Dan Zamfirache & Eugenia }erb`nescu
Buzaul de altadata (
(
Monografie ilustrat` Edi\ia a II-a
Buz`u 2017
(
ROMANIA
de alt`dat`
Buz`ul
Prefata (
)
Buz`ul - \inut vechi cu r`d`cini ad@nci [n istoria Rom@niei a fost dintotdeauna un t`r@m de rezisten\` [mpotriva n`v`litorilor ]i de fiecare dat` a ]tiut s` renasc` asemeni pas`rei Phonix - din popria cenu]`! Nici n`v`litorii, pr`d`torii evului mediu, nici armatele imperiale ]i nici tancurile sovietice impun@nd pe nedrept un sistem care ne era potrivnic, nici turcii, nici t`tarii, polonezii ori alte na\ii n`v`litore m@nc@nd carnea crud` de sub ]aua calului, n-au reu]it s` ne doboare! Azi - Buz`ul [ncearc` prin propriile puteri s` revin` acolo unde ii e locul. }i asta numai prin „educa\ie, c`ci f`r` ea ]i credin\a [n Dumnezeu, suntem nimeni !“ - a]a cum afirma [ntr-un interviu Domnul Constantin Toma, noul primar ales de cur@nd s` repare o „mo]tenire“ mai pu\in onorant`. Tocmai de aceea am scris aceast` a doua edi\ie a Monografiei ilustrate - pentru buzoienii care fac cinste locului prin munca lor onest` ]i cinstit`, duc@nd [n spate tradi\ii seculare invidiate de multe popoare. Dar ]i aprecierile Comisiei de Literatur` Cartofil` a Federa\iei Filatelice prin acordarea unei Diplome onorante - la prima apari\ie a c`r\ii [ntr-un concurs, au f`cut posibil` apa\ia c`r\ii [ntr-un nou design ]i cu un con\inut mai consistent. Sper ca ea s` se bucure de o primire frumoas` nu numai din partea speciali]tilor dar ]i a iubitorilor de col\uri rare - Rom@nia, o Elve\ie a estului! Dan Zamfirache Bucure]ti 2017
Buz`ul
de alt`dat`
Buz`ul
de alt`dat`
Predoslovie Dep`rtarea de \ar`, de locurile natale ]i de cei dragi te fac s` ai o alt` evaluare, cu totul special`, asupra a tot ceea ce este rom@nesc [n jurul t`u. Prive]ti cu mai mult` nostalgie ]i melancolie orice fotografie sau imagine despre Rom@nia, iar atunci c@nd ascul\i o melodie sau un c@ ntec tradi\ional rom@nesc, inima [\i vibreaz` mai puternic. Pentru a putea dep`]i marile neajunsuri ale “izol`rii de \ar` ]i singur`t`\ii temporare”, sprijinul celor din jurul t`u este tot at@t de necesar ca aerul sau apa. Pentru mine, ]ansa de a tr`i, o scurt` perioad` de timp, [n mijlocul unui colectiv minunat de rom@ni adev`ra\i a constituit o imens` mul\umire sufleteasc` compens@nd astfel, par\ial, lipsa celor dragi, a prietenilor. {n micul colectiv de rom@ni de la Ambasada Rom@niei din New Delhi activitatea fiec`ruia este foarte bine delimitat` [n plan profesional ]i social. Cu toate acestea ai ]ansa s` [nt@lne]ti oameni ale c`ror preocup`ri dep`]esc cu mult limitele obi]nuitului, iar talentul ]i d`ruirea cu care []i pun [n valoare calit`\ile le dau o not` aparte. Fiind departe de \ar`, am avut pl`cerea s`-l [nt@lnesc pe profesorul Dan Zamfirache, omul care a reu]it ca prin pasiunea sa pentru cartofilie s` ne \in` aproape de frumoasele meleaguri rom@ne]ti. Dup` succesul primei sale lucr`ri „C`lim`ne]ti‘2000“ - premiul III [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de Cartofilie – Bucure]ti 1998, ne-a oferit un prilej deosebit de a ne re[nt@lni cu minunatele \inuturi rom@ne]ti prin intermediul c`r\ilor sale: „C`lim`ne]ti‘2038“, edi\ia a II-a, Bucure]tiul de alt`dat`, Monografii ilustrate, Buz`u - monografie ilustrat`. Ce-a de-a 4-a carte din seria studiilor cartofilice – Buz`ul – bo-
Buz`ul
de alt`dat`
gat` surs` de tradi\ie ]i inspira\ie, ne „arunc`“ spre nostalgia unor vremuri de demult, cu vechile cl`diri monumentale, bulevarde, parcuri, drumuri nepietruite, cazinouri, pode\e ]i alei, toate acestea fiind ad@nc marcate prin trecerea at@tor genera\ii. D-l Zamfirache se [ntoarce acas` cu o adev`rat` comoar` de lucr`ri ]i cuno]tin\e incluse [n cele 9 c`r\i scrise [n India, ceea ce [l recomand` ca pe un foarte bun cunosc`tor ]i atent cercet`tor al meleagurilor rom@ne]ti dar ]i al tradi\iilor ]i culturii indiene. Impresiile despre o \ar` de m`rimea unui continent, care este India, sunt cuprinse [n lucr`rile “Indiei” ]i “Impresii de c`l`torie”. Sunt convins c` ceea ce a realizat p@n` acum profesorul, matematicianul, cartofilul Dan Zamfirache constituie numai [nceputul unei activit`\i ]i pasiuni pentru cercetare ]i studiul a tot ceea ce este reprezentativ ]i frumos, c`reia i se dedic` cu toat` fiin\a sa. {i doresc via\` lung` ]i putere de munc` pentru a putea realiza c@t mai multe lucr`ri despre minunatele locuri ]i tradi\ii rom@ne]ti.
Constantin Matache
Ins`rcinat cu afaceri a.i. Ambasada Rom@niei New Delhi INDIA-1999
Buz`ul
de alt`dat`
3
de alt`dat`
Buz`ul
Cu ochii la trecut Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru, cu vechile construc\ii, str`zile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii str`mo]ii, monumentele [n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile ce nu pot fi uitate dat fiind pasiunea de a colec\iona c`rti po]tale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odat`! E numai una din ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce ne leag` de trecutul prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu g@ndul, pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult uitate. Dar iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat pentru ca ]i cei ce ne vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i m`iestria artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii! Buz`ul - a fost ]i r`mane o poart` deschis` tuturor acelora care s-au sim\it Rom@ni! Studiul cartofilic [nseamn` mai mult dec@t culegerea ]i p`strarea [n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu portul specific dar ]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al nemuririi [n timp: el e legat de o atent` cercetare care uneori impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic` - l`s@nd nestinse epoci ce nu mai pot fi [nviate – de a c`ror frumuse\e, c@t a mai r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi! Cartea po]tal` - vederea [n limbajul obi]nit – pe l@ng` modul de transmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie ]i un bogat material documentar pentru cercet`torii din orice domeniu.
4
de alt`dat`
Buz`ul
Cartofilia, cea care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi, din atrac\ia pe care o exercit` “micul petic” de carton atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate. Privirea [\i este “suspendat`” pentru un moment at@t timp c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` “teribilul tehnic” al secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`. Tocmai de aici s-a n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, Rm. V@lcea, Cluj, Oradea, Bra]ov, Constan\a, Ia]i. {n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia scrisoarea sau cartea po]tal` folosind re\elele rudimentare ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI ce demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.). Mai mult, el afirm@nd c` un document ajungea mult
19
de alt`dat`
Buz`ul
mai repede la destinatar printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu [n secolul III [.e.n. sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han (206 [.e.n. – 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central`, dar ]i contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor dezvolta puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind transmis` at@t pe drumuri c@t ]i pe r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca calitatea sistemului po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan sau a celui mongol, nimic existent [n Europa neput@nd fi comparat. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene. La 1 ianuarie 1849 este introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura. Mult mai t@rziu, [n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a. Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor care []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei. Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`. Totu]i, cartofilia – probabil, dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad` mare – a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de Cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii,
20
de alt`dat`
Buz`ul
apari\ia de c`r\i, studii cartofilice ]i concursuri care s-au materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest for de cartofilie la Bucure]ti. Privind lucrurile din “interiorul” acestor evenimente a] putea poate s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un succes cu toate greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de amploare, dar a] dori s` fiu contrazis de un doilea For [n Rom@nia organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i p`rintele cartofiliei, ]i am numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe personal dar o indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii – c@nd a fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul Sorin Panti] – s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris cu cuvinte de laud` remarc@nd realizarea Forumului – “un moment de seam` pentru Rom@nia”. De remarcat privilegiul de-al re[nt@lni pe }erban Dr`gu]anu, sufletul acestei ac\iuni. Apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti – le-am numit [n ordinea nu numai a apri\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului – a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n sfera sus\in`torilor. E de ajuns s` amintesc participarea domnului Leonard Pa]canu, secretar general al Asocia\iei Filateli]tilor din Rom@nia, actorul Mircea Albulescu, reporteri de la TVR, Antena 1 ]i PRO TV. Binen\eles, s-au realizat interviuri, materialul prezentat prin panourile expuse [n holul Muzeului Simu constituind subiecte pe m`sur`. Totu]i cine a vizitat la fa\a locului pe viu aceste minun`\ii salvate ]i aduse la iveal` de m@inile atente ale colec\ionarilor r`m@ne impresionat de bog`\ia unor alese comori de art` ]i spiritualitate rom@-
21
de alt`dat`
Buz`ul
neasc`, comparabile cu cele din alte \`ri de unde se trage seva ]i misterul realiz`rii lor. Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu un bogat con\inut. Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima dat` la Bucure]ti a unei c`r\i, e adev`rat de cartofile, e vorba de monografia ilustrat` “C`lim`ne]ti’2000� cu un altfel de limbaj, cel al calculatorului printr-un proiect IT. De amintit aici e ]i realizarea unei pagini de publicitate pe Internet care poate fi accesat` din orice loc din lume cunosc@nd doar o simpl` adres`: http://www.geocities.ws/dan.zamfirache
al`turi de alte c@teva adrese ce sper s` trezeasc` interesul oric`rui vizitator!
22
de alt`dat`
Buz`ul
|inut vechi al Rom@niei, Buz`ul constituie leag`nul unei culturi ]i civiliza\ii din vremuri [ndepartate. Obiectele de ceramic` descoperite pe teritoriul actual vin din neolitic ]i din epoca bronzului apar\in@nd culturilor Boian, Gume]ti ]i Meteoru. Vestigii ale epocii de bronz ce probeaz` continuitatea pe aceste locuri vechi c@t ]i ruine romane au fost descoperite la Pietroasele. Pentru prima dat` Buz`ul (Mousaios) a fost men\ionat la anul 376 [n scrisoarea guvernatorului roman al Dobrogei c`tre Vasile cel Mare, episcop al Cappadociei, documentul afl@ndu-se [n biblioteca Vaticanului. Aici se afl` zone unice de atrac\ie turistic` ca cele de la PacleleBerca – vulcanii noroio]i, sta\iunea S`rata Monteoru, expozi\ia de sculptur` [n aer liber de la Ciolanu-M`gura, colec\ia de chihlimbar de la Col\i, focurile vii de la Lop`tari, pe]tera Bozioru, salinele de la Meledic, Palatul comunal ]i cel Episcopal din Buz`u. {ntr-o descriere Buz`ul e descris ca “unul din cele mai interesante col\uri de \ar` prin necontenita primenire omenesc` care nu [nceteaz` s` surprind` ]i azi, situat [ntre r@urile Prahova ]i Buz`u, la [ndoitura Carpa\ilor, cu trec`tori lesnicioase de cealalt` parte a [ntinsei c@mpii. Pe c@nd Predealul era o simpl` potec` de munte, Valea Teleajenului era drumul cel mare. Sus pe munte, la fel ca pe Via Appia, se mai v`d ]i azi lespezile vechiului drum construit de romani. Pe aici a fost calea oilor, puhoiul de rev`rsare c`tre Balt`, din fa\a p`storitului. Aici era jude\ul cel mai bogat de odinioar`, desfiin\at abia [n 1845. Cuprindea partea opus` a jude\ului Prahova ]i cea a jude\ului Buz`u, a]ezat la [mbinarea dintre dealuri cu v`i, livezi, sare, petrol ]i c@mpul [ntins, menit s` ajung`
23
de alt`dat`
Buz`ul
aprig concurent al Ploie]tilor. Aproape de Moldova, era vad de o]tiri ]i c@mp de b`t`lii. T`tarii l-au ars [n secolul XVI, Vasile Lupu l-a r`scolit, r`zboaiele ruso-turce l-au c`lcat [n picioare, cele mondiale l-au l`sat ciuntit. {n fa\a valurilor de distrugere negustorii au fost nevoi\i s` mute t@rgul la Ni]cov, la poalele muntelui”. Oameni marcan\i ai culturii ]i vie\ii politice s-au n`scut [n Buz`u. E de ajuns s` facem un popas la muzeul Jude\ean Buz`u unde vom descoperi un num`r important de obiecte ]i bunuri care au apar\inut unor personalit`\i buzoiene de seam`. Oameni care prin întreaga lor activitate au contribuit la îmbog`\irea patrimoniului cultural na\ional ]i al spiritualit`\ii române]ti care s-au afirmat în via\a social-politic` a \`rii. Vladimir Maximilian (1882-1959), artist de teatru \i operet`, a fost una din gloriile scenei române]ti. {n muzeu putem admira piese de mobilier din biblioteca ]i salonul familiei, tablouri, documente, caiete de regie, decora\ii, obiecte de recuzit`, precum ]i diverse alte obiecte care au apar\inut so\iei sale, apreciata artist` de operet`, Annie Aurian. Alexandru Marghiloman(1854-1925), mare proprietar, a fost deputat ]i senator de Buz`u, ministru ]i prim ministru (martieoctombrie 1918), ]eful Partidului Conservator ]i teoretician al „doctrinei conservatoare”. Se afl` expuse [n muzeu bustul lui, dar ]i piese de mobilier ]i de art` decorativ` care i-au apar\inut: bibliotec`, fotoliu, farfurii decorative, statuete, oglinzi, la care se adaug` documente, scrisori, albume, fotografii cu Vila „Albatros”, re]edin\a sa din Buz`u precum ]i volumele „Note politice”, Bucure]ti, 1925. Gheorghe T`t`rescu(1820-1894), pictor de seam`, întemeietor împreun` cu Theodor Aman, al înv`\`mântului artistic românesc care
24
de alt`dat`
Buz`ul
are dou` lucr`ri ce se reg`sesc în patrimoniul Muzeului Jude\ean Buz`u: „Portretul paharnicului Atanasie Dedulescu” ]i „Familia Cre\ulescu”. Al`turi de ace]tia, mai amintim alte dou` personalit`\i ale vie\ii politice buzoiene: Scarlat Voinescu (1818-1869), pa]optist ]i unionist, deputat în Divanul Ad- hoc, prefect de Buz`u ]i Emil Teodoru (1851?), prefect ]i primar de Buz`u [n dou` r@nduri, membru al Partidului Conservator. Descoperim [n muzeu ]i o serie de documente ]i obiecte care au apar\inut primului globe-trotter român, Dumitru Dan (18901978), cel care a finalizat înconjurul lumii pe jos la [nceputul secolului XIX. Azi, mai cunoscut este George Banu, n`scut [n 1943 la Buz`u din p`rin\i buzoieni, tat`l fost doctor, dar ]i un mare colec\ionar de tablori pe care le-am admirat de fiecare dat` la serile organizate [n casa din Cotroceni. Mama sa a absolvit Notre Dame ]i provine dintr-o famile veche boiereasc`. La New Delhi, [n 1999 am fost pl`cut impresionat de afirma\ia unui pictor din Paris care-l cuno]tea foarte bine, c`, din p`cate, este mai cunoscut [n Fran\a dec@t [n \ara natal`! Teatrolog de renume mondial ]i profesor universitar la Sorbona s-a stabilit la Paris dup` plecarea intepestiv` [n 1973 din Rom@nia greu de suportat din timpul lui Ceause]cu. A studiat Academia de Teatru ]i Film la Bucure]ti fiind coleg cu regizorul Andrei }erban. Este ]i profesor la Universitatea Louvain la Neuve din Belgia. Membru UNITER ]i pre]edinte de onoare al Asocia\iei Interna\ionale a Criticilor de Teatru, este din martie 2013 membru de onoare al Academiei Rom@ne. Între 19912000 a fost director al Academiei Experimentale de Teatru. Autor al multor c`rti cu subiete din domeniul artei teatrale,
25
de alt`dat`
Buz`ul
articole ]i spectacole teatrale, George Banu este primul rom@n laureat Grand Prix al Academiei franceze pentru francofonie.
Azi la conducerea Prim`riei este domnul Constantin Toma care [n primul interviu dup` alegeri a subliniat importantan\a func\ iei pe care o ocup` afirm@nd printre altele “Proiectul meu de suflet este EDUCATIA, c`ci f`r` educa\ie ]i credin\` [n Dumnezeu suntem nimeni!� C@t de frumos! S` sper`m c` [mpreun` cu echipa sa va reu]i s` mobilizeze spiritul inventiv al cet`\enilor care l-au ales cu [ncredere [n ideea c` [n viitor Buz`ul va fi acolo unde []i merit` locul: printre municipiile frunta]ele ale \`rii!
26
Buz`ul
de alt`dat`
Istoria Buz`ului e tumultoas` ]i plin` de evenimete, buzoienii aleg@ng chiar pas`rea Phoenix pe stema actual` simboliz@nd tocmai rena]terea dup` distrugerile ]i vicisitudinile vremurilor, armele - luptele de-a lungul timpului, Palatul Comunal – emblema ora]ului reprezent@nd tr`inicia, [nflorirea din ultimele secole. Ea este de-a dreptul de invidiat, merg@nd [n urma cu milenii, dovad` st@nd descoperirile arheologice din Cr@ng apar\in@nd culturilor Gumelni\a ]i Monteoru ori de la Co\acu din comuna Podgoria, mileniile VIII – II [.e.n., mult mai t@rziu ating@nd apogeul [n mileniile II – I [.e.n. prin urmele descoperite la N`eni ]i Monteoru. Este vremea c@nd dacii construiesc cet`\i puternice ca acelea de la C@rlom`ne]ti, T@rcov ]i Gruiu D`rii. {n secolul IV e.n., romanii cuceritori dup` lupte acerbe, construiesc la Pietroasele un castru cu locuin\e frumoase ]i terme, semn c` locurile i-au atras. {ns`, prima men\iune documentar` a r@ului Buz`u, Mousaios, de la care vine numele viitorul t@rg ]i important punct de vam`, este men\ionat` la 12 aprilie [n anul 376 [ntr-o scrisoare trimis` de guvernatorul provinciei Scythia Minor, Iunnius Soranus, arhiepiscopului din Caesarea, Mazaca, [n care se aminte]te de martirizarea unui misionar cre]tin, pe nume Sava, la 12 aprilie anul 372, prin [necarea lui de c`tre go\i [n r@u. De remarcat c` documente ]i copii ale “P`timirii Sf@ntului Sava” se g`sesc azi la cea mai mare bibliotec` din lume aflat` la Vatican dar ]i la aceea din Vene\ia, de la biserica San Marco. Faptul ca exist` controverse [ntre unii cercet`tori [n privin\a numelui Buz`u, atribuit ca atestare documentar`, iar de al\ii doar ca r@u, demonstreaz` importan\a localit`\ii [n acele vremuri, chiar dac` r`uvoitorii o atribuie
Buz`ul
de alt`dat`
datei de mult mai t@rziu, 1431, din timpul lui domnitorului Dan al II-lea prin care se acorda bra]ovenilor unele privilegii la trecerea prin t@rguri, printre care ]i Buz`u. Obeliscul din parcul Cr@ngului ridicat s` marcheze 1600 de ani e o dovad` a aprecierii martiriz`rii cre]tinului Sava de c`tre popula\ie si edili, prin grija c`rora s-a ridicat. }i faptul c` rom@nii, oriunde ar fi, ]tiu s` cinsteasc` trecutul ]i s` fie toleran\i cu str`inii! Dovada, [n Buz`u primele ]coli au fost de limbi str`ine: greac` ]i slav`! Spre sf@r]itul secolului IV e.n. c@nd go\ii sunt alunga\i de huni e atestat Tezaurul de la Pietroasa – Clo]ca cu puii de aur. Intre secolele V – XI Cultura Dridu se dezvolt`, acoperind tot spu\iul \inutului, dar mai ales la Pietroasele ]i Gher`]eni. Din perioada medieval` se p`streaz` c@teva men\iuni prin care se atesteaz` existen\a unei cet`\i. Urmeaz` invaziile t`tare care aduc jafuri ]i foc, localnicii ascunz@ndu-se [n p`duri. La 28 iunie 1358 Buz`ul e amintit [ntr-o scrisoare pe care regele Ludovic al Ungariei o trimite bra]ovenilor - ca t@rg comercial, iar [n 30 ianuarie 1431 afl`m dintr-un document emis de Dan al II-lea c` Buz`ului i se d` titlul, important la acea vreme, de “t@rg ]i vam`” [n drumul spre Bra]ov. {n timpul lui }tefan cel Mare sunt men\ionate printr-o Proclama\ie, Buz`ul ]i R@mnicu S`rat, ca unit`\i administrative conduse de favoritul s`u Mircea, pe care [ns` buzoienii nu-l recunosc ca domn! Anul 1500 marcheaz` [nfiin\area Episcopiei Buz`ului de c`tre domnitorul Radu cel Mare dat fiind zona de importan\` strategic` c@t ]i rolul economic al t@rgului cu o popula\ie apreciabil` la acea dat`.
Buz`ul
de alt`dat`
În anul 1571 a fost construit` m`n`stirea Banului, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino. M`n`stirea este denumit` a Banului, dup` numele dreg`toriei ctitorului, din 1618. În 1722, biserica a fost rezidit` de Andreiana, so\ia lui }erban Cantacuzino, iar [n 1884, la pictarea bisericii a participat ]i cunoscutul pictor Gheorghe T`t`rescu. {n 1507, [ntr-o hart` a Lituaniei realizat` de Marcus Beneventanus ]i Bernard Wapowsky, Buz`ul apare cu numele de Boza situat chiar [n curbura Carpa\ilor. Rolul politic ]i militar va fi [ns` apreciat de domnitorul Mihai Viteazul care [nfiin\eaz` aici, [n 1595 - B`nia, condus` de un Ban. La peste o sut` de ani, 1691, domnitorul Constantin Br@ncoveanu [nfiin\eaz` tipografia domneasc` care mai t@rziu, [n 1854, prin grija Episcopiei va tip`ri Biblia de la Buz`u, a patra [n limba rom@n`(1688Bucure]ti, 1792-Blaj ]i 1819-Sankt Petersburg), pe o tiparni\` adus` de la Viena. O ]coal` cu predare [n limba greac` ]i alta [n slavon` sunt [nfiin\ate [n timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat(1725). La 26 august 1778 este men\ionat` Dr`gaica, pentru prima dat`, de]i t@rgul se \inea de c@teva secole. Judec`toria jude\ului se [nfiin\eaz` [n 1831. {nv`\`m@ntul are tradi\ie [nc` din 1832 c@nd se [nfiin\eaz` prima ]coal` rom@neasc` de stat - }coala Primar` Na\ional`, de c`tre Dionisie Romano, [n 1836 Seminarul, ca ]coal` secundar`, [n 1867 Gimnaziul care azi se cheam` Colegiul Na\ional “B.P. Ha]deu”, [n 1889 la R@mnicul S`rat gimnaziul “Vasile Boierescu”, iar [n 1893 societatea Corpul Didactic din Buz`u. Date mai importante [n istoria apropiat` completeaz` importan\a
Buz`ul
de alt`dat`
ora]ului ]i pe plan industrial: prima fabric` de ulei mineral din petrol din \ar` dateaz` din 1871, [n 1872 se d` [n exploatare calea ferat` Bucure]ti – Buz`u, apoi Buz`u – M`r`]e]ti [n 1881. Anul 1895 g`se]te S`rata Monteoru, c@t de frumos nume! declarat` sta\iune balneo-climateric`. În 1899, primarul Nicu Constantinescu este cel care [ncepe construc\ia Palatului Comunal, proiect finalizat în 1903. Tot atunci au fost construite Bulevardul Parcului ]i Bulevardul G`rii. În aceast` perioad`, Constantin Brâncu]i ]i Ion Luca Caragiale au locuit pentru scurt timp în Buz`u. Caragiale a închiriat un restaurant lâng` gar` în 1894 ]i a locuit acolo timp de un an. Brâncu]i a locuit ]i el în ora] în vara lui 1914, dup` ce Eliza Seceleanu, v`duva unui tân`r boier local, l-a angajat s`-i realizeze dou` sculpturi: Rug`ciune ]i bustul lui Petre St`nescu, r`posatul ei so\. Dup` ce a realizat cele dou` sculpturi la Paris, Brâncu]i le-a adus în Buz`u unde a locuit timp de câteva luni, lucr@nd la preg`tirea soclurilor. Ambele sculpturi au decorat mormântul domnului St`nescu din cimitirul Dumbrava, dar au fost mutate apoi la Muzeul Na\ional de Art` al României din Bucure]ti, fiind înlocuite de dou` copii. Istoria lor e [nso\it` de mister, copiile fiind furate în 1999, iar în 2013 Rug`ciunea a fost înlocuit` cu o nou` replic`. Vin [ns` ]i vremuri mai bune: sf@r]itul de secol al XIX-lea ]i [nceputul secolului XX situeaz` jude\ul pe primul loc [n \ar` la extrac\iile de petrol de la Arb`na]i-Berca ]i Monteoru. Este perioada de [nflorire cultural` ]i economic` c@nd ora]ul devine un important centru industrial ]i nod feroviar, c@nd se construie]te Palatul Comunal – emblema de ieri ]i azi acre a rezistat vicisitudinilor vremurilor!
Buz`ul
de alt`dat`
Anul 1968 aduce consacrarea definitiv` a Buz`ului ca Municipiu. Succesiunea tumultoas` a evenimentelor nu l-au d`r@mat, sf@r]itul evului mediu pricinuindu-i mari distrugeri prin r`zboaie ]i invazii migratoare repetate, [n 1616 [n urma unei invazii poloneze multe case au fost arse, locuitorii refugiindu-se [n p`dure, iar peste un an a fost ocupat de armata otoman`, a fost devastat din nou [n 1623 de t`tari, invadat de turci [n 1659, distrus [n 1679 din nou de otomani, [n 1821 luptele dintre turci ]i Eteria au dus la devastarea ora]ului, urmez` Regulamentele Organice, [n primul r`zboi mondial a fost ocupat de trupele germane c@nd mul\i dintre locuitori s-au refugiat [n Moldova, armata sovietic` l-a ocupat pe 28 august 1944 c@nd a tras cu tunul [n solda\ii germani afla\i [n Palatul Comunal care a ars, [ns` a fost ref`cut dup` 1947. Iat` de ce pe un sigiuliu vechi din 1831 e reprezentat` pas`rea Phoenix ca o expresie a rena]terii ora]ului dup` fiecare [ncercare la care
Buz`ul
de alt`dat`
a fost supus! De]i departe de \ar`, g@ndul ]i mintea [mi sunt tot la neabandonata profesiune de credin\` … cartofilia, care pe l@ng` pasiune adaug` farmec ]i un parfum special acestui “petic de carton” numit cartea po]tal` - vedere ori ilustrat` [n limbajul obi]nuit - ce reu]e]te peste timp s` transmit` informa\ii at@t de pre\ioase pentru oricine cerceteaz` atent bogatul con\inut documentar pe care [l afi]eaz`. Cu un material at@t c@t am putut s` iau aici la New Delhi, dar beneficiind de un “m`iastru” laptop Compaq, mi-am continuat cu o pl`cere nedescris` pasiunea de a cerceta ]i pune [n valoare farmecul locurilor din Romania. Drept pentru care am “d`ltuit” monografii ilustrate ale Buz`ului ]i Bucure]tiului, iar la “C`lim`ne]ti’2038” am reu]it s` public 4 edi\ii – a treia ]i a patra – full colour, ultima, realizat` la Ankara ob\in@nd Diploma [n rang de Argint Mare la Concursul de Cartofilie Expo Fila 2016. De asemeni, am conceput un mic studiu privind litografiile rom@nesti ]i c@nd zic mic, m` refer la ceea ce am avut la mine pe CD-ul realizat [n Bucure]ti. Tema fiind de actualitate ea poate fi completat` ulterior. Paginile de publicitate pe internet dedicate acestor studii pot fi u]or accesate la adresa: http://www.geocities.ws/dan.zamfirache http://mirajul-civilizatiilor.ro Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor pl`cerea de a le admira a devenit ]i mai imposibil` m-am v`zut nevoit s` realizez aceste site-uri pe Internet, calculatorul fiind azi un mijloc care nu mai
Buz`ul
de alt`dat`
poate lipsi din nici o cas`, ca de altfel mail–ul dintr-o carte de vizit`! F`c@nd acest efort, cred c`, departe de satisfac\ia muncii de peste patru ani aici [n India c@t ]i Egipt el este mai mult un serviciu dezinteresat Cartofiliei rom@ne]ti, ideea mai veche de a organiza ]i gestiona o baz` de date cu tot ceea ce inseamn` “vederea rom@neasc`� fiind \elul pe care nu-l voi abandona niciodat`. Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor pentru ca apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil` continuarea activit`\ii cartofilice. {n acest sens am ini\iat un nou mod de lansare de carte [n Rom@nia [nlocuind limbajul obi]nuit cu acela al mijloacelor moderne ale calculatoarelor realiz@nd Proiecte IT pe DVD, autorul prezent@nd succint cartea restul fiind o vizionare pe ecranul marilor s`li ale caselor de Cultur`. Prima lansare It a fost la c`lim`ne]ti [n 1997 iar ca efect, cartea a aparut numai dup` dou` luni, iaar peste opt luni la Primul For Intern\ional de Cartofilie de la Palatul }u\u - Bucure]ti, [n 1998 a primit medalia de Bronz. Au urmat lans`ri de car\i la Bucure]ti, Bu]teni ]i Rm. V@lcea, ora]e intrate [n circuitul de lans`ri IT. Sper ca [n viitorul apropiat s` lansez Monografia Buz`ului de alt`dat` ]i la Buz`u. Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o anume specificitate. Iar dac` Br@ncu]i f`cea minuni cu dalta, de data aceasta calculaturul a fost cel prin intermediul c`ruia s-a realizat integral lucrarea prin procesarea digital` a programelor specifice lui: Corel, Wold, Premiere, Power Point, Photoshop ]i Power Director ca proiect de lansare IT. Dac` [n prima parte suntem purta\i [n timp admir@nd primele apari\ii ale unor c`r\i po]tale cu vechi cl`diri monumentale, cazinouri ]i parcuri cu parfum de epoc` ]i drumuri nepietruite, multe dintre ele
Buz`ul
de alt`dat`
purt@nd dulcea vorb` rom@neasc` la cotitura unui veac nestins, suntem invita\i apoi pe str`zile ora]ului, bulevardele de alt`dat` ale c`ror pie\e sunt animate de locuitori cu port popular specific zonei. Surprinde aici arhitectura r`mas` [nc` [n picioare a cl`dirilor administrative, bisericilor ]i vilelor cu nume de proprietari sonore [ntr-o istorie de mult trecut`, ]i, pentru ca privirea s` se [nc@nte, nu puteam ocoli Cr@ngul de alt`dat` cu luciul ele]teului, statuia leului, pode\ele ]i aleile marcate prin pa]ii at@tor genera\ii. {n fa\a liceului de alt`dat`, [ntr-un parc umbros, ca o juc`rie architectural`, e biserica Banu cl`dit` [n 1772, cu acoperi] de \igle sm`l\uite policrome ]i pridvor de geamuri cu st@lpi masivi – un mic giuvaer de care te [ndr`goste]ti pe loc. Cl`direa cea mai m@ndr` din ora] este Palatul Comunal, asemeni acelor Palazzo italiene, cu ]iruri de loggiae ]i nelipsitul turn [n col\. O cl`dire impozant`, cu ]iraguri de st@lpi, cu cioplituri [n piatr`, cu turnule\e piramidale la acoperi]. O strad` dreapt`, lat`, curat` [\i atrage aten\ia; ea leag` cele dou` podoabe ale ora]ului: Prim`ria ]i Cr@ngul. Cr@ngul din Buz`u seam`n` cu parcul Bibescu din Craiova, spune I. Simionescu [n lucrarea “Ora]e din Rom@nia� [ns` e mai variat, mai natural ]i prin aceasta mai pitoresc: vara c@nd praful stepei te [n`du]` ]i ar]i\a soarelui te dogore]te, umbra r`coroas` a Cr@ngului, cu aleile lui [ngrijite, cu restaurante ]i chio]curi, dar ]i cu c@ntec de p`s`rele, te [nvioreaz`. {ntr-adev`r, e un rai! Ca s` ajungi la Cr@ng treceai peste l@ng` o cl`dire nou`, }coala normal` din Buz`u, construit` [n 1911. Iarmarocul de Dr`gaic` care \inea c@teva s`pt`m@ni, arat` importan\a Buz`ului din trecut [n domeniul economic ca loc de [nt@lnire a celor de la munte cu cei de la ]es.
Buz`ul
de alt`dat`
Dar cea mai veche cas` r`mas` [n picioare, Casa Vergu-M`n`il` dateaz` din aniul 1780. Este singura cl`dire din ora] din vremea distrugerilor Buz`ului (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea). }i asta [n pofida faptului c`, de]i Buz`u este atestat documentar ca târg din 1431! Casa Vergu-M`n`il` era proprietatea unei familii boiere]ti care de\inea o cârcium` ]i o brut`rie în ora]. P`durea din Crâng a devenit loc de petreceri pentru localnici începând cu 1829 ]i în cele din urm` a fost amenajat` ca gr`din` public` în 1850.
Buz`ul
de alt`dat`
Capitole aparte ne aduc aminte de sta\iuni ale c`ror b`i s`rate (Monteoru – c@t de frumos sun`!) f`ceau minuni sau cel pu\in o via\` mai pu\in “amar`” celor ce p`trundeau [n s`li de cazinouri ori petreceau prin parcuri frumos amenajate. R@mnicul S`rat, Nehoiu, ori m`n`stiri ca cele de la Ciolanu sau b`i ca la Siriu, c@mpul de sonde de la Moreni, P@r]cov ori Alb`na]i, localit`\i rurale ca acelea de la Beceni, P`t@rlagele sau D@lga - sunt tot at@tea minun`\ii ale unei Rom@nii r`mase [n picioare de at@tea imperii c`l`toare. Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n “eter” f`r` a sensibiliza sufletul celor dornici de amintiri pl`cute doresc tuturor celor ce ajung s` viziteze acest mic “paradis” s` se simt` ca ]i cum ar face parte din el! Mul\umiri soacrei mele, Eugenia }erb`nescuNota* - suflet al acestor locuri [ndr`gite - pentru punerea la dispozi\ie a pre\iosului material de colec\ie, f`r` de care apari\ia c`r\ii nu ar fi fost posibil`.
Dan Zamfirache New Delhi - 2000 Ankara - 2015 Bucure]ti - 2017
Buz`ul
de alt`dat`
NOTA *
Eugenia Serb`nescu, n`scut` [n Buz`u [n 1929, face parte dintr-o veche familie cu ad@nci r`d`cini [n Buz`u, Simionescu, avoca\i de renume ]i academicieni, Gheorghe Simionescu fiind cunoscut prin culegerile de matematic` dup` care au [nv`\at genera\ii de studen\i. A terminat Academia de Studii Economice ]i a fost ]ef` a serviciului Plan la prestigiosul institut de proiectare “PROIECT BUCURE}TI”. }i-a dedicat toat` via\a muncii profesionale fiind distins` cu Medalia Jubiliar` “Proiect Bucure]ti - 50 de ani de existen\`“ [n 2004, cre]terii ]i educa\iei nepoatei. Dedic aceast` carte ca o recompens` fa\` de str`daniile sale [n colec\ionarea cu pasiune a vederilor vechi ale unei perioade revolute, aceea interbelic`. Bucuria mea cea mai mare ar fi ca prin aceast` a doua edi\ie - Monografia ilustrat` a “Buz`ului de alt`dat`” s` ob\in` cele mai bune aprecieri din partea Comisiei de Literatur` Cartofil` din cadrul Federa\iei Filatelice Rom@ne.
S` admir`m acum parfumul unei epoci trecute!