Expresul de Ungheni NR 184

Pag. 2

Pag. 4

Bietul Prut, uitat de... autorităţi În urma analizei unor probe prelevate din Prut în zona oraşului Ungheni, în lunile iunie-iulie curent, s-a stabilit că există motive de îngrijorare. “Apa rîului Prut nu este prea curată”, ne-a spus Sergiu Malenda, medic igienist la Centrul sănătate publică.

Pag. 5

La un „Espresso de Ungheni” cu bateristul Peza Boutnari (Petru Butnaru)

Viaţa de lîngă noi Copiii Nadejdei: Ilie, Vasile, Ana, Maria

„Îmi doresc foarte mult ca Moldova, inclusiv Ungheniul, să se reabiliteze şi asta o poate face prin cultură”

Cîndva, Nadejda Motilică avea proprii săi copii: doi băieţi iubitori, care erau sprijinul şi speranţa ei la o bătrîneţe liniştită. Nu a fost să fie aşa.

Cei doi şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier.

Din păcate, muzica modernă nu este susţinută la noi, nu este înţeleasă. Am rămas în Germania anume pentru faptul că la noi arta modernă nu prea a fost acceptată.

Ziarul de care ai nevoie!

Ştiri expres

Expresul de Ungheni

ISSN 1857-422X

Vineri, 22 iulie 2011

Anul IV, nr. 29 (184)

„Allons enfants de la Patrie...”. Încă două obiecte reabilitate cu ajutorul francezilor Mare sărbătoare a fost la Valea Mare pe 15 iunie curent. Satul şi-a luat rămas bun de la cei pe care a dovedit să-i îndrăgească – un grup de tineri francezi, veniţi aici pentru a da o mînă de ajutor la reparaţia blocului alimentar al Gimnaziului „Andrei Chivriga” şi sălilor pentru o grupă de la grădiniţa din localitate.

După 20 de ani, acasă Cel mai rapid baterist din lume, cu 9 recorduri Guiness, Peza Boutnari alias Petru Butnaru, originar din oraşul Ungheni şi stabilit de 20 de ani cu traiul în Germania, va susţine un concert extraordinar în faţa unghenenilor. Evenimentul se va produce pe 30 iulie şi va fi o premieră nu doar pentru Ungheni, ci şi pentru Republica Moldova. Peza Boutnari va fi însoţit de trupa germană „Heaven 7”. „Ceea ce vrem să facem cu acest spectacol, e să demonstrăm că arta nu are frontiere”, a declarat dînsul. Cei cinci membri ai formaţiei Heaven 7 vor veni la Ungheni din cont propriu, doar ca să-şi susţină prietenul. Biletele pentru acest concert extraordinar au fost deja puse în vînzare şi pot fi procurate la casa de bilete a Palatului culturii din Ungheni.

Citiţi în pag. 4 un interviu cu Peza Boutnari.

Euroregiunea îşi consolidează infrastructura logistică De acum înainte, membrii Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru” – cele 20 de raioane din Republica Moldova, inclusiv Ungheniul, şi 2 judeţe din România – vor avea un nou instrument, mult mai modern, de comunicare. Astfel, toţi subiecţii vor fi asuguraţi cu calculatoare moderne, cu acces la internet, va fi creat un portal intern. Valoarea totală a proiectului respectiv este de 161705 euro, iar finanţarea, în proporţie de 89%, a fost obţinută de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun RomâniaUcraina-Republica Moldova 2007-2013. La 27 aprilie, Asociaţia „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” a contractat proiectul „Reţeaua de cooperare IT a Euroregiunii”, care are ca obiectiv consolidarea infrastructurii logistice a Euroregiunii pentru dezvoltarea capacităţilor de elaborare şi implementare a proiectelor transfrontaliere comune. Conferinţa de lansare va avea loc pe 25 iulie, la Iaşi. Implementarea proiectului este prevăzută pentru 14 luni.

GIZ alături de Colegiul Agroindustrial din Ungheni O iniţiativă a directorului Colegiului Agroindustrial, Victor Colin, plus o deschidere şi înţelegere deplină din partea lui Christoph Weber, şeful proiectului „Modernizarea sectorului agrar în Republica Moldova”, finanţat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), au făcut ca în instituţia ungheneană să apară două sere de mai mare frumuseţea, acestea avînd o suprafaţă totală de 216 metri pătraţi. „Este un caz unic pentru colegiile de profil din Republica Moldova”, a declarat Victor Colin. Dînsul a subliniat că ajutorul acordat de GIZ, în valoare de 17 mii de lei, a fost nu doar binevenit, ci şi a servit drept impuls pentru acţiuni ulterioare, menite să dezvolte spiritul de antreprenoriat al elevilor de aici. La ora actuală, Colegiul adună prima roadă de castraveţi şi roşii. Legumele sînt vîndute, iar banii obţinuţi sînt reinvestiţi în dezvoltarea şi întreţinerea serelor.

Un festival al cărţii şi lecturii la Ungheni

„Veţi rămîne în inimile noastre, iar numele voastre vor fi înscrise pe o placă ce o vom instala aici”, li s-a adresat oaspeţilor primarul Galina Varvariuc. Pentru al doilea an consecutiv, la Valea Mare vin şi muncesc tineri francezi. Vin, graţie insistenţei şi implicării AO „Degeţel”, condusă de omul de afaceri Philippe Shaudier, cetăţean de onoare al oraşului Ungheni. „Philippe Shaudier a adus la Ungheni nu doar bani, ci o schimbare de mentalitate. Prin implicarea şi entuziasmul dînsului i-a făcut pe moldoveni să fie mai harnici”, avea să remarce preşedintele în exerciţiu al raionului, Ion Harea, prezent şi dînsul la eveniment. „Proiectul realizat este atît în beneficiul comunei Valea Mare, cît şi al copiilor”, a subliniat Galina Gheorghiţă, şef adjunct al Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport, menţionînd, totodată, că a rămas plăcut surprinsă de ceea ce s-a făcut aici în doar

două săptămîni.

Dar s-au făcut multe, fiind reabilitate, în proporţie de 80%, două obiecte foarte necesare comunităţii. Au fost schimbate geamurile, uşile, sistemul electric, s-a zugrăvit, s-a vopsit. „Satul avea nevoie de aceste obiecte. Proiectele noastre au fost realizate excelent, cu zero greşeli”, a menţionat, vădit satisfăcut, Philippe Shaudier. Dînsul a dat asigurări că acestea vor fi duse la bun sfîrşit. E un angajament personal, a opinat omul de afaceri.

De notat că tot ceea ce s-a făcut la Valea Mare nu ar fi fost posibil fără Organizaţia franceză „Auteuil Internationale”, care este prezentă deja al patrulea an consecutiv în raionul Ungheni, venind aici, cu grupuri de tineri, în fiecare vară, pentru a contribui la reabilitarea unor obiecte importante din satele noastre.

Partea franceză îşi asumă şi toate cheltuilelile, care ajung la cifre cu cîte cinci zero-uri.

Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” a finalizat elaborarea programului Festivalului cărţii şi lecturii, care se va desfăşura la Ungheni, dar şi în întreaga republică, între 31 august şi 5 septembrie. „Ne propunem să organizăm o caravană a cărţii, la care vor participa scriitori de marcă din republică.

Vom merge prin sate, ca să ne întîlnim cu oamenii şi să-i facem să-şi amintească de adevăratele valori – cartea şi lectura. Vom organiza un concurs al desenelor, vom desemna cea mai „cititoare” familie. Va fi un program amplu”, a declarat Victoria Bernic, directoarea bibliotecii. Programul respectiv va fi plasat pe site-ul Bibliotecii naţionale, ca să servească drept model pentru toate instituţiile de gen din Republica Moldova.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2

Expresul de Ungheni Vineri, 22 iulie

Populaţia lumii se va confrunta cu o lipsă accentuată de alimente şi apă peste cîteva zeci de ani, atenţionează Organizaţia Naţiunilor Unite. Populaţia planetei va ajunge la şapte miliarde de oameni spre anul 2023. Această suprapopulare va afecta nivelul de trai al oamenilor, avînd în vedere că, în prezent, aproape un miliard de persoane suferă de foame pe mapamond. (Jurnal.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

Copiii noştri asupriţi, transformaţi în sclavi Era cîndva o frază devenită aproape clasică. Nu cred că exsita copil în şcoală să n-o fi scris sau să n-o fi analizat: “Primăvara tractoarele au ieşit în cîmp”.

“Ce au ieşit în cîmp?”, întreba profesoara. “Tractoarele”, răspundeau în glas copiii. “Ce au făcut tractoarele?”. “Au ieşit în cîmp”. Şi tot aşa, pînă se epuizau toate întrebările şi toate răspunsurile.

Mai exista o frază şi continuă să existe, dar pe care aproape nimeni n-o spune cu glas tare. Dimpotrivă, încearcă să n-o ia în seamă. “Vara ies copiii în cîmp”. Nu ies după floricele. Şi nici să se joace. Ies la muncă. O muncă, deseori, peste puterile lor. Dar ies. De secole. Cei care îi pun la muncă, de obicei părinţii sau agricultorii, au explicaţia lor: munca l-a creat pe om!

Cunosc multe persoane care au reuşit să ajungă undeva, sus, şi care îşi amintesc cu oroare de acele vremuri cînd părinţii îi trezeau cu noaptea în cap pentru a merge la prăşit sau la înşirat tutunul. Acum doi ani, maestrul Andrei Tamazlîcaru, conducătorul formaţiei “Tălăncuţa”, originar din satul Grăseni, spunea într-un interviu acordat “Expresului de Ungheni” că nu mai suportă mirosul de tutun. Nu-l suportă, pentru că ani în şir, copil fiind, a înşirat la tutun. Nu-s cele mai frumoase amintiri.

De ce atunci continuăm acea practică de secole? Sute de copii şi azi prăşesc cu noaptea în cap, în loc să meargă la pădure, să alerge, să se distreze, să-şi trăiască, aşa cum e şi firesc, copilăria. O fi avînd mult de lucru sărmanii părinţii, multe hectare de pămînt trebuie prăşite în satele noastre.

Dar oare trebuie asupriţi copiii?

Oare de ce, cum vine vara, toţi se fac a nu vedea în ce situaţie se află copiii. Se vorbeşte mult, de la toate tribunele şi la toate colţurile, că sute de copii se odihnesc în tabere. Hai să fim serioşi! Se odihnesc sute de copii, dar 10-12 zile. În rest?

La prăşit pe dealul mare. Inspecţia muncii nu-şi bate capul.

“Sîntem puţini şi nu reuşim peste tot”, este refrenul pe care-l auzim de ani buni. Cine bate alarma? Cei care mai cîştigă cîte un proiect şi sînt finanţaţi din fonduri străine. Cum se termină banii, se termină şi discuţiile la subiectul respectiv.

Autorităţile? Autorităţile nu au timp pentru această problemă. Nu vedeţi că nu pot să-şi împartă sferele de interese? Şi atunci, să rămînă copiii noştri sclavi, că le va prinde bine ulterior, cînd, imediat ce vor împlini 18 ani, vor pleca în ţări străine. La sclavie, dar una mai dulce. Cel puţin, vor fi mai aproape de civilizaţie şi un ban în plus vor avea în buzunar.

Oaspetele vesel

Deficit de oameni Miliarde – toţi cu nume O parte mică-n univers cît un atom Iar Diogene ziua printre lume Cu felinarul caută... un om.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Bietul Prut, uitat de... autorităţi Prutul este mai poluat decît Nistrul. Constatarea îi apaţine unui grup de experţi care, în perioada mai-iunie 2011, a efectuat o expediţie pe cele două rîuri. Apa nu este de cea mai bună calitate nici în sectorul Ungheni, susţin specialiştii autohtoni. În urma analizei unor probe prelevate din Prut în zona oraşului Ungheni, în lunile iunie-iulie curent, s-a stabilit că există motive de îngrijorare. “Apa rîului Prut nu este prea curată”, ne-a spus Sergiu Malenda, medic igienist la Centrul sănătate publică.

Nu au fost depistaţi bacilli de holeră sau stafilococi. În schimb, sînt prezenţi enterococii şi E-colii, care pot cauza infecţii serioase. Din acest motiv, pînă în prezent Centrul sănătate publică nu a autorizat locurile de scăldat în Prut.

Sergiu Malenda a subliniat totodată că unghenenii, chiar

dacă folosesc pentru consum apa din Prut, nu au motive de îngrijorare. “Apa,după tratare, nu prezintă pericol”, a explicat dînsul, menţionînd că la Ungheni se respectă toate tehnologiile de dezinfectare a apei din Prut. ”Avem probleme cu calitatea apei în rîurile Prut şi Nistru”, a recunoscut chiar recent, într-o conferinţă de presă, şi ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru.

Potrivit dînsului, o cauză ar fi poluările istorice, Republica Moldova fiind cea mai chimizată țară. Un alt factor ce a dus la poluarea apelor este lipsa

stațiilor de epurare, a unor bune practici în agricultură și amplasarea neautorizată a gunoiștilor. Gheorghe Șalaru a spus că soluționarea acestor probleme ține de activitatea administrațiilor publice locale.

Preşedintele în exerciţiu al raionului, Ion Harea, are o părere puţin diferită de cea a ministrului. „Atunci cînd e vorba despre rîul Prut, cred că e necesară o înţelegere interguvernamentală, e nevoie de un program naţional de redresare a situaţiei”, a subliniat dînsul.

După scoaterea sîrmei ghimpate de pe Prut, la începutul anului 2010, preşedintele raionului Ungheni a făcut numeroase adresări către Ministerul Mediului, către Guvern, solicitînd elaborarea unui program clar: ce facem mai

departe cu rîul Prut, cu teritoriile riverane? „Am primit răspunsuri oficiale, care, de fapt, nu spuneau nimic”, a remarcat Ion Harea, după care a continuat: „Sînt numeroşi agenţi economici gata să investească în această zonă. Am găsit şi potenţiali investitori interesaţi de curăţirea albiei rîului Prut”.

E nevoie doar de implicarea autorităţilor centrale. Prutul este, totuşi, un rîu de frontieră.

Ceea ce s-a reuşit, deocamdată, a fost înaintarea în cadrul Euroregiunii „Siret-PrutNistru”, de către autorităţile unghenene, a unei idei de proiect privind curăţirea albiei rîului Prut. Au avut loc, în acest sens, şi consultări publice. Deocamdată, doar atît.

Lucia Bacalu

REVENIREA ACASĂ

Poet în chirurgie, iar în literatură – chirurg A venit la întîlnirea cu cititorii ungheneni direct din sala de operaţie. De 35 de ani, este medic-chirurg la spitalul din Criuleni. De mai bine de 20 de ani scrie, reuşind să editeze cîteva volume de proză şi poezie.

Chiar dacă nu este membru al Uniunii scriitorilor, confraţii săi de condei dau cele mai înalte aprecieri lucrărilor sale.

Este vorba de Vladimir Halipli, originar din satul Floriţoaia Nouă. „Eu sînt poet în chirurgie, iar în literatură sînt chirurg”, a remarcat dînsul la întîlnirea cu publicul unghenean, organizată pe 15 iulie la Biblioteca „Dimitrie Cantemir” din Ungheni. Această întîlnire a fost prilejuită de lansarea cărţii sale „Raiul suferinţelor iubirii”. „Este o carte, la care poţi să revii mereu şi să descoperi, de fiecare dată, ceva nou. Doar dintr-o mare dragoste poţi scrie asemenea lucrări”, avea să remarce Larisa Ungureanu, doctor în arte teatrale, prezentă şi ea la eveniment.

Autorul cărţii a menţionat, la rîndul său, că „dacă nu cunoşti viaţa în ansamblu, nu ai ce scrie”. Iar el a cunoscut-o cu

vîrf şi îndesat. A fost cel de-al 11-lea copil în familie. Unicul întreţinător al familiei era tata, care avea un salariu lunar de...

50 de ruble. „Ne-a crescut pe toţi, aveam vacă, oi. Acum s-a schimbat ceva, din moment ce banul a pus stăpînire pe imaginaţia noastră în detrimentul instinctelor şi al raţiunii. Mamele îşi abandonează copiii la o vîrstă fragedă, iar copiii îşi abandonează prin aziluri părinţii în ultimii lor ani de viaţă. E cea mai mare tragedie a societăţii în care trăim”, spunea Vladimir Halipli într-un interviu acordat ziarului „Jurnal de Chişinău” cu cîteva luni în urmă.

A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Chişinău. După ce a devenit chirurg, a decis să-şi continue stu-

diile. De data aceasta, la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. În 1993, a publicat cartea de poezii „Marele Rob”, fiind îndrumat de regretatul scriitor Gheorghe Vodă. În ultimii ani, publică două romane: „Apostolul iubirii” şi „Raiul suferinţelor iubirii”. Ambele pot fi găsite în bibliotecile din Ungheni.

La întîlnirea din 15 iulie, printre potenţialii săi cititori s-a regăsit şi preşedintele în exerciţiu al raionului, Ion Harea.

Dînsul a menţionat că i-a cu-

noscut foarte bine pe părinţii autorului, oameni harnici şi cumsecade, că a jucat chiar şi la nunta lui Vladimir Halipli şi că e bucuros să fie prezent la un asemenea eveniment.

Victoria Bernic, directoarea bibliotecii, i-a îndemnat pe cei prezenţi să nu rateze ocazia să dialogheze cu autorul, căci numai astfel vor putea fi mai aproape de cartea sa. A urmat o sesiune de autografe, iar prima carte cu autograf i-a fost înmînată preşedintelui raionului.

Ina Landa

Toţi copiii au dreptul la dezvoltare Cîndva, Vadim Tîrsînă, liderul grupului „Optimist” şi coordonatorul proiectului „Toţi copiii au dreptul la dezvoltare”, a venit la Centrul de servicii comunitare pentru copiii în situaţii de risc „Casa pentru Toţi” din Ungheni în scaun cu rotile. Acum merge pe picioarele proprii.

El susţine că i-a fost foarte greu de mic. A mers la şcoală abia la 10 ani. A pierdut cîţiva ani, dar acum este mîndru de rezultatele sale. Proiectul pe care-l implementează împreună cu colegii săi, fiind susţinut şi de Fundaţia Comunitară din Ungheni, va contribui la faptul că mulţi copii cu deficiențe nu vor mai avea de

suferit şi nu vor mai fi izolaţi de ceilalţi, doar pentru că sînt puţin mai diferiţi. „Toţi copiii au dreptul la dezvoltare”, spune dînsul. „Este foarte important că membrii grupului de iniţiativă sînt tineri beneficiari ai Centrului „Casa pentru Toţi”, cu anumite probleme de sănătate. Astfel, ei cunosc mai bi-

ne situaţia şi ştiu cum trebuie să acţioneze pentru a preveni anumite dificultăţi prin care au trecut şi ei”, a remarcat primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, prezent la lansarea proiectului, pe 14 iulie.

De altfel, anume de aici a venit şi ideea implementării unui astfel de proiect: pentru a preveni unele situaţii de risc şi de a interveni în timp util în viaţa copilului de la 0 la 3 ani. „Cu cît mai repede este identificată problema copilului, cu atît mai uşor acesta poate fi pregătit pentru integrarea în şcoală şi în viaţa socială”, a ac-

centuat Maria Calchei, directoarea Centrului „Casa pentru Toţi”. „Totodată, vom preveni intrarea familiei în dificultate”, a mai adăugat dînsa.

Potrivit Mariei Calchei, valoarea totală a proiectului este de 24400 lei, 10 mii fiind alocate de Fundaţia Comunitară.

Proiectul prevede, printre altele, organizarea de seminare şi traininguri cu părinţii, cu medicii de familie, cu educatorii, confecţionarea unor jucării senzoriale pentru copiii mici cu nevoi speciale, amenajarea unei săli speciale pentru aceştia. (N. Ch.)

În 20 de ani de independenţă, peste 12 mii de persoane au renunţat la cetăţenia moldovenească.

Alţi 16 mii de moldoveni au obţinut şi cetăţenia română. 3200 de moldoveni se numesc acum ucraineni. 1500 – germani, aproape 1000 – ruşi, peste 700 – belaruşi, 130 - cehi.

Alţi 200 de mii de moldoveni au depus actele pentru cetăţenia română. (Publika.md)

CALEA SPRE INDEPENDENŢĂ

A pus un fir de nisip la temeila istoriei Moldovei.

De atunci trăieşte şi gîndeşte altfel Avea aproape 18 ani, cînd s-a înrolat în primele rînduri ale mișcării de renaștere naţională. Este vorba despre Violeta Petre, în prezent directoarea Centrului de Resurse și Atragere a Investiţiilor din cadrul Consiliului raional Ungheni.

Era la început de cale. Studia, în limba rusă, la Institutul politehnic, actualmente Universitatea Tehnică din Moldova, la facultatea de economie.

La Chişinău începuse mişcarea de renaştere naţională. Nu a putut să stea într-o parte.

Mergea, împreună cu alţi colegi, la Teatrul de vară, unde se aduna cenaclul „Alexei Mateevici”. Chiar dacă în jur mişunau agenţi ai securităţii, se urcau pe un gard înalt din piatră şi cîntau cîntece patriotice. Învăţase repede şi „Cînd a fost să moară Ştefan”, şi „Limba noastră-i o comoară”, cîntece interzise pe atunci. Era şi acesta un act de eroism. „Nu aş fi putut sta deoparte niciodată. Acum ştiu că am pus şi eu o pietricică sau un fir de nisip la temelia istoriei ţării noastre”, spune cu mîndrie Violeta Petre. Crede că anume acele evenimente au fă-

cut-o să-şi schimbe opţiunile. În sufletul ei se declanşase o luptă interioară, nu-şi mai dorea să studieze în limba rusă. În următorul an era deja studentă la Facultatea de filologie română. „Am înţeles că aici se vorbeşte pur româneşte şi aici mă simţeam în apele mele”, accentuează dînsa. Era însetată de limba română.

Mergea la rudele din România şi aducea cărţi în română. Îi plăcea să citească despre toate şi despre toţi doar în română. A învăţat poezia lui George Coşbuc „Decebal către popor” şi o recita la toate cenaclurile. În scurt timp, se formase şi la Ungheni un cenaclu similar celui din Chişinău - „Mihai Eminescu”. „Aşa am făcut primii paşi spre renaşterea naţională: recitînd poezii şi cîntînd cîntece patriotice”, face o remarcă Violeta Petre.

Îşi aminteşte aevea ziua de 27 august 1991. După ce au votat Declaraţia cu privire la Independenţă, parlamentarii au ieşit în faţa poporului. „Eram foarte fericiţi, plîngeam de bucurie, ne îmbrăţişăm cu toţii, cunoscuţi şi necunoscuţi.

Marea Adunare Naţională a fost o biruinţă”, spune Violeta Petre.

Nu s-a oprit aici. S-a oferit voluntar pentru a-i învăţa „limba moldovenească cu grafie latină” pe colegii săi, vorbitori de limba rusă de la grădiniţa în care lucra. „Multe din acţiunile de atunci i-ar putea părea acum cuiva naive. Cu 20 de ani în urmă însă era un act de eroism. Mi-aş fi dorit mult ca ceea ce am obţinut atunci să fi avut continuitate”, spune dînsa.

Acele vremuri au fost pline de entuziasm, cu o doză de primejdie, dar şi de aventură. „Tot timpul am fost în centrul evenimentelor. Poate de aceea acum mă cuprinde nostalgia”, a recunoscut Violeta Petre.

Se simte mîndră că a fost nu doar martor, ci şi făuritor de is-

torie. Peste ani, va avea ce povesti copiilor şi nepoţilor săi. „În principiu, tot ce ne-am propus atunci am reuşit. Independenţa a fost obţinută”, afirmă dînsa. Acum, pentru a merge mai departe, trebuie găsite alte căi, ca ţara să se modernizeze. Unde mai pui că deja există şi o vastă experienţă şi... minte. „E timpul să ne modernizăm, să ne adaptăm la noile realităţi. Cred că noua conducere poate s-o facă.

Eu văd că o face deja”, a menţionat Voleta Petre, după care a concluzionat: „A fost o experienţă bună, m-am învăţat să trăiesc şi să gîndesc altfel”.

Natalia Chiosa

Obiceiurile şi tradiţiile populare la ele acasă Duminica trecută, pe 17 iulie, a fost dat startul celei de-a doua ediţii a festivalului-concurs folcloric al obiceiurilor și tradiţiilor străbune „Din moși-strămoși”. Evenimentul s-a produs în casa de cultură din Ţîghira, unde s-a desfășurat prima etapă zonală a acestui festival. În pofida caniculei, sala căminului cultural a fost arhiplină. Oamenii, doriţi de asemenea evenimente, au rezistat stoic pînă la final. „Am venit şi eu să-mi mai aduc aminte de tinereţe, că aici am lucrat ani buni, de la începuturi pînă mai anţărţ. Nu pot sta acasă cînd ştiu că aşa petreceri frumoase au loc”, avea să recunoască o bătrînică de 85 de ani, Ludmila Burunciuc, cea mai în vîrstă spectatoare din acea zi.

Colectivele participante la festival au venit în faţa spectatorilor cu ce au avut mai bun. Gazdele au prezentat obiceiul de la naştere pînă la moarte, căminul cultural din Grăseni - obiceiul

de petrecere a flăcăului în armată, iar căminul cultural din Hristoforovca – „Luarea miresei”.

Formaţia „Ilincuţele” din Chirileni i-a delectat pe cei prezenţi cu frumoasele tradiţii de Sf. Andrei. Surpriza festivalului a fost formaţia folclorică „Tudoriţele” din Todireşti, care, în calitatea sa de invitat special, a prezentat un spectacol de zile mari, numit „În ograda nunului”.

A fost organizată şi o expoziţie a meşterilor populari, care au demonstrat încă o dată că talentele nu au secat la ţară. „S-a depus o muncă enormă. Sîntem mulţumiţi că totul ne-a reuşit, a fost frumos, interesant”, a menţionat, la final,

moderatoarea festivalului, Eugenia Gherman. Maria Bolotovici, preşedintele juriului, a recunoscut că a fost un examen greu pentru membrii juriului. În cele din urmă, învingători au fost declaraţi artiştii amatori de la Ţîghira şi Chirileni. A fost menţionat şi un număr artistic al colectivului căminului cultural din Grăseni. Cele mai frumoa-

se şi interesante expoziţii au fost recunoscute cele din Ţîghira, Coşeni şi Negurenii Vechi.

Vor urma alte trei etape zonale. Marea finală, la care vor fi prezenţi cei mai buni dintre cei buni, va avea loc pe 20 noiembrie, la Casa Raională de Cultură din Pîrliţa, organizatorul principal al festivalului.

Ina Landa

La scăldat ... pînă la malul celălalt O nouă tendinţă de încălcare a legislaţiei în domeniul de frontieră În perioada estivală, angajaţii Serviciului Grăniceri au înregistrat o creştere semnificativă a cazurilor de încălcare a legislaţiei în domeniul de frontieră. Localnicii, în special tinerii, intră ilegal în zona de frontieră pentru a se odihni şi a se scălda în rîul Prut. Pe lîngă faptul că mulţi dintre ei nu respectă normele ecologice şi de conduită, făcînd abuz de băuturi spirtoase, aceştia înoată cu in-

tenţia de a ajunge pe malul statului vecin, astfel supunîndu-şi viaţa unor riscuri majore şi încălcînd frontiera de stat.

De la începutul lunii iulie pînă în prezent, grănicerii au depistat şi au reţinut 16 persoane, cu vîrsta medie de 21 ani, care n-au ţinut cont de prevederile normelor legale ce vizează intrarea, şederea temporară şi circulaţia persoanelor şi

mijloacelor de transport în zona de frontieră. În pofida faptului că, la iniţiativa Serviciului Grăniceri, a fost lansată o amplă campanie de informare a locuitorilor din preajma rîului Prut despre modul de conduită în zona de frontieră, îndeosebi după înlăturarea sîrmei ghimpate, spre regret, tot mai des sînt înregistrate cazuri de încălcare a legislaţiei privind frontiera de stat.

În această ordine de idei, Serviciul Grăniceri face un apel către toţi locuitorii satelor de frontieră, solicitîndu-le să respecte regulile existente pentru a avea acces legal în zona de frontieră. Atunci cînd vă aflaţi la odihnă pe malul rîului Prut, adoptaţi un comportament decent, pentru a nu crea divergenţe în raport cu reprezentanţii Serviciului Grăniceri.

Expresul de Ungheni Vineri, 22 iulie

3

P Știri din Primăria Ungheni La sfîrşit de toamnă, o nouă grădiniţă

Deschiderea grădiniţei de pe strada Porumbescu se amînă. Nu va mai avea loc pe 1 septembrie, ci pe 1 noiembrie. Lucrările de reparaţie sînt deja pe sfîrşite. “Au mai rămas puţine de făcut, însă cea mai mare problemă cu care ne confruntăm la moment este lipsa mobilierului”, a subliniat directoarea Emilia Cucuruzac, numită în această funcţie la 18 aprilie curent. Deocamdată, e mai mult şefă de şantier decît manager. “Un director de grădiniţă trebuie să cunoască nu doar domeniul educaţional, ci şi altele, căci într-o asemenea instituţie este mereu ceva de reparat, ceva de obţinut”, a remarcat dînsa.

De notat că pentru achiziţionarea mobilierului respectiv este nevoie de o sumă impunătoare, peste 1 milion de lei.

La ora actuală, se munceşte intens pentru a identifica sursele de finanţare. „Domnul primar Alexandru Ambros s-a implicat activ în rezolvarea problemei. Sperăm să reuşim”, a spus Emilia Cucuruzac. Între timp, se lucrează şi la definitivarea statutului unei asociaţii obşteşti ce va activa pe lîngă grădiniţă. Astfel, posibilitatea de a elabora proiecte şi a obţine finanţări va fi mult mai mare.

Grădiniţa este prevăzută pentru 320 de copii. Şi primăria, şi conducerea instituţiei dau asigurări că va fi una model nu doar pentru oraşul Ungheni, ci şi – de ce nu? – pentru Republica Moldova.

Reamintim că anterior, în utlimul deceniu, în edificiul respectiv a activat şcoala primară “Spiridon Vangheli”. Pentru că numărul preşcolarilor a crescut, iar grădiniţele existente erau supraaglomerate, s-a decis să se revină la genul de activitate iniţial, adică edificiul respectiv să fie folosit, ca la începuturi, pentru grădiniţă.

Graţie unor proiecte importante, care au adus după sine finanţări de peste 2 milioane de euro, edificiul a cunoscut o reparaţie capitală, rămînînd intacţi doar pereţii.

Peste cîteva luni, aici se vor auzi din nou glasuri de copii.

“Ne dorim cu tot dinadinsul să organizăm o deschidere a grădiniţei ca de zile mari”, a subliniat Emilia Cucuruzac.

Un intevriu cu directoarea grădiniţei citiţi în numărul următor al rubricii. Cine va lucra în noua instituţie, care va fi modalitatea de selectare a cadrelor, dar şi de înscriere a copiilor, ce noutăţi va aduce grădiniţa? La toate aceste întrebări veţi găsi răspunsul în interviul respectiv.

DISPOZIŢIE nr. 107-02/1-06 din 19.07.2011 Cu privire la convocarea Consiliului Orăşenesc În temeiul art. 16 alin.(2-3) al Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, DISPUN: Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă extaordinară, pe data de 26.07.2011, la orele 15:00, în sala de şedinţe a Primăriei or. Ungheni, cu următoarea ordine de zi: 1. Cu privire la demisia din funcţia viceprimari.

Informează: Alexandru Ambros, primar.

2. Cu privire la instituirea funcţiei de viceprimar al oraşului Ungheni şi stabilirea numărului de viceprimari.

Informează: Alexandru Ambros, primar.

3. Cu privire la alegerea viceprimarilor oraşului Ungheni.

Informează: Alexandru Ambros, primar.

4. Cu privire la constituirea comisiilor consultative de specialitate pentru diferite domenii de activitate.

Informează: Tudor Gavriliuc, secretarul Consiliului Orăşenesc.

5. Cu privire la desemnarea reprezentantului Consiliului Orăşenesc Ungheni în instanţele de judecată.

Informează: Tudor Gavriliuc, secretarul Consiliului Orăşenesc.

Primar, Alexandru AMBROS

4

Expresul de Ungheni Vineri, 22 iulie

În prima jumătate a anului curent, producţia globală agricolă s-a majorat cu 3,9% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Creşterea a fost determinată în principal de majorarea producţiei animaliere cu 4,2%. Producţia de carne a crescut cu 8,7%. Cea mai mare majorare a fost înregistrată în cazul creşterii porcinelor. Pe de altă parte, efectivul mediu de bovine s-a redus cu 7%. (eco.md)

LA UN „ESPRESSO DE UNGHENI” CU BATERISTUL PEZA BOUTNARI (PETRU BUTNARU)

Poveştile „Îmi doresc foarte mult ca Moldova, inclusiv Ungheniul, Lidiei Bobână să se reabiliteze şi asta o poate face prin cultură” au ajuns acasă Pe 14 iunie, ziarista Lidia Bobână, îndrăgită de foarte multă lume pentru poveştile sale de viaţă, a ajus la Ungheni. A venit acasă, avea să spună. „La 12 kilometri de Ungheni este situat satul în care m-am născut, Unţeşti. Am emoţii deosebite”, a recunoscut dînsa.

În anul 2004, a stabilit 9 (nouă!) recorduri Guiness la instrumentele de percuţie, efectuînd cîte 15 bătăi la tobe într-o secundă, în diferite stiluri. Nimeni, de atunci, nu l-a întrecut. Are o tehnică unicală şi este cel mai rapid baterist din lume.

S-a născut la Ungheni, pe 10 iulie 1958. De 20 de ani este stabilit în Germania, în oraşul Hamburg. Deşi a fost nevoit să renunţe la cetăţenia Republicii Moldova, în favoarea celei germane, inima îi bate pentru Moldova.

Comunicativ, cu o energie debordantă, dintr-odată a tăcut, atunci cînd l-am întrebat: „Ce vă aduce aici, la Ungheni?

Ce vă face să reveniţi?”. A lăsat capul în jos, iar ochii i s-au umplut de lacrimi. S-a lăsat o linişte care spunea mult mai mult decît toate vorbele pe care le-a rostit pînă atunci. „Nu ştiu... Mă atrage. Este inexplicabil”, a spus într-un tîrziu. percuţie, la tobe? Or, multă lume le percepe ca pe ceva foarte gălăgios.

Majoritatea simt în percuţie ritmul. Eu simt melodia. Acordez tobele astfel, ca sunetele să devină melodice. Cei ce spun: „Zgomotul acesta mă înnebuneşte” nu au dreptate.

Zgomot fac copiii la patru-şase ani.

Dacă pot să numere pînă la patru, deja se poate face creaţie cu ei.

Lidia Bobînă s-a aflat la Ungheni, cu ocazia lansării primei sale cărţi, „Poveşti adevărate”. Deşi este bolnavă, dînsa a suportat cu stoicism canicula, acordînd autografe tuturor celor ce s-au apropiat de cortul „Jurnal de Chişinău”, instalat în faţa sediului Centrului de Poştă. „Am vîndut azi cîteva cărţi locuitorilor satelor Cetireni, Unţeşti, Floriţoaia. Parcă mi-ar fi fost neamuri, atît îmi sînt de aproape de inimă oamenii aceştia”, ni s-a destăinuit, după care a continuat: „M-au convins colegii de la „Jurnal” să-i însoţesc şi am făcut-o pentru ei, pentru simpatia pe care le-o port şi, mai ales, din dorinţa să mai revăd o dată locurile unde am fost pe cînd lucram reporter la „Radio Moldova”, să mă întîlnesc cu oameni pe care i-am cunoscut odată, care s-au schimbat şi ei între timp, m-am schimbat şi eu”.

Locaţia nu a fost aleasă întîmplător.

Atunci cînd cineva lansează o carte, de obicei vine la bibliotecă. Lidia Bobână, împreună cu colegii ei, au venit în faţa poştei. „Ne-am gîndit că la bibliotecă vor veni oamenii organizat. Aşa se întîmplă de obicei. Eu am vrut să-mi cunosc cititorul la faţă”, a explicat dînsa.

L-a cunoscut, deşi prea puţini au venit. Cei ce s-au apropiat de cort şi au cumpărat cartea Lidiei Bobână, cu doar 29 de lei, au menţionat că au avut norocul să treacă pe alături şi au fost curioşi să vadă ce se întîmplă. Nu au regretat, căci s-au ales cu o carte şi un autograf de la Lidia Bobână.

Directoarea Bibliotecii „Dimitrie Cantemir” din Ungheni, Victoria Bernic, a avut grijă ca această carte să ajungă în toate bibliotecile raionului, mai ales că autoarea îşi trage rădăcinile de aici. „Expresul” a invitat-o pe Lidia Bobână la un „Espresso de Ungheni” şi a aflat ce părere avea despre poveştile ei tatăl său, scriitorul Vasile Vasilache, ce amintiri o leagă de satul natal, cine îi este cel mai fidel cititor.

Citiţi în numărul următor „La un „Espresso de Ungheni” cu Lidia Bobână”.

Aveţi o relaţie specială cu muzica. Cînd a început această relaţie şi cum?

Muzica modernă m-a atras din copilărie. Aveam un tranzistor „Alpinist” şi stăteam cu urechea pe el toată ziua. Spre norocul nostru, aici, la Ungheni, recepţionam Radio Iaşi.

Astfel, eram la curent cu toate noutăţile muzicale de peste Prut. „Formaţia Fără Nume” (FFN), „Roşu şi Negru”, „Phoenix” – erau adevărate comori de care încercam să ne apropiem. Iată de aici a pornit dragostea pentru muzică. În Moldova era Mihai Dolgan, un adevărat model pentru mine. Muzica pe care o crea dînsul era unicală în toată uniunea sovietică. El a făcut istorie. Formaţia „Noroc” pe care o conducea a fost pentru Moldova ca şi „Beatles” pentru Europa. Mihai Dolgan a injectat în noi, nişte copii de 12-13 ani, „virusul” muzicii veritabile, al muzicii moderne, care nu era dezvolată pe atunci în Moldova.

Cum aţi început dumneavoastră?

Cariera mea a început la 12 ani.

Ne-am adunat o gaşcă de băieţi – Ilia Grinberg, Vladimir Corj, Alexandru Fili, eu şi Vladimir Cojocaru. Cel care ne-a susţinut şi ne-a îndrumat a fost regretatul Mihail Munteanu de la clubul din Dănuţeni. La 12-13 ani făceam deja spectacole.

Fără şcoală de muzică?

Fără şcoală de muzică, fără nimic.

Dacă nu greşesc, doar Ilia Grinberg făcea pianul la şcoala de muzică.

Noi, ceilalţi, eram autodidacţi.

Ce v-a atras la instrumentele de

Să revenim la cariera dumneavoastră.

Am „activat” în casa de cultură veche. Îmi amintesc de acei minunaţi lucrători de cultură: Bucica, Gheorghe Sasu, Gheorghe Bodolica... Sînt oamenii care au făcut creaţie adevărată. Să ştiţi că tradiţiile culturale aici, la Ungheni, sînt bogate şi foarte vechi. În anul 1978, am trecut la clubul feroviar, fiind invitaţi de Eduard Teber, în prezent stabilit în SUA. A fost o perioadă extraordinară, cînd ne-am format ca adevăraţi muzicanţi.

Cînd a apărut „Panorama”, acea formaţie care a făcut faimă Ungheniului şi a impresionat toată lumea muzicală din Republica Moldova?

Mai tîrziu. De altfel, toţi cei ce au stat la temelia acelei formaţii au emigrat ulterior. Dumitru Miler are o orchestră de 60 de oameni în Israel. Avem un proiect cu el împreună. Ilia Grinberg este managerul colectivului, el îmi organizează ore de master-class la percuţie.

Cum aţi ajuns dumneavoastră în Germania?

E o poveste mai lungă. În 1988, m-a invitat Iurie Sadovnic în formaţia sa, „Legenda”. Acolo am lucrat pînă în 1991, cînd am fost invitat în formaţia „Modest”, pe atunci „Stupeni”, un colectiv celebru, o legendă a rock-ului din Rusia. În următorul an, 1992, am plecat în Germania cu un contract. Timp de trei ani, am prezentat concerte în toate oraşele germane. Şi aţi rămas acolo.

Da, acolo am rămas. Am eşuat în viaţa de familie. Am divorţat. Soţia a decedat ulterior într-un accident rutier la Moscova. Asta a fost. M-am stabilit în Hambrug, un oraş cu o populaţie de circa 2 milioane şi acum sînt profesor la patru instituţii de învăţămînt.

Cum vă simţiţi acolo? Totuşi, e vorba de o altă cultură, diferită de a ţărilor de origine latină.

Nu e uşor să fii acceptat ca unul de-al lor. Ba chiar e foarte greu. Pe mine m-a salvat muzica. La douătrei luini după ce am venit în Hamburg, aveam deja patru elevi. Nu cunoşteam atunci limba germană.

Scriam doar notele şi am învăţat să număr: eins, zwei, drei, vier (unu, doi, trei, patru), am învăţat: links (stînga), rechts (dreapta), von anfang an (de la început). Adică, acele cuvinte de care aveam nevoie în activitatea mea.

ce Alexandru Mostovoi, Ion Lincovschi, Nicolae Arseni. Din păcate, muzica modernă nu este susţinută la noi, nu este înţeleasă. Noi nu avem o cultură muzicală, nu avem idee ce înseamnă arta tobelor. Apropo, am început să scriu acum o carte despre arta percuţiei. Am rămas în Germania anume pentru faptul că la noi arta modernă, muzica, pictura modernă nu prea a fost acceptată. Se acordă o atenţie sporită folclorului, tradiţiilor populare. E foarte bine. Dar să nu uităm că mai există şi altceva ce ar putea să ne facă mult mai cunoscuţi.

Acum, bănuiesc, vorbiţi fluent limba germană.

Da. E a treia limbă pe care o cunosc bine, după limba mea maternă, româna, şi limba rusă.

Să vorbim despre recordurile dumneavoastră.

O-o-o-o. Am stabilit acele recorduri în 2004. Urmărind ce fac alţi confraţi de-ai mei, am ajuns la concluzia că s-ar putea să fiu cel mai rapid în a bate tobele. Am studiat tehnicile tuturor vedetelor din acest domeniu. Ştiu cum şi ce cîntă fiecare. Am studiat tehnica fiecărui artist.

M-am gîndit: de ce să nu am şi eu tehnica mea? Astfel, am creat o tehnică a mea de percuţie, care mi-a şi permis să stabilesc recordurile respective. Acum, vreau să-mi depăşesc propriile recorduri. Cred că pot executa deja 16-17 bătăi pe secundă.

Voi încerca în curînd.

De 20 de ani sînteţi plecat şi, totuşi, reveniţi foarte des la baştină.

Cum vi se pare Ungheniul de azi?

Mă bucură faptul că aici mai există oameni care pot să aprecieze arta. Şi să dea o mînă de ajutor. Dar trebuie de muncit încă. Generaţia mea acum e în primele rînduri. Îmi pare bine că mai am la Ungheni foarte multe cunoştinţe, colegi, cu care ne întîlnim ca fraţii. Am discutat cu Alexandru Ambros, actualul primar al oraşului. Mi-a spus că era, pe vremuri, un fan de-al meu, că venea şi ne admira la concertele noastre, organizate la clubul feroviarilor. I-am zis: „Domnule primar, susţineţi cultura, arta. Dacă nu o veţi susţine acum, se va forma o gaură, pe care ulterior va fi foarte greu s-o astupaţi”. Ca în orice alt domeniu, şi în muzică există un ciclu: copiii talentaţi se nasc o dată la 15 ani. Aşa e natura. Dacă am pierdut această perioadă, e greu s-o recuperăm.

Consideraţi că arta şi cultura ar putea să ne scoată în lume?

Indiscutabil, numai arta şi cultura. Republica Moldova este foarte puţin cunoscută în Occident. Foarte des sînt întrebat: de unde eşti? Cînd le spun de Moldova, imediat vine urmăroarea întrebare: unde se află? Îmi doresc foarte mult ca Moldova, inclusiv Ungheniul, să se reabiliteze şi asta o poate face prin cultură. Avem un potenţial extraordinar. Nici nu vă imaginaţi. Uitaţi-vă ce face Pavel Căpăţină de la şcoala de muzică, ce fa-

Să înţeleg că nimeni nu a reuşit să bată recordurile stabilite de dumneavoastră pînă acum?

Nu. Nici nu a îndrăznit. Fără tehnica pe care o am eu, nu are rost nici să încerci. Cred că ar putea să mă bată, peste vreo 5-6 ani, elevii mei din Germania.

Spuneaţi că aveţi ore de masterclas. În Moldova aţi avut?

Da. Şi la Chişinău, şi aici, la Ungheni, în 2009. Pentru prima oară am adus la Ungheni, acum, setul meu de tobe, pe care l-am confecţionat personal, cu mîna mea. Totodată, eu reprezint în Germania o firmă renumită de instrumente, „Adoro”. Sper să putem asigura cu instrumente de calitate şi colectivele artistice din Ungheni. Îmi doresc să deschid aici, la Ungheni, peste cîţiva ani, şi o şcoală de percuţie. Chiar dacă locuiesc în Germania, inima mea a rămas în Moldova, la mine acasă, la Ungheni.

Lucia Bacalu

Cinci regiuni din sudul Somaliei (Africa), lovite de secetă, sînt acum oficial trecute pe harta zonelor secerate de foamete. Situaţia este atît de gravă, încît zonele respective vor fi incluse în categoria catastrofă umanitară. Oamenii nu mai au nici alimente şi nici apă. Cele cinci regiuni se află sub controlul unei grupări islamiste care are legături cu al-Qaeda. Ultima oară cînd o ţară a fost declarată în foamete a fost în anul 1984: Etiopia. (Protv.md)

Expresul de Ungheni Vineri, 22 iulie

5

VIAŢA DE LÎNGĂ NOI

Copiii Nadejdei: Ilie, Vasile, Ana, Maria Pierderea unui copil este cel mai dureros lucru care i se poate întîmpla unei mame. De obicei, fiecare îşi manifestă suferinţa în felul său.

Unele, după ce-şi varsă toate lacrimile, refuză alţi copii în casa lor, altele continuă să-şi plîngă amarul tot restul vieţii. Nadejda Motilică din Rădenii Vechi a decis să aibă grijă de copiii nevoiaşi, alinîndu-şi astfel durerea.

De mai bine de şase ani, dînsa le redă speranţa de a creşte într-o familie. Micuţii lăsaţi în voia sorţii, părăsiţi de părinţi şi de rude, au şansa să ajungă în casa femeii, unde sînt mîngîiaţi şi alinaţi.

Două vieţi răpuse într-un accident Cîndva, Nadejda Motilică avea proprii săi copii: doi băieţi iubitori, care erau sprijinul şi speranţa ei la o bătrîneţe liniştită, alături de copii şi de nepoţi. Nu a fost să fie aşa. Cei doi şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier. Într-o singură clipă, ambii s-au stins.

Au fost clipe groaznice, pe care avea să le trăiască aceastră femeie.

Durerea zilnică, amintirile o măcinau din ce în ce mai tare. Cînd chinurile au devenit insuportabile, s-a gîndit că ar putea ajuta alţi copii, alinîndu-şi astfel durerea. Cine ştie, poate cineva, pe lumea cealaltă, ara grijă de feciorii ei. Nadejda s-a adresat după suport la serviciul social. Deşi este profesoară de biologie, bariera care există între profesor şi elev o deranja permanent.

Nadejda şi-a dorit să devină asistent parental, să ajute copiii rămaşi fără grija părintească, să comunicare cu ei nu ca profesor, ci ca mamă.

Copiii adoptivi sînt ca şi cei de sînge “La început, am luat doi băieţi: Ilie, care era în clasa a II-a, şi Vasile, elev în clasa a IV-a. Datorită lor, am trăit în continuare. Cînd mă aşezam la masă, mereu le dădeam pomană de sufletul copiilor mei”, povesteşte Nadejda Motilică.

După un an şi jumătate, o mătuşă de-a copiilor a venit şi i-a

luat pe motiv că apăruse mama lor. Chiar dacă se ataşase mult de ei şi în privirile lor îşi vedea proprii feciori, nu a putut să-i împiedice să plece la mama care le-a dat viaţă. “Mai scump decît mama nu este nimic pe lume”, spune.

Necesitatea de a îngriji pe cineva a devenit vitală pentru Nadejda. Astfel, a solicitat iarăşi ajutorul asistentului social. În casa ei a apărut Ana, o fetiţă de 12 ani din Valea Mare. Din păcate, copila avea obiceiul de a fura. Cei de la asistenţa socială au prevenit-o, dar femeia a hotărît că prostul obicei al fetiţei nu o va face să renunţe la ea. Ana s-a dovedit a fi o elevă sîrguincioasă. Avea însă nevoie de ore suplimentare, pentru că nu reuşea să studieze în rînd cu ceilalţi. Nadejda a început să se ocupe serios cu fata pentru a-i ridica notele la disciplinele şcolare.

Efortul lor n-a trecut în zădar.

Ana şi-a corectat notele, ajungînd de la cinci şi şase la note de opt, nouă şi chiar zece. De un singur lucru îi pare rău Nadejdei – nu a reuşit să o debaraseze de viciul de a fura.

Peste patru ani, Ana a fost nevoită să plece la gimnaziulinternat, pentru că Nadejda făcuse o pneumonie şi nu avea cine să îngrijească de fată. “Mă gîndeam că la internat nu va avea de unde fura. Mie îmi luase 1000 de lei, bani pentru parastasul soţului”, dezvăluie femeia. Mai tîrziu însă, Ana a sunat-o să-şi ceară scuze şi să-i spună că regretă mult fapta sa.

“Aceşti copii au dat sens vieţii mele” La scurt timp după plecarea Anei, în casa Nadejdei a apărut Maria, o fată de la şcoala auxiliară din Sculeni. “Aveam nevoie seara de comunicare şi ea avea nevoie de alinare, ne completăm golurile sufleteşti cauzate de singurătate şi suferinţă. Am luat-o ca să dau un nou sens vieţii mele”, povesteşte femeia.

Maria însă avea probleme de sănătate. O parte au fost deja rezolvate, altele urmează a fi rezolvate. Fata spune că a avut mare noroc de profesoară. Ea o ajută să se integreze mai lesne în societate, să comunice cu semenii săi. Maria este în clasa a IX-a, s-a integrat cu succes în şcoala din sat, deşi mai are unele complexe.

“Nu-mi trebuie nimic decît să fiu sănătoasă şi să o pot ajuta pe Maria să devină cineva în viaţă, poate o frizeriţă sau un bucătar”, spune Nadejda.

Profesoara recunoaşte că toţi cei patru copii au devenit indispensabili pentru ea. “Ei sînt totul pentru mine. I-am luat, pentru că am vrut să le ofer ceea ce nu am reuşit să le ofer fiilor mei. Ei au dat sens vieţii

mele şi trăiesc prin ei”, susţine dînsa. Nadejda Motilică este gata să ia şi alţi copii în asistenţă, pentru că “dacă ştii să găseşti cheia de la sufletul copilului, ştii cum să-l dirijezi, cum să-l apropii, cum să-l mîngîi, nu-ţi mai trebuie altceva”.

Nadejda a trecut prin mai multe încercări în viaţă, inclusiv a învins cancerul. “Domnul m-a susţinut şi mă ţine pînă în ziua de azi”, zice ea.

Vecinul Nadejdei, Ion, spune că profesoara este un om deosebit: “Doamna Nadejda îşi face o mare pomană cu aceşti copii. Ne uimeşte răbdarea şi dăruirea cu care îi creşte”.

Un exemplu de urmat pentru alţii Şi sora Nadejdei, pe lîngă cei doi copii ai săi, a mai luat două fetiţe în grija sa. Cristinuţa şi Veruţa sînt încă la grădiniţă. În una din zile, Cristinuţa i-a adus nănuţei Nadea plăcinţele şi a rugat-o să mai caute în coş, poate mai găseşte ceva. După ce Nadejda i-a spus că nu mai vede nimic, Cristinuţa a exclamat: “Ţi-am adus bucurie”. A spus un mare adevăr.

Olga Bulat, Ziarul de Gardă

Canicula şi copiii din grădiniţele noastre Cuptorul din luna iulie se face tot mai resimţit.

Este tot mai greu şi mai greu de suportat căldura.

Moleşeala, insomnia, surmenajul fizic şi intelectual pun stăpînire pe fiecare. Copiilor, fiind cele mai sensibile fiinţe, le este cel mai greu. Cum se simt aceştia în grădiniţe? „Noi avem grijă să respectăm toate recomandările de ordin general în perioada caniculară”, ne-a declarat Lidia Rusu, directoarea grădiniţei din Floriţoaia Veche. „Avem copaci în curtea grădiniţei, unde să stăm la umbră. Dacă soarele vine spre noi, ne ferim de el. În plus, fiecare copil

poartă chipiuri pe cap”, a accentuat dînsa. În aceste zile, se organizează jocuri mai puţin solicitante, se fac proceduri de călire prin stropirea copiilor cu apă călduţă, ei merg pe afară desculţ. În timp ce copiii se distrează afară, podeaua şi geamurile din încăperile grădiniţei se spală, se

dezinfectează.

Potrivit directoarei grădiniţei, deşi este o perioadă foarte călduroasă, frecvenţa e destul de mare, spre deosebire de ceilalţi ani.

Aceeaşi situaţie se atestă şi la grădiniţa din Sculeni. Directoarea Maria Nicorici a menţionat că umbra la ei predomină peste tot, astfel că nimeni dintre copii nu este expus la soare. Mai mult decît atît, pentru că în încăperi e mai răcoare decît afară, copiii se află o perioadă mai îndelungată în interior. „Ieşim afară în

prima jumătate a zilei, copii stau la umbră”, a accentuat Maria Nicorici. Potrivit dînsei, cazuri de boală în această perioadă nu au fost remarcate, iar alimentarea copiilor este una corespunzătoare timpului de afară.

Au scăpat de griji pentru copii educatoarele de la grădiniţele din Boghenii Noi, Alexeevca şi Romanovca. Timp de cîteva săptămîni grădiniţele vor fi închise pentru reparaţie.

Pînă atunci, cine ştie, poate că şi canicula dispare.

Natalia Chiosa

Spălătorie şi curăţătorie chimică ecologică Curat, rapid, eficient Oferim servicii - de curăţire a pernelor, costumelor, paltoanelor, - de spălare a textilelor, a plapumelor şi altor articole de uz personal sau casnic.

Adresa: Ungheni, str. Mihai Eminescu 24 A Tel.: 94200

6 PROGRAME TV Luni, 25 iulie TVM 6.00 Sus cortina! 6.15 Artelier 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.25 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Magazinul copiilor 9.40, 13.10 Desene animate 10.05 Legendele muzicii 10.15 Reporter de gardă 10.40 Baştina 11.10 Festivalul “Steaua Chişinăului” 12.30, 17.10 Documentar 13.40 “Cei şapte samurai”film 18.05 Petalo romano 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Moldova în direct 21.40 “Ancheta familiei”film 23.35 “Taina în familie”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!"

11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.50 "Давай поженимся!"

19.50 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Последняя встреча” 22.25 "Побег".

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Maverick” 14.00 „Soţul perfect” 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 “Pistruiatul” 19.50, 22.25 Profit 20.30 “Monstrul din Lake Placid 2” 23.00 „Doi bărbaţi şi jumătate”.

Marți, 26 iulie TVM 6.00 Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.15 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Cunoaşte şi descoperă 9.35, 13.10 Desene animate 10.00 Accente economice 10.30 Moldova în direct 11.40 Evantai folcloric 12.30,17.35, 23.25 Documentar 13.40, 21.40 “Ancheta familiei” 17.10 Vilă Găina 18.05 Gagauz ogea 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.25 Dor.

VĂ RECOMANDĂM! Luni 13.05 „Объявлены в розыск”. Film (NIT) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Барни и его маленькие неприятности”. Film (СТС) Marţi 21.00 „Пенелопа”. Film (ТНТ) 21.30 „Длинный уикенд”. Film (СТС) 22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 13.05 „Мужчина должен платить”.

Film (NIT) 21.00 „Мэверик”. Film (ТНТ) 21.30 „Ангел-А”. Film (СТС) Joi 13.05 „CJ-7”. Film (NIT) 21.00 „Я никогда не буду твоей”.

Film (ТНТ) 21.30 „Эйр Америка”. Film (СТС) Vineri 12.55 „Инфант”. Film (NIT) 20.30 „88 минут”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 19.00 „Артур и месть Урдалака”.

Film (СТС).

21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 14.00 „Берегись красавица”. Film (СТС) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

21.10 „Преступная страсть”. Film (РТР „Планета”)

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 ”Soţul perfect” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Legenda Cău tătorului” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 “Pistruiatul” 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Miss Agent Secret 2” 23.00 „Doi bărbaţi şi ju mătate”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!"

11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.50 "Давай поженимся!"

19.50 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Последняя встреча” 22.25 "Свидетели".

UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ E loc sub soare pentru toată lumea, mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră.

Jules Renard

Miercuri, 27 iulie TVM 6.00 Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “Cunoaşte şi descoperă” 9.35, 13.10 Desene animate 10.00 Ghidul sănătăţii tale 10.30 Documentar 12.00 Portrete în timp 12.30 Petalo romano 13.40, 21.40 “Ancheta familiei” 17.10 Acadele cu surprize 18.05 Russkii mir 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.25 Portrete în timp 23.30 Meşterul Manole PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 Apropo TV 11.15 România, te iubesc 12.00, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Strict secret” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Operaţiunea Delta Force 2” 23.00 „Doi bărbaţi şi jumătate”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!"

11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.50 "Давай поженимся!"

19.50 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Последняя встреча” 22.25 "Лавушка в кредит" 23.25 "Побег".

Joi, 28 iulie TVM 6.00 Legendele muzicii 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “Cunoaşte şi descoperă” 9.35, 13.10 Desene animate 10.00 Natura în obiectiv 10.30 Global 3000 11.00 O seară în familie 11.35 Spectacol 12.00 Documentar 12.30 Gagauz ogea 13.40, 21.40 “Ancheta familiei” 17.10 Acadele cu surprize 18.05 Ştiinţa şi inovare 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.05 Reporter de gardă 20.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 20.50 Super-loto 5 din

35 23.30 “Troiţa”film.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.15 „Strict secret” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Prin foc şi gheaţă” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 “Pistruiatul” 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Sechestraţi în tren” 23.00 „Doi bărbaţi şi jumătate”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!"

11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.50 "Давай поженимся!"

19.50 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Последняя встреча” 22.25 "Человек и закон" 23.25 "Побег".

Vineri, 29 iulie TVM 6.00, 12.00 Documentar 6.30, 20.25 Focus TV 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.15 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa!

9.35, 13.10 Desene animate 10.00 Casa mea 10.30 Vedete la bis 11.30 Studio Art plus 12.30 Russkii mir 13.40, 23.25 “Ancheta familiei” 17.10 Abraziv 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 18.00 Accente economice 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 “Cunoaşte şi descoperă” 20.05 Spune Joe 21.40 Fii tînăr 22.25 Cultura azi.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Prin foc şi gheaţă” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Destin la Indigo” 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 “Pistruiatul” 19.50 Profit 20.30 „Al cincilea element” 23.15 „Alien: Renaşterea”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контроль-

ная закупка" 10.00 "Жить здорово!"

11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "Жди меня" 18.15 "Поле чудес" 19.10 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Две звезды”. Лучшее 22.55 "Семейка Ады".

Sîmbătă, 30 iulie TVM 6.00 Meşterul Manole 7.30, 23.05 “Ancheta familiei” 9.05, 12.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ştiinţă şi inovare 11.30 Casa mea 12.25 Pe arena Circului 13.10 Desen animat 14.00 Cuvintele Credinţei 14.45 Respiro 15.00, 21.35 Portrete în timp 15.30 Artelier 16.00 Studio Art Plus 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.55 Ştiri 17.10 Templul muzicii 17.55 Erudit cafe 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 O seară în familie 22.00 Fotbal. Zimbru-Olimpia.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 15.00 Teleshopping 10.30 „Destin la Indigo” 12.15 Pro Motor 13.05 „Merlin” 15.15 „Maşina timpului” 17.00 „Willow” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Ultima cruciadă a lui Indiana Jones” 23.15 „Lilieci”.

влекательная" 18.25 "Хиты и звёзды". Концерт Виктора Дробыша 19.55 "Как приручить удачу" 21.00 "Время" 21.15 "Какие наши годы!" 22.35 "КВН".

Duminică, 31 iulie TVM 6.00 Portrete în timp 6.30 “Ancheta familiei” 8.10 Erudit cafe 9.00 Legendele muzicii 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 11.40 Documentar 12.30 “Troiţa” 14.00 Baştina 14.30 Focus TV 15.00 “Taina, o aventură în Amazonia” 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.10 Ştiri 17.10 Cultura azi 17.55 La noi în sat 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Vedete la bis 20.40 Cinemateca universală 21.35 Din fondul TV Moldova 1 23.20 Băiatul şi Marea.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 15.45 Teleshoping 10.30 „Cu un pas înainte” 11.15 „Maşina timpului” 13.05 „Ultima cruciadă a lui Indiana Jones” 16.00 „Superman III” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „G.I.Joe: Ascensiunea Cobrei” 23.15 „Distracţie la colegiu”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Звонят, откройте дверь" 7.25 "Посмотри, кто говорит" 9.05 "Играй, гармонь любимая!" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 "Смак" 10.50 "Ирина Мирошниченко. Откровения" 12.15 "Ералаш" 12.25 "Среда обитания" 14.10 "Свидетели" 15.05 "Приговор" 16.00 Человек и закон 17.00 "Самая обаятельная и при-

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "Командир счастливой "Щуки" 8.15 "Смак" 8.50 "Армейский магазин" 9.20 "Здоровье" 10.15 "Непутёвые заметки" 10.30 "Пока все дома" 11.20 "Подари мне жизнь" 12.15 "К2708. Остатся в живых" 13.10 "Женитьба Бальзаминова" 14.35 "Предлагаемые обстоятельства" 16.25 "Женшины хотят танцевать" 17.20 "Судебная колонка" 19.10 "Белая птица". Концерт Елены Ваенги 21.00 Воскресное "Время" 21.20 "Большая разница" 22.20 "Yesterday live" 23.10 "Будь моим парнем на пять минут".

Vînd casă în Zagarancea.

Tel.: 068212158, 069507341

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri.

Tel.: 61470

Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comodităţile.

Tel.: 34614, 069647097

CONDOLEANŢE Primăria Costuleni transmite sincere condoleanţe lui Iurie Chirinciuc în legătură cu trecerea în nefiinţă a fratelui Ion. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Filiala Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie exprimă sincere condoleanţe expertului Veaceslav Lupaşco în legătură cu decesul fratelui său Pavel.

Dumnezeu să-i facă parte în Ceruri.

În timp ce dolarul şi moneda unică europeană se prăbuşesc din cauza instabilităţii financiare din SUA şi UE, preţul aurului creşte de la o zi la alta. Metalul preţios se vinde acum la un preţ dublu faţă de 2008, anul izbucnirii crizei economice mondiale. Cea mai mare cantitate de aur o deţine SUA – 8133 tone, urmată de Germania cu 3401 de tone şi Fondul Monetar Internaţional – 2814 tone. (Protv.md)

Şi în această vară, canicula ne dă bătăi de cap Republica Moldova se confruntă din nou cu valuri de căldură sau caniculă, care îşi pune amprenta pe sănătatea tuturor, fie că e copil sau bătrîn. Atunci cînd temperatura aerului depăşeşte 30 de grade pe o anumită perioadă, se dereglează întregul echilibru al organismului uman. În consecinţă, pot apărea stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, leşin, oboseală generală etc. În această perioadă, se înregistrează o creştere semnificativă a cazurilor de infecţii intestinale acute, dar şi a unor boli ale sistemului cardiovascular, ale sistemului nervos central.

Avînd în vedere că în raionul Ungheni doar 30% din populaţie este asigurată cu apă potabilă din apeducte cu apă de calitate sigură, starea de sănătate a populaţiei pe timp de caniculă poate fi influenţată şi de factorul hidric (apa neconformă cerinţelor igienice). Alt impediment ce ar favoriza apariţia maladiilor contagioase este folosirea şi exploatarea zonelor de recreere pe malurile bazinelor acvatice din raion. Conform rezultatelor investigaţiilor de laborator a probelor de apă prelevate din lacurile Delia şi Bereşti, din rîul Prut, s-a constatat că bazinele sînt intens poluate şi nu pot fi recomandate pentru scaldat. Pînă în prezent nu este amenajată plaja de pe malul rîului Prut.

Dat fiind faptul că pe teritoriul raionului Ungheni îşi desfăşoară activitatea mii de obiective cu zeci de mii de angajaţi, funcţionează 46 de instituţii preşcolare, 3 tabere de odihnă pentru copii, 2 centre de reabilitare pentru persoanele în etate, este necesar ca managerii acestor instituţii să întreprindă, în perioada canicu-

lară, un şir de acţiuni pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii angajaţilor, copiilor şi tinerilor. Este necesar de a organiza regimul de apă potabilă care trebuie folosită numai din surse sigure.

Este categoric interzisă comercializarea produselor alimentare perisabile în lipsa condiţiilor frigorifice, inclusiv în locurile neautorizate, fără respectarea condiţiilor de păstrare şi termenul de valabilitate a produselor alimentare. În perioada lucrărilor de cîmp, se recomandă folosirea apei de băut din fîntîni sau izvoare amenajate, este recomandabil de a folosi şi apa îmbuteliată. Pentru odihnă trebuie selectate locurile amenajate şi asigurate cu cele necesare: apă potabilă, umbră, containere pentru acumularea deşeurilor menajere. De asemenea, e necesar de a ţine cont de ventilaţia raţională şi aerisirea individuală a locurilor de muncă, de aplicarea regimului raţional de muncă şi odihnă, luînd în consideraţie specificul muncii.

Se recomandă şi pauze organi-

Expresul de Ungheni Vineri, 22 iulie

7

Dulce şi frumoasă e copilăria în tabără Aer curat, mireasmă de flori de cîmp, ciripitul păsărilor, adierea vîntului care răcoreşte fiecare por. Jur-împrejur copaci de un verde pătrunzător, iarbă deasă, o privelişte desprinsă dintr-un basm.

zate sau chiar modificarea programului de muncă. În timpul caniculei, o importanţă deosebită are şi respectarea igienei persoanle în scopul profilaxiei bolilor diareice acute. Se impune spălarea minuţioasă a fructelor şi legumelor care, în această perioadă, se recomandă pentru consum. În caz de apariţie a primelor semne ale bolilor diareice acute (boala mîinilor murdare): greaţă, vomă, diaree - este obligatoriu consultul medicului.

Recomandări de ordin general în caz de caniculă: - evitarea, cît este de posibil, a expunerii prelungite la soare între orele 11.00-18.00 - adoptarea unei vestimentaţii din fibre naturale de culori deschise, cu mîneca lungă şi pălării de soare - consumul zilnic a cel puţin 1,5-2 litri de lichide, care însă nu trebuie să fie prea reci

- consumul ceaiurilor, de temperatura camerei, de muşeţel, sunătoare, urzică (micşorează senzaţia de sete) - evitarea consumul băuturilor alcoolice, inclusiv al berii, al cafelei - consumarea unor cantităţi mai mari de fructe şi legume proaspete, ele fiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale; alimentaţia trebuie să fie variată, cu valoare calorică mică - evitarea eforturilor fizice - duşuri frecvente cu apă de temperatură moderată - evitarea scăldatului în bazinele acvatice cu apă stătătoare.

Totul depinde de noi, de atitudinea pe care o avem faţă de sănătatea noastră, faţă de sănătatea celor ce ne înconjoară.

Raisa Popovici, medic-şef adjunct al Centrului Sănătate Publică Ungheni Fotografie: mediafax.ro

Dulce şi frumoasă e copilăria în tabăra de odihnă „Pro Sănătatea”, situată în mijlocul Rezervaţiei naturale „Plaiul Fagului” din Rădenii Vechi. În această nouă lume, copiii au parte de emoţii plăcute, bună dispoziţie, căldură sufletească, noi cunoştinţe. Distracţia predomină în toate cele zece zile de basm, cît stau aici copiii.

Tot ce se întîmplă aici se datorează personalului din tabără. Graţie lor, copiii au parte de un program de activitate pe placul fiecăruia. Concerte, multe surprize, invitaţi de onoare, precum Mircea Guţu, Carolina Gorun, El Radu, au dat tonul unei stări de spirit plăcut.

Timpul se scurge asemeni apei care se revarsă din izvor şi, odată cu el, trece şi vara, sezonul în care fiecare copil trebuie să profite de vacanţă. Pentru a rămîne cu gînduri frumoase şi cu sufletul plin de sentimente plăcute, trebuie să ne trăim viaţa din plin, aşa cum am făcut-o la tabăra „Pro Sănătatea”.

Cristina Mîţu, oraşul Ungheni

Colegiul de Medicină Ungheni Anunţă admiterea pentru anul de studii 20112012 la specialitatea: Medicină generală, calificarea Asistent medical.

Studiile se fac în baza studiilor gimnaziale – 5 ani, cu posibilitatea susţinerii bacalaureatului la finele anului III, şi în baza studiilor liceale, medii de culură generală – 3 ani.

Studiile se efectuează în limba română cu finanţare bugetară sau prin contract.

Elevii înmatriculaţi sînt asiguraţi cu cămin şi primesc bursă.

Termenul depunerii actelor: 1-31 iulie 2011.

Adresa: or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 73.

Tel.: 0 (236)22108; Fax: 0 (236)24459; E-mail: colmedun@gmail.com Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Catilevshi Galina, domiciliată în oraşul Ungheni, strada Ion Creangă 8/2, în calitate de pîrît în cauza civilă înaintată de către Catilevschi Andrei despre desfacerea căsătoriei, care va avea loc la data de 25.07.2011, ora 9.00, biroul 8, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

Familie tînără (fără copii) închiriază apartament la Ungheni.

Tel.: 069292319 Vînd apartament cu trei odăi, etajul 1, în cartierulTineretului, or. Ungheni.

Telefon: 28743, 060322579

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferă consultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate şi profesionalism.

Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie, experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Vînd mobilă moale, dormitor, set de bucătărie.

Telefon: 28743, 060322579

Internet Adevărat Acum şi în oraşul TĂU! Fii parte a comunităţii StarNet! Tel.: 30222 www.starnet.md Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8

Vino în Scuarul din centrul oraşului şi vei avea Internet gratuit – zona Wi-Fi

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ

FRAGMENTARIUM

Dacă e necesar să bem 2 litri de lichide minim zilnic, să bem atunci sucuri din fructe care ştim că ne răcoresc. Indicată este citronada, pe care o putem prepara acasă: într-un pahar de apă se stoarce sucul de la o jumătate de lămîie, se pune o linguriţă de miere. Se amestecă totul şi se poate consuma. Proporţiile pentru citronadă pot fi la discreţia fiecăruia. Sînt indicate şi ceaiurile din plante care sînt ştiute ca fiind răcoroase: menta, zmeurul, murul.

CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 25 – 31 iulie

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

Berbec Urmează nişte zile foarte bune, mai ales în plan social. Intervine o dorinţă puternică de schimbare a locului de muncă. Financiar, apar noi ocazii de a cîştiga nişte bani în plus.

Taur Veţi avea un singur punct de interes, asupra căruia vă veţi concentra toată energia: banii. Veţi alerga în toate părţile numai să vă iasă proiectele. Totul rămîne în plan secund, chiar şi dragostea.

Gemeni Săptămîna va fi dedicată călătoriilor. Profesional, vor exista nişte dispute cu colegii şi acest lucru vă pune într-o lumină proastă în faţa şefilor. Relatiile cu familia vor fi şi ele destul de încordate.

Rac Veţi demonstra că sînteţi în stare să faceţi ceva fără să vă răzgîndiţi şi să ezitaţi de o mie de ori. Veţi fi solicitaţi să participaţi la un important proiect professional. Nu rataţi şansa.

Leu Faceţi ce faceţi şi tot la bani ajungeţi. Cu gîndul. Calcule peste calcule, planuri de cheltuieli pe care nu reuşiţi să le respectaţi. Profesional, simţiţi că puteţi mai mult şi căutaţi o schimbare majoră.

Fecioara Veţi începe săptămîna cu schimbări de planuri. Veţi renunţa la un proiect în privinţa cărora ezitaţi şi veţi lua noi decizii. Financiar, veţi alege siguranţa în locul unor decizii riscante şi veţi alege bine.

Balanţa Începeţi săptămîna cu dreptul. Vă puteţi aştepta la o mărire de salariu sau, dacă nu, măcar la nişte laude din partea şefilor.

Veşti bune şi în ceea ce priveşte finanţele. Ceva mai prost staţi cu dragostea.

Scorpion O perioadă cam tensionată pe plan social. Nişte bîrfe din anturaj vă vor afecta imaginea şi vor izbucni unele conflicte cu prietenii. Este bine să puneţi capăt zvonurilor false.

Săgetator Veţi avea o săptămînă foarte încărcată pe plan social. Veţi întîlni multe persoane antipatice sau veţi fi puşi în situaţii jenante. În dragoste, veţi trece prin nişte emoţii intense.

Capricorn Sînteţi consideraţi nişte zgîrciţi patologici, dar veţi dovedi contrariul. Veţi cheltui mult pentru voi înşivă şi pentru cei dragi, vă veţi satisface multe capricii, şi vă veţi spori confortul.

Vărsator O săptămînă calmă, punctată de cîteva momente plăcute. La muncă, o mică recompensă pentru un efort mai deosebit vă va face să vă simţiţi apreciaţi. Partea financiară lasă de dorit.

Peşti Săptămîna începe cu un mic conflict profesional care vă va indispune. Noroc de partenerul de cuplu care va şti să vă readucă zîmbetul pe buze. În plan afectiv, veţi avea o săptămînă excelentă.

Floarea preferată: dumitriţele.

Este o persoană sensibilă, înţelegătoare şi sinceră.

Recunoaşte că sinceritatea uneori nu este cel mai bun atu al ei, dar e o calitate deja formată pe care nu o poate schimba.

De mai bine de treizeci de ani îşi construieşte cariera şi spune că a primit în viaţă ceea ce a meritat.

RAISA POPOVICI, DOAMNA CARE IARTĂ, DAR NU UITĂ Funcţia actuală: medic-şef adjunct la Centrul sănătate publică raional Ungheni.

Principala trăsătură a mea de caracter: modestia, sinceritatea şi, desigur, verticalitatea.

Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie un bărbat puternic, să poată soluţiona problemele atît în familie, la serviciu, cît şi în societate. Să aibă şi simţul umorului şi o frumuseţe sufletească.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: cumsecădenia şi independenţa.

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: sprijinul acordat, ajutorul şi fidelitatea.

Ocupaţia mea preferată: să cunosc şi să activez cu persoane inteligente, inclusiv lume nouă. Îmi place să comunic cu copiii

Pasărea preferată: rîndunica, care, se zice, îşi selectează locul de trai după sufletul gospodarului casei.

Scriitorii preferaţi: Mircea Eliade, Nichita Stănescu.

Eroul preferat: Romeo din "Romeo si Julieta" de William Shakespeare.

Eroina preferată: draga, scumpa şi nemuritoarea mea mamă. şi tinerii.

Principalul meu defect: sînt uneori prea sinceră şi prea impulsivă.

Visul meu de fericire: indiferent de unde ne-am pornit şi unde am ajuns, fiecare avem dreptul la fericire. Fericirea e un lucru care nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alergi toată viaţa. E deja o fericire că părinţii noştri ne-au dat viaţă.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: nu pot să comentez mult, dar, pînă la urmă, e trădarea.

Ce-aş fi vrut să fiu: ce am dorit să fiu în viaţă, am devenit, avînd o familie, un loc de muncă cu o meserie la care ţin foarte mult. Nu ar fi rău să mai privim în urmă la ce am visat să fim şi unde am ajuns. Ţara în care aş vrea să trăiesc: într-o lume sinceră, poate chiar şi pe ţărmul unei mări, în singurătate.

Culoarea preferată: verde şi mov.

Expres ortodox

Ce detest cel mai mult: trădarea, laşitatea, minciuna, nepăsarea.

Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: să pot cunoaşte în profunzime fiinţele umane.

Cum aş vrea să mor: iubită, împăcată şi împlinită.

Starea de spirit actuală: optimistă, activă, dornică de viaţă, să întind mîna celor mai trişti ca noi.

Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: cele comise fără intenţii, în lipsa voinţei noastre.

Deviza mea: vîrsta este un mare preţ ce trebuie plătit pentru maturitate.

Cinci sate din raionul Ungheni se vor afla sub supravegherea atentă a femeilor. La Condrăteşti şi Boghenii Noi, ele vor particpa la şedinţele consiliului local, urmărind procesele de luare a deciziilor. La Petreşti, vor elabora un demers cu privire la gunoiştea neautorizată din sat.

La Costuleni, vor organiza o campanie de sensibilizare a comunităţii cu genericul „Femeile pot reuşi şi acasă”.

La Pîrliţa, vor organiza o masă rotundă cu tema „Importanţa implicării femeilor în procesul decizional local”.

Bancuri Un tip mergea printr-o padure deasă şi dintr-odată aude: - Mi-e foame, mi-e foame.

Se uită el în stînga şi în dreapta şi vede la rădăcina unui copac un vierme urît care urla: - Mi-e foame, mi-e foame.

Se opreste şi-l întreabă: - Ce-i, mă?

Viermele răspunde: - Eu îs Aristide şi mi-e foame.

Atunci tipul pune un picior, îl striveşte cu sete şi zice: - Eu îs nervos şi n-am chef de discuţii...

Veşnicia s-a născut la sat. Ţîghira, 17 iulie

Băutura şi mîncarea preferată: sînt adepta mîncărurilor gustoase, sănătoase şi cu puţine calorii. Iar din băuturi - un pic de vin moldovenesc.

Păzea! Vin femeile

25 -31 iulie Luni Sf. Mc. Proclu şi Ilarie; Cuv. Mihail, Arsenie; Sf. Mc. Teodor şi Ioan.

Marţi Soborul Arhanghelului Gavriil. Cuv. Ştefan; Sf. Mc. Serapion.

Miercuri Sf. Ap. Achila; Cuv. Ştefan.

Joi Sf. Mc. Chiriac şi Iulita. Sf. Întocmai cu Apostolii Marele Cneaz Vladimir. Ziua Îngerului Păzitor al Î.P.S. Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove.

Vineri Sf. Mc. Atinoghen; Sf. Mc. Pavel, Alevtina, Iulia.

Sîmbătă Sf. Mare Mc. Marina (Margareta); Cuvioşii Irinarh, Lazăr.

Duminică Duminica VII. Sf. Mc. Emilian, Iachint; Cuv. Ioan.

Fotografia săptămînii

Eroii din viaţa reală: cei care încearcă la moment să schimbe cursul dezvoltării ţării noastre.

La şcoală, la ora de fizică, profesoara îi întreabă pe elevi de unde vine curentul. Toată lumea rămîne liniştită, numai Bulă ridică mîna.

- Spune, Bulă, ştii de unde vine curentul?

- Da, din cocină.

- Cum aşa?!

- Păi, de fiecare dată cînd ni se ia curentul, tata spune: "Iar ne-au oprit porcii ăia curentul!"

Toate aceste acţiuni se vor desfăşura sub egida AO „Pro Femeia”, în cadrul unui proiect susţinut financiar de Fundaţia Soros-Moldova şi Sida. Recent, 25 de femei din localităţile enumerate s-au reunit într-un club numit sugestiv „Fii şi tu”. Conferinţa de lansare a clubului a avut loc pe 17 iulie, la centrul „Mioriţa”. „Ne propunem să dezvoltăm abilităţile de implicare a femeilor din mediul rural, cu vîrsta peste 35 de ani. Or, niciodată nu e tîrziu să-ţi schimbi viaţa, să-şi schimbi viziunile”, a subliniat Victoria Bernic, preşedinta AO „Pro Femeia”, manager de proiect. Potrivit dînsei, clubul „Fii şi tu” va fi unul pentru femei, care are menirea să încurajeze sătencele să se implice tot mai activ în procesul de luare a deciziilor. Criteriile de înscriere în acest club sînt simple: femeile trebuie să aibă o vîrstă mai mare de 35 de ani şi studii superioare sau medii de specialitate.

Pînă a purcede la acţiuni practice, femeile vor fi instruite de experţi locali în ceea ce priveşte procesul decizional şi administrarea oficial-administrativă. Ele vor învăţa cum să organizeze şi să desfăşoare şedinţe publice, cum să se organizeze în vederea soluţionării anumitor probleme cu care se confruntă comunitatea.

La final, vor demonstra că studiile nu au trecut în van.

Lucia Bacalu