Recomandările Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale

CERD/C/MDA/CO/10-11 VERSIUNEA NEEDITATĂ AVANSATĂ

Distr.: Generală 12 mai 2016 Original: Engleza

Comitetul pentru eliminarea discriminării rasiale

Observațiile concludente privind rapoartele periodice zece și unsprezece ale Moldovei* 1.

Comitetul a analizat rapoartele combinate periodice zece și unsprezece ale Republicii Moldova (CERD/C/MDA/10–11), prezentate într-un singur document, în cadrul ședinței 2522 și ședinței 2523 (CERD/C/SR. 2522; CERD/C/SR. 2523) convocate la 26 și 27 aprilie 2017. La cea de-a 2537 ședință convocată la 8 mai 2017, Comitetul a adoptat următoarele observații concludente.

A.

Introducere 2.

Comitetul salută prezentarea rapoartelor periodice zece și unsprezece a Statului parte, care au inclus răspunsurile la preocupările ridicate de Comitet în observațiile sale concludente anterioare. Comitetul salută dialogul deschis și constructiv cu delegația Statului parte.

3.

Comitetul notează că regiunea Transnistriei continuă să fie în afara controlului efectiv al Statului parte, care astfel nu poate monitoriza implementarea Convenției într-o parte din teritoriul său (CERD/C/MDA/10-11, alin. 228).

B.

Aspecte pozitive 4.

Comitetul salută adoptarea următoarelor măsuri legislative și de politici: (a)

Legea cu privire la asigurarea egalității (Nr. 12), din 25 mai 2012;

(b) Legea Nr. 306 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, din 26 decembrie 2012, privind unele modificări aduse Codului Penal și completări aduse Codului Contravențional; (c) Legea privind Avocatul Poporului (Ombudsman) al Republicii Moldova (Nr. 52), din 4 aprilie 2014; (d) Strategia de consolidare a relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027 adoptată la 30 decembrie 2016;

* Adoptate de Comitet la cea de-a 92-a sesiune (24 aprilie - 12 mai 2017).

CERD/C/MDA/CO/10-11

(e) Planul de Acțiuni privind susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015, adoptat la 8 iulie 2011; Planul de Acțiuni privind susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2016-2020 adoptat în iunie 2016; (f)

Programul Național pentru asigurarea egalității de gen pentru anii 2010-2015.

5.

Comitetul salută declarația Statului parte din 8 mai 2013, recunoscând competența Comitetului de a primi și examina plângeri individuale în conformitate cu articolul 14 al Convenției.

C.

Preocupări și recomandări Date statistice 6.

Comitetul salută statisticile din recensământul populației din 2014 oferite de Statul parte pe parcursul dialogului cu privire la componența etnică, lingvistică și religioasă a populației, în baza auto-identificării. Comitetul regretă lipsa datelor comprehensive privind respectarea drepturilor economice și celor sociale de grupurile minorităților etnice, precum și lipsa datelor privind reprezentarea minorităților etnice în viața publică și politică (art. 1 și 5).

7.

Comitetul referă Statul parte la îndrumările sale revizuite pentru raportare din cadrul Convenției (a s vedea CERD/C/2007/1, alin. 10-12) și recomandă Statului parte să colecteze și să ofere date statistice actualizate în următorul său raport periodic privind respectarea drepturilor economice și sociale ale grupurilor minorităților etnice și să ofere Comitetului o bază empirică pentru a măsura exercitarea acestor drepturi așa cum sunt aplicate conform Convenției. Comitetul de asemenea solicită date privind reprezentarea membrilor grupurilor minorităților etnice în viața publică și politică.

Avocatul poporului pentru drepturile omului 8.

Comitetul salută adoptarea Legea Republicii Moldova cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman) Nr. 52 (2014), care înlocuiește Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova și consolidează mandatul și independența instituției naționale pentru protecția drepturilor omului (INDO). Comitetul notează că din 2009 INDO-ului i s-a acordat statutul B de Alianța Globală a Instituțiilor Naționale pentru Protecția Drepturilor Omului.

Comitetul își exprimă preocuparea privind faptul că Oficiul Ombudsmanului duce lipsă de resurse financiare și umane necesare pentru a-și realiza mandatul în mod efectiv (art. 2).

9.

Reamintind recomandarea sa generală nr. 17 (1993) privind crearea instituțiilor naționale pentru facilitarea implementării convenției, Comitetul recomandă ca Statul parte să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura ca Ombudsmanul să dispună de resurse umane și financiare pentru a îndeplini efectiv și independent mandatul, în conformitate cu principiile de la Paris (A/res/48/134 din 20 decembrie 1993), precum și să întreprindă măsurile necesare pentru a aborda recomandările Alianței Globale a Instituțiilor Naționale pentru Protecția Drepturilor Omului, Sub-comitetul de Acreditare pentru a obține statutul A. Cadrul legal 10. Comitetul salută măsurile întreprinse de Statul parte pentru a-și consolida cadrul său legal privind combaterea discriminării rasiale, inclusiv adoptarea Legii cu privire la asigurarea egalității Nr. 12 (2012). Comitetul regretă lipsa informației detaliate privind implementarea și impactul acestei legislații. Comitetul salută în continuare eforturile depuse de Statul parte pentru crearea unei Strategii de consolidare a relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027 și eforturile depuse pentru a include combaterea discriminării rasiale în Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2017-2021,

2

CERD/C/MDA/CO/10-11

care este definitivat. Comitetul este preocupat de lipsa informației comprehensive cu privire la modul în care aceste măsuri vor fi asigurate cu resurse și implementate, precum și impactul acestora întru prevenirea discriminării rasiale.

11. Comitetul recomandă ca Statul parte să ofere în următorul său raport periodic informații detaliate cu privire la: (a) Implementarea Legii cu privire la asigurarea egalității și impactul acesteia asupra situației minorităților etnice; (b) Măsurile întreprinse pentru a elabora și implementa un plan de acțiuni pentru implementarea Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027 și pentru asigurarea alocării adecvate de resurse financiare pentru implementarea efectivă a acesteia; (c) Informații privind implementarea, monitorizarea, evaluarea și impactul Strategiei asupra situației minorităților etnice, precum și privind implicarea minorităților în implementarea acesteia; (d) Măsurile întreprinse pentru a finaliza și adopta Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2017-2021, inclusiv informații detaliate privind măsurile incluse în acest plan pentru a combate discriminarea rasială și fortifica relațiile inter-etnice, resursele alocate planului, precum și cu privire la eforturile pentru implementarea acestui plan și evaluarea impactului său asupra situației minorităților etnice.

Discursul de ură și infracțiunile săvârșite din ură 12. Comitetul notează că articolul 346 din Codul Penal a fost modificat în 2016 și redenumit în Acțiunile intenționate îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale, etnice, rasiale sau religioase. Comitetul este preocupat de faptul că această modificare nu este totalmente conformă interzicerii discursului de ură din articolul 4 din Convenție. Comitetul mai este preocupat și de lipsa legislației în vigoare privind infracțiunile săvârșite din ură în Statul parte și salută informația oferită de Statul parte precum că Parlamentul examinează posibilitatea modificării Codului Penal pentru a aborda această preocupare. Comitetul mai este preocupat promulgarea raportată a stereotipurilor rasiste și discursului de ură în media și sfera politică împotriva membrilor unor anumite grupe, precum sunt minoritățile etnice ale musulmanilor, romilor, evreilor, solicitanților de azil sau refugiaților, și lipsa responsabilizării pentru astfel de acte (art. 2, 4 și 6).

13. Reamintind recomandarea sa generală nr. 35 (2013) privind combaterea discursului de ură rasist, Comitetul recomandă ca Statul parte să: (a) asigure ca articolul 346 din Codul Penal să se conformeze totalmente articolului 4 din Convenție și ca acest articol modificat să fie pus în aplicare pentru a urmări penal incidentele vizând discursul de ură; (b) adopte legislație comprehensivă care să incrimineze infracțiunile săvârșite din ură și să asigure ca o astfel de legislație să corespundă Convenției și ca motivația rasială să fie listată ca o circumstanță agravantă; (c) realizeze campanii educaționale pentru a aborda cauzele de rădăcină ale prejudiciilor și să promoveze toleranța și respectul pentru diversitate, inclusiv în special cu privire la rolul și responsabilitățile jurnaliștilor și funcționarilor publici; (d) asigure ca toate incidentele de infracțiuni săvârșite din ură și discursuri de ură să fie investigate și urmărite în justiție și ca infractorii să fie pedepsiți, fără a ține cont de statutul lor oficial; să ofere date privind numărul infracțiunilor săvârșite din ură și cazurilor de discursuri de ură raportate, urmărilor penale, condamnărilor și compensațiilor oferite victimelor; 3

CERD/C/MDA/CO/10-11

(e) consolidarea rolului procurorilor în susținerea victimelor discriminării rasiale pentru raportarea încălcărilor.

Cazuri de discriminare rasială 14.

Comitetul salută crearea în 2012 a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (Consiliul) în 2012, care printre alte funcții este mandatat să examineze și plângerile de discriminare, și este preocupat de faptul că acest Consiliu nu deține puterea de a impune sancțiuni pentru acțiunile de discriminare și duce lipsa de resurse financiare adecvate pentru a-și realiza mandatul. Comitetul apreciază datele statistice oferite de Statul-parte în cazurile de discriminare. Comitetul este preocupat de faptul că din 2013 până la moment au fost înregistrate și urmărite în justiție foarte puține plângeri privind discriminarea rasială. Comitetul amintește Statului parte că un număr mic de plângeri nu înseamnă neapărat absența de discriminarea rasială în Statul parte, ci semnifică mai cu seamă bariere în invocarea drepturilor din Convenție pe plan național, inclusiv și lipsa de conștientizare publică a drepturilor consfințite în Convenție și metodele disponibile pentru recurgerea la resurse judiciare (art. 6-7).

15.

Reamintind recomandarea sa generală nr. 31 (2005) privind prevenirea discriminării rasiale în administrarea și funcționarea sistemului de justiție penală, Comitetul recomandă ca Statul parte să întreprindă măsuri pentru a asigura ca cazurile de discriminare rasială invocate în fața Consiliului să fie investigate, urmărite în justiție, iar făptașii să fie sancționați în modul corespunzător, iar Consiliului să i se ofere resurse financiare adecvate pentru a-și îndeplini efectiv mandatul. Comitetul solicită Statului parte să ofere informații detaliate actualizate în următorul său raport periodic privind activitatea Consiliului, inclusiv despre examinarea de către acesta a plângerilor de discriminare rasială. Comitetul solicită statistici dezagregate actualizate și informații detaliate privind numărul și tipurile plângerilor de discriminare rasială raportate de Consiliu și instanțele de judecată, cât și numărul urmăririlor penale și condamnărilor făptașilor. Comitetul recomandă Statului parte să realizeze campanii de educație publică privind drepturile stipulate în Convenție și legislația națională sub egida căreia aceste drepturi pot fi invocate, precum și cu privire la activitatea Consiliului și metodele pentru depunere plângerilor de discriminare rasială.

Libertatea religiei minorităților etnice 16. În lumina intersecționalității religiei și etniei, Comitetul este preocupat de dificultățile cu care se confruntă membrii unor minorități, cum ar fi persoanele care aparțin minorităților etnice care sunt musulmani și evrei, de a-și practica în mod liber dreptul la libertatea religiei, cum ar fi rapoartele de profilare și verificările arbitrare de identitate realizate de funcționarii organelor de drept în privința musulmanilor, obstacolele cu care se confruntă comunitățile musulmane pentru a obține permisiunea de a construi o moschee, stereotipizarea, oglindirea negativă în mass-media, discursul de ură și hărțuirea. De asemenea s-a raportat și despre vandalismul în cimitirele evreiești și furturile din sinagoge.

Comitetul continuă să fie preocupat de rapoartele menționând că făptașii unor incidente raportate n-au fost reținuți și urmăriți penal (art. 5).

17.

Comitetul recomandă ca Statul parte să întreprindă prompt măsuri efective pentru a proteja drepturile minorităților, inclusiv dreptul acestora la libertatea gândirii, conștienții și religiei, fără careva discriminare pe criteriul rasei, culorii, descendenței sau originii naționale ori etnice, conform celor specificate în articolul 5 din Convenție. Comitetul mai recomandă ca Statul parte să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura ca plângerile din partea membrilor minorităților etnice să fie înregistrate și investigate în modul cuvenit, iar infractorii să fie urmăriți penal, condamnați și pedepsiți.

4

CERD/C/MDA/CO/10-11

Drepturile lingvistice ale minorităților etnice 18.

Comitetul notează informațiile oferite de Statul parte pe parcursul dialogului privind funcționarea școlilor în Statul parte cu predare în limba rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară, poloneză și ebraică. Comitetul rămâne a fi preocupat de faptul că în pofida acestor măsuri, persoanele care aparțin grupurilor minorităților etnice, cum ar fi bulgarii, găgăuzii, rușii și ucrainenii, raportează în mod repetat cazuri de lipsă de acces la educație în limba maternă.

Comitetul mai este preocupat și de faptul că școlile în care se oferă educație în limba maternă elevilor din grupurile minoritare, predarea limbii de stat este de o calitate insuficientă, astfel afectând abilitatea elevilor din minoritățile etnice să acceseze nivelul universitar de instruire și oportunitățile de ocupare care necesită cunoștințe a limbii de stat oficiale (art. 5).

19.

Comitetul recomandă ca Statul parte să întreprindă măsuri pentru a asigura accesul copiilor din minoritățile etnice la educația în limba maternă în școli. Comitetul mai recomandă ca să fie luate măsurile necesare pentru a asigura ca elevii din minorități care studiază în școli ce oferă instruire în limba maternă să dispună și de predare de calitate a limbii de stat, de asemenea să fie depuse toate eforturile pentru a preveni discriminarea împotriva unor astfel de elevi în ceea ce privește obținerea de educație universitară și ocupare, pe criteriu de limbă.

Situația romilor 20.

Comitetul salută adoptarea celui de-al treilea Plan de Acțiuni privind susținerea populației de etnie romă pentru 2016-2020 și informația oferită de Statul parte pe parcursul dialogului privind eforturile sale întru acordarea de asistență romilor. Comitetul rămâne a fi preocupat de faptul că comunitatea romă continuă să se confrunte cu provocări, precum discriminare și prejudicii, dificultăți în accesul la asistența medicală, locuințe, educație, ocupare și reprezentare la nivelul elaborării de politici. Comitetul notează eforturile depuse de Statul parte pentru implementarea planului de acțiuni. Totuși, Comitetul își exprimă preocuparea cu privire la faptul că reforma descentralizării, care a transferat responsabilitatea către autoritățile locale pentru implementarea acestui plan, cât și restricțiile financiare, vor afecta atât implementarea, cât li impactul activităților preconizate.

Comitetul notează eforturile depuse pentru recrutarea mediatorilor romi pentru facilitarea dialogului cu autoritățile de stat și accesului la serviciile publice. Totuși, Comitetul este preocupat de informația precum că la finele anului 2016 doar 12 din numărul posibil de 45 de mediatori romi au fost angajați, posibil din cauza lipsei de resurse financiare, cât și a înțelegerii rolului mediatorilor romi din partea autorităților locale (art. 5).

21.

Comitetul recomandă ca Statul parte să:

(a) întreprindă măsurile necesare pentru a asigura ca Planul de Acțiuni privind susținerea populației de etnie romă pentru 2016-2020 să fie finanțat, implementat și monitorizat în modul cuvenit; (b) continue să întreprindă măsuri și să stopeze discriminarea împotriva romilor și să îmbunătățească accesul romilor la asistență medicală, locuințe, educație și ocupare; (c)

asigure implicarea și consultarea romilor pe probleme ce țin de ei;

(d)

asigure reprezentarea romilor la nivelul de elaborare a politicilor;

(e) conlucreze cu guvernul local pentru a asigura ca toate funcțiile de mediatori romi să fie finanțate și ca locurile vacante să fie suplinite, subliniind importanța rolului mediatorilor romi în soluționarea problemelor cu care se confruntă romii și integrarea lor în societate.

5

CERD/C/MDA/CO/10-11

Situația non-cetățenilor 22.

Comitetul apreciază statisticile oferite de Statul parte pe parcursul dialogului privind numărul de refugiați și solicitanți de azil în Statul parte. Comitetul regretă lipsa informațiilor detaliate comprehensive privind implementarea și impactul Strategiei naționale în domeniul migrației și azilului 2011-2020 și a Planului de acțiuni pentru 20162020 privind abilitatea non-cetățenilor, precum ar fi migrații, refugiații și solicitanții de azil de a avea acces fără discriminare la educație, ocupare, locuințe, asistență medicală și serviciile de bază (art. 5 și 7).

23.

Reamintind recomandarea sa generală Nr. 30 (2004) privind discriminarea non-cetățenilor și recomandarea sa generală Nr. 22 privind articolul 5 din Convenția privind refugiații și persoanele strămutate, Comitetul recomandă ca Statul parte să asigure ca non-cetățenii să dispună de acces la educație, locuințe, asistență medicală și ocupare fără discriminare. Comitetul recomandă ca Statul parte să ofere informații privind implementarea și impactul Strategiei naționale în domeniul migrației și azilului 2011-2020 și a Planului de acțiuni 2016-2020 privind abilitatea noncetățenilor, precum ar fi migrații, refugiații și solicitanții de azil de a avea acces fără discriminare la educație, ocupare, locuințe, asistență medicală și serviciile de bază.

Instruirea privind discriminarea rasială pentru judecători, avocați și funcționari de stat 24.

Comitetul notează că informația oferită de Statul parte pe parcursul dialogului, precum că 16 tipuri de instruiri pentru judecători, procurori și ofițeri de poliție au fost realizate în Statul parte. Totuși, regretă lipsa informației detaliate și statisticilor actualizate privind instruirile recente realizate cu privire la prevenirea discriminării rasiale și cele cu privire la drepturile consacrate în Convenție pentru ofițerii organelor de drept, judecători, avocați și funcționarii de stat, precum și impactul unor astfel de instruiri asupra situației minorităților etnice (art. 7).

25.

Comitetul recomandă ca Statul parte să continue să realizeze programe de instruire pentru ofițerii organelor de drept, judecătorii, avocații și funcționarii de stat, inclusiv instruiri specializate cu privire la prevenirea discriminării rasiale și drepturile cuprinse în Convenție. Comitetul solicită ca Statul parte să ofere informație și statistici actualizate și detaliate în următorul său raport periodic cu privire la astfel de programe de instruire și impactul unor astfel de instruiri asupra situației minorităților etnice.

D.

Alte recomandări Ratificarea altor instrumente 26. Ținând cont de indivizibilitatea tuturor drepturilor omului, Comitetul încurajează Statul parte să analizeze posibilitatea ratificării acelor instrumente internaționale privind drepturile omului pe care încă nu le-a ratificat, în special tratatele cu prevederi care au o relevanță directă pentru comunitățile care ar putea fi supuse discriminării rasiale, inclusiv Convenția Internațională pentru protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora și Convenția privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate.

Consecințele Declarației de la Durban și a Programului de Acțiuni 27. În lumina recomandării sale generale Nr. 33 (2009) privind consecințele Conferinței de Revizuire de la Durban, Comitetul recomandă ca în procesul de implementare a Convenției în ordinea sa legală, Statul parte să pună în aplicare Declarația de la Durban și Programul de Acțiuni, adoptate în septembrie 2001 de

6

CERD/C/MDA/CO/10-11

Conferința Mondială împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței asociate, ținând cont de documentul rezultat din Conferința de Revizuire de la Durban organizate în Geneva in April 2009. Comitetul a solicitat ca Statul parte să includă în următorul raport periodic informații specifice cu privire la planurile de acțiuni și alte măsuri realizate pentru implementarea Declarației de la Durban și a Programul de Acțiuni la nivel național.

Decada internațională pentru persoanele de descendență africană 28. În lumina Rezoluției Adunării Generale 68/237, în care Adunarea a proclamat Decada internațională 2015-2024 pentru persoanele de descendență africană, și rezoluția 69/16 privind programul de activități pentru implementarea Decadei, Comitetul recomandă ca Statul parte să pregătească și să implementeze un program potrivit de măsuri și politici. Comitetul recunoaște că Statul parte să includă în următorul raport periodic informație specifică privind măsurile concrete adoptate în acest cadru, ținând cont de recomandarea sa generală Nr. 34 (2011) privind discriminarea rasială împotriva persoanelor de descendență africană.

Consultații cu societatea civilă 29. Comitetul recomandă ca Statul parte să continue să consulte și să sporească dialogul cu organizațiile societății civile active în domeniul protecției drepturilor omului, în special cele ce se ocupă de combaterea discriminării rasiale, în legătură cu pregătirea următorului raport periodic și monitorizarea observațiilor concludente prezente.

Modificarea articolului 8 al Convenției 30. Comitetul recomandă ca Statul parte să ratifice modificarea articolului 8 (6) al Convenției adoptate la 15 ianuarie 1992 la cea de-a 14-a ședință a Statelor părți la Convenție și avizate de Adunarea Generală în rezoluția sa 47/111.

Monitorizarea observațiilor concludente prezente 31. În conformitate cu articolul 9 (1) al Convenției și regula 65 din regulile de procedură, Comitetul solicită Statului parte să ofere în decurs de un an de la adoptarea prezentelor observații concludente, informații privind implementarea recomandărilor conținute în aliniatele 19 și 23 de mai sus.

Aliniate de importanță specifică 32. Comitetul dorește să atragă atenția Statului parte asupra importanței specifice a recomandărilor conținute în aliniatele 11, 13 și 15 de mai sus și solicită Statului parte să ofere informații detaliate în următorul raport periodic privind măsurile concrete întreprinse pentru implementarea recomandărilor vizate.

Diseminarea informației 33. Comitetul recomandă ca rapoartele Statului parte să fie făcute publice și accesibile publicului în momentul în care sunt prezentate și ca observațiile concludente ale Comitetului cu privire la aceste rapoarte de asemenea să fie făcute publice în limba oficială și alte limbi de uz comun, după necesitate.

7

CERD/C/MDA/CO/10-11

Pregătirea următorului raport 34. Comitetul recomandă ca Statul parte să prezinte rapoartele combinate 12-14 ca un singur document până la 25 februarie 2020, ținând cont de îndrumările de raportare adoptate de Comitet pe parcursul sesiunii 71 (CERD/C/2007/1) și abordând toate aspectele relevate în prezentele observații concludente. În lumina Rezoluției Adunării Generale 68/268, Comitetul face apel față de Statul parte să respecte limita de 21.200 cuvinte pentru rapoartele periodice.

8