Stimați concetățeni! În fiecare an, la sfîrșit de vară, avem ocazia de a marca două evenimente de o semnificație deosebită pentru poporul nostru: Ziua Independenței și ”Limba Noastră”. Fie ca luminoasa făclie a acestor mărețe sărbători să dăinuiască pe vecie, servindu-ne drept călăuză pentru noi izbînzi. Luminați de aceste perle din istoria Moldovei, cultivate prin voința și jertfele înaintașilor noștri, avem sfînta datorie de a lăsa urmașilor noștri îndemnul de a păstra idealurile naționale: adevărul, libertatea, dragostea de patrie și grai. Cu prilejul Sărbătorilor naționale – Ziua Independenței și „Limba Noastră”, vă adresez tuturor cele mai cordiale felicitări și urări de bine. Vă doresc multă sănătate, succese în realizarea obiectivelor propuse, precum și progrese vizibile în intenția de a aduce Europa la noi acasă, de a ne clădi un trai decent prin promovarea democrației și prosperării! Cu cele mai alese considerațiuni, Iurie Toma, președintele raionului
Ziarul de care ai nevoie!
Stimați ungheneni,
Expresul de Ungheni
ISSN 1857-422X
Vineri, 26 august 2011
Anul IV, nr. 33 (188)
Temerari, romantici, ziditori
ai independenţei noastre Ce mulţi eram. Uniţi în fapte şi în gînd. Nopţile nu dormeam, pentru a scrie, literă cu literă, cele mai sacre dorinţe: „Limbă! Alfabet!”, „UNIRE, moldoveni!”, „Libertate!”. Nopţile nu dormeam, pentru a coase „sfîntul nostru tricolor”, care mai apoi flutura în vînt pe la marile adunări naţionale. Temerari, romantici, cu atîtea şi atîtea vise frumoase... Parcă a fost ieri.
De ziua orașului nostru, Ungheni, vă adresez cele mai calde felicitări și urări de bine. Cu o deosebită plăcere constat că, pe an ce trece, Ungheniul își schimbă fața, devine un oraș mai curat, cu mai multă verdeață, mai comod, mai modern, adică tot mai aproape de orașele europene și de spațiul european. Cu ocazia Hramului orașului Ungheni, îmi exprim recunoștința pentru solidaritatea și susținerea care mi-ați acordat-o. Vă mulțumesc tuturor pentru implicare și participare la edificarea orașului. Vă îndemn să rămînem și în continuare împreună, să muncim pentru a avea în viitor o creștere economică pe măsură să ne asigure o viață mai bogată din punct de vedere material și cultural, stabilitate socială, armonie interetnică. Cu cele mai alese considerațiuni, Iurie Toma, președintele raionului
Stimaţi compatrioţi, Acum două decenii, pe 27 august 1991, deputaţii primului Parlament democratic au dat dovadă de un curaj deosebit, de o responsabilitate istorică şi de un patriotism remarcabil şi au declarat independenţa Republicii Moldova. Printre ei s-a aflat şi fostul primar de Ungheni, Vasile Para, şi actualul locuitor al oraşului Ungheni, Valeriu Jardan, membri ai primului Parlament democratic, cărora le exprim recunoştinţă din partea tuturor concetăţenilor. Ataşamentul lor sincer şi puternic faţă de valorile naţionale şi democratice au permis Republicii Moldova să fie astăzi un stat independent, unitar şi suveran, un stat cu adevărat european.
Dragi ungheneni, Adresez sincere felicitări tuturor locuitorilor oraşului Ungheni şi celor care se identifică drept ungheneni, cu ocazia aniversării a 549-a de la prima atestare istorică a oraşului Ungheni şi cu ocazia Hramului oraşului Ungheni. Cu o deosebită satisfacţie, constatăm că, pe an ce trece, oraşul nostru devine tot mai modern. Datorită eforturilor individuale ale fiecăruia, precum şi prin efortul nostru comun, avem astăzi în Ungheni o creştere economică şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii. De ziua oraşului Ungheni, vă doresc un viitor plin de succese, cele mai calde gînduri şi urări de sănătate, fericire, bucurii şi împliniri! Fie ca sărbătoarea „Acoperămîntul Maicii Domnului”, care e şi harmul oraşului Ungheni, să renască în sufletele noastre lumina bunătăţii şi dragostea faţă de cei apropiaţi. Buna dispoziţie şi prosperitatea să domnească în casele dumneavoastră. La mulţi ani, Ungheni! La mulţi ani, Republica Moldova! Cu respect, Alexandru Ambros, primarul orasului Ungheni
Stimaţi ungheneni! Pe data de 27 august 2011, ora 17.00, în Sala mică a Palatului de cultură se va desfăşura un concert de sărbătoare, consacrat Zilei Independenţei Republicii Moldova. Intrare liberă. Au trecut de atunci 20 de ani. Privim fotografiile îngălbenite de vreme din arhiva redacţiei. Sînt imortalizaţi primii paşi ai independenţei noastre: zeci de ungheneni în drum spre Marea Adunare Naţională din 27 august 1991. Ce mulţi eram... Ziditori ai independenţei noastre, care nu au alergat niciodată după posturi înalte, după privilegii sau recunoaştere publică. Ion Bogdacenco, Raisa Ursan, Dumitru Colţişor, Ion Ciobanu, Petru Ghervas, Valeriu Iovu, Ion Bacalu, Afanasie Creţu, Gheorghe Ambroci, Simion Staraşciuc, Vitalie Andronovici... Sînt doar cîteva nume desprinse din numărul imens de ungheneni ce au luptat cu trup şi suflet pen-
tru cele sfinte. Cîte speranţe îşi puneau atunci oamenii în viitorul lor, al copiilor şi nepoţilor lor! Atunci cînd a fost nevoie să-şi apere independenţa, nu au ezitat nici o clipă. Războiul de pe Nistru a luat vieţile a opt ungheneni: Oleg Ungureanu, Ghenadie Crestiuc, Mihail Gurduială, Vladimir Cimpoieş, Petru Slonov, Anatol Popovici, Pavel Buruiană, Vasile Moruz. Cel mai tînăr avea doar 21 de ani, cel mai în vîrstă – doar 33. Ilie Mihalache a fost declarat dispărut şi iată, de aproape 20 de ani, nu se mai ştie nimic despre el. Zeci de rugi s-au înălţat spre Cer. Ne-o fi auzit atunci Dumnezeu? Dar acum?
Cheia succesului Tău!
ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual
DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550
2
Expresul de Ungheni Vineri, 26 august
Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului. (Din Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova)
Esențial cu Lucia Bacalu
MOLDOVA, atîtea sensuri în numele tău M-am tot chinuit, zilele acestea, să găsesc cuvinte mai deosebite pentru un editorial dedicat Republicii Moldova, zilei sale de independenţă. Dar în cap îmi tot roiau: dezamăgire, trădare, interes personal şi tot aşa mai departe. E starea de spirit, de fapt, a unei părţi considerabile a populaţiei noastre. Din păcate! Salvarea a venit de la Igor Guzun, lector superior la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării la Universitatea de Stat din Moldova. Am găsit, tot navigînd prin internet, o frumoasă dedicaţie, pe care, imediat ce am citit-o, mi-am dorit s-o transmit şi altora. Iată ce spune Igor Guzun: Cînd mă gîndesc la numele MOLDOVA, îmi place mai mult DO, mai puţin – МОL (Л) şi deloc – VA. Pentru că fiecare dintre cele trei silabe care compun numele Moldovei exprimă ceea ce ni s-a întîmplat fiecăruia în parte şi ţării împreună în ultimii 20 de ani. Îmi place silaba DO din cuvîntul „Moldova”, mai întîi, pentru că sugerează muzicalitate, oricum am cînta Mol-do-va – cu do de sus sau cu do de jos. Apoi – pentru că exprimă, în engleză, cel mai important verb de acţiune: „to do” – a face. În Mol-DO-va am făcut atîtea, facem multe, am putea face altele, însă mai eficace şi mai raţional ca pînă acum. Silaba МОL (Л) din numele Moldovei, dacă o rostim în rusă, înseamnă „chipurile”, „cică”, „ca şi cum”. „Chipurile, în Moldova se poate trăi”. „Cică, Moldova avansează…”. „Ca şi cum justiţia în Moldova face dreptate omului simplu”. Iată de ce silaba МОЛ, spre deosebire de silaba DO, îmi place mai puţin în МОЛDO-VA. Şi nu-mi place deloc acest VA, care ţine de un viitor incert: „MOL-DO-VA-fi-bine”. Iar dacă rostim acest VA! în franceză, o facem cu sensul interjecţiilor: „fie!”, „fie aşa!”, „accept!”. Acum, cînd avem în faţă cîteva sensuri pentru fiecare dintre silabele care compun MOL-DO-VA, accept că fiecare dintre noi poate afirma că el este Moldova. Pentru că fiecare, probabil, îşi poate asuma, într-o măsură mai mare sau mai mică, şi silaba DO – a face, şi silaba МОЛ – a se face că face bine, şi silaba VA – cu promisiunea că va face bine.
PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com
NEŞTERSE AMINTIRI
Zi cu roşu-n calendar Era la şase zile după ce preşedintele rus Gorbaciov devenise prizonier. Moş Grigore Frimu, unicul meu prieten de pe atunci, pentru că eu abia de două săptămîni devenisem seliştean, mă trezeşte cu noaptea-n cap. - Scoală, frate, că-i bîja! Ne cheamă la oaste! - Ce fel de oaste, bade Grigore, mai ales că dumneata ai făcut războiul cu nemţii. - Da, dar am luptat alături de ruşi. Cum să fiu acum contra lor? Uite, „radiotocika” spune că toată lumea să plece la Chişinău. Autobuzele aşteaptă la Nisporeni. Precum aveam niţică ţuică din drojdiile de vin de anul trecut, îi las moşului o gărăfioară ca să aibă grijă de gospodărie şi de orătănii şi urc dealul la şosea, pe unde treceau autobuzele cu pricina. Nu voi fura spaţiul de ziar cu amănuntele, voi spune doar că, datorită vigilenţei lui moş Grigore, m-am pomenit în vîltoarea evenimentelor de la 27 august 1991. Am strigat şi eu cît am putut „Libertate! Independenţă”. Apoi am asaltat cu toată mulţimea clădirea Parlamentului, din care se difuza votarea Independenţei. După care alerg mai la vale de Institutul de medicină, unde erau parcate autobuzele. Pe drum mă prinde colegul meu de breaslă, Vladimir Javgureanu. Îmi vîră microfonul sub
nas şi mă întreabă ce părere am despre cele întîmplate. - E un lucru mare, măi Valoghea. Iar mai departe depăn tot ce se cuvenea să spun pentru radioul naţional. În autobuz - mare vîlvă. Ajuns acasă, îl găsesc pe moş Grigore hrănindu-mi de zor găinile. - Ai ascultat radioul, bade? - îl întreb. - N-am prea ascultat. Aţi făcut treabă, cred eu. Îl aşez pe un scăunel în faţa casei şi, pînă gătesc o gustărică, difuzorul de pe perete ne serveşte gratis buletinul de ştiri de la ora cinci după masă. După ce crainicul înşiră evenimentele fierbinţi ale zilei, îi dă cuvîntul lui Javgureanu, care mă ia la ispitit pe mine. - Uite, un hoţoman ţi-a furat numele, zice moş Grigore. - Păi ăsta-s eu! - Nu mai spune! Şi eu, care credeam că n-ai fost acolo. Poate ţi-ai pus şi tu iscălitura... - Nu, că nu-s deputat. Dar am strigat cît m-au ţinut bojocii şi pentru mine, şi pentru dumneata. Cred că nu te superi. - Ba deloc. Că pe front ştiam numai „Vperiod!” şi „Za mnoi!”, mai mult pe ruseşte. Drept că la atac, cînd ne luam de gît cu nemţii, mai trăgeam şi căte o înjurătură moldovenească. Parcă-mi părea mai cu greutate. Şi nemţilor li se ridi-
ca părul măciucă. Iar voi pe cine-aţi speriat? - Pe cei care vor să ne ţină-n laţ! I-am zis că face să luăm cîte un păhărel. Pentru trei sărbători odată. - De ce pentru trei? - nu se dumireşte moşul. - Independenţa de azi - una la mînă. Apoi doi ani de la Marea Adunare Naţională, la care am fost şi eu. În ziua aceia tocmai împlinisem 40 de ani. - Înseamnă că azi ai 42, mînca-te-ar puricii! Aşa a trecut acea memorabilă zi. Şi după ea două decenii. Moş Grigore nu mai este. A plecat împăcat cu gîndul că toate ce s-au făcut au fost numai spre bine. Ion Mardari
P.S. Ion Mardari, în prezent locuitor al satului Selişte, Nisporeni, a muncit, ani buni, ziarist la Ungheni. Deşi nu mai lucrează în presă, ni s-a destăinuit că dorul pentru scris îl macină mereu. I-am oferit cu drag paginile „Expresului de Ungheni” şi îi zicem, în zi de sărbătoare: La mulţi ani, Ioane!
Cei mai frumoşi ani din viaţa unui primar Pentru Gheorghe Filipovici, primarul de Boghenii Noi, anii 1989-1991 au fost cei mai furmoşi din viaţă. Se simte un norocos, căci s-a aflat în epicentrul mişcării de renaştere naţională, a simţit pe pielea proprie entuziasmul de nedescris al acelor ani. „Timp de trei ani, mi-am petrecut toate duminicile la Chişinău”, spune. „Credeam atunci că vom putea răsturna munţii cu oamenii pe care îi aveam în preajmă”, continuă dînsul. Erau multe persoane cu adevărat curate la suflet, ghidate de o mare dragoste de neam şi ţară. Dar erau şi mulţi dintre cei ce urmăreau de pe atunci doar scopuri meschine.
„Îmi amintesc de acea memorabilă paradă de la 7 noiembrie 1989. Urmau să defileze pe actuala Piaţă a Marii Adunări Naţionale din Chişinău tancurile ruseşti. Ne-am luat de mînă şi ne-am postat în faţa acestora. Eram alături de regretatul Gheorghe Ghimpu, eram alături de Ion Bogdacen-
co din Corneşti, primul preşedinte al Frontului Popular din raionul Ungheni. Tancurile nu au mai putut trece. Ştirea despre acest eveniment a făcut înconjurul lumii. Soţia mea era atunci la Vilnus, în Lituania. Ştiţi ce i-au spus lituanienii după ce au privit ştirea la televizor? „E frumos, dar nu veţi obţine prea multe, pentru că aveţi foarte mulţi trădători şi fricoşi”. Nu i-am crezut atunci. Ulterior m-am convins că mare dreptate au mai avut”, povesteşte Gheorghe Filipovici. Nu a trebuit să treacă prea mult timp, ca ceea ce au spus
lituanienii să devină realitate. Din păcate! „Impostorii şi profitorii deghizaţi în mare apărători ai idealurilor naţionale au făcut astfel ca acea mişcare şi entuziasm să se transforme în ura unora împotriva altora. Asta avem acum”, spune Gheorghe Filipovici cu tristeţe. Deşi optimismul l-a caracterizat dintotdeauna, recunoaşte că în ultimul timp tot mai des este încercat de pesimism. „Să vă spun sincer ce gîndesc acum? Eu nu văd lumina de la capătul tunelului. E dureros şi plîng în suflet”.
Dacă ar fi chemată pe baricade, ar merge fără nici o ezitare Deşi prin vene îi curge sînge găgăuz, Maria Buruiană, profesoară de limba rusă la Liceul “Gheorghe Asachi” din Ungheni, s-a încadrat chiar din primele clipe în mişcarea de renaştere naţională. Era prin anii 19871988, iar ea muncea la Rezina, pe malul Nistrului, şi, alături de soţul ei, Victor, alături de mulţi alţi colegi de ai săi, s-a aflat în primele rînduri la mitingurile acelor ani. În anul 1991, a venit la Ungheni, continuînd lupta pentru renaşterea naţională. “Dacă ţii cu adevărat la ţara în care trăieşti, dacă ţii cu adevărat la poporul tău, nu poţi să fii indiferent”, explică dînsa. Un singur regret are. Din cei
foarte mulţi de odinioară, astăzi au rămas foarte puţini. “Puţini, dar buni”, face o remarcă Maria Buruiană. Dînsa recunoaşte că altfel vedea
parcursul Moldovei. Dar… Nomenclatura comunistă, nostalgică după trecutul sovietic, şi-a făcut treaba foarte bine. Indiferent cum s-au numit - democraţi, agrarieni, comunişti – cei ce s-au perindat la conducere nu au făcut decît să încurce iţele. În pofida celor întîmplate, Maria Buruiană rămîne optimistă. “Am fost şi sînt o luptătoare. Şi acum, dacă aş fi chemată pe baricade, aş merge fără nici o ezitare”, spune. Îi plac oamenii oneşti, corecţi, hotărîţi.
Slavă Domnului, mai sînt în Moldova asemenea oameni care îi inspiră încredere. “Va fi bine, iar noi vom fi în Uniunea Europeană mult mai devreme decît cred unii”, zice dînsa încrezătoare, după care menţionează: “Sper ca partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană să găsească limbaj comun, să dea orgoliile şi ambiţiile la o parte, să dea dovadă de înţelepciune. Astfel, lucrurile vor fi mişcate din loc mult mai rapid”.
Opt din cei zece deputaţi ai Parlamentului 1990-1994, aleşi în circumscripţiile raionului Ungheni, au semnat, la 27 august 1991, Declaraţia de independenţă. Pe 26 aprilie 2010, au venit în Parlament, pentru a-şi pune din nou semnăturile pe Declaraţia de independenţă (originalul a ars în timpul evenimentelor din 7 aperilie 2009), doar şase deputaţi ungheneni. Vasile Basoc şi Constantin Sahanovschi, ambii ţintuiţi la pat, au semnat acest document la domiciliu.
Ochire retrospectivă, peste 20 de ani de la declararea independenţei Natalia Chiosa Opt deputaţi, aleși pe circumcripţiile orașului și raionului Ungheni, au votat, în acea zi de 27 august 1991, Independenţa. Ce au simţit atunci? Ce simt acum? I-am contactat telefonic pe toţi și i-am rugat să ne împărtășească sentimentele lor, după trecerea a 20 de ani.
„A fost o bucurie şi un noroc al vieţii noastre” Vasile ŞOIMARU, membru al comisiei pentru problemele economiei şi ale bugetului
„Nu mi-am imaginat că anume eu voi avea onoarea să particip la acel eveniment istoric” Vasile PARA, membru al comisiei pentru validarea şi pentru etica de deputat
„Au fost clipe de emoţii, pe care este imposibil să le descrii” Vasile BASOC, membru al comisiei pentru problemele economice şi ale bugetului
Expresul de Ungheni Vineri, 26 august
3
Știri din Primăria Ungheni
P
Din Piaţa Primăriei în Piaţa Independenţei Urmare a Apelului intelectualilor-pensionari din oraşul Ungheni privind redenumirea Pieţei Primăriei în Piaţa Independenţei, în ziua de 18 august 2011, prin Decizia nr. 7/6 a Consiliului orăşenesc Ungheni, Piaţa din centrul oraşului a fost redenumită în „Piaţa Independenţei”. Această decizie vine în ajunul sărbătoririi aniversării a XX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. De notat că decizia respectivă a fost luată după consultări şi cu societatea civilă. Pentru au votat 22 de consilieri orăşeneşti, unul a votat contra şi unul s-a abţinut. Urmează ca în următorii ani piaţa respectivă să fie reamenajată, ca să corespundă denumirii pe care o are.
Program Zilele oraşului Ungheni 27-31 august 2011 27.08.2011, sîmbătă
Originar din satul Cornova, doctor în economie, pe atunci – profesor universitar. A fost ales în circumscripţia 127, oraşul Ungheni. Cînd a votat independenţa, avea 43 de ani. În acea zi de 27 august 1991, totul fierbea în jur. O imagine impresionantă. În Parlament nu mi-a fost deloc greu să semnez Declaraţia de independenţă. Cum putea fi greu? A fost o bucurie şi un noroc al vieţii noastre. Îi sînt recunoscător destinului că mi-a făcut un aşa cadou. Personal, am refuzat medalia care mi-a oferit-o preşedintele Mircea Snegur, cu ocazia aniversării a cincea de la proclamarea independenţei. Am zis atunci şi repet: noi trebuie să dăm medalii şi ordine istoriei, şi nu invers. Îmi pare însă rău că nu am mers mai departe şi nu am propus altceva: să fie lichidate consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov. Asta a trebuit să facem şi ne salvam ca neam. De 20 de ani tot luptăm pentru libertate. Nici măcar nu am ştiut cum să facem independenţa. Independenţa trebuie să fie construită pas cu pas. Nu am avut o clasă politică matură şi nici nu o avem. O demonstrează şi actuala Alianţă pentru Integrare Europeană. Măcar acum să se gîndească la populaţie, şi nu la conturile lor din băncile elveţiene. Integrarea europeană pentru Republica Moldova mai este reală. Dar... Nu vedeţi cum se bat zi de zi politicienii actuali? Toţi sînt deştepţi, dar în realitate nu-s destepţi deloc.
Originar din Căuşeni, ex-primar de Ungheni. A fost ales în circumscripţia 128, oraşul Ungheni. Cînd a votat independenţa, avea 39 de ani. Atunci cînd vorbesc despre independenţa Republicii Moldova, îmi amintesc, în primul rînd, de clipa în care am pus şi eu semnătura sub acea declaraţie de pomină. Momentul culminant însă fost cînd am ieşit afară, unde ne aşteptau sute de mii de oameni adunaţi în piaţă, pe străzile din împrejurimi şi care doreau să-şi vadă cu ochii proprii visul realizat. Nu mi-a fost deloc greu să decid cum voi vota în acea zi. Eram pregătit cu mult timp înainte, dar nu mi-am imaginat că anume eu voi avea onoarea să particip nemijlocit la acel eveniment istoric. Atunci, în 1991, sigur că nu mă gîndeam la un asemenea viitor pentru ţara noastră. Eu sînt un pic mai naiv şi am crezut cu adevărat în independenţă. Dar am ajuns în altă parte. Îmi doream ca această independenţă să fie reală, să fim un stat bazat pe drept şi să fim în cadrul Uniunii Europene. Cu părere de rău, nu a fost chiar aşa, pentru că cei ce duc destinul ţării noastre în mîini nu prea se intereseză de soarta poporului. Sînt dezamăgit în acest sens. La începutul anilor ’90, mulţi au luptat pentru a obţine independenţa, deşi nu a fost chiar atît de simplu. Oamenii de atunci au făcut un lucru mare şi frumos, însă repet: celor de la putere nu prea le pasă de destinul ţării. Acum, mulţi tineri nu-şi văd rostul în ţara lor şi pleacă peste hotare. Se cere mai multă responsabilitate din partea guvernanţilor. Trebuie totuşi să ne mîndrim că avem în istoria noastră o aşa zi, dar ar trebui şi să înţelegem cu adevărat sensul cuvîntului „libertate”. Sper că cei de azi şi cei de mîine vor schimba lucrurile în mai bine. Sînt optimist.
10.00 Miting şi depunere de flori Locul desfăşurării: Troiţa Martirilor Neamului; 11.00 Competiţii sportive: Şah, joc de dame Locul desfăşurării: Piaţa Primăriei; Mini-fotbal Locul desfăşurării: Stadionul orăşenesc; Tenis de masă Locul desfăşurării: Şcoala de sport.
28.08.2011, duminică
Originar din satul Măcăreşti, a fost ales în circumscripţia 337, fiind în acea perioadă preşedinte de colhoz în satul natal. Cînd a votat independenţa, avea 42 de ani. Îmi amintesc de acel entuziasm care domnea în societate. Au fost clipe de emoţii, pe care este imposibil să le descrii. Era o adevărată manifestare de patriotism, de noi speranţe. Poate anume din acest motiv, nu a fost un lucru complicat să-ţi pui semnătura sub acea Declaraţie de independenţă. Ai semnat şi gata. În suflet însă au existat anumite temeri, pentru că nu ştiam la ce să ne aşteptăm pe viitor. Erau pe atunci nişte „structuri” foarte puternice, care oricînd ar fi putut să ne pună piedici, să ne creeze mari probleme. Viitorul Moldovei? Sigur că-l vedeam altfel. Cel puţin, credeam într-o creştere economică vertiginoasă a ţării noastre. Speram că nivelul de trai al populaţiei va creşte simţitor şi că vom ajunge la culmi civilizate, iar omul va fi mult mai liber. Ceea ce se întîmplă acum nu prea îmi place, cum nu le place multora dintre cetăţenii Republicii Moldova. Se vede că aşa a fost destinul moldovenilor, să trecem prin multe greutăţi. (Continuare în pag. 4)
17.00 Fonograme 18.00 Ansamblul de muzică şi dans popular „Struguraş” 19.00 Deschiderea oficială a sărbătorii 19.30 Formaţia „Autentic” 20.30 Anatol Mîrzenco 21.15 Nellu Stratan 22.00 Foc de artificii 22.00 Retro discotecă Locul desfăşurării: Piaţa Primăriei
29.08.2011, luni 17.00 Studioul muzical „Doremicii” 19.00 Seara unghenenilor 21.00 Ionel Istrati 22.00 Valentin Boghean & Band 23.00 Discotecă Locul desfăşurării: Piaţa Primăriei
30.08.2011, marţi 18:00 Urban Tiunes & DJ Matrix 19:30 DJ Vital 20:30 DJ Kristina Vixen & DJ Skanner 22:00 Pasha Parfeny 22:45 DJ Delph & Alexandru Manciu (Waves of the Violin Project) 24:00 DJ Skanner & DJ Cocoli (Italia) Locul desfăşurării: Piaţa Primăriei
31.08.2011, miercuri 10.00 Recital de poezie, depunere de flori Locul desfăşurării: Bustul poetului Mihai Eminescu 18.00 Ansamblul folcloric „Ciutura” 19.00 Studioul muzical „Romaniţe Muzicale 21.00 Olga Ciolacu 21.45 Horă de sărbătoare Locul desfăşurării: Piaţa Primăriei
4
Expresul de Ungheni Vineri, 26 august
La ora actuală, în raionul Ungheni locuiesc doar doi dintre semnatarii Declaraţiei de independenţă: Vasile Basoc şi Valeriu Jardan. În toţi cei 20 de ani de independenţă, nimeni dintre foştii deputaţi nu s-a bucurat de nici un privilegiu, iar timp de patru ani, cît au fost deputaţi, din banii proprii îşi plăteau deplasările în interes de serviciu, din banii proprii îşi plăteau convorbirile telefonice.
Ochire retrospectivă, peste 20 de ani de la declararea independenţei (Continuare din pag. 3)
„Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am trecut prin asemenea momente frumoase” Mihai COŞCODAN, membru al comisiei pentru problemele ecologiei
Originar din satul Năpădeni, era, în acea perioadă, rectorul Universităţii din Tiraspol. A fost ales în circumscripţia 338 Năpădeni. Cînd a votat independenţa, avea 52 de ani. Ziua de 27 august 1991 a fost pentru toţi una deosebită. Sînt momente pe care le-am trăit o dată în viaţă şi, la sigur, nu se vor mai repeta niciodată. Atunci, cu 20 de ani în urmă, speram cu toţii la independenţă, la libertate, la un viitor mai bun. Mie personal nu mi-a fost greu să iau decizia de a vota independenţa, deoarece eram pregătit pentru aceasta, chiar înainte de puciul din 19 august de la Moscova. Nu a fost nici o problemă. Poate doar că am trăit nişte sentimente deosebite, amestecate cu un pic de nelinişte. Or, atunci cînd am fost chemat pentru a semna, nu aveam de unde şti ce fel de paşi fac spre viitor. Au fost emoţii, dar îi mulţumesc lui Dumnezeu că am trecut prin asemenea momente frumoase. Mă mîndresc că am participat la un asemenea eveniment important în istoria Republicii Moldova. Ceea ce am făcut noi a fost o mare responsabilitate. Odată cu semnătura pe care am pus-o, am avut şi noi speranţe spre o viaţă mai frumoasă. Pe atunci, viitorul ţării noastre îl vedeam în alte dimensiuni. Am devenit deputaţi nefiind ghidaţi sau dependenţi de ideologia unui partid sau altul. Cu toţii aveam ideile şi părerile proprii, ne doream să construim un stat de drept. Am făcut multe lucruri atunci. Din păcate, am format un guvern din foşti comunişti şi speram să le schimbăm acea gîndire comunistă. Nu am reuşit. După 20 de ani au rămas aceeaşi comunişti care au fost la început, iar soarta ţării continuă să fie incertă. Populaţia cea mai activă a plecat, au rămas doar acei nostalgici care nu prea îşi dau interesul pentru viitorul ţării. Toată speranţa noastră e la cei tineri. Ei însă nu prea vor să rămînă şi aleg să plece în Occident în căutarea unui trai mai bun.
„Era o unitate deosebită între oameni, cum nu a mai fost niciodată”
„Aveam un singur scop: să fac totul pentru obţinerea independenţei noastre” Mihai PATRAŞ, preşedintele comisiei pentru problemele economice şi ale bugetului
„Am făcut-o şi pe asta, ne-a reuşit” Dumitru TODOROI, membru al comisiei pentru ştiinţă şi învăţămînt
Valeriu JARDAN, membru al comisiei pentru securitatea statului şi problemele militare
Originar din Nisporeni, era, în acea perioadă, directorul Spitalului raional Ungheni. A fost ales în circumscripţia 339 Corneşti. Cînd a votat independenţa, avea 39 de ani. Văd şi acum în faţă o masă de oameni pe Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu zîmbete, cu bucurie, dispoziţie bună, cu speranţe deosebite că Parlamentul va vota Declaraţia de independenţă, ceea ce s-a şi întîmplat, de fapt. Iar în Parlament erau două categorii de oameni: majoritatea erau bucuroşi, veseli, se îmbrăţişau, se felicitau, chiar şi înainte de a vota, dar erau unii care stăteau neliniştiţi în scaune şi urmăreau cu încordare ce ce întîmplă. Ulterior, au semnat şi ei Declaraţia de independenţă. Nu cred că a fost pentru cineva foarte greu să semneze. Puciul de la Moscova eşuase, Uniunea Sovietică se prăbuşea. Aici, în Moldova, în timpul puciului, am mers în număr mare şi am apărat şi Parlamentul, şi Guvernul, şi preşedinţia, şi radioul, şi televiziunea. Vreau să remarc că era o unitate deosebită între oameni, cum nu a mai fost niciodată. Mai tîrziu, multe lucruri frumoase au dispărut şi poate din acest motiv nu ne-am mişcat înainte în ritmurile cu care începuserăm. Mă gîndeam la mai bine pentru Republica Moldova, dar trebuie să recunoaştem că s-au făcut totuşi schimbări. Cred că foarte multă lume nu mai vrea să se întoarcă la ceea ce a fost pe timpul Uniunii Sovietice. Vă dau un exemplu: dacă, pînă în 1991, eu, ca medic, nu văzusem cu ochii mei o seringă de unică folosinţă, atunci, după 1991, ele au apărut şi în spitalele noastre. Sau, cine s-ar mai fi gîndit, pe vremea URSS, că la Hristoforovca, bunăoară, va răsări o biserică? Înseamnă că totuşi ceva s-a schimbat. Eu sînt optimist şi cred că vom avea parte de zile şi mai bune. E nevoie doar de o clasă politică bine intenţionată. Dar... e clar că orice popor îşi merită liderii săi.
Originar din regiunea Cernăuţi (Ucraina), doctor în economie, profesor universitar. A fost ales pe circumscripţia 341 Todireşti. Cînd a votat independenţa, avea 41 de ani. Atunci cînd am venit în Parlamentul Republicii Moldova, aveam un singur scop, să fac totul pentru obţinerea independenţei noastre. Eu, ca preşedinte al comisiei pentru problemele economice, eram la curent cu tot ce avea loc la noi, dar şi în Ţările Baltice. Atunci ne doream să fim liberi. Personal, am pus deseori problema declarării independenţei, dar mereu mi se spunea că nu e momentul. S-a întîmplat ceva neprevăzut. La 19 august, am ieşit în concediu. A doua zi am deschis televizorul la orele şase dimineaţa şi am auzit ştirea despre puciul de la Moscova. Chiar atunci am plecat la serviciu. Astfel, în cadrul unei şedinţe extraordinare a prezidiului Parlamentului, am decis ca pe 27 august să organizăm Marea Adunare Naţională şi să convocăm o şedinţă extraordinară a Parlamentului, pentru a pune în discuţie Declaraţia de independenţă. Documentul privind declaraţia de independenţă a fost bine gîndit cu mult timp în urmă, dar puciul de la Moscova a grăbit lucrurile. A fost un imbold pentru noi şi ne-a încurajat într-o oarecare măsură. Sigur, au existat şi emoţii, dar, pînă la urmă, am făcut-o bine. Atunci eram mult mai optimist, speram şi credeam în multe. Fiind economist, speram la un nivel economic mai avansat, speram că Republica Moldova va fi mai apreciată la nivel internaţional şi că va fi în scurt timp un stat membru al Uniunii Europene. Nu s-a întîmplat. Sper că noua generaţie va repara greşelile şi incapacitatea altor generaţii.
Originar din satul Cetireni, doctor în ştiinţe matematice, profesor universitar. A fost ales pe circumscripţia 343 Cetireni. Cînd a votat independenţa, avea 52 de ani. Îmi aduc aminte că în acea zi am ieşit la televiziunea unională şi chiar internaţională împreună cu colegul meu, Mihai Coşcodan, şi am vorbit despre independenţa ţării noastre şi cît de necesară era ea. Ne-a privit atunci foarte multă lume. Sincer să vă spun, m-am gîndit mult înainte de a pune semnătura sub Declaraţia de independenţă, deşi înţelegeam foarte bine că este, pur şi simplu, obligatorie. Pe atunci încă mergeau tancurile ruseşti pe drumurile noastre şi situaţia era îngrijorătoare. Dar am făcut-o şi pe asta, ne-a reuşit. Pînă la urmă, a fost o decizie corectă, bine gîndită. Am semnat conştient şi, în pofida unor temeri, în subconştientul meu eram pentru independenţă. Atunci cînd am semnat Declaraţia de independenţă, vedeam un viitor mai bun. Ceva s-a făcut, ceva încă nu s-a făcut. Avem o oarecare mişcare înainte, însă tineretul de atunci s-a rărit, a plecat în alte ţări. Dar cred că în 15-20 de ani mulţi vor reveni acasă şi atunci multe se vor schimba în bine. Noi sîntem o ţară cu aur negru, adică avem pămînt foarte bun. Eu sînt optimist şi doresc să transmit optimismul meu tuturor alegătorilor mei din cele 13 sate care m-au votat atunci, vreau să le spun că le-am fost alături şi am făcut multe lucruri pentru ei.
Constantin SAHANOVSCHI, pe atunci prim-secretar al comitetului raional Ungheni al partidului comunist, avea 45 de ani cînd a votat independenţa. În prezent, este grav bolnav şi, de cîţiva ani, este ţintuit la pat în locuinţa sa din Chişinău. Pentru că, din cauza bolii, îi este foarte şi foarte greu să vorbească, ne-a spus un singur lucru: „Transmit salutări tuturor unghenenilor”. Fotografiile de acum 20 de ani au fost preluate din cartea „Parlamentul Independenţei”. Fotografiile recente ne-au fost oferite de Vasile Şoimaru.
Copii ai Independenţei cu Lucia Bacalu
O tînără care ştie ce vrea de la viaţă.
Iar viaţa ei e la Ungheni A absolvit facultatea de filosofie, iar la Ungheni a rămas dintr-o simplă întîmplare. „Iniţial, am venit doar pe vară, să mă odihnesc puţin după examenele de licenţă. Dar, aflînd că sînt locuri de muncă la tabăra „Plus armonie”, m-am angajat ca educator. De ce să stau vara acasă? Pe parcurs, am văzut multe activităţi interesante şi, atunci cînd mi s-a propus să rămîn să muncesc la Centrul de Resurse pentru Tineri, mi-am zis: de ce nu?”, povesteşte Galina Petcu. Intenţiona să rămînă doar un an-doi, după care să-şi caute un rost în altă parte. De atunci au trecut şase ani, iar dînsa tot pe loc e. „Mă mîndresc că sînt la Ungheni. Mai ales că în ultimii ani aici au fost realizate foarte multe lucruri frumoase în domeniul tineret”, spune. Sigur, nu i-a fost uşor să se acomodeze, mai ales că mulţi dintre colegii săi au plecat în străinătate sau, în cel mai rău caz, au rămas la Chişinău, în capitală. „Eu mă simt bine la Ungheni. Da, este complicat, pentru că există o sumedenie de probleme. Totuşi, aş vrea să-mi văd viitorul aici”, afirmă foarte hotărîtă. Galina a avut marele noroc să meargă de nenumărate ori în deplasări peste hotare, a văzut mai multe striluri de viaţă, mai multe culturi, dar Moldova i se pare mult mai aproape. În plus, vrea să creadă şi în
continuare că Ungheniul îi poate oferi numeroase oportunităţi de afirmare. „Sînt optimistă de felul meu şi, de obicei, văd partea plină a paharului”, spune, după care face o remarcă: „Oricum, analizînd situaţia la rece, trebuie să zic că există puţine lucruri la ora actuală care pot să-i atragă pe tineri aici. Foarte puţine. Nu valorile materiale îi ţin aici, ci valorile spirituale”. Fiind, după cum a şi recunoscut, optimistă, vede un viitor bun pentru Ungheni. Primele semne deja sînt. Uitaţi-vă cîţi tineri au venit să muncească în organele administraţiei publice locale! „Ce poţi spune despre viitorul Moldovei care trebuie să fie construit de actualii tineri?”, o întreb. „Despre viitorul Moldovei nu pot spune chiar nimic. Atît de incerte sînt lucrurile şi atît de des se
schimbă... Urmează să vedem”, răspunde filosofic. Dacă tinerilor noştri li s-ar permite să-şi spună cuvîntul şi să se iasă în faţă, situaţia s-ar schimba, consideră Galina. Tot ea susţine că, deocamdată, mulţi tineri nu prea pot să-şi exprime ideile şi opiniile. De aceea s-a şi angajat plenar să-i facă pe semenii săi mult mai descătuşaţi, ca aceştia să se simtă mai liberi. „La noi în Moldova există o mare problemă în ceea ce priveşte descătuşarea tinerilor. Cred că-şi spune cuvîntul educaţia de acasă. Sînt părinţi care s-au născut şi au trăit în fosta URSS, ei au fost obişnuiţi cu un mod de viaţă pe care-l consideră foarte bun şi pentru copiii lor. De exemplu: niciodată să nu spui nimic. Foarte multe „Nu”uri continuă să existe. Al doilea factor este şcoala. Din păcate, şcolile, cu mici excepţii, sînt axate încă pe principiul: vorbeşte doar atunci cînd eşti întrebat”, explică Galina, exprimîndu-şi, totodată, speranţa că peste cinci-zece ani tinerii vor fi cu totul altfel. În calitate de coordonator al programului de voluntariat la Centrul de Resurse pentru Tineri, încearcă să-i atragă în
activităţi pe tinerii care gîndesc, chiar dacă aceştia nu pot să-şi expună foarte bine gîndurile. Mai apoi, face tot posibilul ca să le dezvote abilităţile de comunicare. „Sînt tineri care, deja se vede, vor schimba ceva”, conchide. Schimbarea va veni, cu siguranţă, şi de la Galina Petcu. Iar filosofia? „Din facultate am luat modul de a gîndi, modul de a vedea lucrurile din mai multe perspective şi nu doar dintr-un singur unghi”, spune. „Nu crezi că e timpul ca tinerii să se implice şi în politică?”, îi adresez o ultimă întrebare. Urmează un răspuns demn de o tînără care ştie ce vrea de la viaţă: „Întotdeauna a fost timpul ca tinerii să se implice în politică, dar acum e o nevoie stringentă”.
Indiferent unde s-ar afla, ştie că se va descurca şi va obţine succese A plecat din Moldova cu cinci ani în urmă. Pe atunci avea doar 20 de ani şi studia la Universitatea Tehnică din Chişinău tehnologia vinului şi a produselor obţinute prin fermentare. Era o specialitate care, spera, îi va oferi mari oportunităţi. Criza vinului însă l-a făcut să-şi schimbe opţiunea. În 2006, Iulian Şova, un tînăr din Ungheni, decide să plece la studii în Franţa. „Îmi doream să studiez economia. În plus, cunoşteam bine şi matematica, şi limba franceză”, explică dînsul alegerea sa. A fost acceptat la Universitatea „Louis Pasteur” din Strasbourg şi, după trei ani, obţine licenţa în economie. Nu s-a mulţumit cu ceea ce realizase pînă atunci, fiind conştient de faptul că, dacă vrei să ai un viitor frumos, trebuie să studiezi cît mai mult. Pentru că tocmai începuse în lume criza fiunanciară, Iulian decide să mai facă un pas îndrăzneţ. Pleacă la Paris, unde este acceptat la masterat în domeniul ingineriei finanţelor. Şi aici obţine succese remarcabile. „Eu ştiu acum că, indiferent unde mă voi afla, am să mă descurc”, spune cu mîndrie. A făcut deja două stagieri. Una - într-un fond de investiţii, iar alta – la o întreprindere de energie electrică din Franţa, fiind angajat într-un serviciu care operează pe pieţele
financiare de energie. „Eu cumpăr şi vînd energie la bursă. E ceva nou în Europa”, explică dînsul. De aceea, în acest domeniu sînt, deocamdată, puţini specialişti. Unul dintre ei e şi un unghenean: Iulian Şova. Nu şi-a făcut planuri mari de viitor. Visează la o carieră profesională pe măsura cunoştinţelor obţinute. Unde? Ţara nu prea contează. Cert e că nu va reveni în viitorul apropiat în Moldova. „Aş putea să vin cînd mi se va permite să construiesc o centrală atomică la Giurgiuleşti”, glumeşte. Apoi, foarte serios, spune: „În Moldova aş reveni doar cu o singură condiţie: să am bani suficienţi pentru a contribui la dezvolta învăţămîntul nostru. La ora actuală, Moldova are cea mai mare nevoie de investiţii anume în domeniul educaţional. Statul investeşte puţin în învăţămînt şi asta se observă. Noi degradăm din an în an”. În favoarea afirmaţiei sale aduce şi un argument. Cînd învăţa la Chişinău, se considera o ruşine să mergi la bibliotecă, erai luat în rîs de
foarte multă lume. În Franţa situaţia este diametral opusă. Bibliotecile sînt pline, iar oamenii vin aici pentru că simt şi ştiu că trebuie să se informeze, să citească. Deşi e plecat de cinci ani, Iulian urmăreşte zi de zi ce se întîmplă în Moldova. Este la curent cu toate evenimentele care se produc. De acolo, din Franţa, vede cu totul altfel ceea ce are loc la el acasă. „Nu observ nici o diferenţă între comunişti şi democraţi”, îşi spune verdictul. În locul discuţiilor interminabile, afirmă el, ar fi bine ca elitele politice să se axeze pe dezvoltarea economică. „Nu există, la ora actuzală, planuri reale de a scoate ţara din criză. Privesc diferite emisiuni despre ţările din Africa, foste colonii ale Franţei. Cînd vin în Moldova şi văd realitatea de aici, mă surprind la gîndul că e cam aceeaşi ca şi în ţările africane”, spune Iulian Şova. Totuşi, se declară optimist în ceea ce priveşte viitorul Moldovei. „Se ştie că Moldova e o ţară agrară, iar agricultura e un domeniu de perspectivă, dacă e să analizezi ce se întîmplă la bursele agricole din lume”, explică dînsul, după care subliniază: „În Moldova există toate condiţiile de a dezvolta agricultura. Lipseşte organi-
zarea eficientă şi investiţiile”. În plus, susţine ungheneanul nostru şcolit în Franţa, mai trebuie să lucreze legea. Atîta timp cît legile vor exista doar pe hîrtie, nimeni nu va dori să investească aici. „Şi mai este o problemă – moldovenii nu-s motivaţi să muncească. Din această cauză mulţi vor să plece din ţară, iar ce ce rămîn vor ca cineva să vină să le facă viaţa mai uşoară, să le dea tot de ce au ei nevoie”, spune Iulian. S-a născut la Corneşti. S-a format la Ungheni, unde a învăţat începînd cu clasa a VII-a. „Ce ţi-i mai aproape: Corneştiul sau Ungheniul?”, îl întreb. Răspunsul urmează imediat: „Cel mai aproape mi-s părinţii. Acolo unde mi-s părinţii, acolo e şi casa mea”.
Expresul de Ungheni Vineri, 12 august
5
A ales să înveţe în China, pentru a promova imaginea Moldovei în lume „De cînd mă ştiu, am un vis – vreau să devin ambasador, iar studiile în China îmi vor permite să mai fac un pas spre realizarea acestui vis”, ni s-a destăinuit, în cadrul unei vizite la redacţia „Expresului de Ungheni”, Lidia Sanduleac, o tînără de 19 ani, absolventă a Liceului „Vasile Alecsandri” din Ungheni.
În mai puţin de o săptămînă îşi va lua zborul spre Beijing, într-o lume absolut nouă pentru ea. Nu-i este frică de drumul pe care trebuie să-l parcurgă: Chişinău-Moscova-Novosibirsk-Beijing-Wuhan. Sînt mii şi mii de kilometri. „Zborul durează vreo două zile”, spune veselă, remarcînd că deja este „călită”. A avut anterior, la vîrsta de 16 ani, o altă experienţă frumoasă – un an de studii în SUA. Are un pic de emoţii pentru Beijing. Chinezii nu prea cunosc limba engleză, iar ea încă nu cunoaşte limba chineză. În plus, nu a decis deocamdată cu ce va ajunge la destinaţia finală, Wuhan. Sînt peste 1000 de kilometri. „Pentru chinezi nu e o distanţă foarte mare, la fel cum nici Wuhanul, un oraş cu o populaţie de peste 9 milioane, nu este foarte mare”, spune. Acolo, în Wuhan, se va afla timp de un an, şi va învăţa limba chineză. „Eu voi studia dialectul mandarin, utilizat în centrul Chinei”, precizează Lidia. Este, de fapt, o limbă vorbită de peste 1 miliard de oameni, fiind cea mai răspîndită limbă de pe Pămînt. În afară de China, se vorbeşte şi în Brunei, Cambodgia, Indonezia, Malaezia, Mongolia, Insulele Filipine, Singapore, Africa de Sud, Taiwan şi Tailanda. „Atît de tare am fost tentată de oportunitatea care mi s-a oferit, încît mi-am cumpărat şi cărţi, şi caiete de scris, ca să am un pic de pregătire. În internet privesc şi ascult tot ce este în chineză. Au un fel de a vorbi extraordinar. Dialectul mandarin este complicat, deoarece poate fi vorbit pe patru tonuri diferite. De exemplu, ma – poate însemna şi mama, şi cal, şi cîine, în dependenţă de ton. Este foarte interesant. Am început să studiez şi ieroglifele”, povesteşte, entuziasmată, ungheneanca noastră. După un an în care va învăţa limba, Lidia Sanduleac va studia la relaţii internaţionale şi politice. „Este ceea ce am vrut. Dacă rămîneam în Moldova, făceam medicină; dacă plecam în Franţa – făceam dreptul. Dar nu era vocaţia mea”, recunoaşte. În plus, este foarte satisfăcută pentru faptul că părinţii ei nu vor trebui să cheltuiască nici un ban pentru ea. „Totul îşi asumă partea chineză: şi asigurarea medicală, şi cazarea, şi materialele pentru învăţat, şi transportul, plus o bursă lunară de 250 de dolari”, explică. În acest an, trei tineri moldoveni – doi din Chişinău şi Lidia Sanduleac din Ungheni – vor pleca la studii în China, graţie unui acord între guvernele Republicii Moldova şi Chinei. Partea chineză îşi asumă toate chletuielile, cu excepţia celor de drum. Acestea din urmă, potrivit Acordului, ar trebui să şi le asume guvernul moldovenesc. Deocamdată, Guvernul tace. Iar drumul pînă în China costă între 400 şi 1000 de euro. Lidia speră să poată reveni acasă o dată în an. După patru ani de studii acolo şi-ar dori să se înscrie şi la o facultate în Moldova, să poată preda, în paralel, chineza la o universitate din Moldova. De pe acum se gîndeşte şi la un masterat, pe care să-l facă ori în China, ori în SUA. Toate au un singur scop – să ajungă, într-o bună zi, ambasador al Moldovei undeva, în lume, ca să poată spune tuturor cît de frumoasă şi interesantă este ţara ei de origine.
6 PROGRAME TV
UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ Cine vrea să conducă, trebuie să vorbească puţin şi să asculte mult. Armand-Jean I. du Plessis de Richelieu
MESAJ CĂTRE ZIUA INDEPENDENŢEI Stimaţi concetăţeni! Acum 20 de ani, istoria ţării noastre a luat un nou curs, un curs firesc şi râvnit de cetăţenii săi. Printr-un act de voinţă populară, prin votul Parlamentului, Republica Moldova a apărut pe harta lumii ca stat independent. Actul din 27 August 1991 a venit ca o încununare a unei ample mişcări de eliberare naţională, iar proclamarea Independenţei s-a constituit într-o recompensă morală pentru toate suferinţele pe care le-am îndurat de-a lungul anilor. În aceste două decenii, tânărul nostru stat a avut de înfruntat şi greutăţi, dar, totodată, a înregistrat şi mari realizări. Am trecut împreună prin războiul de la Nistru, am avut de înfruntat crize economice şi politice, precum şi toate acele riscuri pe care le implică perioada de tranziţie. Astăzi, putem afirma cu toată certitudinea că greutăţile prin care am trecut, problemele pe care le-am înfruntat ne-au făcut şi mai uniţi, şi mai decişi să continuăm calea de consolidare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru. 20 de ani de Independenţă reprezintă şi un bun prilej pentru a ne reconfirma scopul comun pe care ni l-am propus – să transformăm Republica Moldova într-un stat cu adevărat liber, democratic, european, prosper. Numai astfel ne vom îndeplini misiunea, asigurând un viitor demn ţării noastre şi cetăţenilor săi. Vă felicit din toată inima cu ocazia celei de-a 20-ea aniversări de la proclamarea Independenţei. Vă doresc multă sănătate, fericire, prosperitate şi să fiţi în fiecare zi mândri că sunteţi cetăţeni ai Republicii Moldova! Vlad Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova, Preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568
Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri. Tel.: 61470
Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797.
VĂ RECOMANDĂM! Luni 10.00 „Превосходство Борна”. Film (Ren TV) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Невеста любой ценой”. Film (СТС) Marţi 16.05 „Час пик”. Film (ТНТ) 21.30 „Любовь и другие катастроф”. Film (СТС) 22.10„Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 16.15 „Час пик-2”. Film (ТНТ) 21.30„Блуждающая пуля”. Film (СТС) 23.15 „Мы обьявляем вам войну” (НТВ) Joi 21.00„Случайный шпион”. Film (ТНТ) 21.30 „Адреналин”. Film (СТС) Vineri 15.30 „Ямакаси”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 19.00 „Жандарм и жандарметки”. Film (СТС). 21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 14.00„Любовь это жизнь”. Film (СТС) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV). 21.55„Властелин колец: Возвращение короля”. Film (РТР „Планета”)
Proiectul „Înfiinţarea, la nivel local, a sistemelor de protecţie a copilului, pentru a asigura protecţia copilului faţă de abuz, neglijare şi exploatare în Republica Moldova” finanţat de către Fundaţia OAK şi implementat de către Asociaţia Obştească „Parteneriate Pentru Fiecare Copil” anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de Specialist coordonator local de proiect. Scopul proiectului este de a asigura accesul îmbunătăţit la servicii de sprijin familial şi protecţie a copilului, inclusiv sisteme de prevenire şi protecţie de separarea de familie, violenţă, abuz, neglijare şi exploatare pentru 2000 de copii vulnerabili şi familiile lor din Făleşti şi Ungheni. Rolul angajatului va fi de a coordona realizarea tuturor activităţilor legate de implementarea obiectivelor proiectului la nivel local, prin asigurarea realizării calitative şi eficiente a activităţilor. Durata de angajare: 19.09.2011 – 31.12.2013. Responsabilităţi: 1. Coordonarea tuturor activităţilor legate de implementarea proiectului la nivel local; 2. Participarea la planificarea activităţilor proiectului precum şi la elaborarea rapoartelor de activitate bazate pe informaţia colectată în procesul de implementare; 3. Stabilirea şi menţinerea unor bune relaţii de colaborare dintre diferiţi factori de decizie la nivel local cu privire la activitatea proiectului; 4. Susţinerea autorităţilor locale în elaborarea şi implementarea la nivel local a politicilor de protecţie a copiilor şi procedurilor de identificare ş prevenire a tuturor formelor de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor; 5. Organizarea şi gestionarea procesului de evaluare a serviciilor existente la nivel local; 6. Susţinerea autorităţilor locale în elaborarea modelelor de protecţie a victimelor abuzului, neglijării şi exploatării, şi ajustarea serviciilor existente identificate, pentru a satisface necesităţile acestor copii, inclusiv crearea cadrului instituţional, legal şi financiar; 7. Crearea grupurilor multidisciplinare şi a dezvoltarea mecanismelor de conlucrare între diferite structuri, pentru rezolvarea cazurilor; 8. Coordonarea şi organizarea logistică a prestării cursurilor de instruire, seminarelor, meselor rotunde cu participarea partenerilor locali, pentru a sprijini implementarea modelelor şi mecanismelor create; 9. Susţinerea autorităţilor locale în studierea posibilităţii de a crea un servicii regional specializat, care ar soluţiona cazurile complicate; 10. Participare în realizarea studiilor cu privire la abuzul neglijării şi exploatării copilului efectuate în cadrul proiectului.
Luni, 29 august TVM 6.00 Vedete la bis 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Magazinul copiilor 9.45, 13.10 Desene animate 10.15 Reporter de gardă 10.40 27 august – 20 de ani de independenţă 12.40 Portrete în timp 13.40 Baştina 14.10 Erudit cafe 14.50 Documentar 17.10 Program muzical 17.15 Box 18.00 Petalo romano 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.45 Sofia Vicoveanca la Chişinău. Spectacol muzical 20.50 Descoperă Moldova 21.40 “Lăutarii” 22.50 Săptămîna sportivă 23.30 “Nu am timp să îmbătrînesc”. Spectacol jubiliar Olga Ciolacu. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Academia de poliţie” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Planuri ascunse” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 “Dorinţele Lolei” 19.50, 22.25 Profit 20.30 “Poliţia în direct” 23.00 „Doi bărbaţi şi jumătate”. Marți, 30 august TVM 6.00 Focus TV 6.30, 13.40 Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 23.0 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 “Maria Mirabela” 10.20 Accente economice 10.50 Cuvintele Credinţei 11.40 27 august – 20 de ani de independenţă 13.10 Săptămîna sportivă 14.35 Fii tînăr! 17.00, 21.00 Mesager. 17.25 Mesager Stop cadru 18.00 “O, libertate, sfîntă libertate”. Concert 20.30 Descoperă Moldova 20.40 Dor de Eminescu 21.40 “Lăutarii” 23.10 “Nu am timp să-mbătrînesc”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 ”Planuri ascunse” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Conspiraţie de proporţii” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 “Dorinţele Lolei” 19.50, 22.25 Profit 20.30 Serviţi, vă rog! 23.00 „Supernatural. Aventuri în lumea întunericului”. Miercuri, 31 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.00 Ştiri 6.15 Vedete la bis 7.10, 8.10, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 “Două decenii de independenţă” 9.20 Evantai folcloric 10.00 “Omagiu Limbii Române” 11.30 Program muzical pentru copii 12.30 Moldovenii de pretutindeni 13.00 Cultura azi 13.50 Templul muzicii 14.30 Documentar 17.00, 19.35, 21.35 Spectacol dedicat sărbătorii “Limba Noastră cea Română” 19.00, 21.00 Mesager 23.10 “Roua Veşniciei”. Spectacol. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Conspiraţie de proporţii” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Tootsie” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45, 20.30 Serviţi, vă rog 19.50, 22.25 Profit 23.00 “Supernatural. Aventuri în lumea întunericului”. Joi, 1 septembrie TVM 6.00, 9.10, 13.10, 13.40 Documentar 6.30 Medalion muzical 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.40 Natura în obiectiv 10.10 Ştiinţă şi inovare 10.40 “Armăsarul sălbatic” 12.15 Povestea unei vieţi 12.40 La datorie 17.10 Fii tînăr! 17.50 Cultura azi 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Portrete în timp 20.15 Reporter de gardă 20.40 Respiro 20.50 Super-loto 5 din 35 21.40 “Ana Karenina”
PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Chipul îndoielii” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 13.30 Serviţi, vă rog! 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Cod de acces: Swordfish” 23.00 „Supernatural: Aventuri în lumea întunericului”. Vineri, 2 septembrie TVM 6.00 Abraziv 6.30 Natura în obiectiv 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 9.25, 13.10 Documentar 11.00 Moldovenii de pretutindeni 11.30 O seară în familie 12.30 Portrete în timp 13.40 “Fata din Jersey” 17.10 Program muzical 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 18.00 Accente economice 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.45 “Chemarea străbunilor” 20.40 Respiro 22.30 “Armăsarul sălbatic”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Gaşca” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Ferma veselă” 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30Fotbal. Preliminariile Euro 2012: Luxemburg-România 22.30 „Esenţa răului”. Sîmbătă, 3 septembrie 6.00 “Chemarea străbunilor” 6.50 “Ana Karenina” 9.10 Documentar 6.45 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ghidul sănătăţii tale 11.30 Casa mea 12.00 Anastasia Lazariuc în spectacolul “Orice femeie e frumoasă” 13.10 Desen animat 14.00 Cuvintele Credinţei 15.55 Respiro 16.00 Studio Art Plus 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.20 Ştiri 17.10 Program muzical 17.55 Erudit cafe 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.35 O seară în familie 21.40 Descoperă Moldova 21.35, 23.30 “Maria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 15.00 Teleshopping 10.30 „Alice în Ţara Minunilor” 11.00 „Ferma veselă” 13.05 „Academia de poliţie” 15.15 „Al şaptelea manuscris” 17.00 „Laguna albastră” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Victime colaterale” 22.45 „Despre dragoste şi alte aiureli”. Duminică, 4 septembrie TVM 6.00 Recital 6.30 “Fata din Jersey” 8.10 Erudit cafe 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.10 La datorie 11.30 Portrete în timp 12.50 11.50 Legendele muzicii 12.00 Documentar 12.50 Concert dedicat Zilei Armatei Naţionale 14.00 Baştina 15.00 “Taxiul destinului” 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.20 Ştiri 17.10 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Vedete la bis 20.40 Descoperă Moldova 21.35 “Un soţ ideal” 23.30 O seară în familie. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 15.00 Teleshoping 10.30 „Alice în Ţara Minunilor” 11.00 „Al şaptelea manuscris” 13.05 „Academia de poliţie” 15.15 „Laguna albastră” 17.00 „Uite cine vorbeşte” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Oră de vîrf ” 22.30 „Cîrtiţa”.
Vînd casă
Cerinţe faţă de candidaţi: 1. Studii superioare, preferabil în domenii socio-umane; 2. Cunoaşterea limbilor române şi ruse (engleza - avantaj) 3. Experienţă în administrarea/ implementarea proiectelor; 4. Abilităţi de comunicare şi spirit creativ; 5.Abilităţi de organizare a activităţilor; 6. Cunoaşterea lucrului la calculator.
în Zagarancea. Tel.:
Persoanele interesate pot depune CV-ul însoţit de scrisoarea de motivare, personal la sediul Asociaţiei Obşteşti “Parteneriate pentru fiecare copil”, str. M. Cogîlniceanu, 75, ap. 3, cod poştal:MD-2009, telefon de contact 23-86-69 sau îl pot transmite prin e-mail la adresa: partnerships4everychild@gmail.com. Termenul limită de depunere a dosarului este data de 04.09.2011.
Elevatorul din or. BucovăĠ r-nul Străúeni CUMPARĂ: Orz, Grîu furajer, Mazăre... Achitarea la moment. Tel. /022/ 22-51-12; 22-20-19 Mob. 0685 76661, 0699 83377 Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka). Toate comodităţile. Tel.: 34614, 069647097
068212158, 069507341 Citație publică Judecătoria Ungheni (str. Națională nr. 21, bir.7) solicită prezența cet. Crăciun Nina, domiciliată în satul Valea Mare, r-nul Ungheni, în calitate de pîrîtă în cauza civilă înaintată de către Crăciun Victor privind desfacerea căsătoriei, în ședința de judecată fixată pentru data de 02.09.2011, ora 10.00. Judecător, Vasile Șchiopu
Oficiul Stării Civile (OSC) din Ungheni continuă să se numere printre cele mai bune în republică. Acum o lună, au fost date publicităţii totalurile activităţii pentru anul 2010. OSC Ungheni a fost surclasat doar de cel din Rezina. De notat că în ultimii trei ani, acesta s-a aflat în permanenţă pe „podium”. Citiţi mai multe în numărul următor.
O NAȚIUNE CARE-ȘI CAUTĂ ISTORIA
Feciorii și fiicele multor patrioți basarabeni, jertfe ale totalitarismului criminal sovietic - De unde știi tu despre Kolîma?, n-am rezistat să nu-l întreb. - De la bunelul meu, a urmat răspunsul. El e din Transnistria. În satul lui a fost un muzicant învinuit de spionaj, judecat pe 25 de ani şi dus la Kolîma, la dobîndit aur. Prin anii 50, s-a întors în sat numai pielea și oasele și degrabă a murit. Dar să revenim cu picioarele pe pămînt, la modul cel mai serios. Testul imaginar cu liceenii, chiar dacă ușor parodiat, îl trecem la capitolul ”vise frumoase”. Faptul că o parte mare din compatrioții mei, români basarabeni, nu cunosc că gulag e abrevierea denumirii unui sistem sovietic de reprimare în mase a propriului popor – главное управление лагерей (direcția principală a lagărelor) – o trecem la capitolul incompetență. Boală grea, dar nu de moarte. Dar ce facem cu indiferența? Ea poate fi comparată doar cu cel mai grav păcat (din cele descrise în Biblie), păcatul de moarte. Să-mi justific afirmația. Cunosc foarte bine familia lui Grigore Martea din Corneşti, arestat de copoii NKVD imediat după invazia, sau invada-
rea Basarabiei de către sovietici la 28 iunie 1940. Pe parcursul multor ani tot întrebam ba pe un membru al familiei, ba pe altul ce știe despre motivul arestării părintelui lor? Ce s-a întîmplat cu el după arestare? Dacă e mort, unde se află rămășițele sale pămîntești? Au scris undeva? Au cerut vreo explicație de la instanțele competente ale statului? Nimic. Nici un răspuns. O strîngere doar din umeri. În cele din urmă, mezina – cel de al șaselea copil al lui Grigore și Olgăi Martea (la arestarea părintelui, nu împlinise nici măcar un an de la naștere) - se adresează domnului Mihai Ghimpu, pe atunci președinte interimar al Republicii Moldova, cu rugămintea de a o susține în căutarea urmelor tatălui său. Grație bunăvoinței domnului Președinte, a altor oameni cu inimă mare, urmele au fost găsite – un dosar NKVD alcătuit din 380 de pagini, cu numărul de arhivă secretă 014041. Mă includ și eu în această istorie care trebuia, odată și odată, să aibă un final. Aflu că Grigore Martea și încă cinci inculpați – toți membri ai administrației comunei Cornești, județul Bălți pînă la 28 iunie 1940 – au fost arestați, judecați, duși
În pădurea Ţiganca, aplaudaţi la scenă deschisă Ansamblul „Drăgaica” de la Pîrliţa a demonstrat cu prisosinţă, pe 14 august curent, în cadrul Festivalului folcloric „Hora de la Flămânzi” (judeţul Botoşani), cîtă dreptate au avut strămoşii noştri latini cînd au exclamat: „Finis coronat opus”, adică „Sfrîşitul încununează opera”. Deşi au evoluat după mari interpreţi de muzică populară, cum ar fi Mihai Ciobanu sau Ionuţ Dolănescu, deşi şi-au aşteptat ieşirea în scenă timp de mai bine de şase ore, artiştii amatori din Pîrliţa au reuşit să ofere un spectacol de zile mari, făcîndu-i pe organizatori să le atribuie cele mai înalte calificative. „Drăgaica” a fost cea care a pus punctul final unui adevărat maraton al cîntecului şi dansului popular, ce a durat peste opt ore. Stil, măiestrie, profesionalism, autenticitate, talent – toate le-au avut şi le-au demonstrat pîrliţenii. Nu întîmplător, de pe scena Festivalului „Hora de la Flămânzi”, instalată la poale de codru, într-un loc pitoresc, numit „Pădurea Ţiganca”, a răsunat de nenumărate una şi aceeaşi frază: „La final va evolua prestigiosul ansamblu din Republica Moldova, Drăgaica”.
Şi asta, în condiţiile în care erau prezente la festival alte două formaţii merituoase de la noi: grupul etnofolcloric “Tălăncuţa” (surorile Osoianu) din Chişinău şi ansamblul „Hora” de la Străşeni. După ani de muncă – pe 24 iulie „Drăgaica” şi-a sărbătorit aniversarea de 20 de ani de la fondare - iată că a venit şi recunoaşterea, formaţia fiind apreciată ca una ce reprezintă nu doar Pîrliţa sau raionul Ungheni, ci Republica Moldova! Invitaţiile la diverse concursuri şi festivaluri internaţionale vin una după alta, astfel că „Drăgaica” poate fi numită deja un adevărat mesager al culturii unghenene în lume. Pe 3 septembrie, „Drăgaica” va fi prezentă la un alt festival folcloric important din România,
„Ciobănaş” din Întorsura Buzăului, ajuns deja la ediţia a 39-a. Lucia Bacalu P.S. Mulţumim organizatorilor deplasării la Flâmânzi, Botoşani: Secţia raională cultură în frunte cu Eugenia Baroncea şi Casa de cultură Pîrliţa (directoare Maria Bolotovici), pentru ocazia oferită de a fi alături de formaţie. În fotografie: formaţia „Drăgaica” împreună cu interpretul de muzică populară Ionuţ Dolănescu, primarul oraşului Flîmânzi, Constantin Pitorac, şi şefa Secţiei Cultură Ungheni, Eugenia Baroncea. Vizionaţi un reportaj foto de la eveniment pe site-ul: Expresul.com
7
Un nou antrenor la Costuleni – tocmai din Bulgaria
Cu Grigore Fidelschi
Dăunăzi, întîlnesc o cunoștință veche. Știam că are rude apropiate în Cornești, reprimate de regimul totalitar, că e trecută prin școli, că lucrează în domeniul pedagogiei de mulți ani. Dar nu-mi imaginam că o persoană cu experienţa şi în etatea ei nici măcar nu a auzit despre existența gulagurilor. „Despre Soljenițin ai auzit?”, am întrebat-o, știind că nu voi obține un răspuns pe potrivă. După o strîngere din umeri, în semn de negație, îmi zice la rîndu-i: „De ce mă întrebi?...”. - Credeam că-l ai în biblioteca personală și aș fi vrut să mi-l dai cu împrumut. - Nu... Nu-l am. Am citit cîndva, ceva, dar nu-mi amintesc – a lungit silabele din cuvintele ”cînd-va... un-deva...”. Anterior, vreau să zic, am făcut un test imaginar cu liceenii din Corneşti. Dialogul era cam următorul: - Despre gulag ați auzit? - Gulag, zice unul, este o pușcărie mare-mare... - Gulag, intervine altul, este un țarc mare de tot, în care dobitoacele, adică deținuții, se mișcă liber, dar nu sînt slobozi. - Tot fostul ”Sovietski soiuz” a fost un gulag, o Kolîma, se dădu cu părerea altcineva.
Expresul de Ungheni Vineri, 26 august
cine știe în ce ”gulag” și, în mai puţin de doi ani – lichidați. Le transmit informația urmașilor direcți ai lui Grigore Martea (aflați încă în viață). Nici o reacție. ”Așa au fost timpurile”, mi-a răspuns unul dintre ei chiar în ziua scrutinului electoral local din 19 iunie 2011 (turul doi pentru primăria Cornești - tîrg) și a plecat să-i dea votul... candidatului comunist la funcția de primar. Aceștia sînt feciorii și fiicele multor patrioți basarabeni, jertfe ale totalitarismului criminal sovietic. Rămîne doar să ne amintem de cîntecul marelui bard al eposului popular, Grigore Leșe: „Bucovină, plai cu flori,/ Unde sînt ai tăi feciori?/ Au fost duși în altă țară,/ Dar se-ntorc în primăvară”. Ai noștri cine știe unde au fost duși? Ştim doar că nu s-au mai întors. În schimb, noi, adică subsemnatul, cu permisiunea colegiului de redacție și a dumneavoastră, dragi cititori, aș dori să revin de mai multe ori la dosarul cu numărul de arhivă NKVD – 014041.
Statistici ce vorbesc de… noi Raionul Ungheni se află, alături de Ialoveni, Străşeni şi Criuleni, printre lideri în ceea ce priveşte numărul de naşteri în 2011, chiar dacă acesta continuă să fie mai mic decît cel al deceselor. Potrivit datelor oferite de Oficiul Stării Civile Ungheni, în primele şase luni ale anului curent au fost înregistrate 642 de naşteri şi 665 de decese. S-au născut, în această perioadă, şi patru copii morţi. Alţi 9 copii cu vîrsta pînă la un an au decedat. Oficiul Stării Civile din Ungheni a transcris, în primul semestru al anului curent, 117 acte de naştere şi 9 acte de deces. Asta înseamnă, potrivit şefei Oficiului, Svetlana Andrieş, că, iniţial, şi naşterile, şi decesele, au fost înregistrate într-o altă ţară decît Republica Moldova. Tot în această perioadă, au fost înregistrate, în raionul Ungheni, 53 de căsătorii, iar divorţuri – de patru ori mai puţine, adică 13.
FC „Costuleni” are un antrenor nou, bulgarul Velizar Popov. Acesta a semnat un contract pe un an şi spune că este gata să facă performanţă la echipa din raionul Ungheni. FC „Costuleni” a început prost actuala ediţie a Diviziei Naşionale. Dupa patru etape disputate, formaţia de pe malul Prutului nu a obţinut nici o victorie şi ocupă ultimul loc în clasament. În aceste condiţii, conducerea clubului a apelat la serviciile tehnicianului bulgar Velizar Popov. Dînsul l-a inlocuit pe Sergiu Botnăraş, care va fi acum antrenor secund. Velizar Popov are 35 de ani şi pînă la „Costuleni” a antrenat formaţia bulgară „Cerno More Varna” care a eliminat, în 2009, echipa „Iskra” Rîbniţa din preliminariile Ligii Europa. FC „Costuleni” se pregăteşte să aducă la echipă şi fotbalişti noi. În prezent, în probe se află Iurie Romaniuc, care a evoluat în ultimul sezon în Campionatul Uzbekistanului. Chiar recent, cu FC „Costuleni” a semnat mijlocaşul Petru Stînga. Potrivit patronului clubului, Iurie Chirinciuc, în timpul apropiat la Costuleni urmează să vină în probe un fotbalist din Bulgaria. (După Protv.md)
Cupa a mers la Costuleni
Doar patru echipe au participat în acest sezon la Cupa raionului la fotbal, organizată de către Federaţia Raională de Fotbal. Potrivit preşedintelui acesteia, Petru Langa, toate patru echipe au demonstrat un fotbal frumos, iar meciurile au fost interesante. Din start, echipa din Costuleni (alta decît cea care evoluează în Campionatul naţional al Moldovei) s-a impus, mărindu-şi foarte mult şansele de a cuceri Cupa. În primele două meciuri din semifinală, a zdrobit echipa din Pîrliţa, cîştigînd cu 5:3 şi, respectiv, 7:2. Cea de a doua semifinală, între Mănoileşti şi Semeni, a fost mai echilibrată. În primul meci, fotbaliştii din Semeni i-au învins pe cei din Mănoileşti cu 3:0. În al doilea meci, echipa din Mănoileşti şi-a luat revanşa şi a cîştigat cu scorul de 4:2, ceea ce însă nu i-a permis să acceadă în finală. În faţa unui public de peste 200 de amatori ai fotbalului, pe stadionul din Ungheni, au luptat pentru Cupă fotbaliştii din Costuleni şi Semeni. Costulenenii au fost mai buni şi au învins cu un scor net 2: 0. În a doua jumătate a lunii septembrie, la Ungheni va fi dat startul campionatului raional la fotbal. Petru Langa şi-a exprimat speranţa că vor rămîne în campionat 12 echipe, ca şi în anii precedenţi. Pentru prima oară, meciurile vor fi conduse de o brigadă de arbitri instruiţi de Federaţia Moldovenească de Fotbal. Echipamentul necesar deja a fost transmis. (L.B.)
Se realizează scîndură netivită, uscată, din fag (buc). Grosimea 25 mm, lungimea 2,20-3,75 m, cantitatea 7,0 metri cubi; Grosimea 30 mm, lungimea 2,40-3,30 m, cantitatea 28,0 metri cubi Grosimea 32 mm, lungimea 3,25 m, cantitatea 3,0 metri cubi. Costul 1 m cub – 1800 lei Adresa: Ungheni, UCOOP Tel.: (0236) 25483, 25530 Mob.: 069404782 Vînd casă, 100 m.p., 12 ari. Teren – 29 ari în preajmă, or. Corneşti, str. Mateevici 7. Tel.: 61346, 078119091. Vînd autovehicol „Gaz 53”. Tel.: 95410 Vînd apartament cu trei odăi, etajul 1, în cartierul Tineretului, or. Ungheni. Telefon: 28743, 060322579 Vînd mobilă moale, dormitor, set de bucătărie. Telefon: 28743, 060322579 Изготовление деревяных лесниц. Обшиваю деревом металлические, бетонные. Ременяк Виталие. Тел.: 43318; Моб: 069758328
FRAGMENTARIUM CU NATALIA CHIOSA
Horoscop 29.08 – 04.09 Berbec O perioadă de schimbări importante. Acestea vă vor aduce şi stres, dar sînteţi pregătiţi şi puteţi face faţă consumului nervos. Partea bună e că aceste schimbări, odată îndeplinite, vă vor ridica moralul. Taur Nu veţi fi în formă în viaţa profesională, v-ar plăcea să leneviţi un pic şi să nu vă ocupaţi mintea cu nimic serios. Nu veţi fi lăsaţi să cădeţi într-o dulce visare, vi se va da tot timpul ceva de făcut. Gemeni Aveţi mult de muncă, iar eforturile nu vor trece neobservate. Pe lîngă conştiinciozitate în îndeplinirea sarcinilor, veţi avea grijă să le arătaţi celorlalti, subtil, că nu vă puteţi descurca fără ei. Rac Călătoriile şi comunicarea sînt foarte bine aspectate. Scopul călătoriei va fi unul pozitiv. Înainte de plecare însă, ar fi bine să încheiaţi categoric şi, dacă e posibil, amiabil, nişte socoteli sentimentale. Leu Vi se vor cere scuze pentru nişte probleme provocate, fie profesionale, financiare sau personale. Trebuie să vă arătaţi înţelegători, aşa cum vă este şi natura, dar să nu manifestaţi slabiciune. Fecioara Nici o zi fără o surpriză plăcută. De data aceasta, nu veţi fi persoana care le primeşte, ci persoana care le face. Sînteţi într-o dispoziţie generoasă faţă de cei dragi şi veţi simţi nevoia să-i răsfăţaţi. Balanţa Perioadă propice speculaţiilor financiare, recuperării datoriilor şi achiziţiilor de calitate. Astrele sînt de partea voastră în acest domeniu şi veţi rămîne aşa o perioadă destul de lungă. Scorpion Nu se anunţă o perioadă prea grozavă din punct de vedere sufletesc. Totul vă merge bine, cei din jur se poartă frumos, dar totuşi veţi simţi nevoia să vă retrageţi, să nu comunicaţi cu nimeni şi veţi cere tuturor să vă lase în pace. Săgetător O perioadă favorabilă întîlnirilor romantic şi împăcărilor. Dacă sînteţi certaţi, mai ales cu persoane din familie, puteţi face primul pas spre împacare, orice iniţiativă în acest sens va fi primită călduros. Capricorn Ar trebui să mai lăsaţi munca la o parte şi să ieşiţi mai mult în societate. Săptămîna aceasta este favorabilă petrecerilor şi comunicării. La sfîrşitul perioadei e posibil un conflict minor cu cineva. Vărsător Veţi constata la un nivel îngrijorător că doar necazurile sînt gratis. Apar tot felul de cheltuieli care, adunate, vă pot da bugetul peste cap. Astfel veţi fi nevoiţi să strîngeţi un pic cureaua. Peşti Sînteţi înclinaţi să vă pierdeţi calmul de la fleacuri şi să deveniţi total nesuferiţi celor din jur. Aceste izbucniri sînt manifestările unor probleme mai serioase pe care le ţineţi în voi de multă vreme.
UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Codul manierelor elegante este alcătuit dintr-o mulţime de legi avînd toate un numitor comun: a nu-l deranja pe semenul tău, ci, dimpotrivă, a-l face să se simtă bine în preajma ta. Acesta este şi principiul fundamental pe baza căruia s-au construit societăţile moderne şi deschise. "Libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea celuilalt", scria filosoful John Stuart Mill, în urmă cu 150 de ani.
Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine Pasărea preferată: lebăda, pentru gingăşia şi fidelitatea ei.
De aproape 30 de ani locuieşte la Ungheni. S-a îndrăgostit de acest oraş din prima zi. Aici a găsit oameni minunaţi, mai frumoşi, mai luminoşi la chip şi săritori la nevoie. Aici a crescut profesional, aici s-a realizat. “Acesta este oraşul meu”, a declarat dînsa.
Scriitorii preferaţi: din copilărie îmi place Ion Creangă. Îmi plac şi versurile lui Grigore Vieru. Eroul preferat: nu am un erou anume, dar îmi plac oamenii care sînt viteji şi realizează ceva.
A acceptat imediat provocarea de a răspunde la întrebările “Chestionarului...”. Mereu deschisă şi cu bunătate în suflet, aşa cum îi este firea, a răspuns clar şi bine argumentat la toate întrebările.
LUDMILA GUZUN,
Eroina preferată: o apreciez pe Scarlet O’Hara din romanul “Pe aripile vîntului”. Eroii din viaţa reală: apreciez femeile de la ţară care ştiu să le facă pe toate.
DOAMNA CE ARE MULTE IDEI PE CARE ŞI LE PROPUNE SĂ LE REALIZEZE PAS CU PAS
Principalul meu defect: încrederea excesivă în oameni.
Funcţia actuală: viceprimar al oraşului Ungheni.
Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: să-i văd pe cei dragi suferind.
Principala trăsătură a mea de caracter: responsabilitatea şi deschiderea faţă de oameni. Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie stăpîn pe cuvîntul său.
Ce-aş fi vrut să fiu: în copilărie îmi doream să fiu pedagog, îmi plăcea foarte mult învăţătoarea mea de clasele primare. Am îmbrăţişat însă altă profesie. Cred că ceea ce fac în prezent are tangenţe cu profesia pe care mi-am dorit-o, pentru că lucrez cu oamenii.
Calitatea pe care o prefer la o femeie: capacitatea de a menţine focul mereu aprins în familia sa.
Ţara în care aş vrea să trăiesc: Moldova. O iubesc foarte mult şi mă doare cînd se vorbeşte rău despre ea.
Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: omenia şi felul de a prieteni frumos.
Culoarea preferată: albul, dar şi culorile calde, liniştite.
Ocupaţia mea preferată: munca de zi cu zi. Îmi mai place să menţin confortul în familia mea.
Floarea preferată: liliacul, pentru că înfloreşete atunci cînd natura învie, dar şi pentru fineţea culorilor sale.
Visul meu de fericire: am un fecior şi îmi doresc să îşi întemeieze o familie fericită şi să am nepoţi.
Expres ortodox
Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: de mică îmi plăcea să cînt şi mi-aş fi dorit să am această calitate. Dacă e vorba de caracter, mi-ar fi plăcut să fiu uneori puţin mai indulgentă. Cum aş vrea să mor: nu îmi doresc să mor, dar cum nimeni nu este ferit de aceasta, îmi doresc să mor realizată, împlinită şi încopnjurată de cei dragi. Starea de spirit actuală: încrezută în propriile forţe, am multe idei pe care mi le propun să le realizez pas cu pas. Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: cele făcute din neştiinţă, nu cu rea intenţie. Deviza mea: orice faptă bună, oricît de mică, este mai importantă decît orice promisiune de a face imposibilul.
„Ne propunem să promovăm adevăratele valori şi performanţele copiilor noştri”, declara, acum două luni, Angela Ciornea, coordonatoarea Grupului de Iniţiativă „Amicii” din Ungheni, în cadrul festivităţii de lansare a proiectului „Împreună prin dans”.
Bancuri La şcoală copiii vorbeau între ei despre profesiile lor de vis. - Mi-ar plăcea să fiu avocat, ca să-i pot apăra pe concetăţenii mei, zise unul. - Mie mi-ar plăcea să fiu parlamentar, ca să pot elabora legi în beneficiul concetăţenilor mei, zise altul. - Eu vreau să fiu doctoriţă, ca să-i tratez pe concetăţenii săraci, continuă următorul. - Bulă, dar tu ce vrei să fii? îl întreabă educatoarea. - Eu aş vrea să fiu concetăţean…!
Vin de Cotnari în ceramică neagră de Marginea, în mîinile unui moldovean de la Pîrliţa, Ungheni. Flămînzi, Botoşani,14 august 2011
Ce detest cel mai mult: făţărnicia.
Prin dans, spre afirmare
29 august - 4 septembrie Luni Aducerea Sf. Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol. Sf. Mc. Diomid. Marţi Sf. Mc. Miron; Cuv. Alipie; Sf. Mc. Pavel. Miercuri Sf. Mc. Flor şi Lavru; Sf. Mc. Ilarion, Emilian; Cuv. Ioan. Joi Sf. Mc. Andrei Stratilat; Sf. Irh. Pitirim; Sf. Mc. Timotei; Sf. Mc. Tecla. Vineri Sf. Pr. Samuil; Sf. Mc. Sevir şi Memnon. Sîmbătă Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Sava; Cuv. Avramie. Duminică Duminica XII. Sf. Mc. Agatonic; Cuv. Isaachie; Cuv. Antusa.
Fotografia săptămînii
Băutura şi mîncarea preferată: vinul de casă, în special cel alb, şi mîncarea noastră tradiţională.
- Tati, tati, ţînţarii ăştia nu mă lasă să dorm. - Fiule, stinge lumina, închide ochii şi încearcă să dormi. Fiul face întocmai cum i-a zis taică-său, dar, văzînd un licurici, strigă speriat: - Tati! Uite, acum mă caută cu lanterna!!!
Pentru a-şi atinge scopul, au fost cusute 12 costume de scenă pentru tinerii dansatori de la Centrul Raional de Creaţie a Copiilor. Realizarea acestora a fost posibilă, graţie membrilor cercului de croitorie şi cusut de aici. S-au implicat atît copiii, cît şi părinţii lor. Au urmat spectacole prezentate de către copiii filialei Pîrliţa a Centrului de Creaţie a Copiilor. Împreună cu Jana Bejenaru, conducătoarea cercului vocal, dramatic şi de dans, ei au mers la taberele de odihnă „Codreanca” din Corneşti, „Pro Sănătatea” din Rădenii Vechi şi „Plus Armonie” din Ungheni, unde şi-au demonstrat, în faţa semenilor lor, măiestria interpretativă, dar şi noile costume de scenă. Peste tot au avut parte doar de aplauze şi aprecieri înalte. Copiii au prezentat un spectacol şi la grădiniţa „Andrieş” din Ungheni, fiind susţinuţi de către Grupul Local al Tinerilor. Acest spectacol a mai avut un scop: acumulare de noi fonduri. De notat că bugetul total al proiectului a fost de 11647 lei, dintre care 3920 de lei reprezintă grantul acordat de Fundaţia Comunitară din Ungheni. Restul banilor au fost adunaţi, prin diverse acţiuni, de la sponsori, de la părinţi, de la copii. (L.B.)