Evaluare Risc incendiu pentru Cladiri si instalatii.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALATIILOR

CURS POSTUNIVERSITAR

EVALUARE RISC INCENDIU PENTRU CLADIRI SI INSTALATII

TEMA: EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU PENTRU CLADIRE MIXTA (SPATII BIROURI, SPATII DEPOZITARE SI SPATII DE PRODUCERE)

Arh. Anatolie Căpăţînă

Bucuresti 2017

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 1

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALATIILOR

CURS POSTUNIVERSITAR EVALUARE RISC INCENDIU PENTRU CLADIRI SI INSTALATII

TEMA: EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU PENTRU CLADIRE MIXTA (SPATII BIROURI, SPATII DEPOZITARE SI SPATII DE PRODUCERE)

Coordonator: Conf. Dr. Ing. Daniela Teodorescu Intocmit: Arh. Anatolie Căpăţînă

Bucuresti 2017

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 2

Cuprins Foaie de capat

2

Cuprins

3

1. Introducere

6

1.1. Baza legala

7

1.2. Terminologie

10

1.3. Formule si calcule utilizate in metoda de evaluare a riscului de incendiu

16

1.4. Nivelurile de risc de incendiu/pericol de incendiu

17

2. Alcatuiri constructive

19

3. Criterii globale de evaluare a cerintei esentiale de securitate la incendiu.

22

3.1. Constructii

22

3.2. Instalatii utilitare

23

3.2.1. Instalatii electrice

24

3.2.2. Instalatii de protectie la trasnet

25

3.2.3. Instalatii centralizate de incalzire

25

3.2.4. Instalatii de climatizare si ventilare

25

3.3. Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale de securitate la incendiu

26

3.3.1. Instalatii de detectare, semnalizare si avertizare a incendiilor

26

3.3.2. Instalatii, dispozitive si sisteme de limitare si stingere a incendiilor

27

3.3.2.1.

Instalatii cu hidranti de incendiu interiori

27

3.3.2.2.

Instalatii cu hidranti de incendiu exteriori

28

3.3.2.3.

Instalatii de stingere cu sprinklere

29

3.3.2.4.

Sisteme de evacuare a fumui si gazelor fierbinti (desfumari)

31

3.3.3. Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta 4. Identificarea si evaluarea riscului de incendiu. Studiu de caz

32 34

4.1. Scopul analizei

34

4.2. Stabilirea sistemului sau procesului supus evaluarii

34

4.3. Natura pericolelor de incendiu determinata de functii, activitati si procese tehnologice 4.4. Stabilirea limitei de acceptabilitate

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

35 35

Pagina 3

4.5. Identificarea pericolelor de incendiu

36

4.5.1. Clasele de reactie la foc ale materialelor si elementelor de constructie.

Grad de rezitenta la foc

36

4.5.2. Proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic si densitatea sarcinii termice 4.5.3. Surse potentiale de aprindere existente

38 39

4.5.4. Conditiile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea, producerea si dezvoltarea unui posibil incendiu

39

4.6. Metoda utilizata si instrumentele de lucru

40

4.7. Banca de date utilizata

42

4.8. Estimarea si cuantificarea

42

4.8.1. Compartimentul de incendiu numarul 1

42

4.8.1.1.

Destinatia

43

4.8.1.2.

Categoria de importanta

43

4.8.1.3.

Date constructive

43

4.8.1.4.

Destinatii pe incaperi

43

4.8.1.5.

Structura si elemente de constructie

44

4.8.1.6.

Instalatii utilitare

45

4.8.1.7.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale securitate

la incendiu

45

4.8.1.8.

Evacuarea persoanelor

46

4.8.1.9.

Identificarea riscului de incendiu

49

4.8.2. Compartimentul de incendiu numarul 2

49

4.8.2.1.

Destinatia

49

4.8.2.2.

Categoria de importanta

49

4.8.2.3.

Date constructive

49

4.8.2.4.

Structura si elementele de constructie

49

4.8.2.5.

Instalatiile utilitare

50

4.8.2.6.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale securitate

la incendiu

50

4.8.2.7.

Evacuarea persoanelor

51

4.8.2.8.

Identificarea pericolului de incendiu

51

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 4

4.8.3. Compartimentul de incendiu numarul 3 4.8.3.1.

Destinatia

53

4.8.3.2.

Categoria de importanta

53

4.8.3.3.

Date constructive

53

4.8.3.4.

Structura si elementele de constructie

53

4.8.3.5.

Instalatiile utilitare

54

4.8.3.6.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale securitate

la incendiu

54

4.8.3.7.

Evacuarea persoanelor

55

4.8.3.8.

Identificarea pericolului de incendiu

55

4.8.4. Compartimentul de incendiu numarul 4 Destinatia

57

4.8.4.2.

Categoria de importanta

57

4.8.4.3.

Date constructive

57

4.8.4.4.

Structura si elemente de constructie

57

4.8.4.5.

Instalatii utilitare

57

4.8.4.6.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale securitate 58

4.8.4.7.

Evacuarea persoanelor

58

4.8.4.8.

Identificarea riscului de incendiu

59

4.9. Evaluarea riscului de incendiu

60

4.9.1.1.1.1.

Compartimentul 1

61

4.9.1.1.1.2.

Compartimentul 2

72

4.9.1.1.1.3.

Compartimentul 3

87

4.9.1.1.1.4.

Compartimentul 4

103

Concluzii ale evaluarii de risc la incendiu pentru ansamblul

de cladiri ce face obiectul studiului 4.11.

57

4.8.4.1.

la incendiu

4.10.

53

114

Propuneri de masuri si recomandari pentru reducerea

sub limita de acceptabilitate

115

5. Determinarea riscului de ARSON

117

6. Bibliografie

123

7. Anexe privind piesele desenate ale ansamblului de cladiri studiate

126

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 5

Capitolul 1. Introducere Prezenta lucrare are ca scop identificarea, analiza, evaluarea si controlul riscului de incendiu pentru ansamblul de cladiri cu functiuni mixte (spatii birouri, spatii depozitare si spatiu de producere) ce face obiectul studiului. In cadrul acestei lucrari este abordata identificarea si evaluarea riscului de incendiu pe baza metodei matematice, elaborata pentru fiecare functiune/ compariment de incendiu in parte, conform

normativului de

siguranta la foc P-118-1/991, cu referire la nivelele de performanta specifice functiunilor supuse evaluarii, normele de proiectare, executie si exploatare in care sunt stipulate cerintele si exigentele privind securitatea la incendiu.

Procesul de evaluare a riscului de incendiu are la baza un sitem de managment definit in vederea obtinerii unei evaluari complexe asupra obiectului supus studiului, corelat la cerintele si exigentele privind securitatea la incendiu ale cladirilor si instalatiilor.

Managmentul Riscului de Incendiu contine 4 faze: Faza I – Identificarea riscului de incendiu (Date de baza, Metode de identificare).

Faza II – Analiza riscului de incendiu (Metode de abaliza de risc, Modelarea fenomenului, Modelarea consecintelor, Determinarea riscului).

Faza III – Managmentul riscului de incendiu (Reducerea riscului, Transferul riscului, Stoparea riscului) Faza IV – Finantarea activitatii de managment a riscului de incendiu (Politica de managment a riscului, Organizarea managmentului de risc).

In cadrul evaluarii riscului de incendiu, respectiv a probabilitatii de initiere unui incendiu, se iau in vedere urmatoarele: -

Pericolul de incendiu identificat in constructie, in functie de tipul si caracteristicile materialelor/substantelor existente.

-

Surse potentiale de aprindere a materialelor / substantelor, imprejurarile favorizate de initierea incendiului si masurile organizatorice si efective luate pentru eliminarea sau limitarea la minim a acestora.

-

Nivelele criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta esentiala ‘’securitate la incendiu’’ privind conformarea la foc, vizand rezistenta si stabilitatea in caz de incendiu

-

Asigurarea evacuarii si salvarii persoanelor din punct de vedere al cailor de evacuare, dar si al personalului impicat in actiuni de salvare si interventie in caz de

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 6

incendiu -

Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice (siteme , instalatii, echipamente) pentru prevenirea si stingerea incendiilor , performantele acestora si starea de functionare.

-

Existenta instalatiilor auxiliare

(alimentare cu apa, gaze combustibile, energie

electrica si termica, ventilare si climatizare) , stare de functionare, intretinerea si periodicitatea verificarii si intretinerii acestora.

-

Factorul uman, determinat de numarul de persoane, varsta, starea fizica a acestora, nivelul de instruire pentru salariati.

-

Alte elemente care pot influenta aparitia, producerea si propagarea unui incendiu (cladiri/obiective invecinate, fenomene atmosferice sau naturale)

Capitolul 1.1. Baza legala Procesul de identificare, evaluare si control al riscului de incendiu este reglementat prin urmatoarele prevederi si norme legale:

a) Legea nr. 307 din 12 iulie 2006, privind apararea impotriva incendiilor Art. 18

Ministerele si celelalte organe ale adrministratiei publice centrale au

urmatoarele obligatii principale: -

Lit. (d) stabilesc , pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul Genral, metode si proceduri pentru identificarea, evaluarea si constrolul riscurilor de incendiu, specifice nivelului de competenta; Art. 19 Administratorul sau conducatorul institutiei , dupa caz, are urmatoarele obligatii principale:

-

Lit (a) sa stabileasca, prin dispozitii scrise responsabilitatile si modul de organizare pentru apararea impotriva incendiilor in unitatea sa, sa le actualizeze ori de cate ori apar modificari si sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, si oricaror persoane intersate.

-

Lit (b) sa asigure identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa si sa asigure corelarea masurilor de aparare impotriva incendiilor cu natura si nivelul riscurilor;

-

Lit (g) sa elaboreze intructiunile de aparare impotriva incendiilor si sa stabilesca atributiile ce revin salariatilor la locurile de munca;

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 7

-

Lit (h) sa verifice daca salariatii cunosc si respecta instructiunile necesare privind masurile de aparare impotrva incendiilor si sa verifice respectarea acestor masuri semnalate corespunzator prin idicatoarele de avertizare de catre persoanele din exterior care au acces in unitatea sa; Art. 44 Constituie contraventie urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: Pct. IV cu amenda de la 2500lei pana la 5000 lei

-

Lit (d) neindeplinirea

de catre administrator a obligatiilor pe care le are in

conformitate cu prevederile art. 19 (lit, a, b , d, f, o si q)2. b) Ordinul Ministrului de interne si Administratiei nr. 163/28.02.2007 privind aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor.

Art. 11. Actele de autoritate si documentele specifice privind apararea impotriva incendiilor emise de ministere/celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt: -

lit (c) metode /proceduri pentru identificarea , evaluarea si controlul riscurilor de incendiu specifice domeniului de competenta.

Art. 16 Documentele si evidentele specifice apararii impotriva incendiilor la unitatile administrativ-teritoriale trebuie sa cuprinda cel putin:

-

lit (a) planul de analiza si acoperire a riscurilor Art. 18 Documentele si evidentele specifice apararii impotriva incendiilor ale operatorilor economici /institutiilor mentionate in art.5, lit (c) 3 , trebuie sa cuprinda cel putin:

-

lit. (a) planul de analiza si acoperire a riscurilor al unitatii administrativ-teritoriale, in partea ce revine operatorlui economic/institutiei.

-

Lit (d) documentatia tehnica specifica , conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea si analiza riscurilor de incendiu, etc

c) Ordinul Ministrului de Interne si Reformei Administratiei nr.210/21.05.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu.

Art. 1. Prezenta metodologie stabileste etapele de parcurs si principalele elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici si procedee care sunt avute in vedere in activitatea de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, precum si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca personalul care executa astfel de

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 8

activitati.

Cap. I Dispozitii generale Art. 2 Metodologia se aplica la : -

Lit (b) asigurarea, de catre administratorii operatorilor economici si conducatorii de institutii, a identificarii si evaluarii riscurilor de incendiu din unitatile proprii, in corelare cu natura si cu nivelul riscurilor; Cap. II, Sectiunea 1 Etapele de parcurs in fazele de proiectare si exploatarea a constructiilor si instalatiilor.

Art. 4 1. Managmentul Riscului de Incendiu contine urmatoarele etape:

-

Stabilirea sitemului sau procesului supus evaluarii;

-

Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului;

-

Alegerea metodei si a instrumentelor de lucru;

-

Identificarea pericolelor de incendiu;

-

Identificarea riscurilor;

-

Estimarea si cuantificarea riscului;

-

Evaluarea riscului;

-

Controlul riscului;

-

Monitorizarea riscului;

-

Documentatia rezultata in urma procesului de identificare , evaluare si control al riscurilor de incendiu.

2. Scheme logice de managment 4 al riscurilor de incendiu in faza de proiectare.

3. Principalele obiective ale managmentului riscului de incendiu sunt:

-

Asigurarea securitatii utilizatorilor si a echipelor de interventie;

-

Protejarea proprietatii;

-

Asigurarea continuitatii activitatilor operatorilor economici;

-

Protejarea mediului

-

Protejarea patrimoniului – monumente istorice, de arhitectura sau alte valori culturale Cap. II, Sectiunea 3 Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului Art. 7 Conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazeaza pe premisa ca in orice sistem/proces supus evaluarii exista un anumit nivel de risc, denumit nivel de risc acceptabil, peste care gravitatea consecintelor unui incendiu, exprimata in

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 9

pierderi umane, materiale, si/sau financiare nu poate fi acceptata.

Art. 8 Al. 2 Criteriile de acceptabilitate au forme variate , cum ar fi valori cantitative, valori comparative sau alte tipuri de valori agreate, care depind de factorii mentionati in alin. (1)5 , de sitemul/procesul analizat si de metoda aleasa pentru analiza riscului , tinandu-se cont de: a) Reglementari prescriptive; b) Reglementarile bazate pe conceptul de performanta; c) Standarde si ghiduri.

Art. 10, Al. (1) Metodele si procedeele matematice de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu constau in determinarea unor valori numerice atasate sistemului supus evaluarii. d) Ordinul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 27 (N) din 07.04.1999 pentru aprobarea Normativului de siguranta la foc al constrctiilor P118-99 in care la art. 2.1.1. la 2.1.3. se precizeaza ca proiectantul trebuie sa stabileasca nivelurile de risc de incendiu

Capitolul 1.2. Terminologie Arderea - este o reactie de oxidare rapida a unei substante in prezenta oxigenului din atmosfera cu degajare de caldura si insotita de lumina. Aceasta poate fi posibila numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii: -

Materiale sau substante combustibile

-

Substanta care intretine arderea – Oxigenul

-

Sursa de aprindere Aprinderea – se produce cand substanta sau materialul combustibil vine in

contact cu o sursa externa de aprindere, in prezenta oxigenului din aer sau datorita unei surse interne de caldura. Aprinderea se produce numai in faza gazoasa si are loc cu atat mai usor cu cat substanta emana vapori sau gaze la o temperatura cat mai joasa.

Temperatura de aprindere - este cea mai scazuta temperatura la care o substanta combustibila in prezenta aerului sau oxigenului trebuie sa fie incalzita, astfel incat arderea sa continue, fara aport ulterior de incalzire.

Viteza de ardere - viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu oxigenul in masa unei substante combustibile sau prin pierderea totala de material

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 10

combustibl determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de timp. Viteza de ardere depinde de temperatura , compozitia chimica, umiditatea substantei sau materialului, curentii de aer, presiunea atmosferica, raportul de suprafata libera / volum, concentratie.

Incendiu – proces complex de ardere cu evolutie necotrolata, datorat prezentei substantelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi omenesti, pagube materiale, etc si care impune interventia organizata pentru stingere.

Foc – manifestare vizibila a unei arderi caracterizata de o emisie de caldura si uneori insotita de fum si/sau flacari.

Fum – ansamblu vizibil de particule solide/si sau lichide aflate in suspensie in atmosfera rezultate prin ardere sau piroliza.

Flash-over – (inflamare generalizata) trecerea brusca la starea de combustie generalizata pe intreaga suprafata a materialelor combustibile dintr-un spatiu inchis.

Reactie la foc - comportarea unui material care prin propria sa descompunere alimenteaza un foc la care este expus, in conditii specifice.

Clase de reactie la foc A1 – incombustibile; A2 – practic incombustibile; B – practic neimflamabile; C – dificil inflamabile; D – mediu inflamabile; E – usor inflamabile; F – foarte usor inflamabile.

Criterii pentru performanta la foc R – stabilitate la foc (capacitate portanta) E – etansietate la foc I – izolare termica la foc W – radiatie termica C – inchidere automata (C0 ... C5) S – etansietate la fum (S200 sau Sa) K – capacitatea de protectie la foc a acoperisurilor Materialele si substantele ce se depoziteaza, se clasifica si in clase de periculozitate,

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 11

simbolizate de la P1 la P5, conform tabel 6.2.19, din normativ de siguranta la foc a constructiilor P118/99 -1.

Rezistenta la foc (RF) – aptitudinea unor parti sau elemente de constructie de a-si pastra intr-un timp determinat capacitatea portanta, izolarea termica si etansietatea, stabilite prin incercari standartizate.

Etansietate la foc (E) – capacitatea elementului pentru constructii, cu rol de separare, de a rezista expunerii la foc numai pe o parte, fara transmisia focului pe partea neexpusa ca rezultat al trecerii flacarilor sau gazelor fierbinti. Acestea pot cauza aprinderea fie a suprafetei neexpuse sau a oricarui alt material adiacent acestei suprafete. (SR EN 13501-2:2008).

Izolare termica (I) – capacitatea elementului de constructie de a rezista expunerii la foc numai pe o parte, fara transmiterea focului ca rezultat unui transfer semnificativ de caldurade la partea expusa la partea neexpusa. Transmisia trebuie sa fie limitata astfel incat pe suprafata neexpusa sa nu se depaseasca valorile unor temperaturi normate. Criteriul ‘’I’’ se considera a fi satisfacut cand temperatura medie a fetei neexpuse nu depaseste 1400 C, iar cresterea de temperatura in orice punct al suprafetei nu depaseste 1800 C (SR 1996-1-2:2005). Elementul expus trebuie de asemenea sa constituie o bariera pentru caldura , suficienta pentru a proteja persoanele din apropierea sa. (SR EN 13501-2:2008) Elemente portante (structurale) Elemente portante cu rol de separare a focului REI - ex: Pereti REI 240, REI180, REI120; - ex: Plansee REI180, REI120, REI90, REI60) Elemente portante fara rol de separare a focului R -stalpi, coloane ex: R240, R180 -scari ex: R60, R15 Elemente neportante (nestructurale) Elemente neportante cu rol de separare a focului -pereti exteriori EI ex: EI30, EI15 -pereti despartitori EI ex: EI240, EI180, EI120, EI90, EI60, EI30 -pereti despartitori E ex: E15 usi, obloane cu rezistenta la foc inclusiv Incapere tampon – incapere (SAS) de protectie a golurilor din pereti, astfel conformata, alcatuita si realizata incat sa corespunda prevederilor normatvului, potrivit

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 12

rolului pe care il are in caz de incendiu.

Autoinchidere C – Inchiderea automata este capacitatea unei usi sau ferestre deschise de a se inchide complet in rama sa si de a se actiona orice dispozitiv de inchidere care poate fi atasat fara interventie umana, prin energia acumulata sau prin redarea energiei acumulate in cazul caderii alimentarii cu energie.

Sursa de aprindere – Contine energia necesara aprinderii materialelor sau substantelor combustibile. Cantitate de energie a sursei trebuie sa fie superioara energiei minime de aprindere.

Compartiment de incendiu – constructie independenta (instalatie), precum si constructii comasate sau grupate, amplasate la distantele normate fata de vecinatati, sau volum construit, compartimentat prin pereti antifoc fata de constructiile (instalatiile) adiacente. In cladirile inalte si foarte inalte, compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis, construit din unul sau pana la 3 niveluri succesive, delimitate de elemente de rezistenta la foc conform normativului si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis pentru constructiile civile (publice) cu gradul I de rezistenta la foc.

Comportare la foc – totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci cand in material, produs sau ansamblu, este supus aciunilor unui incendiu standard.

Sarcina termica – reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja prin conbustie completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente in spatiul afectat de incendiu. Aceasta se masoara in Kj (STAS 10903/1979).

Densitate sarcina termica – se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal de determinare a pericolului de incendiu (STAS 10903/1979). Se exprima in Kj/m2. Valoarea cantitatii care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de structura ale unei constructii in caz de incendiu poate fi utilizata la stabilirea limitei de rezistenta la foc ce trebuie sa aiba elementele de structura respective. Aceasta valoare se va determina tinand seama de factorii care pot influenta combustia materialelor, cum sunt: -

Capacitatea de ardere a materialelor in functie de natura, stare fizica, gradul de divizare, amplasare, etc.

-

Influenta dimensiunilor geometrice in plan ale spatiului afectat.

-

Conditiile de ventilare si dispersare a caldurii care se degaja.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 13

-

Posibilitatile de dezvoltare pe verticala a incendiului, etc.

Grad de rezistenta la foc – capacitate globala a constructiei sau a

compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea acestuia.

Nivel de stabilitate la foc – capacitatea globala normata a unei constructii sau a unui compartiment de incendiu de a raspunde la actiunea focului. Nivelul de stabilitate la foc al constructiei este determinat de elementul sau cu cea mai defavorabila incadrare in valorile normate.

Perete

antifoc

–

element

de constructie vertical realizat

din

materiale

incombustibile avand rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit prin densitatea de sarcina termica din compartimentul de incendiu si trebuie sa-si pastreze stabilitatea, rezistenta mecanica si capacitatea de izolare termica pe timpul normat , dar cel putin 3 ore.

Perete rezistent la foc - element de constructie vertical realizat din materiale incombustibile avand rezistenta la foc in raport cu destinatia si importanta spatiilor delimitate, riscul sau categoria de pericol de incendiu densitatea de sarcina termica si functia de separare.

Planseu antifoc – element de constructie orizontal rezlizat din materiale incombustibile avand rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit prin densitatea de sarcina termica din compartimentul de incendiu. De regula ele sunt fara goluri sau cu goluri strict functionale protejate corespunzator si delimiteaza volume inchise din constructii inalte si foarte inalte sau separa functiuni cu risc mare de incendiu.

Planseele trebuie sa-si pastreze stabilitatea , rezistenta, mecanica si capacitatea de izolare termica pe timpul normat, dar cel putin 2 ore.

Planseu rezistent la foc – element de constructie orizontal realizat din materiale incombustibile avand rezistenta la foc in raport cu densitatea spatiilor delimitate, riscul sau categoria de pericol de incendiu. De regula planseele rezistente la foc au rol de intarziere a propagarii incendiului in interorul compartimentului de incendiu daca sunt fara goluri sau cu goluri strict functionale, protejate corespunzator.

Planseu rezistent la explozie (REX) – element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale fara goluri interioare, incombustibile A1, alcatuit si dimensionat prin calcul astfel incat sa reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci cand separa compartimentele de incendiu, trebuie sa indeplineasca

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 14

si conditiile stabilite pentru elemente antifoc AF, iar cand separa spatii din cadrul compartimentului de incendiu, trebuia sa si conditiile de perete rezistent la foc REI. Pereti portanti – elemente de constructie verticala portante ale constructiei, caracterizate prin clasa de combustibilitate si rezistenta la foc, pentru stabilirea gradului de rezistenta la foc al cladirii sau compartimentului de incendiu.

Pereti neportanti – elemente de constructie verticala neportante ale constructiei , caracterizate prin clasa de combustibilitate si rezistenta la foc, fara indeplinirea unui rol structural.

Planseu – element de constructie orizontal sau inclinat care delimiteaza niveluri ale constructiei, luat in calcul petru gradul de rezistenta la foc.

Panouri de inchidere – elementele de inchidere pentru pereti si invelitoare realizati cu panouri din table cutate in solutie sandwich sau independente, cu termoizolatie din vata minerala sau spuma poliuretanica.

Limitarea propagarii incendiilor – ansamblul masurilor constructive si de instalatii, care impiedica pentru durate normate de timp, extinderea incendiului in interiorul compartimentului de incendiu sau in afara acestuia.

Scara de evacuare

– circulatie verticala corespunzator dispusa, conformata,

dimensionata si protejata pentru a asigura conditii de evacuare a utilizatorilor in caz de incendiu.

Usi de evacuare – elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie si evacuare din pereti care delimiteaza diferite spatii construite.

Risc – pierdere potentiala (R) ca efect al produsului dintre probabilitatea producerii unui eveniment (P) si gravitatea acestuia (G). R= G x P Risc de incendiu – produsul dintre posibilitatea de initiere al unui incendiu intr-un proces tehnologic sau intr-o situatie tehnica data si importanta estimata a pagubelor sau a consecintelor la aparitia incendiului.

Gravitatea – marimea consecintelor produse de un eveniment apreciat prin numarul de persoane ranite si gravitatea ranirii, numarul persoanelor decedate, contravaloaea pagubelor directe si indirecte.

Risc de incendiu acceptat – nivelul limita maxim al riscului de incediu, considerat acceptabil din punct de vedere al gravitatii consecintelor incendiului, corelat cu probabilitatea de initiere a evenimentului respectiv.

Risc efectiv – caracterizare calitativa si/sau cantitativa a riscului (a amenintarii

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 15

potentiale) existent la un moment dat.

Risc asumat – riscul acceptat de conducere, reprezentat de unele scenarii de evenimente posibile situate peste linia profilului de risc (situate in sfera domeniului riscului acceptabil).

Risc transferat – cota parte din risc transferata unor ale societati: furnizori, transportatori, asiguratori.

Risc involuntar– riscul pe care o persoana este obligata sa-l suporte ca urmare a exercitarii unei profesii sau a consecintelor ce deriva din mediul ambiant.

Volumul nivelului – Volumul obtinut din produsul dintre aria nivelului si inaltimea acestuia.

Capitolul 1.3. Formule si calcule utilizate in metoda de evaluare a riscului de incendiu -

Sarcina termica SQ= Σ Q i x M i

(MJ).

M=masa de materiale combustibile de acelasi fel in spatiul luat in considerare in Kg Q-putere calorifica inferioara pentru un material MJ/kg sau gazeMJ/m 3 . (Qi)6.

1 MJ=238 Kca

-

Densitatea de sarcina termica7 SQ q = -------A SQ – sarcina termica totala MJ A - aria incaperii, compartimentului de incendiu m2

-

Cantitatea de caldura degajata8 Cantitatea de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii (SA), se determina cu relatia: în MJ In care: c - coeficient prin care se tine seama de marimea dimensiunilor geometrice ale

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 16

spatiului luat în considerare. p - coeficient prin care se tine seama de numarul de niveluri si de conditiile de ventilare si disipare a caldurii. m - coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a materialelor, în conditii de incendiu.

Qi - puterea calorifica inferioara (definita anterior) M - masa materialelor combustibile de acelasi fel, în MJ, determinata conform procedurii prezentate anterior fara a lua în considerare : - pardoselile lipite direct pe un suport incombustibil masiv; - gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire din interiorul utilajelor tehnologice fixe sau al conductelor, care nu pot fi avariate înainte sau in caz de incendiu; - lichidele din conducte si recipienti ficsi, de maximum 1 m3; - carbunele sau cocsul depozitat temporar în buncare de beton sau zidarie.

- Fluxuri de evacuare 9 N F= C F – numarul de fluxuri N – numarul de persoane C – capacitatea unui flux Conform tabel 3.6.4. din P 118, capacitatea unui flux de evacuare este 50 ÷ 80 persoane in functie de destinatia cladirii.

- Timpul limita admis pentru evacuare tlmin= K x tcr

tlmin= timp limita

k= 0,8 coeficient tcr= timp critic Lce tc =

Lce = lungime cale de evacuare vev

vev = viteza de evacuare

Lce – se ia din fiecare tabel – timp (lungimi de evacuare) din P118, functie de tipul constructiei (m).

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 17

Viteza medie de deplasare considerata este considerata 0,4 m/sec pe orizontala si 0,3 m/sec pe verticala ( scari)

10

.

Capitolul 1.4. Nivelurile de risc de incendiu/pericol de incendiu La cladiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat , in principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calculul si dependenta de destinatia respectiva 11.

In functie de densitatea sarcinii termice , riscul de incendiu in cladirile civile (publice), poate fi: - mare:

q = peste 840Mj/m2

- mijlociu:

q = 420-840 Mj/m2

- mic:

q = sub 420 Mj/m2

In functie de destinatie (functiune), unele spatii si incaperi din cladirile civile (publice), se incadreaza in urmatoarele riscuri de incendiu: - mare: in care se utilizeaza sau dedepoziteaza materiale sau substante combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme, etc.)

- mijlociu: in care se utilizeaza foc deschis (bucatarii, centrale termice, oficii cu preparari calde, etc) - mic: celelalte incaperi si spatii.

In incaperile si spatiile echipate cu instalatii de stingere automate a incendiilor, riscurile mari pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru intregul compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezinta maximum 30% din volumul acestora12.

La constructii de productie si/sau depozitare, riscul de incendiu are in vedere natura activitatilor desfasurate, caracteristicile de ardere ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate si desnitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprima: - categoriile A (BE3a) si B (BE3b): posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risc foarte mare de incendiu); - categoria C (BE2): posibilitati de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); - categoria D (BE1a): existenta focului deschis sub orice forma, in absenta substantelor combustibile (risc mediu de incendiu); - categoria E (BE1b): existenta unor materiale sau substante incombustibile in stare rece sau a substantelor combustibile in stare de umiditate inalta, peste 80% (risc mic de

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 18

incendiu)13.

Categoriile de pericol de incendiu sunt specificate in tabelul 2.1.5. din Normativ de siguranta la foc a constructiilor, P-118-99.

Cea mai periculoasa categorie de incendiu necompartimentata existenta intr-o incapere (spatiu), compartiment de incendiu sau constructie, de regula determina categoria de pericol de incendiu a acestora, cu urmatoarele exceptii14: -

Categoriile A si B (BE3a si BE3b) de pericol de incendiu al caror volum aferent este mai mic de 5% din volumul incaperii sau a compartimentului respectiv;

-

Categoriile C si D (BE2 si BE1a) de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul incaperii sau al compartimentului studiat, fara a depasi o arie de 400 m2.

-

Pentru compartimente de incendiu sau constructii, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasa se extinde la intregul volum al acestora atunci cand reprezinta mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau a constructiei.

Masurile de aparare impotriva incendiilor avute in vedere la determinarea riscului de incendiu vizeaza: -

reducerea, neutralizarea

si/sau eliminarea periculozitatii materialelor, a surselor

potentiale de aprindere si a imprejurarilor favorizante.

-

limitarea, localizarea si/sau lichidarea unui incendiu cu mijloace tehnice se stingere in cazul in care acesta s-a produs.

Masurile de aparare impotriva incendiilor stabilite prin proiectarea cladirilor si puse in opera la realizarea acestora sunt: masuri pasive – modeleaza incendiul si efectele acestuia inca din faza de proiectare prin insasi structura si/sau elementele componente ale cladirii sau instalatiei, nefiind necesare operatiuni speciale pe timpul desfasurarii incendiului (elemente rezistente la foc, produse cu reactie la foc controlata, desfumare naturala). masuri active – controleaza incendiul sau efectele acestuia prin actiuni intreprinse de persoane (hidranti, stingatoare) sau dispozitive automate (sprinklere, drencere, inundare cu gaze inerte, spuma, pulberi, aerosoli, desfumare mecanica).

Capitolul 2. Alcatuiri constructive Cladirea supusa evaluarii reprezinta un ansamblu format din mai multe cladiri independente din punct de vedere structural, dar considerata ca un sistem complex din

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 19

punct de vedere al evaluarii riscului de incendiu si functional. Ansamblul este separat prin rosturi antiseismice formand astfel 6 corpuri independente , dintre care 4 luate in considerare in cadrul evaluarii de risc la incendiu (ANEXA 1).

Corpul 1 reprezinta o cladire de birouri, avand un regim de inaltime P+2E si o suprafata utila totala de 584.36 mp. Inaltimea parterului este de 5.25 m, iar etajul 1 si 2 au aceleasi inaltimi – 2.80 m. Volumul total al cladirii de birouri este de 2288.00 m3. Sistemul constructiv este realizat din zidarie portanta cu stalpi, centuri si grinzi din beton armat.

Planseele dintre etaje sunt realizate din beton armat, inclusiv cel de peste etajul 2.

Elementele structurii de rezistenta al corpului de cladire sunt realizate din materiale incombustibile C0 (CA1), cu exceptia sarpantei acoperisului care este executata din materiale C3(CA2b). Documentele continute nu fac anumite precizari referitoare la gradul de rezistenta la foc al constructiei. Din analiza cladirii de la fata locului, insusirea elementelor structurale ale constructiei si intregului sistem constructiv per ansamblu, se apreciaza ca fiind gradul I - rezistenta la foc, conform tabelului 2.1.9. din normtivul de siguranta la foc al constructiilor P118/99. De precizat ca gradul respectiv este datorat si de existenta planseului din beton armat realizat peste etajul 2 avand clasa de combustiblitate C0 (CA1). Zidaria peretilor portanti este executata din caramida cu grosimea de 25 cm, tencuita,

zugravita si vopsita cu vopsea lavabila pentru

exterior/interior. Finisajele fatadei nu sunt realizate din careva finisaje combustibile, acestea fiind cele clasice realizate din tencuiala si vopsea lavabila. Peretii de compartimentare interioara sunt realizati din caramida de 10 cm , tencuita si vopsita cu vopsea lavabila incombustibila pentru interior. Pe partea inferioara a tavanelor exista plafoane suspendate realizate din panouri detasabile din gipscarton cu dimensiunile de 60x60 cm si clasa de reactie la foc ‘’B ‘’( evaluata conform caracteristicilor date de producatori pentru produsele identice existente in utilizare). Pardoselile sunt realizate din gresie antiderapanta, iar usile exterioare, interioare, cat si geamurile sunt realizate din geamuri tip termopan cu rame din PVC. Accesul in corpul analizat se face direct din exterior si din corpul 6.

Parterul este format din 5 birouri, un coridor, un hol, o casa a scarii, un windfang si o centrala termica cu iesire directa spre exterior.

Etajul 1 cuprinde 3 birouri, un coridor, o casa de scara si 2 grupuri sanitare.

Etajul 2 include 5 birouri tesa, un coridor o casa de scara si 2 grupuri sanitare.

Scara interioara ce face posibila comunicarea etajelor pe verticala este realizata din

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 20

beton armat. Latimea rampei este de 1.20 m. Peretele ce delimiteaza Corpul 1 de corpul 2 este realizat din caramida de 25 cm, tencuita si finisat cu vopsea lavabila incombustibila.

Corpul 2 reprezinta un spatiu de depozitare tip parter, independent structural, aflat intre axele ‘’1’’ – ‘’8 ‘’si ‘’E’’ – ‘’D’’ (ANEXA 1). Inaltimea utila este de 8.40 m, iar deschiderea maxima masoara 25.05 m. Structura corpului 2 este de tip cadre, realizata din stalpi din beton armat cu fundatii izolate si sarpanta invelitorii din structura metalica.

Inchiderile laterale exterioare sunt realizare din panouri termoizolante tip sandwich cu grosimea de 10 cm (ANEXA 2). Invelitoarea este realizata la fel din panouri termoizolante tip sandwich, in care sunt inglobate desfumari cu actionare manuala, in suprafata de 6.60 m2.

De asemenea in cadrul invelitoarii sunt inglobate iluminatoare fixe, realizate din

panouri de policarbonat , in suprafata de 108.00 m2. Peretii ce inchid acest corp pe partea interioara al ansamblului de constructii atat pe axa ‘’17’’ , pe axa ‘’5’’, cat si pe axa ‘’C’’ sunt realizati din BCA -30 cm grosime. Finisajele sunt cele obisnuite pentru spatii industriale, realizate din vopsea labavila peste stratul de tencuiala aplicat pe zidarie.

Corpul 3 al ansamblului reprezinta un spatiu cu destinatia de depozitare, tip parter, ce se regaseste intre axele ‘’9’’ – ‘’17’’ si ‘’E’’ – ‘’D’’. Aceasta are inaltimea de 8.40 m, format din 8 travei si are o latime de 25.05 m. Structura acesteia este identica cu cea a corpului 2. In cadrul invelitorii nu se regasesc desfumari, ci doar iluminatoare realizate din fasii de policarbinat (Anexa 3).

Corpul 4 este reprezentat de o constructie dezvoltata doar pe parter, cu o inaltime utila de 4.80 m si o suprafata utila 223.32 m2. Volumul reprezinta 1071.93 m3. Sistemul constructiv este realizat din zidarie portanta cu grinzi stalpi si centuri din beton armat.

Elementele structurii de rezistenta al corpului de cladire sunt realizate din materiale incombustibile C0(CA1). Actele referitoare la gradul de rezistenta la foc al corpului de cladire nu s-au identificat, insa din analiza realizata se apreciaza ca fiind gradul I rezistenta la foc 15. Din masuratorile efectuate si analiza pieselor desenate existente, in corpul 4 sunt incadrate urmatoarele destinatii: 8 birouri tesa, 2 grupuri sanitare, un hol si un punct termic. De mentionat ca peste parter este realizat un planseu din beton armat, iar peste acesta este dispus acoperisul si invelitoarea realizata din membrana hidroizolanta din bitum. Compartimentarile interioare sunt realizate din pereti de BCA 30 cm, BCA 10 cm, precum si suprafete vitrate neisemnate din PVC cu geam tip termopan. Finisajele interioare sunt incombustibile. In cadrul birourilor, finisajele sunt realizate din tencuiala si vopsea lavabila pentru interior pentru pereti si gresie pentru pardosea, iar grupurile

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 21

sanitare din gresie (pardoseli), faianta (pereti). Exista plafoane suspendate, realizate din panouri detasabile, mai putin in spatiul punctului termic, care comunica direct cu exteriorul prin intermediul unei usi. Corpul 4 comunica cu corpul 3 prin cadrul a 5 usi. Usile interioare sunt realizate din profil PVC cu sticla si panouri tip sandwich cu spuma poliuretanica si 2 foi de otel galvanizat.

Corpul 5 si 6 reprezinta corpuri de cladiri ce fac parte din acelasi ansamblu de cladiri, dar nu se supun evaluarii de risc la incendiu, datorita neutilizarii acestora.

Capitolul 3. Criterii globale de evaluare a cerintei esentiale de securitate la incendiu.

3.1.

Constructii

Ansamblul de cladiri supus evaluarii are destinatie mixta. In vederea stabilirii riscului de incendiu/pericolului de incendiu, conform P-118/9916 este necesar sa se stabileasca tipul ansamblului de cladiri in vederea indeplinirii performantelor comune si specifice ale acesteia. Ansamblul supus evaluarii reprezinta o cladire de birouri tip P+2E cu o suprafata desfasurata de 756.90 m 2, precum si alte cladiri independente din punct de vedere structural, dar considerate unitare din punct de vedere a destinatiei – producere si depozitare, avand suprafata desfasurata de 2418.75 m2. In consecinta, suprafata ocupata de functia de depozitare si producere reprezinta 76.15% din suprafata desfasurata totala al ansamblului de cladiri. Conform normativului P 118, partea IV, cap.7, art 7.1.4.17, acest ansamblu este considerat ca fiind cladire de productie si depozitare. Desi considerata ca o cladire de depozitare in cadrul ansamblului de constructii mixte, partea de cladire cu functiune civila(administrativa) cat si cea cu functiune de productie/depozitare se vor considera si vor indeplini conditiile de performanta specifice fiecarei functiuni, conform prevederilor normativului P118/9918. Incaperile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile se alcatuiesc, realizeaza si separa de restul constructiei cu functiuni mixte corespunzator prevederilor generale si specifice ale acestora (art 7.3.5.

P118/99 Partea IV, cap. 7). Fiecare cladire cu functiune distincta, din cadrul ansamblului de cladiri supus evaluarii va avea prevederi specifice in ceea ce priveste conformarea la foc si delimitarea acestora. Conform normativului P118/99, constructiile se separa la foc prin elemente caracteristice, in functie de destinatie, suprafata, numar de niveluri si formeaza compartimentul de incendiu. Ca rezultat al prevederilor enuntate mai sus, ansamblul de cladiri va fi delimitat in 4 compartimente de incendiu.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 22

Compartimentul de incendiu numarul 1 va fi considerat cladirea tip P+2E , avand destinatia de birouri. In vederea evaluarii riscului de incendiu, aceasta va fi analizata din punct de vedere a satisfacerii cerintei de securitate la incendiu, atat din punct de veder e a elementelor pasive cat si active de protectie (ANEXA 4).

Compartimentul de incendiu numarul 2 este considerat spatiul de depozitare situat intre axele 2’ – 5 si E si D. Acesta are gradul de resitenta la foc III, conform tabel 2.1.9. din P 188/99 (ANEXA 4).

Compartimentul de incendiu numarul 3 reprezinta un spatiu, avand destinatia de producere. Acesta are gradul III rezistenta la foc, conform tabel 2.1.9. din P188/99 si este pozitionat intre axele 5-17 si E-D (ANEXA 4).

Atat comparimentul de incendiu considerat 2, cat si compartimentul de incendiu 3, se constata ca au categoria pericol de incendiu C(BE2), conform cap. 2, pct. 2.1.4. din P118/99. Desi conform tab. 5.2.5 din P118/99, compartimentele de incendiu avand categoria pericol de incendiu C(BE 2), cu regimul de inaltime Parter si gradul III de rezistenta la foc pot avea suprafata construita maxima admisa de 5200 mp, iar spatiul de depozitare si cel de productie supus evaluarii insumeaza mai putin decat valoarea maxima stabilita, totusi spatiul de depozitare si cel de productie se vor evalua separat si se vor considera ca fiind doua compartimente de incendiu separate.

Compartimentul

de

incendiu

numarul

4

este

pozitionat

adiacent

compartimentului cu numarul 3. Acesta reprezinta incaperi avand destinatia de birouri (care la momentul evaluarii nu existau piese de mobilier sau oricare alte piese sau utilaje).

Compartimentul respectiv are regimul de inaltime Parter si gradul I de rezistenta la foc conform tabel 2.1.9. din P118/1-99(ANEXA 4) 3.2.

Instalatii utilitare.

In vederea evaluarii tuturor elementelor care pot contrubui la initierea unui incendiu, instalatiile utilitare (ca si alte elemente supuse evaluarii) care echipeaza constructiile (electrice, de incalzire, ventilare si conditionare) trebuie sa indeplineasca ca si cladirile, cerinte de performanta privind securitatea la incendiu. Instalatiile utilitare amplasate atat in cladirea

cu

functiune

administrativa,

cat

si

cele

instalate

in

cladirea

de

producere/depozitare, trebuie realizate astfel incat: - sa nu reprezinte risc de incendiu pentru elementele constructiei sau obiectele adiacente acestora;

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 23

- sa nu initieze incendiul; - sa nu contribuie la dezvoltarea incendiului; Analiza instalatiilor utilitare pentru constructii din punct de vedere al securitatii la incendiu, ne directioneaza catre urmatoarele puncte de interes si masuri de protectie ce reies din acestea: - controlul materialelor din care sunt executate instalatiile si al celor care ar putea interactiona; - conditiile de amplasare, instalare, exploatare; O atentie sporita trebuie acordata unei probleme destul de majore, intalnita des, reprezentata de modalitatea de trecere a sitemelor de instalatii utilitare dintr-un compartiment de incendiu in altul (prin cadrul elementelor de constructie). Prin urmare, masurile de protectie privind evitarea propagarii focului , fumului si gazelor fierbinti sunt foarte importante.

3.2.1. Instalatii electrice Instalatiile electrice trebuie sa evite: - riscul aprinderii unor materiale combustibile din cauza temperaturilor ridicate sau arcurilor electrice; - riscul provocarii de arsuri utilizatorilor.

Materialele utilizate pentru protectia instalatiilor electrice (tiburi, plinte, canale), izolare (ecarane), mascare (placi, capace, dale), trebuie sa fie incombustibile sau greu combustibile sau incadrabile in clasele de reactie la foc echivalente.

Conform normativului I-7 /201119 privind conditiile generale de baza, instalatiile electrice din cadrul ansamblului structural, trebuie supuse evaluarii in vederea indeplinirii conditiilor de baza generale, precum si specifice in dependenta de fiecare flux/necesitate tehnologica. Acestea se au in vedere a indeplini urmatoarele caracteristici generale din punct de vedere al cerintelor de evaluarea a riscului la incendiu: - instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi modificari 20.

- toate echipamentele folosite pentru protectie, izolare, mascare, suporturi trebuie sa fie in concordanta cu clasa de influente externe in care se monteaza. Incadrarea in clasele de reactie la foc si rezistenta la foc a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice 21.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 24

3.2.2. Instalatii de protectie la trasnet In vederea stabilirii importantei sitemului de aparare impotriva trasnetului, este necesar mai intai a fi identificat rolul acesteia. Paratrasnetul este o constructie ce ajuta la protectia cladirilor impotriva descarcarilor electrice atmosferice, ferindu-le de incendii. Se prezinta sub forma unor vergele metalice (paratrasnet clasic) sau sub forma unor modele combinate montate pe diverse constructii inalte. Paratrasnetul este legat la pamant printr-o instalatie electrica speciala (impamantare). Trasnetul reprezinta o descarcare electrica aperiodica, de mare intensitate care se produce pe timp de furtuna, intre nori si pamant.

Efectele acestuia pot fi: - efecte directe, de natura termica, care in mod deosebit pot produce incendii; - efecte indirecte, datorate fenomenelor electromagnetice produse de curentul descarcarii, de origine atmosferica, in interiorul constructiei protejate; Ca urmare, este necesar a fi verificata existeta sau inexistenta unei astfel de instalatii in cadrul ansamblului analizat 3.2.3. Instalatii centralizate de incalzire Defectuos proiectate, executate sau exploatate, acestea constituie o cauza frecventa de incendiu. Sistemele de incalzire in cladiri se aleg in dependenta de r iscul de incendiu pe care il prezinta, precum si in functie de destinatia , gradul de rezistenta la foc asociat si marimea constructiei. Nu se admite utilizarea instalatiilor si sitemelor de incalzirea cu foc deschis sau cu suprafete incandescente in incaperile cu pericol la incendiu sau explozie. Sistemele de incalzire pot fi locale sau centralizate. In cadrul evaluarii va fi specificata tipul sitemelor de incalzire, pozitionarea acestora, materialul necesar alimentarii.

Cladirile centralelor termice care utilizeaza ca agent termic apa calda (avand temperatura sub 115 0 C) sau abur de joasa presiune (sub 0,7Bar) trebuie sa aiba asociat gradul de rezistenta la foc I sau II, cu exceptia celor in care suprafata totala a cazanelor este maxim 450 m 2. Incadrarea centralelor termice se face la categoria pericol de incendiu D 22, spre deosebire de incadrarea punctelor termice, care se face la categoria pericol de incendiu E 22.

3.2.4. Instalatii de climatizare si ventilare Sistemele de ventilare proiectate si executate corespunzator pot contribui la diminuarea riscului la incendiu prin limitarea concentratiilor vaporilor inflamabili si/sau

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 25

gazelor combustibile si/sau prafurilor combustibile din aerul incaperilor deservite. In conditiile proiectarii, executarii sau neintretinerii necorespunzatoare a instalatiilor de ventilare sau climatizare, acestea pot in unele situatii contribui la producerea unor incendii pe timpul functionarii. In alte cazuri, elemente ale instalatiilor de ventilare pot construbui la propagarea rapida a incendiului intre spatii deservite sau compartimente de incendiu distincte.

In cadrul procesului de identificare si evaluare a riscului de incendiu, trebuie avute in vedere urmatoarele caracteristici ale instalatiile sistemelor de climatizare si ventilare: - prevenirea eventualelor incendii produse de functionarea necorespunzatoare a instalatiilor respective; - limitarea propagarii incendiilor prin sistemele de ventilare.

In cazul identificarii acestor tipuri de instalatii in ansamblul studiat, in vederea evaluarii corespunzatoare, se va consulta normativul de siguranta la foc a constructiilor, proiectare P118/99, precum si Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare, indicativ 15/2010 23.

3.3.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale de securitate la incendiu 3.3.1. Instalatii de detectare, semnalizare si avertizare a incendiilor

Sistemele de detectie si semnalizare trebuie prevazute pentru toate tipurile de cladiri cu exceptia locuintelor individuale. In vederea evaluarii spatului analizat este necesar de identificat urmatoarele componente, parti ale sistemului de detectie si semnalizare: 1. echipament control si semnalizare; 2. dispozitiv de alarma la incendiu; 3. declansator manual de alarma; 4. dispozitiv de transmisie alarma la incendiu; 5. statie de receptie alarma la incendiu; 6. sistem de comanda a sitemelor automate de interventie impotriva incendiului; 7. echipament de protectie impotriva incendiului; 8. dispozitiv de transmisie semnal defect; 9. statie de receptie semnal defect; 10. echipamente de alimentare cu energie; 11. elemente pentru conectare;

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 26

12. dispozitiv autonom de alarmare la fum; 3.3.2. Instalatii, dispozitive si sisteme de limitare si stingere a incendiilor 3.3.2.1.

Instalatii cu hidranti de incendiu interiori

Evaluarea riscului de incendiu este influentata si de echiparea cladirlor cu intalatii de stingere caracterizate

de

hidranti

interiori. Echiparea tehnnica

a cladirilor,

compartimentelor de incendiu, spatiilor cu hidranti interiori, se realizeaza si la cladiri administrative cu aria construita mai mare de 600 m2 sau cu mai mult de 4 niveluri supraterane24, precum si la cele de productie/depozitare in care se utilizeaza/depoziteaza materiale sau substante combustibile, cu aria desfasurata mai mare de 600 mp 25. Precum in cazul analizat, in cadrul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranti de incendiu interiori se stabileste pentru fiecare compartiment de incendiu in parte, iar gospodaria de apa aferenta cladirii se dimensioneaza astfel incat sa asigure sarcina hidrodinamica necesara cea mai mare si debitul cel mai mare. In vederea stabilirii conformitatii de amplasare si dotare corespunzatoare a comparimenteleor de incendiu evaluate, este necesar sa se urmareasca conditiile aferente destinatiilor, conform P118/2 - 2013. Acestea trebuie sa: - fie amplasati in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu, in functie de lungimea furtunurilor si de geometria spatiilor protejate ale cladirilor, in urmatoarea ordine: langa intrari in cladiri, in casele de scari, in holuri sau in vestibuluri, pe coridoare, langa intrarea in incaperi si in interiorul acestora.

- in cladirile de productie si depozitare hidrantii interiori de incendiu se prevad pentru protectia tuturor zonelor in care acest lucru este obligatoriu in conditiile art. 4.1. compartimentate corespunzator cu elemente de constructie rezistente la foc, potrivit reglementarilor specifice.

- robinetul hidrantului de incendiu impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul sau si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasta in nisa sau zidarie, la inaltimea de 0.80m ...1.50m de la pardoseala.

- nisele de incendiu nu trebuie sa strapunga peretii rezistenti la foc, pe cei care despart incaperi cu risc de incendiu diferit sau care delimiteaza cai de evacuare.

- usile cutiilor tebuie sa se eschida cu min 170 0 pentru apermite furtunului sa fie miscat liber in toate directiile.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 27

Este necesar sa fie specificata modalitatea alimentarii hidrantilor interiori de stingere, daca aceasta se face din reteaua comunala de apa, daca sunt conectati din gospodarie de apa proprie sau daca indeplinesc ambele criterii.

Timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori este normat in dependenta tipul cladirilor. Timpul de functionare a hidrantilor interiori pentru cladiri de productie/depozitare este de 30 minute, pentru cazul in care cladirea nu este dotata cu instalatie de stingere a incendiilor cu sprinklere. Pentru cladirea administrativa, timpul necesar de functionare este de 10minute

26

. Numarul de hidranti se asigura in dependenta de numarul de jeturi

simultane, care trebuie sa atinga fiecare punct, conform anexa nr.3 din P118/2 - 2013.

3.3.2.2.

Instalatii cu hidranti de incendiu exteriori

Hidrantii exteriori reprezinta instalatii obligatorii in vederea satisfacerii cerintei de securiatea la incendiu, atunci cand cladirile sau compartimentele asupra carora se fac referinta, se incadreaza in reglemnetarile specifice, conform normativului P118/2-2013. De regula, hidrantii de incendiu exteriori se alimenteaza din retelele publice de alimentare cu apa. Acest aspect este valabil doar in cazurile in care exista acceptul furnizorului de apa in ceea ce privesc conditiile de debit si presune. In alt caz, este necesara realizarea rezervei de apa proprie sau rezervor de distributie. Conform normativului P118/2-2013, cap.6 art.

6.1., alin.4, lit. E si lit. N, pentru cladirile administrative cu aria desfasurata ce depaseste 600mp sau 4 etaje supraterane, precum si cladirile de productie/depozitare cu pericol mare sau foarte mare de incendiu cu aria desfasurata mai mare de 600 mp si volum peste 3000mp, sunt obligatorii instalatiile de stingere cu hidranti exteriori. Exista si cazuri, cand pentru constructiile mentionate in art. 6.1 nu este obligarie instalarea de hidranti exteriori.

Aceasta nu este obligatorie atunci cand aceste constructii sau ansambluri sunt amplasate la cel putin 500 m fata de zonele construite si care nu sunt echipate cu instalatii de apa, percum si cladirile de depozitare/depozitare cu aria construita pana la 2000mp si maxim 2 etaje. In asemenea situatii trebuie sa se asigure posibilitati de alimentare cu apa ale pompelor mobile de interventie din sursele naturale invecinate (lacuri, rauri, fantani) sau rezervoare (bazine).

Hidrantii exteriori pot fi supraterani sau subterani. Montarea cutiei obtulatorului se face sub cota de inghet, conform anexei 32 din P118/2-2013, masurata de la fata superioara a cutiei pana la suprafata terenului amenajat. Conform art 6.5. din prezentul normativ, hidrantii exterori se doteaza cu accesorii pentru trecerea apei in functie de

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 28

scenariul de securitate la incendiu pentru spatiile cele mai defavorabile, adoptate in proiect (la cladirea sau compartimentul de incendiu cu debitul cel mai mare, interventie la nivelul cel mai inalt). Jeturile de apa realizate cu ajutorul hidrantilor de incendiu exteriori trebuie sa atinga toate punctele cladirilor protejate, considerand raza de actiune a hidrantilor in functie cu lungimea furtumului de: - maxim 120m la retelele de alimentare cu apa la care presiunea asigura lucrul direct de la hidranti; - 150 m in cazul in care folosirii motopompelor si de 200 m in cazul folosirii autopompelor.

Hidrantii de incendiu exteriori se amplaseaza la o distanta de minim 5 m fata de peretii exteriori ai cladirilor pe care le protejeaza.

Hidrantii exteriori subterani de incendiu care nu sunt montati sub trotuare pavate, vor fi fixate in blocuri de beton. Pozitia acestora si a caminelor de vane pentru instalatii de incendiu se marcheza prin indicatoare. Standardul de referinta este ISO 3864/1.2.3.4 si ISO 7010.

Timpii teoretici de functionare pentru hidranti exteriori si tunurile de apa sunt de 180 minute pentru cladiri de importanta normala, avand gradul de stabilitate la foc 2 cu destnatii civile (administrative) si producere/depozitare27. Conform normativului P118/22013, numarul hidrantilor exteriori se determina astfel incat fiecare punct al cladirilor sa fie atins de numarul de jeturi in functiune simultana, debitul insumat al acestora fiind necear sa asigure debitul de apa la incendiu prescris pentru fiecare tip de cladire.

3.3.2.3.

Instalatii de stingere cu sprinklere

Conform P118/2-2013, cap. 7, art. 7.1., echiparea cladirilor, compartimentelor de incendiu cu instalitii de stingere automate a incendiilor tip sprinkler, se asigura si la: - cladiri productie/depozitare cu pericol mare si foarte mare de incendiusi cu aria mai mare de 600mp; - cladiri si compartimente de incendiu din cadrul cladirilor administrative cu aria construita mai mare de 1250mp si densitatea sarcinii termice peste 840Mj/mp.

Acest tip de instalatie automata de stingere a incendiilor este minimala.

Investitorul/beneficiarul patand opta si pentru alte siteme valabile acreditate si conform normativelor.

Cladirile si spatiile care urmeaza a fi protejate de sitemele automate cu sprinklere trebuie incadrarate in calse de pericol de incendiu, dupa cum urmeaza:

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 29

A - Pericol mic de incendiu –LH - spatii cu sarcina termica mica si materiale cu combustibilitate scazuta dlimitate de elemente rezistente la foc cel putin 30 min cu suprafata maxima de 126 mp; B – pericol mediu de incendiu – OH , care se imparte in 4 subgrupe - OH1, pericol mediu grupa 1; - OH2, pericol mediu grupa 2; - OH3, pericol mediu grupa 3; - OH4, pericol mediu grupa 4; Aceastea pot fi depozitate in incaperi incadrate in clasa de pericol mediu de incendiu OH1, OH2, OH3, daca sunt sunt indeplinite urmatoarele conditii: - protectia intregii incaperi trebuie proiectata conform clasei OH3 - nu trebuie depasita inaltimea maxima de depozitare stabilita in tabel 7.1. din P118/2-2013.

Spatii de productie cu pericol mare de incendiu – HHP, care se imparte in 4 subgrupe: - HHP1 Activitati cu pericol mare grupa 1; - HHP1 Activitati cu pericol mare grupa 2; - HHP1 Activitati cu pericol mare grupa 3; - HHP1 Activitati cu pericol mare grupa 4; Depozitele cu pericol mare de incendiu –HHS , care se impart in 4 categorii: - HHS1 depozite cu pericol mare categoria I; - HHS1 depozite cu pericol mare categoria II; - HHS1 depozite cu pericol mare categoria III; - HHS1 depozite cu pericol mare categoria IV; Nu se echipeaza cu sprinklere urmatoarele spatii: - bai si toalete (cu exceptia vestiarelor) care sunt constituite din materiale incombustibile si care nu sunt utilizate pentru depozitarea materialelor combustibile; - case de scari inchise si puturi verticale care nu contin materiale combustibile si sunt construite astfel incat sa constituie un compartiment; - camere protejate de alte siteme de stingere - ateliere de tratare pe cale umeda.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 30

3.3.2.4.

Sisteme de evacuare a fumui si gazelor fierbinti (desfumari)

Prin desfumare se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere, precum si de limitate a propagarii incendiilor.

In vederea stabilirii eficientei si rolului functional, este necesar a se cunoaste conditiile tehnice generale 28 pe care trebuie sa le indeplineasca acest tip de instalati: - sectiunea sa fie cel putin cu suprafata libera a gurilor de evacuare ale unui nivel al constructiei, la care sunt racordate; - raportul dintre laturile sectiunii sa nu fie mai mare de 2; - canalele, ghenele sa fie realizate din materiale C0 (CA1), minim 15 minute; Introducerile de aer se realizeaza prin goluri practicate in fatade, usi ale incaperilor care se desfumeaza, realizate in peretii exteriori ai constructiei, incaperi ori coridoare bine aerisite sau in suprapresiune, scari neinchise de scari. Exista doua tipuri de desfumare. Acestea pot fi natural-organizate si mecanice.

Prin desfumari natural-organizate se intelege introducerea de aer si evacuari de fum care comunica cu exteriorul direct sau prin canale, astfel dispuse, dimensionate si realizate incat sa asigure circulatia aerului in volumul protejat si evacuarea fumului.

Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse in peretii exteriori, asigura desfumarea pe maxim 30 m adancime a incaperii.

Desfumarea mecanica se asigura prin tiraj mecanic ce consta in evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului, astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului.

In cazul evaluarii riscului/pericolului de incendiu, este necsar sa se cunoasca asupra caror spatii fac referire prevederile normativului in ceea ce privesc instalatii de evacuare fum si gazi fierbinti: - Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 mp, precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala, reprezentand minim 1% din aria respectiva a depozitului si 5% din aria construita a casei de scara.

Indiferent de modul prin care se realizeaza acestea, sistemul de evacuare a fumului si gazelor fierbinti instalate in spatiile de depozitare, vor fi independente fata de cele din spatiile de productie.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 31

3.3.3. Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta In conformitate cu reglementarile specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor pentru iluminatul artificial din cladiri, precum SR EN 1838 si SR 12294, iluminatul de siguranta este: a. Pentru continuarea lucrului; b. De securitate, care se compune din: b1. Iluminat pentru interventii in zonele de risc; b2. Iluminat pentru evacuarea din cladire; b3. Iluminat pentru circulatie; b4. Iluminat impotriva panicii; b5. Iluminat de veghe; b6. Iluminat pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu; b7. Iluminat de siguranta portabil.

Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguranta prevazut pentru continuarea activitatii normale fara modificari esentiale. Acesta se prevede: - la locuri de munca dotate cu receptoare care trebuie alimentate fara intrerupere si la locurile de munca legate de necesitatea functionarii acestor receptoare (statii de pompe de incendiu, surse de rezerva, spatii pentru serviciile pompierilor, incaperi pentru centralele termice de semnalizare, dispeceratele) - in incaperi ale constructiilor de productie/depozitare, laboratoare si alte similare unde utilajele necesita o permanenta supraveghere.

Iluminatul pentru interventii in zonele de risc este parte a iluminatului de securitate prevazut sa mentina nivelul de iluminare necesar sigurantei persoanelor implicate intr-un proces sau activitate cu pericol potential si sa permita desfasurarea adecvata a proceselor de actionare pentru siguranta ocupantilor precum si evacuarea in cazul incendiului. Acesta se prevede: - in locurile unde sunt montate armaturi (vane, robinete si dispozitive de comanda control) ale unor instalatii si utilaje care trebuie actionate in caz de avarie; - in zonele cu elemente care la iesirea din functiune a iluminatului normal, trebuie actionate in vederea scoaterii din functiune a unor utilaje si echipamente sau reglarii unor

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 32

parametri aferenti.

Iluminatul pentru evacuarea din cladire este parte a iluminatului de securitate, prevazut sa asigure identificarea si folosirea, in conditii de securitate, a cailor de evacuare.

Acesta se prevede la: - incaperile amplasate la nivelurile supraterane cu suprafata aferenta mai mare de 300 mp; - toaletele mai mari de 8 mp si cele destinate persoanelor cu dizabilitati; - spatiile de productie cu peste 20 persoane sau la care distanta dintre usa de evacuare si punctul de lucru cel mai departat depaseste 30 m; Iluminatul pentru circularie este parte a iluminatului de securitate prevazut sa asigure deplasarea ocupantilor, in conditii de sucuritate, catre caile de evacuare sau zonele de interventie. Acestea sunt necesare a fi prevazute: - pe caile de circulatie din interiorul incaperilor de productie din cladiri industriale si similare; - sa completeze iluminatul de evacuare in vederea asigurarii unei bune circulatii pe caile de evacuare (culoare, scari); Iluminatul impotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevazut sa evite panica si sa asigure nivelul de iluminare care sa permita persoanelor sa ajunga in locul de unde calea de evacuare poate fi identificata.

Se prevede la: - incaperi cu suprafata de peste 60 mp; - spatii de productie cu peste 100 persoane si densitate mai mare de 1 persoana la 10 mp; Iluminatul impotriva panicii se prevede cu o comanda automata de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal. In afara de aceasta, mai este prevazut si cu comanda manuala, din mai multe locuri accesibile persoanelor de serviciu.

Iluminatul pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu face parte din iluminatul de securitate prevazut sa permita identificarea cu usurinta a hidrantilor interiori de incendiu. Corpurile de iluminat destinat marcii hidrantilor interiori de incediu se amplaseaza in afara hidrantului (alaturi sau deasupra), la maxim 2m si poate fi comun cu unul din corpurile pentru iluminatul de securitate (evacuare, circulatie, panica) cu conditia ca nivelul de iluminare sa asigure identificarea tuturor indicatoarelor de securitate ferente lui.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 33

Iluminatul de siguranta portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat in spatiile fara personal permanent si este asigurat cu echipament portabil prevazut cu alimentare proprie.

4.

Identificarea si evaluarea riscului de incendiu. Studiu de caz.

4.1.

Scopul analizei.

Scopul prezentei lucrari este reprezentat de necesitatea identificarii, evaluarii si controlului riscului de incendiu pentru ansamblul de cladiri supus evaluarii. Analiza reprezentata este realizata in concordanta cu baza legala (legea 307/2006, art.19, lit. b) si actele normative in vigoare (vezi bibliografie), privind ‘’siguranta la foc’’ a constructiilor si instalatiilor aferente ale acestora, precum si metodologia de evaluare a riscului de incendiu pentru cladiri.

La baza elaborarii acestei alize a stat informatia rezultata din datele tehnice puse la dispozitie de catre beneficiar(chirias), cat si verificarile realizate pe teren.

4.2.

Stabilirea sistemului sau procesului supus evaluarii

In functie de obiectivele stabilite, identificarea, evaluarea si controlul riscului de incendiu poate include un singur sistem sau poate include o evaluare globala in ceea ce priveste evaluarea a riscului de incendiu. Acestea pot fi caracterizate de masuri active sau pasive de protectie, de efectul propagarii incendiilor sau a prabusirii constructiilor si intalatiilor, precum si alti factori ca varsta utilizatorilor, nivelul de instruire in ceea ce privesc normele de securitate si regulile de comportare in caz de incendiu, etc. Ansamblul de cladiri cu functiuni mixte, aflat in Or. Stefanesti, Jud, Arges, va fi supus unei aprecieri globale a riscului de incendiu. In acest scop, se vor avea in vedere urmatoarele: -

Masurile

de

protectie

activa

si

pasiva:

In

cadrul

ansamblului,

toate

compartimentele de incendiu ideplinesc doar partial atat masurile de protectie activa la incendiu cat si pe cele pasive.

-

Efectul propagarii incendiului sau al prabusirii constructiilor si intalatiilor: Desi exista elemente cu rol de limitare a propagarii unor posibile incendii, acestea nu satisfac in totalitate conditiile normativului P118, partea I, II, III.

-

Varsta utilizatorilor: Acest aspect nu se va lua in considerare, deoarece in cadrul ansamblului se afla doar persoane apte de munca.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 34

-

Nivelul de instruire al acestora: se considera ca personalul este instruit periodic, in ceea ce priveste apararea impotriva incendiilor, conform dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta aprobate cu O.M.A.I. nr 712/2015, modificat si completat cu O.M.A.I. nr. 785/2005. Acest aspect necesita o atentie sporita tinand cont de procesul de lucru si materialele care sunt depozitate, precum si cele manipulate in timpul producerii.

4.3.

Natura pericolelor de incendiu determinata de functii, activitati si procese tehnologice.

Nivelurile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu aferente ansamblurilor de constructii. Se considera ca riscul de incendiu pentru compartimentul reprezentat de cladirea administrativa este mic, conform P118, partea I, art.2.1.3. Pentru compartimentele de incendiu reprezentate de functiunea depozitare si de productie, se considera ca fiind pericol mare de incendiu, conform clasei de periculozitate a materialului (carton) depozitat/manipulat/prelucrat, tab. 6.2.19. ‘’Clasificarea materialelor si substantelor depozitate’’, P118, part 1. Compartimentul de incendiu, cu regimul de inaltime Parter , avand destinatia administrativa (birouri supraveghere proces tehnologic), are riscul de incendiu mic.

4.4.

Stabilirea limitei de acceptabilitate

Conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazeaza pe premisa ca orice sistem sau proces supus evaluarii de risc de incendiu admite un anumit risc, denimit nivel de risc acceptabil, peste care gravitatea consecintelor unui incendiu exprimata in pierderi umane, materiale si financiare nu poate fi acceptat. Nivelul de acceptabilitate a riscului de incendiu (riscul de incendiu acceptat) se stabileste de catre: -

Autoritatile abilitate sa elaboreze si sa emita referinte tehnice impotriva incendiilor.

(IGSU, MAI, MDRAP)

-

Administratorul/conducatorul institutiei/firmei prin strategia de aparare impotriva incendiilor, adoptata in interiorul institutiei sale.

-

Societatile de asigurare/reasigurare Criteriile de acceptabilitate a riscului de incendiu are forme variate, cum ar fi valori cantitative, valori comparative cu alte valori acceptate, valori care depind de

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 35

caracteristicile specifice procesului studiat si de metoda aleasa pentru analiza riscului de incendiu, tinandu-se seama de prevederile reglementarilor tehnice, de conceptul de performanta, de standarde si ghiduri de calcul si de criterii economice.

In momentul realizarii prezentului studiu, ansamblul de cladiri nu detine autorizatie de securitate la incendiu.

4.5.

Identificarea riscurilor/pericolelor de incendiu

Indentificarea pericolelor de incendiu reprezinta procesul de apreciere si stabilire a factorilor care pot genera, contribui sau favoriza initierea, dezvoltarea sau propagarea unui incendiu.

4.5.1. Clasele de reactie la foc ale materialelor si elementelor de constructie. Grad de rezitenta la foc.

Compartiment de incendiu 1 Elementul

de Material

constructie

Clasa de reactie Clasificare

Rezistenta

la foc

Foc

Stalpi, coloane

Beton armat

A1

R

180

Pereti portanti

Caramida

A1

REI

240

Grinzi plansee

Beton armat

A1

REI

120

la

Desi compartimentul de incendiu are acoperisul realizat din sarpanta din lemn neignifugat, aceasta nu se ia in considerare si nu prezinta importanta la stabilirea gradului de rezistenta la foc a constructiei, deoarece peste unltimul nivel al compartimentului este realizat un plaseu din beton armat REI 120, clasa de reactie la foc A1. Acest fapt este punctat si de art 2.1.11.1 din P118/1-99/ Grad rezistenta la foc I – conform tabel 2.1.9. din P118/1-99 Compartiment de incendiu 2 Elementul constructie

de Material

Clasa de reactie Clasificare

Rezistenta

la foc

Foc

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

la

Pagina 36

Stalpi, coloane Pereti

Beton armat

exteriori BCA

A1

R

180

A1

EI

180

B- s2d0

EI

15

neportanti Pereti

exteriori Panouri

neportanti

termoizolante din

vata

minerala

tip

sandwich Grinzi

Metal

A1-s1d0

REI

45

Panouri

Panouri

B-s2d0

EI

15

invelitoare

si termoizolante

suportul

din

continuu

vata

al minerala

invelitorii

tip

sandwich

combustibile

Grad rezistenta la foc III – conform tabel 2.1.9. din P118/1-99 Compartiment de incendiu 3 Elementul

de Material

constructie Stalpi, coloane Pereti

Beton armat

exteriori BCA

Clasa de reactie Clasificare

Rezistenta

la foc

Foc

A1

R

180

A1

EI

180

B- s2d0

EI

15

A1-s1d0

REI

45

la

neportanti Pereti

exteriori Panouri

neportanti

termoizolante din minerala

vata tip

sandwich Grinzi

Metal

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 37

Panouri

Panouri

invelitoare

B-s2d0

EI

15

si termoizolante

suportul

din

continuu

vata

al minerala

invelitorii

tip

sandwich

combustibile Grad rezistenta la foc III – conform tabel 2.1.9. din P118/1-99 Compartmentul de incendiu 4 Elementul

de Material

constructie

Clasa de reactie Clasificare

Rezistenta

la foc

Foc

Stalpi, coloane

Beton armat

A1

R

180

Pereti portanti

Caramida

A1

REI

240

Grinzi plansee

Beton armat

A1

REI

120

la

Grad rezistenta la foc I – conform tabel 2.1.9. din P118/1-99 In ceea ce privesc anumite acte constatatoare referitoare la clasele de reactie la foc ale materialelor existente, acestea nu au fost gasite. Toate clasele de reactie la foc ale materialelor si elementelor de constructii sus mentionate, au la baza aprecieri facute in raport cu materiale identice existente in constructii.

4.5.2. Proprietatile

fizico-chimice

ale

materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura

procesului

tehnologic

si

densitatea sarcinii termice In cadrul ansamblului de constructii exista materiale (mobilier, materiale depozitate si/sau manipulate) cu rol secundar, care intr-un posibil incendiu, ar putea favoriza mentinerea si/sau extinderea acestuia. Compartimentul de incendiu numarul 1 (spatiul administrativ) contine cateva tipuri de materiale precum mobilier din lemn, dulapuri din lemn, tamplarie din PVC, calculatoare, imprimante si alte mase plastice. Sarcina termica este de 60.90 Mj/m2. Compartimentul de incendiu numarul 2 contine carton brut, asezat

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 38

pe europaleti. Inaltimea de depozitare nu depaseste 4 m. In compartimentul de incendiu numarul 3, (spatiul de producere), se realizeaza diferite tipuri de ambalaje (cutii) pentru diverse produse, comercializate pentru anumiti furnizori specifici. Procesul tehnologic este caracterizat de modelarea si confectionarea ambalajelor de carton cu ajutorul utilajelor conectate la curent electric. Compartimentul de incendiu numarul 4 nu este caracterizat de careva procese tehnologice sau functiuni secundare. Acesta este un spatiu care la momentul realizarii lucrarii nu este utilizat in vreun fel, insa necesitatea evaluarii a venit ca urmare a unei posibile utilizari ulterioare, cu destinatia de birouri – supraveghere spatiu producere.

4.5.3. Surse potentiale de aprindere existente.

Exista posibilitatea aparitiei unor incendii cauzate de urmatorii factori: -

Surse de aprindere cu flacara: flacara de chibrit, lumanare, bricheta, aparat de sudura utilizat in anumite interventii;

-

Surse de aprindere de natura termica: obiecte incandescente, materiale supuse procesului tehnologic;

-

Surse de aprindere de natura electrica: arcuri, scantei, scrutcircuit, electricitate statica; 4.5.4. Conditiile determina

preliminare sau

favoriza

care

pot

aprinderea,

producerea si dezvoltarea unui posibil incendiu Imprejurarile care pot cauza producerea si extinderea unui incendiu s unt: -

Instalatii si echipamente electrice defecte sau improvizate;

-

Receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati;

-

Sisteme si mijloace de incalzire , instalatii de ventilare, climatizare sau racire defecte, improvizate sau nesupravegheate;

-

Suduri si alte tipuri de lucrari cu foc deschis;

-

Explozie urmata de incendiu

-

Naintretinerea elementelor de constructii cu rol de separare la incendiu sau a instalatiilor si echipamentelor de protectie impotriva incendiilor, precum si posibilitatea ca acestea sa nu fie in stare functionala in momentul producerii

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 39

incendiilor;

4.6.

Metoda utilizata si instrumentele de lucru

In vederea evaluarii riscului de incendiu pentru ansamblul de constructii supus evaluarii, se va utiliza metoda MATEMATICA. Metoda se adreseaza tuturor factorilor implicati in activitatea de proiectare a constructiilor publice din acest domeniu, verificatorilor si expertilor atestati pentru cerinta de calitate securitate la incendiu, specialistilor din domeniu si altor organe ale administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor. Metoda se refera la identificarea evaluarea si controlul riscului de incendiu atat la constructiile existente cat si la cele noi propuse.

Formula de calcul a acestei metode este: Ref=B*A= (P/N*S*F) * A

unde,

Ref – riscul efectiv de incendiu; B – punere in pericol – relatia dintre pericolele potentiale si masurile de protectie adoptate. Se refera la un compartiment antifoc sau la ansamblul cladirii.

P – pericolul potential de incendiu generat de factorii specifici de risc de incendiu existenti; A – factorul pericolului de activare (initiere) a incendiului; N – masuri normale de securitate la incendiu; S – masuri speciale de securitate la incendiu; F – masuri constructive de protectie a constructiei P = P1 x CP2

unde,

P1 – pericolul potential rezultat din substante materiale, si mobilierul existent in incaperi; P2 – pericolul rezultat din conceptia constructiei;

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 40

P1 = q*c*r*k P2 = e*i*g P = (q*c*r*k) * (i*e*g)

unde,

q – factor de sarcina termica a materialelor si substantelor utilizate in constructie; c - factor periculozitatea materialelor existente; r – factorul pericolului de fum; k – factor de coroziune si toxicitate; i – clasa de reactie la foc a materialelor; e – factor de inaltime a constructiei; g – factor de suprafata a celulei sau compartimentului de incendiu; B = P/M

unde,

M – produsul factorilor de protectie pasiva si activa asigurata; M = N*S*F N – factor dat de masurile generale de protectie specifice obiectivului evaluat (dotarea cu stingatoare, echiparea cu hidranti interiori si exteriori, fiabilitatea sistemului de alimentare cu apa, distanta de la hidrntii exteriori pana la caile de acces in constructie, nivelul de instruire al personalului, etc).

N = n1*n2*n3* ... * nn

unde,

n1 – existenta stingatoarelor prevazute cu norme; n2 – existenta hidrantilor interiori; n3 – alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentarea cu apa; n4 – distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie; n5 – nivelul de instruire al personalului;

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 41

S – factor dat de masurile speciale de protectie S = s1*s2*s3* ....*sn

unde,

s1 –detectarea incendiilor; s2 –alarmarea serviciului de pompieri; s3 – cooperarea intre serviciul de pompieri si pompierii militari; s4 – performantele serviciului de pompieri militari si timpii operativi de interventie; s5 – echiparea cu instalatii speciale de stingere; s6 – echiparea cu trape de evacuare fum si gaze; F – factor dat de masurile de protectie aplicate constructiei F = f 1*f2*f 3* ...*fn

unde,

f1 – rezistenta la foc a constructiei; f2 – rezistenta la foc a fatadelor; f3 – existenta si modul de protectie al golurilor din plansee; f4 – suprafata vitrata; f5 – corelarea intre arii maxime , categoria pericolului si gradul de rezistenta la foc; f6 – factor al masurilor constructive de limitare a propagarii focului si fumului; 4.7.

Banca de date utilizata

La momentul realizarii acestei lucrari, nu au fost identificate banci de date intocmite de organul/compartimentul de specialitate al administratiei publice centrale care coordoneaza activitatea respectiva sau o alta autoritate ori asociatie profesionla care detine competenta in domeniu, potrivit legii.

4.8.

Estimarea si cuantificarea 4.8.1.

Compartimentul

numarul

1

de

reprezinta

incendiu cladirea

administrativa(de birouri). Tabelul 3.2.4. din Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 42

P118/1-99 ‘’ Arii construite admise pentru compartimente de incendiu civile

(publice)

ale cladirilor

supraterane’’,

confirma

incadrarea in limitele suprafetelor maxime admise pentru considerarea acestuia ca fiind compartiment de incendiu.

4.8.1.1.

Destinatia

4.8.1.2.

Categoria

Functiuni principale – administrativa Functiuni secundare – tehnice de

importanta 29

Categoria de importanta – ‘’C’’, clasa de importanta ‘’III’’ .

4.8.1.3.

Date constructive

Constructie civila cu spatii administrative (birouri) , avand regim de inaltime P+2E. Este parte al unui ansamblu structural format din cladiri cu functiuni de depozitare si producere (conform art 7.1.4. din P 118/1-99 ‘’Atunci cand in constructia cu functiuni mixte , aria desfasurata a activitatilor de productie si/sau depozitare reprezinta mai mult de 60% din aria desfasurata totala a constructiei, aceasta este considerata de productie si/sau depozitare’’).

Dimensiunile cladirii: 9.60m x 25.05m A construita: 252.30 mp A desfasurata: 756.90 m2 A utila: 584.36 m2 H maxim: 15.65 m Volumul constructiei: 2288.00 m3 4.8.1.4.

Destinatii

pe

incaperi - Plan Parter Windfang – 5.83 mp Casa scarii – 12.66 mp Birou tesa – 35.65 mp Birou tesa – 20.34 mp Coridor – 23.34 mp

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 43

Birou tesa – 43.04 mp Birou tesa – 42.72 mp Centrala termica – 14.16 mp Birou gestiune 10.21 mp - Etajul 1 Grup sanitar – 2.75 mp Grup sanitar - 2.75 mp Birou tesa – 26.37 mp Birou tesa – 12.97 mp Birou tesa – 13.29 mp Birou tesa – 42.32 mp Birou tesa – 58.27 mp Coridor – 10.58 mp Casa scarii 18.28 mp - Etajul 2 Grup sanitar – 2.75 mp Grup sanitar – 2.75 mp Casa scarii – 18.28 mp Birou tesa – 12.97 mp Birou tesa - 13.29 mp Birou tesa – 42.32 mp Birou tesa – 58.27 mp Coridor – 10.58 mp Birou tesa – 26.27 mp

De mentionat faptul ca in cadrul compartimentului 1 de incendiu (din relatarile facute de beneficiar), numarul maxim de persoane care se vor afla simultan in cladire este de maxim 10 persoane.

4.8.1.5.

Structura

si

elemente

de

constructie Sistemul constructiv: zidarie portanta cu stalpi si centuri din beton armat din materiale incombustibile C0(CA1). Sarpanta acoperisului este realizata din lemn

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 44

neignifugat, ceea ce ii confera clasa de combustibilitate C3 (CA2b), conform tabel 2.1.9 din P -118. Pereti interiori: pereti interiori neportanti realizati din caramida de 10 cm grosime, EI 120.

Gradul de rezistenta la foc al compartimentului de incendiu este I, corelat fiind cu clasa de combustibilitate a elementelor structurii de rezistenta ,conform tabel 2.1.9. si 3.2.4. din P 118/99.

4.8.1.6.

Instalatii utilitare

Instalatii termice Incalzirea se realizeaza cu radiatoare statice din aluminiu, alimentate cu agent termic (apa calda) produsa in centrala proprie aflata la parter, alimentata cu gaze naturale.

Punctul termic are intrare separata, direct din exterior. Peretii ce delimiteaza punctul termic aflat in cadrul paraterului sunt realizati din materiale incombustile C0(CA1).

Instalatii electrice In cadrul cladirii exista instalatii electrice de iluminat, curenti slabi, care sunt alimentate dintr-un post trafo zonal prin bransament. Un tablou general pentru tot ansamblu de cladiri este amplsat in windfang si protejat intr-un cadru (dulap) metalic.

Exista o a doua sursa de energie electrica, in caz de intrerupere a curentului din sursa principala.

Instalatii climatizare de ventilare Asigurarea ventilarii se asigura prin intermediul aparatelor de aer conditionat modulare.

Instalatii sanitare Alimentarea cu apa se face din reteaua publica a orasului Stefanesti, iar evacuarea apelor uzate se face reteaua publica de canalizare.

4.8.1.7.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei

esentiale

securitate

la

incendiu In cadrul cladirii analizate nu au fost identificate careva instalatii cu rol de satisfacere a cerintei esentiale de securitate la incendiu.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 45

4.8.1.8.

Evacuarea persoanelor

Din

informatiile relatate de catre chirias, s-a considerat ca numarul maxim de

persoane aflate concomitent in interiorul compartimentului considerat este de 10.

Evacuarea persoanelor se va face printr-o usa exterioara, avand dimensiunea de 150 x 210 cm. Calculul evacuarii persoanelor se va realiza conform art. 2.6.12 din P 118/99 30.

Numarul de fluxuri se determina din relatia: F=N/C N = 10 persoane C = 80 persoane , conform tabel 3.6.4 din P118/99 Astfel, F = 10/80 = 0.125 flxuri= 1 flux = usa 0.80x2.10 (se considera suficienta, conform art 2.6.60 din P118/1-99).

4.8.1.9.

Identificarea riscului

de

incendiu Identificarea riscului dupa destinatia incaperilor Conform art. 2.1.1. – 2.1.3.31 pentru cladiri civile (publice) riscul de incendiu este dat de densitatea sarcinii termice si/sau destinatia incaperii. Luand in calcul aceste precizari, din punct de vedere al destinatiei, incaperile se incadreaza in urmatoarele niveluri de risc: Parter Windfang – risc mic de incendiu Casa scarii – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Coridor – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Centrala termica – risc mijlociu de incendiu Birou gestiune 10- risc mic de incendiu Etajul 1 Grup sanitar – risc mic de incendiu Grup sanitar - risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 46

Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Coridor – risc mic de incendiu Casa scarii - risc mic de incendiu Etajul 2 Grup sanitar – risc mic de incendiu Grup sanitar – risc mic de incendiu Casa scarii – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa - risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Coridor – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu

Identificarea riscului de incendiu, luandu-se in considerare densitatea sarcinii termice.

In functie de calculul densitati sarcinii termice (q), riscul de incendiu este clasificat dupa cum urmeaza 32: - mare

daca q > 840Mj/kg

- mediu daca 420 < q < 840Mj/kg - mic

daca q < 420Mj/kg

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului/compartimentului de incendiu,

luat in considerare ca

fiind afectat de un eventual incendiu.

Qs= Sq/A

unde,

Sq – Sarcina termica exprimata in Mj/m2 A – Suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul in m 2.

Pentru a determina sarcina termica a materialelor existente in fiecare spatiu, este necesara detalierea fiecarui material, caracterizat de masa si compozitia acestuia.

Astfel:

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 47

- scaun: masa plastica 2kg, poliuretan 1kg, piele sintetica 1kg - birou: lemn 35 kg - dulap lemn 2,50 x 1,00 m: 20 kg - calculator: mase plastice 3 kg - imprimanta: mase plastice 4 kg - copiator mic: mase plastice 3 kg - jaluzele textile: 0.5 kg/m2

Calculul sarcinii termice si va face pentru fiecare etaj in dependenta de tipologia materialelor combustibile existente. Pentru calculul densitatii termice, suma sarcinilor termice pentru fiecare nivel se va raporta la aria construita desfasurata a intregului compartiment de incendiu 1.

Comparimentul de incendiu nr. 1 contine: - Birouri – 22 buc - Scaune -54 buc - Dulap lemn – 30 buc - Calculatoare -18 buc - Imprimanta – 5 buc - Copiatoare mici – 22 buc - Jaluzele -79 m2 Tabel 1. Densitatea sarcina termica – compartiment de incendiu nr. 1 Nr.

Destinatia

Suprafata

Materiale

Puterea

Cantitate

Sarcina

Densitatea

compari

incaperii

utila

combustibile

calorifica

, kg

termica

sarcinii

locala

termice

, mj

, Mj/m2

11861.32

ment

1

considerate

Parter

Etaj 1

,m

2

207.80

188.33

Mj/kg

1.Lemn

19.250

456.00

8778

2.Masa plastica

21.800

82

1787.6

3.Poliuretan

37.700

18

678.6

4.Piele sintetica

19.150

18

344.7

5.Textile

20.950

13

272.35

1.Lemn

19.250

456.00

8778

2.Masa plastica

21.800

82

1787.6

3.Poliuretan

37.700

18

678.6

4.Piele sintetica

19.150

18

344.7

5.Textile

20.950

13

272.35

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

11861.32

Pagina 48

Etaj 2

Total

188.23

1.Lemn

456.00

456.00

8778

2.Masa plastica

21.800

82

1787.6

3.Poliuretan

37.700

18

678.6

4.Piele sintetica

19.150

18

344.7

5.Textile

20.950

13

272.35

584.36

11861.32

35583.75

60.93

4.8.2. Compartimentul de incendiu numarul 2 Compartimentul numarul 2 de incendiu este format dintr-un spatiu cu suprafata de 534.73 m2 . In cadrul acestui compartiment de incendiu are ca si destinatie spatii de depozitare.

4.8.2.1.

Destinatia

4.8.2.2.

Categoria

Destinatia principala: Spatiu depozitare Destinatia secundara: Nu este cazul de

importanta 29

Categoria de importanta – ‘’C’’, clasa de importanta ‘’III’’ .

4.8.2.3.

Date constructive

Compartimentul nr. 2 reprezinta o cladire de depozitare, cu un regim de inaltime P. Dimensiunile compartimentului considerat: 21.35m x 25.05m A construita: 540.19 m2 A desfasurata: 540.19 m2 H max: +9.05 m Volumul compartimentului: 4888.71 m3 4.8.2.4.

Structura

si

elementele

de

constructie Acest compartiment are la baza un sitem constructiv realizat din cadre de beton armat. Structura acoperisului este realizata din ferme metalice C1(CA2a). Invelitoarea este realizara din panouri termoizolante cu vata minerala, tip sandwich C1(CA2a), avand grosimea de 10 cm. Inchiderile perimetrale exterioare, sunt realizate din panouri termoizolante cu vata minerala, tip sandwich, grosime 10 cm. In partea superioara ale inchiderilor, pe toata lungimea inchiderilor sunt dispuse geamuri si desfumari actionate manual in stare de functionare. Inchiderile perimetrale, comune cu celelalte compartimente

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 49

sunt realizate din pereti din zidarie de BCA cu grosimea de 30 cm. Peretele cu rol de compartimentare, aflat intre axele ‘’C’’ si ‘’D’’ este realizat partial din zidarie, pana la maxim 2.50 m. De la 2.50m pana la intersectia cu acoperisul compartimentului analizat, pe tot peretele, acesta este inchis cu tabla metalica dispusa vertical, precum si un rand de geamuri. Intre compartimentul de incendiu 2 si 3 este realizat un perete din zidarie de BCA, avand grosimea de 30 cm. Golurile de trecere din compartimentul 2 in compartimentul 3 se realizeaza prin intermediul unor usi cu dimensiunile de 3m x 4m, realizate din metal (structura din corniere metalice si tabla metalica). De asemenea, golul de trecere pozitionat in peretele de pe axa D, ce face posibila trecerea din compartimentul numarul 2 in spatiul adiacent este realizatdintr-o usa metalica, neconforma din punct de vedere a normelor antiicendiu.

4.8.2.5.

Instalatiile utilitare

Instalatii termice Sistemul de incalzirea se realizeaza prin intermediul unei centrale termice racordata la reteaua de gaze existenta in zona. Aceasta este plasata intr-o cladire separata fata de restul ansamblului structural.

Instalatii electrice Instalatiile de iluminat electrice sunt de tip fluorescent/de forta. Iluminatoarele sunt pozitionate si amplasate la nivelul inferior al fermelor metalice.

Intalatii de venitilare si climatizare In cadrul acestui compartiment nu exista careva instalatii cu rol de climatizare si/sau ventilare.

Instalatii sanitare Alimentarea cu apa se face din reteaua publica a orasului Stefanesti, iar evacuarea apelor uzate se face reteaua publica de canalizare.

4.8.2.6.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei

esentiale

securitate

la

incendiu In cadrul acestui compartiment de incendiu sunt prezente instalatii cu rol de satisfacere a cerintei de securitate la incendiu, reprezentate de hidranti interiori. Nu s-au putut observa instalatiile de semnalizare, avertizare si detectie. Au fost identificate cele de

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 50

limitare si stingere

a incendiilor , reprezentate de hidranti interiori (3 piese), hidranti

exteriori dar si stingatoare cu publere P6 (4 piese).

4.8.2.7.

Evacuarea persoanelor

Evacuarea persoanelor din cadrul acestui compartiment de incendiu este realizata prin 2 cai, una una existenta in peretele exterior – direct cu relationare in exterior , iar cea dea doua printr-o usa existenta in peretele ce delimiteaza compartimentul 1 si 2 cu trecere printr-un spatiu de depozitare existent, care la momemntul evaluarii este gol in totalitate.

Desi conform P118/99 cap 2. Pct. 2.6.12. o singura cale de evacuare ar fi suficienta, tinand cont de numarul de persoane (mai putine de 20 persoane) aflate simultan in compartimentul respectiv, totusi a doua cale de evacuare specificata mai sus, poate fi considerata conforma datorita P118/99, cap. 5, pct. 5.6.2., lit. b. Evacuarea persoanelor se asigura in doua directii, situatie admisa de P188/9933, intrucat lungimea caii de evacuare nu depaseste 80 m, conform table 5.6.13 din P118/99, cu referire la cladiri cu categoria pericol de incendiu ‘’C’’, grad rezistenta la foc III. Fluxul de evacuare: F=N/C=20/75=0.26= 1 flux (ar fi suficient o singura usa de 0.80x2.10 m) Capacitatea unui flux de evacuare este considerat din 75 persoane (conform tab.

5.6.12. din P118/1-99) 4.8.2.8.

Identificarea pericolului

de

incendiu Conform art. 2.1.4. pentru cladiri de productie si depozitare riscul de incendiu este definit de categoria pericol de incendiu, dat de densitatea sarcinii termice si/sau categoria pericol de incendiu a spatiului.

Identificarea pericolului de incendiu dupa destinatia incaperilor Spatiu depozitare – depozit materie prima continand carton in forma bruta, asezat pe europaleti din lemn. Acestea sunt considerate substante si materiale combustibile solide. Conform P118/99, tab. 2.1.5, compartimentul de incendiu avand aceste caracteristici, se incadreaza in categoria pericol de incendiu C(BE 2). Conform P118/99, cap.2, pct. 2.1.4. categoria pericol de incendiu C(BE 2) se considera cu posibilitate de incendiu/ardere (risc mare de incendiu).

Identificarea pericolului de incendiu, luandu-se in considerare desnitatea sarcinii

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 51

termice.

In conformitate cu prevederile normativului de siguranta la foc, zonele, incaperile, compartimentele de incendiu si constructiile independente de productie si/sau depozitare se incadreaza in categorii pericol de incendiu determinate diferentiat si care pot fi cu risc de incendiu: - foarte mare (categoriile A si B de pericol de incendiu, existand posibilitati de incendiu si explozie volumetrica) - mare (categoria C pericol de incendiu, atunci cand exista posibilitati de incendiu, ardere, iar densitatea sarcinii termice depaseste 105 Mj/m2) - mediu (categoria D pericol de incendiu, atunci cand exista foc deschis sub orice forma , in absenta substantelor combustibile) - mic ( categoria E pericol de incendiu, atunci cand esxista materiale sau substante incombustibile in stare rece, ori substante combustibile in stare de umiditate avansata, peste 80 %)

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului/compartimentului de incendiu, luat in considerare ca fiind afectat de un eventual incendiu.

Qs= Sq/A

unde,

Sq – Sarcina termica exprimata in Mj/m2 A – Suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul in m 2.

Pentru a determina sarcina termica a materialelor existente in fiecare spatiu, este necesara detalierea fiecarui material, caracterizat de masa si compozitia acestuia.

Astfel: - Europaleti – 22.5 kg/buc (78 buc) - Carton brut – 13.000 kg total

Calculul sarcinii termice si va face in dependenta de tipologia materialelor combustibile existente. Pentru calculul densitatii termice, suma sarcinii termice se va raporta la aria construita desfasurata a intregului compartiment de incendiu 2.

Tabel 2. Densitatea sarcina termica – compartiment de incendiu nr. 2

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 52

Nr.

Destinatia

Suprafata

Materiale

Puterea

Cantitate

Sarcina

Densitatea

compari

incaperii

utila

combustibile

calorifica

, kg

termica

sarcinii

locala

termice

, mj

, Mj/m2

ment

considerate

1

Spatiu

,m

2

540.19

depozitare

Total

Mj/kg

1.Lemn esenta

245683.75

tare

19.250

1755

33783.75

2.Carton

16.300

13000

211900

540.19

245683.75

454.80

In conformitate cu MP 008-2000, pentru cladiri sau compartimente de incendiu Categoria C , pericolul de incendiu se considera ca fiind mare in cazul in care densitatea sarcinii termice depaseste 105Mj/m2 4.8.3. Compartimentul de incendiu numarul 3.

Compartimentul numarul 3 de incendiu este format dintr-un spatiu cu suprafata de 1659.48 m2 . In cadrul acestui compartiment de incendiu are ca si destinatie spatii de producere.

4.8.3.1.

Destinatia

Destinatia principala: Spatiu de producere Destinatia secundara: Nu este cazul 4.8.3.2.

Categoria de importanta 29

Categoria de importanta – ‘’C’’, clasa de importanta ‘’III’’ .

4.8.3.3.

Date constructive

Compartimentul nr. 3 reprezinta un spatiu de producere, cu un regim de inaltime P. Dimensiunile compartimentului considerat: 76.40 m x 25.05 m A cosntruita: 1680.00 m2 A desfasurata: 1680.00 m2 H max: +9.05 m Volumul compartimentului: 15018.29 m3 4.8.3.4.

Structura si elementele de constructie

Acest compartiment are la baza un sitem constructiv realizat din cadre de beton armat. Structura acoperisului este realizata din ferme metalice C1(CA2a). Invelitoarea este realizata din panouri termoizolante cu vata minerala, tip sandwich C1(CA2a), avand

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 53

grosimea de 10 cm. In cadrul acestora se afla iluminatoare, realizate din placi de policarbonat. Inchiderile perimetrale exterioare, sunt realizate din panouri termoizolante cu vata mineralatanica, tip sandwich, grosime 10 cm. In partea superioara ale inchiderilor, pe toata lungimea acestora sunt dispuse geamuri si desfumari actionate automat in stare de functionare. Inchiderile perimetrale, comune cu celelalte compartimente sunt realizate din pereti din zidarie de BCA cu grosimea de 30 cm. Peretele cu rol de compartimentare, aflat intre axele ‘’C’’ si ‘’D’’ este realizat partial din zidarie, pana la maxim 2.50 m. De la 2.50m pana la intersectia cu acperisul compartimentului analizat, pe tot peretele, acesta este inchis cu tabla metalica dispusa vertical, precum si un rand de geamuri. Intre spatiul de producere si cel de depozitare, este realizat un perete, realizat in totalitate din zidarie de BCA (C0(CA1)), avand grosimea de 30 cm. Trecerile dintr-un spatiu in altul se realizeaza prin intermediul unor usi cu dimensiunile de 3m x 4m, realizate din metal (structura din corniere metalice si tabla metalica) 4.8.3.5.

Instalatiile utilitare

Instalatii termice Sistemul de incalzirea se realizeaza prin intermediul unei centrale termice racordata la reteaua de gaze existenta in zona. Aceasta este amplasata intr-o cladire separata fata de restul ansamblului structural.

Instalatii electrice Instalatiile de iluminat electrice sunt de tip fluorescent/de forta. Iluminatoarele sunt pozitionate si amplasate la nivelul inferior al fermelor metalice.

Intalatii de venitilare si climatizare Ventilarea si climatizarea se asigura prin intermediul tubulaturii speciale. Aceasta este functionala si este instalata pe partea inferioara a fermelor metalice.

Instalatii sanitare Alimentarea cu apa se face din reteaua publica a orasului Stefanesti, iar evacuarea apelor uzate se face reteaua publica de canalizare.

4.8.3.6.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale securitate la incendiu

In cadrul acestui compartiment de incendiu sunt prezente instalatii cu rol de satisfacere a cerintei de securitate la incendiu. Nu s-au putut observa instalatiile de semnalizare, avertizare si detectie. S-au identificat cele de limitare si stingere a incendiilor , reprezentate de hidranti interiori (7buc), hidranti exteriori dar si stingatoare cu publere P6 (12 buc).

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 54

4.8.3.7.

Evacuarea persoanelor

Evacuarea persoanelor din cadrul acestui compartiment de incendiu este realizata prin 2 cai, una una existenta in peretele exterior – direct cu relationare prin exterior , iar cea dea doua printr-o usa existenta peretele aflat intre axa C si D ce trece printr-un spatiu de depozitare existent, in care la momemntul evaluarii este gol in totalitate. A doua cale de evacuare specificata mai sus, poate fi considerata conforma datorita P118/99, cap. 5, pct.

5.6.2., lit. b. Evacuarea persoanelor se asigura in doua directii, situatie admisa de P188/9933, intrucat lungimea caii de evacuare nu depaseste 80 m, conform table 5.6.13 din P118/99, cu referire la cladiri cu categoria pericol de incendiu ‘’C’’, grad rezistenta la foc III. De mentionat ca in cadrul acestui compartiment de incendiu se va lucra in 2 schimburi, numarul total de persoane aflate concomitent in spatiul de producere/per schimb va fi de 25. Astfel, pentru evacuarea persoanelor in caz de incendiu este sificient un singur flux de evacuare, conform P118/99, tab 5.6.12.

F=N/C=25/75 =0.33=1 flux (ar fi suficient conf tab 5.6.12. P118/1-99) 4.8.3.8.

Identificarea pericolului de incendiu Identificarea pericolului de incendiu dupa destinatia incaperilor

Spatiu de producere – in cadrul acestuia se realizeaza cutii carton penru diferite ambalaje, materie prima, ce consta din carton in forma bruta este asezata pe europaleti din lemn. Acestea sunt considerate substante si materiale combustibile solide. Conform P118/99, tab. 2.1.5, compartimentul de incendiu avand aceste caracteristici, se incadreaza in categoria pericol de incendiu C(BE 2). Conform P118/99, cap.2, pct. 2.1.4. categoria pericol de incendiu C(BE 2) se considera cu posibilitate de incendiu/ardere (risc mare de incendiu).

Identificarea pericolului de incendiu, in raport cu desnitatea sarcinii termice.

In conformitate cu prevederile normativului de siguranta la foc, zonele, incaperile, compartimentele de incendiu si constructiile independente de productie si/sau depozitare se incadreaza in categorii pericol de incendiu determinate diferentiat si care pot fi cu risc de incendiu: - foarte mare (categoriile A si B de pericol de incendiu, existand posibilitati de incendiu si explozie volumetrica) - mare (categoria C pericol de incendiu, atunci cand exista posibilitati de incendiu, ardere, iar densitatea sarcinii termice depaseste 105 Mj/m2) - mediu (categoria D pericol de incendiu, atunci cand exista foc deschis sub

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 55

orice forma , in absenta substantelor combustibile) - mic ( categoria E pericol de incendiu, atunci cand esxista materiale sau substante incombustibile in stare rece, ori substante combustibile in stare de umiditate avansata, peste 80 %)

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului/compartimentului de incendiu, luat in considerare ca fiind afectat de un eventual incendiu.

Qs= Sq/A unde, Sq – Sarcina termica exprimata in Mj/m2 A – Suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul in m 2.

Pentru a determina sarcina termica a materialelor existente in fiecare spatiu, este necesara detalierea fiecarui material, caracterizat de masa si compozitia acestuia.

Astfel: - Europaleti – 22.5 kg/buc (150 buc) - Carton brut – 70.000 kg total

Calculul sarcinii termice si va face in dependenta de tipologia materialelor combustibile existente. Pentru calculul densitatii termice, suma sarcinii termice se va raporta la aria construita desfasurata a intregului compartiment de incendiu 3.

Tabel 3. Densitatea sarcina termica – compartiment de incendiu nr. 3 Nr.

Destinatia

Suprafata

Materiale

Puterea

Cantitate

Sarcina

Densitatea

compari

incaperii

utila

combustibile

calorifica

, kg

termica

sarcinii

locala

termice

, mj

, Mj/m2

ment

1

considerate

Spatiu

de

,m

2

1659.48

producere

Total

1659.48

Mj/kg

1.Lemn esenta

1205968.75

tare

19.250

3375

64968.75

2.Carton

16.300

70000

1141000

1205968.75

726.71

In conformitate cu MP 008-2000, pentru cladiri sau compartimente de incendiu Categoria C , pericolul de incendiu se considera ca fiind mare in cazul in care

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 56

densitatea sarcinii termice depaseste 105Mj/m2 4.8.4. Compartimentul de incendiu numarul 4 Desi din punct de vedere a cerintei cu rol de securitate la incendiu, normativul P118/99 nu obliga ca birourile, spatiile destinate celor care conduc nemijlocit productia si care au legaturi directe cu spatiile producere/depozitare sa fie in compartimente de incendiu distincte, in cazul acesta s-a considerat ca spatiile de birouri (in care nu exista niciun fel de mobilier - la momemntul evaluarii) sa fie trata totusi ca si compartiment de incendiu diferit deoarece acesta nu se afla in interiorul spatiului de producere (art.5.4.9 din P118/1-99), adiacent acestuia, avand un perete comun.

4.8.4.1.

Destinatia

Destinatia principala: Spatiu birouri (maistri, supraveghetori) Destinatia secundara: Vestiare, dusuri, grupuri sanitare 4.8.4.2.

Categoria de importanta 29

Categoria de importanta – ‘’C’’, clasa de importanta ‘’III’’ .

4.8.4.3.

Date constructive

Regim de inaltime – P S utila – 223.32 m2 S construita – 260.00 m2 S construita desfasurata – 260.00 m2 H liber - 4.80 m Volumul - 1071.93 m3.

Dimensiuni – 25.05 m x 9.95 m 4.8.4.4.

Structura si elemente de constructie

Aceasta cladire (compartiment de incendiu) are la baza un sistem constructiv realizat din zidarie portanta, cu stalpi, grinzi si centuri din beton armat. Compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de BCA 30 cm, BCA 10 cm. Acoperisul este realizat din placa de beton armat, realizata peste parter. Invelitoarea este realizata din membrana hidroizolanta bituminoasa, aplicata peste placa din beton armat.

4.8.4.5.

Instalatii utilitare

Instalatii termice Incalzirea se realizeaza cu radiatoare statice din aluminiu, alimentate cu agent termic (apa calda) produsa in centrala proprie aflata la parter, alimentata cu gaze naturale.

Punctul termic are intrare separata, direct din exterior. Peretii ce delimiteaza punctul termic Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 57

aflat in cadrul paraterului sunt realizati din materiale incombustile C0(CA1).

Instalatii electrice In cadrul cladirii exista instalatii electrice de iluminat, curenti slabi, care sunt alimentate dintr-un post trafo zonal prin bransament. Nu s-a identificat o sursa alternativa de alimentare cu energie electrica in caz de intrerupere a curentului din sursa principala.

Instalatii climatizare de ventilare Nu au fost identificate careva instalatii cu rol de climatizare sau ventilare a spatiilor respective.

Instalatii sanitare Alimentarea cu apa se face din reteaua publica a orasului Stefanesti, iar evacuarea apelor uzate se face reteaua publica de canalizare.

4.8.4.6.

Instalatii cu rol de satisfacere cerintei esentiale securitate la incendiu

In cadrul compartimentului analizat nu au fost identificate careva instalatii cu rol de satisfacere a cerintei esentiale de securitate la incendiu.

4.8.4.7.

Evacuarea persoanelor

Compartimentul numarul 4 de incendiu are mai multe cai de evacuare considerate conforme, ce se fac prin cadrul compartimentului numarul 3. Aceasta se face prin intermediul a 3 usi de 90 cm x 210 cm si o usa dubla 140 cm x 210 cm. Desi este un spatiu de supraveghere proces tehnologic, iar evacuarea se poate face si prin usile existente, ce dau prin spatiul de productie, in cazul in care spatiul este tratat ca si compartiment de incendiu diferit, normativul ne obliga sa existe si usa de evacuare in caz de incendiu, ce relationeaza direct cu exteriorul. Deoarece aceasta nu exista, se considera caile de evacuare neconforme sau inexistente. Din relatarile beneficiarilor (pe viitor se preconizeaza), numarul maxim de persone aflate simultan in cadrul acestui compariment va fi de maxim 16 persoane (cate 2 pentru fiecare birou Tesa). Astfel, conform normativului P118/99, tab. 3.6.4.. unui flux de evacuare este reprezentat de 80 persoane.

Formula de calcul pentru evacuarea acestora este: F=N/C N = 16 persoane C = 80persoane , conform tabel 3.6.4. din P118/99 Astfel, F = 16/80 = 0.20 flxuri= 1 flux. (ar fi suficient o usa 0.80 x 2.10 m) Conformitatea cailor de evacuare realizate prin intermediul spatiului de

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 58

producere/depozitare de categoria C(BE2) pentru spatii destinate nemijlocit persoanelor ce supravegheaza productia, este sustinuta P118/99, Cap 5. pct. 5.6.3. 34

4.8.4.8.

Identificarea riscului de incendiu Identificarea riscului la incendiu dupa destinatia incaperilor

Din punct de vedere al destinatiei, incaperile se incadreaza in urmatoarele niveluri de risc: Grup sanitar – risc mic de incendiu Grup sanitar – risc mic de incendiu Hol – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Birou tesa – risc mic de incendiu Centrala termica – risc mijlociu de incendiu Identificarea riscului, luandu-se in considerare densitatea sarcinii termice.

In functie de calculul densitati sarcinii termice (q), riscul de incendiu este clasificat dupa cum urmeaza 32: - mare

daca q > 840Mj/kg

- mediu daca 420 < q < 840Mj/kg - mic

daca q < 420Mj/kg

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului/compartimentului de incendiu, luat in considerare ca fiind afectat de un eventual incendiu.

Qs= Sq/A unde, Sq – Sarcina termica exprimata in Mj/m2 A – Suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul in m 2.

Pentru a determina sarcina termica a materialelor existente in fiecare spatiu, este necesara detalierea fiecarui material, caracterizat de masa si compozitia acestuia.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 59

Astfel: - scaun: masa plastica 2kg, poliuretan 1kg, piele sintetica 1kg - birou: lemn 35 kg - dulap lemn 2,50 x 1,00 m: 20 kg - calculator: mase plastice 3 kg - imprimanta: mase plastice 4 kg Comparimentul de incendiu nr. 4 contine: - Birouri – 16 buc - Scaune -16 buc - Dulap lemn – 16 buc - Calculatoare -16 buc - Imprimanta – 16 buc Tabel 4. Densitatea sarcina termica – compartiment de incendiu nr. 4 Nr.

Destinatia

Suprafata

Materiale

Puterea

Cantitate

Sarcina

Densitatea

compari

incaperii

utila

combustibile

calorifica

, kg

termica

sarcinii

locala

termice

, mj

, Mj/m2

20907.2

ment

1

considerate

Parter

Total

,m

2

223.32

Mj/kg

1.Lemn

19.250

912

17556

2.Masa plastica

21.800

112

2441.6

3.Poliuretan

37.700

16

603.2

4.Piele sintetica

19.150

16

306.4

223.32

20907.2

93.61

Capitolul 4.9. Evaluarea riscului de incendiu Pentru evaluarea riscului (pericolului) de incendiu acceptabil, se va analiza fiecare compartiment de incendiu separat Compartiment de incendiu numarul 1.

Pericolul potential de incendiu (P) P=P1*P2 = 1.20*0.65 = 0.78 P1 = q*c*r*k = 0.70*1.20*1.20*1.20 = 1.20 Tabel 5. Valoarea q

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 60

Densitatea

sarcinii Valorile

Densitatea sarcinii termice

Valorile

termice

factorului

qs MJ/m2

specific q

Pana la 50

0,6

1201-1680

1,6

51-75

0,7

1681-2500

1,7

76-105

0,8

2501-3500

1,8

106-150

0,9

3501-5000

1,9

151-210

1,0

5001-7000

2,0

211-300

1,1

7001-10000

2,1

301-420

1,2

10001-14000

2,2

421-600

1,3

14001-20000

2,3

601-840

1,4

20001-28000

2,4

841-1200

1,5

Peste 28000

2,5

qs MJ/m2

factorului specific q

q = 0,70 (conform sarcina termica raportata la intreg compartimentul de incendiu 60.93Mj/m2) Tabel 6. Valoarea c Valorile Clasa

de

periculozitate

a

materialelor

şi

substanţelor factorului

depozitate

specific c

P1 şi P2A-Materiale incombustibile, fǎrǎ periculozitate

1,00

P2B şi P2C-Materiale cu periculozitate redusǎ

1,05

P3A, P3B şi P3C- Materiale cu periculozitate medie

1,10

P4A, P4B şi P4C- Materiale cu periculozitate mare

1,20

P4D, P4E, P4F- Materiale cu periculozitate mare

1,40

P5A, P5B, P5C, P5D, P5E, P5F, P5G, P5H-periculozitate foarte mare

1,60

c = 1.20 (data de: B - materiale combustibile cu viteza de ardere mare sau cu putere calorifica mai mare de 27,3 j/kg-indiferent de forma de ambalare. C- materiale si produse care sub efectul temperaturii degaja cantitati importante de gaze corozive –

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 61

indiferent de natura ambalajelor).

Tabel 7. Valoarea r Valoarea Pericol dat de fum

factorului

specific r

mic (normal)

1,00

mediu

1,10

mare

1,20

r = 1.20 (caracterizat de arderea produselor din cauciuc, mase plastice, poliuretan.

S-a considerat materialele cele mai defavirabile, chiar daca sunt in cantitati reduse) Tabel 8. Valoarea k Gradul de pericol de toxicitate Valorile factorului specific de sau coroziune

risc

mic (normal)

1,00

mediu

1,10

Mare

1,20

k

k = 1.20 (marfuri care prin ardere, dau, pe langa dioxidul de carbon si vapori de apa, produsi secundari toxici. Ex: poliuretan, fibre sintetice, PVC)

P2 = e*g*i = 1.30*0.5*1.00 = 0.65 Tabel 9. Valoarea e Valoarea factorului specific de risc de incendiu ‘’e’’ – constructii cu mai multe niveluri Nivel

E+cota nivelului pardoselii

e

De la al 11 – lea

<34 m

2,00

De la al 8- lea

<25 m

1,90

De la al 7 – lea

<22 m

1,85

De la al 6 – lea

<19 m

1,80

De la al 5 – lea

<16 m

1,75

De la al 4 – lea

<13 m

1,65

De la al 3 – lea

<10 m

1,50

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 62

De la al 2 – lea

<7 m

1.30

Primul

<4 m

1,00

Parter

1,00

e = 1.30 (este determinat de numarul de etaje - 2 etaje) Tabel 10. Valoarea g Valoarea factorului specific de risc de incendiu ‘’g’’ S mp

Raportul lungime/latime a compartimentului antifoc 8:1

7:1

6:1

5:1

4:1

3:1

2:1

1:1

g

800

770

730

680

630

580

500

400

0.4

1200

1150

1090

1030

950

870

760

600

0.5

1600

1530

1450

1370

1270

1150

1010

800

0.6

2000

1900

1800

1700

1600

1450

1250

1000

0.8

2400

2300

2200

2050

1900

1750

1500

1200

1.0

4000

3800

3600

3400

3200

2900

2500

2000

1.2

6000

5700

5500

5100

4800

4300

3800

3000

1.4

8000

7700

7300

6800

6300

5800

5000

4000

1.6

10000

9600

9100

8500

7900

7200

6300

5000

1.8

12000

11500

10900

10300

9500

8700

7600

6000

2.0

14000

13400

12700

12000

11100

10100

8800

7000

2.2

16000

15300

14500

13700

12700

11500

10100

8000

2.4

18000

17200

16400

15400

14300

13000

11300

9000

2.6

20000

19100

18200

17100

15900

14400

12600

10000

2.8

22000

21000

20000

18800

17500

15900

13900

11000

3.0

24000

23000

21800

20500

19000

17300

15100

12000

3.2

26000

24900

23600

22200

20600

18700

16400

13000

3.4

28000

26800

25400

23900

22200

20200

17600

14000

3.6

32000

30600

29100

27400

25400

23100

20200

16000

3.8

36000

34400

32700

30800

28600

26000

22700

18000

4.0

40000

38300

36300

35300

31700

28800

25200

20000

4.2

44000

42100

40000

37600

34900

31700

27700

22000

4.4

52000

49800

47200

44500

41300

37500

32800

26000

4.6

60000

57400

54500

51300

47600

43300

37800

30000

4.8

68000

65000

61800

58100

54000

49000

42800

34000

5.0

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 63

g = 0,5 (raportul dintre lungime si latime este 2,6, iar suprafata totala a compartimentului de incendiu este de 584,36 mp. S-a lconsiderat raportul de 3:1 si aria de pana la 870 mp, ceea ce a rezultat coeficientul 0,5) Tabelul 11. Valoarea i Elem. fatadei şi învelitorii acoperisului

Incombusti bile C0(CA1) A1/A2,s1,d0 (C0)

Structura

Combustibile

Combustibile

C1(CA2a);C2(C

C3(CA2c);C4(C

A2b)

A2d)

protejate

D,s3,d1;

multistrat

A2,s3,d1

A2,s3,d1,B,s3,d

B,s3,d1; C,s2,d1

1, C,s3,d1

D,s3,d1; E,d2, F

portanta

(C3-C4) Valorile factorului specific de risc de incendiu (i)

Incombustibile A1/A2,s1,d0 (beton, cǎrǎmidǎ, metal,piatrǎ,alte

1,00

1,10

1,20

1,10

1,30

1,40

1,20

1,40

1,60

materiale incombustibile) Multistrat A2,s3,d1; B,s3,d1;C,s3,d1 Combustibile D,s3,d1;A2,s3,d1;B,s3,d1;C,s3,d1; D,s3,d1; E,d2, F

i = 1,00 (valoare obtinuta datorita elementelor incombustibile ale fatadei si acoperisului)

Factorul masurilor de protectie (M) M = N*S*F =0,72*1,63*1,53 = 1,79 N=n1*n2*n3*n4*n5= 0,80*1,00*1,00*1,00*0,90=0,72

Tabel 12. Factorul n1- dotarea cu stingatoare Stingatoare

Dotare normelor

conform Exista

stingatoare Lipsa

dar insuficiente

stingatoare

sau neintretinute

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 64

Valoare factor n1

1,00

0,90

0,80

n1 = 0,80 (in cadrul compartimentului nu au fost identificate stingatoare) Tabel 13. Factorul n2 â&#x20AC;&#x201C; existenta hidrantilor interiori Hidranti interiori

Dotare

conform Exista hidranti dar Prin

normelor

ori

este

nu nu

sunt

se

echipati impunea echiparea

obligatorie conform standard

dotarea Valoare factor n2

norme

dar

nu

au

fost

prevazuti 0,90

1,00

0,80

n2 = 1,00 (nu este cere dotarea cu hidranti interiori, conform P118/2-2013, cap 4, pct j) Tabel 14. Factorul n3- alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa Alimentarea cu apa din Din gospodarie de apa Din surse naturale reteaua localitatii Asigura

presiunea

incendiu proprie si Asigura

presiunea

si Exista sursa si sunt rampe

debitele necesare

debitele necesare. Exista 2 amenajate pentru masinile

n3 = 1,00

surse de alimentare cu de stingere n3 = 0,70

energie a pompelor. n3 = 1,00 Reteaua nu asigura debitele Asigura

presiunea

si Exista sursa dar nu exista

necesare

debitele necesare. Exista o amenajari pentru masinile

n3 = 0,90

singura sursa de alimentare de stingere cu energie n3 = 0,80

Nu

asigura

debitele

si Nu

asigura

n3 = 0,60 presiunea

si Nu este sursa de apa

presiunile necesare

debitele necesare. Exista o

n3 = 0,80

singura sursa de alimentare cu energie n3 = 0,70

n3 = 0,50

n3 = 1,00 (asigura presiunea si debitele necesare din gospodarie proprie de apa,

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 65

deoarece aceasta a fost proiectata in vederea asigurarii intregului ansamblu constructiv cu sursa de apa pentru incendiu. Alimentarea electrica se face din 2 surse – retea si grup electrogen).

Tabel 15. Factorul n4 – distanta de la hidranti exteriori pana la accesele in constructie Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta d<120 m

d<150 m pentru interventii d<200m. cu motopompe

Pentru

interventie

cu

autospeciale n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00 (se asigura pentru interventii cu motopompe).

Tabel 16. Factorul n5 – existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire Exista personal , inclusiv Nu pe

timpul

noptii

exista

personal

pe Nu

exista

personal

pe

este timpul noptii, personalul timpul noptii, personalul

instruit

este instruit

nu este instruit

N5 = 1,00

n5= 0,90

N5 = 0,80

n5 = 0,90 (pe timpul noptii nu exista personal instruit) S – factor masuri speciale de protectie S=s1*s2*s3*s4*s5*s6=1,05*1,00*1,00*1,30*1,00*1,00*1,20 = 1,63 Tabel 17. Factorul s1 – observarea/semnalizarea incendiilor Detectarea incendiului (s1)

Valoare s1

Se asigura de o persoana de la paza care executa verificari periodice 1,05 in zona inclusiv pe timpul noptii si in zilele libere Se executa verificari prin rond la cel mult 2 ore de un serviciu privat 1,10 cu personal permanent, inclusiv noaptea si in zilele libere Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,20 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la echipe de interventie mobile cu care este contract Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,45 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la o centrala cu supraveghere permanenta

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 66

s1 = 1,05 (observarea se asigura de catre o persoana de paza) Tabel 18. Factorul s2 – alarmarea si anuntarea fortelor de interventie Alarmarea si anuntarea incendiului (s2)

Valoare s2

Alarmarea anuntarea se face verbal de o persoana , de regula de la 1,00 paza Alarmarea si anuntarea se face dintr-un loc in care exista permanent 1,05 un salariat cu un telefon sau de catre echipele mobile Alarmarea /anuntarea se face de o persoana la semnalul centralei de 1,10 semnalizare, instalatiei sprinkler, ori la vizualizarea pe monitor Alarmare/anuntarea se face de serviciul privat propriu la semnalul 1,20 centralei de semnalizare, instalatiei sprinkler, vizualizarea monitorului

s2 = 1,00 (Alarmarea se face verbal de catre o persoana, de regula de la paza) Tabel 19. Factorul s3 – interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta Fara serviciu privat

Serviciu privat de Serviciu categoria II

propriu

privat Serviciu

privat

categoria extern ori serviciu

IV a sau a V a

public de categoria a IV a

s3=1,00

s3=1,10

s3=1,30

s3=1,20

S3 = 1,00 (Fara serviciu privat) Tabel 20. Factorul s4 – interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta Garda interventie

Statie 4 masini

Sectie 6 masini

2 masini S4=1,20

Detasament

8

masini s3=1,30

s3=1,40

s3=1,50

S4 = 1,30 (in caz de incendiu se va putea interveni cu cel putin 4 masini, de la staiile de pompieri din mun. Pitesti) Tabel 21. Factorul s5 – distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie Distanta <10km

10km<distanta <15 km

Distanta>15 km

Timp max 10 min

Timp max 15 min

Timp>15 min

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 67

S5=0,90

S5=1,00

S5=0,80

S5 = 1,00 (in caz de incendiu se va putea interveni in maxim 10 minute, distanta dintre cladirea evaluata si statia de pompieri Pitesti fiind aproximativ max 10 km) Tabel 22. Factorul s6 â&#x20AC;&#x201C; echiparea cu instaltii automate de stingere Instalatii de stingere Exista S6=1,70

tip sprinkler

Nu

este Nu a fost prevazuta S6=0,70

obligatorie S6=1,00

Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drencer sau apa S6=1,50

obligatorie

pulverizanta

S6=1,00

cu

este Nu a fost prevazuta S6=0,70

pornire automata Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drancer cu apa S6=1,20

obligatorie

pulverizanta

S6=1,00

cu

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

pornire manuala Instalatie de stingere Exista

Nu

cu gaz inert aerosoli S6=1,20

obligatorie

cu

S6=1,00

comanda

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

automata

S6 = 1,00

(s-a adoptat valoarea conform P118/2-2013, referitor la echiparea cu

instalatii automate de stingere) Tabel 23. Factorul s7 â&#x20AC;&#x201C; echiparea trape de evacuare fum si gaze Instalatii sau trape Exista

Nu este obligatorie

Nu a fost prevazuta

de

s7=1,00

s7=0,80

evacuare

fumului

si

a s7=1,20

gazelor

fierbinti

s7 = 1,20

(s-a adoptat valoarea conforma datorita existentei ferestrelor vitrate

existente la casa scarii, in treimea superioara a acesteia, care pot fi considerate ca avand rol de desfumare, tinand cont de caracteristicile constructive si regimul de inaltime, numarul de persoane existente in acelasi timp in cadrul compartimentului.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 68

Suprafata casei de scara are 12.66 mp => conform al 3.5.2. din P118/1-99, suprafata minima trebuie sa fie min 5% din suprafata scarii dar nu mai putin de 1 m2. Conditia se considera a fi respectata) F=f1*f 2*f3*f 4*f5*f6=1,50*1,00*0,85*1,00*1,50*0,80 = 1.53 Tabel 24. Factor f1 – grad de rezistenta la foc, in corelatie cu tab 3.2.5. din P118 Grad de rezistenta la foc a Solutia constructiva conform normelor, Factorul f1 constructiei

privind regimul de inaltime

Grad I

Orice tip de cladire

1,50

Grad II

Exclus pentru c;adiri inalte si foarte inalte

1,40

Grad III

Cladiri cu maxim 5 niveluri si maxim 300 1,20 persoane

Grad IV

Cladiri cu maxim 2 nivele si maxim 300 1,10 persoane

Grad V

Cladiri cu un nivel si maxim 300 de persoane

1,00

f1 – 1,50 (conform gradului I de resitenta la foc al compartimentului de incendiu) Tabel 25. Factor f2 – corelare dintre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a comparrimentului de incendiu Grad rezistenta foc

Gradul I-II

de Aria maxima a compartimentului Restrictii

Factorul f2

la (mp) Cladire cu un Cladire cu mai nivel

multe nivele

2500

2500

Orice

fel

de 1,00

cladire Gradul III

1800

1800

Cladire

cu 1,00

maxim 5 nivele Gradul IV

1400

1000

Cladiri

cu 1,00

maxim 2 nivele Gradul V

1000

800

Numai cladiri cu 1,00 un nivel

f2 – 1,00 (valoare conform gradului I de resitenta la foc si incadrarea in maxim 2500 mp, a suprafetei desfasurate construite a compartimentului analizat)

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 69

Tabel 26. Factorul f3 – Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri Situatii posibile

Factorul f3

Cladire independenta

1,00

Exista separare cu elemente antifoc, fata de alte destinatii daca este in

1,00

cladiri comasate sau grupate Nu exista toate cerintele privind separarea la foc fata de alte destinatii in

0,85

cazul in care in cladiri grupate sau comasate (pe verticala sau orizontala) Nu sunt respectate cerintele privind siguranta la foc fata de alte 0,70 destinatii f3 – 0,85 (factor determinat de neindeplinirea art 2.4.22. din P118/1-99 (lipsa usilor ) EI 90 –C in cadrul peretelui rezistent la foc REI 180 de pe axa 1’ Parter), neideplinirea art 2.4.15. din P118/1-99 (existenta geamurilor in cadrul peretilor rezistenti la foc, REI 180, amplasate la etajul 1 si 2, pozitionate la o distanta mai mica de 8 m fata de cota superioara a planseului cladirii (compartimentul de incendiu) parter la care ne raportam, lipsa continuitatii peretelui cu rezistenta la foc EI 180, aflat intre axa D- C si 0’ – 1’ ) Tabel 27. Factorul f4 – desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari Situatii posibile

Factorul f4

Se asigura desfumarea conform normelor privind siguranta la foc

1,20

Nu este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural)

1,00

Nu se asigura desfumarea

0,80

f4 – 1,00 (nu este obligatorie desfumarea deoarece circulatiile verticale sunt iluminate natural, avand geamuri care se deschid, pozitionate in treimea superioara a casei de scara).

Tabel 25. Factorul f5 – conformitatea cailor de evacuare Caile de evacuare trebuie sa respecte in totalitate conditiile

Factorul

normative

1,50

f5-

Nr fluxuri – capacitatea unui flux pentru cladiri administrative conf tab * 3.6.4. P118, adica 80 persoane Numarul cailor de evacuare conf art 3.6.1 din P118

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

*

Pagina 70

Alcatuire si dimensionare coridoare , usi, scari si gabaritele cailor de * evacuare â&#x20AC;&#x201C; latimea conform art 2.6.60 â&#x20AC;&#x201C; 2.6.68. din P118 Comportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tab. 4.2.24 * pentru cladiri obisnuite si tab 4.1.24.

Lungimea si timp de evacuare in una sau in doua directii conform tab.

*

4.2.27pentru cladiri administrative din P118

Daca nu se respecta una sau mai multe criterii, valoarea se diminueaza la: f5=1,00 pentru o cerinta neideplinita f5=0,80 pentru doua cerinte neideplinite f5=0,50 pentru trei cerinte neideplinite f5 = 1,50 (sunt asigurate toate cerintele enuntate in mai sus) Tabel 26. Factorul f6 â&#x20AC;&#x201C; iluminatul de siguranta in cladire Iluminat de siguranta

Exista si este functional

Nuexista sau este defect

Conform I7/2011

f6=1,00

f6=0,80

f6 = 0,80 (nu a fost identificat iluminatul de siguranta in cadrul compartimentului de incendiu) Factorul de gravitate G Tabel 27. Factorul G Tipul cladirii

Gravitatea Persoane (p)<100

101<p<500

p>500

Foarte inalta

2,40

2,70

2,90

Inalta

2,10

2,30

2,40

P+5 pana la P+8

1,80

1,90

2,00

P+2 pana la P+4

1,50

1,60

1,70

P+1

1,30

1,40

1,50

P

1,20

1,30

1,40

G = 1,50 (raportat la regimul de inaltime si numarul de persoane aflate simultan in compartimentul de incendiu considerat) Punerea in pericol. Factorul B B=P/M = 0,78/1,79 = 0,43

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 71

Pericolul de activare. Factorul A A = 1,20 (Valoare data de factorul de aprinzabilitate de surse si factorii favorizanti este dat de chibrit, bricheta, tigara, hartii) Riscul de incendiu Potrivit prevederilor normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul e incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat.

Ref < sau = R a - Riscul de incendiu efectiv Ref Ref=B*A= (P/N*S*F) * A*G Ref = 0,43*1,2*1,50= 0.774 -

Riscde incendiu acceptat R a

Ra = phe*Rir Phe â&#x20AC;&#x201C; 1,10 (pericol pentru persoane - incadrare in cladiri intre P+1 si P+3) Rir= 1,20 (dat de factorul c â&#x20AC;&#x201C; periculozitatea materialelor) Ra =1,10*1,20 =1,32 In concluzie: Ref=0,774 Ra =1,32 Ref<R a , rezulta ca conditia este satisfacuta Securitatea la incendiu Sig=Ra/R ef Sig = 1,70 Sig>1 Concluzie: Securitatea la incendiu este corespunzatoare

Compartiment de incendiu numarul 2.

Pericolul potential de incendiu (P) P=P1*P2 = 1.56*0.63 = 0.98 P1 = q*c*r*k = 1.30*1.20*1.00*1.00 = 1.56 Tabel 28. Valoarea q

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 72

Densitatea

sarcinii Valorile

termice

factorului

Densitatea sarcinii termice

Valorile factorului

qs MJ/m2

qs MJ/m2

specific q

Pana la 50

0,6

1201-1680

1,6

51-75

0,7

1681-2500

1,7

76-105

0,8

2501-3500

1,8

106-150

0,9

3501-5000

1,9

151-210

1,0

5001-7000

2,0

211-300

1,1

7001-10000

2,1

301-420

1,2

10001-14000

2,2

421-600

1,3

14001-20000

2,3

601-840

1,4

20001-28000

2,4

841-1200

1,5

Peste 28000

2,5

specific q

q = 1,30 (conform sarcina termica raportata la intreaga suprafata a compartimentului de incendiu 454,80 Kj/m2) Tabel 29. Valoarea c Valorile Clasa

de

periculozitate

a

materialelor

şi

depozitate

substanţelor factorului specific c

P1 şi P2A-Materiale incombustibile, fǎrǎ periculozitate

1,00

P2B şi P2C-Materiale cu periculozitate redusǎ

1,05

P3A, P3B şi P3C- Materiale cu periculozitate medie

1,10

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 73

P4A, P4B şi P4C- Materiale cu periculozitate mare

1,20

P4D, P4E, P4F- Materiale cu periculozitate mare

1,40

P5A, P5B, P5C, P5D, P5E, P5F, P5G, P5H-periculozitate foarte mare

1,60

c = 1.20 (data de: P4B - materiale combustibile cu viteza de ardere mare sau cu putere calorifica mai mare de 27,3 j/kg-indiferent de forma de ambalare, conform tab. 6.2.19. din P118/1-99 ‘’clasificarea materialelor si substantelor depozitate dupa clasa de periculozitate’’).

Tabel 30. Valoarea r Valoarea Pericol dat de fum

factorului

specific r

mic (normal)

1,00

Mediu

1,10

Mare

1,20

r = 1.00 (caracterizat de arderea produselor din lemn, hartie, fibre naturale) Tabel 31. Valoarea k Gradul de pericol de toxicitate Valorile factorului specific de sau coroziune

risc

mic (normal)

1,00

Mediu

1,10

Mare

1,20

k

k = 1.00 (marfuri care prin ardere, dau dioxidul de carbon si vapori de apa, nerezultand combinatii ale oxigenului cu alte elemente ori particule grele. Ex: lemn,

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 74

hartie, textile, carton, zahar, fibre naturale) P2 = e*g*i = 1.15*0.5*1.10 = 0.63 Tabel 32. Valoarea e.

Inlatimea

utila

a Factorul e

Factorul e

Factorul e

Qm<200Mj/mp

Qm<1000Mj/mp

Qm>1000Mj/mp

Mica

medie

mare

Mai mare de 10 m

1,00

1,25

1,50

Pana la 10 m

1,00

1,15

1,30

Pana in 7 m

1,00

1,00

1,00

cladirii

e = 1.15 (este determinat de inaltimea utila 9.05 m si sarcina termica 454.80Mj/mp. Se precizeaza ca acest compartiment de incendiu are un regim de inaltime P) Tabel 33. Valoarea g Valoarea factorului specific de risc de incendiu ‘’g’’ S mp

Raportul lungime/latime a compartimentului antifoc 8:1

7:1

6:1

5:1

4:1

3:1

2:1

1:1

g

800

770

730

680

630

580

500

400

0.4

1200

1150

1090

1030

950

870

760

600

0.5

1600

1530

1450

1370

1270

1150

1010

800

0.6

2000

1900

1800

1700

1600

1450

1250

1000

0.8

2400

2300

2200

2050

1900

1750

1500

1200

1.0

4000

3800

3600

3400

3200

2900

2500

2000

1.2

6000

5700

5500

5100

4800

4300

3800

3000

1.4

8000

7700

7300

6800

6300

5800

5000

4000

1.6

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 75

10000

9600

9100

8500

7900

7200

6300

5000

1.8

12000

11500

10900

10300

9500

8700

7600

6000

2.0

14000

13400

12700

12000

11100

10100

8800

7000

2.2

16000

15300

14500

13700

12700

11500

10100

8000

2.4

18000

17200

16400

15400

14300

13000

11300

9000

2.6

20000

19100

18200

17100

15900

14400

12600

10000

2.8

22000

21000

20000

18800

17500

15900

13900

11000

3.0

24000

23000

21800

20500

19000

17300

15100

12000

3.2

26000

24900

23600

22200

20600

18700

16400

13000

3.4

28000

26800

25400

23900

22200

20200

17600

14000

3.6

32000

30600

29100

27400

25400

23100

20200

16000

3.8

36000

34400

32700

30800

28600

26000

22700

18000

4.0

40000

38300

36300

35300

31700

28800

25200

20000

4.2

44000

42100

40000

37600

34900

31700

27700

22000

4.4

52000

49800

47200

44500

41300

37500

32800

26000

4.6

60000

57400

54500

51300

47600

43300

37800

30000

4.8

68000

65000

61800

58100

54000

49000

42800

34000

5.0

g = 0,5 (raportul dintre lungime si latime este 1.17, iar suprafata totala a compartimentului de incendiu este de 454,80 mp. S-a considerat raportul de 2:1 si aria de pana la 760 mp, ceea ce a rezultat coeficientul 0,5) Tabelul 34. Valoarea i Elem. fatadei Ĺ&#x;i Incombusti ĂŽnvelitorii bile acoperisului C0(CA1)

Combustibile

Combustibile C3(CA2c);C4(C

C1(CA2a);C2(C

A2d)

A2b) D,s3,d1;

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 76

A1/A2,s1,d0 (C0)

protejate multistrat A2,s3,d1,B,s3,d 1, C,s3,d1

Structura

A2,s3,d1 B,s3,d1; C,s2,d1 D,s3,d1; E,d2, F (C3-C4)

Portanta Valorile factorului specific de risc de incendiu (i) Incombustibile A1/A2,s1,d0

1,00

1,10

1,20

1,10

1,30

1,40

1,20

1,40

1,60

(beton, cǎrǎmidǎ, metal,piatrǎ,alte materiale incombustibile) Multistrat A2,s3,d1; B,s3,d1;C,s3,d1 Combustibile D,s3,d1;A2,s3,d1;B,s3,d1;C,s3,d1; D,s3,d1; E,d2, F

i = 1,10 (valoare obtinuta conform clasei de reactie la foc. Elementele structurii de rezistenta sunt din beton armat si metal – clasa combustibilitate C0 si C1, reactia la foc A1; elementele fatadei si invelitorii realizate din panouri termoizolante tip sandwich cu vata minerala pe interior si tabla zincata pe exterior de ambele parti – clasa combustibilitate C1 (CA2a), clasa de reactie la foc B(s2d0)).

Factorul masurilor de protectie (M) M = N*S*F =0,90*1,63*0.97 = 1,42 N=n1*n2*n3*n4*n5= 1,00*1,00*1,00*1,00*0,90=0,90

Tabel 35. Factorul n1- dotarea cu stingatoare

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 77

Stingatoare

Dotare

Valoare factor n1

conform Exista

stingatoare Lipsa

stingatoare

normelor

dar insuficiente

sau neintretinute

1,00

0,90

0,80

n1 = 1,00 (in cadrul compartimentului au fost identificate 4 stingatoare cu publere P6. Se considera a fi suficiente, confort art. 5.10.2. din P118/1-99. Un stingator de min 6 kg la 150 mp pentru depozite de categoria A,B,C ) Tabel 36. Factorul n2 â&#x20AC;&#x201C; existenta hidrantilor interiori Hidranti interiori

Dotare

conform Exista hidranti dar Prin

normelor

ori

este

nu nu

sunt

Valoare factor n2

dar

nu

au

fost

prevazuti 0,90

1,00

se

echipati impunea echiparea

obligatorie conform standard

dotarea

norme

0,80

n2 = 1,00 (nu este necesara dotarea cu hidranti interiori, conform P118/2-2013, cap 4, pct l.

Echiparea compartimentelor de incendiu cu hidranti interiori este

obligatorie doar in cazul in care suprafata desfasurata a acestuia depaseste 600 m2) Tabel 37. Factorul n3- alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa Alimentarea cu apa din Din gospodarie de apa Din surse naturale reteaua localitatii Asigura

presiunea

debitele necesare n3 = 1,00

incendiu proprie si Asigura

presiunea

si Exista sursa si sunt rampe

debitele necesare. Exista 2 amenajate pentru masinile surse de alimentare cu de stingere energie a pompelor.

n3 = 0,70

n3 = 1,00

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 78

Reteaua nu asigura debitele Asigura necesare

presiunea

si Exista sursa dar nu exista

debitele necesare. Exista o amenajari pentru masinile singura sursa de alimentare de stingere

n3 = 0,90

cu energie n3 = 0,80

Nu

asigura

debitele

presiunile necesare

si Nu

asigura

n3 = 0,60 presiunea

si Nu este sursa de apa

debitele necesare. Exista o singura sursa de alimentare

n3 = 0,80

cu energie n3 = 0,70 n3 = 0,50

n3 = 1,00 (asigura presiunea si debitele necesare din gospodarie proprie de apa, deoarece aceasta a fost proiectata in vederea asigurarii intregului ansamblu constructiv cu sursa de apa pentru incendiu. Alimentarea electrica se face din 2 surse â&#x20AC;&#x201C; retea si grup electrogen).

Tabel 38. Factorul n4 â&#x20AC;&#x201C; distanta de la hidranti exteriori pana la accesele in constructie Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta d<120 m

d<150 m pentru interventii d<200m. cu motopompe

Pentru

interventie

cu

autospeciale n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00 (se asigura pentru interventii cu motopompe. ).

Tabel 39. Factorul n5 â&#x20AC;&#x201C; existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire Exista personal , inclusiv Nu pe

timpul

instruit

noptii

exista

personal

pe Nu

exista

personal

pe

este timpul noptii, personalul timpul noptii, personalul este instruit

nu este instruit

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 79

N5 = 1,00

n5= 0,90

N5 = 0,80

n5 = 0,90 (pe timpul noptii nu exista personal instruit) S â&#x20AC;&#x201C; factor masuri speciale de protectie S=s1*s2*s3*s4*s5*s6=1,05*1,00*1,00*1,30*1,00*1,00*1,20 = 1,63 Tabel 40. Factorul s1 â&#x20AC;&#x201C; observarea/semnalizarea incendiilor Detectarea incendiului (s1)

Valoare s1

Se asigura de o persoana de la paza care executa verificari periodice 1,05 in zona inclusiv pe timpul noptii si in zilele libere Se executa verificari prin rond la cel mult 2 ore de un serviciu privat 1,10 cu personal permanent, inclusiv noaptea si in zilele libere Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,20 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la echipe de interventie mobile cu care este contract Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,45 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la o centrala cu supraveghere permanenta

s1 = 1,05 (observarea se asigura de catre o persoana de paza) Tabel 41. Factorul s2 â&#x20AC;&#x201C; alarmarea si anuntarea fortelor de interventie Alarmarea si anuntarea incendiului (s2)

Valoare s2

Alarmarea anuntarea se face verbal de o persoana , de regula de la 1,00 paza Alarmarea si anuntarea se face dintr-un loc in care exista permanent 1,05 un salariat cu un telefon sau de catre echipele mobile Alarmarea /anuntarea se face de o persoana la semnalul centralei de 1,10 semnalizare, instalatiei sprinkler, ori la vizualizarea pe monitor

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 80

Alarmare/anuntarea se face de serviciul privat propriu la semnalul 1,20 centralei de semnalizare, instalatiei sprinkler, vizualizarea monitorului

s2 = 1,00 (Alarmarea se face verbal de catre o persoana, de regula de la paza) Tabel 42. Factorul s3 – interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta Fara serviciu privat

Serviciu privat de Serviciu categoria II

propriu

privat Serviciu

privat

categoria extern ori serviciu

IV a sau a V a

public de categoria a IV a

s3=1,00

s3=1,10

s3=1,30

s3=1,20

S3 = 1,00 (Fara serviciu privat) Tabel 43. Factorul s4 – interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta Garda interventie

Statie 4 masini

Sectie 6 masini

Detasament masini

2 masini s4=1,20

8

s3=1,40

s3=1,30

s3=1,50

s4 = 1,30 (in caz de incendiu se va putea interveni cu cel putin 4 masini, de la staiile de pompieri din mun. Pitesti) Tabel 44. Factorul s5 – distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie Distanta <10km

10km<distanta <15 km

Distanta>15 km

Timp max 10 min

Timp max 15 min

Timp>15 min

S5=1,00

S5=0,90

S5=0,80

S5 = 1,00 (in caz de incendiu se va putea interveni in maxim 10 minute, distanta dintre cladirea evaluata si statia de pompieri Pitesti fiind aproximativ max 10 km) Tabel 45. Factorul s6 – echiparea cu instaltii automate de stingere

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 81

Instalatii de stingere Exista

Nu

tip sprinkler

obligatorie

S6=1,70

este Nu a fost prevazuta S6=0,70

S6=1,00 Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drencer sau apa

obligatorie

pulverizanta

S6=1,50

cu

Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drancer cu apa

obligatorie

S6=1,20

cu

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

S6=1,00

pornire manuala Instalatie de stingere Exista

Nu

cu gaz inert aerosoli

obligatorie

cu

S6=0,70

S6=1,00

pornire automata

pulverizanta

este Nu a fost prevazuta

S6=1,20

comanda

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

S6=1,00

automata

S6 = 1,00 (s-a adoptat valoarea conform art. 7.1., lit f din P118/2-2013, referitor la echiparea cu instalatii automate de stingere. Instalatiile de stingere cu sprinklere devine obligatorie pentru cladirile/compartimentele de incendiu avand destinatia de productie/depozitare, a caror suprafata depesesc 600 m 2) Tabel 46. Factorul s7 â&#x20AC;&#x201C; echiparea trape de evacuare fum si gaze Instalatii sau trape Exista de

evacuare

fumului

si

a

gazelor

s7=1,20

Nu este obligatorie

Nu a fost prevazuta

s7=1,00

s7=0,80

fierbinti

s7 = 1,20

(valoare a fost adoptata datorita existentei desfumarilor, atat celor

instalate in cadrul invelitorii, cat si cele existente pe fatada laterala. Desfumarile sunt in stare de functionare, cu actionare manuala, considerate conform art 3.5.2

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 82

din P118/1-99 , min 1% din suprafata depozitelor cu adancimea nu mai mare fata de peretele exterior decat 30.00m) F=f1*f 2*f3*f 4*f5*f6=1,20*1,00*0,85*1,20*1,00*0,80 = 0,97 Tabel 47. Factor f1 – grad de rezistenta la foc, in corelatie cu tab 3.2.5. din P118 Grad de rezistenta la foc a Solutia constructiva conform normelor, Factorul f1 constructiei

privind regimul de inaltime

Grad I

Orice tip de cladire

1,50

Grad II

Exclus pentru cladiri inalte si foarte inalte

1,40

Grad III

Cladiri cu maxim 5 niveluri si maxim 300 1,20 persoane

Grad IV

Cladiri cu maxim 2 nivele si maxim 300 1,10 persoane

Grad V

Cladiri cu un nivel si maxim 300 de persoane

1,00

f1 – 1,20 (conform tab. 2.1.9. din P118/1-99, gradului III de resitenta la foc al compartimentului de incendiu) Tabel 48. Factor f2 – corelare dintre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a comparrimentului de incendiu Grad rezistenta foc

Gradul I-II

de Aria maxima a compartimentului Restrictii

Factorul f2

la (mp) Cladire cu un Cladire cu mai nivel

multe nivele

2500

2500

Orice

fel

de 1,00

cladire Gradul III

1800

1800

Cladire

cu 1,00

maxim 5 nivele Gradul IV

1400

1000

Cladiri

cu 1,00

maxim 2 nivele

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 83

Gradul V

1000

800

Numai cladiri cu 1,00 un nivel

f2 – 1,00 (valoare conform tab.5.2.5 dinP118/1-99, pentru cladiri/ compartimente de incendiu, categoria pericol de incendiu C(BE2), gradul III de resitenta la foc, regim de inaltime parter) Tabel 49. Factorul f3 – Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri Situatii posibile

Factorul f3

Cladire independenta

1,00

Exista separare cu elemente antifoc, fata de alte destinatii daca este in 1,00 cladiri comasate sau grupate Nu exista toate cerintele privind separarea la foc fata de alte destinatii in

0,85

cazul in care in cladiri grupate sau comasate (pe verticala sau orizontala) Nu sunt respectate cerintele privind siguranta la foc fata de alte 0,70 destinatii

f3 – 0,85 (factor determinat de neindeplinirea art 2.4.22. din P118/1-99 privind lipsa usilor EI 90 –C in cadrul peretelui rezistent la foc REI 180 de pe axa 1’ – Parter, lipsa usilor EI 90 –C in cadrul peretelui rezistent la foc REI 180 dintre axele D si C, lipsa usilor EI 90 –C in cadrul peretelui rezistent la foc REI 180 pozitionat pe axa 5, existenta geamurilor amplasate in cadrul peretelui rezistent la foc, REI 180, amplasat intre axele C si D, pozitionate incepand cu cota Hp +2.50 pana in partea inferioara a invelitorii – fapt inacceptat in cadrul peretilor rezistenti la foc).

Tabel 50. Factorul f4 – desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari Situatii posibile

Factorul f4

Se asigura desfumarea conform normelor privind siguranta la foc

1,20

Nu este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural)

1,00

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 84

Nu se asigura desfumarea

0,80

f4 – 1,20 (se asigura desfumarea conform art 2.5.12 din P118/1-99, deoarece desfumarile sunt pozitionate in treimea superioara a peretilor exteriori, introducerile de aer se pot realiza pe usile de acces. Desfumarile sunt in stare de functionare, cu actionare manuala, considerate conform art 3.5.2 din P118/1-99 , min 1% din suprafata depozitelor cu adancimea nu mai mare fata de peretele exterior decat 30.00m).

Tabel 51. Factorul f5 – conformitatea cailor de evacuare Caile de evacuare trebuie sa respecte in totalitate conditiile

Factorul

normative

1,50

f5-

Nr fluxuri – capacitatea unui flux pentru cladiri de depozitare/productie * conf tab 5.6.12. P118, adica 75 persoane Numarul cailor de evacuare conf art 5.6.13. si 2.6.12 din P118

*

Alcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari si gabaritele cailor de * evacuare – latimea conform art 2.6.60 – 2.6.68. din P118 Comportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare pentru cladiri de * productie si/sau depozitare si tab 4.1.8.

Lungimea si timp de evacuare in una sau in doua directii conform tab.

*

5.6.13. pentru cladiri de productie si/sau depozitare din P118

Daca nu se respecta una sau mai multe criterii, valoarea se diminueaza la: f5=1,00 pentru o cerinta neideplinita f5=0,80 pentru doua cerinte neideplinite f5=0,50 pentru trei cerinte neideplinite f5 = 1,00 (usa a doua de evacuare, ce face posibil evacuarea in caz de incendiu printr-un an spatiu de depozitare alaturat, cu perete comun si in care pericolul de incendiu nu exista deoarece este un spatiu neutilzat, fara materiale combustibile, nu nu are performanta la foc ) Tabel 52. Factorul f6 – iluminatul de siguranta in cladire Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 85

Iluminat de siguranta

Exista si este functional

Nu exista sau este defect

Conform I7/2011

f6=1,00

f6=0,80

f6 = 0,80 (nu a fost identificat iluminatul de siguranta in cadrul compartimentului de incendiu) Factorul de gravitate G Tabel 53. Factorul G Tipul cladirii

Gravitatea Persoane (p)<100

101<p<500

p>500

Foarte inalta

2,40

2,70

2,90

Inalta

2,10

2,30

2,40

P+5 pana la P+8

1,80

1,90

2,00

P+2 pana la P+4

1,50

1,60

1,70

P+1

1,30

1,40

1,50

P

1,20

1,30

1,40

G = 1,20 (raportat la regimul de inaltime si numarul de persoane aflate simultan in compartimentul de incendiu considerat) Punerea in pericol . Factorul B B=P/M = 0,98/1,42 = 0,69 Pericolul de activare. Factorul A A = 1,20 (Valoare data de factorul de aprinzabilitate de surse si factorii favorizanti este dat de chibrit, bricheta, tigara, hartii) Riscul de incendiu Potrivit prevederilor normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul e incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat Ref < sau = R a - Riscul de incendiu efectiv Ref

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 86

Ref=B*A= (P/N*S*F) * A*G Ref = 0,69*1,2*1,20= 0.99 -

Riscde incendiu acceptat R a

Ra = phe*Rir Phe â&#x20AC;&#x201C; 1,05 (pericol pentru persoane - incadrare in cladiri Parter) Rir= 1,20 (dat de factorul c â&#x20AC;&#x201C; periculozitatea materialelor) Ra =1,05*1,20 =1,26 In concluzie: Ref=0,99 Ra =1,26 Ref<R a , rezulta ca conditia este satisfacuta Securitatea la incendiu Sig=Ra/R ef Sig = 1.27 Sig>1 Concluzie: Securitatea la incendiu este corespunzatoare

Compartiment de incendiu numarul 3.

Pericolul potential de incendiu (P) P=P1*P2 = 1.68*1.26 = 2.11 P1 = q*c*r*k = 1.40*1.20*1.00*1.00 = 1.68 Tabel 54. Valoarea q Densitatea termice

sarcinii Valorile factorului

Densitatea sarcinii termice qs MJ/m2

Valorile factorului

qs MJ/m2

specific q

Pana la 50

0,6

1201-1680

1,6

51-75

0,7

1681-2500

1,7

76-105

0,8

2501-3500

1,8

106-150

0,9

3501-5000

1,9

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

specific q

Pagina 87

151-210

1,0

5001-7000

2,0

211-300

1,1

7001-10000

2,1

301-420

1,2

10001-14000

2,2

421-600

1,3

14001-20000

2,3

601-840

1,4

20001-28000

2,4

841-1200

1,5

Peste 28000

2,5

q = 1,40 (conform sarcina termica raportata la intreaga suprafata a compartimentului de incendiu 454,80 Kj/m2) Tabel 55. Valoarea c Valorile Clasa

de

periculozitate

a

materialelor

şi

depozitate

substanţelor factorului specific c

P1 şi P2A-Materiale incombustibile, fǎrǎ periculozitate

1,00

P2B şi P2C-Materiale cu periculozitate redusǎ

1,05

P3A, P3B şi P3C- Materiale cu periculozitate medie

1,10

P4A, P4B şi P4C- Materiale cu periculozitate mare

1,20

P4D, P4E, P4F- Materiale cu periculozitate mare

1,40

P5A, P5B, P5C, P5D, P5E, P5F, P5G, P5H-periculozitate foarte mare

1,60

c = 1.20 (data de: P4B - materiale combustibile cu viteza de ardere mare sau cu putere calorifica mai mare de 27,3 j/kg-indiferent de forma de ambalare, conform tab. 6.2.19. din P118/1-99 ‘’clasificarea materialelor si substantelor depozitate dupa clasa de periculozitate’’).

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 88

Tabel 56. Valoarea r Valoarea

factorului

specific

Pericol dat de fum

r mic (normal)

1,00

Mediu

1,10

Mare

1,20

r = 1.00 (caracterizat de arderea produselor din lemn, hartie, fibre naturale)

Tabel 57. Valoarea k Gradul de pericol de toxicitate Valorile factorului specific de sau coroziune

risc

mic (normal)

1,00

Mediu

1,10

Mare

1,20

k

k = 1.00 (marfuri care prin ardere, dau dioxidul de carbon si vapori de apa, nerezultand combinatii ale oxigenului cu alte elemente ori particule grele. Ex: lemn, hartie, textile, carton, zahar, fibre naturale)

P2 = e*g*i = 1.15*1.0*1.10 = 1,26

Tabel 58. Valoarea e.

Inlatimea

utila

a Factorul e

Factorul e

Factorul e

cladirii

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 89

Qm<200Mj/mp

Qm<1000Mj/mp

Qm>1000Mj/mp

Mica

medie

mare

Mai mare de 10 m

1,00

1,25

1,50

Pana la 10 m

1,00

1,15

1,30

Pana in 7 m

1,00

1,00

1,00

e = 1.15 (este determinat de inaltimea utila 9.05 m si sarcina termica 726.71 Mj/mp.

Se precizeaza ca acest compartiment de incendiu are un regim de inaltime P)

Tabel 59. Valoarea g Valoarea factorului specific de risc de incendiu ‘’g’’ S mp

Raportul lungime/latime a compartimentului antifoc 8:1

7:1

6:1

5:1

4:1

3:1

2:1

1:1

g

800

770

730

680

630

580

500

400

0.4

1200

1150

1090

1030

950

870

760

600

0.5

1600

1530

1450

1370

1270

1150

1010

800

0.6

2000

1900

1800

1700

1600

1450

1250

1000

0.8

2400

2300

2200

2050

1900

1750

1500

1200

1.0

4000

3800

3600

3400

3200

2900

2500

2000

1.2

6000

5700

5500

5100

4800

4300

3800

3000

1.4

8000

7700

7300

6800

6300

5800

5000

4000

1.6

10000

9600

9100

8500

7900

7200

6300

5000

1.8

12000

11500

10900

10300

9500

8700

7600

6000

2.0

14000

13400

12700

12000

11100

10100

8800

7000

2.2

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 90

16000

15300

14500

13700

12700

11500

10100

8000

2.4

18000

17200

16400

15400

14300

13000

11300

9000

2.6

20000

19100

18200

17100

15900

14400

12600

10000

2.8

22000

21000

20000

18800

17500

15900

13900

11000

3.0

24000

23000

21800

20500

19000

17300

15100

12000

3.2

26000

24900

23600

22200

20600

18700

16400

13000

3.4

28000

26800

25400

23900

22200

20200

17600

14000

3.6

32000

30600

29100

27400

25400

23100

20200

16000

3.8

36000

34400

32700

30800

28600

26000

22700

18000

4.0

40000

38300

36300

35300

31700

28800

25200

20000

4.2

44000

42100

40000

37600

34900

31700

27700

22000

4.4

52000

49800

47200

44500

41300

37500

32800

26000

4.6

60000

57400

54500

51300

47600

43300

37800

30000

4.8

68000

65000

61800

58100

54000

49000

42800

34000

5.0

g = 1,0 (raportul dintre lungime si latime este 3.04, iar suprafata totala a compartimentului de incendiu este de 1680.00 mp. S-a considerat raportul de 3:1 si aria de pana la 1750 mp, ceea ce a rezultat coeficientul 1,0)

Tabelul 60. Valoarea i

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 91

Elem. fatadei şi

Combustibile

învelitorii Incombusti acoperisului bile C0(CA1)

C1(CA2a);C2(C A2b) protejate multistrat

A1/A2,s1,d0 A2,s3,d1,B,s3,d (C0)

1, C,s3,d1

Structura

Combustibile C3(CA2c);C4(C A2d) D,s3,d1; A2,s3,d1 B,s3,d1; C,s2,d1 D,s3,d1; E,d2, F (C3-C4)

portanta Valorile factorului specific de risc de incendiu (i) Incombustibile A1/A2,s1,d0 (beton,

cǎrǎmidǎ,

metal,piatrǎ,alte

materiale

1,00

1,10

1,20

1,10

1,30

1,40

1,20

1,40

1,60

incombustibile) Multistrat A2,s3,d1; B,s3,d1;C,s3,d1 Combustibile D,s3,d1;A2,s3,d1;B,s3,d1;C,s3,d1; D,s3,d1; E,d2, F

i = 1,10 (valoare obtinuta conform clasei de reactie la foc. Elementele structurii de rezistenta sunt din beton armat si metal – clasa combustibilitate C0 si C1, reactia la foc A1; elementele fatadei si invelitorii realizate din panouri termoizolante tip sandwich cu vata minerala pe interior si tabla zincata pe exterior de ambele parti – clasa combustibilitate C1 (CA2a), clasa de reactie la foc B(s2d0)).

Factorul masurilor de protectie (M)

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 92

M = N*S*F =0,90*1,14*0,80 =0.82 N=n1*n2*n3*n4*n5= 1,00*1,00*1,00*1,00*0,90=0,90

Tabel 61. Factorul n1- dotarea cu stingatoare Stingatoare

Dotare

Valoare factor n1

conform Exista

stingatoare Lipsa

stingatoare

normelor

dar insuficiente

sau neintretinute

1,00

0,90

0,80

n1 = 1,00 (in cadrul compartimentului au fost identificate 12 stingatoare cu publere P6. Se considera a fi suficiente, conform art. 5.10.2. din P118/1-99 1 stingator 6kg la 150 mp.)

Tabel 62. Factorul n2 â&#x20AC;&#x201C; existenta hidrantilor interiori Hidranti interiori

Dotare

conform Exista hidranti dar Prin

normelor

ori

este

nu nu

sunt

Valoare factor n2

se

echipati impunea echiparea

obligatorie conform standard

dotarea

norme

dar

nu

au

fost

prevazuti 0,90

1,00

0,80

n2 = 1,00 (se considera ca instalatiile de stingere cu hidranti interiori sunt functionale, cu 2 jeturi simultane pe punct, incadrandu-se in prevederile normativului P118/2-99, cap 4).

Tabel 63. Factorul n3- alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa Alimentarea cu apa din Din gospodarie de apa Din surse naturale reteaua localitatii Asigura

presiunea

debitele necesare n3 = 1,00

incendiu proprie si Asigura

presiunea

si Exista sursa si sunt rampe

debitele necesare. Exista 2 amenajate pentru masinile surse

de

alimentare

energie a pompelor.

cu de stingere n3 = 0,70

n3 = 1,00

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 93

Reteaua nu asigura debitele Asigura necesare

presiunea

si Exista sursa dar nu exista

debitele necesare. Exista o amenajari pentru masinile singura sursa de alimentare de stingere

n3 = 0,90

cu energie n3 = 0,80

Nu

asigura

debitele

presiunile necesare n3 = 0,80

si Nu

asigura

n3 = 0,60 presiunea

si Nu este sursa de apa

debitele necesare. Exista o singura sursa de alimentare cu energie n3 = 0,70 n3 = 0,50

n3 = 1,00 (asigura presiunea si debitele necesare din gospodarie proprie de apa, deoarece aceasta a fost proiectata in vederea asigurarii intregului ansamblu constructiv cu sursa de apa pentru incendiu. Alimentarea electrica se face din 2 surse â&#x20AC;&#x201C; retea si grup electrogen).

Tabel 64. Factorul n4 â&#x20AC;&#x201C; distanta de la hidranti exteriori pana la accesele in constructie Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta d<120 m

d<150 m pentru interventii d<200m. cu motopompe

Pentru

interventie

cu

autospeciale n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00 (se asigura pentru interventii cu motopompe).

Tabel 65. Factorul n5 â&#x20AC;&#x201C; existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 94

Exista personal , inclusiv Nu pe

timpul

noptii

exista

personal

pe Nu

exista

personal

pe

este timpul noptii, personalul timpul noptii, personalul

instruit

este instruit

nu este instruit

N5 = 1,00

n5= 0,90

N5 = 0,80

n5 = 0,90 (pe timpul noptii nu exista personal instruit) S â&#x20AC;&#x201C; factor masuri speciale de protectie S=s1*s2*s3*s4*s5*s6=1,05*1,00*1,00*1,30*1,00*0,70*1,20 = 1,14 Tabel 66. Factorul s1 â&#x20AC;&#x201C; observarea/semnalizarea incendiilor Detectarea incendiului (s1)

Valoare s1

Se asigura de o persoana de la paza care executa verificari periodice 1,05 in zona inclusiv pe timpul noptii si in zilele libere Se executa verificari prin rond la cel mult 2 ore de un serviciu privat 1,10 cu personal permanent, inclusiv noaptea si in zilele libere Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,20 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la echipe de interventie mobile cu care este contract Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,45 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la o centrala cu supraveghere permanenta

s1 = 1,05 (observarea se asigura de catre o persoana de paza) Tabel 68. Factorul s2 â&#x20AC;&#x201C; alarmarea si anuntarea fortelor de interventie Alarmarea si anuntarea incendiului (s2)

Valoare s2

Alarmarea anuntarea se face verbal de o persoana , de regula de la 1,00 paza

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 95

Alarmarea si anuntarea se face dintr-un loc in care exista permanent 1,05 un salariat cu un telefon sau de catre echipele mobile Alarmarea /anuntarea se face de o persoana la semnalul centralei de 1,10 semnalizare, instalatiei sprinkler, ori la vizualizarea pe monitor Alarmare/anuntarea se face de serviciul privat propriu la semnalul 1,20 centralei de semnalizare, instalatiei sprinkler, vizualizarea monitorului

s2 = 1,00 (Alarmarea se face verbal de catre o persoana, de regula de la paza) Tabel 69. Factorul s3 â&#x20AC;&#x201C; interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta Fara serviciu privat

Serviciu privat de Serviciu categoria II

propriu

privat Serviciu

privat

categoria extern ori serviciu

IV a sau a V a

public de categoria a IV a

s3=1,00

s3=1,10

s3=1,30

s3=1,20

S3 = 1,00 (Fara serviciu privat) Tabel 70. Factorul s4 â&#x20AC;&#x201C; interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta Garda interventie

Statie 4 masini

Sectie 6 masini

8

masini

2 masini s4=1,20

Detasament

s3=1,30

s3=1,40

s3=1,50

s4 = 1,30 (in caz de incendiu se va putea interveni cu cel putin 4 masini, de la staiile de pompieri din mun. Pitesti) Tabel 71. Factorul s5 â&#x20AC;&#x201C; distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 96

Distanta <10km

10km<distanta <15 km

Distanta>15 km

Timp max 10 min

Timp max 15 min

Timp>15 min

S5=1,00

S5=0,90

S5=0,80

S5 = 1,00 (in caz de incendiu se va putea interveni in maxim 10 minute, distanta dintre cladirea evaluata si statia de pompieri Pitesti fiind aproximativ max 10 km) Tabel 72. Factorul s6 â&#x20AC;&#x201C; echiparea cu instaltii automate de stingere Instalatii de stingere Exista tip sprinkler

S6=1,70

Nu este obligatorie

Nu a fost prevazuta

S6=1,00

S6=0,70

Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drencer sau apa

obligatorie

pulverizanta

S6=1,50

cu

Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drancer cu apa

obligatorie

S6=1,20

cu

Instalatie de stingere Exista

Nu

cu gaz inert aerosoli

obligatorie

automata

comanda

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

S6=1,00

pornire manuala

cu

S6=0,70

S6=1,00

pornire automata

pulverizanta

este Nu a fost prevazuta

S6=1,20

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

S6=1,00

S6 = 0.70 (s-a adoptat valoarea conform art. 7.1., lit f din P118/2-2013, referitor la echiparea cu instalatii automate de stingere. Instalatiile de stingere cu sprinklere devine obligatorie pentru cladirile/compartimentele de incendiu avand destinatia de productie/depozitare, a caror suprafata depeseste 600 m 2) Tabel 73. Factorul s7 â&#x20AC;&#x201C; echiparea trape de evacuare fum si gaze

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 97

Instalatii sau trape Exista de

evacuare

fumului

si

a

gazelor

s7=1,20

Nu este obligatorie

Nu a fost prevazuta

s7=1,00

s7=0,80

fierbinti

s7 = 1,20

(valoare a fost adoptata datorita existentei desfumarilor, atat celor

instalate in cadrul invelitorii, cat si cele existente pe fatada laterala. Desfumarile sunt in stare de functionare, cu actionare manuala)

F=f1*f 2*f3*f 4*f5*f6=1,20*1,00*0,70*1,20*1,00*0,80 = 0.80 Tabel 74. Factor f1 â&#x20AC;&#x201C; grad de rezistenta la foc, in corelatie cu tab 3.2.5. din P118 Grad de rezistenta la foc a Solutia constructiva conform normelor, Factorul f1 constructiei

privind regimul de inaltime

Grad I

Orice tip de cladire

1,50

Grad II

Exclus pentru cladiri inalte si foarte inalte

1,40

Grad III

Cladiri cu maxim 5 niveluri si maxim 300 1,20 persoane

Grad IV

Cladiri cu maxim 2 nivele si maxim 300 1,10 persoane

Grad V

Cladiri cu un nivel si maxim 300 de persoane

1,00

f1 â&#x20AC;&#x201C; 1,20 (conform tab. 2.1.9. din P118/1-99, gradului III de resitenta la foc al compartimentului de incendiu) Tabel 75. Factor f2 â&#x20AC;&#x201C; corelare dintre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a compartimentului de incendiu Grad rezistenta

de Aria maxima a compartimentului Restrictii

Factorul f2

la (mp)

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 98

foc

Cladire cu un Cladire cu mai

Gradul I-II

nivel

multe nivele

2500

2500

Orice

fel

de 1,00

cladire Gradul III

1800

1800

Cladire

cu 1,00

maxim 5 nivele Gradul IV

1400

1000

Cladiri

cu 1,00

maxim 2 nivele Gradul V

1000

800

Numai cladiri cu 1,00 un nivel

f2 â&#x20AC;&#x201C; 1,00 (valoare conform tab.5.2.5 dinP118/1-99, pentru cladiri/ compartimente de incendiu, categoria pericol de incendiu C(BE2), gradul III de resitenta la foc, regim de inaltime parter) Tabel 76. Factorul f3 â&#x20AC;&#x201C; Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri Situatii posibile

Factorul f3

Cladire independenta

1,00

Exista separare cu elemente antifoc, fata de alte destinatii daca este in

1,00

cladiri comasate sau grupate Nu exista toate cerintele privind separarea la foc fata de alte destinatii in

0,85

cazul in care in cladiri grupate sau comasate (pe verticala sau orizontala) Nu sunt respectate cerintele privind siguranta la foc fata de alte 0,70 destinatii

f3 â&#x20AC;&#x201C; 0,70 (nu exista usi cu performanta la foc plasate intre compartimente de incendiu, iar peretii cu rol de rezistenta la foc indeplinesc conditia

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 99

normativului doar partial, astfel in cazul izbucnirii unui incendiu, acestea nu vor avea capacitatea de a limita extinderea propagarii incendiului in compartimentele alaturate. Se considera ca nu sunt satisfacute cerintele privind siguranta la foc).

Tabel 77. Factorul f4 – desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari Situatii posibile

Factorul f4

Se asigura desfumarea conform normelor privind siguranta la foc

1,20

Nu este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural)

1,00

Nu se asigura desfumarea

0,80

f4 – 1,20 (se asigura desfumarea conform art 2.5.12 din P118/1-99, deoarece desfumarile sunt pozitionate in treimea superioara a peretilor exteriori, introducerile de aer se pot realiza pe usile de acces. Desfumarile sunt in stare de functionare, cu actionare manuala, considerate conform art 3.5.2 din P118/1-99 , min 1% din suprafata depozitelor cu adancimea nu mai mare fata de peretele exterior decat 30.00m).

Tabel 78. Factorul f5 – conformitatea cailor de evacuare Caile de evacuare trebuie sa respecte in totalitate conditiile

Factorul

normative

1,50

f5-

Nr fluxuri – capacitatea unui flux pentru cladiri de depozitare/productie * conf tab 5.6.12. P118, adica 75 persoane Numarul cailor de evacuare conf art 5.6.13. si 2.6.12 din P118

*

Alcatuire si dimensionare coridoare, usi, scari si gabaritele cailor de * evacuare – latimea conform art 2.6.60 – 2.6.68. din P118 Comportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare pentru cladiri de * productie si/sau depozitare si tab 4.1.8.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 100

Lungimea si timp de evacuare in una sau in doua directii conform tab.

*

5.6.13. pentru cladiri de productie si/sau depozitare din P118

Daca nu se respecta una sau mai multe criterii, valoarea se diminueaza la: f5=1,00 pentru o cerinta neideplinita f5=0,80 pentru doua cerinte neideplinite f5=0,50 pentru trei cerinte neideplinite f5 = 1,00 (usa a doua de evacuare, ce face posibil evacuarea in caz de incendiu printr-un an spatiu de depozitare alaturat, cu perete comun si in care pericolul de incendiu nu exista deoarece este un spatiu neutilzat, fara materiale combustibile, nu nu are performanta la foc ) Tabel 79. Factorul f6 â&#x20AC;&#x201C; iluminatul de siguranta in cladire Iluminat de siguranta

Exista si este functional

Nucexista sau este defect

Conform I7/2011

f6=1,00

f6=0,80

f6 = 0,80 (nu a fost identificat iluminatul de siguranta in cadrul compartimentului de incendiu)

Factorul de gravitate G Tabel 80. Factorul G Tipul cladirii

Gravitatea Persoane (p)<100

101<p<500

p>500

Foarte inalta

2,40

2,70

2,90

Inalta

2,10

2,30

2,40

P+5 pana la P+8

1,80

1,90

2,00

P+2 pana la P+4

1,50

1,60

1,70

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 101

P+1

1,30

1,40

1,50

P

1,20

1,30

1,40

G = 1,20 (raportat la regimul de inaltime si numarul de persoane aflate simultan in compartimentul de incendiu considerat)

Punerea in pericol . Factorul B B=P/M = 0,98/0,82 = 1,19

Pericolul de activare. Factorul A A = 1,20 (Valoare data de factorul de aprinzabilitate de surse si factorii favorizanti este dat de chibrit, bricheta, tigara, hartii)

Riscul de incendiu Potrivit prevederilor normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul e incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat

Ref < sau = R a

- Riscul de incendiu efectiv Ref Ref=B*A= (P/N*S*F) * A*G Ref = 1.19*1,2*1,20= 1.71

-

Riscde incendiu acceptat R a

Ra = phe*Rir Phe â&#x20AC;&#x201C; 1,05 (pericol pentru persoane - incadrare in cladiri Parter) Rir= 1,20 (dat de factorul c â&#x20AC;&#x201C; periculozitatea materialelor) Ra =1,05*1,20 =1,26 In concluzie: Ref=1.71 Ra =1,26 Ref<R a , rezulta ca conditia nu este satisfacuta

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 102

Securitatea la incendiu Sig=Ra/R ef Sig = 0,73 Sig>1 Concluzie: Securitatea la incendiu nu este corespunzatoare

Compartiment de incendiu numarul 4.

Pericolul potential de incendiu (P) P=P1*P2 = 1.38*0.40 =0.55 P1 = q*c*r*k = 0.80*1.20*1.20*1.20 = 1.38 Tabel 81. Valoarea q Densitatea

sarcinii Valorile

Densitatea sarcinii termice

Valorile

termice

factorului

qs MJ/m2

specific q

Pana la 50

0,6

1201-1680

1,6

51-75

0,7

1681-2500

1,7

76-105

0,8

2501-3500

1,8

106-150

0,9

3501-5000

1,9

151-210

1,0

5001-7000

2,0

211-300

1,1

7001-10000

2,1

301-420

1,2

10001-14000

2,2

421-600

1,3

14001-20000

2,3

601-840

1,4

20001-28000

2,4

841-1200

1,5

Peste 28000

2,5

qs MJ/m2

factorului specific q

q = 0,80 (conform sarcina termica raportata la intreg compartimentul de incendiu 93.61 Mj/m2) Tabel 82. Valoarea c Valorile Clasa

de

depozitate

periculozitate

a

materialelor

Ĺ&#x;i

substanĹŁelor factorului specific c

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 103

P1 şi P2A-Materiale incombustibile, fǎrǎ periculozitate

1,00

P2B şi P2C-Materiale cu periculozitate redusǎ

1,05

P3A, P3B şi P3C- Materiale cu periculozitate medie

1,10

P4A, P4B şi P4C- Materiale cu periculozitate mare

1,20

P4D, P4E, P4F- Materiale cu periculozitate mare

1,40

P5A, P5B, P5C, P5D, P5E, P5F, P5G, P5H-periculozitate foarte mare

1,60

c = 1.20 (data de: B - materiale combustibile cu viteza de ardere mare sau cu putere calorifica mai mare de 27,3 j/kg-indiferent de forma de ambalare. C- materiale si produse care sub efectul temperaturii degaja cantitati importante de gaze corozive – indiferent de natura ambalajelor).

Tabel 83. Valoarea r Valoarea Pericol dat de fum

factorului

specific r

mic (normal)

1,00

mediu

1,10

mare

1,20

r = 1.20 (caracterizat de arderea produselor din cauciuc, mase plastice, poliuretan.

S-a considerat materialele cele mai defavirabile, chiar daca acestea vor fi in cantitati reduse, cantitatile stabilite conform precizarilor beneficiarului) Tabel 84. Valoarea k Gradul de pericol de toxicitate Valorile factorului specific de sau coroziune

risc

mic (normal)

1,00

mediu

1,10

Mare

1,20

k

k = 1.20 (marfuri care prin ardere, dau, pe langa dioxidul de carbon si vapori de apa, produsi secundari toxici. Ex: poliuretan, fibre sintetice, PVC)

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 104

P2 = e*g*i = 1.30*0.5*1.00 = 0.65 Tabel 85. Valoarea e Valoarea factorului specific de risc de incendiu ‘’e’’ – constructii cu mai multe niveluri Nivel

E+cota nivelului pardoselii

e

De la al 11 - lea

<34 m

2,00

De la al 8- lea

<25 m

1,90

De la al 7 – lea

<22 m

1,85

De la al 6 – lea

<19 m

1,80

De la al 5 – lea

<16 m

1,75

De la al 4 – lea

<13 m

1,65

De la al 3 – lea

<10 m

1,50

De la al 2 – lea

<7 m

1.30

Primul

<4 m

1,00

Parter

1,00

e = 1.00 (este determinat de numarul de etaje - Parter) Tabel 86. Valoarea g Valoarea factorului specific de risc de incendiu ‘’g’’ S mp

Raportul lungime/latime a compartimentului antifoc 8:1

7:1

6:1

5:1

4:1

3:1

2:1

1:1

g

800

770

730

680

630

580

500

400

0.4

1200

1150

1090

1030

950

870

760

600

0.5

1600

1530

1450

1370

1270

1150

1010

800

0.6

2000

1900

1800

1700

1600

1450

1250

1000

0.8

2400

2300

2200

2050

1900

1750

1500

1200

1.0

4000

3800

3600

3400

3200

2900

2500

2000

1.2

6000

5700

5500

5100

4800

4300

3800

3000

1.4

8000

7700

7300

6800

6300

5800

5000

4000

1.6

10000

9600

9100

8500

7900

7200

6300

5000

1.8

12000

11500

10900

10300

9500

8700

7600

6000

2.0

14000

13400

12700

12000

11100

10100

8800

7000

2.2

16000

15300

14500

13700

12700

11500

10100

8000

2.4

18000

17200

16400

15400

14300

13000

11300

9000

2.6

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 105

20000

19100

18200

17100

15900

14400

12600

10000

2.8

22000

21000

20000

18800

17500

15900

13900

11000

3.0

24000

23000

21800

20500

19000

17300

15100

12000

3.2

26000

24900

23600

22200

20600

18700

16400

13000

3.4

28000

26800

25400

23900

22200

20200

17600

14000

3.6

32000

30600

29100

27400

25400

23100

20200

16000

3.8

36000

34400

32700

30800

28600

26000

22700

18000

4.0

40000

38300

36300

35300

31700

28800

25200

20000

4.2

44000

42100

40000

37600

34900

31700

27700

22000

4.4

52000

49800

47200

44500

41300

37500

32800

26000

4.6

60000

57400

54500

51300

47600

43300

37800

30000

4.8

68000

65000

61800

58100

54000

49000

42800

34000

5.0

g = 0,4 (raportul dintre lungime si latime este 2,7, iar suprafata totala a compartimentului de incendiu este de 260.00 mp. S-a considerat raportul de 3:1 si aria de pana la 580 mp, ceea ce a rezultat coeficientul respectiv) Tabelul 87. Valoarea i Elem. fatadei şi

Combustibile

învelitorii acoperisului Incombusti bile C0(CA1) A1/A2,s1,d0 Structura

(C0)

portanta

C1(CA2a);C2(C A2b) protejate multistrat A2,s3,d1,B,s3,d 1, C,s3,d1

Combustibile C3(CA2c);C4(C A2d) D,s3,d1; A2,s3,d1 B,s3,d1; C,s2,d1 D,s3,d1; E,d2, F (C3-C4)

Valorile factorului specific de risc de incendiu (i) Incombustibile A1/A2,s1,d0 (beton, cǎrǎmidǎ, metal,piatrǎ,alte

1,00

1,10

1,20

1,10

1,30

1,40

materiale incombustibile) Multistrat A2,s3,d1; B,s3,d1;C,s3,d1

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 106

Combustibile D,s3,d1;A2,s3,d1;B,s3,d1;C,s3,d1;

1,20

1,40

1,60

D,s3,d1; E,d2, F

i = 1,00 (valoare obtinuta datorita elementelor incombustibile ale fatadei si acoperisului)

Factorul masurilor de protectie (M) M = N*S*F =0,72*1,36*1,02 = 0.998 N=n1*n2*n3*n4*n5= 0,80*1,00*1,00*1,00*0,90=0,72

Tabel 88. Factorul n1- dotarea cu stingatoare Stingatoare

Valoare factor n1

Dotare

conform Exista

stingatoare Lipsa

stingatoare

normelor

dar insuficiente

sau neintretinute

1,00

0,90

0,80

n1 = 0,80 (in cadrul compartimentului nu au fost identificate stingatoare) Tabel 88. Factorul n2 â&#x20AC;&#x201C; existenta hidrantilor interiori Hidranti interiori

Dotare

conform Exista hidranti dar Prin

normelor

ori

este

nu nu

1,00

se

echipati impunea echiparea

obligatorie conform standard

dotarea Valoare factor n2

sunt

norme

dar

nu

au

fost

prevazuti 0,90

0,80

n2 = 1,00 (nu este cere dotarea cu hidranti interiori, conform P118/2-2013, cap 4, pct j) Tabel 89. Factorul n3- alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentare cu apa Alimentarea cu apa din Din gospodarie de apa Din surse naturale reteaua localitatii

incendiu proprie

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 107

Asigura

presiunea

si Asigura

presiunea

si Exista sursa si sunt rampe

debitele necesare

debitele necesare. Exista 2 amenajate pentru masinile

n3 = 1,00

surse de alimentare cu de stingere n3 = 0,70

energie a pompelor. n3 = 1,00 Reteaua nu asigura debitele Asigura

presiunea

si Exista sursa dar nu exista

necesare

debitele necesare. Exista o amenajari pentru masinile

n3 = 0,90

singura sursa de alimentare de stingere cu energie n3 = 0,80

Nu

asigura

debitele

si Nu

asigura

n3 = 0,60 presiunea

si Nu este sursa de apa

presiunile necesare

debitele necesare. Exista o

n3 = 0,80

singura sursa de alimentare cu energie n3 = 0,70

n3 = 0,50

n3 = 1,00 (asigura presiunea si debitele necesare din gospodarie proprie de apa, deoarece aceasta a fost proiectata in vederea asigurarii intregului ansamblu constructiv cu sursa de apa pentru incendiu. Alimentarea electrica se face din 2 surse â&#x20AC;&#x201C; retea si grup electrogen).

Tabel 90. Factorul n4 â&#x20AC;&#x201C; distanta de la hidranti exteriori pana la accesele in constructie Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta Primul hidrant la distanta d<120 m

d<150 m pentru interventii d<200m. cu motopompe

Pentru

interventie

cu

autospeciale n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00

n4 = 1,00 (se asigura pentru interventii cu motopompe).

Tabel 91. Factorul n5 â&#x20AC;&#x201C; existenta de persoane pentru interventie si nivelul de instruire Exista personal , inclusiv Nu pe

timpul

noptii

exista

personal

pe Nu

exista

personal

pe

este timpul noptii, personalul timpul noptii, personalul

instruit

este instruit

nu este instruit

N5 = 1,00

n5= 0,90

N5 = 0,80

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 108

n5 = 0,90 (pe timpul noptii nu exista personal instruit) S – factor masuri speciale de protectie S=s1*s2*s3*s4*s5*s6=1,05*1,00*1,00*1,30*1,00*1,00*1,00 = 1,36 Tabel 92. Factorul s1 – observarea/semnalizarea incendiilor Detectarea incendiului (s1)

Valoare s1

Se asigura de o persoana de la paza care executa verificari periodice 1,05 in zona inclusiv pe timpul noptii si in zilele libere Se executa verificari prin rond la cel mult 2 ore de un serviciu privat 1,10 cu personal permanent, inclusiv noaptea si in zilele libere Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,20 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la echipe de interventie mobile cu care este contract Detectarea incendiului se asigura prin instalatii automate de 1,45 detectare in perfecta stare de functionare cu semnalizare la o centrala cu supraveghere permanenta

s1 = 1,05 (observarea se asigura de catre o persoana de paza) Tabel 93. Factorul s2 – alarmarea si anuntarea fortelor de interventie Alarmarea si anuntarea incendiului (s2)

Valoare s2

Alarmarea anuntarea se face verbal de o persoana , de regula de la 1,00 paza Alarmarea si anuntarea se face dintr-un loc in care exista permanent 1,05 un salariat cu un telefon sau de catre echipele mobile Alarmarea /anuntarea se face de o persoana la semnalul centralei de 1,10 semnalizare, instalatiei sprinkler, ori la vizualizarea pe monitor Alarmare/anuntarea se face de serviciul privat propriu la semnalul 1,20 centralei de semnalizare, instalatiei sprinkler, vizualizarea monitorului

s2 = 1,00 (Alarmarea se face verbal de catre o persoana, de regula de la paza) Tabel 94. Factorul s3 – interventia serviciilor private pentru situatii de urgenta

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 109

Fara serviciu privat

Serviciu privat de Serviciu categoria II

propriu

privat Serviciu

privat

categoria extern ori serviciu

IV a sau a V a

public de categoria a IV a

s3=1,10

s3=1,00

s3=1,30

s3=1,20

S3 = 1,00 (Fara serviciu privat) Tabel 95. Factorul s4 â&#x20AC;&#x201C; interventia unei unitati a inspectoratului pentru situatii de urgenta Garda interventie

Statie 4 masini

Sectie 6 masini

Detasament

2 masini

8

masini

S4=1,20

s3=1,40

s3=1,30

s3=1,50

S4 = 1,30 (in caz de incendiu se va putea interveni cu cel putin 4 masini, de la staiile de pompieri din mun. Pitesti) Tabel 96. Factorul s5 â&#x20AC;&#x201C; distanta de parcurs si timpii de deplasare la interventie Distanta <10km

10km<distanta <15 km

Distanta>15 km

Timp max 10 min

Timp max 15 min

Timp>15 min

S5=1,00

S5=0,90

S5=0,80

S5 = 1,00 (in caz de incendiu se va putea interveni in maxim 10 minute, distanta dintre cladirea evaluata si statia de pompieri Pitesti fiind aproximativ max 10 km) Tabel 97. Factorul s6 â&#x20AC;&#x201C; echiparea cu instaltii automate de stingere Instalatii de stingere Exista S6=1,70

tip sprinkler

Nu obligatorie

este Nu a fost prevazuta S6=0,70

S6=1,00 Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drencer sau apa S6=1,50

obligatorie

pulverizanta

S6=1,00

cu

este Nu a fost prevazuta S6=0,70

pornire automata

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 110

Instalatie de stingere Exista

Nu

tip drancer cu apa S6=1,20

obligatorie

pulverizanta

S6=1,00

cu

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

pornire manuala Instalatie de stingere Exista

Nu

cu gaz inert aerosoli S6=1,20

obligatorie

cu

S6=1,00

comanda

este Nu a fost prevazuta S6=0,80

automata

S6 = 1,00

(s-a adoptat valoarea conform P118/2-2013, referitor la echiparea cu

instalatii automate de stingere) Tabel 98. Factorul s7 â&#x20AC;&#x201C; echiparea trape de evacuare fum si gaze Instalatii sau trape Exista de

evacuare

fumului

si

a s7=1,20

gazelor

Nu obligatorie

este Nu a fost prevazuta s7=0,80

s7=1,00

fierbinti

s7 = 1,00

(s-a adoptat valoarea conforma tinand cont de caracteristicile

constructive si regimul de inaltime, numarul de persoane existente in acelasi timp in cadrul compartimentului) F=f1*f 2*f3*f 4*f5*f6=1,50*1,00*0,85*1,00*0,80 = 1.02 Tabel 99. Factor f1 â&#x20AC;&#x201C; grad de rezistenta la foc, in corelatie cu tab 3.2.5. din P118 Grad de rezistenta la foc a Solutia constructiva conform normelor, Factorul f1 constructiei

privind regimul de inaltime

Grad I

Orice tip de cladire

1,50

Grad II

Exclus pentru cladiri inalte si foarte inalte

1,40

Grad III

Cladiri cu maxim 5 niveluri si maxim 300 1,20 persoane

Grad IV

Cladiri cu maxim 2 nivele si maxim 300 1,10 persoane

Grad V

Cladiri cu un nivel si maxim 300 de persoane

1,00

f1 â&#x20AC;&#x201C; 1,50 (conform gradului I de resitenta la foc al compartimentului de incendiu)

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 111

Tabel 100. Factor f2 – corelare dintre gradul de rezistenta la foc si aria maxima admisa a comparrimentului de incendiu Grad

de Aria maxima a compartimentului Restrictii

rezistenta

Factorul f2

la (mp)

foc

Cladire cu un Cladire cu mai

Gradul I-II

nivel

multe nivele

2500

2500

Orice

fel

de 1,00

cladire Gradul III

1800

1800

Cladire

cu 1,00

maxim 5 nivele Gradul IV

1400

1000

Cladiri

cu 1,00

maxim 2 nivele Gradul V

1000

800

Numai cladiri cu 1,00 un nivel

f2 – 1,00 (valoare conform gradului I de resitenta la foc si incadrarea in maxim 2500 mp, a suprafetei desfasurate construite a compartimentului analizat) Tabel 101. Factorul f3 – Factor referitor la separarea fata de alte destinatii sau cladiri Situatii posibile

Factorul f3

Cladire independenta

1,00

Exista separare cu elemente antifoc, fata de alte destinatii daca este in 1,00 cladiri comasate sau grupate Nu exista toate cerintele privind separarea la foc fata de alte destinatii in

0,85

cazul in care in cladiri grupate sau comasate (pe verticala sau orizontala) Nu sunt respectate cerintele privind siguranta la foc fata de alte 0,70 destinatii f3 – 0,85 (factor determinat de neindeplinirea art 2.4.22. din P118/1-99 (lipsa usilor ) EI 90 –C in cadrul peretelui rezistent la foc REI 180 ce delimiteaza compartimentul 3 de compartimentul 4) Tabel 102. Factorul f4 – desfumarea circulatiilor comune si caselor de scari Situatii posibile

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Factorul f4

Pagina 112

Se asigura desfumarea conform normelor privind siguranta la foc

1,20

Nu este obligatorie desfumarea (circulatiile iluminate natural)

1,00

Nu se asigura desfumarea

0,80

f4 – 1,00 (nu este obligatorie desfumarea deoarece circulatiile verticale sunt iluminate natural, avand geamuri care se deschid) Tabel 103. Factorul f5 – conformitatea cailor de evacuare Caile de evacuare trebuie sa respecte in totalitate conditiile Factorul normative

f5-

1,50

Nr fluxuri – capacitatea unui flux pentru cladiri administrative conf tab * 3.6.4. P118, adica 80 persoane Numarul cailor de evacuare conf art 3.6.1 din P118

*

Alcatuire si dimensionare coridoare , usi, scari si gabaritele cailor de * evacuare – latimea conform art 2.6.60 – 2.6.68. din P118 Comportarea la foc a peretilor pe caile de evacuare conf tab. 4.2.24 * pentru cladiri obisnuite si tab 4.1.24.

Lungimea si timp de evacuare in una sau in doua directii conform tab.

*

4.2.27pentru cladiri administrative din P118

Daca nu se respecta una sau mai multe criterii, valoarea se diminueaza la: f5=1,00 pentru o cerinta neideplinita f5=0,80 pentru doua cerinte neideplinite f5=0,50 pentru trei cerinte neideplinite f5 = 0,80 (nu sunt asigurate doua cerintele enuntate in mai sus. Usile nu sunt cu performanta la foc iar calea de evacuare spre exterior lipseste) Tabel 104. Factorul f6 – iluminatul de siguranta in cladire Iluminat de siguranta

Exista si este functional

Nu exista sau este defect

Conform I7/2011

f6=1,00

f6=0,80

f6 = 0,80 (nu a fost identificat iluminatul de siguranta in cadrul compartimentului de incendiu) Factorul de gravitate G Tabel 105. Factorul G

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 113

Tipul cladirii

Gravitatea Persoane (p)<100

101<p<500

p>500

Foarte inalta

2,40

2,70

2,90

Inalta

2,10

2,30

2,40

P+5 pana la P+8

1,80

1,90

2,00

P+2 pana la P+4

1,50

1,60

1,70

P+1

1,30

1,40

1,50

P

1,20

1,30

1,40

G = 1,20 (raportat la regimul de inaltime si numarul de persoane aflate simultan in compartimentul de incendiu considerat) Punerea in pericol. Factorul B B=P/M = 0,55/0,99 = 0,55 Pericolul de activare. Factorul A A = 1,20 (Valoare data de factorul de aprinzabilitate de surse si factorii favorizanti este dat de chibrit, bricheta, tigara, hartii) Riscul de incendiu Potrivit prevederilor normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, riscul e incendiu efectiv trebuie sa fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu acceptat.

Ref < sau = R a - Riscul de incendiu efectiv Ref Ref=B*A= (P/N*S*F) * A*G Ref = 0,55*1,20*1,20= 0.79 -

Riscde incendiu acceptat R a

Ra = phe*Rir Phe â&#x20AC;&#x201C; 1,05 (pericol pentru persoane â&#x20AC;&#x201C; cladiri Parter) Rir= 1,20 (dat de factorul c â&#x20AC;&#x201C; periculozitatea materialelor) Ra =1,05*1,20 =1,26 In concluzie: Ref=0,79 Ra =1,26 Ref<R a , rezulta ca conditia este satisfacuta Securitatea la incendiu

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 114

Sig=Ra/R ef Sig = 1,59 Sig>1 Concluzie: Securitatea la incendiu este corespunzatoare

Capitolul 4.10. Concluzii ale evaluarii de risc la incendiu pentru ansamblul de cladiri ce face obiectul studiului.

Compartimentul numarul 1 In urma evaluarii, s-a constatat ca riscul efectiv de incendiu pentru compartimentul 1 se afla sub valoarea riscului acceptabil. Aceasta valoare determina conformitatea din punct de vedere al riscului de incendiu.

Compartimentul numarul 2 Valoarea riscului de incendiu efectiva Ref este mai mica decat valoarea riscului de incendiu acceptat Ra. Prin urmare, este satisfacuta si cerinta de securitate la incendiu.

Compartimentul numarul 3 Valoarea riscului de incendiu efectiv obtinuta depaseste valoare admisa riscului acceptabil. In concluzie, nu este satisfacuta cerinta de securitate la incendiu a compartimentului de incendiu. In vederea reducerii valorii de risc efectiv sub limita valorii riscului acceptat se vor lua masuri de protectie activa si pasiva.

Compartimentul numarul 4 Evaluarea realizata asupra compartimentului de incendiu il plaseaza il limita nivelului acceptabil. Desi valoarea riscului efectiv obtinuta este mai mica decat valoarea riscului acceptabil, pentru diminuarea sau mentinerea riscului de incendiu in limitele acceptabile, trebuiesc a fi luate anumite masuri de imbunatatire.

Capitolul 4.11. Propuneri de masuri si recomandari pentru reducerea sub limita de acceptabilitate.

Compartimentul numarul 1 Desi este in conformitate, pentru a reduce si mai mult nivelul riscului acceptabil, ar fi necesar sa fie luate in considerare urmatoarele imbunatatiri: -

Realizarea peretilor de compartimentare la foc REI 180 (EI180) pe segmentele unde lipsesc si sunt necesare in conformitatea cu P118

-

Conformarea golurilor de trecere cu usi EI-90C, in conformitate cu reglementarile

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 115

P118.

-

Instalarea iliminatului de siguranta in cadrul compartimentului

-

Instruirea personalului privind modul de actiune in caz de incediu si de utilizare a stingatoarelor necesare a fi aplsate conform P118

Compartimentul numarul 2 In vederea mentinerii sau diminuarii valorii de risc efectiv obtinute, se vor lua in considerare urmatoarele actiuni: -

Instalarea iluminatului de siguranta;

-

Monitorizarea stricta a factorilor de risc ce pot majora nivelul de risc efectiv;

-

Realizarea elementelor de protectie pasiva in vederea conformarii acestora cu reglementarile normativului P118/1-99;

-

Instalarea sistemului de indicatoare, avertizare, interdictii si orientare a utilizatorilor.

Compartimentul numarul 3 Pentru reducerea riscului efectiv sub limita acceptabilitatii, este necesar de luat urmatoarele masuri: -

Realizarea masurilor de protectie activa reprezentate de instalatiile de stingere cu sprinklere, conformate si dimensionate in raport cu cerintele normativului P118/299;

-

Conformarea trecerilor dintre compartimente prin instalarea usilor, obloanelor cu performanta la foc.

-

Continuarea realizarior masurilor de protectie pasiva, ce urmaresc realizarea peretilor

antifoc

(existenti partial-

pana

la cota

2.50

m),

realizati

intre

compartimentele de incendiu, conform P118/1-99.

-

Instalarea iluminatului de siguranta;

-

Instalatii de detectie, semnalizare si avertizare incendiu, necesare conform cap. 3, art. 3.3.1, lit. d.

Compartimentul numarul 4 Pentru reducerea valorii riscului de incendiu obtinuta, este necesar sa fie luate urmatoarele masuri: -

Realizarea unei usi de evacuare care va avea iesire directa spre exterior;

-

Trecerile din peretele rezistent la foc REI 180, ce delimiteaza compartimentul 3 de 4, se vor realiza conform normelor ce reglementeaza trecerile prin peretii antifoc, cu referire la usi cu performanta la foc EI90-C, in stricta conformitate cu P118/1-99;

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 116

-

Instruirea periodica a personalului privind modul de actiune in caz de incediu si de utilizare a stingatoarelor necesare a fi aplsate, conform P118;

-

Monitorizarea stricta a factorilor de risc ce pot majora nivelul de risc efectiv;

Capitolul 5. Determinarea riscului de ARSON Procedura de determinare a riscului de Arson cuprinde etapele practice de parcurs pentru determinarea riscului de arson in vederea prevenirii si reducerii riscurilor de producere a acestuia. Procedura se utilizeaza de catre evaluatorii de risc de incendiu, conducatorii operationali economici/institutiilor publice, indiferent de domeniul de activitate, precum si de catre politie, serviciile profesionale /private/voluntare pentru situatii de urgenta si societatile de asigurari.

Prin ARSON se intelege un incendiu provocat printr-o actiune intentionata, in scopul de a distrugere.

Procedura de determinare a riscului de Arson este realizata in conformitate cu ordinul nr.234 din 18 octombrie 2010 al ministrului Administratiei si Internelor (ORDINUL MAI nr.234/2010).

Determinarea riscului de ARSON presupune parcurgerea a trei etape: a) Etapa I – Identificarea si evaluarea pericolului de arson; b) Etapa II – stabilirea nivelului de protectie impotriva arsonului; c) Etapa III – compararea riscului calculat cu nivelul-limita acceptabil.

Etapa I – Identificarea si evaluarea pericolului de arson Identificarea pericolului de arson reprezinta procesul de determinare a factorilor care ar putea genera, contribui si/sau favoriza producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu intentionat. In vederea identificarii pericolului de arson se desfasoara urmatoarele activitati: -

Verificare existentei factorilor care stau la baza evaluarii arsonului, cuprinsi in tabelul nr.1, si repararea punctajului pentru fiecare factor evidentiat

-

Insumarea punctajului obtinut pentru fiecare factor evidentiat Evaluarea pericolului de arson reprezinta procesul de estimare si cuantificare a

pericolului , determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiu;ui intentionat si a consecintelor evenimentului respectiv.

Evaluarea pericolului de ARSON se realizeaza prin compararea punctajului obtinut

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 117

conform prevederilor art 5 alin 2, lit.b, (din ordinul 234/2010) cu datele din tabelul nr 2 Etapa II – Stabilirea nivelului de protectie impotriva arsonului In vederea

stabilirii nivelului de protectie impotriva arsonului se desfasoara

urmatoarele activitati: - identificarea masurilor de protectie indeplinite si a punctajului pentru fiecare masura indeplinita conform tab. 3; - Insumarea punctajului obtinut pentru fiecare masura indeplinita; - stabilirea nivelului de protectie impotriva arsonului , prin compararea punctajului total obtinut cu datele din tab nr.4.

ETAPA III – Calcularea riscului comparat cu nivelul –limita acceptabil Nivelul –limita acceptabil este atins atunci cand nivelul de pericol calculat R_ii<20 si nivelul de protectie P_ii>31.

Riscul de ARSON se stabileste pe baza valorilor obtinute pentru ansamblul pericol de arson si nivel de protectie impotriva arsonului.

Daca valorile componentelor riscului de arson sunt peste nivelul-limita acceptabil, evaluatorul propune indeplinirea de catre sistemul evaluat a unor masuri de protectie suplimentare.

Etapa I. Tabel 1. R_ii Fcatori care stau la baza evaluarii arsonului 1

Pagube

Numar

Puncte

in vecinatate/la operator economic/la institutie

publica

2

- cauzate probabil de arson

5

- cauzate in mod cert de arson

10

Au existat incendii inexplicabile in ultimii 5 ani Incendii mici care au fost descoperite si stinse imediat

3

4

Au avut loc spargeri in ultimii 5 ani

</=2

5

>2

10

</=2

10

>2

20

Exista o stare de tensiune

5

- sunt concedieri/vor fi concedieri

8

- a scazut productivitatea ca urmare a moralului scazut al

5

specialistilor

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 118

- dispute privind conditiile de lucru

5

5

Activitatea este sezoniera

2

6

Acces posibil pentru public larg

5

7

Cladirea este situata intr-o zona izolata

5

8

Cladirea este situata intr-o zona urbana cu probleme

10

9

Amplasarea este intr-o zona unde se aduna multimi de

5

oameni (de exemplu: stadion de fotbal, scoala, spatii care pot atrage un numar mare de tineri) Total puncte

Tabelul 2. Calculul nivelului de pericol de arson (R_ii) Puncte

R_ii

Pana la 5 puncte

normal

Pana la 10 puncte

Pericol scazut

Pana la 20 puncte

Pericol mediu

Pana la 40 puncte

Pericol ridicat

40 de puncte

Pericol foarte mare

R_ii = 0 (Din sursele beneficiarului, nu a fost inregistrat niciun factor stabilit in tabelul nr. 1).

Etapa II. Tabel 3. P_ii

Masurile de protectie impotriva arsonului 1

Puncte

Zona de paza si supraveghere Paza permanenta a zonei externe si interne de catre cel putin doua 30 persoane care sunt in legatura prin sitem radio si efectueaza patrule regulate monitorizate printr-un sistem de pontare. Patrulele sunt supravegheate continuu (de ex: receptie, centru de control, monitorizare) Surpavegherea in afara orelor de lucru, dar numai cu alte cerinte 20 decat cele enuntate mai sus

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 119

Controlul accesului tuturor

angajatilor,

vizitatorilor,

furnizorilor, 10

insotirea vizitatorilor Supravegherea continua a intrarilor de paznici/portari, controlori 10 acces, personal de paza propriu, potrivit legii, si/sau prin camere de televiziune cu circuit inchis CCTV; monitoare video sub observatie intr-un dispecerat, usi si porti controlabile de la un punct central 2

Masuri impotriva efractiei

2.1.

Masuri structurale Ingradirea intregii zone cu bariere/porti de protectie

12

Protectie cu usi si ferestre de inalta securitate, proceduri de pastrare 10 in siguranta a cheilor Fatada de zidarie sau material asemanator cu o inaltime deasupra 3 terenului cel putin 2 m Iluminare adecvata a fatadelor si partilor sensibile ale zonei 2.2.

5

Masuri tehnice Instalatii/sisteme de alarmare impotriva efractiei avizate, potrivit legii, 18 cu transmiterea alarmei intr-o incinta ocupata permanent (de ex: receptie, dispecerat) Supravegherea cladirilor vulnerabile (fereste, usi, luminatoare, etc.)

Supraveghere interna (detectoare)

7

Supraveghere exterioara (sistem de supraveghere la gard, monitoare 10 la distanta, detector activat CCTV) 3

Masuri de securitate la incendiu

3.1.

Masuri structurale Constructii cu rezistenta

la foc corespunzatoare reglementarilor 10

tehnice Compartimentare, separari pentru depozite de materiale/substante 5 combustibile si/sau inflamabile. Amplasare la distante de siguranta 3.2.

Masuri tehnice Instalatii de stingere tip sprinkler care protejeaza intreaga cladire si 10 care sunt protejate constra sabotajelor Sisteme de detectie, semnalizare si avertizare a incendiilor care 10 monitorizeaza intreaga cladire

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 120

3.3.

Masuri organizationale Containere de deseuri din metal si cu capace. Containerele sunt 8 protejate impotriva utilizarii neautorizate Depozitele de materiale/substante combustibile si/sau inflamabile se 5 amplaseaza la minim 10 m de cladiri sau in conformitate cu reglementarile in vigoare Ordine interioara: cai libere intre depozite

3

Treceri si scari libere de materiale combustibile

2

Inchiderea tuturor usilor cu rol de protectie impotriva incendiilor, dupa 2 orele de lucru Inchiderea tuturor usilor cu rol de protectie impotriva incendiilor in 5 mod automat la detectarea incendiului Eliminarea periodica a gunoiului

2

Echipe de supraveghere in stand-by

20

Controlul periodic privind masurile de prevenire a incendiilor, pe baza 3 de check list si inlaturarea imediata a neregulilor Personal instruit pentru a rezolva in mod eficient cazurile de incendii, 10 in special de alergare corecta si utilizare a stingatoarelor Un plan dinamic de proceduri pentru situatii de urgenta (de ex: 10 raspunsul serviciului de pompieri si comportamentul angajatilor) Total puncte

85

Tabel 4. Stabilirea nivelului de protectie impotriva ARSONULUI (P_ii) Puncte

Nivel de protectie

0-30

scazut

31-60

satisfacator

61-90

bun

90

foarte bun

P_ii = 85 (se considera nivel de protectie bun conform tab. 4) Etapa III. Calcularea riscului comparat cu nivelul â&#x20AC;&#x201C;limita acceptabil

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 121

Pentru ansamblul de cladiri analizat, pe baza rezulatelor prezentate in tabelul 1 si tabelul 2 din cap. Cap5. (prezenta documentatie) se observa ca: R_ii=0, => R_ii<20 Conditia pentru evaluarea pericolului de ARSON este conforma, deoarece conditia R_ii<20 este satisfacuta.

Facatorul obtinut pentru masurile nivelului de protectie ARSON conform tabelului 3 si tabelului 4 din cap. 5 (prezenta documentatie) s-a obtinut: P_ii = 85 , => P_ii se plaseaza intre 61-90 puncte, conform tab. 4.cap5 (prezenta documentatie) Conform tabelului 4, nivelul de protectie este bun.

Stabilirea riscului de ARSON a fost realizata exclusiv pe baza informatiilor si datelor oferite de catre beneficiar si au fost prezentate fara a intreprinde verificari.

La data evaluarii de risc la incendiu al ansamblului de cladiri, evaluarea de risc la incendiu s-a realizat pe baza tuturor informatiilor avute la dispozitie.

Prezenta evaluare de risc la incendiu a fost realizata exclusiv in contextul conditiilor identificate, analizate si evaluate, iar orice modificare sau interventie din punct de vedere al riscului de incendiu adusa ulterior asupra ansamblului de constructii, va duce la pierderea valabilitatii prezentei evaluari.

Informatiile existente in prezenta lucrare sunt reale.

Intocmit Arh. Anatolie Căpăţînă

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 122

Capitolul 6. Bibliografie 1. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, prin ordinul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, nr. 27 din 07/04/1999.

2. Legea 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor, Sectiunea 6, art. 19, lit (a), lit(b), lit(d), lit (f), lit (o), lit (q).

3. Ordin nr. 163 din 28 februarie 2007, pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor, art. 5 ‘’Organizarea apararii impotriva incendiilor presupune’’: lit (c) ‘’elaborarea, aprobarea si difuzarea documentelor si evidentelor specifice privind apararea impotriva incendiilor’’.

4. Anexa nr.1 privind managmentul riscului de incendiu in faza de proiectare, conform Ordinul Ministrului Internelor si Reformei Administrative nr. 210 din 21 mai 2007, pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu.

5. Ordinul Ministrului Internelor si Reformei Administrative nr. 210 din 21 mai 2007, pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, Capitolul 2, Sectiunea 3, Art. 8, Alineat (1) ‘’Nivelul de acceptabilitate a riscului de incendiu sau riscul de incendiu acceptat se stabileste , dupa caz, pe baza experientei anterioare sau a rationamentelor previzionale de catre’’: a) Autoritatile abilitate sa elaboreze si sa emita reglementari tehnice in domeniul apararii impotriva incendiilor; b) Administratorul si/sau conducatorul institutiei , prin strategia de aparare impotriva incendiilor adoptata in interiorul unitatii sale; c) Societatile de asigurare/reasigurare’ 6. Formula se determina, conform STAS 8790-71.

7. Formula se determina, conform STAS 10903/1979.

8. Formula se determina, conform STAS 10903/1979.

9. Conform art. 2.6.56. din P118, Numarul fluxurilor de evacuare care trebuie asigurate pentru evacuarea persoanelor.

10. Conform art. 2.6.71. din P118.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 123

11. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, Cap. 2.1. art.

2.1.1.

12. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, Cap. 2.1. art.

2.1.3.

13. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, Cap. 2.1. art.

2.1.4.

14. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, Cap. 2.1. art.

2.1.6.

15. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, tab. 2.1.9. ‘’Conditii minime pentru incadrarea constructiilor in grade de rezistenta la foc’’ 16. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99 Partea IV – Constructii cu functiuni mixte, Cap. VII art. 7.1. ‘’Riscuri si categorii pericol de incendiu’’.

17. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99 Partea IV – Constructii cu functiuni mixte, Cap. VII art. 7.1.4. ‘’Portiunile de constructii cu activitati de productie si/sau depozitare dintr-o constructie cu functiuni mixte, separate corespunzator normativului de cele cu functiuni civile (publice), sunt considerate cu categoria de incendiu cea mai periculoasa care reprezinta peste 30% din aria desfasurata a acestora. Atunci cand in constructia cu functiuni mixte , aria desfasurata a activitatilor de productie si depozitare reprezinta mai mult de 60% di aria desfasurata totala a constructiei, aceasta este considerata de productie si depozitare avand categoria de pericol de incendiu stabilita conform primului alineat, iar in ansamblu trebuie sa indeplineasca performantele comune s specifice acesteia, conform normativului (partea III si IV).

18. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99 Partea IV – Constructii cu functiuni mixte, Cap. VII art. 7.3.4. ‘’ La alcatuirea si realizarea portiunilor de constructie cu functiuni distincte civile (publice) de productie si/sau depozitare, se vor indeplini conditiile de performanta specifice fiecarei functiuni, conform prevederilor normativului, iar intreaga constructie trebuie sa asigure indeplinirea conditiilor de performanta corespunzatoare ansamblului considerat, conform prevederilor 7.1.1 la 7.1.4’’.

19. Normativ privind executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I 7 – 2011.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 124

20. Normativ privind executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I 7 – 2011, art.3.0.1.7.

21. Normativ privind executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I 7 – 2011, art.3.0.2.2.

22. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, Tabel 2.1.5. ‘’Categorii pericol de incendiu’’.

23. Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare, indicativ I5 – 2010, Cap. 8, art 8.2 ‘’Birouri’’ si art. 8.8. ‘’Hale industriale’’.

24. Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, P118/2 – 2013 , Cap.4, art.4.1. lit. j 25. Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, P118/2 – 2013 , Cap.4, art.4.1. lit. L. 26. Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, P118/2 – 2013 , Cap.4, art.4.35., lit. C si D. 27. Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, P118/2 – 2013, art.6.19., lit. b.

28. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99 Partea I, cap.2.5.3.

29. Clasificare conform H.G., nr. 766/1997.

30. P118/99, art 2.6.12 ‘Asigurarea unei singure cai de evacuare este admisa atunci cand conform proiectului la fiecare nivel se pot afla maxim 20 de persoane – idiferent de timpul (lungimea) de evacuare realizata...’’

31. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99 Partea I. 32. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99 Partea I, art.

2.1.2.

33. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, art 5.6.2.

34. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, art 5.6.3. ‘’Evacuarea persoanelor din birourile destinate celor care conduc nemijlocit productia (maistri, supraveghetori, conducerea,etc.) amplasate in spatiul de productie sau depozitare se poate asigura numai prin spatiul respectiv’’.

35. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P-118-99, Cap. 7, art 7.1.1 – 7.1.4.

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 125

Capitolul 7. Anexe privind piesele desenate ale ansamblului de cladiri studiate

Evaluare risc incendiu pentru cladiri si instalatii

Pagina 126

S parter = 6372.74 mp

D

0'

00

1'

2'

2

3

A

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

985

600 600 600 600 600 600 600 600 95 600 600 600 600 600 600 240 120 522 418

30

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 65 30

Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00

30

30

30

30

30

Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00

60 60 67 60 60 45 60 60 47 60 60 67 1,795 7,095

995 1,810 8,080

30

I

E

150

150

55

55

5

30 100

30

5

25

30

55

85

55

6 9

1

2

3

1

4 30

2 5

3 6

4 7

5 8

295

150 210

5.23 265 150 210

WINDFANG 60

12.664 m2 150 60

10

5

16

H

80 210

30 87

177

2

81

1,010

90 140

85

90 140

8 1,295

24

90 140

90 140

21.315 m2

BIROU TESA

56 7

30

54

90 200

90 140

90 140

54

158

21

30

81 9

13 85 210 30

12.287 m2

BIROU TESA

255

90 200

270

5 x 20 = 100

21

90 210

15.310 m2

BIROU TESA

335

265 145

Hp = +1.10

265 145

420

13.230 m2

BIROU TESA

50 175

190

39.730 m2

10

75

0.183 m2

191

85 210

2,365

2,210

419

28.644 m2

BIROU TESA

255

2,505

270

30

30 108

355

300 400

0.889 m2

DEPOZIT

2,505

534.738 m2

725

2,505

300 400

1,659.484 m2

ZONA DEPOZIT

11

620

73

79

107 160

223

107 160

11

22

22

2,088

556

600

475

2,565

23.344 m2

CORIDOR 110 200

11

11 110

1,191 45

595

560

485

90

Hp = +1.30

91

627

90 140

89

11

30

30

120 120

11

90

G

61

19 11 31 90 90 120 140 Hp = +1.30

120 120

287

BIROU TESA

20.341 m2

287

90 140

90

Hp = +1.30

90

601

90 140

90 140

90 140

90 140

90

90

Hp = +1.30

90

F

158

11 118

94

150 250

56

27

27

605

90

90 140

90

Hp = +1.30

90 140

595

600

90 140

42.721 m2

43.080 m2

29

BIROU TESA

BIROU TESA

11

CORP 1 35.650 m2

BIROU TESA

90 140

81 200

BIROU TESA

81 200

540

2,265

CORP 2

318

89

81 200

81

2,588

CORP 3

10

318

20

3.654 m

HOL

190

71

565

B

CORP 4

19 80 10 210 10

22.809 m2

435

30

CASA SCARII

196

4.743 m2

GRUP SANITAR

8

265

175

30

PUNCT TERMIC

76 200

7 10

7.860 m2

265

85

200

11.183 m

25

30

GRUP SANITAR 2

255

11 23

55

E'

22 x 17 = 363

91 426

5 x 20 = 100

Hp = +1.10 Hp = +1.10 Hp = +1.10

90 120 104 55 32 55 100 100

Hp = +3.30 Hp = +3.30 Hp = +3.30 Hp = +3.30 21 20

20 19

19 18

18 17

17 16

16 15

77

30 55

315 30 9 11

55 35 30

89 150 180 Hp = +3.30

150 180 150 180

150 110 135 110 150 110 Hp = +3.30

150 110

150 30 165 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 290 160 180 20 x 14 = 280

120 210 30 70 11 15 90 393

610 10

242 10 263

242

10 358 10

95 10 155

30 80 55 45 545

315 30 6,740

10

27

100 140

33

90 210 65 30

80 210 390 400 120 210

55 1,145 55 545 55 545 55 545 55 545 55 545 55 40 55

150 180 533 150 180 55 150 180 557 55 150 180 545 55 150 180 545 55 150 180 545 55 150 180 545 30

30 610

196

30 2,135 30 925

30

10

315 30 718

28 233

90 43 30 32 55 32 47 55 30

335

546 Hp = +1.10

15 30

753

30 935

30 935

30

5

178

30 196 11

30 196 79 95

220 160

B

110 200 30

30

283

90 210 75 30

90

90

30 67

31

E'

94

30

140

396

13.540 m

366

11.237 m2

1

HOL

56

0

158

158

366

312

Hp = +1.30

56

Hp = +1.30

D

56

C

160

C

65

65

30

30

65

27.773 m2

30

138

30

135

56 43

30

30

8.308 m2 25 20 68 90 119 200

Hp = +4.70

122 180 138 2

30

30

1,365

30

30

30

55 45

30

30 30

30

50

80

135

130

BIROU GESTIUNE

66 119

D

CENTRALA TERMICA 2

66 119

120 180 90 200

140 210

125 210

17.457 m2

382

265 145

BIROU TESA

Hp = +4.70

120 180 132

112

265 145

Hp = +1.10

BIROU TESA

32.290 m2

30 11 53

11

11

11

11 45

294 747

30

70

167

30 162 160 210 135

30 457 30 418

30 457 30 448 30 25 11 285 45 388 30

718

30

30 15 66 90 200

30 30 227

11 307 10 370 30

97 120 105 120 395 430 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 101 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 43 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120

300 400

1

2

3

4

5

Hp = +3.30

520

290 120 171.957 m2 5,675

120

290

160 170

630

160 170

Hp = +3.25

50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 45 50 550 50 550 50 550

10 10 370 30

147 209 100 120 330 400 72 120

50 550 50 550

100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120

50 550 50 550

100 120 313 120 30 196 285 61 260 120 290 120 118

50 550 50 18 50

1,000

30

30

14 13 15 14

13 12

2 12 11

1 5 x 20 = 100

4

30

3

6,742

5

35

1

1,780

3

35

2

92

1,268

5

92

30

4

10

Windfang - 5.23 mp Casa scarii - 12.66 mp Birou tesa - 35.65 mp Birou tesa - 20.34 mp Birou tesa - 43.08 mp Birou tesa - 42.72 mp Coridor - 23.44 mp Centrala termica - 13.54 mp Birou gestiune - 11.23 mp Hol - 8.30 mp Receptie livrare marfa - 257.09 mp Receptie livrare - 114.46 mp Centrala termica - 12.04 mp Hol+Casa scarii - 14.07 mp Hol - 3.36 mp Hol - 3.36 mp Grup sanitar - 12.58 mp Grup sanitar - 12.54 mp Vestiar - 67.60 mp Casa scarii - 14.71 mp Coridor - 21.12 mp Vestiar - 20.67 mp Dusuri - 16.76 mp Dusuri - 15.05 mp Vestiar - 35.85 mp Depozit - 324.69 mp Depozit - 534.73 mp Zona depozit - 1659.48 mp Zona productie - 2076.63 mp U.P.S - 14.14 mp Cantina - 157.09 mp Atelier mentenanta - 93.43 mp Iesire de urgenta - 13.98 mp Auxiliare productie - 39.96 mp Camera compresor - 54.21 mp Plotter - 39.62 mp Auxiliare productie - 73.22 mp Stivuitor - 51.50 mp Zona receptie - 180.00 mp Birou tesa - 17.45 mp Birou tesa - 15.31 mp Birou tesa - 12.28 mp Birou tesa - 21.31 mp Birou tesa - 39.73 mp Birou tesa - 13.23 mp Birou tesa - 28.64 mp Birou tesa - 32.29 mp Hol - 3.65 mp Grup sanitar - 11.18 mp Grup sanitar - 22.80 mp Punct termic - 4.74 mp

80 120

Hp = +3.30

80 120

280

58

160 170

6,365

Hp = +3.25

6,418

2 076. 63M2

CLADIRI EVALUATE/STUDIATE

CLADIRI EVALUATE/STUDIATE

405,744.296 m2

ANEXA 1

10,950

ANEXA 2

ANEXA 3

S parter = 6372.74 mp

D

0'

00

1'

2'

2

3

A

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

985

600 600 600 600 600 600 600 600 95 600 600 600 600 600 600 240 120 522 418

30

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 65 30

Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00

30

30

30

30

30

Hp = +2.00 Hp = +2.00 Hp = +2.00

60 60 67 60 60 45 60 60 47 60 60 67 1,795 7,095

995 1,810 8,080

30

I

E

150

150

55

55

5

30 100

30

5

25

30

55

85

55

6 9

1

2

3

1

4 30

2 5

3 6

4 7

5 8

295

150 210

5.23 265 150 210

WINDFANG 60

12.664 m2 150 60

10

5

16

H

80 210

30 87

177

2

81

1,010

90 140

85

90 140

8 1,295

24

90 140

90 140

21.315 m2

BIROU TESA

56 7

30

54

90 200

90 140

90 140

54

158

21

30

81 9

13 85 210 30

12.287 m2

BIROU TESA

255

90 200

270

5 x 20 = 100

21

90 210

15.310 m2

BIROU TESA

335

265 145

Hp = +1.10

265 145

420

13.230 m2

BIROU TESA

50 175

190

39.730 m2

10

75

0.183 m2

191

85 210

2,365

2,210

419

28.644 m2

BIROU TESA

255

2,505

270

30

30 108

355

300 400

0.889 m2

DEPOZIT

2,505

534.738 m2

725

2,505

300 400

1,659.484 m2

ZONA DEPOZIT

11

620

73

79

107 160

223

107 160

11

22

22

2,088

556

600

475

2,565

23.344 m2

CORIDOR 110 200

11

11 110

1,191 45

595

560

485

90

Hp = +1.30

91

627

90 140

89

11

30

30

120 120

11

90

G

61

19 11 31 90 90 120 140 Hp = +1.30

120 120

287

BIROU TESA

20.341 m2

287

90 140

90

Hp = +1.30

90

601

90 140

90 140

90 140

90 140

90

90

Hp = +1.30

90

F

158

11 118

94

150 250

56

27

27

605

90

90 140

90

Hp = +1.30

90 140

595

600

90 140

42.721 m2

43.080 m2

29

BIROU TESA

BIROU TESA

11

CORP 1 35.650 m2

BIROU TESA

90 140

81 200

BIROU TESA

81 200

540

2,265

CORP 2

318

89

81 200

81

2,588

CORP 3

10

318

20

3.654 m

HOL

190

71

565

B

CORP 4

19 80 10 210 10

22.809 m2

435

30

CASA SCARII

196

4.743 m2

GRUP SANITAR

8

265

175

30

PUNCT TERMIC

76 200

7 10

7.860 m2

265

85

200

11.183 m

25

30

GRUP SANITAR 2

255

11 23

55

E'

22 x 17 = 363

91 426

5 x 20 = 100

Hp = +1.10 Hp = +1.10 Hp = +1.10

90 120 104 55 32 55 100 100

Hp = +3.30 Hp = +3.30 Hp = +3.30 Hp = +3.30 21 20

20 19

19 18

18 17

17 16

16 15

77

30 55

315 30 9 11

55 35 30

89 150 180 Hp = +3.30

150 180 150 180

150 110 135 110 150 110 Hp = +3.30

150 110

150 30 165 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 150 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 150 180 290 160 180 20 x 14 = 280

120 210 30 70 11 15 90 393

610 10

242 10 263

242

10 358 10

95 10 155

30 80 55 45 545

315 30 6,740

10

27

100 140

33

90 210 65 30

80 210 390 400 120 210

55 1,145 55 545 55 545 55 545 55 545 55 545 55 40 55

150 180 533 150 180 55 150 180 557 55 150 180 545 55 150 180 545 55 150 180 545 55 150 180 545 30

30 610

196

30 2,135 30 925

30

10

315 30 718

28 233

90 43 30 32 55 32 47 55 30

335

546 Hp = +1.10

15 30

753

30 935

30 935

30

5

178

30 196 11

30 196 79 95

220 160

B

110 200 30

30

283

90 210 75 30

90

90

30 67

31

E'

94

30

140

396

13.540 m

366

11.237 m2

1

HOL

56

0

158

158

366

312

Hp = +1.30

56

Hp = +1.30

D

56

C

160

C

65

65

30

30

65

27.773 m2

30

138

30

135

56 43

30

30

8.308 m2 25 20 68 90 119 200

Hp = +4.70

122 180 138 2

30

30

1,365

30

30

30

55 45

30

30 30

30

50

80

135

130

BIROU GESTIUNE

66 119

D

CENTRALA TERMICA 2

66 119

120 180 90 200

140 210

125 210

17.457 m2

382

265 145

BIROU TESA

Hp = +4.70

120 180 132

112

265 145

Hp = +1.10

BIROU TESA

32.290 m2

30 11 53

11

11

11

11 45

294 747

30

70

167

30 162 160 210 135

30 457 30 418

30 457 30 448 30 25 11 285 45 388 30

718

30

30 15 66 90 200

30 30 227

11 307 10 370 30

97 120 105 120 395 430 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 101 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 43 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120

300 400

1

2

3

4

5

Hp = +3.30

520

290 120 171.957 m2 5,675

120

290

160 170

630

160 170

Hp = +3.25

50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 550 50 45 50 550 50 550

10 10 370 30

147 209

50 550 50 550 50

100 120 330 400 72 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120 100 120

550 50 550 50

100 120 100 120 100 120 100 120 313 120 30 196 285 61 260 120

550 50 550 50 18

290 120 118

1,000

30

50

14 13 15 14

13 12

2 12 11

1

30

4 5 x 20 = 100

3

30

5

6,742

1

35

3

1,780

2

35

5

92

1,268

4

92

30 80 120

Hp = +3.30

80 120

280

58

160 170

6,365

Hp = +3.25

6,418

2 076. 63M2

COMPARTIMENT DE INCENDIU 4

10

Windfang - 5.23 mp Casa scarii - 12.66 mp Birou tesa - 35.65 mp Birou tesa - 20.34 mp Birou tesa - 43.08 mp Birou tesa - 42.72 mp Coridor - 23.44 mp Centrala termica - 13.54 mp Birou gestiune - 11.23 mp Hol - 8.30 mp Receptie livrare marfa - 257.09 mp Receptie livrare - 114.46 mp Centrala termica - 12.04 mp Hol+Casa scarii - 14.07 mp Hol - 3.36 mp Hol - 3.36 mp Grup sanitar - 12.58 mp Grup sanitar - 12.54 mp Vestiar - 67.60 mp Casa scarii - 14.71 mp Coridor - 21.12 mp Vestiar - 20.67 mp Dusuri - 16.76 mp Dusuri - 15.05 mp Vestiar - 35.85 mp Depozit - 324.69 mp Depozit - 534.73 mp Zona depozit - 1659.48 mp Zona productie - 2076.63 mp U.P.S - 14.14 mp Cantina - 157.09 mp Atelier mentenanta - 93.43 mp Iesire de urgenta - 13.98 mp Auxiliare productie - 39.96 mp Camera compresor - 54.21 mp Plotter - 39.62 mp Auxiliare productie - 73.22 mp Stivuitor - 51.50 mp Zona receptie - 180.00 mp Birou tesa - 17.45 mp Birou tesa - 15.31 mp Birou tesa - 12.28 mp Birou tesa - 21.31 mp Birou tesa - 39.73 mp Birou tesa - 13.23 mp Birou tesa - 28.64 mp Birou tesa - 32.29 mp Hol - 3.65 mp Grup sanitar - 11.18 mp Grup sanitar - 22.80 mp Punct termic - 4.74 mp

COMPARTIMENT DE INCENDIU 3

COMPARTIMENT DE INCENDIU 1

COMPARTIMENT DE INCENDIU 1

COMPARTIMENT DE INCENDIU 2

COMPARTIMENT DE INCENDIU 4

COMPARTIMENT DE INCENDIU 3

COMPARTIMENT DE INCENDIU 2

ANEXA 4

10,950

996

836

933

10,885

2,192

5,204

8,080 1,810

995

6,365

5,675

2,588

1,534

HALE PRODUCTIE SI DEPOZITARE

1,195 186

7,081

610

378

1,8 33

3,880 2,137

2,343

1,929

2,055

1,685

504 2,219

2,405

10,950

1,592

173

6,418

1,892

1,860

7,967

4,960

966

56

1,289

4,228

5,8

S.C. VIEWPOINT CONCEPT s.r.l. www.mihaitoma.ro C.U.I. 15948190, J03/1601/2003, Pitesti , Arges director si manager general Mihai Toma

scara 1:500 PROIECTAT DESENAT

c.Arh. Mihai Toma c.Arh. Mihai Toma

data: decembrie 2015

BENEFICIAR: S.C. DS SMITH PACKAGING ROMANIA S.R.L.

Proiect nr.

61/2015

Titlu proiect: RELEVEE HALE PRODUCTIE SI DEPOZITARE Adresa Obiectiv: Aleea Salcamilor , nr. 104, Stefanesti, jud. Arges Titlu plansa: Plan de Situatie

Faza RELEVEU Plansa A01

tehnoredactat in format electronic cu software-ul ProgeCAD Professional 2008, licenta S.C. VIEWPOINT CONCEPT S.R.L., cu seria 827PRO-494777-588012

ANEXA 4