Expresul de Ungheni NR 182 by expresul ungheni

Pag. 3

Pag. 4

Pag. 5

Alegerea preşedintelui raionului – în termeni rezonabili

Un sat uitat, la doar şapte kilometri de Ungheni

Matvei Levenzon, sculptor german, şi dădaca sa din Ungheni

Deşi fusese stabilită ordinea de zi a primei şedinţe a noului consiliu raional, prin care se preconiza alegerea preşedintelui raionului, dar şi a vicepreşedinţilor, consilierii au decis să amîne discuţiile la acest subiect pentru... Data nu a fost concretizată. S-a menţionat doar: pe un termen rezonabil.

Suprafaţa - 0,57 kilometri pătraţi, perimetrul – 3,91 km. Populaţia – 186 de oameni (conform recensămîntului din anul 2004). Este vorba de Novaia Nicolaevca. Aici nu există nici şcoală, nici grădiniţă, nici măcar un bar, nemaivorbind de un cămin cultural, de un oficiu poştal sau de o bibliotecă

Priveşte cu admiraţie fotografia sculptorului. „Mă uit la el şi îmi pare că seamănă cu taică-său”. Tace puţin, apoi continuă zîmbind: „Da o crescut, o crescut mărişor... Doamne...”. Amintirile o copleşesc. „Şedeam cu băieţelul acesta la fereastră. Era cumincior, da tare rău mînca…”.

Ziarul de care ai nevoie!

Ştiri expres

Expresul de Ungheni

ISSN 1857-422X

Vineri, 8 iulie 2011

Anul IV, nr. 27 (182)

Bucurie pentru sute de persoane necăjite din raion Pe 4 iulie curent, la Ungheni a fost pus punctul final la cea de a şaptea ediţie a campaniei „Crăciun de două ori”, desfăşurată de către Crucea Roşie locală, cu suportul Crucii Roşii elveţiene. 482 de persoane, printre care 15 copii orfani, 43 de mame solitare, 154 de persoane cu dizabilităţi, au beneficiat de ajutoare sub formă de încălţăminte, îmbrăcăminte, produse alimentare şi igienice, rechizite şcolare şi dulciuri.

Indemnizaţii pentru deportaţi 216 ungheneni, foşti deportaţi şi deţinuţi politici, vor primi cîte o indemnizaţie de 500 de lei, aşa cum a promis Guvernul Republicii Moldova. Lista persoanelor respective a fost aprobată recent de către Consiliul de administraţie al Fondului local de susţinere socială a populaţiei Ungheni. Cei mai mulţi beneficiari ai indemnizaţiei respective sînt din oraşul Ungheni – 54 la număr, după care urmează Pîrliţa cu 23 de persoane. Cîte 500 de lei vor primi şi 16 persoane din oraşul Corneşti, 13 din Todireşti, cîte 10 din Rădenii Vechi şi Cetireni. Cîte un singur beneficiar al acestei indemnizaţii este la Buciumeni, Bumbăta şi Cornova. În total, din Fondul local de susţinere socială a populaţiei vor fi alocate 108 mii lei, iar cele 216 persoane îşi vor primi banii prin oficiile poştale. Un ordin în acest sens – „Cu privire la acordarea ajutorului material foştilor deportaţi şi deţinuţi politici” - a fost emis pe 21 iunie curent.

Prima roadă de roşii şi castraveţi la Colegiul Agroindustrial Elevii şi profesorii Colegiului Agroindustrial din Ungheni au motive serioase de satisfacţie: ei sînt la prima lor roadă de roşii şi castraveţi. Acum cîteva luni, la iniţiativa directorului colegiului, Victor Colin, aici au fost construite două sere. Astfel, consideră dînsul, elevii vor fi mai bine pregătiţi, căci vor avea unde să aplice cunoştinţele teoretice, vor avea unde să experimenteze noile tehnologii de creştere a roşiilor şi castraveţilor. De acum înainte, viitorii agricultori vor vedea pe viu cum se pregăteşte răsadul, cum se îngrijesc plantele, ca să crească sănătoase şi să dea roada scontată. Profesorii consideră că e un prim pas în dezvoltarea unei afaceri pentru fiecare elev în parte. Ieşind de pe uşile Colegiului, ei vor avea deja şi cunoştinţele necesare, şi abilităţile practice. Construirea celor două sere a costat 60 mii de lei.

Interviuri la bucătărie Postul local de televiziune EuroNova a iniţiat o nouă emisiune: „Interviuri la bucătărie”. Deşi ideea nu este nouă, este original formatul. Emisiunea va avea doi prezentatori: Adrian Cojocaru, care este şi redactor TV, şi Mark Zweig, administratorul ÎM „AVE” Ungheni, care va veni cu suportul financiar necesar. Or, invitaţii vor avea o misiune dublă, să prezinte o reţetă şi să răspundă la întrebările celor doi prezentatori. Şi cantina, şi produsele alimentare vor fi asigurate de Mark Zweig. „Discuţiile vor fi neformale, astfel ca telespectatorii să afle cît mai multe lucruri interesante despre invitaţii noştri”, a menţionat Adrian Cojocaru. Potrivit dînsului, la bucătăria TV vor fi invitate, în primul rînd, persoane publice. Deja a fost realizată prima emisiune, de probă, care poate fi vizionată şi pe site-ul Expresul.com. Mark Zweig propune telespectatorilor o reţetă cu o denumire curioasă: pui în dormitor.

Premiile au ajuns la destinatari După două luni de la organizarea concursului republican „Cîntecele credinţei, speranţei şi iubirii”, ediţia a XIV-a, premiile au ajuns şi la tinerii interpreţi ungheneni care au impresionat şi juriul, şi publicul spectator din Chişinău. Este vorba de Adrian Cibotaru din Costuleni, Cristina Morcov şi Adriana Popovici din Ungheni. Cu toţii au fost remarcaţi de spectatori şi au cules nu doar aplauze, ci şi simpatia acestora. Toţi trei sînt membri ai Studioului „DoReMicii” de la Palatul culturii din Ungheni. Un premiu special a obţinut şi Organizaţia veteranilor, care a contribuit la deplasarea şi participarea tinerilor ungheneni la acest festival care şi-a făcut deja un nume. De data aceasta, ajutoarele au mers la Todireşti, Grăseni, Chirileni, Valea Mare, Floriţoaia Veche, Grozasca, Cetireni. Lista persoanelor vulnerabile a fost alcătuită de către primăriile locale. Graţie Programului „Crăciun de două ori”, iniţiat de partea elveţiană, au putut fi ajutate şi două familii din Poiana şi Mînzăteşti care au avut de suferit în urma unor incendii. Nu au fost trecute cu vederea nici familiile defavorizate din oraşul Ungheni. Suma totală a ajutoarelor a constituit 38 mii 211 lei. „Este un program foarte necesar şi binevenit. Mă bucur că

am reuşit să readucem zîmbetul pe feţele multor persoane, inclusiv copii şi bătrîni”, a subliniat Elena Gavrişov, directoarea Crucii Roşii din Ungheni. Dînsa şi-a exprimat certitudinea că această campanie, numită sugetiv „Crăciun de două ori”, se va desfăşura la Ungheni şi în anii următori. Dovadă sînt şi vizitele recente ale unor reprezentanţi ai Crucii Roşii din Elveţia la Ungheni. Aceştia şi-au exprimat disponibilitatea să contribuie şi în continuare la realizarea unor programe umanitare aici.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Expresul de Ungheni Vineri, 8 iulie

Șansele R. Moldova de a se integra în Uniunea Europeană sînt mai mari decît ale Ucrainei. Declarația aparține ambasadorului polonez la Kiev, Henryk Litwin. "Ucraina și Moldova sînt prea diferite. Moldova este o ţară mică, o economie mică, astfel de state mult mai uşor se integrează în UE. Chişinăul, fără îndoială, va fi mai rapid pe calea integrării în unele aspecte decît Kievul", a spus diplomatul care a mai remarcat că negocierile atestă progrese în toate domeniile, după ce la putere în R. Moldova a venit coaliţia pro-europeană. (Unimedia.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

De ce oare nu trebuie să ne socotim şi cu oamenii? De două zile, Ungheniul a rămas fără gaz. Cică, din cauza unor lucrări, ajustări, verificări. Nu ştiu de ce însă nimeni nu a prevenit locuitorii că li se va „închide” gazul pînă şi în orele de seară. Ei şi ce dacă omul vine de la serviciu flămînd şi descoperă că nu are unde să-şi prepare ceva de-ale gurii. E vară, dragă Doamne, şi poate să se limiteze la o salată, la un măr sau un piersic. Probabil, cineva a considerat că populaţia este obişnuită cu tot felul de lipsuri şi nu se mai întîmplă nimic grav dacă nu va avea vreo două-trei zile gaz. E cam aşa. Nu mai moare nimeni. Au fost vremuri şi mai complicate, cînd am stat ore în şir fără curent electric, fără căldură în lunile de iarnă. Şi? Am supravieţuit. Pe de altă parte, şi gazul, şi curentul electric, şi apa trebuie să facă parte din cotidianul nostru. Să nu mai mire pe nimeni că uite, ai apă fierbinte şi îţi poţi permite să faci un duş în fiecare dimineaţă sau seară. Nu e un lux. E o necesitate şi de asta ar trebui să ţină cont cei ce se înghesuie la treuca puterii: să construiască drumuri, conducte de gaze în fiecare localitate, apeducte, canalizări şi tot aşa. Din păcate, cei ce se înghesuie la treuca puterii au cu totul alte scopuri. Să se răzbune. Vin democraţii - îi pun la respect pe comunişti. Vin comuniştii – îi pun la respect pe democraţi. De om, de omul simplu, nimeni nu-şi aminteşte. Apropo, de gaze. Unii ungheneni susţin că au primit avertizări acasă. Mă întreb atunci: de ce nu le-au primit toţi? Nu m-aş mira deloc dacă cineva ar încerca să mă convingă de faptul că au fost trimise tuturor avertizările respective şi că, poate, acestea nu au ajuns la destinaţie. Se prea poate. Dar de ce atunci ajung la destinaţie conturile de plată? Nu mă pricep în toată maşinăria asta cu verificările şi ajustările, dar îndrăznesc să întreb: oare chiar nu se putea să fie făcute astfel ca spre seară, gazul să revină în casele oamenilor? Ziceam: nu e un moft. Şi nici un lux. E o necesitate şi atunci de ce oare nu trebuie să ne socotim şi cu oamenii? Şi mai am o întrebare, la care nu cred că se va grăbi cineva să-mi răspundă. Şi nici nu e nevoie. Oare în Germania, Franţa, Marea Britanie au loc asemenea practici, cînd oamenii sînt lăsaţi zile în şir fără apă, gaz sau curent electric?

Oaspetele vesel Avem o deschidere totală (Vlad Filat) Se discută, chiar şi cum fac treabă, Ce mai, e-o deschidere totală, Doar că totul este în zădar, Căci în Alianţă nu-i comunicare.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

UNGHENIUL STUDIOS

(Rudrică realizată de Natalia Chiosa)

Viitorii grăniceri pregătiţi la Ungheni Începînd cu anul 2007 şi pînă în prezent, Colegiul Naţional de Grăniceri din oraşul Ungheni a pregătit în total 352 de inspectori pentru pichetele de grăniceri şi punctele de trecere ale frontierei de stat. Potrivit lui Octavian Troşcenco, director interimar al Colegiului, planul de învăţămînt a fost elaborat în comun cu Misiunea Europeană de Asistenţă la Frontiera Moldovei şi Ucrainei (EUBAM), în conformitate cu standardele europene. “La momentul actual, planul şi programele de instruire în Colegiul de grăniceri se modifică în conformitate cu curricula de bază a pregătirii grănicerilor în statele europene, acordată de Agenţia Europeană FRONTEX”, a menţionat dînsul. Pentru anul 2011, admiterea în Colegiul Naţional de Grăniceri din Ungheni se va efectua în baza concursului actelor de studii medii de cultură generală şi liceale.

O condiţie la admiterea în Colegiu este trecerea comisiei medicale şi susţinerea unui test de inteligenţă la disciplinele de profil real şi umanitar. De asemenea, candidaţii vor susţine şi unele probe la pregătirea fizică care, ulterior, vor confirma starea bună a sănătăţii şi aptitudinea de a îmbrăţişa profesia de grănicer. Procesul instructiv-educativ se organizează prin învăţămîntul cu frecvenţă la zi. Sistemul educaţional îmbină şedinţele practice cu cele teoretice. Pe parcursul studiilor, elevii desfăşoară stagii practice în subdiviziunile Serviciului Grăniceri, iar la finalizarea studiilor aceştia obţin şi permis de conducere. O atenţie deosebită se acordă pregătirii fizice a elevilor. “Avem convingerea că viitorii grăniceri care păşesc pragul instituţiei noastre de învăţămînt vor reuşi să îndeplinească obiectivele propuse cu profesionalism, abnegaţie şi onestitate”, a accentuat Octavian Troşcenco. “Sperăm ca pe viitor, numărul celor care poartă cu cinste uni-

forma de grănicer se va mări, iar Serviciul de Grăniceri va ocupa mereu un loc de cinste in ierarhia instituţiilor statale”, a mai adăugat dînsul. Prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.23 din 10 ianuarie 2007, în oraşul Ungheni a fost creat Colegiul Naţional de Grăniceri ca unitate militară în cadrul Serviciului Grăniceri din Republica Moldova. La data de 3 septembrie 2007, a avut loc deschiderea solemnă a Colegiului. În perioada 1 martie - 20 august a activat prima comisie de admitere, ca rezultat fiind înmatriculaţi primii 50 de elevi.

De aproape 20 de ani, la Ungheni sînt pregătiţi specialişti în medicină Colegiul de medicină din Ungheni are aproape vîrsta independenţei Republicii Moldova. A fost evacuat din Bender, cu 19 ani în urmă, din cauza conflictului armat de pe Nistru, aici, în oraşul de pe malul Prutului. În 2005, printr-o hotărîre de Guvern, obţine statut permanent la Ungheni. De-a lungul anilor, a pregătit peste 2500 de specialişti – asistente medicale. Elevii sînt din aproape o treime din raioanele Republicii Moldova. Vin aici, pentru că ştiu că vor beneficia de o instruire de calitate. „Există o tradiţie: cei care au absolvit odinioară colegiul le transmit prietenilor, fraţilor, surorilor „ştafeta”. Vorbind doar de bine instituţia noastră, sigur că-i fac publicitate”, spune directorul Valeriu Jardan. În plus, specialitatea obţinută le permite

absolvenţilor Colegiului de medicină să se angajeze atît în instituţiile medicale din republică, cît şi din străinătate. Mulţi absolvenţi îşi continuă studiile şi în instituţiile de învăţămînt superior, cea mai solicitată fiind, cum e şi firesc, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Chişinău. Numai anul trecut, cinci absolvenţi ai Colegiului de medicină din Ungheni au devenit studenţi ai universităţii respective la buget, dintre care unul la stomatologie, unde, se ştie, concursul este foarte mare. Activitatea didactică se desfăşoară în cadrul a trei catedre, cu studierea disciplinelor clinice, preclinice, dar şi generale. Profesorii sînt specialişti foarte buni, dovadă fiind şi faptul că 83% din cei 30 de pedagogi titulari sînt deţinători de grade didactice. Elevii beneficiază de condiţii foarte bune de studii, au la dispoziţie laboratoare, o bibliotecă dotată, sală de sporturi. Colegiul are şi un cămin al său, unde există con-

diţii bune de trai. Studiile se efectuează în limba română şi durează cinci ani (în baza studiilor gimnaziale), cu posibilitatea de a susţine bacalaureatul după anul III. În baza diplomei de bacalaureat sau a atestatului de absolvire a şcolii medii durata studiilor este de trei ani. „Este o profesie nobilă”, susţine Valeriu Jardan. E nevoie doar de dorinţă şi foarte multă dedicaţie.

Au multe atu-uri, pentru care un elev ar face alegerea în favoarea Colegiului Agroindustrial Începînd cu anul 2003, de la reorganizare şi pînă în prezent, Colegiul Agroindustrial din Ungheni a pregătit 331 de specialişti în domeniile: marketing, mecanizarea agriculturii, tehnologii agricole, agronomie, contabilitate şi merceologie. În anul de studii 2011-2012, colegiul va pregăti specialişti în domeniul contabilitate, merceologie, mecanizarea agriculturii şi, mai nou, agronomie şi tehnologia prelucrării fructelor şi legumelor. Potrivit lui Valeriu Primac, director adjunct pe problemele didactice, în acest an, de altfel ca şi în anii precedenţi, admiterea la colegiu se face pe baza concursului actelor de studii. Studiile se fac cu frecvenţă la zi, atît la buget, cît şi pe bază de contract, acestea variind între 3 şi 5 mii lei. Termenul de studii este de patru ani cu dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat la finele anului trei de studii. “În prima săptămînă, de cînd comisia

de admitere şi-a început activitatea, sînt înregistrate deja peste 48 de cereri la toate cinci specialităţi. Din punctul meu de vedere, este un număr destul de bună”, a remarcat Valeriu Primac. Cele mai solicitate specialităţi sînt contabilitatea şi merceologia. În ceea ce priveşte mecanizarea agriculturii şi agronomia, sînt mai puţin solicitate. “Deşi Republica Moldova este o ţară agrară, cele mai solicitate totuşi sînt specialităţile cu motivaţie financiară”, a remarcat directorul adjunct al Colegiului. Pregătind viitori specialişti, o atenţie sporită se acordă specificului profesiei respective. „Se pune mare accent pe disciplinele fundamentale şi de specialitate, sînt moduli specifici la care se atrage atenţia în primul şi în primul rînd”, susţine Valeriu Primac. Ca instituţie medie de specialitate, colegiul prezintă o ofertă viitorului solicitant. Potrivit lui Valeriu Primac, atît baza tehnico-materială, cît şi cea didactică este bună. „Noi oferim specialităţi, într-un fel sau altul, de perspectivă”, a accentuat dînsul. „Chiar dacă există anumite prejudecăți în ceea ce priveşte agricultorii sau mecani-

zatorii, vreau să spun că avem numeroase exemple cînd foşti absolvenţi au fost angajaţi în Europa în baza studiilor de la noi”, a mai adăugat Valeriu Primac. Colegiul dispune de un cămin pentru studenţi cu peste 300 de locuri. Elevii sînt atraşi în diverse cercuri de interese, colectivul de profesori este unul numeros, cu capacităţi şi abilităţi, dar şi cu calităţi formate în relaţia profesor-elev. „Avem multe atu-uri pentru care un elev ar face alegerea în favoarea colegiului nostru”, a concluzionat directorul adjunct.

Carnea este scumpă din cauza monopolului. Declaraţia aparţine ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov. Potrivit oficialului, în pieţele agroalimentare preţurile sînt stabilite, prin înţelegere, de către comercianţi, iar din această cauză, produsul costă de patru ori mai mult decît la producător. Pentru ca să poată ieftini carnea, Ministerul Agriculturii insistă asupra creării centrelor agroalimentare, la care să fie acţionari asociaţiile de producători. (Publika.md)

CALEA SPRE INDEPENDENŢĂ

Probabil, nici Vlad Filat, nici Marian Lupu nu au fost, în acele zile, pe Piaţa Marii Adunări Naţionale

da principală a satului să fie numită 31 august. Iniţiativa i-a aparţinut regretatului Gheorghe Stratulat, consilier local pe atunci. Iar consiliul a adoptat în acest sens şi decizia de rigoare. Astfel, la un an de la adoptarea Legii cu privire la limba de stat, strada principală a satului Cetireni a fost numită 31 august. Domnea un entuziasm de nedescris. Aurica Gorincioi a copt din fîşii împletite ca pentru colaci toate literele din sintagma „Limba noastră”. Au fost adunate din sat covoare şi icoane vechi, pentru o expoziţie. Ca oamenii să fie liniştiţi că nu se va întîmpla nimic grav cu lucrurile lor, fiecăruia i-au fost date, din partea colhozului, cîte 5 ruble în calitate de garanţie. Le împărţea profesorul Vasile Grigore, pe atunci şeful sindicatelor în colhoz. A fost o expoziţie extraordinară. Şi şcoala a fost pregătită de sărbătoare. „Împreună cu profesorul Constantin Stratulat am stat pînă la ora trei de noapte şi am instalat un cadril (ţesătură din lînă) pe frontispiciul şcolii, pe care am scris un citat din Lucian Blaga. A doua zi trebuiau să vină elevii la şcoală”, îşi aminteşte Eugenia Popovici.

Ce a rămas din acel entuziasm?

„Acum sînt dezamăgită. Cred că nici Vlad Filat, nici Marian Lupu nu au fost, în acele zile, pe Piaţa Marii Adunări Naţionale. Dacă erau, aveau în prezent un alt fel de

comportament. Am sperat să reuşim mai multe, dar încă nu e tîrziu. 20 de ani de independenţă e o vîrstă mult prea mică. Trebuie să se adune toate forţele sănătoase, aşa cum s-au adunat atunci”, afirmă Eugenia Popovici. Lucia Bacalu

Întîmplări adevărate, povestite de Eugenia Popovici În 1989, am fost invitaţi la Teatrul etnofolcloric „Ion Creangă” din Chişinău pentru a prezenta tradiţiile şi obiceiurile noastre. Sigur, am apelat la bătrînii satului, adevăraţi păstrători ai folclorului. Ne-am gîndit să venim cu un obicei străvechi: săpatul fîntînilor. Am copt colaci, am făcut şi o masă de pomenire, exact aşa cum s-a făcut şi se face pe la noi. Ceea ce m-a şocat a fost

faptul că am fost avertizaţi: „Luaţi seama, să nu aprindeţi nici o lumînare”. Aşa erau timpurile: nici pentru pomenirea morţilor nu aveai voie să aprinzi o lumînare. Odată ci independenţa, s-a revenit la cele sfinte. 19 august 1991. La Moscova are loc vestitul puci din august. Îmi amintesc bine acele zile. În una dintre ele, sună telefonul. Un sunet care mi s-a părut strident. Ridic receptorul. La celălalt capăt al firului era Elena Cuzmiciova, pe atunci secretar al consiliului raional Ungheni. „Du-te şi spune-i lui Serghei (Sergiu Timofti, primarul satului – nota red.) să se ascundă ca să nu vină cineva să-l omoare”, aud în receptor. Îi telefonez imediat dînsului. El însă îmi răspunde calm: „Nu mă tem de nimic, eu sînt în satul meu, la casa mea”. Nu puteau oamenii noştri din sat să facă un asemenea lucru, iar Sergiu Timofti îi cunoaşte foarte bine pe consătenii săi.

Alegerea preşedintelui raionului – în termeni rezonabili Deși fusese stabilită ordinea de zi a primei ședinţe a noului consiliu raional, prin care se preconiza alegerea președintelui raionului, dar și a vicepreședinţilor, consilierii au decis să amîne discuţiile la acest subiect pentru... Data nu a fost concretizată. S-a menţionat doar: pe un termen rezonabil. Totul s-a limitat la înmînarea legitimaţiilor de consilier. Evenimentul s-a produs pe 30 iunie şi au participat la el 33 de consilieri din cei 35 aleşi. Reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Semionov, a anunţat decizia Judecătoriei despre legitimitatea alegerilor şi validarea mandatelor de consilier. În aplauzele celor prezenţi, au fost înmînate legitimaţiile de rigoare. Oficialul chişinăuean

a ţinut să menţioneze că din actualul consiliu fac parte şi cîţiva foşti deputaţi. „Să aplicaţi toate bunele practici din Parlament în activitatea dumneavoastră locală”, li s-a adresat dînsul. Preşedintele Consiliului electoral raional, Vasile Mănăscurtă, a remarcat, la rîndul său: „Ar fi de dorit ca aceşti foşti deputaţi să lucreze mai bine ca în Parlament, că noi cunoaştem cum se lucrează

Știri din Primăria Ungheni

3 P

Clipe de neuitat la Tabăra de odihnă „Plus Armonie” Zîmbete şi bună dispoziţie se reflectă pe feţele copiilor ce se odihnesc în aceste zile în Tabăra „Plus Armonie” din Ungheni. Şi asta, datorită implicării active a cadrelor didactice, coordonatorilor Centrului Regional de Resurse pentru Tineri, care oferă servicii prietenoase copiilor de aici.

„Anul 1988. Abia începea mișcarea de eliberare naţională. Eram nași și am decis să mergem la Chișinău după cumpărături. În tren, ne-am întîlnit cu Timofei Blănaru, în prezent reporter la Radio Moldova. Atunci el ne-a spus: „Începînd de la anul, vom scrie cu grafie latină”. „Cum? Noi? Dar nu vom putea”, am exclamat. „O să ne învăţăm”, a răspuns dînsul”. Sînt amintirile Eugeniei Popovici, secretar al consiliului local Cetireni. Nici nu bănuia atunci că se va afla în primele rînduri ale mişcării de eliberare naţională la ea în sat. A fost unica femeie din localitate care s-a inclus cu toată fiinţa şi a participat la toate acţiunile din acei ani. „Colegele din alte primării chiar mă întrebau: „Nu-ţi interzice primarul?”. Niciodată nu am fost oprită, chiar dacă Sergiu Timofti era pe atunci nu doar primar, ci şi secretar al comitetului partidului comunist”, povesteşte Eugenia Popovici. Dînsa recunoaşte că nu i-a fost frică, deşi situaţia era, de multe ori, incertă. „ Mă aflam între bărbaţi şi asta, probabil, îmi dădea putere”, explică. La Cetireni se constituise o echipă din adevăraţi bărbaţi ai neamului, printre care fraţii Gheorghe şi Toader Stratulat, Valeriu Lazăr, Vasile Lăpteanu. Mergeau la adunări, la Chişinîău, reveneau cu noi forţe şi înaripaţi. Eugenia Popovici îşi aminteşte foarte bine acea Mare Adunare Naţională din 27 august 1989, care a impulsionat decizia Sovietului Suprem din RSSM de a declara limba română limbă de stat, fiind adoptat şi alfabetul latin. „Oamenii erau atît de însetaţi de libertate, de adevăr, încît au venit cu sutele de mii, stăteau urcaţi pînă şi în copaci. Atîta lumea era acolo, că nu găseai unde să bei o gură de apă”, îşi aminteşte dînsa. Revenind acasă, peste cîteva luni au decis să facă toate demersurile necesare ca stra-

Expresul de Ungheni Vineri, 8 iulie

acolo”. Şedinţa a fost condusă de cel mai în vîrstă consilier, Efim Medviţchi (PCRM). Au luat cuvîntul reprezentanţii tuturor celor patru formaţiuni politice care au reuşit să acceadă în noul consiliu raional. Petru Langa (PD) a subliniat că actuala componenţă a consiliului este capabilă să continue cele începute, iar Haralambie Chirilov (PCRM) şi-a exprimat speranţa că va exista o mai bună conlucrare între noii consilieri. „În următorii patru ani, consiliul să aibă o traiectorie a evoluţiei lucrurilor şi nu o involuţie a celor începute”, a menţionat şi Anatol Arhire (PL). „Consiliul

Raional trebuie să înceapă să muncească chiar de azi, fiindcă lumea aşteaptă, iar noi am făcut promisiuni şi trebuie să le respectăm, astfel ca după patru ani să aibă de cîştigat doar oamenii”, a subliniat şi Iurie Toma (PLDM). La aceeaşi şedinţă a fost anunţată şi constituirea fracţiunilor: PCRM – din 14 membri, preşedinte Haralambie Chirilov; PLDM – din 12 membri (inclusiv candidatul independent Natalia Chirinciuc-Munteanu), preşedinte Iurie Toma; PD – din 6 membri, preşedinte Sergiu Caţer. Data următoarei şedinţe va fi anunţată suplimentar. Ina Landa

Potrivit Ludmilei Pancu, educator-metodist, în turul I, care s-a încheiat pe 22 iunie, s-au odihnit 131 de copii, majoritatea avînd foile achitate de către sindicatele din educaţie, medicină, precum şi de către Consiliul Raional. Condiţiile de cazare şi alimentare sînt foarte bune, încăperile sînt dotate cu televizoare, frigidere, ceea ce le permite copiilor să se simtă ca acasă. Pentru vara 2011 se preconizează organizarea a patru ture, în care se vor odihni 560 de copii din Ungheni, dar şi din alte raioane, cît şi de peste hotare. Cei ce s-au odihnit aici susţin că s-au simţit minunat şi că tabăra din Ungheni diferă de celelalte. Aici odihna copiilor poate deveni o perioadă de neuitat, pentru că raţional şi cu profesionalism se realizează atît proiectarea, cît şi organizarea şi desfăşurarea activităţilor orientate spre recreere şi întremarea sănătăţii copiilor. Aici are loc dezvoltarea armonioasă a personalităţii pentru care sînt antrenaţi coordonatorii Centrului pentru tineri, educatorii, părinţii. Această armonie se caracterizează prin valorile care domină: coooperare, muncă în echipă, respect reciproc, voluntariat, profesionalism – normele după care se conduc educatorii şi copiii, modul în care managerul conduce tabăra în organizarea odihnei copiilor. La tabăra „Plus Armonie” uşile sînt deschise pentru toţi cop-ii.

Premieră la Ungheni. Ai idei? Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, a acceptat iniţiativa Expresul.com şi Ungheni.tv de a crea o tribună publică, unde fiecare cetăţean are posibilitatea să vină cu ideile sale, cu opiniile sale, cu nemulţumirile sale, dar şi cu propuneri. Pentru aceasta, este necesar să accesaţi: idei.ungheni.md şi să vă lăsaţi mesajul. Va fi iniţiată, în premieră, o platofrmă de selecţie a celor mai bune idei prin votul direct al comunităţii. De asemenea, vor fi propuse subiecte pentru discuţii. Ideile cu care vor veni utilizatorii vor fi supuse votului public, astfel că cele ce vor acumula cel mai mare număr de voturi vor fi premiate. De notat că Primăria Ungheni a oferit spaţiu pe site-ul său, venind astfel cu suportul tehnic pentru acest proiect şi cu premiisurpriză pentru cei mai activi utilizatori. Primele premii vor fi înmînate oficial la festivitatea prilejuită de Zilele oraşului Ungheni.

CONSULTĂRI PUBLICE Evaluarea de mediu şi socială a construcţiei centurii de ocolire a oraşului Ungheni FŞP „Universinj” SRL şi Kocks Consult GmbH, în conlucrare cu Administraţia de Stat a Drumurilor, vor desfăşura consultări publice axate pe evaluarea de mediu şi socială a construcţiei centurii de ocolire a oraşului Ungheni în cadrul proiectului de susţinere a Programului sectorului de drumuri din R.Moldova. Consultarea publică va avea loc pe data de 14 iulie, ora 13.00, în incinta Primăriei Ungheni, în sala de şedinţe. Invităm toţi doritorii.

Atenţie, concurs! Fiind situat în imediata apropiere a Uniunii Europene, Ungheniul îşi propune să preia don experienţele pozitive ale oraşelor din Europa. E timpul să aibă un slogan al său, bine definit şi o emblemă pe măsură care, cu timpul, ar constiui un brand al Ungheniului. Reieşind din cele expuse, Primăria Ungheni lansează un concurs pentru cel mai bun şi mai ingenious slogan şi emblemă. Propunerile pot fi trimise pe adresa de e-mail: primar.ungheni@gmail.com sau pot fi plasate pe idei.ungheni.md. Termenul limită: 15 august.

Expresul de Ungheni Vineri, 8 iulie

Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne vor desfăşura pînă la sfîrşitul verii operaţiunea „Grija”, scopul căreia este monitorizarea copiilor pe timp de vacanaţă. Pe durata verii, poliţia va inspecta, împreună cu reprezentanţii altor structuri abilitate, taberele de odihnă. Poliţiştii, în comun cu medici de familie şi studenţi din Moldova, vor citi în tabere lecţii gen: „Dauna fumatului, alcoolului şi drogurilor”, „Drepturile şi obligaţiile copiilor”, „O viaţă fără violenţă”, „Securitatea la trafic” etc. (Hotnews.md)

Spitalul raional – cu acte în regulă După aproape un an de muncă intensă, de perseverenţă şi insistenţă, Spitalul raional din Ungheni a obţinut certificatul de acreditare. „Este cel mai important examen pe care l-am susţinut în această perioadă”, a menţionat directorul instituţiei, Lidia Crăciun.

Evenimentul s-a produs pe 24 iunie curent, decizia privind acreditarea spitalului fiind luată unanim. „ Fără certificatul de acreditare serviciile noastre medicale nu pot fi considerate de calitate”, explică Lidia Crăciun. În lipsa acreditării, spitalul risca să nu mai poată activa la maximum. „A fost greu, iar rezultatele nu depindeau doar de mine, ci de toţi angajaţii. Consider că acreditarea instituţiei este un succes al întregului colectiv”, a subliniat directorul. Lidia Crăciun a fost numită în funcţia de director al Spitalului raional Ungheni pe 22 iulie 2010. Pînă atunci, luni în şir, spitalul a fost condus de directori interimari. Perioada de incertitudine şi-a lăsat amprenta asupra pregătirii instituţiei către acreditare. Deşi s-au făcut multe lucruri pînă în luna noiembrie 2010, cînd urma să sosească la Ungheni comisia de acreditare pentru a-şi spune verdicutul, nu s-a reuşit totul. Astfel, spitalul a fost acreditat condiţionat, dîndu-i-se posibilitatea să înlăture neajunsurile timp de jumătate de an. „Recunosc, li s-a impus tuturor un ritm sporit de lucru, pentru că era foarte puţin timp ca să pregătim instituţia. Important este că am reuşit şi astăzi dispunem de un certificat de acreditare valabil pentru cinci ani”, a subliniat Lidia Crăciun. (L.B.) Citiţi în numărul următor un interviu cu Lidia Crăciun despre succesele spitalului, problemele, proiectele de viitor.

O rază de lumină la grădiniţa din Mănoileşti „O rază de lumină” – aşa este numit proiectul care are la bază sloganul „Unde intră soarele prin geam, nu intră medicul pe uşă”. Aşa gîndeşte Grupul de iniţiativă „Speranţa” de la grădiniţa-creşă „Licurici” din satul Mănoileşti, care pune în prim-plan sănătatea micuţilor din grădiniţă.

Nu este întîmplător faptul că proiectul a fost depus spre finanţare la Fundaţia Comunitară din Ungheni. A fost depus şi acceptat. Astfel, în locul celor trei geamuri astupate cu fortan din grupa „Nouraş”, acum luminează trei geamuri din termopan. „S-a făcut cald şi lumină”, spun micuţii. Implementarea proiectului a fost posibilă, datorită partenerilor noştri fideli: Fundaţia Comunitară Ungheni, care a contribuit cu 5000 lei; primăria Mănoileşti, care a alocat suma de 700 lei; părinţii, care au venit cu o contribuţie de 3300 lei; tinerii din localitate, care au donat 1000 de lei. Transmitem mulţumiri tuturor celor care ne-au susţinut financiar, moral şi cu forţe de muncă. „Sîntem foarte bucuroşi că şi tineretul din localitate participă şi contribuie la scrierea şi implementarea proiectelor. Asta înseamnă că satul are viitor”, a menţionat Nicoleta Diaconu, directoarea grădiniţei. Uliana Popa, educator

Un sat uitat, la doar şapte kilometri de Ungheni Suprafaţa - aproximativ 0,57 kilometri pătraţi, perimetrul – 3,91 km. Populaţia – 186 de oameni (conform recensămîntului din anul 2004). Este vorba de Novaia Nicolaevca, localitate situată la doar şapte kilometri de oraşul Ungheni.

Continuă să-şi ducă zilele de azi pe mîine

Scurtă incursiune în istorie

Deşi are o istorie de aproape un secol, deşi are o aşezare geogrrafică de invidiat – chiar prin preajmă trece atît calea ferată, cît şi drumul naţional Chişinău-Ungheni – satul continuă să-şi ducă zilele de azi pe mîine. Nu există nici măcar un magazin. Pentru a cumpăra o pîine, oamenii sînt nevoiţi să parcurgă kilometri întregi pînă în satele vecine sau pînă în oraş. La Nicolaevca nu există nici şcoală. Nu există grădiniţă. Nu există nici măcar un bar, nemaivorbind de un cămin cultural, de un oficiu poştal sau de o bibliotecă. Unica instituţie care mai activează este un punct medical – în casa celei pe care lumea o dezmiardă cu mult drag “naşa feldceriţa”, Olga Landa. Acel loc este, practic, tot ce are satul şi unde se adună oamenii nu doar să-şi rezolve problemele medicale, ci şi să mai schimbe cîte o vorbă. Cei mai tineri au şi ei un loc de întîlnire: un pod de lîngă calea ferată, peste rîuleţul Delia. Este unica legătură cu lumea. Acolo, pe pod, ei îşi petrec timpul liber.

Primele familii s-au aşezat în aceste locuri la începutul secolului tecut. Veniseră din Ucraina, din regiunea Hmelniţk şi erau 12 la număr, spun localnicii. De aici şi denimirea slavonă a satului. De ce nu o fi tradus specialiştii, mai tîrziu, cuvîntul „Novaia” în „Nouă”, aşa cum s-a procedat cu Boghenii Noi, sat înfiinţat la fel de colonii ucrainene, nu se ştie. Cert e că în Nomenclatorul localităţilor din Republica Moldova satul figurează cu numele Novaia Nicolaevca, chiar dacă, în conformitate cu datele recensămîntului din 2004, aici locuiau 65,05% moldoveni şi 34,95% de ucraineni. De atunci, structura etnică nu a prea suferit mari schimbări. Cel mai în vîrstă locuitor al satului, Ecaterina Landa, ajunsă la 86 de ani, îşi aminteşte cu nostalgie de satul copilăriei şi tinereţei sale. „Oamenii erau tare buni şi săritori la nevoie. Cînd se construia o casă, sărea tot satul în ajutor”, spune bătrîna. Acum nu mai are cine să sară în ajutor. Satul a rămas pustiu. Populaţia adultă, în marea ei majoritate, munceşte la Moscova sau la... Ungheni. În sat nu are ce să facă. Nici măcar terenuri agricole nu sînt.

Olimpiada de la Moscova şi Novaia Nicolaevca din raionul Ungheni Noroc de anul 1980, cînd la Moscova fuseseră organizate Jocurile Olimpice de vară. Nu-şi puteau permite pe atunci conducătorii statului sovietic ca străinii să vadă sate pe jumătate pustiite, fără garduri, fără drumuri. Şi cum multe delegaţii urmau să vină cu trenul pe calea ferată, pe lîngă Novaia Nicolaevca, aici au fost construite garduri de toată frumuseţea, a fost construit şi un drum, şi podul... „Trebuia să se vadă că e un sat care trăieşte, care are un aspect frumos”, povestesc sătenii. Acela a fost, se pare, unicul lor noroc.

Primăria e la Mănoileşti, restul – la Ungheni Deşi Novaia Nicolaevca aparţine comunei Mănoileşti, oamenii de aici preferă să meargă la Ungheni să-şi rezolve problemele. Copilaşii merg, şi la grădiniţă, şi la şcoală, tot la Ungheni. Pînă şi bătrînii preferă să meargă la biserică la Ungheni. E mai comod. S-au urcat în tren şi în cîteva minute, cu doar 2 lei, sînt în oraş. E rău doar că trenurile au un orar fix şi nu poţi merge atunci cînd îți doreşti, ci trebuie să aştepţi ora

Podul, unica legătură cu lumea

Pe uliţa satului

sosirii lor. Dacă e vorba de o urgenţă, ai ieşit la traseul central şi „prinzi” uşor o maşină spre Ungheni. La Mănoileşti oamenii merg doar dacă au vreo trebuinţă la primărie. „Noi nu existăm, sîntem ai nimănui”, spun ei cînd vine vorba despre relaţiile cu primăria Mănoileşti. Primarii care s-au perindat în ultima perioadă au cam uitat de Novaia Nicolaevca. Se arată doar în preajma alegerilor. Se întîlnesc cu alegătorii... Unde credeţi? Pe şes, acolo unde pasc vacile. Iar secţia de votare, de fiecare dată, este amenajată în casa unei localnice.

A fi sau a nu fi? Satul ar fi putut fi mai mare, dacă se dădeau aici locuri de casă pentru tineri. Nu s-au dat de ani buni. De aceea, nu este întîmplător faptul că mulţi îl consideră un sat fără de perspectivă. O fi aşa sau ba, nu putem şti. Dar cele 70 de case sînt, în marea lor majoritate, îngrijite. În utlima perioadă, s-au stabilit cu traiul aici famili tinere. O casă costă 3000-5000 dolari şi nu e foarte complicat să-ţi creezi

Căminul cultural de odinioară

confortul minim. Problema cea mare este apa potabilă. În fîntîni apa e sărată şi lumea e nevoită să meargă kilometri întregi, pentru a o aduce din satul vecin Elizavetovca, de la „Mioriţa” – o zonă de agrement din apropiere, sau de la „Glodul alb”, o regiune din preajmă. O altă mare problemă sînt drumurile. Dacă plouă, practic nu mai intri în sat. În rest, sînt condiţii bune pentru a ţine o gospodărie, spun cei ce au ales să rămînă la Novaia Nicolaevca. Ei cred cu toată fiinţa lor că, într-o bună zi, cineva îşi va aminti de satul lor şi lucrurile vor lua o altă întorsătură. Este imposibil ca la doar cîţiva kilometri de Ungheni să dispară un sat întreg, fie şi mic la ora actuală. Ina Landa

Vor să crească şi ei mari şi voinici Copilaşii de la grădiniţa nr.2 „Tereza Sobolevschi” din oraşul Ungheni au toate şansele să crească sănătoşi şi voinici. De ce? Pentru că au educatori foarte buni, dar şi, mai nou, graţie proiectului „Antrenează-te de mic, să creşti mare şi voinic”, implementat de Grupul de iniţiativă „Claudia Sîrbu”. Proiectul prevede dotarea şi angajaţii. „În cel mai aprosălii de sport a grădiniţei cu piat timp, vom achiziţiona tot echipament sportiv, de care utilajul sportiv de care avem vor beneficia ulterior atît co- nevoie pentru ca discipolii piii, cît şi părinţii acestora, dar noştri să crească mari şi voi-

nici”, a remarcat directoarea grădiniţei, Claudia Sîrbu. Mai apoi, va urma o nouă etapă – evaluarea celor întreprinse, pentru a vedea cu toţii cum s-a schimbat sala de sport. Lansarea oficială a proiectului a avut loc pe 30 iunie, în prezenţa copiilor, părinţilor acestora, dar şi educatorilor. Claudia Sîrbu nu a pregetat să le mulţumească tuturor pen-

tru implicare şi susţinere. Potrivit dînsei, suma totală a proiectului este de 13 mii 590 lei, dintre care Fundaţia Comunitară din Ungheni a oferit un grant în valoare de 8900 lei. De notat că e al treilea proiect implementat de Grupul de iniţiativă „Claudia Sîrbu” şi finanţat de către Fundaţia respectivă. (N.Ch.)

În luna iunie a anului curent, piersicele au fost vîndute pe diverse pieţe din R. Moldova cu pînă la 49% mai scump decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit bursei agricole AgraVista, această majorare a fost influenţată de producţia de import, care a predominat în prima jumătate a lunii iunie. Operatorii de piaţă susţin că producţia de origine autohtonă va ocupa în curând nişa de pe piaţă locală, iar preţurile vor avea o tendinţă de reducere. (Unimedia.md)

VIAŢA DE LÎNGĂ NOI Totul a început de la o scrisoare pe care am primit-o la redacţie şi prin care eram rugaţi să ajutăm un sculptor german să-şi găsească dădaca ungheneancă. „Matvei Levenzon, născut la Ungheni, în prezent stabilit în Germania, vrea să dea de urmele dădacei sale, pe care a avut-o pe vremea cînd avea 2-4 anişori. Nu cunoaşte multe amănunte, doar că o chema Aniuta, fiind născută între anii 1933 şi 1935, şi că era din Dănuţeni...”, scria în acel mesaj.

Am început căutările. În primul rînd, ne-a interesat cine este Matvei Levenzon. Am reuşit să aflăm că este născut la 31 mai 1946, la Ungheni, deşi multe surse menţionează locul naşterii oraşul Bălţi. Este un sculptor apreciat, stabilit de foarte mult timp în Germania. Printre ocupaţiile sale mai sînt: grafica, actoria, fotografia. De mai bine de un sfert de secol este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Chiar dacă locuieşte în Germania, nu a uitat de ţara în care s-a născut şi s-a educat. Ceea ce-l leagă de Ungheni este aminitirea despre dădaca sa, Aniuta, care a fost imortalizată în cîteva fotografii din anul 1949. Am făcut un apel cître cititorii noştri, în speranţa că cineva o va recunoaşte pe acea tînără de acum 62 de ani.

„Am găsit-o pe Aniuta” Peste trei zile, am primit un telefon la redacţie. „Am găsit-o pe Aniuta”, am auzit de la celălalt capăt al firului. Ne suna Lidia Singhin, şefa bibliotecii din cartierul Dănuţeni. „Imediat ce am citit în ziar despre dădaca din Dănuţeni, mi-am zis: o găsesc eu. Am mers la oficiul poştal – nimeni de acolo n-a recunoscut-o. Am mai întrebat oamenii din preajmă, nimeni nu ştia nimic. Mă întîlnesc cu Gheorghe Ambroci, fostul director de şcoală. I-am arătat şi lui ziarul. „Domnule Ambroci, aţi fost ani mulţi director, trebuie să cunoaşteţi mulţi părinţi şi poate că şi această femeie vă este cunoscută”, i-am zis”, povesteşte Lidia Singhin. Nu a recunoscut-o, dar s-a angajat să pună şi domnia sa umărul pentru a o găsi. A luat ziarul şi a mers la casa unor femei pe care ştia că le cheamă Aniuta... „Cum m-am uitat la fotografii, m-am recunoscut imediat. N-am putut să mă reţin şi am început a plînge”, avea să recunoască mai tîrziu mătuşa Aniuta Secrieru, cea pe care o căutam.

Doamne, ce surpriză... Deşi ploua cu găleata, am pornit la drum. Ardeam de nerăbdare să o cunosc pe cea care i-a fost dădacă sculptorului Matvei Levenzon acum 62 de ani. O căsuţă modestă, pitită între pomi şi viţă-de-vie. La poartă, nişte flori de toată frumuseţea, ne făceau din ochi. Deschidem încet poarta. Facem cîţiva paşi. Ne iese în întîmpinare o femeie vioaie, cu ochi jucăuşi. Imediat ce aude despre scopul vizitei noastre, faţa i se luminează, ne zîmbeşte larg şi ne pofteşe în casă. „Doamne, ce surpriză... Nu degeaba se zice: deal cu deal se ajunge, darmite om cu om. Niciodată nu m-am gîndit că am să mai aflu ceva despre el, despre acel băieţel

O SĂPTĂMÎNĂ A PATIMILOR ÎN ZILE DE POST

Matvei Levenzon, sculptor german, şi dădaca sa din Ungheni

Cine-i Matvei Levenzon?

Expresul de Ungheni Vineri, 8 iulie

Omor la Morenii Noi În noaptea spre 1 iulie, la Morenii Noi s-a produs un omor. Potrivit poliţiei, crima a avut loc după o ceartă generată de… mai multe pahare de alcool pe care le-au consumat patru amici.

pe care l-am ţinut de mînuţă, l-am spălat şi l-am hrănit”, spune mătuşa dintr-o răsuflare, după care contunuă: „Ce-o fi zis: au trecut atîţia ani... Iaca, eu am împlinit 80”. Îi întind „Expresul de Ungheni”. Ia ziarul şi începe a povesti: „Iaca, o vecină din colţ îmi spune: chioche Aniută, am un ziar şi parcă eşti matale acolo. Da eu unde fac: da du-te de aici, de unde pot eu să fiu pusă în ziare?”. Ea era. Acum e mîndră şi ne spune: „Cînd am văzut ziarul, am fugit la norămea, Tamara, să i-l arăt. Am telefonat-o şi pe fata cea mare a mea, Liuba, şi i-am spus: eu îs în gazetă. Am să mă duc la piaţă şi am să le arăt tuturor. Numaidecît”.

Fotografii de la... Carabet Îşi aminteşte de acele fotografii făcute în anul 1949. „Era un Carabet şi noi ne fotografiam la el”, spune. Să fi fost numele acelui fotograf, să fi fost o poreclă? Nu ştie. Susţine că el stătea chiar în centru, avea un „cabinet” şi un „aparat astupat”. Ieşea afară, îşi aşeza clienţii într-un loc sau altul şi-i fotografia. Nu mai ţine minte exact locul unde s-a fotografiat atunci cu băieţelul de care avea grijă. Îşi aminteşte doar că ieşise la plimbare şi se întîlnise cu o prietenă, Marusica. „Nu mai ştiu cum a fost. Am s-o întreb pe ea”, spune cu voce sigură. Priveşte fotografiile şi îngînă: „Doamne, Doamne... Să-i dea Dumnezeu sănătate, că m-a căutat, săracul...”. Mesajul lui Matvei Levenzon i-a răscolit amintirile.

Viaţa nu i-a fost deloc uşoară A rămas de mică orfană de părinţi. „Tăţica a murit de bombe aici, la Ungheni”, spune. Era linia frontului şi mulţi s-au prăpădit atunci. „Mama, cînd a auzit că tăţica a murit, una şi bună a ţinut: gata, copiii mei îs prăpădiţi”, îşi continuă mătuşa Aniuta firul amintirilor. Erau cinci copii la părinţi, iar cel mai mic avea doar 9 luni. La un an a murit şi mama. „Ţin minte tot, pînă şi cum vecinii ne aduceau mîncare cu străchinile. Da pe mama şi pe tăţica nu-i ţin minte”, recunoaşte femeia. Să fi avut pe atunci 13-14 ani. Dumnezeu nu a lăsat-o de izbelişte. O mătuşă, soră de a mamei sale, cunoscînd familia Levenzon, a recomandat-o pe Aniuta să aibă grijă de feciorul lor, născut la un an după sfîrşitul războiului, pe 31 mai 1946.

Familia Levenzon a salvat-o de la foame „Nu-mi plăteau nici o rublă, dar mă hrăneau. Tata lui era bugalter (contabil) la pîine. Atunci pîinea se dădea pe cartele”, povesteşte mătuşa Aniuta. Erau anii groaznici ai foametei. Aniuta însă avea parte de

mîncare bună, gustoasă. „Buţea, mama lui, făcea mîncare. Tare femeie bună era. Şi gospodină. Niciodată nu am mîncat aparte”, spune. Chiar şi în ospeţie cînd mergeau, o luau cu ei pe Aniuta. Şi acum, după atîţia şi atîţia ani, îşi aminteşte de bucatele pe care le mînca. „Făceau carne cu fasole, se numea iuh. Mîncam întîi fasolea, apoi zeama”, explică dînsa, după care concluzionează: ”Eu am dus-o bine la ei”. Mai mult decît atît, familia Levenzon, practic, i-a salvat de la moarte şi pe fraţii ei. Ca să nu mănînce buruiene, le dădea pîine. Timp de un an şi jumătate, nu a venit niciodată acasă, la Dănuţeni. „Ei îmi ziceau: Aniuta, nu te du acasă, căci acolo mănîncă oameni”, povesteşte, după care face o remarcă: „Da drept că şi se întîmplau în timpul foametei fel de fel de lucruri”.

Cei patru s-au întîlnit seara şi au tot băut, pînă nu au mai ştiut ce fac. Luîndu-se la harţă, unul dintre ei s-a repezit cu toporul spre ceilalţi. În replică, a fost omorît în bătăi. Probabil, speriindu-se de ceea ce au făcut, l-au îngropat la repezeală în grădină. Peste cîteva zile, cineva anunţa poliţia de suspiciunea pe care o avea: cică în sat s-a produs o tragedie. Grupul operativ s-a deplasat imediat la faţa locului, unde a depistat urme de singe. În scurt timp, au fost stabiliţi şi făptaşii. Cadavrul a fost deshumat şi trimis la expertiza medico-legală. Bărbatul care se presupune că şi-ar fi omorît amicul, a fost arestat. A fost reţinut şi un al doilea “petrecăreţ”. Cel de-al treilea este cercetat în libertate, pentru că s-a dovedit a fi mult mai cooperant. A fost pornită o cauză penală. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, făptaşii riscă o pedeapsă cu închisoarea pînă la 20 de ani.

Bătaie la Măcăreşti O femeie din Măcăreşti riscă ani grei de puşcărie, pentru că a atacat-o pe o vecină de-a sa cu un hîrleţ. Acum, pentru fapta sa, agresoarea este cercetată penal de oamenii legii. Potrivit organelor de drept, femeia a intrat în curtea vecinei sale şi, în scurt timp, s-a luat la harţă. Pusă rău de tot pe ceartă, ea nu şi-a putut stăpîni nervii şi i-a aplicat vecinei mai multe lovituri cu pumnii, dar şi cu un hârleţ. Victima s-a ales cu multiple traumatisme şi a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Amintirile o copleşesc Priveşte cu admiraţie fotografia sculptorului. „Mă uit la el şi îmi pare că seamănă cu taică-său”. Tace puţin, apoi continuă zîmbind: „Da o crescut, o crescut mărişor... Doamne...”. Amintirile o copleşesc. „Şedeam cu băieţelul acesta la fereastră. Era cumincior, da tare rău mînca. Da părinţii, ca părinţii, numai atîta băiat aveau şi vroiau ca el să mănînce. Da eu ştiţi ce făceam? Nişte pozne. Vărsam din farfurie şi spuneam că a mîncat tot”. Priveşte din nou fotografiile. „Frumuşel era de tot... Era cuminte. Deştept băieţel”, tot spune. „Noi îi ziceam Mişulică, nu ştiu de ce acum îi Matvei. L-am crescut pînă la vreo cinci ani”. Să-şi mai amintească el de dînsa? „Nu poate să mă ştie pe mine. De unde avea să mă ţină minte un copil? Cred că părinţii i-au spus cine l-a crescut, i-au spus că-s din Dănuţeni. Mă închipui că aşa o fost, altfel nu”. Mătuşa Aniuta îşi mai aminteşte că familia Levenzon locuia în centru, faţă în faţă cu un magazin „unde se dădea pîinea pe cartelă”, în regiunea fostei pieţe. „Eu vorbeam moldoveneşte. Ei ştiau bine moldoveneşte, chiar dacă erau evrei. Tare bine ştiau. Şi cu băiatul vorbeam moldoveneşte”, spune.

O întîlnire peste 62 de ani? Cum s-ar înţelege acum? „L-aş întreba de mama lui, de tata. I-aş povesti mai multe...”, spune. Zîmbeşte ştrengăreşte: „Eu nici acum nu am uitat limba lor. Ştiu cum se spune la ceaun, la cratiţă”. Deja îşi imaginează întîlnirea: „Am să-i arăt cum îl legănam pe picioare. Îi spuneam poveşti pînă adormea. Bodogăneam, mai născoceam şi eu, cu Făt-Frumos, cu Ileana Cosînzeana”. Priveşte din nou fotografiile. „Da chiar aşa surpriză, Doamne fereşte. E interesant tare”. Lucia Bacalu

Spălătorie şi curăţătorie chimică ecologică Curat, rapid, eficient Oferim servicii - de curăţire a pernelor, costumelor, paltoanelor, - de spălare a textilelor, a plapumelor şi altor articole de uz personal sau casnic. Adresa: Ungheni, str. Mihai Eminescu 24 A Tel.: 94200

6 PROGRAME TV Luni, 11 iulie TVM 6.00 Cinemateca universală 6.15 Focus TV 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Abraziv 9.40, 13.15, 17.10 Desene animate 10.05 Reporter de gardă 10.30 Baştina 11.00 Gala premiilor literare ale Uniunii Scriitorilor 12.30 Documentar 13.40 “Ultimul zbor” 17.40 Portrete în creaţie 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Moldova în direct 21.40 “Legături invizibile” 23.30 “Afaceri matrimoniale”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Harry Potter şi camera secretelor” 14.00 „Crimă de un milion de dolari” 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 “Hidra ucigaşă” 23.00 „CSI New York”.

Miercuri, 13 iulie TVM 6.00 Program muzical 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “Insula misterioasă” 9.35, 13.15, 17.10 Desene animate 10.00 Ghidul sănătăţii tale 10.30 Focus TV 11.00 Festivalul cîntecului folcloric 12.00, 12.30, 17.35 Documentar 13.45, 21.40 “Legături invizibile” 18.05 Russkii mir 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.05 N. Stănescu. Porţile luminii. Film Tv 20.25 Portrete în timp 23.30 “Afaceri matrimoniale”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Apropo TV 11.00 România, te iubesc 12.00, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Legenda lui Bruce Lee” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Unicul” 23.00 „CSI New York”.

Marți, 12 iulie TVM 6.05 Portrete în creaţie 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “Insula misterioasă” 9.35, 13.10, 17.10 Desene animate 10.00 Videoteca copiilor 10.20 Accente economice 10.50 Moldova în direct 12.00 Portrete în timp 12.30, 17.35 Documentar 13.45, 21.40 “Legături invizibile” 18.05 Găgăuz ogea 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.05 Cinemateca universală 20.25 Dor 23.30 “Afaceri matrimoniale”.

Joi, 14 iulie TVM 6.00 Documentar 6.30 Studio Art plus 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.35 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “Insula misterioasă” 9.35, 13.15, 17.10 Desene animate 10.00 Videoteca copiilor 10.15 O seară în familie 11.30 Găgăuz ogea 12.00 Natura în obiectiv 12.30, 17.35 Documentar 13.40, 21.55 “Legături invizibile” 18.05 Ştiinţă şi inovare 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.05 Reporter de gardă 20.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 20.50 Super-loto 5 din 35 21.40 Fabrica de ferestre “Prima” 23.45 “Afaceri matrimoniale”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15”Crimă de un milion de dolari” 12.00, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Legenda Căutătorului” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Solomon Kane” 23.00 „CSI New York”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Legenda lui Bruce Lee” 12.00, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Ginerele ideal” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Frăţii periculoase” 23.00 „CSI New York”.

CONDOLEANŢE Sincere condoleanţe contabilei-şefe a Spitalului raional Ungheni, Elena Gavriliuc, în legătură cu decesul soţului. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Comitetul sindical şi administraţia IMSP Spitalul Raional Colectivul Consiliului raional Ungheni exprimă sincere condoleanţe Rodicăi Manole, şefa secţiei administraţie publică, în clipele grele, pricinuite de moartea tatălui-socru Mihail. Dumnzeu să-l odihnească în pace.

UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. John F. Kennedy

Vineri, 15 iulie TVM 6.00, 12.30, 20.05 Documentar 6.30 Natura în obiectiv 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.15 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “Insula misterioasă” 9.35, 13.15, 17.10 Desene animate 10.00 Videoteca copiilor 10.20 Casa mea 10.50 La noi în sat 11.30 Russkii mir 12.00 Moldovenii de pretutindeni 13.45, 23.25 “Legături invizibile” 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 18.00 Accente economice 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.20 Focus TV 21.40 Fii tînăr 22.30 Cultura azi. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Ginerele ideal” 12.00, 16.15 „Tînăr şi

neliniştit” 14.00 „Dorinţe de adolescent” 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30 „Justiţia viitorului” 22.30 „Alien”. Sîmbătă, 16 iulie TVM 6.05, 8.10, 15.00 Documentar 6.40, 21.35 “Legături invizibile” 9.05 “Aventurile lui Huckleberry Finn” 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ghidul sănătăţii tale 11.30 Casa mea 12.05 Festivalul “Steaua Chişinăului” 13.25 Desen animat 14.15 Cuvintele Credinţei 15.30 Artelier 16.00 Studio Art plus 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.10 Ştiri 17.10 Templul muzicii 17.50 Erudit cafe 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 O seară în familie 23.20 “Afaceri matrimoniale”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping 10.15 „Dorinţe de adoloescent” 12.00 Pro Motor 13.20 „Nouă luni” 15.15 „Legenda leului alb” 17.00 „Din junglă în junglă” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Indiana Jones: În căutarea arcei pierdute” 23.00 Gala Lokal Kombat. Duminică, 17 iulie TVM 6.00, 12.00 Documentar 6.25, 20.40 Cinemateca universală 6.40 “Legături invizibile” 8.10 Erudit cafe 9.00 Legendele muzicii 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 11.30 Moldovenii de pretutindeni 12.50 “Aven-

turile lui Huckleberry” 13.45 Respiro 14.00 Baştina 14.30 Legendele muzicii 14.45 “Lumea e minunată” 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.10 Ştiri 17.10 Cultura azi 17.55 Program muzical 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Vedete la bis 21.35 “Taina, o aventură în Amazonia...” 23.20 O seară în familie. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00 „Cu un pas înainte” 11.00, 13.05, 15.45 Teleshoping 11.15 „Din junglă în junglă” 13.20 „Indiana Jones: În căutarea arcei pierdute” 16.00 „Harry Poter şi prizonierul din Azkaban” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.45 Super Cupa României: Steaua-Oţelul 22.45 „Răzbunarea sacră”.

VĂ RECOMANDĂM! Luni 11.05 „Два билета на дневной сеанс”. Film (РТР„Планета”) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Свадебная вечеринка”. Film (СТС) Marţi 21.00 „Красавчик”. Film (ТНТ) 21.30 „Необыкнавенные приключения Адель”. Film (СТС) 22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 12.30 „Tsotsi”. Film (NIT) 21.00 „Временно беременна”. Film (ТНТ) 21.30 „Скалолаз”. Film (СТС) Joi 11.05 „Огарева, 6”. Film (РТР„Планета”) 12.30 „Русская игра”. Film (NIT). 21.00 „Дом вдребезги”. Film (ТНТ) Vineri 20.30 „Большой Стен”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) 22.50 „Курортный роман”. Film (NIT) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 19.00 „Силач Санта Клаус”. Film (СТС). 21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 20.00 „Бой с тенью-2. Реванш”. Film (ТНТ) 21.00 „Такси”. Film (СТС) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

Tînără, discretă, aştept sunetul dumneavoastră la numărul 0740876680. Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri. Tel.: 61470 Vînd casă în Zagarancea. Tel.: 068212158, 069507341 Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568 Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka). Toate comodităţile. Tel.: 34614, 069647097

O tînără de 23 de ani din Marea Britanie era atît de speriată de banane, încît a refuzat să le mănînce timp de 20 de ani. Ea suferă de bananofobie. Simpla prezenţă a fructelor în aceeaşi cameră îi producea greaţă. Teama ei devenise atît de mare, încît nu suporta să simtă mirosul unei banane. Acum, a reuşit, în sfîrşit, să cîştige lupta cu frica din copilărie. Vindecarea a fost posibilă cu ajutorul unui specialist în psihoterapie printr-o metodă numită programare neuro-lingvistică. (Jurnal.md)

Expresul de Ungheni Vineri, 8 iulie

Care este starea naţiunii, vorba scriitorului, la Ungheni?

Colegiul de Medicină Ungheni

Începînd cu anul 1987, pe 11 iulie, în întreaga lume se sărbătoreşte ziua mondială a populaţiei. Data nu a fost aleasă întîmplător. La 11 iulie 1987, populaţia lumii atinsese cifra de cinci miliarde de locuitori. Care este starea naţiunii, vorba scriitorului, la Ungheni? Răspunsul am încercat să-l aflăm de la şeful maternităţii, Veaceslav Groza, medic ginecolog-obstetrician. „Comparativ cu anii precedenţi, rata natalităţii este în uşoară scădere”, a menţionat dînsul. Dacă în prima jumătate a anului trecut s-au născut 598 de copii, în acest an, în aceeaşi perioadă, s-au născut 582. „Decizia de a naşte al doilea copil este rar luată de cuplurile tinere. Situaţia finan-

ciară este problema majoră”, a remarcat doctorul. „Cum tinerii preferă să plece peste hotare pentru un trai mai decent, stabilindu-se acolo cu traiul, la noi încep să predomine persoanele vîrstnice”, a mai spus dînsul. În prima jumătate a anului 2011, cea mai tînără mămică a avut vîrsta de 16 ani, iar cea mai în vîrstă - 40 de ani. În anii precedenţi, am avut mămici şi de 12 ani, şi de 47. „În principiu, pentru a concepe un co-

pil, nu este niciodată tîrziu, deoarece viitoarea mămică este pregătită din timp şi sarcina nu este atît de riscantă. Unica problemă ar putea fi rata mai înaltă a anomaliilor genetice la copil”, explică Veaceslav Groza. Cresc naşterile în afara maternităţii. În 2009 s-au înregistrat cinci asemenea naşteri, în 2010 au fost 13, iar în prima jumătate a acestui an s-au înregistrat deja 11 naşteri. „Ungheniul este printre lideri în ceea ce priveşte naşterile în afara maternităţii”, a accentuat medicul. Acestea se întîmplă mai des în rîndurile păturilor defavorizate, în zonele rurale, în special în satele mai îndepăr-

tate, cum ar fi, spre exemplu, zona Culei. Anual, în raionul Ungheni se nasc peste 1200 de copii, ceea ce ar însemna că zilnic se nasc în medie 3-4 copii. Potrivit medicului ginecolog, vîrsta biologică normală pentru prima naştere este de 18 ani, dar din punct de vedere social este de 20-25 de ani. „Femeile în ziua de azi sînt nişte fiinţe emancipate şi este bine ca, pentru început, să-şi facă o carieră, apoi să dea naştere unui copil”, a remarcat Veaceslav Groza. Statistica arată că procentajul este de 50 la 50 în ceea ce priveşte sexul copiilor nou-născuţi. Natalia Chiosa

Despre astm, boala care acaparează tot mai multe persoane Astmul este una din cauzele principale ale morbidităţii cronice din întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în lume există la ora actuală 300 milioane de persoane cu astm bronşic. În Republica Moldova ar fi peste 160 mii de astmatici (4% din populaţie). Este în creştere astmul bronşic şi la copii. În raionul Ungheni se află în evidenţă 218 persoane, o treime din acestea fiind copii între 2-18 ani. Astmul bronşic este o inflamaţie cronică a căilor respiratorii, condiţionată de sensibilitate sporită a bronhiilor faţă de diferiţi alergeni. Factorii cauzali ai astmului bronşic sînt: - Alergenii, cum ar fi: praful menajer, praful de bibliotecă, blana animalelor, penele de pasăre, insectele şi alergenii lor, polenul plantelor; alergeni alimentari, cum ar fi: laptele de vacă, mierea de albine, ouăle, peştele, coloranţii, conservanţii, ciocolata. - Medicamentele: aspirina, antibioticele. - Fumatul activ şi pasiv. - Nocivităţile casnice (detergenţii chimici, produsele cosmeti-

Acuzat de trafic de influenţă Un avocat din Ungheni a fost reţinut de ofiţerii anticorupţie, fiind bănuit de trafic de influenţă. Acesta ar fi extorcat 6 mii de lei de la un cetăţean, promiţîndu-i că va contribui la înce-

tarea urmării penale pornită împotriva lui pe faptul comiterii unui accident rutier. Potrivit denunţătorului, avocatul susţinea că „are influenţă asupra angajaţilor Comisariatu-

ce, materialele de construcţie). - Fumul, gazele de eşapament. - Condiţiile meteo (aerul rece, ceaţa, umiditatea înaltă). - Infecţiile virale bacteriene. - Efortul fizic. - Factorii de stres. Manifestările astmului bronşic: - Respiraţia şuierătoare; - Respiraţia dificilă, îngrelată în special expiraţia. Profilaxia astmului bronşic: - evitarea contactului cu alergenii; - excluderea obiceiurilor vicioase (fumatul, băuturile alcoolice, factorii profesionali dăunătorii, substanţele chimice, praful, gazele); - dieta hipoalergică, alimentaţia raţională a gravidelor şi mamelor care alăptează; - prevenirea infecţiilor respiratorii; - formarea monoclimatului igienic optim în locuinţă; - evitarea autotratamentului, în special cu antibiotice.

Anunţă admiterea pentru anul de studii 20112012 la specialitatea: Medicină generală, calificarea Asistent medical. Studiile se fac în baza studiilor gimnaziale – 5 ani, cu posibilitatea susţinerii bacalaureatului la finele anului III, şi în baza studiilor liceale, medii de culură generală – 3 ani. Studiile se efectuează în limba română cu finanţare bugetară sau prin contract. Elevii înmatriculaţi sînt asiguraţi cu cămin şi primesc bursă. Termenul depunerii actelor: 1-31 iulie 2011. Adresa: or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 73. Tel.: 0 (236)22108; Fax: 0 (236)24459; E-mail: colmedun@gmail.com

Colegiul Agroindustrial din Ungheni Anunţă admiterea pentru anul de studii 2011-2012 cu frecvenţă la zi pentru absolvenţii gimnaziilor, şcolilor de cultură generală, şcolilor profesionale (pe baza studiilor de 9 clase) la specialităţile: - Contabilitate - Merceologie - Mecanizarea agriculturii - Agronomie - Tehnologia prelucrării fructelor şi legumelor. Colegiul pregăteşte cu finanţare bugetară şi pe bază de contract. Termenul de studii – 4 ani (cu dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat la finele anului III de studii). Adresa: or. Ungheni, str. Decebal 38. Tel: 0(236)20057; Fax: 0 (236)20056 E-mail: colagroind@mtc-un.md.

Svetlana Şişcanu, medic alergolog la Spitalul raional Ungheni lui de poliţie şi ai Procuraturii Ungheni” şi că-i poate determina să ia o decizie favorabilă. Avocatul a fost reţinut acum cîteva zile în biroul său de serviciu. În momentul reţinerii, suma de 6000 de lei, marcată „mită CCCEC”, a fost depistată în

masa de lucru a dînsului. Cu două săptămîni în urmă, avocatul ar fi primit un avans în sumă de 850 de lei. Dacă va fi găsit vinovat, omul legii riscă pînă la 6 ani de închisoare sau o amendă în mărime de pînă la 60 de mii de lei. (HotNews.md)

Uniunea Conducătorilor Auto Ungheni, anunţă primirea la cursuri de şoferi categoriile ,,ABCDE” cu preţ redus: 600 lei - teoria, 65 lei - ora de conducere. Adresa: Ungheni, str. Decebal, 40 Tel. 2-57-84 Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Corei Svetlana Nicolae, domiciliată în satul Morenii Noi, raionul Ungheni în şedinţa judiciară fixată pentru data de 20.07.2011, ora 8.00, pe cauza civilă la cererea lui Carei Ghenadie Vladimir, privind desfacerea căsătoriei. Judecător, Vasile Lupu

Internet Adevărat Acum şi în oraşul TĂU! Fii parte a comunităţii StarNet! CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferă consultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate şi profesionalism. Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie, experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Tel.: 30222 www.starnet.md Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8

Vino în Scuarul din centrul oraşului şi vei avea Internet gratuit – zona Wi-Fi

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheni în format text, video, audio şi foto

FRAGMENTARIUM CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 11 – 17 iulie Berbec Un început de săptămînă promiţător, cu noi provocări în domeniul carierei. Toate proiectele vor fi finalizate în timp util, astrele fiind favorabile de asemenea şi călătoriilor în interes de afaceri. Taur O săptămînă mai bună decît cea precedentă. Calculaţi din fire, nu veţi întîmpina dificultăţi deosebite în rezolvarea problemelor financiare care, de altfel, nici nu sînt atît de mari pe cît par. Gemeni Săptămîna care vine va fi o încununare a efortului depus. Financiar, este o perioadă propice investiţiilor şi este bine să vă consiliaţi cu o persoană de încredere înainte de a acţiona. Rac O săptămînă plină de evenimente pozitive. Partenerul de viaţă vă pregăteşte o surpriză. O atenţie deosebită ar trebui să o acordaţi familiei, de care v-aţi cam îndepărtat în ultima perioadă. Leu Aveţi nevoie în această săptămînă mai mult ca oricînd de recunoaşterea şi aprecierea celor din jur, căci sînteţi predispuşi la depresii. Persoana iubită vă este alături oricît de dificili aţi fi. Fecioara În săptămîna care urmează, vă puteţi aştepta la mari probleme la serviciu. Astfel, nu trebuie sub nici o formă să lăsaţi problemele personale să vă afecteze munca. Perseveraţi. Balanţa În această săptămîna, cuvîntul de ordine poate fi oricare altul, mai puţin echilibrul. Din punct de vedere financiar, staţi foarte bine, tocmai de aceea vă puteţi permite orice vă doriţi. Scorpion O săptămînă favorabilă dezvoltării unor relaţii de parteneriat. Mai puţin bine este aspectat domeniul financiar. Partenerul de viaţă aşteaptă mai multă atenţie faţă de problemele de cuplu. Săgetător Vă daţi în sfîrşit silinţa, în această săptămînă, să vă faceţi datoria aşa cum trebuie, cu simţ de răspundere şi maturitate. Simţiţi nevoia acută de schimbare chiar şi în domeniul sentimental. Capricorn Aveţi mult de lucru. Nu vă interesează deocamdată nimic mai ales cînd vine vorba de concediu pentru că mai aveţi de acoperit unele datori. Aveţi parte de înţelegerea partenerului de viaţă. Vărsător Sînteţi predispuşi la accidentări uşoare, deci atenţie sporită! La serviciu vă veţi simţi coplesiţi de numeroasele sarcini ce vă sînt atribuite, dar pe care le veţi finaliza pe toate cu brio. Peşti Se prevede un început de săptămînă destul de relaxat din punct de vedere profesional. În dragoste e posibil să apară ceva discuţii legate de planul financiar. Atenţie sporită la sănătate.

Fotografia săptămînii

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Atunci cînd spălaţi perdelele, e bine să adăugaţi în sineală puţin lapte. Astfel, perdelele vor deveni ca noi.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine Floarea preferată: îmi plac foarte mult trandafirii şi crinii.

Se mîndreşte cu meseria pe care o are, se mîndreşte cu ceea ce ştie să facă. Ca orice medic, se simte bine atunci cînd îi redă sănătatea unui pacient. Fericirea lui este dublă, pentru că el ştie să dea un nou început de viaţă unui omuleţ mic. Pe 11 iulie, este marcată Ziua mondială a populaţiei, iar dînsul are o legătură directă cu soluţionarea problemei demografice. Ne-am gîndit că este persoana indicată de a fi, de data aceasta, oaspetele rubricii noastre.

Pasărea preferată: porumbelul, pentru că din copilărie îl asociez cu o pasăre gingaşă, care ştie să iubească. Scriitorii preferaţi: cîndva, eram acaparat de literatura fantastică, dar de la un timp încoace îmi place Ivan Turghenev, precum şi alţi scriitori străini. Eroul preferat: eroul din filmul “Gladiator”, Maximus, care a fost generalul lui Mark Antonio.

Contactat telefonic, a acceptat fără ezitare să răspundă la întrebările “Chestionarului...”.

VEACESLAV GROZA, BĂRBATUL CARE SE TEME DE INVIDIA OAMENILOR

Ocupaţia mea preferată: pentru unii ar putea fi o obligaţiune sau o deprindere, dar pentru mine principala ocupaţie, şi nu ştiu dacă este chiar o ocupaţie, sînt copiii mei. Mă strădui să dedic cît mai mult timp familiei.

Funcţia actuală: şeful maternităţii Ungheni.

Principalul meu defect: adesea las unele lucruri pentru a doua zi. Este adevărat că, pînă la urmă, le duc la bun sfîrşit pe toate.

Principala trăsătură a mea de caracter: perseverenţa.

Visul meu de fericire: îmi doresc foarte mult să-mi văd copiii realizaţi.

Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie bărbat din toate punctele de vedere.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: să rămîn singur.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: să fie feminină, să aibă sentimentul de mamă, să fie ocrotitoare a casei, gingaşă. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: capacitatea de a prieteni necondiţionat.

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea ce sînt. Ţara în care aş vrea să trăiesc: ţara în care trăiesc, deşi aici este greu de trăit. Culoarea preferată: roşie, negru, alb, verde. Mai puţin prefer culorile combinate.

Expres ortodox 11-17 iulie Luni Sf. Mc. Chir şi Ioan; Cuv. Serghie şi Gherman. Marţi Sf. Apostoli Petru şi Pavel. Miercuri Soborul Sf. Slăviţilor 12 Apostoli. Sf. Irh. Sofronie. Joi Sf. Mc. Cosma şi Damian, Doctori fără de arginţi; Sf. Anghelina. Vineri Aşezarea în raclă a Cinstitului Veşmînt al Maicii Domnului. Sf. Irh. Fotie, Iuvenalie; Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt. Sîmbătă Sf. Mc. Iachint; Sf. Irh. Filip, Vasile; Cuv. Anatolie. Duminică Duminica V. Sf. Irh. Andrei Criteanul; Cuv. Marta; Cuv. Andrei (Rubliov); Sf. Mc. Nicolae, Alexandra, Alexie, Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia.

Bancuri Un beţiv iese din bar, se împiedică de o piatră şi cade. Se ridică, însă iar cade. Supărat, spune: - Dacă ştiam că o să cad iar, nu mă mai ridicam! Un tip îşi revine dintr-o comă profundă de 7 luni. În tot acest timp, soţia lui a stat zilnic lîngă patul lui. La cîteva zile după ce şi-a revenit, îşi cheamă soţia: - Draga mea, ai fost alături de mine în toate nenorocirile prin care am trecut: cînd am fost concediat, m-ai sprijinit enorm; cînd afacerea mea a dat faliment, ai fost lîngă mine; cînd am fost împuşcat, ai stat alături de mine; cînd ne-am pierdut casa, ai fost tot lîngă mine; cînd sănătatea mea sa şubrezit, m-ai sprijinit permanent. Ştii ceva? - Ce să ştiu, dragul meu? întreabă ea zîmbitoare, în timp ce inima începe să îi bată mai repede. - Cred că îmi porţi ghinion!

La carte, moldoveni!

Un moldovean e condamnat la moarte prin electrocutare. Este aşezat pe scaunul electric şi întrebat care e ultima lui dorinţă. Moldoveanul răspunde: - Să mă ţineţi de mînă!

Eroina preferată: soţia mea. Eroii din viaţa reală: soţia mea şi mama. Băutura şi mîncarea preferată: apa, cînd sînt foarte însetat; laptele, ceaiul. Prefer mîncarea pe care o prepară soţia mea, dar şi mîncarea din peşte pe care o pregătesc eu personal duminica. Ce detest cel mai mult: invidia. Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: să fiu puţin mai perseverent. Cum aş vrea să mor: fericit şi împlinit. Starea de spirit actuală: puţin cam obosit după garda de noapte. Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: neatenţia pe care o manifestăm zi de zi faţă de alţii. Deviza mea: nu mă tem de lucruri noi, nici idei noi, dar mă tem de invidia oamenilor.

Interesele funcţionarilor de stat, scoase la vedere Acum câţiva ani, mai mulţi deputaţi şi miniştri din Lituania au demisionat sau au fost demişi, fiind acuzaţi de conflict de interese. În Polonia, demnitarii de stat sunt obligaţi prin lege să publice pe paginile web din Internet şi în Monitorul Oficial declaraţiile cu privire la conflictul de interese, în caz contrar riscând să fie amendaţi, demişi sau traşi la răspundere penală dacă se depistează că s-au aflat în conflict de interese la luarea deciziilor. Legislaţia României de asemenea prevede răspundere penală, civilă sau administrativă pentru astfel de încălcări. Şi în R. Moldova există o normă legislativă cu privire la conflictul de interese, adoptată la 15 februarie 2008, însă, potrivit experţilor, aceasta nu funcţionează, iar demnitarii nu se grăbesc să-şi facă publice interesele. Pentru a promova respectarea Legii nr.16-XVI privind declararea intereselor personale, Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie iniţiază campania media „Interese la vedere”. Astfel, API îşi propune să-i determine pe funcţionarii care cad sub incidenţa acestei legi să-şi declare interesele. La prima etapă a campaniei, se va monitoriza dacă funcţionarii de stat respectă prevederile legii şi au depus declaraţii privind interesele personale. Ulterior, API va verifica corectitudinea celor declarate de funcţionari. Rezultatele vor fi transmise mass-media şi vor fi publicate pe site-ul www.api.md API şi Alianţa Anticorupţie fac apel către cetăţenii care cunosc cazuri de conflict de interese cu implicarea funcţionarilor de stat să ne anunţe la numărul de telefon: 022/21-06-02 (persoană de contact: Diana Lungu). Şi “Expresul de Ungheni”, fiind membru API, va relata despre unele cazuri ce ţin de anumite interese.