CURS TA I 1.7

Home is hence a complex and multi-layered geographical concept. Put most simply, home is: a place / site, a set of feelings / cultural meanings, and a relations between the two.

(Blunt, 2006)

CURS 1.7 LOCUIREA sisteme de gandire

CURS 1.7

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

NEVOI / LOCUIRE Nevoile sau trebuintele sunt motorul oricarei activitati umane (LOCUIRE, arta, politica, economie, etc.)

CLASIFICARE DUPA NATURA LOR: - naturale - biologice - fiziologice --------------------------------PRIMARE - sociale - spirituale -psihologice --------------------------------ELEVATE

CURS 1.7

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

NEVOI / LOCUIRE Tony Robbins (motivational speaker) redefineste nevoile de baza ale fiintei umane contemporane.

CERTITUDINE INCERTITUDINE SEMNIFICATIE CONEXIUNE CRESTERE CONTRIBUTIE

CURS 1.7

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

TENDINTE

- globalizare si competitie - prosperitate - accesibilitate -evenimente - schimbarile climatice - varsta si longevitatea - descoperirile stiintifice - sanatatea si siguranta - experienta economica - perceptia luxului

CURS 1.7

a treia mediamorfoza - modelul celor trei perioade mediatice majore - cele trei mediamorfoze, perioadele de trecere spre: limbajul vorbit, limbajul scris şi limbajul digital Roger Fidler poziționează trecerea spre etapa celei de a treia mediamorfoze în perioada dintre anii 1750 când Benjamin Franklin face studii asupra electricității și inventarea telegrafului electric din anii 1850. Comunicarea cu ajutorul electricității constituie începutul comunicării digitale.

Nu poți fi imun la mass media. Chiar și oamenii care nu citesc niciodată un ziar și nu au televizor sunt înconjurați de mesaje, fie ele doar reclame lipite de pereți, pe care nu le pot ignora.

(Sorlin, 2002, p.31)

CURS

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

NEVOI / LOCUIRE

CURS

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

MODERNITATE

Termenul “modern” a cunoscut o serie de intelesuri de-a lungul timpului. O intelegere a sensului in care a fost gandit termenul la un moment dat poate sens discutiei legata de modernism.

Din punct de vedere etimologic se pot desprinde trei sensuri [H. Heynen] : - primul termen (si cel mai vechi) inseamna „prezent” in sensul de actual, urmand timpului care a trecut (evul mediu) - cel de-al doilea sens al cuvantului inseamna “nou” (secolul al XVII-lea) - cel de-al treilea sens inseamna “momentan”, ceva tranzitoriu (secolul al XIX-lea)

Ca o concluzie, termenul “modern” inglobeaza sensurile prezent, nou si tranzitoriu. Reprezinta acel ceva care s-a rupt de trecut si se indreapta programat spre viitor.

CURS

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

MODERNITATE

Modernitatea a fost vazuta ca o perioada de transformari care au eliberat individul de sub tutela familiei si de limitarile impuse de relatiile de clan, oferindu-i oportunitatea de a evolua prin propriile puteri, avand la dispozitie un suport material consistent.

Partea negativa a acestui nou sistem de valori a fost insa tocmai diminuarea sprijinului oferit de relatiile traditionale, pierderea sigurantei data de certitudinea si monotonia vietii de familie. Nu sunt putini cei care nu si-au gasit locul in acest nou sistem - Heidegger devine unul dintre cei mai importanti critici ai acestei situatii.

CURS

Antichitate Vitruviu - scriitor si arhitect roman traieste undeva in primul secol I.C. si este autorul tratatului De Architectura (contine 10 volume).

- edificiu trebuie să aibă trei calități:

firmitas, utilitas, venustas, adică stabilitate, utilitate/functionalitate, frumusete/estetică.

-arhitectura estegandita drept o imitație a naturii - ordinele arhitecturale grecesti – ordine care se inspira din proportii naturale - proportiile corpului uman .

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.

(Leach, 2006, p.25)

CURS

Evul Mediu Arhitectura are un caracter organic, un mestesug transmis prin mesterii constructori din generatie in generatie.

- factorul politic devine foarte important.

Cetatea constituia spatiul protejat de ziduri pentru o minoritate privilegiata, periferia si exteriorul cetatii constituiau spatii nesigure, in afara minimei protectii fizice dar si a legilor.

- Braudel propune studierea structurilor urbane după gradele de deschidere și de libertate și le împarte în orașe deschise – cu o relație liberă din punct de vedere fizic dar și economic, cultural sau social, față de mediul exterior, orașe închise – delimitate de zidurile de apărare care au o influență nu atât fizică cât mai ales psihologică asupra locuitorilor, cu restricții legate de contacte și schimburi economice și culturale, și orașe aservite – având un control al schimburilor. .

- spatiul domestic era dominat de credintele religioase si practici magice.

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.

(Leach, 2006, p.25)

CURS

Renastere Renasterea redescopera Antichitatea si studiiile vitruviene.

Leon Batista Alberti scrie tratatul De Re Aedificatoria in care studiile lui Vitruviu sunt prezentate drept principalele directii spre o arhitectura valoroasa.

Este o arhitecura urbana. Progresele tehnice din domeniile matematicii, astronomiei si mecanicii, vor duce, in cele din urma, la conditii propice aparitiei iluminismului.

Johannes Gutenberg – (aprox. 1450)

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.

(Leach, 2006, p.25)

CURS

Iluminism Aceasta miscare a secolului al XVIII-lea este considerata de factura filosofica in primul rand, insa ea constituie un real progres si in domeniul stiintelor exacte si a teoriei arhitecturii.

Este o miscare opusa dogmei si puterii exercitate de biserica din perioada baroca.

- curent filosofic POLITIC/SOCIAL: John Locke , Thomas Hobbes ,Voltaire , JeanJacques Rousseau STIINTIFIC: Imanuel Kant, René Descartes , Isaac Newton, Baruch Spinoza

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.

(Leach, 2006, p.25)

CURS

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.

(Leach, 2006, p.25)

Iluminism Descoperirile arheologice de la Pompeii si Herculaneum duc la cresterea interesului in perioada clasica.

TEORIA ARHITECTURII: -Abatele Laugier Essay on Architecture 1753 coliba primitiva/primordiala Giovanni Battista Piranesi Carceri d'invenzione -Georg Wilhelm Friedrich Hegel teza/antiteza/sinteza fenomenologia estetica

CURS

Secolul XIX - in domeniul stiintelor se produc importante evolutii: dezvoltarea caii ferate, primele zboruri, dezvoltarea proletariatului(1830) cu consecinte asupra configuratiei oraselor si vietii in general.

- urbanismul lui Haussmann (1852) - Darwin publica Originea speciilor (1859) - Marx publica Capitalul (1867) - se produce revolutia industriala

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.

(Leach, 2006, p.25)

CURS

Secolul XIX - XX - teme legate de clasicism, primitivism si reintoarcerea la natura si natural - incipiente directii de respingere a istoricismului si a imitarii stilurilor vechi, relatia functionala dintre arhitectura si decoratie.

- ideile din scrierile lui William Morris sunt preluate de John Ruskin in studiile sale referitoare la arhitectura si arta.

- Charles Rennie Mackintosh urmeaza directiile amintite in lucrarile sale de arhitectura. Influentand ulterior miscarile Art Nouveau / Secession.

-Studiile lui Viollet-le-Duc sau Gottfred Semper sunt de asemenea, deosebit de influente in secolul al 19-lea.

- Camillo Sitte City Planning According to Artistic Principles, (1889)

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.

(Leach, 2006, p.25)

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX istoric - Primul Razboi Mondial (1914-1918) - revolutia Bolsevica (1917) - Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945) - revolutii sociale in anii 68-70 - Caderea regimului comunist in Europa Centrala si de Sud-Est. (1989)

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX - intreaga gandire filosofica este conditionata de evenimente importante care au definit secolul al XX-lea: -istorice -stiinte (Einstein) -stiinte umane (linvistica, psihanaliza, etnologie) -avangarda estetica (esprit nouveau, dadaism, suprarealism, etc.)

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Edmund Husserl – preia termenul din filosofia lui Kant si ii ofera o noua lectura.

- prima experianta a lumii noastre este naiva, ea nu ofera sursele evidentei in care lucrul apare.

- este un curent filosofic din secolul al XX-lea, care încearcă să descrie structura experienței, așa cum este reprezentată în conștiință, nu ca fapte ci ca esență a lucrurilor.

Martin Heidegger – existenta umana si problema fiintei devin temele principale ale scrierilor sale.

Maurice Merleau-Ponty – lumea este prezenta inaintea oricarei analize. Omul se afla deja in Lume si a filosofa devine astfel a descrie tesatura de relatii dintre om si lume.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Martin Heidegger – existenta umana si problema fiintei devin temele principale ale scrierilor sale. fiinta / fiintare / a fi (a fi in comun) tetrada – cerul, pamantul, muritorii si divinii experienta a sensului – locuirea - experiente primare - loc - spatiu “Construire, locuire, gandire” “In chip poetic locuieste omul”

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA – M. Heidegger Gandirea fenomenologica nu prezinta construirea pornind de la arhitectura si tehnica, ci merge inapoi pe urmele construirii pana la acel domeniu caruia ii apartine tot ceea ce este.

A.Ce este locuirea?

B.In ce masura construirea este cuprinsa in locuire?

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA – M. Heidegger Ce este locuirea?

Toate constructiile il gazduiesc pe om. El le locuieste (bewohnt), fara a locui (wohnen) insa in ele, daca a locui nu inseamna decat a dispune de un domiciliu. ...locuintele pot fi astazi chiar bine concepute, usor de gospodarit, destul de ieftine, bine aerisite, expuse luminii si soarelui; dar oare in felul acesta locuintele poarta in ele chezasia ca se petrece o locuire?

Ce inseamna deci construire? In germana veche cuvantul “buan”, care a devenit bauen (a construi) inseamna “a locui”, care vrea sa spuna: a ramane, a salaslui.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA – M. Heidegger Ce este locuirea?

A fi om inseamna: a fi, ca muritor, pe pamant, adica, a locui. Vechiul cuvant “bauen” care spune ca omul este in masura in care locuieste, inseamna totodata: a intretine si a ingriji cu sensul de a cultiva ogorul, de a cultiva vita de vie. O asemenea construire-cultivare nu face decat sa vegheze, si anume asupra cresterii care-si poarta de la sine roadele.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA – M. Heidegger 1.Construirea este propriu-zis locuire.

2.Locuirea este chipul in care muritorii sunt pe pamant.

3.Construirea ca locuire se prezinta in dubla ipostaza de construire care ingrijeste cresterea si de construire care edifica constructii.

Noi nu locuim pentru ca am construit, ci construim si am construit in masura in care locuim, adica in masura in care posedam calitatea de locuitori.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA – M. Heidegger Aceasta amploare ni se infatizeaza de indata ce ne gandim la faptul ca natura umana rezida in locuire, si anume in sensul salasluirii muritorilor pe pamant.

Dar “pe pamant” spune deja “sub cer”. Ambele implica “ramanerea dinaintea divinilor” si include faptul de “a apatine comunitatii oamenilor”. Cei patru: pamantul si cerul, divinii si muritorii formeaza un tot, plecand de la unitatea originara.

Aceasta unitate noi o numim tetrada.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA – M. Heidegger In ce masura construirea este cuprinsa in locuire?

PODUL Podul face mai mult decat sa lege doua maluri deja existente. Abia in trecerea podului malurile ies in evidenta ca maluri...Odata cu malurile, podul aduce inspre fluviu cand una cand cealalta dintre vastitatile tinutului ce se intind dincolo de maluri. El aduce fluviul, si malul, si tinutul, in reciproca lor vecinatate. Podul strange laolalta.

Podul devine astfel un LOC. Limita nu este locul in care inceteaza un lucru, ci, asa cum au observat grecii, limita este locul in care un lucru isi incepe esenta sa.

Spatiul este, prin esenta sa, ceea ce este randuit, ceea ce este introdus in limita sa.

Spatiile pe care le strabatem in mod obisnuit sunt randuite de locuri; esenta acestor locuri se intemeiaza in lucruri de tipul constructiilor.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA - M. Heidegger

- casa Padurea Neagra

Raportarea omului la locuri si, prin mijlocirea locurilor, la spatii rezida locuirea. Relatia dintre om si spatiu nu este nimic altceva decat locuirea gandita in chip esential.

Gospodaria a fost asezata pe versantul muntelui protejat de vanturi, cu fata spre miazazi, intre pasuni, in apropierea izvorului. Putinta ia dat acoperisul de sindrila mult iesit in afara, care poarta in panta potrivita povara zapezii si care, coborand foarte mult, protejeaza odaile impotriva furtunilor din lungile nopti de iarna. Ea nu a uitat coltul inchinat Domnului, din spatele mesei comune, a randuit in odai locurile sfintite pentru nastere si pentru “arborele mortilor” - asa se cheama sicriul -, prefigurand astfel pentru toate varstele vietii, sub un acoperis unic, tiparul mersului lor prin timp.

Gospodaria a fost construita cu un mestesug care, nascut el insusi din locuire, foloseste inca uneltele si materialele sale ca pe niste lucruri Putem construi doar daca avem putinta locuirii.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA - M. Heidegger

- locuirea

Se incearca rezolvarea crizei de locuinte prin crearea de locuinte, prin incurajarea construirii de locuinte, prin planificarea intregului domeniu al construirii.

Criza locuirii nu consta in lipsa locuintelor.

Criza propriu-zisa a locuirii rezida in faptul ca muritorii au incetat sa caute neincetat esenta locuirii, ca ei trebuie mai intai sa invete locuirea.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului -imaginarul spatial -pivnita / podul (intimitatea spatiului interior) - casa adaposteste reveria - imaginea casei natale - refugiu fata de societate - coliba / primitivism al refugiului - locurile (sertarul, cuferele, duapurile) -cuibul / starea de cuibarire-protectie spatiul copilariei - cochilia – atasamentul de locatar - colturile camerei – generatoare - afara/inauntru

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului (1957) Casa de la pivnita la pod Deoarece casa este coltul nostru de lume. Ea este – s-a spus adesea – primul nostru univers.

Casa, ca si focul, ca si apa, ne va permite sa evocam, luciri de reverie care lumineaza sinteza dintre imemorial si amintire. In aceasta zona indepartata, memoria si imaginatia nu se lasa disociate. ...casa adaposteste reveria, casa il protejeaza pe visator, casa ne permite si sa vism in pace. [casa] este prima lume a fiintei umane

CURS 2

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului Casa de la pivnita la pod Viata incepe bine, ea incepe inchisa, ocrotita, in poala calduta a casei.

Bineinteles, darorita casei, multe din amintirile noastre locuiesc undeva, iar daca casa se complica putin, daca are pivnita si pod, unghere si coridoare, amintirile noastre au refugii din ce in ce mai bine caracterizate.

Adevaratele case din amintire, casele in care ne readuc visurile noastre, casele bogate in onirism credincios, nu se lasa descrise.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului Casa de la pivnita la pod La ce ar servi, de exemplu, sa dau planul camerei care a fost cu adevarat camera mea, sa descriu camaruta din fundul unui pod, sa spun ca, de la fereastra, prin curbura acoperisurilor, se vedea dealul. Numai eu, in amintirile mele din alt secol, pot sa deschid dulapul cel adanc care pastreaza inca, numai pentru mine, mirosul unic, mirosul de struguri care se usuca pe rogojina.

Casele succesive, unde am locuit mai tarziu, ne-au banalizat desigur gesturile. Dar suntem foarte surprinsi sa constatam intorcandu-ne in vechea casa, dupa zeci de ani de odisee, ca gesturile cele mai fine, gesturile dintai reinvie deodata, mereu perfecte.

Pe scurt, casa natala a inscris in noi ierarhia diverselor forme de a locui.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului Casa de la pivnita la pod Casa este un corp de imagini care ii dau omului motive sau iluzii de stabilitate.

1. Casa este imaginata ca o fiinta verticala. Se diferentiaza in sensul verticalitatii sale. Este unul dintre apelurile la constiinta noastra de verticalitate.

2. Casa este imaginata ca o fiinta concentrata. Ea ne cheama la o constiinta de centralitate.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului Casa de la pivnita la pod Verticalitatea este asigurata de polaritatea pivnita-pod. ...putem opune rationalitatea acoperisului, irationalitatii pivnitei. Acoperisul isi spune imediat ratiunea lui de a fi: el il acopera pe omul care se teme de ploaie si de soare. […]

Visatorul insusi viseaza rational; pentru el, acoperisul ascutit taie norii. Spre acoperis toate gandurile sunt clare. In pod vedem, cu placere, in goliciunea ei, puternica osatura a grinzilor. Participam la solida geometrie a dulgherului.

Si pivnitei i se pot gasi anumite utilitati. O vom rationaliza enumerandu-i comoditatile. Dar ea este in primul rand fiinta obscura a casei, fiinta care participa la puterile subpamantene. Visand la ea, ne racordam la irationalitatea profunzimilor.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului Casa de la pivnita la pod Nu poti sa ramai un om cu un singur etaj, cum spunea Joe Bousquet: “E un om cu un singur etaj: are pivnita in pod.”

Folosind metoda antiteza, sa facem cateva observatii asupra locuintelor oniric incomplete.

La Paris nu exista case. Locuitorii marelui oras traiesc in cutii suprapuse.

Numarul din strada, cifra etajului fixeaza localizarea “gaurii noastre conventionale”, dar locuinta noastra nu are nici un spatiu imprejurul ei, nici verticalitate in ea. […] Casa nu are radacina. Lucru inimaginabil pentru un visator de casa: zgarie-norii nu au pivnita.

Ascensoarele distrug eroismele scarii. Nu mai ai nici un merit pentru ca traiesti aproape de nori.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului Colturile […] orice colt dintr-o casa, orice ungher dintr-o odaie, orice spatiu stramt in care-ti place sa te cuibaresti, sa te aduni in tine insuti, este pentru imaginatie o singuratate, adica germenele unei camere, germenele unei case.

Functia de locuire face legatura intre plin si gol. O fiinta vie umple refugiul gol.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului GENIUS LOCI-Towards a Phenomenology of Architecture (1980) Urmand ideile lui Heidegger despre “fiinta” si “fiintare” Norberg-Schulz transmite caracteristicile acesteia si arhitecturii. Astfel, aceasta trebuie sa posede trei calitati: - trebuie sa evoce o imagine - trebuie sa fie concreta - trebuie sa aiba semnificatie

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului GENIUS LOCI Caracteristicile care dau insemnatate locuirii se refera in primul rand la plenitudine, apartenenta, inradacinare, soliditate organica intre om si locul sau si intre oamenii care locuiesc.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului GENIUS LOCI Arhitectul distinge patru moduri de locuire: - locuinta naturala (modul în care așezarea traditionala se încadrează în peisaj) - locuinta colectiva (locuirea in imobile colective in spatiul urban) - locuinte publice (cladiri publice si institutii) - locuinte private individuale

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului GENIUS LOCI Modernitatea a erodat viata comunitara a indivizilor pana acolo incat ne putem intreba daca mai exista locuirea “autentica” descrisa de fenomenologie.

Daca locuirea este atat de legata de traditie inseamna ca in modernitate, in lipsa acesteia, locuirea vazuta in acest fel nu mai poate functiona decat la un nivel imaginar, nu este mai mult decat o imagine in cele din urma.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului GENIUS LOCI Keneth Frampton – regionalismul critic Noul regionalism – caracterul regional este o insusire necesara pentru orice arhitectura autentica.

Un loc trebuie sa posede identitate, deci un caracter local, particular. Insa, pentru a deveni un centru, un loc trebuie sa adune imprejurul sau influente care sa creeze o lume mult mai larga decat proximitatea imediata. Astfel termenul local devine unul la scara unei regiuni.

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX REGIONALISMUL CRITIC Curent critic ce se opune atat modernismului cat si postmodernismului, considerandu-le neadecvate ca demers.

Promoveaza apropierea de context, de particularitatile locuilui (fizice, culturale, sociale) si de adaptarea solutiei la problemele reale locale.

Este initiat in arhitectura de criticul Keneth Frampton. ("Towards a Critical Regionalism: Six Points for an Architecture of Resistance", in The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture (1983) ed Hal Foster, Bay Press, Seattle).

Alvaro Siza Edouardo Soto de Moura Juhani Pallasmaa Peter Zumtor Tadao Ando Glenn Murcutt Rafaen Moneo

CURS

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

BIBLIOGRAFIE Bachelard, Gaston

2003

Poetica spaţiului, Paralela 45, Piteşti.

Heidegger, Martin,

1995

Originea operei de artă, trad. Thomas Kleininger & Gabriel Liiceanu, Humanitas, Bucureşti.

Rapoport, Amos

1990,[1982]

Rapoport, Amos

1969

The meaning of the built environment: a nonverbal communication approach, The University of Arizona Press, Tucson.

House Form and Culture, Prentice Hall, Uper Sadle River,

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.