CURS TA II - 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5 SECOLUL AL XX-lea (‘50-’90) critica / modele tipologice

CURS 2.5

- au fost ucise aproximativ 60 de milioane de oameni în război, dintre care aproximativ 20 de milioane de militari și 40 de milioane de civili.

- doar in Germania au fost distruse peste 160 de orașe (Berlin, Dresda, Hamburg și Köln) - unele dintre orasele mari distruse in timpul bombardamentelor au fost Varșovia, Rotterdam, Tokyo, Hiroshima și Londra

Cel de-al Doilea Razboi Mondial

CURS 2.5

Rotterdam imagine interbelica

CURS 2.5

Rotterdam dupa bombardamentul din 1940

CURS 2.5

Rotterdam

CURS 2.5

Reconstructia moodernista 1945-1960 In perioda de dupa razboi nevoia de locuinte era stringenta. De asmenea razboiul a distrus zone extinse din orasele Europei, lasand cale libera unei reconstructii poate prea grabite si totalitare.

CURS 2.5

Unite d’habitation Marsilia (1952) In perioda de dupa razboi Le Corbusier reuseste sa-si implementeze ideile legate de locuire intr-o serie de proiecte denumite generic– unite d’habitation, dintre care cel mai cunoscut este cel din Marsilia.

- Cladirea lunga de 165 metri, inalta de 20 de etaje, gazduia 337 de apartamente.

- Ridicat pe stalpi, imobilul nu oferea pentru nici un apartament contact direct cu spatiul verde exterior, insa fiecare dintre aceste apartamente avea balcon.

- Conceptul era acela al unei strazi interioare spre care apartamentele au rezolvat accesul.

- Terasa superioara era destinata unor functiuni comune (pisina, gradinita, etc.)

CURS 2.5

Unite d’habitation Marsilia (1952) Le Corbusier foloseste culoarea (influenta suprematista) spre a diferentia si personaliza fiecare apartament, atat spre exterior, cat si spre coridorul de acces.

Ideile proiectului sunt transpunerea ideilor promovate prin congresul Ciam si Charta de la Atena si exprimate in schitele de proiect ale perioadei sale initiale.

CURS 2.5

Unite d’habitation Marsilia (1952) Organizarea interna a apartamentelor este influentata de proiectul Narcomfin si speculeaza un model pe doua niveluri, in care apartamentele sunt desfasurate in jurul coridorului de acces.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Photo Source: Fig. 1 Photography credit: Bruce Berkow Fig. 2 Le Corbusier, Unité d’Habitation. Source: Design of Homes, United Kingdom– Unité d’Habitation plan and elevation. 2009, Digital Image. Available from: Design of Homes, http://www.designofhomes.co.uk/017-palladio-and-le-corbusier.html (accessed November 17, 2013).

CURS 2.5

Photo Source: Fig. 1 Photography credit: Bruce Berkow Fig. 2 Le Corbusier, Unité d’Habitation. Source: Design of Homes, United Kingdom– Unité d’Habitation plan and elevation. 2009, Digital Image. Available from: Design of Homes, http://www.designofhomes.co.uk/017-palladio-and-le-corbusier.html (accessed November 17, 2013).

CURS 2.5

Photo Source: Fig. 1 Photography credit: Bruce Berkow Fig. 2 Le Corbusier, Unité d’Habitation. Source: Design of Homes, United Kingdom– Unité d’Habitation plan and elevation. 2009, Digital Image. Available from: Design of Homes, http://www.designofhomes.co.uk/017-palladio-and-le-corbusier.html (accessed November 17, 2013).

CURS 2.5

Urbanismul modernist Chandigarh Proiectul initial bazat pe ideile moderniste de segregare a functiunilor, a volumelor mari asezate in spatii verzi ample era atent la topografia si caracteristicile terenului. Acest proiect a fost realizat de Albert Mayer si Matthew Nowicki.

Teritoriul era impartit in sectoare care aveau zonele rezidentiale la periferia sectoarelor propuse, in mijloc fiind functiunile publice (scoli, parcuri, centre comunitare, etc.) si zonele verzi destinate altor activitati. Locuintele propuneau un model cu curte interioara, specific zonei.

In interiorul sectoarelor, arterele propuse erau curbe, urmand topografia si erau destinate pietonilor si biciclistilor.

In 1950 proiectul este preluat de Le Corbusier dupa decesul lui Matthew Nowicki in urma unui incident aviatic.

CURS 2.5

Urbanismul modernist Chandigarh

Le Corbusier pastreaza multe dintre elementele initiale (amplasarea functiunilor politice in exterior) insa isi pune amprenta asupra arhitecturii si elementelor urbane propuse.

Propune un plan clar delimitat in zone – sectoare mult mai mari, delimitate de artere largi de circulatie. Locuintele erau amplasate in “superblocuri� avand multe apartamente, inconjurate de mari zone de verdeata. Aceasta unitate a fost proiectata sa gazduiasca 15 000 de persoane si sa contina functiuni complementare care sa o poata face autosustenabila.

CURS 2.5

Urbanismul moderrnist Chandigarh

Orasul era prevazut sa creasca relativ liber, adaugand cate un sector de acest tip. Desi sistemul s-a dovedit in mare parte viabil, nu s-au putut prevedea in totalitate posibilitatile de crestere. Orasul actual are parti calitative dar si zone subdezvoltate

CURS 2.5

Urbanismul modernist Chandigarh IWAN BAAN

CURS 2.5

Urbanismul modernist Chandigarh IWAN BAAN

CURS 2.6

Urbanismul modernist Chandigarh IWAN BAAN

CURS 2.5

Urbanismul modernist Brasilia

Le Corbusier participa la realizarea planului capitalei Braziliei, Brasilia. Acesta a fost realizat de LĂşcio Costa si Oscar Niemeyer in 1956.

Multe dintre elementele urbanismului modernist promovat de Le Corbusier prin CIAM sunt evidente in planul realizat.

De aceasta data insa apar elementele plastice specifice modernismului brazilian,in forma planimetrica urbana dar si in arhitectura lui Niemeyer.

CURS 2.5

Urbanismul modernist Brasilia IWAN BAAN

CURS 2.5

Urbanismul modernist Brasilia IWAN BAAN

CURS 2.5

Urbanismul modernist Brasilia IWAN BAAN

CURS 2.5 House of the Future (1956) Alison and Peter Smithson Proiectul Home of the Future realizat de Alison și Peter Smithson pentru expoziție Ideal Home realizată de Daily Mail în anul 1956.

Proiectul este o creație specială a lui Alison Smithson, văzută drept principalul autor al proiectului de către Peter, într-un interviu dat în legătură cu proiectul amintit.

Locuința era profund tehnologizată, tehnologia media fiind atât de prezentă poate prima dată în cadrul unei locuințe. Proiectul include o serie de tehnologii media aflată pe piață la ora accea dar și unele imaginate care vor intra în spațiul domestic mult mai târziu. Telefonul era astfel realizat încât permitea atât convorbiri private cât și comutarea pe o discuție cu toți membrii prin difuzoare distribuite în locuință. Exista o conexiune ce va apărea mult mai târziu între telefon și un aparat care înregistra mesajele. Televizorul și radioul putea executa comenzi de la distanță, asemenea controlului prin telecomanda actuală. De asemenea panourile pereților puteau prelua comenzi prin care ajustau atmosfera interioară, temperatura, lumina, etc.

CURS 2.5

Congresele CIAM 1928, CIAM I, La Sarraz, Elveția, fondarea CIAM 1929, CIAM II, Frankfurt, Germania, tema conferinței a fost Locuința minimală (The Minimum Dwelling) 1930, CIAM III, Bruxelles, Belgia, tema conferinței a fost Dezvoltarea rațională a terenului (Rational Land Development) 1933, CIAM IV, Atena, Grecia, tema conferinței a fost Orașul funcțional (The Functional City) 1937, CIAM V, Paris, Franța, tema conferinței a fost Locuința și recuperarea (Dwelling and Recovery) 1947, CIAM VI, Bridgwater, Anglia, tema conferinței a fost Reconstrucția orașelor (Reconstruction of the Cities) 1949, CIAM VII, Bergamo, Italia, tema conferinței a fost Artă și arhitectură (Art and Architecture) 1951, CIAM VIII, Hoddesdon, England, tema conferinței a fost Inima orașului (The Heart of the City) 1953, CIAM IX, Aix-en-Provence, France, tema conferinței a fost Habitatul uman 1956, CIAM X, Dubrovnik, Iugoslavia, tema conferinței a fost Habitatul uman 1959, CIAM XI, Otterlo, Țările de Jos, tema conferinței a fost dezmembrarea CIAM de către Team X (cunoscută și ca Echipa 10)

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

EUROPA Locuinta cu curte/gradina Este un model dezvoltat de arhitectii germani inaintea razboiului (Hugo Haring, Hannes Mayer sau Mies van der Rohe), dar care a cunoscut succesul in dezvoltarile de dupa razboi.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5 Kingohusene (1960) Jørn Utzon - Sunt construite pentru clasa de mijloc si castigul de spatiu a fost alocat unui parc care ajunge in spatele fiecarei locuinte, facilitand circulatia copiilor printr-un spatiu lipsit de masini.

- orientarea fiecarei locuinte permite expunerea spatiilor la radiatia solara, iar prezenta zidurilor curtii ofera atat intimitate cat si o anumita izolare vizuala si fonica pentru familie.

CURS 2.5

Kingohusene (1960) Jørn Utzon - In ciuda acestei izolari modelul permitea accesul auto la fiecare locuinta insa pe artere cu un trafic limitat riveranilor.

- Proiectul ofera un balans eficient intre spatiul construit si cel liber, Mai dens decat locuinta izolata tipica chiar daca propune un mare spatiu verde.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Albertslund - Una dintre cele mai mari dezvoltari de locuinte covor au fost facute intre anii 1966-68 in Copenhaga. Aceasta avea 986 de locuinte in prima faza a proiectului.

- Locuintele au fost reduse la 92 de metri patrati, avand o curte de aprox 55 metri patrati.

- Aceasta dezvoltare a arhitectilor V.MollerJensen, T.Anfred, M.J.Pedersen si J.O.Sorensen avea un caracter mult mai urban decat modelul initial.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Robin Hood Gardens (1972) Alison and Peter Smithson

Proiectul a fost realizat in 1960 si incheiat in 1972. Imobilul continea 213 apartamente, avand diverse configuratii, iar intregul concept era menit sa exemplifice ideile legate de locuire ale autorilor.

Relatia cu exteriorul devine importanta, imobilul beneficiind de largi cursive/balcoane ce se constituie in spatii intermediare intre interior si exterior

CURS 2.5

Robin Hood Gardens (1972) Alison and Peter Smithson

Din pacate s-a dovedit ca modelul nu constituie o solutie viabila in rezolvarea problemelor sociale si a fost propus spre demolare in anul 2012.

Imaginea austera, de factura brutalista, uniformitatea si dimensiunile volumelor s-au dovedit in timp o abordare gresita.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Robin Hood Gardens (1972) Alison and Peter Smithson

Din pacate s-a dovedit ca modelul nu constituie o solutie viabila in rezolvarea problemelor sociale si a fost propus spre demolare in anul 2012.

Imaginea austera, de factura brutalista, uniformitatea si dimensiunile volumelor s-au dovedit in timp o abordare gresita.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

CRIZA MODERNISMULUI Dezvotarea Pruitt-Igoe 1956- proiectul primeste multe premii si este considerat un model pentru noua locuire colectiva.

- foarte curand insa complexul de locuinte este considerat ca fiind inadecvat de catre locatari. Regimul mare de inaltime, imposibilitatea supravegherii copiilor, lipsa locurilor protejate in apropierea imobilelor si o serie de alte probleme l-au facut curand unul dinte cele mai criticate proiecte 1972 - complexul este demolat Â

CURS 2.5

Â

CURS 2.5

Declinul oraselor americane -Populatia urbana a Americii creste enorm dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial, in primul rand pentru ca industria civila (auto) creste, creste astfel prosperitatea, iar pe de alta parte pentru ca America cunoaste o imigratie fara precedent din cauza razboiului.

- Orasul clasic constituie un model in care centrul este dens construit, aceasta densitate scazand spre periferie.

- Regula incepe sa se schimbe. Indistria auto permite o raspandire la o scara nemaiintalnita a populatiei spre periferii care devin din ce in ce mai intinse. Familiile parasesc rapid orasul dens populat si se stabilesc la margine.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Declinul oraselor americane -Acest exod spre periferie a celei mai mari parti a populatiei lasa vechiul oras pustiu si neocupat pentru perioade mari de timp.

-Cazul orasului Detroit este unul relevant, mai ales ca el se dezvolta tocmai pe industria auto care produce si decaderea sa.

- Jane Jakobs descrie in 1961 acest fenomen “The Death and Life of Great American Cities “ si reuseste sa-i surpinda foarte bine cauzele si consecintele.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

Suburbia americana Lewittown -Locuintele erau destul de mici, intre 75 si 84 de metri patrati si cu o imagine conservativa.

Podul era destinat unei viitoare extinderi, odata cu cresterea familiei.

- Locuintele erau dotate cu intrega aparatura casnica existenta, printre care masina de spalat, frigider sau televizor.

- dezvoltarile propuneau o viata semirurala, apropiata de natura, unde copii se puteau juca si dezvolta in siguranta.

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

Suburbia americana Distanta dintre fronturile imobilelor individuale din suburbia americana era de aprox. 32 m.

Comparativ, Fifth Avenue (NY) care avea o latime de 30.5 m, iar marea parte a bulevardelor pariziene taiate de Haussmann sau a celor londoneze nu depaseau 30 de metri.

- Aceasta risipa de spatiu nu era determinatata nici de considerente estetice sau compozitionale nici de dimensiunea traficului auto.

CURS 2.5

Casa de vis americana -Casa individuala cu gradina a constituit modelul casei de vis a americanilor.

-Locuinta tipica era o versiune mai mare a bungaloului (locuinta din materiale usoare), avand un garaj mare destinat pentru doua masini, plasat la parter si avand dormitoarele si baia desupra acestuia. Zona de zi era plasata la un nivel intermediar, intr-un corp alipit (living, bucatarie si locul de luat masa) precum si accesul.

- Versiuni ale modelului au fost larg raspandite in anii 1960 – 1970.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Casa de vis americana -Locuintele pe doua niveluri erau mult mai economice decat cele tip bungalou si datorita costurilor si datorita economiei de spatiu .

- Imaginea acestora era una veche dinspre exterior in contrast cu interiorul echipat tehnologic si cu o imagine actualizata vremurilor.

- Modelul locuintei individuale a constituit un real succes in dezvoltarile perioadei astfel incat terenul s-a micsorat constant ajungandu-se la dezvoltari “zero-lot-line�, adica lotizari ce nu au teren pe o parte pentru a putea satisface cererile.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Declinul oraselor americane Modelele de locuinte individuale izolate pe lot au cunoscut cele mai diverse tipologii.

- “shotgun” house – este un model pe parter in care camerele sunt asezate una in spatele celeilalte si accesate pe un coridor, astfel incat daca ai trage un glont, acesta ar nimeri toate spatiile interioare.

- “camelback” house - este acelasi model dar care are plasat desupra inca un dormitor.

Se pare ca acesta a aparut odata cu taxarea locuintelor dupa inaltimea frontonului dinspre strada.

CURS 2.5

Declinul oraselor americane Modelele ulterioare de locuinte covor au inceput sa speculeze prezenta curtilor laterale sau a curtilor interioare pentru a putea oferi spatiului calitatea unei locuiri izolate, intr-un tesut urban dens.

Acestea incercau sa ofere un contact social intre vecini dar fara pierderea intimitatii familiei.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Locuinta urbana insiruita Pentru o buna bucata de timp aceasta tipologie a fost evitata si datorita faptului ca amintea de locuintele muncitoresti mici si insalubre ale sfarsitului de secol XIX. - I.M. Pei a realizat un proiect pentru Philadelphia in care pastreaza cateva influente ale locuintei burgheze europene.

Modelul speculeaza deschiderea si orientarea fatadei principale spre spatiul public exterior si prezenta unei curti private in spate.

- Suprafetele folosite sunt generoase. Daca la parter sunt plasate bucataria, locul de luat masa si salonul, la etaj sunt doua spatii destinate livingului – influenta europeana a “piano nobile�. Ultimul etaj e destinat dormitoarelor.

-singura problema era lipsa unui garaj acoperit

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Locuinta urbana insiruita Problema garajelor a fost rezolvata prin exemplele catorva proiecte de concurs, niciodata realizate insa, care propuneau un garaj impartit intre locatari aflat la demisolul comun, peste care erau plasate locuintele.

- Proiectul Flemingdon Park preia aceasta idee. Acesta separa pe niveluri traseele pietonale si auto. Locuirea se desfasoara peste nivelul subteran, destinat garajului.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Locuinta urbana insiruita -Doua modele de locuinte europene (cea pe un singur nivel si cea cu niveluri decalate), foarte populare pe continentul nostru, nu au fost adoptate de arhitectii americani.

- Aceste modele aveau cateva avantaje majore: - cea pe un nivel era deosebit de utila persoanelor in varsta.

- cea cu niveluri decalate permitea o flexibilitate in timp, odata cu dinamica familiei, putand la extrema sa rezolve si cateva apartamente mici pentru inchiriat, odata cu plecarea copiilor.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Apartamente de lux in imobile inalte -Acest model difera mult de cel folosit inaintea razboiului. Este lipsit de decoratiile neoclasice ale fatadei, acestea fiind inlocuite de o inchidere transparenta fina.

- Configuratia interioara este acum una informala. Se renunta la segregarea functiunilor de zi (comune). Nu mai exista spatiile parlorului, ale locului de luat masa sau bibliotecii, acestea fiind integrate intr-un mare spatiu de living.

- Circulatiile sunt mai simple si mai directe.

Compozitia apartamentelor in jurul casei de scara face inca ca acestea sa fie iluminate si ventilate aproape exclusiv pe o singura latura.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Lake Shore Drive Apartments (1949-1951) Mies van der Rohe Unul dintre cele mai importante proiecte destinate locuirii este acest ansamblu construit dupa razboi la Chicago. Din cauza costurilor reduse ale fatadei de sticla si dorintei arhitectului, aceasta a fost aleasa sa acopere intreaga suprafata a cladirii. Apartamentele ofereau o buna orientare si iluminare.

- In timp au aparut probleme legate de expunerea fatadei vestice si au trebuit introduse sisteme de ventilatie si de umbrire suplimentare.

- De asemenea, sistemul de circulatie verticala mecanic s-a dovedit insuficient pentru numarul mare de apartamente, mai ales in corpul nordic.

CURS 2.5

CURS 2.5

Mixed-use Problemele legate de zonificarea functionala au determinat o reconsiderare a mixajului functional, pentru o mai indelungata folosire a spatiului urban si pentru evitarea depopularii .

Proiectul Price Tower realizat de F.L Wright este un exemplu timpuriu de cladire turn care specula mixajul functional. Wright considera ca locuirea in cladiri inalte putea sa se desfasoare doar daca turnul era singular, la o distanta suficienta de urmatoarele dezvoltari. El critica vehement aglomererea centrelor urbane americane.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Proiectul Price Tower F.L Wright Structura centrala de beton impartea fiecare nivel in patru parti, trei destinate birourilor iar cea avand expunere s-v, locuirii.

Structura de beton oferea protectie vizuala si acustica pentru apartamente.

Acestea erau duplexuri. La primul nivel erau plasate livingul, bucataria si locul de luat masa iar la urmatorul dormitoarele si baile.

Fatada era umbrita de parasolare din cupru, diferite pentru cele doua zone functionale, exprimand la exterior functiunile si oferind protectie solara.

In timp insa, apartamentele au fost transformate in spatii de birouri.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

Silver Towers (1967) Proiectul turnurilor de locuinte avand 33 de etaje a fost realizat de I.M.Pei & Associates.

Tehnologia (lifturi rapide, ventilatia mecanica, retelele) permite acum realizarea unor imobile din ce in ce mai inalte dar care, in ciuda dotarilor sofisticate nu produc o viata sociala adecvata si nu sunt viabile din punct de vedere economic si al consumului de resurse.

Structura de beton este vizibila in fatada si ofera pe langa o oarecare umbrire si o senzatie de siguranta si intimitate pe care fatadele din ce in ce mai transparente nu o pot oferi.

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

Marina City (1964) Proiectul mixed-use al biroului Bertrand Goldberg Associates a fost realizat in Chicago.

Complexul includea apartamente, birouri, magazine, restaurante, un teatru, un patinoar si functiuni portuare.

Imobilele de locuinte stateau ridicate peste volumele de la baza ce contineau spatiile publice.

Acestea gazduiau 896 de apartamente, fiecare deschis spre un balcon circular aflat pe contur.

CURS 2.5

Declinul oraselor americane Apartamentele aveau configuratii diverse, dar urmareau aceasi tipologie, fiind acceasate de pe un singur coridor circular.

Miezul central continea circulatiile verticale si coloanele pentru retele.

Desi fiecare apartament avea alocat un loc de parcare, doar o treime dintre locatari avea masina. Acest fapt si datorita apropierii dintre apartamente si locul de munca oferit de mixajul functional.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

EUROPA - Point blocks Exista cateva exemple de cladiri inalte care speculeaza foarte bine tipologia apartamentelor.

1. Proiectul realizat de W.& H Luckhardt propunea o circulatie verticala centrala, inconjurata de patru apartamente de cate doua camere. Modelul realiza o oarecare izolare fata de vecini prin plasarea nucleului bailor si a dormitoarelor si ar fi putut sa speculeze posibilitatea de ventilare diagonala a spatiilor si iluminarea de pe doua parti (din pacate nerealizate).

2.Un alt proiect realizat de O. Thurnstrom in Stockholm propunea doua apartamente pe nivel accesate printr-o casa de scara plasata pe colt. Modelul permitea iluminarea apartamentelor pe patru parti (posibila doar in cazul locuintei izolate). Din pacate modelul nu era destul de economic pentru ca in cazul turnurilor, liftul devenea prea scump pentru doar doua apartamente pe nivel.

Astfel, cel mai folosit model in cadrul acestei tipologii, a fost cu patru apartamente. Din pacate insa apartamentele nu mai puteau fi iluminate decat pe doua parti.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Point blocks Proiectul realizat de E. Kristensen in Copenhaga este un model clasic modernist – locuinte turn intr-o zona de parc Acesta acomoda 12 000 de apartamente.

Turnurile sunt articulate doua cate doua printrun turn de circulatii verticale. Fiecare adaposteste doua apartamente (patru legate la o circulatie).

CURS 2.5

POST-MODERNITATE “Umanizarea�

Franta alege sa transforme unele imobile care s-au dovedit mai putin reusite decat sa le demoleze.

Biroul de arh. Lucien Kroll reuseste sa transforme radical cateva dintre imobilele acestea. Proiectul transforma radical volumetria si configuratia apartamentelor, adaugand volume, balcoane si acoperis inclinat, modificand golurile si transformand spatiul exterior verde.

)

CURS 2.5

Locuinte de inaltime medie Locuintele colective in cladiri inalte nu au fost niciodata apreciate in Europa (mai ales in MB).

Pierderea legaturii cu spatiul exterior, aglomerarea, uniformitatea si repetabilitatea lor sunt cateva dintre trasaturile care nu le-au facut populare.

- Europenii au optat in schimb pentru dimensiuni medii ale imobilelor colective in care incercau prin diverse tipologii sa recreeze legaturile cu exteriorul si diversitatea.

-Arhitectii J. Darbourne si G. Drake au realizat un proiect de concurs in 1961 care a fost ulterior implementat in mai multe etape.

- Ansamblul continea 777 de aprtamente diverse (1-7 persoane/apartament).

-Apartamentele mari erau desfasurate pe primele trei niveluri, avand contact direct cu o mica gradina, iar cele mici erau la nivelurile superioare, accesate de pe o strada interioara.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Southgate (1975) James Stirling Proiectul realizat de Stirling nu a cunoscut acelasi succes. Denumit LEGOLAND de catre locuitori, acesta a fost criticat pentru folosirea excesiva a sticlei, a materialului plastic, golurilor asemanatoare hublourilor si imaginii generale de ansamblu de cuburi.

- Locuintele mari avand patru dormitoare erau plasate la parter cu acces spre o gradina proprie. Cele avand trei dormitoare ocupau etajele 2 si trei, iar la ultimele erau plasate locuintele mici.

- Desi avand spatii atent orientate spre curtea verde comuna, ansamblul s-a degradat rapid datorita materialelor experimentale folosite iar costurile de intretinere au devenit exagerate.

Doar un ajutor financiar necesar renovarii datorita statutului sau a facut sa nu fie demolat in 1989.

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

Locuinte de inaltime medie - Scandinavia Si aici tipologia colectiva de inaltime medie a fost foarte apreciata.

Arhitectii J.O Sorensen, V.M.Jensen si T.Arnfred au realizat un proiect pentru aproximativ 1600 de unitati format din volume asezate unul peste celelalt formand un ansamblu de 4 niveluri cu terase succesive si zone verzi. Din pacate parterul era destinat unei mari parcari.

Primul nivel era strabatut de un coridor care facea accesul spre etajele superioare. Etahele superioare se retrageau succesiv, lasand liber spatiul pentru terase generoase.

Imobilul beneficia de functiuni comune cresa, gradinita, spatii de joaca, spatii pentru petreceri, spatii pentru hobby si camere pentru oaspeti.

CURS 2.5

Locuinte de inaltime medie – Germania (1980) Ansambul este realizat tot in urma unui concurs international castigat de arhitectii americani C. Moore, J Ruble si B.Yudell.

-Aflat intr-o zona acoperita de canale si in apropierea unui lac, proiectul este format din corpuri diverse de 5, pana la 8 niveluri care incearca sa se relationeze cu spatiul exterior.

Anasambul gazduieste 170 de apartamente sociale, de mici dimensiuni. Avand o imagine postmoderna, cu lucarne de diverse forme, coloane prefabricate si peretii acoperiti cu stucco, proiectul reuseste sa se deschida spre peisaj si cunoaste si la ora actuala un real succes.

CURS 2.5

Locuinte de inaltime medie - Viena F. Hundertwasser - proiectul este realizat in anul 1885 intr-un cartier central al Vienei. Atistul si-a dorit sa personalizeze fiecare apartament intr-o abordare de factura romantica si astfel a folosit culori si forme diverse pentru fiecare unitate in parte. Au fost folosite usi, ferestre si balcoane de diferite dimensiuni si forme.

Unul dintre cele mai importante aspecte sunt gradinile suspendate in care cresc diverse specii de copaci, gradini pe care artistul voia sa le irige cu apa reciclata.

Ansamblul cunoste un imens succes la public mai ales, spre nemultumirea locuitorilor.

CURS 2.5

Locuinte de inaltime medie – Canada Moshe Safdie Arhiectul realizeaza in 1967 in Montreal unul dintre cela mai cunoscute proiecte de locuinte colective.

Acesta propune 354 de module prefabricate suprapuse pentru a realiza un imobil cu 158 de apartamente si numeroase terase. Imobilul are 10 niveluri insa modul in care este compus nu releva adevarata dimensiune.Apartamentele sunt accesate prin coridoare deschise dar protejate.

Fiecare apartament are deschidere pe mai multe directii, spre port si spre centrul orasului Montreal si panorama muntoasa din spatele acestuia.

CURS 2.5

Declinul oraselor americane - perioada.

CURS 2.5

Locuinte de inaltime medie Conceptia arhitecturala a sfarsitul de secol XX in domeniul locuintelor colective este marcata de o reconsiderare a locuintelor de scara medie in detrimentul locuintelor turn.

- Acestea au avantaje certe in ceea ce priveste relatiile sociale, relatia cu mediul inconjurator si economicitatea. Nu necestita sisteme constructive sofisticate sau aport tehnologic (incalzire, ventilatie, circulatii mecanice, etc.)

Prin tipologii eficiente s-au obtinut modele care ofera acces direct in gradini si curti exterioare pentru doua treimi dintre apartamente (parter si penthouse).

Cel mai eficient sistem constructiv este cel cu pereti structurali interiori in cruce, eliberand fatada pentru orice tip de deschidere.

Inaltimea permite o buna protectie la vant, se evita formarea turbioanelor la nivelul strazii si produc putin spatiu umbrit spre curte.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

Conversia – loftul.

Perioada sfarsitului de secol XX este marcata e conversia spatiilor industriale, eliberate in ateliere si locuinte, la inceput pentru artisti.

Industria occidentala a facut trecerea dinspre industrie spre servicii, eliberand mari spatii relativ centrale in marile metropole americane.

Districtul NY SoHo este unul dintre exemplele tipice. Spatiile indistriale au devenit dupa jumatatea secolului ateliere pentru sculptori, pictori dar si artisti si scriitori. Pretul relativ mic a adus cu timpul functiuni complementare in zona, cafenele, restaurante intrega clasa de mijloc a inceput sa redescopere cartierul.

CURS 2.5

Loft

101 Spring Street in 1972. foto: Paul Katz, Judd Foundation Archive

CURS 2.5

Loft

101 Spring Street post-restoration arhitect Judd, John Chamberlain, Lucas Samaras, and Dan Flavin.

Foto: Josh White.

CURS 2.5

Conversia – loftul.

Incet, incet succesul acestor conversii face ca pretul apartamentelor sa creasca, odata cu interesul imobiliar din ce in ce mai ridicat.

Din apartamente de nivel mediu, aceste spatii ajung de cele mai multe ori apartamente de lux.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

Conversia – loftul.

Nu doar spatiile industiale au fost convertite in locuinte. In NY unele cladiri de birouri construite la inceputul secolului au fost transformate in spatii de locuit de lux.

Cladirea de birouri Turtle Bay construita in 1929 a fost transformata de B.Rothzeid & Partners rezultand un imobil cu 341 de apartamente de lux.

Prezenta spatiului serei spre exterior, dimensiunile generoase, rezolvarea separata a dormitoarelor.

Proiectele de acest tip au fost primovate de autoritatea locala pentru a incuraja repopularea spatiilor centrale din marile orase.

CURS 2.5

Loft Arhitectura: PLYSTUDIO Locatia: Singapore Anul: 2008 Fotogafii: PLYSTUDIO + Stzernstudio Suprafata: 120 sqm

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

CURS 2.5

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again.

(Heynen, 1999, p.223)

Concluzii LOCUIRE PREURBANA - Modurile in care hrana este procurata devine esential pentru tipologiile de locuire incipiente.

- Producerea hranei este momentul in care surplusul permite diversificarea muncii si sedentarizarea locuintei pentru perioade de timp din ce in ce mai mari, pana devin permanente odata cu agricultura intensiva.

LOCUIRE URBANA - Locuirea occidentala se desparte de tipologia locuintei orientale (din care s-a inspirat) deschizandu-se cu spatiile importante ale sale spre spatiul public care devine esential in urbanismul occidental.

- Fenomenul cresterii urbane generate de industrializarea societatii a produs intr-un scurt foarte timp un ambient degradat, la o scara nemaintalnita pana atunci - Se produce socio-polarizarea locuintei care va fi pastrata de atunci, locuinta individuala si locuinta colectiva.

- Perioada dintre cele Doua Razboaie Mondiale este cunoscuta pentru noile standarde sanitare si de siguranta aduse sistemului de locuire care vor duce la directia functionalista.

- Dupa razboi se produce o dispersie a locuintei in peisaj, suburbiile marilor orase cresc deosebit de mult, odata cu suprafata si problemele orasului.

- Spre finalul secolului XX se produce o reintoarcere spre tipologiile de inaltime medie, care speculeaza legatura sociala, legatura locuintei cu spatiul public exterior – caracteristica esentiala a locuintei occidentale.

CURS 2.5

Bibliografie

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.