea dezvoltării de programatorul-angajat în timpul exer- software. Doar abordând toate aspectele citării atribuțiilor sale de serviciu (cu de la început, Clientul și Dezvoltatorul excepția cazului în care contractul încheiat pot pune bazele unui proiect de succes și între angajat și angajatorul său nu prevede a unui parteneriat de durată. De asemenea, altceva). nu trebuie pierdută din vedere protecția Clientului față de riscul ca proprii săi Totuși, este posibil ca legislațiile aplica- angajați să-i prejudicieze drepturile de IP bile în alte state să prevadă ca drepturile de (aceștia au acces la codul-sursă pe care l-au autor asupra unui program software-opera creat și la informatii valoroase din interiola comandă aparțin celui care l-a comandat rul companiei). Și în acest caz, un contract (adică Clientului). de confidențialitate între angajat și angajator ar trebui să fie un mijloc eficient de De aceea, lipsa unui contract scris prin protecție. care să se delimiteze clar drepturile și obligațiile Clientului și ale Dezvoltatorului, Despre autoare: poate duce la confuzie, în special dacă Claudia Jelea este avocat specializat pe intervin și alte elemente (cum ar fi: națion- aspecte ce implică mediul online, comerțul alitatea străină a uneia dintre părți - aspect electronic și IT&C, mărcile, drepturile de ce duce la un posibil conflict de legi apli- autor și protecția datelor cu caracter percabile, existența altor acorduri comerciale sonal. Membră a Baroului București și încheiate între cele două părți privind alte a Camerei Naționale a Consilierilor în proiecte, etc.).

Proprietate Industrială.

Claritatea asupra drepturilor de IP LinkedIn & Twitter: claudiajelea | www.

4. Ce se întâmplă în lipsa unui contract este relevantă mai ales în contextul în care jlaw.ro | Facebook: IPBoutique.Legal scris de outsourcing?

Clientul intenționează să folosească unele www.avocatnet.ro/claudia_jelea În mod obișnuit, în baza legislației pri- componente ale programului software și vind dreptul de autor, un program/aplicație pentru alte proiecte sau când va dori să-l software creat(ă) de către Dezvoltator la vândă (cumpărătorul va cere să-i garantați • Insistați ca legea aplicabilă contractului să fie legea română (dacă legea aplicabilă este o lege străină, atunci recomandarile din acest articol ar putea fi neaplicabile din punctul de vedere al acelei legi).

• Este necesară o clauză privind confidențialitatea IP, a informațiilor furnizate de Client, a proceselor interne de lucru, a componentelor programului/aplicației software, etc. (bineînțeles, în cazul în care nu s-a încheiat deja un contract de confidențialitate – în engleză NonDisclosure Agreement - NDA).

• Asigurați-vă că dețineți toate drepturile de IP asupra programului/aplicației software creat(e) de către Dezvoltator pe durata relației de outsourcing. De ce?

Pentru ca, la finalul relației contractuale sau chiar în timpul acesteia, să puteți exploata acest IP și chiar să îl furnizați altui dezvoltator, dacă preferați.

• Contractul trebuie să specifice, cu detalii, modul în care Dezvoltatorul va proteja IP-ul: cine va avea acces și în ce condiții, faptul că Dezvoltatorul va păstra toate versiunile programului/ aplicației software (de exemplu, in Apache Subversion - SVN) și nu va șterge codul sau datele de care nu mai are nevoie, etc. .

• Dezvoltatorul ar trebui să despăgubească Clientul în cazul în care încalcă drepturile de IP ale terților atunci când dezvoltă programul/aplicația software comandat(a) de Client, etc. .

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

47

legal

business

Depășirea Așteptărilor în Asigurarea Calității Ce poate învața lumea software de la un magazin de pantofi?

P

ublilius Syrus, un aforist latin al secolului întâi, î. Hr., spunea: “Nu promite niciodată mai mult decât poți duce”. Două milenii mai târziu acest principiu este fundamental în business, cu precădere în procesul de livrare a valorii și în determinarea gradului de satisfacție a clienților.

Mihai Nadăș

mihai@nadas.ro CTO @ Yonder

48

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

Zappos, un magazin online de pantofi deținut de gigantul Amazon, se poate lăuda cu un grad ridicat de satisfacție în rândul clienților săi. Problema cu achiziția de pantofi online și, prin urmare, riscul cel mai mare în ceea ce privește satisfacția clienților, este că produsele nu pot fi încercate înainte de a fi cumpărate, iar cum nimeni nu dorește să dețină pantofi nepotriviți pe care a dat bani, Zappos a trebuit să găsească o soluție. Soluția identificată este aceea de a livra gratuit produsele și de a oferi clienților posibilitatea de a returna pantofii tot în mod gratuit fără a fi nevoiți să justifice decizia (i.e. No Questions Asked Policy). Însă, surprinzător, nu aceasta este sursa gradului ridicat de satisfacție a clienților magazinului online.

Zappos estimează data de livrare a produselor și, în mod consecvent, reușește să livreze înainte de termen. Este o tactică interesantă, fiindcă la fel de bine ar putea prezenta clienților săi faptul că livrează gratuit în regim de curierat rapid. Zappos preferă însă să livreze înainte de termen, depășind astfel în mod constant așteptările, fapt ce contribuie în mod direct la gradul ridicat de satisfacție în rândul clienților săi.

Josh Kaufman, autorul cărții “Personal MBA: Master the Art of Business” și inițiatorul mișcării cu același nume, definește calitatea în termeni de percepție.

Relația dintre calitate, așteptări și performanță este descrisă de către acesta sub forma unei cvasi-ecuații: Calitatea = Performanța Livrării Așteptările Clienților Tensiunea apare din cauza faptului că așteptările trebuie să fie suficient de ridicate astfel încât clienții să aibă un motiv serios pentru a lua decizia de cumpărare, însă suficient de scăzute pentru a permite celui care livrează serviciul sau produsul cumpărat să depășească așteptările setate.

Problema cu cei mai mulți oameni de business în general și vânzători (i.e. oameni de sales) în particular este că aceștia setează așteptările foarte sus, pentru a putea asigura vânzarea, însă eșuează în a livra la nivelul acestora, caz în care vorbim de o percepție negativă asupra calității și implicit un grad de satisfacție scăzut.

Implicațiile acestor principii sunt simplu de expus, însă experiența arată că sunt

TODAY SOFTWARE MAGAZINE greu de stăpânit: 1. Setarea așteptărilor este fundamentală în garantarea unui grad ridic at de satisfacție în rândul clienților. Așteptările sunt de două feluri: implicite și explicite. De cele mai multe ori în relațiile de business se petrece prea puțin timp în a explicita așteptările, motiv pentru care prea multe rămân implicite, deci necunoscute ambelor părți (client și furnizor), caz în care riscul ca acestea să nu fie cel puțin atinse este ridicat; 2. Odată setate, așteptările trebuie depășite pentru asigurarea unei percepții pozitive asupra calității.

O livrare înainte de termen va depăși așteptările, determinând satisfacția clienților însă nu și dacă ceea ce s-a livrat nu corespunde cu așteptările setate (sau nesetate, dar existente) inițial;

Aplicații în lumea software

Yonder monitorizează trimestrial satisfacția clienților prin sondaje de opinie trimise direct celor cu care interacționează echipele de produs în mod regulat. Această abordare are avantaje nete având în vedere că în furnizarea de servicii cea mai bună măsură a performanței este satisfacția clienților. Acesta este motivul pentru care platforme precum TripAdvisor sunt atât de apreciate și populare. Prin măsurarea continuă a satisfacției clienților într-un mod unitar, care pune bazele unei analize istorice, reușim să ne îmbunătățim continuu.

Ceea ce am putut observa încă de la primele rezultate este că au existat diferențe mari între rezultatele pe care echipa le aștepta și ceea ce a obținut în final. Din analiza făcută s-a putut concluziona că așteptările implicite care nu au fost explicitate (setate) de la începutul relației au determinat cele mai mari surprize, în mare parte negative. Privind însă din perspectiva definițiilor de mai sus cu privire la satisfacția clienților și percepția asupra calității, nu există nicio surpriză.

Pornind de la aceste rezultate, una din acțiunile adoptate este abordarea procesului de setare a așteptărilor într-un mod mai riguros. Astfel, înainte de începutul unui nou trimestru la finalul căruia se vor trimite formularele de evaluare către clienți sau la începutul unei noi colaborări persoanele cu rol de Delivery Manager (cei responsabili în final de satisfacția clienților) intră în sesiuni de setare a așteptărilor. Aici, întrebarea de bază adresată clienților este “ la ce vă așteptați să facem pentru a ne acorda 4 (pe o scara de la 1 la 5) la finalul următoarei perioade de evaluare?”. La finalul discuției așteptările care conduc la obținerea unui scor bun sunt explicitate și conștientizate de întreaga echipă, astfel încât dacă totul merge conform planului, obținerea notei 4 să fie doar o formalitate.

Odată setate așteptările, pasul urmator este identificarea acelor aspecte care pot surprinde în mod plăcut clientul, depășind așteptările explicit setate și contribuind astfel la garantarea unui scor maxim de 5

din 5, performanță aproape imposibil de realizat în lipsa unei înțelegeri asupra felului în care percepția asupra calității poate fi modelată.

Concluzii

Calitatea este un subiect dificil în industria de servicii, motivul principal fiind faptul că aceasta se bazează pe percepții și nu pe formule matematice. Privind la cvasi-ecuația calității reiese că pentru a garanta o percepție bună asupra acesteia și, implicit, un grad pozitiv de satisfacție în rândul clienților, cei responsabili pentru mulțumirea clienților (e.g. Delivery Managers) trebuie să se ocupe, în primul rând, de setarea așteptărilor prin explicitarea lor și eliminarea celor implicite. Ultimul pas constă în urmă depășirea lor. Așadar urmând exemplul Zappos se poate garanta un grad de satisfacție ridicat.

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

49

programare

programare

O schimbare de paradigmă în online: Discovery vs. Search

C

ât de siguri sunteți că informația pe care o căutați prin intermediul motoarelor de căutare online, de genul Google sau BING, este informația de care aveți cu adevărat nevoie? Această întrebare, pe cât de simplă, generează două mari probleme: una de ordin etic – Sunt utilizatorii online constrânși într-o “search bubble”? – dar și una de ordin tehnic – Cum ar putea informația relevantă să ne găsească pe noi, utilizatorii, în loc să o căutam noi?

George Bara

george.bara@24cloud.ro Co-founder @ZA Cloud Business Consultant @SDL

50

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

Pe Internet, în fiecare minut sunt generate peste 270.000 de tweets, Google procesează peste două milioane de queries, sunt încărcate peste 72 de ore de material video pe Youtube, sunt trimise peste 100 de milioane de e-mail-uri, Facebook procesează 350 GB de date și sunt create 571 de website-uri. În fapt, în 2012 au fost create date însumând 2.5 quintilioane de bytes, peste 90% din datele online fiind generate în ultimii doi ani. În acest context, fenomenul Big Data nu schimbă doar tehnologiile web, ci și modul în care utilizatorii interacționează cu informația.

Avem de-a face cu o schimbare radicală de paradigmă. Deja motoarele de căutare generaliste sunt gradual înlocuite de motoare de căutare axate pe domenii (travel, e-commerce, etc.), însă o nouă suită de tehnologii care utilizeaza machine learning, natural language processing, predictive analysis și semantic intelligence au introdus deja conceptul de Discovery, care vor înlocui complet modul în care ne găsim datele în online, prin Search.

Search și Discover y sunt două modalități diferite a aborda consumul din informație în online. Căutarea de informație este potrivită atunci când știm ce căutam, însă dacă dorim să aflăm – întrun mod sintetizat și categorizat – ceea ce se întâmplă, în timp real și contextualizat,

răspunsul este conceptul de Discovery.

Să luăm ca exemplu experiența de search folosind motorul de căutare Google. Din momentul în care facem primul search de pe un device nou, query-urile Google vor fi personalizate în funcție de IP și regiune. Apoi, pe măsură ce facem noi și noi căutări și click-uri pe linkurile rezultate, Google va crea un profil specific fiecărui utilizator, generând ceea ce se numește „Search Bubble” sau „Filter Bubble”.

Utilizatorii devin constrânși într-un set limitat de rezultate, pe care îl pot schimba doar prin modificarea setărilor din Google, lucru pe care foarte puțini utilizatori îl fac.

Care rezultate sunt favorizate în detrimentul altora, care sunt rezultatele care devin

TODAY SOFTWARE MAGAZINE demoted, fiind afișate după pagina 1 și cât de aproape suntem de informația cu adevărat relevantă pe care o căutam - toate aceste aspecte sunt ascunse în filtrul de sugestii al motorului de căutare. O tentativă de rezolvare a acestei probleme este realizarea unui motor de căutare nediscriminatoriu, de genul www.duckduckgo.com, care însă nu rezolvă problema cu adevărat importantă: cât timp suntem dispuși să petrecem online căutând informația care ne interesează cu adevărat?

Un studiu realizat de Nielsen Norman Group, un think-tank specializat în domeniul online user experience, arată că utilizatorii citesc cel mult 28% din conținutul unei pagini web în timpul unei vizite, 20% fiind media. Aceste date, corelate cu modul în care utilizatorii caută datele online, sunt dovada că paradigmele pe care a fost construită experiența online în urmă cu peste 10 ani au devenit învechite, nefiind ajustate în funcție de cantitatea enormă de informație generată în prezent și de nevoia utilizatorilor online de a avea acess la informația relevantă cât mai ușor și rapid.

Conceptul de Discover y vine în întâmpinarea acestor probleme, având avantajul de a genera awareness în locul unor răspunsuri exacte, de a pune la dispoziția utilizatorului conținut în timp real, prin monitorizarea domeniilor de interes, de a pune la dispoziția utilizatorului posibilitatea de a selecta conținutul preferat și relevant, dar și de a oferi conținut neașteptat, nou, care să creeze o nouă arie de interes pentru utilizator.

Cum se construiește un motor de Discovery? Chiar dacă acest domeniu inovativ este încă într-o fază incipientă, există deja platforme de Content Curation, în special pentru conținutul online de știri sau pentru rețele sociale. O astfel de platformă inteligență a fost construită de compania clujeană ZA Cloud. MediaServista – www.mediaservista.com – este prima

platformă inteligentă pentru conținut online din România, care se bazează pe conceptul Discovery.

Platforma MediaServista – un produs cloud Software as a Service accesibil prin REST API, este deja folosită de site-ul www.stirili.ro, unul dintre cele mai populare agregatoare de știri din România, pentru a livra conținut personalizat utilizatorilor folosind peste 350 de surse din presa online, de la ziare quality la bloguri, știri procesând peste 1 milion de articole de la lansarea din mai 2013.

La baza unui motor de Discovery se află procesarea datelor, îmbinată cu învățarea activă a preferințelor utilizatorilor. Folosind tehnologii de Natural Language Processing (procesare naturală de limbaj), conținutul online poate fi categorizat automat, indiferent de limbă, pentru a genera o bază de date semantică, unde conținutul are înțeles . Pe de altă parte, interacțiunea utilizatorului cu conținutul, ce citește, cât citește, la ce face share pe rețele sociale și ce pagini web sunt semnalate explicit ca fiind preferate, este folosită pentru a crea un profil unic al fiecărui utilizator, lăsând posibilitatea modificării acestui profil într-un mod ușor și intuitiv. Conținutul livrat utilizatorului va fi atât conținut relevant, pe care engineul l-a învățat în timp, dar și conținut nou pentru a se asigura că utilizatorul nu cade în capcana Search Bubble. Modul în care conținutul online, procesat în timp real și profilul fiecărui utilizator sunt potrivite pentru a crea o experiență personalizată de tip Discovery, se realizează prin tehnologii de analiză predictivă. Ce pagină web să fie servită utilizatorului, cât de relevantă este pentru utilizator și cum să fie servită,

aceste operațiuni sunt fundamentul oricărui motor de Discovery. Și pentru a realiza o experiență de procesare a informației mai facilă, în care utilizatorul nu este nevoit să citească prea mult text pentru a ajunge la informația relevantă, se poate genera un rezumat automat, folosind tot tehnologii NLP precum și modificarea paginilor web prin impunerea unor elemente semantice.

Eliminarea conținutului adițional și prezentarea paginii în format read-able plain text sau generarea unor grafice semantice, care prezintă entitățile și locațiile prezentate în material sub forma unui grafic ușor de înțeles sunt de asemenea demersuri care conduc la o procesare mai facilă a informației. Pentru a demonstra avantajele sumarizării automate a textului, platforma MediaServista pune la dispoziție o pagină de test pentru limbile română și engleză: w w w.me dias er vist a.com/ mediaservista-demo/

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

51

HR

Trenduri în HR în 2014

P

Andreea Pârvu

andreea.parvu@endava.com Senior Recruiter @ Endava

52

nr. 19/Ianuarie | www.todaysoftmag.ro

iața clujeană de IT a evoluat extrem de mult în ultimii cinci ani. Cele mai recente studii efectuate arată că există o penurie de seniori IT care să răspundă nevoilor de proiecte. Conform unei statistici efectuate în vara anului trecut, pe piață erau la momentul respectiv 11 000 de oportunități și doar 9 000 de persoane care activează în IT. Este împrejurarea în care HR-ul poate să iasă din zona de funcție suport și să înceapă să aibă un rol cheie în ceea ce înseamnă condiții, angajații au o varietate mare în a strategia de business a fiecărei firme de IT. alege unde vor să lucreze, iar companiile 2014 este anul în care va fi și mai dificil să care nu știu să creeze angajament în rândul atragi talente, să le reții în companie, să le acestora vor pierde resurse importante. oferi training-urile și dezvoltarea de care au nevoie. Cuvântul cheie în ceea ce înseamnă 10 Trend-uri în 2014 pe piața de IT din trend-uri HR în acest an este ”inovație” și Cluj. ”concentrare” (en: focus).

Studiul realizat de Deloitte prezintă 1. HR privit ca partener de business și nu ca un top al celor mai mari dificultăți pe care funcție suport departamentul de HR le va întâmpina : 1) HR-ul acționează ca un partener straleadership-ul și 2) retenția. Deși studiul a tegic de încredere pentru liderii de afaceri fost efectuat la nivel global și nu doar în și proiecte. Elaborează planuri de colabodomeniul IT, lipsa de IT professionals din rare cu clienții pentru a traduce provocările Cluj, demonstrează că aceste două pro- și obiectivele de afaceri în obiectivele de bleme se pot aplica cu ușurință și pe piața resurse umane și planuri de acțiune care să locală. se asigure că organizațiile sunt construite pentru a fi capabile să anticipeze schimbă“The war for talent is over, and the rile de pe piață. Oferă soluții strategice și talent won.” (Lupta pentru talente s-a durabile de capital uman aliniate la strateîncheiat, talentele au câștigat.) Începând gia companiei, inclusiv abordarea, atragerea cu anul acesta, angajații au un cuvânt și reținerea celor mai bune talente, eficiența esențial de spus și au o putere pe care o organizației, implicarea angajaților și pot exercita în companii, pe care nu au performanță optimă de locuri de muncă. avut-o până acum. Angajații de top (en : top performers și top talents) care dețin 2. Atragerea și retenția angajațiilor de top abilități cheie sunt din ce în ce mai greu Cred că abordarea de genul ”recrutarea de găsit. Pe de altă parte și companiile se celor mai buni de pe piață în defavoarea diferențează pe piață prin beneficiile finan- competitorilor” nu va mai funcționa în ciare și non-financiare pe care le oferă, prin condițiile dinamicii care există. Căutările natura businessului proiectelor, dar și prin candidaților ar trebui să se extindă dincolo tehnologiile cele mai actualizate. În aceste de piața clujeană și extinderea operațiunilor

TODAY SOFTWARE MAGAZINE pe piețele unde există excendent de candidați. Piețele din vestul Europei și Nordul Americii au avut de câștigat prin abordarea strategiei de a lucra ”de acasă” din diferite alte orașe decât cele unde este compania.

3. Poziționarea companiilor pe piață Lupta este tot mai acerbă pentru a câștiga reputație pe piață și pentru a convinge candidații să considere compania ca fiind prima opțiune în alegerea mediului de lucru. Numeroase studii au fost efectuate pentru a stabili topuri ale companiilor angajatoare. Criteriile care sunt din ce în ce mai diverse: mediul de lucru, implicarea în comunitate, beneficiile oferite, toate acestea creează o imagine a companiei ca fiind ”un mediu propice de lucru”. Pentru o poziționare cât mai bună, HR-ul are nevoie de o dezvoltare pe orizontală, fiind nevoit să înțeleagă aspecte de marketing, brand management și asocierea numelui companiei cu diverse evenimente din comunitate.

4. Planuri de dezvoltare a carierei pe temen mediu și lung

retenția angajaților.

5. Creșterea angajamentului în cadrul companiei Daniel Pink în cartea sa ”Drive”

le voi enumera pe celelalte cinci, urmând ca acestea să fie prezentate în numărul viitor al Today Software Magazine : • S u b j e c t M a t t e r E x p e r t i s e (Dezvoltarea centrelor de expertiză) , • Workforce planning processes (Dezvoltarea proceselor de planificare a forței de muncă), • L e a d e r s h i p d e v e l o p m e n t (Dezvoltarea abilităților de leadership), • Talent Analytics (Analiza datelor si a surselor de obținere a lor), • Innovation (Inovație în departamentul de HR).

definește trei elemente semnificative în creșterea angajamentului angajaților în companie. Deja clasicele activități de team building oferite de mai toate companiile din zona de IT nu mai sunt elementul definitoriu în creșterea angajamentului.

Pink vorbește despre : automie, măiestrie și scop. În acest articol le voi prezenta doar succint, urmând ca într-un alt număr al revistei să intru mai mult în detalii.

• Autonomie: ROWE – este un acronim presentat in carte, care înseamnă Succes și multă putere de muncă în ”Results Only Work Environment” 2014 pentru a atrage și reține talentele de adică fără un program fix de lucru. top!

Angajații nu trebuie să fie la serviciu, nu li se impune un program, tot ce trebuie să facă este să-și îndeplinească sarcinile. Cum, unde și modul în care le duc la bun sfârșit depinde doar de ei.

Companiile din vestul Europei și mai ales cele din America au avut rezultate notabile în urma aplicării acestei practici. Încurajarea autonomiei nu înseamnă descurajarea responsabilității, deoarece în final, angajații sunt responsabili pentru acțiunile lor.

• Măiestrie: se referă la capacitatea de a excela într-un domeniu. Daniel Pink, consideră că pe lângă autonomie, mai este nevoie de angajament în activitățile pe care fiecare le întreprinde, precum și capacitatea de a găsi soluții inovative. Măiestria devine o stare de spirit și înseamnă capacitatea de a înțelege că abilitățile pe care le deții sunt unice.

• Scop: Pink consideră că persoanele cele mai motivate sunt cele care au un scop, au acea dorință de a excela și de a se regăsi în fiecare acțiune pe care o întreprind.

Companiile IT din Cluj sunt destul de asemănătoare în ceea ce înseamnă mediul de lucru sau beneficiile pe care le oferă. În ceea ce privește retenția angajaților, se remarcă modul în care aceștia au oportunitatea să își consolideze o carieră. Este important ca ei să aibă o direcție înspre care să se îndrepte. Cariera ca definiție reprezintă ”cursul sau progresul unei persoane în viața profesională ”. Dincolo de trainingurile și certificările la care angajații din IT au acces, aceștia au nevoie să vadă progresul lor pe temen mediu și lung. Referitor la ”career path ”, tendința este de a merge fie înspre o direcție mai tehnică (ex : software architect, technical lead), fie înspre people management (ex : scrum master, project Acest număr al articolului a premanagement), iar cu cât companiile oferă zentat doar cinci dintre tendințele aceste oportunități cu atât este mai ușoară identificate. Pentru a vă păstra curiozitatea

www.todaysoftmag.ro | nr. 19/Ianuarie, 2014

53

startups

Pitch design. Cum conceptualizezi şi livrezi prezentarea unui start-up

W

e are RenderStreet, the next generation render farm for 3D projects. Un pitch de o linie, cu un mesaj simplu şi la obiect.

Corect, nu? Aparent, da. Dar când pui respectivul mini-pitch în practică, rezultatele vor varia în funcţie de un număr de factori: cât de familiar e destinatarul pitch-ului cu subiectul, cât de atent e, cât de atrăgătoare i se pare propunerea şi cât de bine livrezi discursul. Dacă ai un start-up, atunci ştii deja că pitching-ul este una dintre activităţile importante. Deci – cum facem că să iasă bine ?

De când am lansat RenderStreet, am făcut mai multe pitch-uri decât în tot restul vieţii mele. Şi, de la primul pitch ţinut pe scenă HowToWeb în 2012 până acum, am reuşit să identific nişte factori care pot schimba în bine recepţia mesajului.

Primul factor, care este probabil şi cel mai greu de implementat: fluența în limba engleză este decisivă. La majoritatea evenimentelor, limba oficială este engleza. În plus, majoritatea surselor de finanţare se află (încă) în afară ţării. Deci persoana care va prezenta trebuie să fie cea care este mai familiară cu limba engleză.

Următorul factor: cunoaşte-ţi audienţa.

Acelaşi pitch poate fi structurat diferit în funcţie de componența grupului căruia i se adresează. Şi aici voi da drept exemplu modul în care am adaptat pitch-ul nostru pentru trei evenimente diferite, în scopul de a livra de fiecare dată informaţia cea mai relevantă.

Primul eveniment: HowToWeb. Am gândit structura pitch-ului pentru o audienţă general-tehnică, în care se aflau şi investitori. Am livrat o prezentare generală a afacerii: propunerea, piaţă, evoluţia de la lansare, milestones, echipa, partea financiară. Pentru că audienţă includea şi nespecialişti, am insistat la început pe partea care se referă la „Ce face RenderStreet?”.

Următoarea susţinere a pitch-ului: EuroCloud. Aici audienţa a fost formată din manageri de diverse niveluri, care aveau în comun interesul legat de cloud.

Prezentarea noastră a avut în acest caz un focus pe partea tehnică şi, în principal, pe implementarea multi-cloud. Pentru că astfel

54

de implementări sunt relativ rare în acest moment, am tratat mai detaliat subiectul: provocările din punct de vedere tehnic, soluţiile pe care le-am găsit, problemele la care încă nu avem răspunsuri, avantajele obţinute. Detaliile financiare şi cele ale evoluţiei firmei prezentau mai puţin interes în contextul respectiv, deci am trecut rapid peste ele.

A treia variantă: Microsoft. Audienţa la acest eveniment era formată în majoritate din jurnalişti. Am început cu o prezentare mai în detaliu a domeniului de activitate, urmată de o privire de ansamblu asupra pieţei şi de o descriere a aplicaţiilor practice ale tehnologiei noastre. Partea vizuală a fost mai bine reprezentată şi am inclus mai multe cifre pentru a uşura formarea unei imagini cât mai clare asupra afacerii.

Concluzia: Fiecare audienţă are preferinţe şi zone de interes bine stabilite. În măsura în care cunoaşteţi componența audienţei, adaptarea conţinutului poate ajuta la o mai bună înţelegere a mesajului. Şi ajungem şi la conţinut. Există suficiente surse de documentare care spun ce ar trebui să conţină un pitch, aşa că voi puncta câteva aspecte importante: • Explicaţi foarte clar cu ce se ocupă startup-ul vostru. Dacă feedback-ul pe care îl primiţi la sfârşit începe cu întrebarea „..şi voi ce faceţi, de fapt?”, atunci pitch-ul a fost un eşec.

• Sintagma „O imagine valorează 1000 de cuvinte” capătă un nou înţeles în condiţiile în care ai doar câteva minute (în general sub 5) pentru prezentare.

• Slide-urile cu text trebuie să nu fie

nr. 19/Ianuarie, 2014 | www.todaysoftmag.ro

aglomerate. În prezentările mele, nu am avut niciun slide cu mai mult de 4 linii de text.

• Informaţi-vă despre piaţă şi includeţi cifre relevante în prezentare. Partea referitoare la piaţă va fi înţeleasă de orice audienţă şi, dacă cifrele sunt semnificative, va crește interesul pentru produsul vostru.

• „Seeing is believing”. Dacă aveţi un demo, includeţi cel puţin nişte screenshot-uri. Închei cu un ultim sfat: repetaţi pitch-ul de câteva ori în zilele dinaintea evenimentului. Îmbunătăţeşte fluența şi poate ajuta la depăşirea ezitărilor în exprimarea într-o limbă străină.

Succes!

Despre Marius Iatan : Având un background tehnic, Marius a fondat primul său business în anul 2001, la doar un an după terminarea studiilor. În prezent, Marius este co-fondator şi CEO la RenderStreet – un serviciu de randare online pentru proiecte 3D bazat pe tehnologii cloud.

Marius Iatan

marius@render.st CEO & Co-fondator @ RenderStreet

sponsori

powered by