Home is hence a complex and multi-layered geographical concept. Put most simply, home is: a place / site, a set of feelings / cultural meanings, and a relations between the two. (Blunt, 2006)
CURS 1.10 LOCUIREA – sec. XX-XXI sisteme de gandire
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE (sociale) Jane Jacobs– The Death and Life of Great American Cities (1961) - studiu asupra vietii urbane, asupra vietii cartierelor, asupra calitatii spatiului social urban Cristopher Alexander– A Pattern Language (1977) - metode clasice de constructie, nevoile umane, interactiunea dintre viata si spatiul public Jan Gehl – Life Between Buildings (1971)[1987] - studiul vietii urbane
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE (deconstructia) Jaques Derrida – este considerat parintele deconstructivismului Scriitura și diferența Despre gramatologie Despre ospitalitate - influentat de gandirea heideggeriana, Derrida nu face decat sa incerce sa o critice si sa o depaseasca, sa o deconstruiasca continuu prin scrierile sale (distrugere si recompunere).
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Jaques Derrida impreuna cu Peter Eisenman scrie CHORA L WORKS (carte rezultatata in urma colaborarii din 1985 pentru proiectul de concurs din Parc de la Villette in Paris) - intr-un fel de dialog, cei doi preiau termenul platonician Khora folosit de acesta in Timaios (Timaeus) - initial termenul desemna spatiul din imediata vecinatate a polisului grecesc. - intelesul folosit de Platon este acela al unui fel de receptacol, de intermediar intre starea de fiinta si nefiinta, starea din care formele sunt generate. - in conceptia lui Derrida, Khora reprezinta acel ceva care nu este nici prezent dar nici absent, nici activ, nici pasiv, nici bun nici rau, nici fiinta dar nici nefiinta. Este posibilul.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX DECONSTRUCTIVISM Peter Eisenman : The “real architecture” only exists in the drawings. The “real building” exists outside the drawings. The difference here is that “architecture” and “building” are not the same.
project / practice
II
X:
I
IV
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX DECONSTRUCTIVISM Denumit si poststructuralism, curentul se releva prin raportarea la structuralism, prin negarea principiilor acestuia, pe fragmentare si recompunerea elementelor discursului. Frank Gehry Gunter Domenig
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX DECONSTRUCTIVISM Daniel Libeskind - 18.36.54 house
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX DECONSTRUCTIVISM Coop Himelb(l)au - Rehak House Bernard Tschumi - Parc de la Villette, Paris, 1982 Zaha Hadid – Ideal house – Cologne exhibition
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Gilles Deleuze & Felix Guattari – scriu impreuna una dintre cele mai importante volume ale sfarsitului de secol XX - Mille plateaux (1980)
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Gilles Deleuze & Felix Guattari – scriu impreuna una dintre cele mai importante volume ale sfarsitului de secol - Mille plateaux
- rizom vs. arbore (structura arborescenta bazata pe crestere si ierarhie vs structura rizomatica, neierarhica) - orice punct al rizomului poate fi conectat cu alt punct, fara a creea ierarhii sau dependenta. Legaturile se pot face si reface la infinit fara sa genereze neaparat o structura. - el opune analogic panza cu fetrul.
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Gilles Deleuze & Felix Guattari – scriu impreuna una dintre cele mai importante volume ale sfarsitului de secol - Mille plateaux
- nu are origine, ierarhie (aceasta lipsa a ordinii sistemului se poate transpune si spatiului, desi in esenta, ei nu s-au ocupat de aceasta problema) - spatiu neted (liber, nestructurat)/ spatiu striat (ordonat, ierarhizat) - netezimea – forma de scapare de sub control (raportare la gandirea referitoare la control a lui Foucault)
CURS
De aici putem deduce că ”acasă”, și operațiile efectuate acasă, sunt intim legate de identitatea umană. Procesul implică o interacțiune în două direcții. Nu numai creștem în și devenim parte din mediul nostru, dar mediul nostru devine parte din noi. Arhitectura, s-ar părea, joacă un rol vital în făurirea identităților personale. (Leach, 2006, p.27)
Contemporaneitate Neil Leach – arhitect si teoretician Forget Heidegger The Anaesthetics of Architecture Rethinking Architecture Critica sistemul rigid de gandire heideggerian. - modelele de locuire din trecut nu mai sunt relevante pentru omul contemporan. Trebuie sa formulam noi modele pentru a intelege atasamentul fata de spatiu relativ la modul contemporan de existenta. Crede ca sentimentul de acasa se poate recrea prin activitati familiare - particularul nu trebuie neparat vazut ca valoare universala (omul unic) ci ca obisnuinte familiare fiecaruia dintre noi care, odata recreate, pot aduce sentimentul de acasa.
.
CURS
Contemporaneitate Neil Leach – arhitect si teoretician
Pune in discutie tehnologia si obiectele tehnologice in relatie cu teoria heideggeriana - tehnologia face parte la ora actuala din viata fiecaruia dintre noi. Ea nu mai poate fi vazuta in termenii heideggerieni drept “scoatere din ascundere” ci ca o prezenta permanenta care trebuie inteleasa constructiv. Locuirea pe traiectorie - locuinta nu mai este unica ci poate fi formata dintr-o retea de locuri aparte, in care viata individului contemporan de se defasoara. .
De aici putem deduce că ”acasă”, și operațiile efectuate acasă, sunt intim legate de identitatea umană. Procesul implică o interacțiune în două direcții. Nu numai creștem în și devenim parte din mediul nostru, dar mediul nostru devine parte din noi. Arhitectura, s-ar părea, joacă un rol vital în făurirea identităților personale. (Leach, 2006, p.27)
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Contemporaneitate Niklas Luhman – sociolog german promotor al teoriei sistemelor si teoriei comunicatiei The Reality of Mass Media Sistemele sociale sunt sisteme de comunicare. El propune termenul autopoiesis prin care defineste capacitatea de autoformare continua a sistemelor de comunicare, dintre care in opinia sa si arhitectura face parte. Patrik Schumacher, plecand de la aceasta idee lanseaza o noua teorie a arhitecturii – devenita sistem de comunicare autopoietic. El propune arhitectura parametrica drept nou curent arhitectural in lucrarea sa in doua volume Autopoiesis.(2010)
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Patrik Schumacher – Autopoiesis. Arhitectura vazuta ca sistem de comunicare inglobeaza deopotriva o colectie de artefacte, o serie de forme de cunoastere realizate prin tehnici profesionale aparte (artefacte / cunostere / tehnici) Cladirile sunt in, opinia sa, servicii pe care arhitectura le livreaza societatii. Acestea comunica prin serviciile diverse pe care le ofera. Cladirile realizate sunt doar o singura faza a acestei comunicari. Exista faze la fel de importante in acest sistem de comunicare (fotografii, imagini digitale, text, etc.) Propune o teorie unificata a arhitecturii, relativa la curentele clasice.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
1989
- revolutie politica - revolutie informatica (internetul, www.)
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
SUBIECT, DEFINIRE, PROBLEMATICI
- limbajul digital - generatia Y - millennials - internetul si mass media digitala – cea mai importanta transformare a societatii - imaginea digitala - psihicul /corpul uman - spatiul
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
VIZIUNI
1956
“Home of the Future ” Alison and Peter Smithson
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
VIZIUNI
1960- 1974 Archigram “Plug-in City” Peter Cook.
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
VIZIUNI
1960- 1974 Archigram “The Walking City, Ron Herron
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
VIZIUNi
1979 Future Cities: Homes and Living into the 21st Century
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
VIZIUNI
2003
Kunsthaus Graz - “friendly alien ” Peter Cook. Island of Water on Mur – o piata interactiva pentru noul mileniu - Vito Acconci
DIGITALIZARE
a treia mediamorfoza - modelul celor trei perioade mediatice majore - cele trei mediamorfoze, perioadele de trecere spre: limbajul vorbit, limbajul scris şi limbajul digital Roger Fidler poziționează trecerea spre etapa celei de a treia mediamorfoze în perioada dintre anii 1750 când Benjamin Franklin face studii asupra electricității și inventarea telegrafului electric din anii 1850. Comunicarea cu ajutorul electricității constituie începutul comunicării digitale.
Nu poți fi imun la mass media. Chiar și oamenii care nu citesc niciodată un ziar și nu au televizor sunt înconjurați de mesaje, fie ele doar reclame lipite de pereți, pe care nu le pot ignora. (Sorlin, 2002, p.31)
DIGITAL
Cîndva, la începuturile ei, civilizaţia căreia îi aparţinem s-a construit împotriva libertăţii corpului și împotriva seducţiei imaginii, adică împotriva misticii unitive orgiastice şi împotriva magiei imaginii, împotriva idolatriei. Acum vedem corpul şi gesturile, ca semne ale unui limbaj corporal, revenind odată cu imaginile. (Codoban, 2011, p.22)
limbaj / cunoastere limbajul scris poate fi împărţită în două mari perioade din punctul de vedere al tipului de transmiţător: scris-analogic (imagini, pictograme) şi scris-digital (textul propriuzis) La ora actuală există, dacă privim mai atent, o combinaţie dintre un limbaj analogic şi producerea sa de factură digitală – limbajul indical[1]. [1] Codoban, 2011 Acesta tipologie influenteaza tipul de cunoastere si de cultura.
IMAGINEA
Nu poți fi imun la mass media. Chiar și oamenii care nu citesc niciodată un ziar și nu au televizor sunt înconjurați de mesaje, fie ele doar reclame lipite de pereți, pe care nu le pot ignora. (Sorlin, 2002, p.31)
imaginea digitala Hans Belting propune o relație directă între imagine, corp și conceptul mental pe care aceasta îl reprezintă. Nu se poate vorbi de imagine atata vreme cât nu există o relație între vizual și mental. Imaginea chiar dacă se exprimă vizual ea nu are nici o însemnătate fără componenta mentală, fără o reprezentare înterioară proprie pentru fiecare.
- imaginea căminului din mentalul fiecaruia este constituita din câteva componente: vizualizarea, reprezentarea spaţiului construit, şi modul prin care imaginea casei poate seduce, casa devine în cele din urmă datorită acestor aspecte de fapt obiectul seducţiei baudrillardiene[1]. [1] Baudrillard, 2008[1981],Simulacre si simulare
SPATIUL
Moreover, television is an ideal example of the porosity of home. Television literally brings the “public” world into the home: (Blunt, 2006 p.97)
factori politic - se referă aici la o serie de factori de putere care au influențat prin decizii specifice evoluția spațiului locuit, factori care au intervenit de multe ori întâmplător în evoluția constantă, producînd rupturi și excepții de la o regulă de creștere normală. social – Modificarile sociale cunoscute de-a lungul dezvoltarii societatii spre ceea ce cunoastem la ora actuala (emanciparea femeii, rolul familiei, dezvoltarea individuala, etc.) au exercitat influente profunde asupra configurarii spatiului locuit. economic - Fiecare modificare majoră a sistemului social-economic şi a sistemelor de producţie a produs , de semenea, modificări majore ale spaţiului trăit, urban sau locuit-personal. cultural - Cea ce înțelegem prin termenul cultură se referă în general la caracteristicile unei societăți în termeni materiali, spirituali, intelectuali și emoționali. Putem stabili astfel componentele sale principale: valori sau idei, norme sau comportamente și artefacte din care fac parte lucrurile ca părți ale culturii materiale. tehnologic - Termenul folosit aici se referă la modificările suferite de sistemul de gândire pentru care iluminismul secolului al XVII-lea a fost, de exemplu, o piatră de hotar. Gândirea științifică a atacat autoritatea de ordin religios, considerând că statul este un motor adecvat al progresului. ecologic - Termenul se referă la influentele exercitate asupra conceptiei spatiale domestice prin prisma reducerii consumului casnic, reducerea amprentei de carbon, reciclarea si refolosirea resurselor si folosirea resurselor regenerabile, alaturi de o serie de alte metode.
GENERATIA Y
By media we include any and all forms af media, communication and information technologies as hey relate to family well-being. This includes all media goods and services used in Europes,s increasingly media rich homes, including the importance of information and communication technologies (ICT) in spheres with which families must interact (schools, work, commerce, etc.). (Livingstone, 2010, p.13 )
generatia Y - millennials nativii informaționali – persoane născute odată cu dezvoltarea tehnologiei digitale și informaționale media imigranții informaționali - cei care, născuți fiind înainte de digitalizare, au fost influențați de această dezvoltare a lumii digitale doar din perioada adultă, deci dupa formarea lor din punct de vedere psihologic - copiii rămân dependenţi de familie pentru un timp mult mai îndelungat, depăşind perioada adolescenţei, necesitând astfel spaţii de un alt tip mai aproape de tipologia apartamentelor - spaţiul public este mai puţin folosit, în consecinţă spaţiile private sunt folosite un timp mai îndelungat pe perioada zilei. Alături de munca la domiciliu acest fapt devine unul din factorii hotărâtori în tendinţa de sedentarizare la domiciliu; - familia este mai instabilă însă mijloacele de comunicare dau posibilitatea unei comunicări facile între membri aflaţi la mari distanţe; - media intervine în spaţiile comune ale familiei intermediind relaţiile; - datorită diversificării tipurilor de media, aceasta face necesare noi tipuri de spaţii, atât cele commune cât şi cele private, individuale care pot oferi atat socializarea în cadrul familiei cît şi retragerea.
IMAGINEA
The discussion of the relationship between the two realms of the inner self and the outer world often revolve around two foci: the relationship between body and mind and the question of auronomy of the self. (Madanipour 2005[2003], p.7)
psihicul/corpul uman Casa era văzuta asemnenea unui loc de refugiu, de reculegere și retragere, un loc în care corpul și sufletul făceau corp comun cu spațiul locuit, erau organic legate. Trecerea spre modernitate produce însă o ruptură profundă între corp și suflet și este pentru prima dată când cele două componente nu mai formau o unitate indivizibilă Apare astfel o individualitate excesivă, omul nu mai este un membru al societății, nu mai face parte dintr-un grup sau chiar din familie ci începe sa-și conștientizeze din ce în ce mai mult corpul ca element fizic, unic și detașat Dupa opinia lui Alan Sondheim[1]. corpul și psihicul uman sunt locul unor conexiuni sofisticate, produse între fluidele tehnolgice, produsele microelectronice și media. [1] Alan Sondheim este scriitor, critic, muzician ale noilor media
SPATIUL
Societăţile occidentale au ales distanţa şi deci ele au pus pe locul privilegiat vederea (infra), lăsînd, în acelaşi timp, deoparte mirosul, pipăitul sau auzul, şi chiar gustul. (Breton, 2002[1990], p.121)
locuinta David Le Breton discută de o anumită etanșeizare, antifonare a spațiului locuinței față de context din punctul de vedere al confortului personal. Apare o senzație de jenă față de corpul fizic, față de zgomotele și umorile pe care acesta le produce în ideea estetizării excesive și a evaluări corpului doar din punct de vedere vizual, excluzând mirosul sau tactilul.
Inglobeaza caracteristici duale, uneori opuse (deschidere/izolare, afara/inauntru, izolat/impreuna)
SPAȚIUL PERSONAL - Spatiul propriu al corpului SPAȚIUL INTERPERSONAL - Spatiul relațiilor interumane
CORP / MEDIA / SPATIU
Omul occidental își descoperă propriul corp, iar noutatea își urmează drumul, atrăgînd discursuri și practici ce poartă aura mass media.[1] [1] Le Breton, 2002[1990], p.7
SPAȚIUL PERSONAL - Spatiul propriu al corpului Spațiul personal este legat la prima vedere de o relație intimă a propriului corp cu imediata vecinătate. Este încă perceput de multă lume drept un spațiu ascuns, protector atât fizic cât și din punct de vedere al psihicului, unde fiecare dintre noi este ascuns privirilor indiscrete și poate fi el însuși. Se presupune de asemenea existența unui grad de control asupra relației dintre individ cu ceilalți. Tehnologia media intervine tocmai în această relație și schimbă datele. Spațiul trebuie să fie etanș, să amortizeze influențele de orice natură din exterior, acest lucru făcânduse prin orice mijloace, inclusiv deconectarea față de lumea sunetelor cu ajutorul căștilor purtate permanent sau prezența ecranelor media. Această detașare contribuie în opinia sa la senzația de confort personal. Relația dintre obiectele tehnologice digitale media și corpul uman se află în atenția tuturor la ora actuală. Un articol[1] al sciitoarei canadiene Ellen Himelfarb pentru The Globe and Mail surprinde câteva dintre aspectele importante ale problemei studiate: pierderea legăturii cu materialitatea specifică obiectelor – cu realitatea în cele din urmă, dispariția tactilității din această nouă relație și reducerea continuă a dimensiunilor. [1] Sleek, abstract, minimal: Why the future of furniture is technology itself – publicat în iunie 2014
CORP / MEDIA / SPATIU
OBIECTE MEDIA În ideea unui suport pentru media contemporană un alt produs – Interactive Diamond Bench[1] completează acestă serie. Produsul oferă posibilitatea de a încărca prin simpla așezare telefoanele mobile sau tabletele. Suprafața obiectului este sensibilă la presiune și interacționează cu atingerea corpului uman. Suprafața din care este alcătuit oferă posibilitatea unei permanente întrețineri. Ea poate fi ușor refinisată și curațată. Această cerință pentru păstrarea aparenței de noutate a obiectului este o altă caracteristică importantă a noilor produse. Acestea trebuie să rămână noi în aparență, să nu îmbătrânească și să poată fi ușor refăcute. [1] Interactive Diamond Bench, patent pending serial no. 61/534,235.
De altfel, fiinţele şi obiectele sînt foarte legate între ele, iar obiectele îşi însuşesc din această cârdăşie o valoare afectivă, pe care în mod obişnuit o numim „prezenţă”. Ceea ce face profunzimea caselor copilăriei şi carecterul lor evocator în amintire e, evident, această structură complexă de interioritate în care obiectele trasează sub ochii noştri limitele unei configuraţii simbolice: sălaşul copilăriei. (Baudrillard, 1996[1968], p.10)
CORP / MEDIA / SPATIU
OBIECTE MEDIA Produsul celor de la Deta Design IT & Hi-Interiors, patul Hi-Can este dotat cu un ecran de mari dimensiuni care permite conexiunea la internet sau doar vizionarea unor filme cu o imagine de înaltă definiție si sunet integrat. Patul are integrată instalația de sunet, un calculator performant, ecranul și toate comenzile necesare utilizării acestora. Patul Somnus-Neu produs de designerul Grier Govorko din Noua Zeelandă este realizat în colaborare cu Auckland University of Technology's Business Innovation Centre, Somnus-Neu este o adevărată oază media pentru utilizator. Confortul este văzut ca o comunicare permanentă și o informare produsă de media. Dotările sale sunt similare cele prezentate în cazul patului Hi-Can: ecran media, sisteme audio și de iluminat cu tehnologie LED, calculator și console de jocuri integrate.
Ces memes architectes regroupent l'ensemble des outils de communications dans un lieu specifique: “l'antichambre du monde”, nommee ainsi parce qu'elle est “lieu de transition entre le logis et un ailleurs immateriel". (Eleb, 1990, p.117)
CORP / MEDIA / SPATIU
This is a revolution, the less possible, almost nothing, totally transparent, totally invisible around a vortex, around this miracle. This miracle issued from the mix of fluids - air, water – and from the great forces that drive us, and which every day, becomes in front of our eyes, a sculpture of mercury, except that it is not mercury, except that it is not a sculpture, it is the Truth of Life. (Stark,site project presentation)
OBIECTE MEDIA Un exemplu al dematerializării obiectelor și al estetismului excesiv vizual este modelul de robinet the Axor Stark V, realizat de Philipe Stark pentru compania Grohe și care a câștigat premiul Interior Innovation Award ”Best of Best” în anul 2015. Acest model reprezintă conform prezentării sale un robinet transparent deschis, astfel conceput încât să formeze prin curgere un vortex și să dezvăluie transformările formei curgerii apei, până ajunge în palmele utilizatorilor. Așa cum remarcau și economiștii Jonas Ridderstrale și Kjell Nordstrom rolul principal produselor actuale este acela de a seduce utilizatorul. Astfel acesta este un produs captivant deși având o prezență discretă în același timp. Are rolul de a face apa vizibilă prin transparența elementelor sale, făcându-l pe utilizator să trăiască experiențe noi, deosebite pentru a-i creea sentimente de bucurie și fericire. Această descriere a produsului dezvăluie cuvintele cheie ale lumii actuale, produs al mass media: vizualitate, experiențe noi, experiențe captivante, bucurie și ultimul țel – fericirea.
CORP / MEDIA / SPATIU
OBIECTE MEDIA Gama de produse Sensa Mare Design este realizată de designerul Günther Horntric, profesor la The Köln International School of Design, împreună cu echipa sa. Produsul face parte din gama Celebrate Emotions a celor de la Hoesch, produse care pun accentul pe spațiul creat și pe interacțiunea prin lumină și sunet cu produsele pentru o ambianță unică. De asemenea produsele amintite folosesc ideea de InvisibleSound – un modul interactiv de sunet încorporat. Scopul principal al acestui produs este dincolo de igiena propriuzisă crearea surprizei și atmosferei de detașare.
(...) the function of the bathroom evolving into two distinct areas: a practical requirement to get out in the morning and a desire for a separate bathing space to relax and escape, (...) (UsTogether, site project presentation)
CORP / MEDIA / SPATIU one
OBIECTE MEDIA Pultul digital produs de Whirlpool este destinat pregătirii hranei dar pe lângă suprafața încălzită prin inducție, aceasta permite și afișarea informațiilor media, a știrilor sau a rețetelor. Suprafața poate face legătura cu alte persoane prin programele de socializare sau poate căuta informații necesare. Pultul devine o suprafață interactivă care animă spațiul. Interacțiunea se poate face și verbal prin comenzi sonore astfel încât comunicarea și lucrul în bucătărie se poate face concomitent.
Each year, you mobile phone, your MP3 player and computer games change, along with everything else around you: their functions multiply, they become smaller, their screens get bigger or become coloure, and so on. And you know that a product which does not keep in step is going to fail. Unless it follows suit. It is not a question of taste, of choice among others, but a necesity without choice, in which survival is at sake. (Ferry, 2011, p.207)
CORP / MEDIA / SPATIU
Today other domestic technologies such as home computer and internet are fulfilling similar roles [...] (Blunt, 2006 p.97)
OBIECTE MEDIA Un alt exemplu este proiectul Lumieres creat de arhitectul francez Jean Nouvel. Mobilierul perimetral de depozitare este închis cu panouri translucide din Corian și iluminate din spate de panouri fluorescente. Acestea produc un efect de umbre din cauza obiectelor depozitate în interior. Suprefețele subțiri de lucru realizate din același material au integrate suprafețele de gătit încălzite prin indiucție astfel încât suprafața rămâne rece și poate primi comenzile tactile. Interacțiunea și schimbul de informații devine astfel o temă pentru întreaga gamă de produse și este o componentă nelipsită a noilor produse.
CORP / MEDIA / SPATIU
SUPRAFETE MEDIA Realitatea augmentată se află de ceva timp în atenția marilor corporații media ca Google sau Microsoft. Google au conceput în acest sens produsul Google Glass și l-au lansat pe piață în anul 2013. Ochelarii permit accesul la informația media într-un mod asemănător telefoanelor inteligente. Interacțiunea utilizatorului rămîne în acest caz la nivelul informației digitale și comunicării iar influența asupra spațiului este limitată. Produsul HoloLens produs de Microsoft promite accesul utilizatorilor la spațiul realității augmentate. Ceea ce aduce nou acest produs este faptul că proiectarea informațiilor nu se face pe lentilă ci în spațiul real.
Thus the social and symbolic is seen as primary, suggesting a wall that is as dynamic as the humans that is meant to contain. (Koolhaas, 2015,p.3)
CORP / MEDIA / SPATIU
Viața cotidiană constituie refugiul sigur, locul reperelor liniștitoare, spațiul tranzițional (Winnicott) al adultului, unde el se simte protejat în sânul unei rețele solide de obiceiuri, de obișnuințe, creată în timp, cu parcursuri binecunoscute, înconjurate de chipuri familiare. Aici se construiește viața afectivă, familială, amicală, profesională, aici se visează existența. Aici se amortizează efectele politicului, ale socialului, ale culturalului, care afectează intimitatea, aici sunt discutate și adaptate sensibilitățile individuale.[1] [1] Madanipour 2005(2003),p.107
SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relațiilor interumane Dezvoltarea psiholgică echilibrată devine astfel un factor determinant pentru noua societate informațională care se formează. Corpul fizic are limite precise datorate alcătuirii sale iar psihicul, deși în aparență mult mai flexibil, este de asemenea limitat. Contactele directe, fizice, interpersonale sunt deosebit de importante în formarea normală a individului. Așa cum aminteau cei doi economiști suedezi Jonas Ridderstrale și Kjell Nordstrom, acestă nouă generație la care ne raportăm este caracterizată de hiper-individualism şi colectivism tribal. Aceste caracteristici opuse definesc comportamentul indivizilor la ora actuală De asemenea, se constată o transformare a relației dintre spațiile private/intime și cele comune din cadrul locuinței în relație cu tehnologia media. Posibilitatea de a transmite imagini instantaneu și rețelele sociale care le distribuie la o scară imensă face ca limitele intimității personale să nu mai fie definite și îngrădite de cadrul fizic.
CORP / MEDIA / SPATIU
SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relațiilor interumane Proiectul realizat de Zaha Hadid împreună cu Patrick Schumacher și Woody Yao constituit o platformă ideală pentru a experimenta la o scară mică și într-un timp scurt idei și concepte noi. Proiectul a încercat să raspundă în concepția autorilor, schimbărilor de mentalitate și modului nou în care oamenii percep designul și calitatea estetică ca o alternativă viabilă la funcționalitatea modernistă. Această mașină de locuit de factură organică[1] caută să introducă noi modele de locuit în concepția autorilor. [1] http://www.zaha-hadid.com/design/ideal-house/ Proiectul propus de designerul japonez Naoto Fukasawa are o altă abordare. Conceptul propus este astfel acela al spațiului nefolosit, devenit eliberat de obiecte chiar dacă în realitate încă unele dintre acestea mai sunt încă prezente. Exemplul cărților este poate cel mai bine exemplificat, acestea fiind încă prezente în spațiul locuit dar, odată cu trecerea timpului și folosirea altor surse de informare, acestea devin mai puțin folosite, își pierd scopul și în final chiar existența. Acest fenomen este cunoscut de multe alte obiecte casnice – în special cele tehnologice dar nu numai.
[...] a tension between the two aspects of the home, i.e. between a haven for the individual and an intimate place for the household. It is a tension that lies at the heart of the contemporary private realm, addressing the way the self and the intimate other relate to each other within the context of the continuous rise of individualism. (Madanipour 2005[2003], p.102)
CORP / MEDIA / SPATIU
SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relațiilor interumane Vila MN – Un Studio, duce mai departe această gândire în ceea ce privește această dozare individuală a gradului de intimitate și comunicare în cadrul familiei și grupului. În interior spațiul se formează prin modelarea suprafețelor ce se transformă din pereți de închidere în pardoseală. La fel ca în Moebius House, spațiul torsionat devine un spațiu de comunicare și întâlnire important. Prin această torsiune se face și tranziția între spațiile locuinței. Spațiile sunt legate și accesate prin rampe fluide și sunt contopite din punct de vedere vizual. Dacă exteriorul locuinței mizează pe un fel de integrare prin materialitate, reflexie și formele simple, prismatice, interiorul lasă impresia unei mișcări continue prin torsiunea suprafețelor în zona centrală. De asemenea materialitatea este una abstractă, albă, lucioasă – materialele plastice folosite și acoperite cu rășini fiind imaginea unei materialități a ecranelor.
Brandurile indeplinesc o nevoie duală: apartenenţa şi nevoia de a fi diferit – hiper-individualism şi colectivism tribal. Consumatorii din prezent sunt mai complecşi (sau poate mai sofisticaţi) decât cei din trecut. Nu se mulţumesc cu două variante separate când le pot obţine pe amândouă în acelaşi timp. (Ridderstrale, 2007[2003], p.289)
CORP / MEDIA / SPATIU
SPAȚIUL INTERPERSONAL Spațiul relațiilor interumane Proiectul The Apartment of the Future al biroului polonez de arhitectură NArchitekTURA realizat în anul 2014 în Dobrodzien – Polonia este rezultatul unui concurs cu invitați care își propunea un exercițiu de imaginație asupra locuinței viitorului. Flexibilitatea este descrisă de arhitecți drept o lipsă a funcțiunilor exacte, spațiul putând fi văzut drept un hibrid între un apartament, un showrom, o cameră de hotel sau o galerie de artă, dar fiind în fapt un laborator. Spațiul este unul experimental unde, în colaborare cu o serie de universități se pot desfășura studii și cercetări ale evoluției spațiului locuit contemporan dar și studii de sociologie, de estetică și design, studii ale comportamentelor umane în spațiu, ergonomie sau ecologie.
A house, any house, can be turned into a dream house simply by filling it with dream material. (Colomina, 2004, p.32)
CORP / MEDIA / SPATIU
SPAȚIUL INTERPERSONAL Spațiul relațiilor interumane Biroul de arhitectura PLOT (BIG si JDS) au ales să modeleze volumele celor două imobile sub forma literelor V și M. Aceasta speculează regulile dar maximizează vederile și relațiile spre exterior. De asemenea, configurația pemite crearea în același timp a intimității prin evitarea vederilor perpendiculare spre spațiul interior binomul expunere-izolare amintit. Volumetria ajută și la recunoașterea proiectului dintr-o perspectivă aeriană, de menționat că se are în vedere imaginea aeriană de pe platforma google earth.com și nu o vedere din avion (aparatul model modernist).
A house, any house, can be turned into a dream house simply by filling it with dream material. (Colomina, 2004, p.32)
CORP / MEDIA / SPATIU
SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relatiilor interumane Openarch este un proiect prototip real ce propune un spațiu destinal locuirii care încorporează un strat digital/media, conectănd astfel fiecare suprafață a locuinței la internet. Stratul digital denumit D.OS (domestic operating system) conectează instantaneu permanent individul la rețeaua globală, acesta putând stabilii conexiuni, primi informațiii și genera discuții în orice moment și în orice loc. Controlul accesului la informație se oate face tactil și prin mișcările corporale, odată ce individul se mișcă în spațiu. Astfel se pot purta discuții, se pot face conferințe, se poate desfășura orice activitate fiind în spațiul locuinței. De asemenea sistemul permite controlul perametrilor interni ai spațiului, se pot accesa orice fel de informații legate de acesta și regla în consecință acești parametrii.
Today, you don’t need a new environment to live or work in. You just need a new application. (Hogan, 2010, p.3)
CORP / MEDIA / SPATIU
The important thing about a house is not that it is a list of activities or rooms but that it is a pattern of spaces, governed by intricate conventions about what spaces there are , how they are connected together and sequenced, which activities go together and which are separated out, how the interior is decorated, and even what kinds of household objects should be displayed in the different parts of the home. (Hanson, 1998, p.2)
SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul reltiilor interumane Yotel- Manser Practice (Priestman Gode ) este în esenă un spațiu minimal temporar de odihnă destinat marilor terminale (au fost realizate două astfel de locații pentru aeroporturile londoneze Heathrow și Gatwick). Aceste cabine sunt de fapt spații capsulă aflate în interiorul unor mari hangare din incinta aeroporturilor respective, fără contact direct cu exteriorul. Sunt realizate din module prefabricate atent izolate atât auditiv cât și vizual, pentru a asigura confortul interior. Ceea ce face acest exemplu interesant pentru lucrare este modul prin care media inserată în interior completează atmosfera și crează un amibient propriu în lipsa oricărui contact direct cu mediul. Acest tip de cabină este destinat folosirii pe temen scurt între două zboruri succesive însă, pentru persoanele care călătoresc des formează într- anumită măsură un ambient pripriu, un tip de locuință provizorie.
CONCLUZII
Astăzi, totul este individualizat. O lume deschisă necesită sisteme deschise și o arhitectură deschisă. Luați o bucată de hârtie și scrieți cuvintele deschis și transparent.[1] [1] Ridderstrale 2003[2007], p.23
RELAȚII ALE LOCUIRII MEDIA imaginea de sine / estetizare / individualitate / meterialitate SIMȚURI - tactil / vizual – pierderea legăturii cu materialitatea / suport media - dematerializare – lumea materială se micșorează - gândire vizuală – specifică mediului artistic, devine generală design difuz / design expert PSIHIC - multitasking – intensitatea acțiunilor / diversitate - individualism – retragere / expunere - colectivism tribal – apartenența la grupuri ce se formează în jurul unor idei/produse INTERIOR / EXTERIOR - deschideri - permeabilitatea invelisului (media) -materialitate SPAȚIU INTERIOR ? SPAȚIU PRIVAT - relatii noi - deschidere - izolare
CONCLUZII
The will of power is not the will to conquer, to have money and influence, but a profound desire for a maximum intensity of life[...] (Ferry, 2011, p.176)
MEDIA LOCUINTA nevoia continua de noutate, de diversitate dar in acelasi timp de atasament UTILITATE / EMOȚIE / SENS / RELAȚII DIVERSE
UTILITATE – raspuns la un anumit tip de comportament - functionalitate ? innoire soft - pierderea functiunii principale – multifunctionalitate antagonica EMOTIE - formarea atasamentului - noutate SENS - intelegerea nevoilor generatiilor - satisfacerea nevoilor diverse REL. DIVERSE – comunicare permenenta - control al comunicarii - rel. Interior / exterior
CONCLUZII
Yet, in our mental life, we constantly deploy mental or imaginary images. The crucial faculty of the image is its magical capacity to mediate between phisical and mental, perceptual and imaginary, factual and affectual. (Pallasmaa, 2011, p.40)
MEDIA LOCUINTA SPAȚIU TRANZIȚIONAL (spatiu potential) – coregrafie între obiecte, spațiu și utilizator Donald Winicot – obiect tranzitional Bernard Stiegler Julienne Hanson - un spatiu care nu exista fizic / virtual / realitate augmantata intre interior si exterior public si privat inchis si deschis coridoarele / potentiale spatii tranzitionale
CONCLUZII
Pentru Michael Heim, unul dintre cei mai buni comentatori în acest domeniu, alături de Pierre Levy, caracteristicile realității virtuale sunt: simularea, interacțiunea, artificialitatea, imersiunea, teleprezența și comunicarea în rețea. (Codoban, 2011, p.51)
MEDIA LOCUIRE SPAȚIU ORIZONTAL / SPAȚIU VERTICAL MODERNITATE - spatiu orizontal – transparenta fizica, deschidere spre exterior, adevar functional si structural MEDIA - spatiu vertical – transparenta fizica/mediatica, deschidere spre comunicare, multifunctionalitate media
CURS 2
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
BIBLIOGRAFIE Fidler, Roger
2004[1997]
Mediamorphosis. Să înţelegem noile media, trad. Izabella Badiu, Idea Design & Print , Cluj, (Mediamorphosis. Understanding New Media, Pine Forge Press).
Kahane, Josiah
2015
The form of design: Deciphering the language of Mass-Produced Objects, BIS Publishers, Amsterdam, The Nederlands
Leach, Neil
2006
Uitaţi-l pe Heidegger, trad. Magda Teodorescu & Dana Vais, Paideia, Bucureşti.
Rapoport, Amos
1990,[1982]
The meaning of the built environment: a nonverbal communication approach, The University of Arizona Press, Tucson.
Rapoport, Amos
1969
House Form and Culture, Prentice Hall, Uper Sadle River,
Schoenauer, Norbert
2000
6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.