Busteniul de altadata - editia 2017 Bucuresti

Page 1

B U } T E N I U L de alt`dat`

Monografie ilustrat` Edi\ia a III-a

Bu]teni 2016

1. Participare la Expo FILA 2016 - Sala Br@ncu]i, Palatul Parlamentului - concurs de Literatur` Cartofil`.

2. Expozi\ie Palatul Parlamentului Sala Br@ncu]i Panoul Bu]teniul de alt`dat` prezent la Expo FILA 2016.

ROM^NIA

Bu]teniul

de alt`dat`

B U } T E N I O sta\iune montan`, unde dac` o dat` ai fost, ... sigur te vei reĂŽntoarce, ]i, de fiecare dat`, ai s` descoperi lucruri noi ce te ĂŽmbie la relaxare ]i puterea de a o lua iar`]i de la cap`t pentru c`, nu numai aerul te energizeaz` aici, dar ]i oamenii locului te atrag cu dulci povestioare de demult. Dan Zamfirache Bu]teni 2016

,

PRIMARIA

B U } T E N I

de alt`dat`

Bu]teniul

Prefata (

)

Dac` meleagurile de la poalele falnicilor mun\i Bucegi au fost v`duvite de existen\a unor documente scrise [n privin\a atest`rilor, ele au fost ocrotite de-a lungul timpurilor de b`tr@nul Sfinx ]i Crucea cea m`rea\` din v@rful Caraiman. Apari\ia c`r\ii Domnului Dan Zamfirache, “Monografia ilustrat` a Bu]teniului”, deschide o pagin` nou` [n istoria ora]ului printr-o carte document care adaug` sta\iunii farmecul de alt`dat` reconstituit prin parfumul unor ilustrate vechi str@nse cu s@rgui\` de autor ]i redate pentru [nt@ia dat`, locuitorilor din Bu]teni într-o manier` nou` de prezentare, IT, cu mijloacele tehnicii moderne a calculatoarelor. Ziua de 6 iunie 2008, c@nd la Centrul Cultural “Aurel Stroe” domnia sa ]i-a prezentat proiectul informatic de lansare a unei monografii a Bu]teniului printr-un altfel de limbaj, capt@nd auditoriul prin filmele realizate [n ministudioul din Cairo, se constituie ca o premier` pe valea Prahovei, autorul aleg@nd Bu]teniul ca pe a doua sta\iune de suflet dup` locurile natale, C`lim`ne]tiul, dat fiind apartenen\a sa aici din anul 2003 c@nd de fapt s-au declan]at ]i primele idei de concepere a c`r\ii. Motivul care a stat la baza alc`tuirii monografiei ilustrate a domnului profesor, matematician ]i informatician Dan Zamfirache, a fost acela al pasiunii sale de cartofil ]i numismat care a str@ns timp de peste 30 de ani o bogat` colec\ie de c`r\i po]tale imagin@nd pentru noi, cei de azi, farmecul de alt`dat` al unor locuri binecuv@ntate.

13

de alt`dat`

Bu]teniul

Dan Zamfirache, singurul autor de carte din Rom@nia care []i lanseaz` c`r\ile prin limbajul PC-ului, cu mijloacele moderne ale tehnicii informatice, [nscrie Bu]teniul [n istoria lans`rilor de c`r\i IT dup` 19 ani de prezent`ri de acest gen la C`lim`ne]ti, Rm. V@lcea ]i Bucure]ti. {n contextul schimb`rilor de azi, Bu]teniul p`streaz` frumoasa tradi\ie a celui vechi descris ]i prezentat de autor, construc\iile ]i [mbin`rile arhitecturale l`s@nd ”noul” ]i ”vechiul” s` coexiste [ntr-o simbioz` perfect`. Salut`m [nc` o dat` eforturile autorului la alc`tuirea acestei prime monografii color pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi. Remarcabil efortul domnului Dan Zamfirache [n realizarea “Monografiei ilustrate a Bu]teniului”, publicat` prin grija Prim`riei chiar de Ziua {n`l\`rii, mai ales c` autorul a conceput-o departe de \ar`, la Cairo, unde pe cheltuiala sa a publicat ]i o carte – ghid “Monografii ilustrate”, [ntr-o edi\ie color, un compendiu ce une]te laolalt` 6 studii monografice referitoare la C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Ada Kaleh, Litografii rom@ne]ti ]i ora]ul nostru Bu]teni. Cartea a fost lansat` la concursul de Literatur` Cartofil` de la Sala Br@ncu]i a Palatului Parlamentului pe 26 octombrie 2016 în cadrul expozi\iei Expo FILA 2016, ob\in@nd medalia de Bronz Argintat al`turi de alte 4 lucr`ri ale domniei sale în domeniul cartofiliei: C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u si Monografii Ilustrate, premiate ]i ele. Locuitorii Bu]teniului trebuie s` mai ]tie c` Monografia Bu]teniului de alt`dat`, un studiu cartofilic bazat pe studiul c`r\ilor po]tale vechi din propria colec\ie [ntocmit` de domnul Dan Zamfirache este inclus` în Istoria Cartofiliei Rom@ne]ti, lucrare de referin\` a expert cartofilului Silviu N. Dragomir, al`turi de C`lim`ne]ti’2038 ]i Monografii Ilustrate. Dr. ec. Emanoil Savin,

Primarul sta\iunii Bu]teni 2016

14

de alt`dat`

Bu]teniul

Monografia Bu]teniul de alt`dat` intrat` ĂŽn Istoria Cartofiliei Rom@ne]ti edi\ia a III-a - scris` de expert cartofil Silviu N. Dragomir

15

de alt`dat`

Bu]teniul

16

de alt`dat`

Bu]teniul

^ Cateva considerente privind Cartofilia

Cartea po]tal`, vederea [n limbajul obi]nit, pe l@ng` modul de transmitere a unor informa\ii de orice natur`, constituie ]i un bogat material documentar pentru cercet`torii din orice domeniu. Cartofilia, care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale, s-a n`scut probabil, mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi, din atrac\ia pe care o exercit` ”micul petic de carton” atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute, dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate. Este ]i cazul litografiilor – ace]ti precursori ai c`r\ii po]tale de la sf@r]itul secolului al XIX – lea. Privirea [\i este ”suspendat`” pentru un moment, at@t timp c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` ”teribilul tehnic” al secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`. Tocmai de aici s-au n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, R@mnicu V@lcea, Ploie]ti, Bra]ov, Cluj, Oradea, Constan\a, Ia]i. {n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia scrisoarea sau cartea po]tal` ce folosea re\elele rudimentare ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI [.e.n. ce demonstreaz`

17

de alt`dat`

Bu]teniul

eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.), mai mult, el afirm@nd c` un document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu, [n secolul III [.e.n., sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han(206 [.e.n. – 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central` dar ]i a contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor multiplica puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind transmis` at@t pe drumuri c@t ]i r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca sistemul po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan ]i a celui mongol, nimic existent atunci [n Europa neput@nd fi comparat cu ele. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene. La 1 ianuarie 1849 e introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura, iar [n 1869 apare prima cartea po]tal`. Mult mai t@rziu, [n 1918, are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a. Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei. Comunicarea privat` prin intermediul ilustratei e [ns` mult mai veche dec@t ideea original` ap`rut` [n Germania la 1865 ]i apari\ia primei c`r\i po]tale ini\iate la 1 octombrie 1869 de guvernul austriac. {n Rom@nia prima carte po]tal` adoptat` oficial a fost [n 29 februarie 1872 ]i a fost urmat` de o perioad` prolific` p@n` la transformarea \`rii [n lag`r comunist. Revolu\ia din 1989 red` mi]c`rii cartofilice o adev`rat` for\` abia [n 1990 dup` o coexisten\` de-a dreptul dramatic` [n umbra filateliei, urmare a deturn`rii Rom@niei din drumul ei european de c`tre noua putere instalat` cu for\a pentru mai bine de 40 de ani. Era u]or de �surprins� c` activitatea colec\ionarilor era prea pasional`, studiul ]i colec\ionarea c`r\i-

18

de alt`dat`

Bu]teniul

lor po]tale n`scute din dragostea pentru locurile dragi st@rneau teama unui regim care nu dorea atrac\ia ori [nclinarea ”omului de tip nou” c`tre zonele sensibile ce atr`geau ochi p`trunz`tori ]i sensibili spre epoci al c`ror parfum trebuia s` fi apus de mult. Mii de drame au trebuit s` suporte f`r` de vreo vin` bunicii la d`r@marea bisericilor ]i a propriilor case atent construite ]i gospod`rite, alunga\i [n p`tratele pe vertical` ale unei or@nduiri ce se credea nemuritoare. Cartofilia a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei. Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`. Totu]i, cartofilia – probabil dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad` mare – a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de Cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` asidu` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii, iar apari\ia c`r\ilor de specialitate, studii de cartofilie ]i concursuri, s-au materializat prin [ndr`zneala, dac` nu curajul, de o organiza acest prin for interna\ional de cartofilie la Bucure]ti. Privind lucrurile din “interiorul” acestor evenimente a] putea, poate, s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un succes, cu toate greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de amploare, dar a] dori s` fiu contrazis de un doilea For [n Rom@nia organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i p`rintele cartofiliei, ]i am numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe personal, dar o indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii – c@nd a fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul Sorin Panti], s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris cu cuvinte de laud` remarc@nd realizarea Forumului ca “un moment de seam` pentru Rom@nia”. Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu un

19

de alt`dat`

Bu]teniul

bogat con\inut. Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima dat` la Bucure]ti a unei c`r\i de cartofilie “C`lim`ne]ti’2000”- monografie ilustrat`, cu un altfel de limbaj, cel al calculatorului. Era [n 1998, la numai un an dup` prezentarea ei [n premier` pe \ar`, informatizat`, la C`lim`ne]ti. Iat` de ce apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti – le-am numit [n ordinea nu numai a apari\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului – a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n aceea a sus\in`torilor. Din bogata surs` de inspira\ie ce o constituie cartofilia am surprins o parte ”infim`” dar incitant` din multitudinea c`r\ilor po]tale vechi al c`ror studiu cartofilic ne ”arunc`” pe unii spre nostalgia unor vremuri de demult, iar pe al\ii, sper`m, spre aprecierea trecutului pentru c`, odat` reg`sit, s` putem continua tradi\iile fie [n cultur`, art`, arhitectur`, ]tiin\`, port, spre a re[nnoda leg`turile tradi\ionale europene ce ne-au \inut la marginea imperiilor de-a lungul veacurilor. Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru, cu vechile construc\ii, aleile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii str`mo]ii, monumentele [n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile ce nu pot fi uitate, dat fiind pasiunea de a colec\iona c`r\i po]tale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odat`! E numai una din ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce ne leag` de trecutul prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu g@ndul, pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult uitate. Cine nu []i mai aduce aminte de numele str`zilor de alt`dat`: Bulevardul Carol, Regina Elisabeta, Bulevardul Regele Ferdinand, Regina Maria, ori de vilele de odinioar`: Lucre\ia, Natalia, Lily, Florica, Zamfirescu, Boteanu, M`ndica, Oancea, Savu, unde soseau primele ma]ini decapotabile din epoc`, semn al distinc\iei unei sta\iuni c`utate pentru petrecerea concediilor.

20

de alt`dat`

Bu]teniul

Dar iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat pentru ca ]i cei ce vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i m`iestria artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii! Miracolul se datoreaz` ]i acestor [mp`timi\i colec\ionari despre care lumea abia acum afl`. Remarcabila realizare din 1998, primul For Interna\ional de Cartofilie de la Bucure]ti, tot de miracol a \inut ]i mai pu\in de ”sufletul” [mp`timi\ilor colec\ionari, chiar dac` preg`tirea material` nu se ridica la [n`l\imea ”[nd@rji\ilor” de a face din manifestare, una european`. Oricum, pasul a fost f`cut ]i to\i avem de c@]tigat de pe urma prestigioaselor ”petice de carton” care ne \in visele treze [n speran\a c` tot mai g`sim ceva ce n-ar mai exista la ceilal\i colec\ionari, sau e at@t de rar [nc@t, trezindu-ne, descoperim c` de fapt realitatea e totu]i un vis frumos! Studiul cartofilic [nseamn` [ns` mai mult dec@t culegerea ]i p`strarea [n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu portul specific, dar ]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al nemuririi [n timp: el e legat de o atent` cercetare care uneori impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic` – l`s@nd nestinse epoci ce nu mai pot fi [nviate – de a c`ror frumuse\e, c@t a mai r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi! Pasiunea cere [ns` sacrificii ]i ne[mpliniri! Poate ]i datorit` [ncr@ncen`rii [mpotriva lor se datoreaz` conceperea acestei minunate c`r\i departe de \ar`, la Cairo. Cu tot trecutul lor zbuciumat c`r\ile po]tale au rezistat ca un miracol ]i reprezint` azi, at@tea c@te au mai r`mas, o istorie document la fel ca ]i pu\inele cl`diri r`mase azi [nc` pe locul lor amintind de o epoc` revolut` ce poate fi ref`cut` oric@nd cu ajutorul lor! Amintirea ]i pre\uirea trecutului sunt cel mai scump dar pe care ilustratele le transmit. Iat` de ce apari\ia c`r\ilor bazate pe studiul ilustratelor aduce [n fa\a cititorului, chiar neavizat, lec\ii nu numai de istorie, dar ]i de arhitectur`, literatur`, geografie ]i nu [n ultimul r@nd de respect ]i m@ndrie pentru tradi\ii ]i port popular. {ntr-adev`r, nimic nu e mai pl`cut ca [ntoarcerea la origini, amintirea ]i p`strarea intact` a imaginii locului unde ai copil`rit!

21

de alt`dat`

Bu]teniul

Codrii bogat colora\i vara, dar argintii toamna, castanii de alt`dat`, brazii falnici, aleile de neuitat, Sf@nta biseric` Domneasc` dar ]i cazinoul, vilele de alt`dat` cu blazon ale Cantacuzinilor impresiona\i de frumuse\ea locurilor – toate acestea ]i [nc` alte o sut` de motive, m-au f`cut s` nu las uit`rii imaginea a ceea ce a fost c@ndva aceast` sta\iune – loc plin de istorie peste care timpul ]i vicisitudinile n-au reu]it s`-i ]tirbeasc` din faim` ]i frumuse\e! Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor pl`cerea de a le admira a devenit ]i mai imposibil`, m-am v`zut nevoit s` realizez siteuri pe Internet, calculatorul fiind azi un mijloc ce nu mai poate lipsi din nicio cas`, ca de altfel e-mail–ul, dintr-o carte de vizit`! Adresa pentru Bu]teni, printre primele sta\iuni pe internet, este: http://www.geocities.ws/dan.zamfirache F`c@nd acest efort, cred c`, departe de satisfac\ia muncii de peste opt ani [n India c@t ]i [n Egipt, el este mai mult un serviciu dezinteresat adus cartofiliei rom@ne]ti, ideea mea mai veche de a organiza ]i gestiona o baz` de date cu tot ceea ce inseamn` ”vederea rom@neasc`” fiind \elul pe care nu-l voi abandona niciodat`. Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor astfel [nc@t apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil` continuitatea ]i cunoa]terea activit`\ii cartofilice. A fost o onoare pentru mine de a participa la lansarea proiectului c`r\ii ‘‘Bu]teni - monografie ilustrat`’’ [n iunie 2008 la Centrul Cultural “Aurel Stroe” din Bu]teni, sub auspiciile Prim`riei, odat` cu s`rb`torirea eroilor neamului, de {n`ltare, pentru c` momentul a avut ]i o a doua semnifica\ie: [mplinirea a 11 ani de la lansarea primului proiect informatic de prezentare a unei c`r\i prin mijloace IT [n Rom@nia, ‘‘C`lim`ne]ti’2000’’. Prin aceasta Bu]teniul, Centrul Cultural “Aurel Stroe”, au intrat [n istorie ca primul loc din Valea Prahovei al unei lans`ri de carte cu un altfel de limbaj, cel informatic, moment consemnat de televiziunile TV Montan

22

de alt`dat`

Bu]teniul

]i ProTv din Sinaia. Ideea formatului actual al c`r\ii s-a n`scut departe de \ar`, la Cairo, [n ministudioul din Ambasada Rom@niei din insula Zamalek, unde am continuat cercet`rile odat` cu ultimele achizi\ii de c`r\i po]tale ]i am dezvoltat mijloacele de prezentare pe suport informatic. Tot aici, [n mijlocul colectivului ambasadei, s-au n`scut idei ce au f`cut posibil` apari\ia a [nc` patru c`r\i scrise special pentru viitorii turi]ti rom@ni: Indiei, o carte dedicat` \`rii care m-a g`zduit timp de aproape 5 ani, Impresii de c`l`torie – un ghid de peste 50 de \`ri r`sp@ndite pe 4 continente din India p@n` la New York [n America, Monografii ilustrate, un compendiu cuprinz@nd ]ase studii de cartofilie privind monografiile ora]elor C`lim`ne]ti, Bu]teni, Bucure]ti, Buz`u, Ada Kaleh ]i Litografii rom@ne]ti [ntr-o edi\ie color ]i, nu [n ultimul r@nd, Mirajul civiliza\iilor ]i Fascina\ia muzeelor, o incursiune prin peste 90 de muzee ale lumii din patru continente, unele cele mai mari din Asia p@n` la New York [n America. Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n ”eter” f`r` a sensibiliza sufletul celor dornici de amintiri pl`cute, doresc tuturor celor ce ajung s` viziteze aceste mici ”paradisuri” s` se simt` ca ]i cum ar face parte din ele! Dac` cele 4 c`r\i scrise la Cairo au ap`rut prin eforturi proprii, apari\ia monografiei Bu]teni 2016 – full colour – se datoreaz` Prim`riei, ora]ului Bu]teni, eforturilor deosebite ale domnului Primar, dr. ec. Emanoil Savin, care m-a sprijinit [n eforturile realiz`rii ei [nc` din 2004 c@nd a inaugurat celebra p@rtie Kalinderu.

23

de alt`dat`

Bu]teniul

{nc` odat` mul\umiri speciale domnului director Constantin Spurcaciu, apropiat al culturii, artei, sportului ]i turismului local, pentru c` mi-a dat posibilitatea s` aniversez aici la Bu]teni 11 ani de lans`ri de c`r\i IT [n Rom@nia, [nscriind prin acest eveniment sta\iunea [n circuitul unic de lans`ri IT al`turi de C`lim`ne]ti [n 1997, Bucure]ti în 1998 ]i Rm. V@lcea 2008. Dar nu numai at@t, a considerat c` o prezentare IT pe ecranul s`lii Casei de Cultur` transformat` din 2010 [n Centrul Cultural ‘‘Aurel Stroe’’va sensibiliza eforturile ]i celorlal\i [ntreprinz`tori [n ideea scoaterii la iveal` a trecutului unei sta\iuni unice de pe frumoasa Vale a Prahovei. Prezentarea a fost un total succes, fiind pentru prima dat` c@nd o carte este lansat` aici prin mijloacele moderne ale tehnicii avansate ale informaticii prin preluarea imaginilor din calculator ]i proiectarea lor pe ecranul s`lii printr-un proiector. Astfel Bu]teniul a intrat [n circuitul de lans`ri al proiectelor IT de carte ca al treilea ora] din Rom@nia dup` C`lim`ne]ti ]i Bucure]ti. La Bu]teni am avut marea onoare de a lansa c`r\ile mele scrise la Cairo ]i [n \ar` [n atmosfera primitoare a fermec`toarei s`li a Centrului Cultural ‘‘Aurel Stroe’’. A fost un bun prilej pentru locuitorii dragi ai sta\iunii de a verifica odat` [n plus noua modalitate de lansare de carte diferit` de aceea a lans`rilor obi]nuite, aceea a limbajului PC-ului. }i a fost un regal de fiecare dat`, spectatorii apreciind prin aplauze interminabile. Aleas` considera\ie domnului director al Casei de Cultur` Bu]teni, Constantin Spurcaciu, un om cu un suflet mare care depune eforturi deosebite pe t`r@m cultural ]i spiritual realiz@nd din Bu]teni o adev`rat` perl` cultural` a v`ii Prahovei, demn` de invidiat chiar ]i de marile ora]e ale t`rii! Mul\umiri exprese domnului primar, dr. ec. Savin Emonoil, pentru punerea la dispozi\ie a s`lii Centrului Cultural ‘‘Aurel Stroe’’chiar de ziua {n`l\`rii – semn c` pronia ne va ajuta s` scoatem la iveal` o monografie care s` cucereasc` inimile pasiona\ilor de frumos, un Bu]teni interbelic reconstituit prin celebrele de acum “petice de carton”, ilustratele vechi. Aflat la al patrulea mandat de primar, Bu]teniul a cunoscut [n aceast` perioad` o dezvoltare continu` pe plan economic, turistic, social, cultural ]i sportiv. Dan Zamfirache

CAIRO 2003

24

de alt`dat`

Bu]teniul

Motivatie )

Lucrarea s-a dorit a fi un cadou din partea autorului pentru locuitorii acestei sta\iuni de la poalele Bucegilor ocrotit` de Cruce ]i de Sfinxul milenar. Ea s-a n`scut din pasiunea de cartofil prin studiul atent al istoriei, artei, culturii ]i civiliza\iei printr-o nou` modalitate de cercetare cu ajutorul c`r\ilor po]tale ]i realizarea unei altfel de prezent`ri cu ajutorul tehnicilor moderne ale informaticii – premier` [n Rom@nia – dat` fiind o alt` pasiune a autorului – calculatorul. Deschiderea oferit` de Revolu\ia Rom@n`, explozia de informa\ie precum ]i accesul la mijloacele cele mai moderne ale tehnologiei informa\iei, calculatoarele, au f`cut posibil` prezentarea inten\iei apari\iei c`r\ii pentru prima dat` la Centrul Cultural “Aurel Stroe” din Bu]teni [ntr-o manier` informatizat`(06.06.2008), efectul de unicitate al lans`rii ei printr-un alt mod dec@t cel tradi\ional - este vorba de preluarea imaginilor din calculator ]i proiectarea pe ecranul s`lii - a f`cut posibil` apari\ia c`r\ii. Pentru prima dat` limbajul calculatorului a [nlocuit pe cel obi]nuit, al omului, impresion@nd o [ntreag` audien\`. Ob\inerea premiului III [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de Cartofilie - Bucure]ti, Palatul }u\u, [n mai 1998 - ]i diplom` de onoare(1* la Expozi\ia Interna\ional` de Filatelie EFIRO’98 [n septembrie la Palatul Parlamentului a Monografiei C`lim`ne]ti m-au ambi\ionat s` ob\in prin prezentarea Monografiei Bu]teniului [n circuitul de valori al cartofiliei, un al doilea succes important ]i [n sta\iunea de la poalele Caraimanului. Similitudinile celor dou` localit`\i de la poalele falnicilor mun\i amplasate ca puncte strategice [mpotriva n`v`litorilor,atrac\ia turistic` (* 1 Nu [n ultimul r@nd Diploma de onoare din partea Prim`riei ora]ului C`lim`ne]ti cu prilejul s`rb`toririi a 618 ani de la atestarea documentar` a localit`\ii - 2006.

25

de alt`dat`

Bu]teniul

prin locuri unde odat` dac` vii - cu siguran\` te vei [ntoarce, a]ezarea pe dou` dintre cele mai frumoase v`i, Oltul ]i Prahova ce te [nt@mpin` [nc` cu vile frumoase ce mai p`streaz` farmecul interbelic, dar ]i faptul c` au fost fondate de cei mai mari domnitori, Mircea cel B`tr@n ]i Carol I au constituit conceperea acestor dou` monografii ilustrate, C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, sta\iuni aproape gemene, de]i sunt situate la dep`rtare. Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o anume specificitate. A fost integral procesat` digital cu programe specifice calculatorului, [n Indesign, iar prezentarea ei [n iunie 2008 la Bu]teni s-a realizat integral cu mijloace tehnice informatice prin preluarea anima\iei realizate cu pachetele de programe Power Director ]i MGI Video Wave 5 ]i transmiterea lor pe ecranul Centrului Cultural prin intermediul unui videoproiector bucur@du-se de un real interes, fiind pentru [nt@ia dat` la Bu]teni c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu cel informatic, specific calculatoarelor. Din studiul cartofilic, pe spatele unei c`r\i po]tale din colec\ia “Bu]teni” se distinge fraza: “ a c`l`tori [nseamn` a [nv`\a. Europa v` poate ajuta mult [n organizarea acestei culturi vii a Dvs.” Este ]i inten\ia autorului de a st@rni curiozitatea [ntr-un domeniu at@t de vast care incumb` nu numai istorie, geografie, literatur`, dar mai ales pasiune ]i dragoste de locuri. M`rturii v`zute [nc` pe locul lor - iat` numai c@teva argumente pentru care am decis s` p`strez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate sta\iuni prin colec\ia de vederi vechi ce constituie o m`rturie ]i [n acela]i timp un document viu care adaug` sta\iunii o impresionant` imagine a ceea ce a fost dar mai ales ceea ce mi-a] dori s` r`m@n` [n memoria oamenilor locului, a celor ce o viziteaz`, o adev`rat` Poart` a Bucegilor, numit` a]a chiar de marele Iorga. Dac` primul capitol este consacrat studiului unor vechi fotografii descoperite [ntr-un pod de cas`, al doilea se ocup` de primele apari\ii de c`r\i po]tale, unele [nainte de 1900, cu vechile cl`diri ]i drumuri de \ar`

26

de alt`dat`

Bu]teniul

nepietruite iar [n celelalte capitole sunt ilustrate concis vilele ora]ului – unele dintre ele amintind parfumul unei epoci trecute, mun\ii, portul popular ]i civil, biserica ]i castelul. Nu am uitat binen\eles locurile pline de istorie, monumentele, bisericile, Crucea, Sfinxul ]i drumul ce str`bate ]erpuind un defileu s`lbatic, dar mai ales pitoresc, s`pat [n st@nc` din vremuri imemoriale. Sigur, cititorii aviza\i trebuie s`-]i aduc` aminte ]i de faimosul Cazino care exista [n ora] – prilej de dulci ]i pl`cute amintiri – care a] dori s` redevin` ceea ce a fost: un loc [nc@nt`tor de petrecere a timpului liber . Cu o pozi\ie privilegiat` ]i un peisaj de invidiat Bu]teniul a fost de-a lungul timpului vizitat de familii deosebite, iar pentru localnici aceasta constituia un pretext ca de fiecare dat`, [n fiecare an s` fie la curent cu ”nout`\ile”, fie c` ele se chemau mod`, ori cuno]tin\e noi. }i, ca un iubitor al v`ii Prahovei, binen\eles c` nu am putut uita [mprejurimile: C@mpina, Sinaia, Poiana |apului, Azuga, Predeal ]i Bran, locuri minunate, a]ezate [ntr-o zon` la confluen\a Ardealului cu Muntenia, toate acestea constituind un capitol aparte despre ”{mprejurimi”. Trebuie amintit c`, de]i era o sta\iune mic`, totu]i abunden\a de c`r\i po]tale se explic` prin miracolul de atrac\ie al locului: traseele montane, cabanele, p@rtiile, bisericile, Crucea, Sfinxul, Babele ]i cascada Url`toarea. Frumuse\ea locurilor este aceea care-i determin` pe marii potenta\i ai vremii s`-]i construiasc` splendide vile, un sanatoriu ]i un cazinou pentru petrecerea vacan\elor ]i a concediilor [ntr-o zon` [n care dac` o dat` ai fost, sigur te vei re[ntoarce! A face azi o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria celor ce au [n`l\at vile [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor! Construirea cazinoului trebuie s` fi adus odat` cu finalizarea lui o mul\ime de oaspe\i atra]i aici nu numai de mirajul locului, azi, doar o amintire a fermec`toarelor seri din somptuoasele saloane.

27

de alt`dat`

Bu]teniul

Iernile la Bu]teni sunt ca [n basme, iar [mprejurimile ofer` priveli]ti spectaculoase ca acelea de la Alexandros, Silva, Gura Diham, Kalinderu ori Poiana Izvoarelor, iar o plimbare cu cabina printre Jepi te apropie de nori. Bu]teniul r`m@ne [ns` [n memorie prin simbolul Crucii Eroilor, Sfinxul, biserica Domneasc` ]i de cur@nd, vechea p@rtie Kalinderu, redat` iubitorilor de schi [n 2004.

Dan Zamfirache diplomat matematician - informatician

Cairo - 2003

Acum c@nd rescriu aceast` nou` edi\ie am fost la c@teva lans`ri de carte la t@rgul Gaudeamus de la Romexpo ]i am putut s` v`d pe viu diferen\a dintre lans`rile de carte obi]nuite unde sunt prezente c@teva persoane ]i cele moderne, prin proiecte IT, din s`li pline de spectatori dornici s` se minuneze de spectacolul oferit. Spre suprinderea mea, la mai toate lans`rile din timpul celor 4 zile puteai usor s` numeri audien\a pe degetele de la cele dou` m@ini! Rareori dep`]eau 10 persoane, iar la una dintre ele scriitorul a exclamat: <m` bucur c@nd v`d lume la lans`ri de carte, altfel lipsa lor m` deprim`!> Era domnul Ple]u! F`r` comentarii ...

28

de alt`dat`

Bu]teniul

Motto: …pe urmele sp`tarului Mihai Cantacuzino

De ce Busteni ? )

De]i n`scut pe Valea Oltului - la Brezoi - cu o copil`rie minunat` [n parfumul de epoc` al C`lim`ne]tiului anilor ‘50, o parte [nsemnat` a vie\ii mi-am petrecut-o pe Valea Prahovei [n timpul vacan\elor studen\e]ti la Sinaia, Bu]teni, Azuga, Predeal sau Poiana Bra]ov. Dintotdeauna mi-am dorit s` scriu o monografie despre Valea Prahovei, dar nu [nainte de aceea a C`lim`ne]tiului – Perla a Oltului – a]a cum o numea Nicolae Iorga. Similitudinea celor dou` a]ez`ri ca por\i de ap`rare ]i retragere [n vremuri de restri]te la poalele mun\ilor, face din Bu]teni ]i C`lim`ne]ti a]ez`ri stabile ce se vor dezvolta rapid dat fiind locurile majestoase unde r@urile ies din zbaterea furioas` cu mun\ii [n v`i largi cu o vegeta\ie de o cald` [nc@ntare sufleteasc`. Am@ndou` sunt locuri alese pentru medita\ie ]i sim\ire. Dup` [ndeplinirea datoriei c`tre locurile natale – apari\ia monografiei “C`lim`ne]ti 2038” – ]i, mai ales dup` ob\inerea locului 3 [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de Cartofilie din Bucure]ti [n 1998, str`daniile mele s-au [ndreptat c`tre Bu]teni pe care l-am adoptat ca pe al doilea loc de suflet dat fiind apartenen\a mea la aceast` splendid` sta\iune din 2003, c@nd am devenit parte a acestor locuri minunate de la poalele seme\ului Caraiman, acolo unde Crucea vegheaz`, ca ]i Sfinxul, un popor milenar binecuv@ntat de Dumnezeu. Dar este ]i urmare a vizitei la locurile sfinte din Sinai, m`n`stirea Ecaterina, acolo unde sp`tarul Mihai Cantacuzino poposea cu trei secole [n urm` ]i, entuziasmat, avea s` ridice la [ntoarcere [n 1695, o replic` care va purta numele Sinaia, actul de na]tere al unei v`i pe care Nicolae Iorga o va

29

de alt`dat`

Bu]teniul

numi “Perla Carpa\ilor”. {n ideea conceperii monografiei ca studiu cartofilic mi-am petrecut o primavar` înainte de a pleca la Cairo printre urma]ii familiilor celor mai vechi locuitori ai ora]ului, fiind zilnic [n contact cu oamenii prim`riei, simpli, dr`gu\i ]i ospitalieri. Discu\iile s-au transformat [n interesante clipe pline de amintiri purtate cu domnii Constantin Petcu, Titi Dragu], domnul Enache de 92 de ani, nepo\i ]i str`nepo\i ai acestora. Localitatea Bu]teni, poart` a falnicilor mun\i Bucegi c`tre Transilvania, se g`se]te la o altitudine situat` [ntre 830-950 m, [ntr-una din cele mai pitore]ti pozi\ii a V`ii Prahovei, istoria ei fiind str@ns legat` cu a celorlalte localit`\i apropiate care au fost de-a lungul timpului leg`tura permanent` a |`rii Rom@ne]ti cu Ardealul. A face o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria celor ce au [nal\at vile [n stil helvetic aflate [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor! Am scris aceast` monografie cu g@ndul la oamenii de aici care i-au trasformat [nf`\i]area ]i continu` s` o fac` ]i azi : domnul primar Ilie Ilinca, domnul viceprimar Nicolae C@mpeanu care mi-a pus la dispozi\ie o colec\ie rar` de fotografii g`site printr-o minune [ntr-o cas` veche, mi-a dat detalii despre proiectele de viitor ale sta\iunii, domnul Petcu Constantin participant la Olimpiada de iarn` de la Saint Moritz din 1948 unde a fost prezent ]i regele Mihai, familiile Dr`gu] ]i Enache primii sosi\i aici, familia Luca de la Cabana Gura Diham, domnul Savin, actualul primar, patronul hotelului Alexandros f`r` de care ea n-ar fi existat, tuturor acelora c`rora le plac aducerile aminte! Practic nu exist` un document care s` ateste cu siguran\` [nceputul localit`\ii. Sursele vremii amintesc doar c` pe la sf@r]itul veacului al XVIIlea “nici vorb` nu era de vreun sat” (*) . De altfel nici despre Sinaia nu se ]tie mai mult p@n` la ctitoria sp`tarului Cantacuzino, m`n`stirea Sinaia, [n 1695. Istoria Bu]tenilor e indisolubil legat` de aceea a [ntregii v`i, c@teva sute de ani [n urm` pe aceste locuri exist@nd doar o “potec` anevoioas`” care mai t@rziu va purta numele “Drumul domni]orilor”, amintit [ntr-o scrisoare

30

de alt`dat`

Bu]teniul

datat` din 1452 [n timpul lui Vladislav Voievod [n care se aminte]te despre “a]ez`m@ntul cel vechi” ceea ce ne duce cu g@ndul c` acesta exista [nc` “de la domnii de mai [nainte”! Acest drum mergea de la Valea Ple]uvului ]i p@n` la ie]irea din Bu]teni spre Azuga, pe st@nga Prahovei, de-a lungul muntelui Zamora. Documentele de care dispunem azi sugereaz` atestarile: C@mpina - la 1503 (C@mpina - va deveni t@rg la 1663 iar din 1994 devine municipiu), Comarnic atestat documentar din 1532, Cornu – atestat documentar din 1561, schitul Posada la 1661, M`n`stirea Sinaia [n 1695, C`tunul Izvor [nfiin\at la 1782 de domnitorul Mihai Su\u din scutelnicii m`n`stirii Sinaia, Schitul Predeal 20 iunie 1744 ]i Slonul de Piatr` [n 1782. Numele Sinaia vine de la muntele sf@nt Sinai, de fapt de la m`n`stirea Sinaia al c`rei ctitor a fost sp`tarul Mihai Cantacuzino care, impresionat de c`l`toria [n Sinai la m`n`stirea sf@nta Ecaterina zidit` [n anul 330 de c`tre Sf@nta Elena, mama Sf@ntului Mare {mp`rat Constantin pe locul unde Moise a v`zut rugul aprins (Exod cap.3), ridic` o m`n`stire ca avanpost de ap`rare ]i spiritualitate [ntr-un peisaj fermec`tor. Se spune c` m`n`stirea Sinaia ad`poste]te pietre aduse din muntele sf@nt din Sinai. Pe cupola de la intrare sunt pictate scene din via\a Sfintei Ecaterina. Ca semn al pre\uirii sale sp`tarul d`ruie]te m`n`stirii Sf@nta Ecaterina o catapeteasm` pentru paraclisul Sfin\ii Apostoli. Legenda construirii m`n`stirii Sinaia [ncepe [ns` cu vedenia unui c`lugar de la schitul “Sf@ntul Nicolae” de pe muntele Molom`\ la 15 august 1683 care aude glasuri [ngere]ti ce pream`reau pe Maica Domnului. Auzind aceste lucruri pustnicii [l [ndeamn` s` mearg` la schitul Lespezi pentru a-i povesti stare\ului. Sosind aici stare\ul [l preg`te]te pe b`tr@nul preot ]i [l trimite la Bucure]ti la mitropolit care [l cheam` pe sp`tarul Mihai Cantacuzino ce tocmai sosise de la locurile sfinte unde a fost impresionat de a]ezarea m`n`stirii Sf@nta Ecaterina ]i Gebel Musa – muntele lui Moise (2292 m). Nu e o [nt@mplare pentru c` [n anul 327 locurile sfinte vor fi vizitate de

31

de alt`dat`

Bu]teniul

Sfin\ii Mari {mp`ra\i Constantin ]i mama sa Elena ]i de atunci faima locurilor avea s` se r`sp@ndeasc` [n [ntreaga lume cre]tin`. Din ordinul [mp`r`tesei Elena [n anul 330 va fi ridicat` aici pe locul rugului aprins v`zut de Moise o capel` [n cinstea lui Isus salvatorul. {n evul mediu m`n`stirea a fost un important centru de pelerinaj pentru cre]tini, iar din secolul XI []i va schimba numele din “Schimbarea la fa\`” [n cel al “Sfintei Ecaterina” care a tr`it [n Alexandria [n timpul [mp`ratului Maximian. Frumoasa ]i inteligenta Ecaterina f`cea parte dintr-o familie de nobili ]i a [ncercat s`-l converteasc` la cre]tinism pe Maximian [n timpul persecu\iilor cre]tinilor de la [nceputul secolului IV. V`z@nd c` reu]e]te s` converteasc` pe mul\i din anturajul s`u, Maximian hot`r`]te moartea ei prin ata]area la patru ro\i din lemn ce se vor [nv@rti [n direc\ii diferite. Miracolul se [nt@mpl`, ea supravie\uind, dar va fi decapitat`. Exist` o biseric` [n Alexandria, Egipt, ridicat` pe locul martiriului care-i poart` numele. Legenda spune c` peste 5 secole c`lug`rii au v`zut pe deasupra mun\ilor ([n locul unde azi se afl` o mic` bisericu\` a Revela\iei unde Moise a vorbit cu Dumnezeu) [ngerii c`r@nd corpul sfintei ]i de atunci muntele poart` numele Sf@nta Ecaterina. Corpul mirosind a mir a fost g`sit [ntreg. Azi se mai afl` [nc` aici capul ]i m@na st@ng` a sfintei. Biserica va fi rectitorit` [n anul 527 sub hramul “Schimbarea la fa\`” de c`tre [mp`ratul Justinian care o [mprejmuie]te cu un zid ap`r`tor [nalt de 12 p@n` la 15 m, ar`t@nd a fort`rea\`. Nu numai at@t, Justinian va aduce aici 200 de familii din Bosnia ]i Valahia pentru a o ap`ra ]i deservi. Ace]ti munteni (numi\i Gebelieh) veni\i din regiuni muntoase situate [n fosta Iugoslavie ]i [n Rom@nia s-au adaptat repede la condi\iile vie\ii de aici. Solda\i si \`rani au sosit pentru a cultiva gr`dinile ]i a ap`ra m`n`stirea. La origine erau cre]tini, dar mul\i au trecut la religia musulm` sub influen\a acestora. Ultima femeie cre]tin` a acestui trib s-a stins [n 1750. {n 1918 tribul a fost decimat de o epidemie, iar [n mai 1928 mai erau 420 persoane [n

32

de alt`dat`

Bu]teniul

acest trib. Dar e greu de spus c@\i au mai r`mas din acest trib c`ci acum sunt diviza\i [n mai multe triburi. C@nd am vizitat m`n`stirea [n 2004 descenden\i ai tribului se ocupau de treburile materiale ale m`n`stirii, familiile fiind integrate [n via\a modern` a ora]ului Sf@nta Ecaterina. Se pare c` acestui trib i se datoreaz` existen\a de p@n` azi a a]ez`m@ntului. Azi, Sf@nta Ecaterina se ridic` majestos la 1570 m fiind printre cele mai vechi biserici cre]tine din lume cu cel mai mic num`r de c`lug`ri, este sub patronajul bisericii greco-ortodoxe ]i posed`, dup` Vatican, una dintre cele mai vechi biblioteci (mai mult de 6000 de manuscrise rare dintre care 3000 foarte vechi (pe unul din rafturi st` tabloul domnitorului Br@ncoveanu) ]i un muzeu cu icoane vechi frumoase. }i a]a cum m`n`stirea Sf@nta Ecaterina a fost construit` pe locul minunii rugului aprins tot astfel m`n`stirea Sinaia (nume luat de la Muntele Sf@nt Sinai) a fost ridicat` pe locul revela\iei pustnicului de la poalele Bucegilor. Dar mai exist` o asem`nare. Undeva la poalele Bucegilor, pe platoul Palanca, [ntr-o poian`, l@ng` crucea Caraiman, se [nal\` pe o “gur` de rai” cea mai nou` biseric` cu hramul “{nal\area Sfintei Cruci”. De-a dreptul impresionant` povestea care se leag` de alegerea locului construc\iei. Acelea]i visuri [n locuri ]i timpuri diferite, ]i aceia]i zi de 15 august! Din prima zi a venirii sale pe lume, p`rintele Gherontie s-a aflat necontenit sub protec\ia Maicii Domnului, care l-a ales, [n vis spune el, pentru indeplinirea unei sfinte misiuni: [n`l\area unei m`n`stiri, Caraiman, la poalele muntelui ce poart` [n v@rf m`rea\a cruce [n`l\at` prin st`ruin\a reginei Maria. Istoria construirii bisericii e asem`n`toare cu aceea a bisericii Sf@nta Maria Mare de la Roma ridicat` [n urma ninsorii din 15 august 452! Ea e legat` de o legend` care spune c` papa Liberius dorea s` construiasc` o

33

de alt`dat`

Bu]teniul

biseric` mare [n memoria Fecioarei ]i nu ]tia unde. Dar [n vis aceasta i s-a ar`tat spun@ndu-i s` o construiasc` acolo unde va c`dea prima ninsoare. Iar pe 15 august, o minune, [n vara anului 452 pe colina Esquilino a nins! Una din multele biserici dedicate Sfintei Marii, cea mai mare ]i mai important` din Roma este Santa Maria Maggiore aflat` pe colina Esquiline ]i construit` [n anul 452. Dintre cele peste 360 de biserici din Roma este singura care are dou` obeliscuri unul [n fa\` ]i altul [n spate. Tavanul e [n stil rena]tere, marea comoar` a bisericii fiind g`zduirea celor 4 fragmente din patul lui Cristos, asezate [ntr-o construc\ie special` [n capela aflat` sub un frumos baldachin, [n fa\a c`ruia se roag` un pap` din marmur`, o lucrare deosebit de pre\ioas`. S` fie Bernini autorul care de altfel e prezent aici prin grupul statuar reprezent@nd Madona cu pruncul? Santa Maria Maggiore este important` ]i pentru c` ascunde [n ea 6 capele extraordinar de frumoase: Sixtina, la care a lucrat Carlo Fontana, Pauline Borghese ]i Sforza disting@ndu-se separat. Se pare c` Sixtina, numit` ]i a Sacramentului, ar fi cea mai frumoas` din lume. }i este [ntr-adev`r! Trebuie s` ai respira\ia bun` ca s` rezi]ti frumuse\ii ei. Frescele din capela Pauline apar\in lui Cavaliere d’Arpino. Privit` de afar`, biserica are [n partea dreapt` o campanil` cu 6 nivele, ultima de tip roman construit` la Roma, ad`postind clopotni\a. Obeliscul din fa\` e o coloan` [nalt` [n v@rful c`reia se afl` statuia Sfintei Marii cu pruncul. E singura biseric` din Roma cu dou` obeliscuri, cel de-al doilea fiind plasat [n spate. Binen\eles c` nu lipse]te f@nt@na cu ap` potabil` aflat` [n fa\a bisericii. }i astfel bisericile au fost construite pe locul din vis ! }i, ca o coinciden\`, apari\ia acestei c`r\i se datoreaz` vizitei mele [n Sinai, deci, pe urmele sp`tarului Cantacuzino de numele c`ruia se leag` [nceputurile acestor locuri prahovene. Poate ]i “sim\irii� comunic`rii sfinxului egiptean cu cel din Bucegi, legende vii ce stau ca p`zitori ai unor istorii milenare.

34

de alt`dat`

Bu]teniul

Tot sp`tarului [i sunt atribuite m`n`stirea ]i spitalul Col\ea dar ]i m`n`stirea Dealu, unde e pomenit ca donator. El e fratele domnitorului }erban Cantacuzino care a tip`rit Biblia de la Bucure]ti [n 1688. Urmele a]ez`rilor de pe valea Prahovei se pierd [n negura vremurilor, dar faptul c` ele existau [nc` din vechime o demonstreaz` depozitele descoperite [n Sinaia din epoca bronzului provenind de la un trib proto-dac din 1800-1700 [.e.n., unul dintre cele mai mari descoperite [n \ar` precum ]i cel din Predeal din 1200-800 [.e.n. Topoarele, colierele, s`biile de aici sunt dovada locuirii acestor plaiuri, valea Prahovei fiind o legatur` permanent` [ntre rom@nii de pe ambele versante ale Carpa\ilor. Documentele referitoare la existen\a localit`\ilor de pe Vale [ncep s` se [nmul\easc` spre mijlocul secolului al XIV-lea c@nd Bra]ovul cap`t` rang de t@rg interna\ional. {n 1366 Vlaicu Vod` acord` privilegii pentru impulsionarea schimburilor comerciale cu Bra]ovul iar [n 1369 pe aici trec trupele conduse de Nicolae, principele Transilvaniei care se va [nfrunta cu o]tile lui Vladislav Basarab. Hrisovul lui Mircea cel B`tr@n din 1413 aminte]te despre libera trecere a m`rfurilor negustorilor. Un document din 1476 din timpul lui Vlad |epes se refer` la “drumul Prahovei, drumul Teleajenului ]i drumul Buz`ului” pe care le-a “slobozit”. {n 1508 aminte]te de acest drum ]i Radu cel Mare. Multe documente atest` existen\a acestui drum vital. Muntele Diham e amintit [nc` din 1550 c@nd fra\ii Udri]te ]i Toma Postelnicu [l d`ruiesc bisericii din R@]nov. Anii 1599 ]i 1600 au amprenta marelui voievod Mihai Viteazul c@nd armatele sale vor trece pe aici [n drumul spre f`urirea unirii \`rilor rom@ne. Sunt aminti\i masivul Baiului ]i st@na din Valea Cerbului acordate r@]novenilor. Prin\ul Gabriel Bathory e [nvins [n 1611 de Radu }erban care trece prin Vale spre Transilvania ajut@ndu-i pe sa]i. {n 1695 - se construie]te m`n`stirea Sinaia, ctitorie a lui Mihai

35

de alt`dat`

Bu]teniul

Cantacuzino “dup` asemanarea Sinaiei celei mari” pomenind aici de a]ez`m@ntul Sf@nta Ecaterina din mun\ii Sinai, dar [nainte, [n 1661 e ridicat schitul Lespezi de l@ng` Posada de c`tre vel logof`tul P@rvu Cantacuzino. De acum [ncolo datele se vor [nmul\i dat fiind importan\a Sinaiei aflat` [n drumul c`tre Ardeal. Pentru ap`rarea m`n`stirii ]i a hotarului, Constantin Br@ncoveanu aduce [n 1701 patruzeci de oameni din Tr`isteni. Mai sus de Bu]teni, la Predeal (peste deal!), [n 1744 se ridic` schitul cu acela]i nume. Dar cel mai important an este 1782 c@nd Mihai }u\u [nfiin\eaz` cu 24 de familii de scutelnici ai m`n`stirii Sinaia, primul c`tun, Izvorul, care va fi la originea apari\iei viitoarelor a]ez`ri de mai t@rziu: Bu]teni, Poiana |apului, Azuga. Valea va suferi mult [n timpul ocupa\iilor austriece din 1783, 1854 ]i [n timpul primului r`zboi mondial. {nainte de 1782 singura locuin\`, “Slonul de piatr`” (****), era cel mai mare han din zon`, situat pe locul Zamorei de azi, unde se opreau negustorii pentru a se osp`ta, odihni ]i ad`pa caii. (**) {n 1790 se spune c` locul unde Valea Cerbului se vars` [n Prahova se numea “La Bu]teni”, terenul nefiind locuit, dar pres`rat cu gropi. (***) Primele case se construiesc [n 1793 de c`tre Vasile Dragu], Ni\` Enache pe Valea Alb`. Familiile Dr`gu] ]i Enache au venit din comuna Vi]tea, sat Dr`gu], din F`g`ra] [nainte de 1800. S-au a]ezat pe p`m@ntul de la biseric` [nspre munte, iar ca s` se cunoasc` [ntre ei foloseau poreclele: Basamac, |ipler, Buian, Averche... La [nceput fabricau cop`i ]i cobili\e, apoi s-au ocupat cu ciob`nitul c`ci nu mai mergeau cop`ile pe care trebuiau s` le duc` prea departe. Alexandru Ioan Cuza [mpropriet`re]te s`tenii cu p`m@nturile din Poian` ]i [ncep s` apar` sistematic case. Acest fapt e consfin\it de o hart` ruseasc` din 1835 c@nd pe locul Bu]teniului figurau c`tunele Dr`gu]e]ti dup` numele celor 20 de familii, Trestia dat fiind locul ml`]tinos ]i cu mult`

36

Bu]teniul

de alt`dat`

trestie ]i Slonul de Piatr`, dup` numele vestitului han aflat [n zon` unde se odihneau negustorii [n drumul c`tre Bra]ov dar ]i diligen\ele care [ncep s` apar` din 1848. Urma]i ai famiilor [ntemeietoare Dr`gu] ]i Enache g`sim ]i azi [n Bu]teni [n cartierele F@nt@nii, Valea Alb` ]i Co]tila. De c@te ori am venit la Bu]teni [n vacan\e ]i concedii pentru a m` energiza c@t pentru al\i patru ani petrecu\i la New Delhi, Cairo ori la Berna, totdeauna mi-au f`cut o mare pl`cere discu\iile cu oamenii locului evoc@nd istorii ]i legende de demult, totdeauna binevoitori, calzi, tenace, viguro]i. Profesorul universitar Gh. V@lsan membru al Academiei Rom@ne scrie c` pe la 1835 pe teritoriul actual al Bu]tenilor erau c`tunele Gura P`durii pe Valea Alb` cu 20 de familii din neamul Dr`gu]i ]i Enache, Slonul de Piatr` cu 24 de familii din neamul Enache ]i c`tunul Trestia cu 29 de familii. Din primele dou` s-a dezvoltat Busteniul propiu-zis iar din Trestia se va forma cartierul Zamora. {n Zamora s-a a]ezat neamul lui Enache care se ocupa cu confec\ionarea de cop`i, linguri, cobili\e pentru adus ap`, p@ine... {nainte de toate a] dori s` trec [n revist` c@teva repere care sporesc nota de interes a locului. Meritoriu [n acest sens este ]i faptul c` aici [nv`\`m@ntul are o veche tradi\ie - prima ]coal` [nfiin\at` [n Bu]teni dat@nd din anul 1865, la [nceput doar cu dou` clase unde [nv`\au ]i copiii din Poiana |apului ]i chiar din Sinaia. Ea a fiin\at pe Valea Alb` [ntr-o cas`, proprietate a domnului Ghi\` Constantinescu. Mai t@rziu avea s` se mute [n alt local unde func\iona ]i prim`ria. Nu e [nt@mpl`t`r faptul c` azi func\ioneaz` aici un centru de perfec\ionare a cadrelor din toat` \ara, oamenii din Bu]teni fiind calzi, primitori ]i sf`to]i. Via\a satului avea s` se schimbe odat` cu sosirea [n 1882 a fra\ilor Karl ]i Samuel Schiel, originari din Râsnov, care au [n`l\at fabrica de hârtie ce va avea o mare importan\` [n dezvoltarea economic` a localit`\ii, marca “Ursul”, devenind simbol prin ob\inerea la expozi\ia mondial` de la Paris organizat` [n anul 1900 a singurei medalii de aur oferit` atunci!

37

de alt`dat`

Bu]teniul

Ma]ini moderne [n fabric`, funicularul ce transporta materialul lemnos necesar fabricii de hârtie care []i [ntindea firele pe 16 km, din Valea Br`teiului pân` la Bu]teni, str`b`tând mun\ii Bucegi de la est la vest ]i ajungând pân` la 2000 m altitudine, apari\ia caselor, a morii, o gr`dini\` de copii, o cârcium`, un cinematograf, chiar un teren de tenis betonat pe plaiul Palanca unde acum se afl` biserica cea nou` Caraiman aveau s` dea Bu]teniului un aer industrial. Urm@nd cursul de azi al drumului po\i u]or s`-\i dai seama de inaccesibilitatea locurilor. Faptul c` zeci de ani s-a construit ]i ref`cut ori l`rgit drumul pe Valea Prahovei, din nou asem`nare cu cel din Valea Oltului, practic de netrecut, Turnul Ro]u ]i Posada constituiau adev`rate avanposturi de ap`rare [mpotriva n`v`litorilor, trecute doar cu calul. Ca ]i Valea Oltului, Valea Prahovei va fi un refugiu [n calea n`v`litorilor, [n 1821 o mare parte a popula\iei Bucure]tiului retr`gându-se aici din cauza teroarei lui Pasvantoglu ]i a rebelilor turci. Turcii m`cel`resc tot [n calea lor [n urm`rirea lui Ipsilante, nu mai vorbim de jaful trupelor ruse]ti din 1848 ]i de ocupa\ia austriac` din 1854. }i pentru c` vorbim de Posada, aceea adevarat` se afl` [n jude\ul Vâlcea, la Peri]ani, acolo unde a avut loc lupta lui Basarab I [mpotriva n`v`litorilor unguri condu]i de Carol Robert d’Anjou pentru câ]tigarea independe\ei. Abia [n 1846 [ncepe construc\ia ]o]elei dintre C@mpina ]i Predeal, iar dup` 30 de ani se instaleaz` ]i calea ferat` care fac din locul str@mt un centru vital al transportului. Ctitor modern al locului poate fi numit regele Carol I prin realizarea centrului civic, a ]colii ]i bisericii din ora]. Consecven\i devizei casei regale “nimic f`r` Dumnezeu” regele Carol I ]i regina Elisabeta ridic` biserica pe domeniul Coroanei din Bu]teni ]i o sfin\esc [n 1889 cu hramul “na]terea Prea Sfintei de Dumnezeu ]i pururea Fecioar` Maria”. Ca semn de mul\umire majest`\ile lor sunt prezen\i [n pronaos [n m`rime natural` prin picturile de o valoare artistic` deosebit` ale

38

de alt`dat`

Bu]teniul

lui Eyk. {n form` de cruce, cu dou` turle de forme diferite, biserica a fost ridicat` de constructori italieni condu]i de Pietro Dreossi ai c`rui urma]i mai tr`iesc [nc` ]i azi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma lucrat` la Viena poate fi considerat` printre cele mai frumoase din România. Sunt p`strate aici icoanele originale pictate de Gheorghe T`t`r`scu ]i ucenicii s`i. Pictura original` din altar are acela]i autor ca ]i la m`n`stirea Sinaia - Agnes Exner. Una dintre icoane [l reprezint` pe Isus [nconjurat de copii ]i e d`ruit` de c`tre regina Maria av@nd un titlu semnificativ: “chema\i copiii la mine”, autor T`t`r`scu. Domeniile Coroanei de aici se leag` de numele administratorului Cur\ii Regale, Kalinderu, de pe urma c`rora au r`mas cl`direa prim`riei, p`durea cu poiana Kalinderu, cu un chio]c unde regina Maria venea s` se odihneasc` printr-o potec` de la Sinaia. Exist` ]i azi locul “La Regina” o banc` amplasat` [n p`dure la circa 2 km, pe punctul numit “La Fier`str`u”. Este o lucrare de art` construit` din piatr` masiv`, la 17 septembrie 1888. Spre sf@r]itul secolului al XIX-lea apare fenomenul ce va spori faima sta\iunii – schiul – datorit` c`ruia este posibil` apari\ia construc\iilor de o frumuse\e aparte care se mai p`streaz` ]i azi, dovad` fiind num`rul mare al turi]tilor care vin s` se odihneasc` aici [n ambian\a plin` de farmec a vilelor atunci c@nd vor s` scape de “z`pu]ala ]i praful ora]elor”. {ntr-o or` ]i jum`tate din Bucure]ti ajungi [n lini]tea des`v@r]it` a [mp`r`\iei p`durilor verzi sau albite de nea, aerul ozonat cu greu dezlipindu-te apoi s` faci drumul [ntors. {nainte de 1944 nu a existat p@rtia, domnii Buc]escu ]i Wolf fiind cei ce au sprijinit realizarea p@rtiei prin anii ‘50 defri]@nd ]i l`rgind terenul la 5-6 metri. P@rtia Kalinderu se prelungea cu Boncu dup` numele unui proprietar din zon`. A devenit p@rtie cu caracter na\ional, un timp a fost uitat`, iar azi este una dintre cele mai moderne din Europa. P@rtia Kalinderu se leag` de o interesant` istorie a schiului din Bu]teni!

39

de alt`dat`

Bu]teniul

Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau [n vacan\` din str`in`tate aduc cu ei moda schiului, a “alunecatului pe patine de lemn, bob ]i sanie” la Sinaia ]i la Bu]teni pe Valea Alb` ]i Co]tila. Dup` 1930 era un adev`rat spectacol s` vezi tineri pe schiuri prin p`durile din Valea Cerbului sau spre chio]cul Kalinderu, senza\ie f`c@nd o t@n`r` cu numele Virginia Dr`goi. Al\i bu]tenari faimo]i ca Titu Dr`goi fratele Virginiei, sau Ionel Purc`rea se remarcau prin s`riturile de la trambulin`. {n 1931 se organizeaz` primul concurs de schi la Bu]teni din ini\iativa lui George S`vulescu care studia [n Fran\a. Talentul schiorilor se va face remarcat prin echipa Caraimanul, [nfiin\at` [n 1931 care cucere]te titlul de campioan` na\ional` la Vatra Dornei [n 1937, recidiv@nd [n 1939 la Predeal ]i [n 1949 la Zamora. Mul\i componen\i ai echipei vor fi legitima\i de marile cluburi Dinamo ]i CCA, parte dintre ei devenind campioni ai Rom@niei: amintim pe Constantin Enache ]i Stelian Dr`gu], iar al\ii fiind participan\i la olimpiadele de iarn`: Constantin Petcu [n 1948 la Saint Moritz, Constantin Enache ]i Manole Aldescu la Oslo [n 1952, Nicolae Pandrea la Cortina D’Ampezzo [n 1956 ]i Dan Cristea la Grenoble [n 1968 ]i Innsbruck [n 1976. Actualmente domeniul schiabil Kalinderu cuprinde o p@rtie modern` dotat` cu tunuri de z`pad` artificial` ]i utilaje de [ntre\inere, o instala\ie de transport pe cablu ultramodern` iar la baz` are o structur` pentru concursurile de escalad` pe ghia\` care g`zduie]te concursuri ]i finale de campionate mondiale. Nu putea s` lipseasc` din Bu]teni [n acea perioad` un hotel cu func\iuni speciale, cazinoul Palace, construit [ntre anii 1909–1913 pe strada Cezar Petrescu. Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman este un monument istoric, construit [ntre anii 1926-1928, prin st`ruin\a reginei Maria, [n memoria eroilor ceferi]ti c`zu\i la datorie, [n timpul primului r`zboi mondial, [n luptele de pe Valea Prahovei. Este cel mai [nalt monument ridicat [n Europa.

40

de alt`dat`

Bu]teniul

Lucrarea a fost executat` de Direc\ia de Poduri, sec\iile L5 ]i L1 Poduri din Sinaia, dup` proiectele inginerilor Teofil Revici ]i Alfred Pilder din cadrul direc\iei ]i a fost condus` de ing. Victor Bruckner. Asezat` la o altitudine de 2.291 m, crucea are o [n`l\ime de 28 m, cu dou` bra\e a c@te ]apte metri fiecare ]i este montat` pe un soclu [nalt de 7,5 m fiind din beton armat [mbr`cat [n piatr`. Soclul ad`postea un generator electric ce furniza energia necesar` becurilor, iar azi e alimentat` printr-un cablu electric ce alimenteaz` cele 120 de becuri, de c@te 500 de wa\i fiecare, realiz@nd noaptea o priveli] te feeric`. Monumentul e unic [n lume fiind prezent [n Cartea Recordurilor. Inaugurarea lucr`rii a avut loc la 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci – ziua Eroilor Neamului. A fost pentru [nt@ia oar` c@nd locuitorii V`ii Prahovei Superioare au privit Crucea Eroilor iluminat` pe timpul nop\ii. De atunci, fiecare locuitor sau trec`tor prin acea zon` putea z`ri, [n zilele de s`rb`toare, acolo sus, aproape de a]tri, acel monument luminat, f`urit pentru a amintii jertfele eroilor neamului. {n`l\at la initiativa Reginei Maria, cea care nu s-a temut s` colinde tran]eele pentru a-i mângâia pe r`ni\i ]i [mb`rb`ta pe osta]i, monumentul – confec\ionat din traverse metalice [mbinate prin nituire [ntr-o re\ea m`iastr` – este unic [n Europa atât prin altitudinea amplas`rii, 2291 m, cât ]i prin dimensiuni: crucea propriu-zis` are o [n`l\ime de 28 m ]i dou` bra\e a câte 7 metri. Regele Ferdinand nu a mai apucat clipa inaug`r`rii – murise cu ]ase luni inainte. Castelul Cantacuzino din Bu]teni – se leag` de istoria familiei Cantacuzino la fel ca ]i [n C`lim`ne]ti unde familia are un castel la grani\a cu sta\iunea C`ciulata. Aflat pe partea st@ng` a r@ului Prahova [ntr-o zon` lini]tit` castelul a fost ridicat [ntre 1910-1911 de Gheorghe Grigore Cantacuzino zis Nababul, prim ministru al României [ntre anii 1899-1900 ]i 1904-1907. Cl`direa a fost [n`l\at` [n stil rom@nesc cu elemente br@ncovene]ti. Mai pu\in vizitat p@n` acum, prin destina\ia privat` de azi are o deschidere muzeal`,

41

de alt`dat`

Bu]teniul

ceea ce st@rne]te interesul turi]tilor dornici de cultur` ]i istorie veche. Cu aura sa regal`, de le cei 883m altitudine – gara – este centrul nevralgic unde se ini\iaz` toate drumurile turi]tilor. Greu de ajuns la \int` dac` nu respec\i regulile stricte ale muntelui care, de]i prietenos, te poate [nghite la fel de repede ca ]i apa, dac` te bagi [n “v@ltori” ne]tiute. Dac` totu]i te-ai r`t`cit ai norocul c` aici se afl` una din cele mai bune echipe de salvamonti]ti. }i dac` nu le ]tii “pe toate” fiind pentru prima oar` aici e mai bine s` faci un popas la cabanele din zon`– prilej de pl`cute clipe de neuitat. Unul din locurile ce ofer` turistului un spectacol rar [nt@lnit este Cabana Gura Diham aflat` la 5 Km de gar` la confluen\a V`ii Cerbului cu Valea Baicului la altitudinea de 987 m. De aici se fac ]i se desfac “traseele”. A fost construit` din lemn [n 1910 rezist@nd p@n` [n zilele noastre, c@nd sub atenta [ngrijire a familiei Luca, a fost modernizat`. Azi are dou` cl`diri, bufet, restaurant permanent, posibilit`\i de sus\inere a conferin\elor, lumin`, ap` curent` rece de izvor, [nc`lzire central`, telefon, Tv ]i internet, acces spre peisaje de vis la cabanele Poiana Izvoarelor, Diham, … Imediat cum ai ie]it din gar` e]ti impresionat de un monument a]ezat [n fa\`, o statuie de 1,5m a]ezat` pe un soclu de 2m reprezent@nd pe caporalul Constantin Musat (1890-1917) [n clipa [n care arunca spre inamic ultima grenad`. Bronzul, oper` a sculptorului G. Dimitriu B@rlad a fost ridicat [n 1928 pentru a cinsti memoria eroilor din primul r`zboi mondial, c`zu\i [n luptele de la Bu]teni. “Ultima grenad`”, inspirat` din realitate, reprezint` expresia cea mai elocvent` a patriotismului solda\ilor rom@ni din timpul r`zboiului din 1916 [n lupta pentru st`vilirea [naint`rii trupelor de ocupa\ie germane. Iar dac` nu ai nimic [n plan po\i alege o plimbare prin ora] descoperind case de odinioar` cum ar fi C`minul Alpin construit [n1938, iar dac` nu-\i plac [n`l\imile po\i petrece c@teva clipe pl`cute [n casa memorial` “Cezar Petrescu”.

42

de alt`dat`

Bu]teniul

Construit` [n anul 1918 [n stilul arhitecturii tradi\ionale, evoc` via\a ]i activitatea scriitorului Cezar Petrescu(1892-1961) ce ad`poste]te biblioteca personal` a acestuia de 10304 volume din care 75% [n limba francez`. {n hol pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pere\i sunt expuse c@teva lucr`ri ale pictorilor Jiquidi, H. Dimitriu, Iser, G. Loewendal. {ns` Bucegii ofer` ]i monumente spectaculoase ale naturii, sculptate de v@nturi, ninsori ]i ploi. Babele ]i Sfinxul se deta]eaz`. Sfixul rebel plecat “[n lume”, o magnific` [nf`\i]are cu aspect uman, de la 2290 m poate s`-\i dea impresia c` poart` o discu\ie secret` cu fratele egiptean a]ezat la baza piramidelor. Cu labele [n nisip acesta pare c` s-ar mi]ca [n timp, nev`zut, [ncerc@nd s` apere cu [nf`\i]area lui sfintele morminte r`mase goale ale faraonilor din vremuri imemoriale afla\i departe acum [n locuri str`ine, [mprumuta\i pentru o vreme. Poticnit [n nisip [ncearc` un strig`t c`tre [n`l\imi ]i din [mp`r`\ia cerurilor, din v@rful mun\ilor, Sfinxul rebel trimite sunete [ntr-un limbaj cu greu de descifrat: “Nu pot s` p`r`sesc nicicum p`m@ntul [ncredin\at! Voi fi [ngenunchiat ca tine [ntr-o clip`. Acuma stai – popoarele s-agit`! Va fi un timp ]i pentru tine.” Misteriosul din Carpa\i are o asem`nare tulbur`toare cu Sfinxul egiptean. De mii de ani ocrotitor la marginea imperiilor a]ezat [n locuri spirituale de parc` ar venera zeii, r`m@ne un mister, p`zind ca nu cumva uria]ul ]arpe carpatin s`-]i [nghit` coada! {ns` cea mai frumoas` descriere a Carpa\ilor, v`zu\i din spa\iu, o face cosmonautul Dumitru Prunariu care [i aseam`n` cu o “mam` care []i \ine [n bra\e pruncul”, ceea ce ne duce cu g@ndul la afirma\iile religioase ce spun despre Rom@nia, c` este un \inut ocrotit de Maica Domnului. {n spatele lui al\i sfinc]i, mai multe altare ]i pietre cu [nf`\i]`ri ciudate, menhiri, te duc cu g@ndul la ritualurile unei vechi civiliza\ii r`mas` [nc` [n mister. Ocrotit de Sfinx, marea cruce si biserica domneasc`, Bu]teniul ajunge

43

de alt`dat`

Bu]teniul

[n 1864 sat al comunei Podul Neagului ce se [ntindea de la Comarnic p@n` [n Predeal. {n 1874 Bu]teniul era sat al comunei Predeal pentru ca din 1908 s` devin` comun`, iar din 1946 ora]. Anul 1995 consfin\e]te transformarea [n sta\iune de interes na\ional. Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, prin pozi\ia lor pitoreasc`, natura ]i valoarea medicinal` a apelor, respectiv a p@rtiilor, prin confortul creat at@t [n hoteluri c@t ]i [n vile dotate cu instala\ii de tratament performante, ai c`ror speciali]ti sunt dintre cei mai buni, pot fi socotite de o valoare cel pu\in egal` cu aceea a sta\iunilor cu ape similare ori p@rtii de schi din orice localitate din occident. Am conceput cele dou` monografii ilustrate cu g@ndul la minunatele clipe ale copil`riei ]i adolescen\ei ]i, pentru o clip`, n-am putut rezista s` las uit`rii amintirea a ceea ce a fost C`lim`ne]tiul ]i Bu]teniul c@ndva, pentru ca cei ce le vor citi s` p`streze vie amintirea ]i, ceea ce e mai important, s` poat` d`rui ]i ei la r@ndul lor o parte din suflet sporirii faimei lor. Iar dac` putere vor avea, s` le fac` de neegalat! Azi Bu]teniul poate fi considerat ca cel mai vizitat ora] de la poalele mun\ilor, adev`rat` capital` a alpinismului rom@nesc. Hoteluri noi, Silva, Alexandros, Caraiman, cabana Gura Diham, pensiunile Adela, Cristina, Florina, biserica Domneasc`, castelul Cantacuzino, casa memorial` Cezar Petrescu, biserica {n`l\area Sfintei Cruci din Palanca a]ezat` la poalele Caraimanului, p@rtia nou` Kalinderu, telecabinele, Centrul cultural “Aurel Stroe�, sunt numai c@teva obiective care fac din Bu]teni o natur` ]i un aer splendid de care cu greu te despar\i.  Dan Zamfirache

Cairo - 2003

44

de alt`dat`

Bu]teniul

Note: * I. Gh. Babes “Din plaiul Pele]ului, schi\e geografice, istorice ]i economice” – Bucure]ti 1893:

( )

“Pe la sf@r]itul veacului XVII, nici vorb` nu era de vre-un sat aici sus la munte; case \`r`ne]ti [nt@lneai pe valea Prahovei abia la Comarnic, [n c`tunul Podul Neagului. Dup` [nfiin\area M`n`stirii Sinaia (1695) s’a format de scutelnicii monastirei c`tunul Izvor, ]i numai pe la [nceputul secolului 19 s’au stabilit locuitori p’aici, [nt@ iu la Bu]teni, apoi {ntre Prahove (Azuga) ]i la Predeal ]i pe urm` la Poiana |apului”. **) Mihai Haret – op. cit. pg.100

(

***) Mihai Haret

(

****) La Slonul de Piatr` a poposit ]i domnitorul Alexandru Ioan Cuza c@nd a trecut mun\ii [n drumul spre Bucure]ti.

(

45

de alt`dat`

Bu]teniul

Dar, s` vedem cum ar`ta odinioar` Bu]teniul! Dan Zamfirache Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne ]i al Federa\iei Filatelice Rom@ne Sec\ia Cartofilie

Ankara 2015 www.mirajul-civilizatiilor.ro

46

de alt`dat`

Bu]teniul

Fotografii

Capitolul 1

vechi

1. Fotografii – V@rful Omul [n 1895.

2. Fotografii – V@rful Omul [n 1895. 47

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Fotografii – V@rful Omul [n 1895.

4. Fotografii – Claia Mare [n 1897. 48

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Fotografii – Co]tila [n 1905.

6. Fotografii – Valea Cerbului [n 1909. 49

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Fotografii – Spre Gura Diham [n 1910.

8. Fotografii – Babele [n 1911.

50

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Fotografii – Valea Alb` [n1930.

10. Fotografii – Bu]teni 1945. 51

de alt`dat`

Bu]teniul

11. Fotografii – Bolboci.

12. Fotografii – Funicularul de la Bolboci.

52

de alt`dat`

Bu]teniul

13. Fotografii – P@rtia Kalinderu dup` 1944.

14. Fotografii –M`l`ie]ti.

53

de alt`dat`

Bu]teniul

15. Fotografii – vedere general` din Sinaia.

16. Fotografii – vedere din Valea Ialomi\ei.

54

de alt`dat`

Bu]teniul

17. Fotografii – Valea superioar` a Prahovei.

18. Fotografii – Platoul Bucegilor 1905.

55

de alt`dat`

Bu]teniul

19. Fotografii – Schitul Ialomicioara.

20. Claia Mare – Car cu boi.

56

de alt`dat`

Bu]teniul

21. Fotografii – Menhir [n Bucegi.

22. Fotografii – Menhir [n Bucegi. 57

de alt`dat`

Bu]teniul

23. Fotografii – Bucegii azi.

24. Fotografii – Jepii azi.

58

de alt`dat`

Bu]teniul

Primele

Capitolul 2

ilustrate

1. Bu]teni – vedere spre Tunel.

2. Bu]teni – Bulevardul Carol.

59

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – Bolboci, sta\ia de pornire a liniei aeriene.

4. Bu]teni – locuin\a lui Carol Schiel 1883 –1894. 60

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Bu]teni – Piatra Ars`, fabrica de cherestea.

6. Bu]teni – Sta\ia trenului aerian Bolboci. 61

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Bu]teni – Funicularul Retevoiu 1895.

8. Bu]teni – Hotel Caraiman.

62

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Bu]teni – biserica Domneasc`.

10. Bu]teni - Fabrica de celuloz` la [nceput de secol XX.

63

de alt`dat`

Bu]teniul

11. Bu]teni – Fabrica de h@rtie, [nceput de secol XX.

12. Bu]teni – Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.3.

64

de alt`dat`

Bu]teniul

13. Bu]teni – Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.4.

14 Bu]teni – Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.7.

65

de alt`dat`

Bu]teniul

15. Bu]teni – vedere general` cu muntele Caraiman.

16. Bu]teni – Bulevardul. 66

de alt`dat`

Bu]teniul

17. Bu]teni – Satul la Valea Alb`.

18. Bu]teni – vedere general`, iarna. 67

de alt`dat`

Bu]teniul

19. Bu]teni – Valea Cerbului.

68

de alt`dat`

Bu]teniul

20. Bu]teni – }coala Domneasc`.

21. Bu]teni – Gara. 69

de alt`dat`

Bu]teniul

22. Bu]teni – Bulevardul Carol I.

23. Bu]teni – vedere general`. 70

de alt`dat`

Bu]teniul

24. Bu]teni – Monumentul eroilor.

25. Bu]teni – Monumentul eroilor. 71

de alt`dat`

Bu]teniul

26. Bu]teni – Hotelul Bu]teni.

27. Bu]teni – vedere general`. 72

de alt`dat`

Bu]teniul

28. Bu]teni – Valea Jepi.

29. Bu]teni – Vedere spre sat. 73

Bu]teniul

de alt`dat`

30. Bu]teni – Biserica Domneasc` la [nceput de secol XX.

31. Bu]teni – Gara. Rar`. 74

Bu]teniul

de alt`dat`

32. Bu]teni – Atelierul ]colar.

75

Bu]teniul

de alt`dat`

33. Bu]teni – Cascada Url`toarea.

76

Bu]teniul

de alt`dat`

34. Bu]teni – vedere general`.

35. Bu]teni – vedere general`. 77

Bu]teniul

de alt`dat`

36. Bu]teni – vedere general`.

37. Bu]teni – vedere spre tunel. 78

Bu]teniul

de alt`dat`

38. Bu]teni – vedere iarna.

39. Bu]teni – vedere general` iarna. 79

de alt`dat`

Bu]teniul

80

de alt`dat`

Bu]teniul

Vederi

Capitolul 3

generale

1. Bu]teni – Vedere general`.

2. Bu]teni – Vedere general` spre vechea prim`rie. 81

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – Vedere spre Trestia.

4. Bu]teni – Vedere general` spre Zamora. 82

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Bu]teni – Vedere general`.

6. Bu]teni – Vedere general` spre Valea Alb`. 83

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Bu]teni – Valea Alb` vedere general`.

8. Bu]teni – Vedere general` a funicularului ]i a cantonului din Jepi. 84

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Bu]teni – Valea Cerbului vedere general`.

10. Bu]teni – trecerea trenului spre Azuga. 85

de alt`dat`

Bu]teniul

11. Bu]teni – Vedere de la Tunel.

12. Bu]teni – Iarna, vedere general`. 86

de alt`dat`

Bu]teniul

13. Bu]teni – Iarna pe Valea Alb`.

87

de alt`dat`

Bu]teniul

14. Bu]teni - strada Paltenului.

15. Bu]teni – Vedere general` cu fabrica de h@rtie [n centru, unul dintre simbolurile de alt`dat`. 88

de alt`dat`

Bu]teniul

16. Bu]teni – Vedere general` ]i vila Solacolu [n st@nga.

17. Bu]teni – Vedere general`. 89

de alt`dat`

Bu]teniul

18. Bu]teni – sala Societ`\ii Ursul ]i fabrica de h@rtie.

19. Bu]teni – Vedere general` cu imagini simbolice din Bu]teni. 90

de alt`dat`

Bu]teniul

Cladiri

Capitolul 4

vechi

1. Bu]teni – Cl`direa Cooperativei “Tricolorul”.

2. Bu]teni – Consum Carpa\i. 91

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – C`minul Alpin.

4. Bu]teni – Hotel Oancea. 92

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Bu]teni – B`ile Minerale.

6. Bu]teni – Hotel Bu]teni. 93

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Bu]teni – Hotel Foc]eneanu.

8. Bu]teni – Bulevardul la Hotel Foc]eneanu. 94

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Bu]teni – Cooperativa Tricolorul.

10. Bu]teni – Cooperativa Tricolorul. 95

de alt`dat`

Bu]teniul

11. Bu]teni – Cl`direa Cooperativa Tricolorul. 96

de alt`dat`

Bu]teniul

12. Bu]teni – Gara.

13. Bu]teni – Fabrica de h@rtie. 97

de alt`dat`

Bu]teniul

14. Bu]teni – Cooperativa Tricolorul.

15. Bu]teni – Vedere general` cu cl`dirile de alt`dat` pe bulevard. 98

de alt`dat`

Bu]teniul

16. Bu]teni – bulevardul Carol I la [nceput de secol XIX.

17. Bu]teni – Hotel Palace. 99

de alt`dat`

Bu]teniul

18. Bu]teni – Bulevardul.

19. Bu]teni – Gara. 100

de alt`dat`

Bu]teniul

20. Bu]teni – Gara.

21. Bu]teni – fabrica de celuloz`. 101

de alt`dat`

Bu]teniul

22. Bu]teni – Cooperativa Tricolorul.

23. Bu]teni – Vechea pia\`. 102

Bu]teniul

. Vilele

de alt`dat`

Capitolul 5

orasului

1. Bu]teni – Vilele Lucre\ia, Lira ]i Berceanu.

2. Bu]teni – Vila Petru Savu. 103

Bu]teniul

de alt`dat`

3. Bu]teni – Vila Natalia.

4. Bu]teni – Vila Lilly.

104

Bu]teniul

de alt`dat`

5. Bu]teni – Vila Blebea.

6. Bu]teni – Vila Florica.

105

Bu]teniul

de alt`dat`

7. Bu]teni – Vila Zamfirescu.

8. Bu]teni – Gara la 1902. Vedere Rar`.

106

Bu]teniul

de alt`dat`

9. Bu]teni – Vila Mady.

10. Bu]teni – vila Mon Reve.

107

Bu]teniul

de alt`dat`

11. Bu]teni – Vila Coloseu. Circulat` la 1907 cu timbru Carol I.

12. Bu]teni – vila M`ndica.

108

de alt`dat`

Bu]teniul

13. Bu]teni – Vila Boteanu.

14. Bu]teni – Castelul Cantacuzino.

109

de alt`dat`

Bu]teniul

15. Bu]teni – Vile pe Valea Cerbului.

16. Bu]teni – B`ile Minerale.

110

de alt`dat`

Bu]teniul

17. Bu]teni – vila Albert Roth.

111

de alt`dat`

Bu]teniul

18. Bu]teni – Hotel Oancea.

112

de alt`dat`

Bu]teniul

19. Bu]teni – Eliseul, Valea Cerbului.

20. Bu]teni – A]a ar`ta Prim`ria!

113

de alt`dat`

Bu]teniul

21. Bu]teni – Hotel M`r`]e]ti.

22. Bu]teni – Valea Jepi.

114

de alt`dat`

Bu]teniul

23. Bu]teni – Aglomera\ie în gar`, semn c` sta\iunea era foarte vizitat` ]i [n acele vremuri.

24. Bu]teni – vile pe Valea Alb`.

115

de alt`dat`

Bu]teniul

25. Bu]teni – Vedere spre ora].

26. Bu]teni – La tunel.

116

de alt`dat`

Bu]teniul

. Muntii

Capitolul 6

Bucegi

1. Bu]teni – Babele a]a cum ar`tau [n 1909.

2. Bu]teni – Omul. 117

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – Jepii Mici.

4. Mun\ii Bucegi.

118

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Bu]teni – C`lug`ri de la Pe]tera Ialomi\ei.

6. Bu]teni – Turm` de oi pe Valea Ialomi\ei.

119

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Bu]teni – Crucea din Caraiman.

120

de alt`dat`

Bu]teniul

8. Bu]teni – La Url`toare.

121

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Bu]teni – schitul din pe]tera Ialomi\ei.

122

de alt`dat`

Bu]teniul

10. Bu]teni – Babele.

11. Bu]teni – Un alt Sfinx.

123

de alt`dat`

Bu]teniul

12. Bu]teni – Excursie pe Jepi.

124

de alt`dat`

Bu]teniul

13. Bu]teni – Crucea Eroilor v`zut` din sat.

125

de alt`dat`

Bu]teniul

14. Bu]teni – Jepii.

15. Bu]teni – Valea Jepilor.

126

de alt`dat`

Bu]teniul

16. Bu]teni – valea Ialomi\ei.

17. Bu]teni – Crucea Eroilor de pe Caraiman. 127

de alt`dat`

Bu]teniul

18. Bu]teni – B`tr@na.

19. Bu]teni – caban` [n v@rful muntelui.

128

de alt`dat`

Bu]teniul

. Port

Capitolul 7

popular

1. Bu]teni – Port popular vechi.

2. Bu]teni – Port popular, me]te]ugari de cobili\e. 129

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – port popular.

130

de alt`dat`

Bu]teniul

4. Bu]teni – port popular.

131

Bu]teniul

de alt`dat`

5. Bu]teni – port la [nceput de secol XIX [n fa\` la Tricolorul.

6. Poiana |apului - port de secol trecut.

132

Bu]teniul

de alt`dat`

7. Sinaia – Moda vremii la gr`dina Cap]a.

8. Sinaia – vedere din parc. 133

Bu]teniul

de alt`dat`

9. Bu]teni – Moda vremii la popice 1925.

10. Predeal – Moda vremii. La grani\`.

134

Bu]teniul

Biserica

de alt`dat`

Capitolul 8

Domneasca

1. Bu]teni – Biserica Domneasc`.

2. Bu]teni – Medalie comemorativ` Carol I ]i Elisabeta, 1939 – cu ocazia s`rb`toririi a 50 de ani de la [n`l\area sfintei biserici sub domnia lui Carol al II-lea. 135

Bu]teniul

de alt`dat`

3,4. Bu]teni – Regele Carol I – ctitorul bisericii ]i Regina Elisabeta, picturi murale [n Biserica Domneasc`.

136

Bu]teniul

de alt`dat`

5. Bu]teni – Biserica Domneasc`.

137

de alt`dat`

Bu]teniul

6. Bu]teni – Biserica Domneasc`.

7. Bu]teni – Biserica Domneasc`.

138

de alt`dat`

Bu]teniul

Castelul

Capitolul 9

Cantacuzino

1. Bu]teni – Vechiul drum spre castelul Cantacuzino.

2. Bu]teni – Castelul Cantacuzino. Vedere stil po]et`. 139

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – Castelul Cantacuzino.

4. Bu]teni – Castelul Cantacuzino.

140

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Bu]teni – Castelul Cantacuzino.

6. Bu]teni – Castelul Cantacuzino.

141

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Bu]teni – Castelul Cantacuzino.

8. Bu]teni – Castelul Cantacuzino. 142

de alt`dat`

Bu]teniul

Imprejurimi

Capitolul 10

Busteni

1. Azuga – Vechiul drum de \ar`.

2. Azuga – Vedere general`. 143

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Azuga – Fabrica de postav.

4. Azuga – Fabrica de postav.

144

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Azuga – Fabrica de cherestea.

6. Azuga – Fabrica de sticl`rie. 145

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Azuga – Biserica.

8. Azuga – Monumentul eroilor.

146

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Bran – Castelul regal.

10. Bran – Parcul castelului regal.

147

de alt`dat`

Bu]teniul

11. Bran – Castelul regal.

12. Bran – Lacul castelului regal. 148

de alt`dat`

Bu]teniul

13. C@mpina – Bulevardul Elisabeta.

14. C@mpina – Rafin`ria.

149

de alt`dat`

Bu]teniul

15. C@mpina – Societatea C@mpina Moreni la Expozi\ia Na\ional` din 1906, Bucure]ti. 150

de alt`dat`

Bu]teniul

16. Poiana |apului – Strada “}colei”.

17. Poiana |apului – Vila Administra\iei Mo]iilor Regale. 151

de alt`dat`

Bu]teniul

18. Poiana |apului – Transformatorul ]i drumul spre Zamora.

19. Poiana |apului – La f@nt@n`. 152

de alt`dat`

Bu]teniul

20. Poiana |apului – La poalele Jepilor Mari”.

21. Poiana |apului – Vila Adina-Olga.

153

de alt`dat`

Bu]teniul

22. Poiana |apului – Tr`sur` cu cai pe drumul de la Jepi.

23. Poiana |apului – vedere spre ]coal`.

154

de alt`dat`

Bu]teniul

24. Pietro]i\a – Vedere general`.

25. Cabana Pe]tera [n 1890.

155

de alt`dat`

Bu]teniul

26. Predeal – Vedere general` la Palace.

27. Predeal – Vila nr. 1.

156

de alt`dat`

Bu]teniul

28. Predeal – Vilele P.T.T.

29. Sinaia – Pe]tera. 157

de alt`dat`

Bu]teniul

30. Sinaia – Pele], terasa.

31. Sinaia – Sala de arme Pele].

158

de alt`dat`

Bu]teniul

32. Sinaia – chio]c în p`dure.

33. Sinaia – chio]cul Magdalena la Sf. Ana.

159

de alt`dat`

Bu]teniul

34. Sinaia – Sf. Ana.

35. Sinaia – Sf. Ana.

160

de alt`dat`

Bu]teniul

36. Sinaia – Strada M. Cantacuzino.

37. Sinaia – Vedere din parc, celebra tr`sur` a lui Mateescu. 161

Bu]teniul

de alt`dat`

38. Sinaia – Pavilionul muzical de la hotel Palace.

39. Sinaia – hotelul Caraiman.

162

Bu]teniul

de alt`dat`

40. Sinaia – Castelul Pele].

41. Sinaia – Castelul Peli]or iarna.

163

Bu]teniul

de alt`dat`

42. Sinaia – Peli]or.

43. Sinaia – Terasa castelului Pele].

164

Bu]teniul

de alt`dat`

44. Sinaia – Parcul Castelului Pele] – f@nt@na.

45. Sinaia – Terasa ]i gr`dina Castelului Pele]. 165

Bu]teniul

de alt`dat`

46. Sinaia – Castelul Pele] – f@nt@na.

47. Sinaia – Castelul Pele] – Sala de arme. 166

Bu]teniul

de alt`dat`

48. Sinaia – Corpul de gard`.

49. Sinaia – Cuibul Prin\esei. 167

de alt`dat`

Bu]teniul

168

de alt`dat`

Bu]teniul

Busteni

Capitolul 11

azi

1. Bu]teni – Hotel Alexandros. De vizitat pentru serviciile speciale.

2. Bu]teni – Sediul Prim`riei construit În stil helvetic . 169

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – Iarna.

4. Bu]teni – Cartier cu vile noi. 170

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Bu]teni – Fosta vil` Cunescu, pre]edinte al partidului social în dreapta.

6. Bu]teni – Castelul Cantacuzino.

171

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Bu]teni – vedere general`.

8. Bu]teni – Vila Ioana. 172

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Bu]teni – Vila Br`det, gata pentru oaspe\ii str`ini.

10. Bu]teni – Vedere spre Jepi. 173

de alt`dat`

Bu]teniul

11. Bu]teni – Biserica Caraiman la început.

12. Bu]teni – Crucea Eroilor. 174

de alt`dat`

Bu]teniul

13. Bu]teni – biserica Domneasc`.

14. Bu]teni – Centrul Cultural “Aurel Stroe”, un loc de referin\` pentru activit`tile sale de invidiat. 175

de alt`dat`

Bu]teniul

15. Bu]teni – Casa memorial` Cezar Petrescu.

16. Bu]teni – Hotel Silva. 176

de alt`dat`

Bu]teniul

17. Bu]teni – Vil`.

18. Bu]teni – Gara. 177

de alt`dat`

Bu]teniul

19. Bu]teni – Vedere cu noile case.

20. Bu]teni – Vil`. 178

de alt`dat`

Bu]teniul

21. Bu]teni – Vil`.

22. Bu]teni – Vil`. 179

de alt`dat`

Bu]teniul

23. Bu]teni – Caban`.

24. Bu]teni – Vil`. 180

de alt`dat`

Bu]teniul

25. Bu]teni – Cartier de vile.

26. Bu]teni – Gura Diham. Proprietarii, familia Luca a transformat-o [ntr-un paradis. 181

de alt`dat`

Bu]teniul

27. Bu]teni – Vedere aerian`.

28. Bu]teni – Biserica Caraiman.

182

de alt`dat`

Bu]teniul

Busteni

Capitolul 12

special

1. Bu]teni – }coala Domneasc`, litografie. Rar`.

2. Bu]teni – }coala Domneasc`, litografie. Avers. 183

de alt`dat`

Bu]teniul

3. Bu]teni – La tunel.

4. Rom@nia – Litografie. Colec\ia Ionel Soare. 184

de alt`dat`

Bu]teniul

5. Rom@nia – Litografie. Colec\ia Ionel Soare.

6. Rom@nia – Litografie. Colec\ia Ionel Soare. 185

de alt`dat`

Bu]teniul

7. Primele ma]ini la Bu]teni. Colec\ia Ionel Soare.

8. Altetele Regale la Bu]teni. Colec\ia Ionel Soare. 186

de alt`dat`

Bu]teniul

8. La Berbec, Bu]teni. Colec\ia Ionel Soare.

9. Bu]teni – Colec\ie de vederi. 187

de alt`dat`

Bu]teniul

9. Sinaia – vecina noastr`.

10. Predeal – Gara. 188

de alt`dat`

Bu]teniul

11. Factur` Radivon, bijutier regal – Colec\ia Ionel Soare. 189

de alt`dat`

Bu]teniul

{n ultimii 10-12 ani, Bu]teniul a cunoscut o dezvoltare impetuoas` devenind o sta\iune montan` apreciat` at@t [n \ar` c@t ]i [n str`in`tate, cu o via\` economic`, turistic`, cultural-spiritual` ]i sportiv` [n plin` ascensiune. Azi, sta\iunea are str`zi asfaltate, bordate cu flori, parcuri de joac` pentru copii, amfiteatru [n aer liber ]i o mul\ime de vizitatori, mai ales la sf@r]it de s`pt`m@n`. Cele trei ]coli generale, Colegiul „Kalinderu“ ]i patru gr`dini\e completeaz` zestrea cultural`. Domeniul schiabil Kalinderu e dotat cu instala\ii ]i telecabin` moderne, un loc special pentru concursuri interna\ionale de escalad`, ce fac din Bu]teni o destina\ie preferat` pentru iubitorii sporturilor de iarn`. Aspectul blocurilor recent anvelopate termic ]i dotate cu ferestre din termopan, al`turi de vile ]i pensiuni moderne se [mbin` armonios cu cele vechi, renovate, introduse [n circuitul turistic, d@nd prospe\ime ]i tinere\e. Este cu siguran\` meritul edililor locali, al Prim`riei ]i Consiliului Local, al Primarului Emanoil Savin ]i al oamenilor gospodari care fac din Bu]teni o adev`rat` concurent` a Sinaiei, pe care Iorga o numea „Perla“ V`ii Prahovei. Este ]i motivul pentru care am introdus un capitol special „Bu]teniul azi“.

190

de alt`dat`

Bu]teniul

Carti

Edituri de

Postale

{n conceperea Monografiei ilustrate a Bu]teniului m-am bazat ]i pe studiul c`r\ilor po]tale vechi din propria colec\ie. Dintre cele mai [nt@lnite edituri de c`r\i po]tale ap`rute la examinare amintim pe urm`toarele: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Ed. Ad Mayer & D. Stern - Pasagiul Vilacros Bucure]ti 3 M. Tartier - Azuga Ed. Depozit Saraga Bucure]ti sub hotel de France nr.30 Ed. Galeria de cadouri Mayaer & Stern Ed. Rommler & Jonas Dresden Ed. Libr`ria Parcului N. Buduroi Sinaia Ed. Libr`riei Socec & Co SA Bucure]ti Fotograf Duscheck Ed. N.T. Dumitrescu libr`ria Sinaia Ed. G.Matheescu - furnizor al Cur\ii Regale Colec\ia C. }tefanovici Ed. FOTO PARIS Sinaia Ed. Cooperativa “Tricolorul” Bu]teni Ed. “Coroana” Galant, M`run\i], debit ]i articole de libr`rie Alecsandru Petrescu, Bu]teni Ed. “Bazarul Bu]teni” V. Teodorescu Ed. Enciclopedia fotografic` Bucure]ti foto I. Petcu Ed. Societ`\ii Cooperativei “Ursul” Bu]teni Ed. V. Teodorescu Bu]teni Ed. Libr`riei Union Bucure]ti str. Decebal 9 Fotograf Mihai Haret Mul\umiri D-lui Popescu Alexandru ]i fiului “Pu]tiu” pentru solicititudinea de care au dat dovad`. 191

Bu]teniul

de alt`dat`

192

Bu]teniul

de alt`dat`

Exprese mul\umiri Domnului Director al Centrului Cultural “Aurel Stroe”, “inimosul” domn Constantin Spurcaciu, pentru ajutorul ]i sprijinul moral pe care mi l-a acordat pe [ntreaga perioad` a lans`rii proiectului ]i ducerea la cap`t a acestei minunate aventuri. La 6 iunie 2008 Bu]teniul intr` în circuitul lans`rilor IT ca al treilea ora] din Romania dup` C`lim`ne]ti 1977 si Bucure]ti 1998. Noroco]ii participan\i s-au bucrat de un regal în Sala Centrului Cultural “Aurel Stroe” aplaud@nd minunatele imagini ale Bu]teniului de alt`dat`.

193

Bu]teniul

de alt`dat`

194

Bu]teniul

de alt`dat`

De acela]i autor :

1. C`lim`ne]ti’2000

monografie ilustrat` (*

2. Indiei

Agra – Minunea numit` Taj Mahal, Khajuraho mit, legend`, [nt@mplare sau creativitate?, Goa – p`m@nt ne[nl`n\uit, Plimbare la New Delhi Cairo 2004.

3. Impresii de c`l`torie

Misterioasa Indie, Roma cu adev`rat, Singa pura, Kuwait, Malacca, Siria, New York, New York, New York !, Efes, Egipt - \ara miracolelor Cairo 2005. Compendiu de 6 monografii ale C`lim`ne]tiului, Bucure]tiului, Buz`ului, Bu]teniului ]i litografii rom@ne]ti. Cairo 2006. Edi\ia I-a Cairo 2006.

4. Monografii ilustrate(***

5. Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor 6. C`lim`ne]ti’2038 (***

7. Vizit@nd Berna

(***

C`lim`ne]ti 1997.

monografie ilustrat` - edi\ia a II-a,III-a, a IV-a C`lim`ne]ti 2008-2015. Edi\ia a IV full colour editat` la Ankara a fost premiat` cu Argint Mare la Expo FILA 2016 Palatul Parlamentului [n 26 octombrie 2016. ghid turistic – edi\ia aI-a (** Berna 2009.

195

Bu]teniul

8. Vizit@nd Berna

de alt`dat`

– ghid turistic – edi\ia aII-a(** Berna 2010.

9. Istoria obeliscurilor egiptene, portretele de la Fayoum, f@nt@ni medievale din Berna (**

Berna 2011.

10. Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, edi\ia a II-a –

Ankara 2015. Ankara 2015. Ankara 2015. Ankara 2015. Ankara 2015.

11. Buz`ul de at`dat` – 12. Indianca – roman, 13. Egipteanca – roman, 14. Bu]teniul de alt`dat`(*** Premiat` cu Bronz Argintat la Expo FILA 2016 - Palatul Parlamentului [n 26 octombrie 2016.

carte ap`rut` [n septembrie 1997 la C`lim`ne]ti dup` numai dou` luni de la primul proiect IT din Rom@nia – 4 iulie 1997 – de lansare a unei c`r\i cu un limbaj diferit de cel al lans`rilor obi]nuite de p@n` acum, folosind tehnica cea mai avansat` a computerelor ]i premiat` la primul For Interna\ional de Cartofilie din Rom@nia - Bucure]ti, palatul }u\u, [n mai 1998, cu medalie de bronz ]i diplom` de onoare la Expozi\ia Interna\ional` de Filatelie EFIRO’98, [n septembrie 1998 la Palatul Parlamentului. (*

c`r\i dedicate s`rb`toririi [n 2011 a centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, [nso\ite de prezent`ri IT pe DVD ]i audio CD pentru ghid. (**

c`r\i incluse în ISTORIA CARTOFILIEI ROMANESTI - Siviu N. Dragomir. (***

196

de alt`dat`

Bu]teniul

15. Poezii – Ankara 2015. 16. Bucure]tiul de alt`dat`, Ankara 2015. Premiat` cu Argint Mare la Expo FILA 2016 - Palatul Parlamentului [n 26 octombrie 2016. 17. Marile metropole ale lumii,

Ankara 2015.

18. Vizit@nd Elve\ia,

Ankara 2015.

19. Elve\ia –

Ankara 2015.

fort`rea\` de necucerit 20. Ceasuri eleve\iene –

Ankara 2015.

In curs de apari\ie Turcia la ea acas`. Brezoiul de alt`d`. A fost odat` Herculane. Ambasadorul. Din dragoste. ***** Peste 80 de proiecte IT realizate la Berna pe DVD : Rom@nia - o Elve\ie a estului, Comoara lui Tutankhamon, Muzeul de egiptologie din Cairo, Istoria obeliscurilor egiptene, portretele de la Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna, Parlamentul elve\ian, Vizit@nd Madridul, Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, Mirajul vechilor civiliza\ii hindu ]i faronice, C`lim`ne]tiul de alt`dat`, Bu]teniul de alt`dat`, Bucure]tiul de alt`dat`, Buz`ul de alt`dat`, Monografii ilustrate, Marile muzee ale lumii, Mari mae]tri ai picturii universale,....

197

de alt`dat`

Bu]teniul

198

de alt`dat`

Bu]teniul

Cuprins

Pagina

1. Prefata 2. Cartofilia 3. Motivatie 4. De ce Busteni 5. Fotografii vechi 6. Primele ilustrate 7. Vederi generale 8. Cladiri vechi 9. Vilele orasului 10. Muntii 11. Port popular 12. Biserica Domneasca 13. Castelul Cantacuzino 14. Imprejurimi 15. Busteni – azi 16. Busteni special 17. Edituri 18. De acelesi autor 199

13 17 25 29 47 59 81 91 103 117 129 135 139 143 169 183 191 195

de alt`dat`

Bu]teniul

Notes

@ copyright Dan Zamfirache 2016 www.mirajul-civilizatiilor.ro

200

de alt`dat`

Bu]teniul

Notes

@ copyright Dan Zamfirache 2016 www.mirajul-civilizatiilor.ro

201

de alt`dat`

Bu]teniul

Notes

@ copyright Dan Zamfirache 2016 www.mirajul-civilizatiilor.ro

202

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.