Expresul de Ungheni NR 190_web

Pag. 3

Pag. 4

Bătaie de joc de limba maicii lor Un cunoscător doar de limbă română s-ar fi îngrozit citind ceea ce am surprins pe un anunţ scris cu litere de-o şchioapă. Un magazin din centrul Ungheniului promovează... o maică. De bărbaţi. La doar 199 lei.

Poftiţi de cumpăraţi!

Pag. 5

Doar doamne în fruntea grădiniţelor din raion La ora actuală, în raionul Ungheni funcţionează 45 de grădiniţe şi toate 45 sînt conduse de femei.

11 dintre manageri au obţinut funcţia prin concurs, 33 au fost numite şi una – confirmată în funcţie.

Vîrsta medie a directoarelor e de 47 de ani.

Ziarul de care ai nevoie!

„Nu exagerez deloc: am avut situaţii cînd absolvenţi ai şcolii internat nu ştiau nici măcar că trebuie să strîngă după ei. Iar în viaţă trebuie să lupţi, să munceşti”, a menţionat Iulia Pancu, vicepereşedintele raionului.

Ştiri expres

Expresul de Ungheni

ISSN 1857-422X

Vineri, 9 septembrie 2011

Nici un copil nu va mai rămîne cu sintagma: absolvent al şcolii internat sau al şcolii speciale

Anul IV, nr. 35 (190)

De la Ungheni pînă la Cornova, cu apelul: „Să demonstrăm că putem să citim, că ştim să citim” Ungheni-Pîrliţa-Boghenii Noi-Cornova. Este vorba de traseul pe care l-a parcurs duminică, 4 septembrie, „Caravana cărţii şi lecturii”, organizată de Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir”.

Scriitori, bibliotecari, reprezentanţi ai administraţiei publice locale au mers din sat în sat, întîlnindu-se cu cititori de toate vîrstele, împărţind cărţi semnate de autori moldoveni, dar şi străini.

Grijă faţă de viitorii grăniceri Conducerea Serviciului Grăniceri a fost prezentă, pe 1 septembrie, la Colegiul Naţional de Grăniceri din oraşul Ungheni.

Roman Revenco, directorul general al Serviciului Grăniceri, le-a adresat un mesaj de felicitare celor prezenţi: elevi, pedagogi şi părinţi, urîndu-le succese mari în noul an şcolar. În alocuţiunea sa, dînsul a menţionat că actualii elevi ai Colegiului „reprezintă viitorul instituţiei de frontieră şi speranţa de schimbare a lucrurilor în bine”. Roman Revenco a dar asigurări că va susţine şi în continuare aspiraţiile şi eforturile tinerei generaţii, deoarece „prosperarea, bunăstarea şi integrarea europeană a Republicii Moldova depind de cum vor învăţa şi cum vor aplica elevii cunostinţele obţinute”. Deja al cincilea an consecutiv, sărbătoarea primului sunet este organizată cu mult fast şi se desfăşoară pe platoul Colegiului.

Democraţia locală – în prim-plan Pentru a patra oară consecutiv, la Ungheni, ca şi în întreaga republică, se va desfăşura Săptămîna Europeană a Democraţiei Locale, preconizată pentru perioada 10-16 octombrie. Subiectul principal din acest an va fi: ”Drepturile omului la nivel local”. Pentru ca acţiunile să fie organizate la cel mai înalt nivel, a fost creat un grup de lucru, în frunte cu vicepreşedintele raionului, Iulia Pancu. A fost elaborat şi un plan, care prevede o zi a uşilor deschise în instituţiile administraţiei publice locale, o campanie de informare „Acces egal la serviciile publice”, întîlniri ai primarilor seniori cu cei ai consiliilor locale de tineri, un concurs de eseuri pentru elevi cu tema: „Să ne cunoaştem drepturile”, dar şi multe altele.

Ce ne-a dat independența? Întrebarea afişată pe site-ul Expresul.com timp de două săptămîni – Ce ne-a dat independenţa? – a atras atenţia a peste de 100 de vizitatori. „Nimic bun” – aşa au răspuns mai bine de o treime (36%) din respondenţi. 28% din cei ce au decis să răspundă la întrebare consideră că independenţa ne-a oferit numeroase oportunități de a merge înainte, iar alte 17% - că ne-a oferit o țară nouă, a noastră. Doar 9% consideră că, graţie independenţei, am obţinut libertate. S-au intensificat conflictele interetnice, consideră 8% din respondenţi. De notat că la întebarea respectivă au răspuns 101 vizitatori.

Preţuri usturătoare la carne Deşi la piaţa din Ungheni oferta de carne e mare şi variată, comercianţii menţin preţurile foarte înalte. Potrivit site-ului Agravista.md, la ora actuală un kilogram de carne de bovină costă la fel de mult ca în ajunul sărbătorilor de Paşte – 80-85 lei. Carnea de porc se comercializează la preţul de 70-75 de lei kilogramul. Cea cu os o poţi cumpăra cu 65-70 lei kilogramul.

Operatorii de piață susțin că aceste prețuri se vor menţine şi în continuare.

Pentru cei interesaţi de jurnalism „Eram sigur că vom avea parte de întîlniri de suflet”, a declarat la final scriitorul Aurelian Silvestru. Peste tot, Caravana a fost aşteptată cu drag, oaspeţii fiind întîmpinaţi cu pîine şi sare. Iulian Filip, prezent şi el la eveniment, a reiterat faptul că biblioteca din Ungheni oferă, de fiecare dată, „modele lucrative de relaţii cu scriitorii”. Nu întîmplător, aceştia vin la Ungheni ori de cîte ori sînt invitaţi. „Scriitorul se duce mai frecvent acolo, unde se înţelege ce înseamnă o relaţie productivă cu cartea”, a subliniat Iulian Filip. „Caravana cărţii şi lecturii este o acţiune din cadrul Festivalului naţional al cărţii şi lecturii”, a făcut explicaţiile de rigoare Victoria Bernic, directoarea Bibliotecii „Dimitrie Cantemir”. „Haideţi să demonstrăm că putem să citim, că ştim să citim, că sîntem oameni cu carte”, a făcut ea un apel către locuitorii raionului. „E un lucru minunat această caravană. Traseul nu a fost ales întîmplător. Am fi putut merge şi spre Sculeni sau Petreşti, am

fi putut merge spre Măcăreşti sau Costuleni. Am ales însă Ungheni-Cornova, deoarece localităţile din zona respectivă au un rol aparte pentru raionul nostru, ţinînd cont de oamenii care şi-au luat zborul de aici, de frumoasele tradiţii şi obiceiuri de aici”, a subliniat vicepreşedintele raionului, Petru Langa, care a însoţit Caravana pe durata întregii zile, de la început pînă la final.

Printre scriitorii veniţi în acea zi la Ungheni s-a aflat şi Ianoş Ţurcanu. Dînsul a recunoscut, la fel ca şi colegii săi de condei, că a venit cu multă dragoste în raionul Ungheni, pentru că are cele mai frumoase amintiri de la toate întîlnirile pe care le-a avut aici.

Au beneficiat de clipele frumoase prilejuite de scriitorii din capitală cititori din zece sate ale raionului. „Pentru noi este unul dintre cele mai importante evenimente ale anului”, a subliniat Tamara Dereş, directoarea bibliotecii din Pîrliţa, locul unde a făcut primul popas Caravana cărţii şi lecturii.

Vreţi să pătrundeţi în tainele jurnalismului? Nimic mai simplu. Expresul.com a încheiat chiar recent un acord de parteneriat cu portalul ÎnvaţăJurnalism.ro, o platform interactivă de studiu al jurnalismului. Accesînd-o, veţi avea posibilitatea să participaţi la un training de jurnalism, care cuprinde 23 de lecţii, începînd cu genurile presei şi terminînd cu structura unei instituţii media. Totodată, veţi găsi un interviu cu unul dintre cei mai experimentaţi telejurnalişti din România, Mihai Ursu, în prezent producător la postul de televiziune Prima.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2

Expresul de Ungheni Vineri, 9 septembrie

Economia R. Moldova a crescut cu 7,5% în prima jumătate a acestui an, comunică Biroul Național de Statistică. Produsul intern brut a constituit 36,6 miliarde de lei. Volumul impozitelor pe produs a înregistrat o creştere de 10,5%. Consumul final a fost în creştere cu 9,1%. Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au majorat respectiv cu 39,1% şi 24,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (Jurnal.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

O lege încălcată cu neruşinare 1 septembrie. Prima oră la o clasă de a IX-a într-un gimnaziu din raionul Ungheni. Diriginta le vorbeşte elevilor despre Independenţă. Emoţiile sînt mari. Împreună îşi amintesc cum arată tricolorul, ce reprezintă stema şi cine-i autorul versurilor şi muzicii imnului de stat al Republicii Moldova.

Dar ce fel de independenţă fără Constituţie, fără Legea supremă a statului? După o bîlbîială de cîteva minute, este făcută şi concluzia: “Constituţia însumează toate legile Republicii Moldova”. O fi undeva un sîmbure de adevăr, căci anume de la Constituţie şi reieşind din Constituţie au fost şi sînt elaborate toate celelalte legi. Ce o fi înţeles însă elevii?

Profesoara a avut un scop foarte clar: să treacă lin de la Constituţie la celelalte legi, pentru a le spune discipolilor săi cît de importante sînt acestea şi că toate trebuie să fie respectate. Sună frumos. Un cetăţean adevărat trebuie să respecte legile statului. Dar cum? Întrebarea nu este întîmplătoare. La un moment dat, după ce doamna profesoară a tot vorbit despre cît de bine şi necesar e să respectăm legile, o elevă i se adresă: Domnica Gheorghevna. Credeţi că profesoara s-a deranjat?

Deloc! Cam de ce ar fi trebuit să se deranjeze, dacă de ani şi ani buni toţi în sat îi spun aşa. Şi în şcoală.

Am în faţă Legea “Cu privire la funcţionalitatea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, adoptată la 31 august 1989. Citez din art. 26: “Numele cetăţeanului Republicii Moldova de naţionalitate moldovenească constă din prenume (sau din cîteva prenume) şi din nume de familie (simplu sau dublu)”. Mai clar nici că se poate.

Mergeţi în şcolile noastre şi ascultaţi cu atenţie. Şi după 22 de ani, în majoritatea veţi auzi nestingherit: Vera Dimitrevna, Ivan Ivanovici, Tamara Nicolaevna şi tot aşa mai departe. Ori pedagogii noştri nu-s moldoveni (dar nici români, cu siguranţă, nu vor recunoaşte că sînt), ori încalcă legea cu neruşinare.

Am încercat să aflu care e motivul. “Aşa ne-am obişnuit”, a fost răspunsul. Obişnuinţa e un lucru mare, dar oare un om inteligent nu poate să se debaraseze de proastele obiceiuri? Aş încerca să înţeleg dacă aş auzi un sătean adresîndu-i-se unui profesor ca în timpurile sovietice, cu aceste patronimice deranjante. Dar un elev care s-a născut peste 5-10 ani de la adoptarea legii cu pricina? Cine e de vină? Oare nu Măria sa, pedagogul?

Apropo, se zice că peştele de la cap se strică.

Oaspetele vesel

Universul folcloric al satului Todireşti Numele: “Tudoriţele” Anul naşterii: 1991 Locul naşterii: satul Todireşti, raionul Ungheni.

“Anii s-au depănat unul după altul. Parcă mai ieri am fondat “Tudoriţele” şi iată că azi sîntem deja la a 20-a aniversare”, a remarcat conducătoarea colectivului, Elizavata Mămăligă. Au fost 20 de ani frumoşi cu multe realizări.

Nimeni astăzi nu mai poate spune cu exactitate cîte premii şi cîte laude au adunat în palmaresul lor „Tudoriţele”.

Sînt foarte multe. „Tudorițele”, prin activitatea lor, au pătruns în inimile iubitorilor de folclor cu acele cîntece pure, frumoase, care ne reprezintă și care sînt de la Dumnezeu”, a declarat şefa Secţiei cultură, Eugenia Baroncea. „Tudoriţele”, potrivit folcloristului Andrei Tamazlîcaru, reprezintă „o unitate care face legătura între timpuri”, „Tudoriţele” sînt „un univers folcloric al satului Todireşti”.

Dînsul a recunoscut că această formaţie unicală l-a bucurat

mereu cu cîntecele sale, cu vestimentația sa, cu calea pe care a parcurs-o.

Este o cale scurtă. De doar 20 de ani. Dar, „pentru a rezista şi a ajunge la vîrsta de 20 de ani, trebuie să depui o muncă enormă, o muncă grea, nobilă”, a subliniat Maria Bolotovici, şefa Casei raionale de cultură din Pîrliţa. „Am partcipat la numeroase festivaluri raionale, republicane, am trecut Prutul şi am prezentat cîteva concerte la Solești, la Miclești, localităţi din judeţul Vaslui. Am participat la diferite concursuri la Chișinău, am fost invitate la emisiunea ”La noi în sat”, am avut multe înregistrări la Casa Radio”, a făcut o scurtă trecere în revistă a activităţii formaţiei Elizaveta Mămăligă, după care a accentuat: „Ne bucurăm foarte mult că ne menținem aşa cum sîntem și mă rog Domnului ca să continuie cît mai mult colabora-

rea dintre noi și informatorii satului, acei oameni care mai păstrează în memorie obiceiurile și tradițiile seculare. Avem încă de unde să scoatem la lumină comorile localităţii noastre, ca să le prezentăm mai apoi pe scenele mari ale republicii, dar şi peste hotare”. „20 de ani de activitate e o durată nu prea mare pentru un colectiv. Deci, rămîne un secol mai departe. E un început bun, cavaleresc al acestor ”Tudorițe” cu un nume atît de poetic”, a remarcat Andrei Tamazlîcaru.

În zi de sărbătoare, pe 21 august, au venit să fie alături de formaţia din Todireşti, colective care şi-au făcut un nume de răsunet în Moldova: ”Tălăncuța” şi ”Plăieșii”. „Tudoriţelor” le-a fost înmînată o Diplomă de excelență, semnată de Maria Bieşu, președintele Uniunii muzicienilor din Republica Moldova şi însoţită de urarea: ”Dorința de a cerceta, setea de a descoperi și a promova frumosul să nu vă părăsească nicicînd”.

Ina Landa

Tinerii nisporeneni au învăţat de la semenii lor ungheneni să fie educatori de la egal la egal Timp de cinci zile, 140 de adolescenţi şi tineri din raionul Nisporeni s-au aflat la Ungheni, unde au participat la şcoala de vară “Tinerii în prevenirea HIV/SIDA”, organizată de către Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri în parteneriat cu Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni.

Pe parcursul stagiului, tinerii din Nisporeni au avut posibilitatea să cunoască practici de succes de la semenii lor ungheneni, care au deja o experienţă de trei ani în organizarea activităţilor de informare în domeniul HIV/SIDA. Împreună, au organizat Ziua Coperării şi Toleranţei, cînd au purtat panglici roşii în piept, au semnat poste-

rul toleranţei: „Semnează, dacă îţi pasă!” şi au participat la flashmobul „Panglica Toleranţei”.

Totodată, prin metode interactive, au aflat mai multe informaţii despre HIV/SIDA, despre educaţia de la egal la egal, despre comunicare şi organizarea activităţilor informative, despre empatie şi toleranţă.

Oaspeţii de la Nisporeni au

fost vizitaţi, în această perioadă, şi de echipa „Dance for Life”, care le-a prezentat filmuleţe despre persoanele infectate cu HIV, au dansat împreună şi au organizat cîteva concursuri interesante.

Menţionăm că în raionul Ungheni activează 256 tineri educatori de la egal la egal, instruiţi cu spijinul Centrului Naţional de Resurse pentru Tineri în cadrul proiectului „Tinerii în prevenirea HIV/SIDA”. De acum înainte, şi la Nisporeni vor activa 140 de educatori de la egal la egal, ce au fost formaţi la Ungheni.

Şcoala de vară “Tinerii în prevenirea HIV/SIDA” a fost posibilă, graţie sprijinului acordat de către Ministerul Educaţiei, Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

Galina Petcu

20 de ani de independenţă Am rămas în bernevici Ce realizare!

Iară peste patruzeci Vom serba... peste hotare.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferă consultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate şi profesionalism.

Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie, experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

În ianuarie-iulie 2011, în Moldova au intrat prin intermediul băncilor 781,44 mln dolari SUA, transferaţi din străinătate de către persoane fizice, ceea ce e cu aproximativ 19,3% mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului 2010. În luna iulie au fost înregistrate cele mai mari transferuri - 138,21 mln dolari SUA - aproximativ 17,7% din totalul transferurilor pentru perioada ianuarie-iulie 2011. Anul trecut, în Moldova au intrat prin intermediul băncilor 1,244 miliarde dolari SUA. (Unimedia.md)

O NAȚIUNE CARE-ȘI CAUTĂ ISTORIA

Știri din Primăria Ungheni

Cu Grigore Fidelschi

și de șezut”. Încerc să stau strîmb şi să judec drept: cum vine asta, în special, ”limba de șezut”? Timp de 20 de ani de așazisă Independență a Republicii Moldova, cuvîntul ”român”, indiferent de locul, funcția și încărcătura semantică pe care o poartă, a fost considerat de o bună parte din politicienii noștri drept tabu. Adică, un cuvînt aproape interzis. Oare nu tot așa bătrînii (mai cu seamă cei credincioşi) se străduie cu orice preț să evite cuvîntul ”dracul”, înlocuindu-l cu „necuratul”, „michiduță”, „sărsăilă”?

Ce să zici de aleșii și slugile poporului care fără votul nostru nu costă nici cît o ceapă degerată? Sau de cei pe care tot îi auzi: „Da niia și, nu ni-i fsioravno în și limbî grăiesc?”.

Deci, cuvîntul ”română” din denumirea instrumentului de comunicare ”limba noastră cea română” a fost intenționat omis. Golul creat, suspensia tonalității i-a pus pe gînduri pe cei ce au nu mai mult de patru neuroni în creier. Iată că ei și au zis: „Nu-i harașo... trebu ceva de dobavlit”. Și au inventat sintagma „de stat”.

Dacă s-ar fi oprit aici... Dar cuvîntul tabu „român” continua să se mai strecoare cumva, de la caz la caz. Oamenii mos-

calului își „strîngeau și mai mult rîndurile” împotriva românizării spațiului român și limbii române (adică spațiului moldovenesc și limbii moldovenești, după dînșii). Așa au apărut și alte calificative. Chiar din gura lui Marian Lupu şi-au luat zborul două strășnicii – limba politică și limba literară.

Serafim Urechean încerca să convingă o lume întreagă că el vorbește... nici româna, nici moldoveneasca, nici măcar ”limba de stat”, ci limba lui Ștefan cel Mare. Și numai o singură dată, la un microfon din Parlament, unul dintre adepții convinși ai ”moldovenismului”, Dumitru Diacov, s-a scăpat cu vorba şi a zis că vorbește românește, iar limba noastră e română. În numai o frîntură de secundă sala s-a umplut de rumoare. Sireacul președinte de onoare al PDM! Ce o fi pățit, cînd a venit la partid? Da acasă, în familie?

Cum, Doamne Dumnezeul meu, să-ți păstrezi echilibrul şi să nu te apuce amețelile?

Iată, vasăzică, la ce încercări grele a fost supusă inteligența lui Durbală și Cheianu pentru a găsi modul în care să le dea replică „marilor lingviști și poligloți”. Grație faptului că ambii au cei șapte ani de acasă,

mi-au sugerat de acolo, din concediu, ideea ca să înlocuiesc scîrbosul cuvînt „fund” cu altul mai inteligent - ”șezut”. Și atunci toate vin la locul lor – ”limbă de stat și de șezut”.

După ce cazi în fund, mai rămîi un timp în acea poziție, măcar pentru a realiza în ce situație stupidă am ajuns noi, generația de sacrificiu a anilor 80, participanți activi la luptele ideologice și de stradă pentru renașterea națională, pentru limba română și grafia latină.

Cît timp mă aflam în poziția ”pe șezute”, mă gîndeam și la altceva: pe ei, cei care ne-au schilodit istoria, și-au bătut joc de înaintașii și demnitatea noastră, care umblă să scoată din programul școlar ”Istoria Românilor”, care continuă să ne schițeze un viitor sinistru ce duce nicăieri, fără să facă măcar o aluzie la reîntregirea Basarabiei furate și sfîrtecate cu Patria Mumă, pe ei îi doare în fund de noi, cei care, din indiferență, naivitate și prostie, i-am așezat în fotolii moi.

Bătaie de joc de limba maicii lor Un cunoscător doar de limbă română s-ar fi îngrozit citind ceea ce am surprins în imaginea alăturată. Un magazin din centrul Ungheniului promovează... o maică. De bărbaţi. La doar 199 lei. Poftiţi de cumpăraţi! „Ce nesimţire, ce blasfemie”, ar fi spus acel cunoscător doar de limbă română. „Uşoară, maică, uşoară,/ C-ai putea să mergi călcînd/ Pe seminţele ce zboară/ Între ceruri şi pămînt”, scria Grigore Vieru despre... mama. Vă mai amintiţi de „măicuţa bătrînă cu brîul de lînă” din „Mioriţa”? Sau din Alecsandri: „Și glasul maicii mele, cur-

mînd a mea durere,/ Veni să mă dezmierde din cerul fără nori”.

Dacă cineva, poate, stă prost cu lectura şi a uitat cine este pînă şi Grigore Vieru, de Maica Domnului a auzit cu siguranţă. Sau de maica Tereza. Şi, ca să rămînem în acelaşi registru, voi aduce un citat: „Sfinţii Părinţi au spus că rugăciunea este maică a tuturor faptelor bune”.

Deci, să deschidem Dicţionarul.

MÁICĂ, maici, s. f. I. 1.

(Pop.) Mamă. ♦ Termen de politețe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) în vîrstă; termen afectiv

cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere. 2. Călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe. II. Fig.

(Pop.) Izvor, cauză, origine. – Din bg., scr. majka.

Cît îşi vor mai bate joc aceşti analfabeţi de limba... maicii lor? (L.B.)

Limba română să fie la ea acasă şi în fotbal FC „Costuleni” a solicitat Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal (FMF) şi angajaţilor săi să se adreseze în limba română în timpul dedicat partidelor de fotbal din Divizia Naţională şi, în mod special, atunci cînd este implicată gruparea de pe malul Prutului, anunţă „Jurnal Sportiv”.

Conform Regulamentului FMF, înainte de fiecare meci, este obligatoriu să fie organizată şedinţa tehnică a meciului, la care iau parte delegatul şi observatorul Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal, cei patru

arbitri, managerii echipelor, reprezentantul poliţiei, reprezentantul ambulanţei, reprezentantul pompierilor, directorul stadionului şi ofiţerul de presă al echipei gazdă. “În mai multe şedinţe cu

implicarea echipei noastre, aceste şedinţe au fost conduse de către delegaţi care au utilizat ca mijloc de comunicare limba rusă“, se arată în comunicatul de pe pagina oficială a FC „Costuleni”.

Contactat telefonic de „Expresul de Ungheni”, patronul clubului, Iurie Chirinciuc, a declarat: „Noi sîntem în Republica Moldova. De ce trebuie să vorbim la noi acasă în limba rusă? De cînd am făcut solicita-

3 P

Timp de cinci zile, de la 27 pînă la 31 august, unghenenii au avut parte de numeroase spectacole, de concerte extraordinare prezentate de artişti veniţi de la Chişinău, printre care: Valentin Boghean, Anatol Mîrzenco, Pasha Parfeni, Olga Ciolacu. În faţa spectatorilor din Ungheni s-a produs şi formaţia ”Autentic” (România). Pe 28 august a fost organizat şi un frumoas foc de artificii. Toate acestea au fost prilejuite de Hramul oraşului Ungheni şi aniversarea a 549-a de la prima atestare documentară a localităţii.

Limbă de stat și de șezut Știi tu, cititorule, ce înseamnă un vis? Poți da o definiție, măcar aproximativă, a fenomenului acesta? Nu știi? Nici eu nu știu. Unii spun că visul este o reflectare în subconștient a celor văzute, auzite, vorbite în ajun. Privesc, într-o seară, la ”Ora de Ras” de la Jurnal TV, bazaconiile lui Durbală și Cheianu. Hop! – noaptea îi visez. Unul dintre ei (pare-mi-se cel mai mic la stat), unde-mi zice: ”Am auzit că de atîta odihnă binemeritată îți țiuie prin urechi; că stînd acolo, la țară, unde te-ai retras, ai început să uiți alfabetul; că ai scos de sub streașină pixul și mai zgîrîi cîte ceva la un ziar local; că tocmai ești pe punct de plecare spre redacție (doar n-o să vină redacția la tine!) pentru a prezenta un material dedicat sărbătorii „Limba Noastră”, dar nu ai un titlu potrivit, nu ştii cum se numeşte nici limba pe care o vorbești. Te-au zăpăcit lingviștii ăștia. Îți vînd o idee – Limbă de stat și de șezut. Un titlu formidabil”, zice interlocutorul meu nocturn. Am sărit în sus de bucurie și m-am trezit.

Vorba ceea: o idee bună e cît un început bun. Iar un început bun e cît o jumătate de faptă. Vasăzică, ”limbă de stat

Expresul de Ungheni Vineri, 9 septembrie

rea respectivă, toţi au început să vorbească româneşte. Înseamnă că ştiu limba română, trebuie doar să-i pui la respect”. Dînsul a mai spus că i-a solicitat să înveţe limba română şi antrenorului echipei FC „Costuleni”, bulgarului Velizar Popov.

Fiind întrebat cum au reacţionat preşedinţii altor cluburi din Divizia Naţională la iniţiativa FC „Costuleni”, Iurie Chirinciuc a răspuns: „M-au telefonat şi m-au felicitat”. (L.B.)

Primăria oraşului Ungheni exprimă sincere mulţumiri şi recunoştinţă tuturor celor care s-au implicat în organizarea zilelor de sărbătoare.

La organizarea evenimentelor consacrate acestor sărbători au contribuit următorii agenţi economici, prin alocarea anumitor sume de bani: Î. M. „Apă-Canal” - 1000 lei, SA “Ungheni-Vin” – 2000 lei, SRL “Ungheni-Gaz” – 5000 lei, SRL ”Javelin” – 4000 lei, SRL ”Finist” – 3000 lei, SRL” Lukoil-Moldova” - 3000 lei, ÎS “Silva-Centru” - 2000 lei, SRL “BNV” – 2000 lei, BC “Eximbank-Gruppo Veneto” S.A. – 2500 lei, BC “Banca Socială” SA Ungheni – 1000 lei, Banca de Economii, filiala Ungheni – 500 lei, SRL “Aledex-Info“ – 1000 lei, SRL”Trasis Lux” - 1500 lei, SRL ”Electro” – 1000 lei, SA ”Comoditate” – 1000 lei, UCOOP Ungheni – 1000 lei, SRL “Cons-Viand” – 1000 lei, SA ”Comgaz-Plus” – 1000 lei, ”Joctotal Prim” SRL – 1000 lei, SRL “Vinamex” – 1000 lei, SA “Codreanca“ – 1000 lei, SRL “Sampdoria“ – 1000 lei, SRL “Lones-Mol“ – 1000 lei, SRL “Mavirar“ – 300 lei, SRL “Casvena“ – 500 lei, SRL “Neostrans” – 500 lei, SC “Gandelux“ SRL – 500 lei, SC “Avecom Net“ SRL – 500 lei, SRL „Radmez” – 500 lei, ÎI „Ludmila Becu” – 500 lei, ÎI ”Caliga Valeriu” – 500 lei, SRL SC “Chimprodex“ – 600 lei, SRL “ Igroservice“ – 300 lei. În total, 52000 lei.

Vă mulţumim tuturor, urîndu-vă realizări frumoase şi mari succese în continuare.

Primăria Ungheni - cea mai bună la Festivalul sportului Echipa Primăriei Ungheni s-a clasat pe locul I în clasamentul general la Festivalul sportului, organizat la Rădenii Vechi, pe 3-4 septembrie, de către Confederaţia interramurală a sindicatelor în comun cu Consiliul Raional. Cei 20 de funcţionari publici au demonstrat că pot fi şi buni sportivi.

Tonul a fost dat de viceprimarul Ludmila Guzun, care s-a clasat pe locul I la jocul de dame, femei. Şi echipa de minifotbal a avut o prestaţie foarte bună, asigurîndu-şi la fel locul I. La tenis de masă, bărbaţi, Valentin Baran, care a concurat din partea Primăriei, s-a clasat de asemenea pe locul I. Primăria a mai avut la activ două locuri II: la tragerea otgonului femei şi la joc de dame bărbaţi, precum şi patru locuri de III: la volei feminin, tenis de masă femei, şah femei şi bărbaţi.

De notat că Primăria Ungheni a fost urmată, în clasamentul general, de echipa Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei şi echipa Sindicatului Sănătăţii. Pînă în prezent, au fost organizate trei ediţii ale Festivalului sportului.

Începutul sezonului de încălzire la Ungheni ar putea fi compromis Deoarece datoriile pentru consumul de gaze naturale ale întreprinderii furnizoare de energie termică, SA „ComgazPlus”, continuă să fie mari - peste 1 milion 400 mii de lei - e posibil ca SRL „Ungheni-Gaz” să nu mai livreze gazele necesare pentru încălzire. Astfel, chiar dacă toate sistemele de încălzire centralizată sînt deja pregătite pentru sezonul rece al anului, furnizarea agentului termic ar putea să întîrzie. La rîndul său, şi populaţia are o datorie extrem de mare, care se cifrează la circa 4 milioane de lei. În prezent, sînt pe rol la judecătorie 66 de dosare ale răuplatinicilor ungheneni. „Unele persoane nu plătesc pînă nu sînt impuse de judecată”, a remarcat directorul SA “Comgaz-Plus”, Iurie Marcoci, după care a subliniat: „Neachitarea de către cetățeni a facturilor pentru agentul termic furnizat în sezonul trecut subminează activitatea întreprinderii și există pericolul că nu vor beneficia de căldură, nu doar blocurile de locuit, dar și instituțiile publice”.

Stimaţi locatari, SA „Comgaz-Plus” vă aduce la cunoştinţă că cererile privind debranşarea apartamentelor de la reţeaua termică se primesc numai pînă la 1 octombrie 2011.

Administraţia SA „Comgaz-Plus”

4

Expresul de Ungheni Vineri, 9 septembrie

Republica Moldova se plasează pe locul 93 din 139 în Clasamentul mondial al competitivităţii, elaborat de Forumul Mondial Economic. În clasamentul precedent, Moldova se situa pe treapta a 75-a. Printre factorii ce împiedică Moldova să devină o ţară competitivă, potrivit studiului, se numără instabilitatea politică, corupţia, accesul limitat la finanţe şi instabilitatea guvernării. Pe primele trei poziţii se situează Elveţia, Singapore şi Suedia. Pe ultimele trei – Nigeria, Mozambique şi Angola. (Hotnews.md)

Doar doamne în fruntea grădiniţelor din raion La ora actuală, în raionul Ungheni funcţionează 45 de grădiniţe şi toate 45 sînt conduse de femei. 11 dintre manageri au obţinut funcţia prin concurs, 33 au fost numite şi una – confirmată în funcţie. Vîrsta medie a directoarelor e de 47 de ani.

Cea mai tînără este Ludmila Sacaliuc de la grădiniţa-creşă din Floreni. La 3 martie, dînsa a împlinit 24 de ani. La polul opus se află Valentina Olaru de la grădiniţa-creşă din Chirileni.

Peste aproape două luni, pe 13 noiembrie, ea va împlini 60 de ani. Cel mai „vechi” manager de instituţie preşcolară este Elena Sinica de la grădiniţa-creşă Teşcureni, ea fiind numită în funcţie încă la 1 ianuarie 1985. Printre managerii de grădiniţe, cel mai frecvent prenume este Maria şi îl poartă opt doamne: Maria Purcel (Floreşti), Maria Dumitraş (Cetireni), Maria Bernic (Petreşti), Maria Boz (Zagarancea), Maria Luca (grădiniţacreşă nr.3, Ungheni), Maria Nicorici (Sculeni), Maria Trofimova (Cornova), Maria Cudreavţeva (or. Corneşti). Valentina este prenumele ce s-a clasat pe locul doi şi îl poartă cinci directoare: Valentina Boz (Semeni), Valentina Ursu (Poiana), Valentina Ganea (Condrăteşti), Valentina Procopovici (grădiniţa-creşă nr.11, Ungheni), Valentina Olaru (Chirileni).

Acesta este urmat de Galina şi Svetlana, cîte trei. Numele de familie Boz şi Rusu îl poartă cîte doi manageri.

Curios e faptul că aproape jumătate dintre directoarele de grădiniţe sînt născute primăvara. În luna martie, îşi sărbătoresc zilele de naştere opt doamne, în aprilie – şase, în mai – cinci.

Tot cinci directoare sînt născute în prima lună a anului, ianuarie.

Oricum s-ar numi, indiferent în ce localitate locuiesc şi activează, important este ca toate cele 45 de doamne directoare să contribuie la educarea copiilor şi să-i înveţe pe aceştia ce e mai bine.

Vîrsta medie a directorilor de şcoală – 51 de ani: 47 pentru femei şi 55 pentru bărbaţi În raionul Ungheni avem 59 de instituţii de învăţămînt preuniversitar, dintre care: 12 licee, 45 de gimnazii şi două şcoli primare. Din cei 59 de directori, 22 sînt bărbaţi şi 37 - femei.

Vîrsta medie a directorilor-bărbaţi este de 55 de ani, cel mai tînăr fiind Sergiu Andruşca de la gimnaziul din Mănoileşti, născut în anul 1969. Cei mai în vîrstă directori sînt: Vasile Puiu de la gimnaziul Curtoaia şi Samoil Panco de la gimnaziul Morenii Vechi. Ambii au cîte 63 de ani.

Cel mai popular prenume al directorilor este Ion şi îl poartă cinci persoane: Ion Chelaru (Liceul „Vasile Alecsandri”, Ungheni), Ion Gorincioi (Liceul Cetireni), Ion Oboroc (Gimnaziul Chirileni), Ion Bodrug (gimnaziul Cornova) şi Ion Cozari (gimnaziul Floriţoaia Nouă).

Cîte doi directori se numesc Gheorghe, Nicolae sau Vasile. În rest, doar cîte unul: Iurie, Romeo, Mihail, Leon, Samoil, Victor, Igor, Stanislav, Grigore, Anatoli şi Sergiu.

Cei mai mulţi directori, patru la număr, sînt născuţi în zodia Fecioarei, cîte doi - în zodia Peşti şi Vărsător. Cinci directori sînt născuţi în luna ianuarie, iar Anatoli Lucaşenco de la gimnaziul Morenii Noi îşi sărbătoreşte ziua de naştere chiar în prima zi a anului. Cîte patru sînt născuţi în lunile septembrie şi februarie. În ceea ce priveşte directorii-femei, vîrsta medie a acestora e de 47 de ani. Cea mai tînără directoare este Lilia Răileanu de la gimnaziul Rădenii Vechi. La 28 ianuarie, dînsa a împlinit 27 de ani. Cea mai experimentată directoare este Clavdia Cucoară de la gimnaziul Mirceşti, născută în 1949.

Cel mai popular prenume în rîndul directoarelor este Maria şi sînt patru la număr: Maria Savciuc (gimnaziul Todireşti), Maria Sasu (gimnaziul Teşcureni), Maria Cibotaru (gimnaziul Grăseni), Maria Semeniuc (gimnaziul Semeni). Avem şi trei directoare cu frumosul prenume Angela: Angela Varzari (gimnaziul Stolniceni), Angela Rusu (gimnaziul Medeleni) şi Angela Chitoroagă (gimnaziul Drujba). Cîte două directoare poartă prenumele Nina, Tamara, Raisa, Iulia, Lilia, Tatiana şi doar cîte una: Silvia, Lucia, Zinaida, Parascovia, Elena, Rodica, Margarita, Viorica, Irina, Valentina, Clavdia, Soriana, Vera, Victoria, Livia, Ana, Anastasia.

Cele mai multe directoare, şase la număr, sînt născute în prima lună a primăverii – martie. Cîte cinci – în ianuarie şi august. În luna mai nu îşi sărbătoreşte ziua de naştere nici o directoare.

Oricare ar fi numele sau prenumele directorilor, oricare ar fi vîrsta lor sau luna în care s-au născut, important este ca fiecare să depună suflet în ceea ce face şi să facă faţă tuturor cerinţelor şi greutăţilor care apar în cale.

Primele impresii, primele emoţii ale primului 1 septembrie din viaţa unor directori Tradiţional, în întreaga republică, la 1 septembrie, în toate instituţiile şcolare se aude clopoţelul care vesteşte începutul unui nou an de studii. Sărbătoare mare a fost şi la Ungheni. Copii cu flori în mînă, părinţi, pedagogi, cu toţii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, s-au îndreptat din nou spre „ţara” cunoştinţelor. Doar bucurie, emoţii şi curiozitate se citea pe chipurile lor.

Cu aceeaşi curiozitate i-am toţi acasă. rugat pe directorii instituţiilor şcolare din oraşul Ungheni Zinaida Vrabie, să-şi amintească de primul lor Liceul „Ion Creangă”: 1 septembrie, să ne împărtăEra prin anul 1967, iar noi şească acele impresii şi emo- eram foarte mici. Ceea ce îmi ţii, pe care le-au trăit atunci, amintesc este uniforma şcolacu ani în urmă. Citiţi rînduri- ră pe care o aveam atunci. Role ce urmează. chiţa era cafenie, cu guler şi manşetuţe albe. Nu aveam îmNicolae Braşoveanu, brăcămintea pe care o are azi Liceul „Mihai Eminescu”: fiecare copil. Dar îmi plăcea Îmi aduc aminte foarte bine foarte mult uniformele pe cade primul meu 1 septembrie. re le purtam cu toţii. În zilele Aceste momente nu se uită obişnuite, purtam un şorţ negniciodată. Era prin anii ’60, ru, iar de sărbători ne îmbrăcînd am mers în clasa întîia. cam în şorţuri albe. Eu aveam Nu contau atunci hainele în cosiţe foarte lungi şi purtam care eram îmbrăcaţi. Îmi amin- fundiţe albe frumoase.

Acum, fiind de ani buni protesc că am împrumutat flori din mahala. Astfel, am avut fesoară, la fiecare 1 septemcel mai frumos buchet din brie îmi amintesc de anii mei vizdoage şi astre. I l-am oferit de şcoală, de dascălii mei care primei mele învăţătoare. Cînd m-au îndrumat şi au contriam plecat la şcoală, eram cel buit la formarea mea ca permai mic de statură. Îmi doream soană. mult să stau în prima bancă, ca să-i văd pe toţi. Aşa a şi fost: Iurie Ţurcanu, Liceul am stat în prima bancă pînă „Aleksandr Puşkin”: am terminat facultatea. Ţin minte şi acum primul Îmi amintesc foarte bine şi meu 1 septembrie, prima zi de de primul meu 1 septembrie şcoală, cînd m-am dus în clasa în calitate de profesor. Am ve- întîia. Era în anul 1972. Îmi nit cu mari emoţii, îmi doream amintesc că am avut emoţii nespus de mult să-mi cunosc foarte mari, iar impresiile au elevii. Eram diriginte la clasa fost dintre cele mai frumoase. a şasea. Chiar din prima zi, Îmi amintesc cu drag şi de prielevii mi-au cerut să facem o ma mea învăţătoare. Aceleaşi excursie prin sat. Am accep- emoţii şi amintiri frumoase le tat, am mers la fiecare elev aca- am şi din ziua de 25 mai 1982, să, am făcut cunoştinţă cu cînd am absolvit şcoala. familiile lor. În clasă aveam 31 După ce am absolvit faculde elevi şi am reuşit să merg la tatea, în calitate de tînăr spe-

cialist, am avut mari emoţii înainte de întîlnirea cu elevii.

De fapt, fiecare 1 septembrie este pentru mine o zi deosebită, cu emoţii mari. De la o vreme, am impresia că timpul trece mai repede şi nici nu observi cum trece de la 1 septembrie pînă la 31 mai şi invers.

Ion Chelaru, Liceul „Vasile Alecsandri”: Nici un întîi septembrie nu mi-a rămas în minte. Eu ştiam că trebuie să învăţ şi gata. Mergeam atunci la şcoală cu o traistă din piele artificială, cusută de tata, nu ca acum - cu ghiozdane. Purtam nişte şalvari ucraineşti. Eram foarte puţini elevi pe atunci în clasa întîia şi făceam orele împreună cu clasa a patra.

Anastasia Alexa, Şcoala primară „Spiridon Vangheli”: Cum să nu-mi amintesc de primul 1 septembrie, cînd m-am dus în clasa întîia? Urmăream foarte atent comportamentul primei mele învăţătoare. Într-o anumită măsură, i-am urmat exemplul, am preluat multe lucruri de la ea. Apropo, ea a fost învăţătoarea pe care mi-am ales-o eu. Îmi amintesc că au fost la poartă două învăţătoare, ca să mă înscrie la şcoală.

Eu însă am ales-o pe cea care mi-a plăcut cel mai mult. Ulterior, aveam mari emoţii ca nu cumva să fie numită directoare de şcoală şi să ne lase pe noi altcuiva.

Gheorghe Primac, Liceul „Gheorghe Asachi”: De fapt, nu ţin minte cum a fost primul meu 1 septembrie. Îmi amintesc de prima zi

de şcoală de pe cînd eram elev în clasa a III-IV-a. A venit o nouă dirigintă, o învăţătoare foarte tinerică. Era ucraineancă şi, nu ştiu de ce, se străduia să vorbească mai mult cu noi în limba rusă. Noi, bineînţeles, nu prea o înţelegeam. Am învăţat şi de nevoie, aş putea spune, limba rusă atunci. Ţin minte şi acel 1 septembrie, cînd am început activitatea mea de pedagog, atunci cînd am venit cu noi obiective, noi planuri, năzuinţe. Acum e altfel. Fiecare 1 septembrie vine cu problemele sale, dar mă bucur că mă aflu printre copii, printre tineri, iar asta mă menţine în formă.

Tamara Cadeniuc, Şcoala primară „Alexei Mateevici”: Eram o fetiţă micuţă, smolită, cu două fundiţe albe în păr. Nu voi uita niciodată uniforma şcolară, care era pe atunci cu manşetuţe, guleraş şi şorţ alb. Chiar şi acum văd în faţă poza cu prima mea învăţătoare şi uniforma frumoasă de atunci.

Esteticul pentru mine este în prim-plan, de aceea şi copiilor mei le spun mereu să aleagă alb-negru. Acea uniformă şcolară era cea mai frumoasă. În plus, nici pentru părinţi nu existau probleme în acest sens, pentru că uniforma era ceva tradiţional. Copiii nu erau atît de mofturoşi ca în zilele noastre. Fundiţele, manşetuţele şi guleraşele albe îmi rămîn şi acum o amintire vie.

Fiind deja pedagog, fiecare 1 septembrie este diferit, este special, pentru că în fiecare an vin copii noi la şcoală, apar familii noi, cele existente se măresc şi, respectiv, bucuria creşte.

Natalia Chiosa

De 1 septembrie, la Gimnaziul din Frăsineşti În haine de sărbătoare, de dragă dimineaţă, fetiţe şi băieţei ai satului Frăsineşti se îndreptau spre şcoală. De 47 de ani, aceeaşi şcoală îi întîmpină cu drag, deschizîndu-şi larg uşile la 1 septembrie.

Miros de vopsea, multe flori şi un clinchet zglobiu de clopoţel - acestea au fost ingredientele primei zile de şcoală pentru cei 146 de elevi de la Frăsineşti. Directoarea, Tamara Bîrsanu, i-a întîmpinat în prag şi pe colegii ei pedagogi, şi pe elevi. O face de ani şi ani.

La 12 august, a împlinit exact 20 de ani de cînd a fost numită în fruntea acestei şcoli.

Sărbătoarea a fost dublă pentru Gimnaziul din Frăsineşti. Pentru prima oară în ultimii ani, au compeltat rîndu-

rile profesorilor de aici trei tineri specialişti. „Dumnezeu v-a lăsat să plămădiţi fiinţa umană, care azi se numeşte elev, iar mîine se va numi cetăţean, personalitate”, li s-a adresat pedagogilor Galina Gheorghiţă, şefă adjunct a Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport, prezentă la eveniment. Dînsa nu a pregetat să reamintească despre reforma din învăţămînt, subliniind că „reforma reformelor înseamnă să accepţi elevul aşa cum este”.

La sărbătoarea primului sunet a fost prezent şi scriitorul Alexandru Plăcintă, care a avut, în acea zi, o discuţie cu elevii din clasele primare. Dînsul i-a

îndemnat să citească, să studieze, căci doar aşa vor fi adevăraţi cetăţeni ce vor construi viitorul ţării lor.

Lucia Bacalu

Pentru un an de studii în una dintre cele 15 şcoli private din Chişinău, părinţii trebuie să scoată din buzunar circa o mie de euro. În schimb, conducerea le promite cele mai noi metode de predare şi studierea aprofundată a unor materii. Cel mai scump liceu privat este "Evrica", unde părinţii trebuie să plătească 1650 de euro pentru un an de studii. Urmează Liceul "Orizont", unde părinţii plătesc între 1000 şi 1400 de euro. Ceva mai ieftine sînt studiile la Liceul "Prometeu" - 960 de euro anual. (Publika.md)

Nici un copil nu va mai rămîne cu sintagma: absolvent al şcolii internat sau al şcolii speciale Exact cu o lună în urmă, Consiliul raional a decis lichidarea a două instituţii rezidenţiale: gimnaziul-internat din Ungheni şi Şcoala auxiliară din Sculeni. Motivul, potrivit deciziilor respective, este „neutilizarea serviciilor instituţiei rezidenţiale”. În plus, se arată în deciziile cu pricina, lichidarea celor două instituţii se face „în conformitate cu Strategia Naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012, Strategia Naţională „Educaţie pentru Toţi” pentru anii 2004-2015, Ordinul Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova nr. 687 din 25.08.2010 Cu privire la organizarea procesului educaţional”.

Nici situaţia ce a fost depistată la şcoala auxiliară din Sculeni nu era mai bună. „Ştiţi care erau motivele pentru care copiii nimereau „Bine că s-a intervenit, iar acolo? Afecţiuni ale sistemuîn această reformă a fost in- lui nervos central – 37, copii clus, chiar din prima etapă, şi cu un singur părinte – 35, raionul Ungheni”, a subliniat copii rămaşi fără îngrijire păvicepreşedintele raionului, rintească – 3, condiţii nefaIulia Pancu. Potrivit dînsei, vorabile în familie... Iată arcele două instituţii erau deja gumentele invocate. Deci, o depăşite de timp, mulţi dintre bună parte dintre copii nimecopiii de aici au fost instituţi- riseră acolo întîmplător”, a onalizaţi fără a corespunde spus Iulia Pancu. cerinţelor prevăzute de statutul instituţiilor respective.

Urmare a studiului făcut, s-a stabilit că în şcoala-internat din Ungheni, prevăzută penCu aceşti copii din institutru orfani şi pentru copii lăsaţi fără îngrijirea părintească, ţiile rezidenţiale a lucrat şi psimarea majoritate a celor în- hologul. Concluzia acestuia a scrişi nu se încadrau nicide- fost, de fapt, una pe care ar fi cum în aceste categorii. „Une- putut-o prezice oricine: oricît le familii s-au debarasat foarte de delăsată e familia, oricît de uşor de copiii lor şi i-au dat la greu şi urît le-a fost copiilor şcoala-internat, că acolo li-i acolo, totuşi pentru ei părinţii bine, mănîncă şi dorm”, a re- sînt cei mai buni şi dragi. Nimarcat Iulia Pancu. Dar aceşti meni nu-i poate înlocui. De copii, ulterior, nimeresc în aceea s-a mers pe ideea ca orisituaţii foarte complicate, căci ce copil să aibă o familie, fie nu sînt pregătiţi deloc pentru că e cea naturală sau extinsă viaţă. „Nu exagerez deloc: am (o altă familie). „Prin reforma aceasta nu avut situaţii cînd absolvenţi ai ciclului gimnazial din această cred că am dat greş faţă de coinstituţie nu ştiau nici măcar pii. Poate că i-am pus acum în că trebuie să strîngă după ei, situaţii mai dificile, căci ei vor pentru că altcineva făcea totul trebui să aibă mai multe griji, în locul lor. Iar în viaţă trebuie vor trebiui să se trezească sinsă lupţi, să munceşti”, a men- guri dimineaţa, să ia decizii, să-şi aranjeze hainele. Dar noi ţionat vicepereşedintele.

Instituţii depăşite de timp

Verdictul psihologului

le facem un bine pentru viitor, deoarece ei vor fi pregătiţi deja pentru viaţă altfel”, a precizat Iulia Pancu, care este, de formaţie, pedagog.

Ce va urma?

Copiii de la şcoala-internat şi cei de la şcoala auxiliară din Sculeni vor merge în şcoli obişnuite, astfel fiind ajutaţi să se integreze mai uşor în societate. „Special am fost în Franţa, pentru a studia problema respectivă”, a remarcat Iulia Pancu, după care a explicat cum se procedează acolo în cazul unor copii cu probleme: „În şcoala de masă există o clasă specială, pentru 15 copii cu probleme. Oricine poate nimeri acolo, într-un anumit moment. Cu el discută psihologul, copilul beneficiază de o atenţie sporită şi, după ce se recuperează, revine în clasa obişnuită. Este important că aceşti copii nu sînt scoşi în afara şcolii”. Pentru Republica Moldova mai e nevoie, în acest sens, de ajustarea cadrului legal. Or, aceşti copii necesită o abordare specială, o asistenţă suplimentară.

Critici dure din partea opoziţiei Fracţiunea comunistă din Consiliul raional a supus unei

critici dure decizia majorităţii de a lichida şcoala-internat şi şcoala auxiliară din Sculeni, învinuind-o că ar încerca să stingă lumina prin lichidarea instituţiilor respective. „Nu ştiu ce au ei în vedere prin lumină. Omul, ca să ajungă la lumină, trebuie să depună eforturi. Nu se stinge lumina prin astfel de acţiuni”, a subliniat Iulia Pancu, dînd de înţeles, totodată, că pe marginea acestui subiect ar trebui să se expună specialiştii în domeniu. „Sînt nişte afirmaţii vagi care nu au nimic la bază.

Cred că nu se merită să-ţi faci nume pe nişte lucruri pe care lumea le înţelege deja altfel.

Poţi să te expui în domeniul tău, acolo unde cunoşti bine situaţia şi ai simţit-o chiar”.

Referindu-se la învinuirile opoziţiei, consilierul Svetlana Ciobanu a remarcat metaforic: „Sînt gata să sting o sută de lumînări pentru a aprinde un bec”.

De acum înainte, nici un copil nu va mai rămîne cu sintagma: absolvent al şcolii internat sau al şcolii speciale, sintagme, devenite, în ultimii ani, peiorative.

De notat că reforma respectivă are loc cu suportul organizaţiei „EveryChild”.

Lucia Bacalu Fotografie: arena.md

Costuleni: la sfat cu scriitorul Elevii Liceului din Costuleni au avut parte, pe 1 septembrie, de o surpriză plăcută. Cei mai mici, din clasele primare, au fost vizitaţi de Alexandru Plăcintă, autor a circa zece cărţi de poezii, ghicitori, poveşti pentru copii şi maturi.

Pămîntean de-al nostru, ori- să vin să-mi prezint cartea în ginar din satul Semeni, dînsul faţa copiilor ce s-au născut a ţinut cu tot dinadinsul să fie, într-un sat cu Iurie Chirinîn prima zi de şcoală, mai ap- ciuc”, a remarcat scriitorul. roape de baştină. Satul Costu- Mai mult ca atît, dînsul le-a leni nu a fost ales deloc întîm- oferit în dar tuturor celor 103 plător. Ultima sa carte de poe- elevi din clasele primare aceaszii pentru copii, întitulată „Pe tă cărţulie ce conţine poezii aripi de vânt”, a putut fi scoa- despre întreaga faună îndrăsă de sub tipar, graţie unui cos- gită de cei mici, fie că e vorba tulenean generos: Iurie Chi- de fluturaş, „painguţ”, iepuraş rinciuc, om de afaceri, direc- sau vrăbiuţă. Copiii vor găsi torul întreprinderii de produ- aici răspuns la numeroase încere a mobilei „Cavio”. trebări ce le pune autorul, „Am considerat că e firesc cum ar fi: „Cine-n lumea asta

Expresul de Ungheni Vineri, 2 septembrie

5

Un nou început de an şcolar sub un nou acoperiş Mireasma florilor de toamnă a cuprins curtea Gimnaziului „Ion Vatamanu” din Pîrlița în dimineața zilei de 1 septmebrie. Primul clinchet de clopoțel a adunat în ograda școlii multă lume.

Noul an de studii 2011-2012 a luat start frumos, cu oaspeți mari și cu un dublu motiv de bucurie.

”Dragi elevi, bine ați venit, bine ați revenit la casa noastră de lumină, casă care astăzi s-a primenit deosebit”, a exclamat solemn la careu Nina Burlacu, directoarea gimnaziului. Dînsa s-a referit la noul aspect al instituției. În timpul vacanţei elevilor, aici au fost schimbate 90 de geamuri şi a fost totalmente renovat acoperişul. ”Una dintre prioritățile de dezvoltare, trasată în Strategia de dezvoltare a raionului pe anii 2007-2011 a fost anume domeniul educației. Ţin să menționaz cu satisfacție că ceea ce noi ne-am propus, ne-a reușit”, a spus Ion Harea, ex-președintele raionului Ungheni, prezent la eveniment. Dînsul a fost însoțit de Vasile Bînzaru, directorul firmei de construcții ”BNV”, cea care a efectuat toate lucrările de renovare a gimnaziului. Ion Harea şi-a amintit cum doamna directoare l-a privit cu neîncredere la începuturi și i-a zis: ”Ei, mulți au promis...”. „Astăzi am întrebat-o: „Am reușit?”, la care ea mi-a răspuns satisfăcută: ”S-a reușit!”, a mai adăugat Ion Harea.

Pentru schimbarea geamurilor a fost nevoie de 250 mii lei, bani alocați din partea Guvernului. La suma respectivă a mai adăugat 11 mii lei primăria. Tot primăria a alocat 25 mii şi pentru schimbarea acoperișului.

Grație proiectului FISM 2, costul căruia a atins aproape un milion de lei, cei de la gimnaziu au început noul an de studii sub un nou acoperiș. La cele înfăptuite s-au alăturat și părinții care, mînă de la mînă, au adunat 5000 lei. „Copiii dumneavoastră au venit azi într-un edificiu bun, pregătit bine, cu un colectiv de pedagogi cu experiență”, li s-a adresat acestora primarul Ion Bejan, care a dat asigurări că va fi alături de şcoală în permanenţă şi va pune umărul la soluționarea problemelor ce vor apărea.

După careu, oaspeții au fost conduși prin sălile de clasă, apoi au asistat la o slujbă de binecuvîntare susținută de către părintele Leodor Eloi, parohul bisericii din sat. În acest an, la Gimnaziul „Ion Vatamanu” vor studia 195 de elevi, dintre care 23 au pășit în clasa întîi.

Ina Landa

Mai aproape de tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti O bucurie mare şi o satisfacţie nemaipomenită au trăit copiii de la creşa-grădiniţă „Romaniţa” din Petreşti atunci cînd a fost organizat, de ei şi pentru ei, un spectacol cu genericul: „Cîntece şi dansuri populare”.

mare/ Ne iubeşte cel mai tare?/ Cine linişte nu are/ Când şi-un degeţel ne doare?” sau „Vîntuleţule uşor,/ Tu de ce stai în pridvor?”. „Aveţi în faţa voastră un scriitor în carne şi oase – Alexan-

dru Plăcintă. Să-l descoperiţi”, i-a îndemnat pe copii directoarea Liceului, Silvia Cornileac. Îl vor descoperi, mai ales că biblioteca şcolară are în fondurile sale mai multe dintre cărţile scriitorului. (L.B.)

Sărbătoarea s-a desfăşurat cu ocazia implementării unui proiect elaborat de Grupul de Iniţiativă „Ad unum Omnes”, condus de Doina Manic şi Veronica Gorea, fiind susţinut financiar de Fundaţia Comunitară din Ungheni. Scopul final a fost de a achiziţiona costume populare micuţilor de la grădiniţă, astfel ca sărbătorile tradiţionale, spectacolele, concertele prezentate de ei să aibă o altă culoare şi savoare.

Visul a devenit realitate. Copiii de la grădiniţa din Petreşti sînt acum mai aproape de tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.

Ei au la dispoziţie 20 de costume populare de toată frumuseţea. Achiziţionarea acestora a fost posibilă graţie unui parteneriat amplu. Pe lîngă cele 8 mii de lei, oferite de Fundaţia Comunitară, şi părinţii au adunat 3700 de lei. Primăria din localitate a contribuit cu 8 mii de lei, iar SRL „Aspidistra” a donat 300 de lei. Cu adevărat, unde-i unul – nu-i putere; unde-s doi – puterea creşte. Tot mai mulţi petreşteni se conving că doar împreună pot fi realizate lucruri mari şi frumoase. (N.Ch.)

UN CITAT PE SÄ‚PTÄ‚MĂŽNÄ‚

6 PROGRAME TV Luni, 12 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50, 23.15 Ĺžtiri 6.15 BaĹ&#x;tina 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 11.30, 16.30 Documentar 9.35 “Călătorie spre centrul PămĂŽntuluiâ€? 11.00 Abraziv 12.15 La datorie 12.35 Reporter de gardă 14.50 “Ultima frontierăâ€? 16.20 Descoperă Moldova 17.10 “Insula misterioasăâ€? 18.00 Sub acelaĹ&#x;i cer 18.30 Magazinele UEFA 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.00 Moldova ĂŽn direct 21.40 Batumi Golden Talent festival 2011 23.25 “Un preot printre noiâ€?.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Uite cine cu cine vorbeĹ&#x;teâ€? 12.15, 16.15 „TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 „Zborul 93â€? 17.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 21.00 ĂŽn Profunzime 23.00 „Supernatural. Aventuri ĂŽn lumea ĂŽntunericuluiâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!"

11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "Дотоктивы" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 "Đ?оПпОгО но в Ń ĐľĐąĐľ" 22.30 "ТОварищи ĐżĐžĐťĐ¸Ń†ĐľĐšŃ ĐşĐ¸Đľ" 23.25 "ХвидотоНи".

MarČ›i, 13 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 Sub acelaĹ&#x;i cer 6.50 Agenda Festivalului InternaĹŁional “Invită Maria BieĹ&#x;uâ€? 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa!

9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.40, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.30 Erudit cafe 11.15, 20.00 Moldova ĂŽn direct 12.00 Dor 12.30 Accente economice 14.50 “Un preot printre noiâ€? 16.20 Descoperă Moldova 18.00 Găgăuz ogea 18.30 Documentar 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.35 Fotbal.

Liga Campionilor 23.40 Respiro 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 �Zborul 93�

12.15, 16.15 „TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 „Sărutul spionuluiâ€? 17.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 ServiĹŁi, vă rog! 23.00 „Supernatural. Aventuri ĂŽn lumea ĂŽntunericuluiâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.20 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!"

11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "Дотоктивы" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 „Đ?оПнОгО но в Ń ĐľĐąĐľâ€? 22.30 "ТОварищи ĐżĐžĐťĐ¸Ń†ĐľĐšŃ ĐşĐ¸Đľ" 23.25 "Đ?Đ° Đ˝ĐžŃ‡ŃŒ гНŃ?Đ´Ń?".

Miercuri, 14 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 Găgăuz ogea 6.50 Agenda Festivalului InternaĹŁional “Invită Maria BieĹ&#x;uâ€? 7.10, 8.10, 13.10 Bună dimineaĹŁa!

9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.40, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.30 Fii tĂŽnăr! 11.15, 20.00 Moldova ĂŽn direct 12.00 ĹžtiinĹŁÄƒ Ĺ&#x;i inovare 12.30 Moldovenii de pretutindeni 14.50 “Călătorie spre centrul PămĂŽntuluiâ€?

16.15 “Două decenii de independenĹŁÄƒâ€?

18.00 Russkii mir 18.30 Documentar 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal. Liga Campionilor 23.40 Descoperă Moldova 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Sărutul spionuluiâ€? 12.15, 16.15 “TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€?

14.00, 23.00 ServiĹŁi, vă rog! 17.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 “Pariu cu viaĹŁaâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!"

11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "Дотоктивы" 14.00 Đ”Ń€Ńƒ-

Ca să ĂŽnĹŁelegi că esti prost trebuie totuĹ&#x;i să-ĹŁi meargă mintea.

Georges Brassens

гио Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 „Đ?оПнОгО но в Ń ĐľĐąĐľâ€? 22.30 „ТОварищи ĐżĐžĐťĐ¸Ń†ĐľĐšŃ ĐşĐ¸Đľâ€? 23.25 Хрода ОйитаниŃ?.

Joi, 15 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.55 Ĺžtiri 6.15 Ruskii mir 6.50, 22.10 Agenda Festivalului InternaĹŁional “Invită Maria BieĹ&#x;uâ€? 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa!

9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.40, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.30 Evantai folcloric 11.15, 20.00 Moldova ĂŽn direct 12.00 Focus TV 12.35 Magazinele UEFA 14.50 Cuvintele CredinĹŁei 15.40 Documentar 18.00 Vector european 18.45 Descoperă Moldova 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 21.40 Reporter de gardă 22.20 “Un preot printre noiâ€?

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „En garde!�

12.15, 16.15 “TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 ServiĹŁi, vă rog! 17.00, 19.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.25 Profit 20.00 Fotbal Europa League: Hapoel Tel Aviv – Rapid 22.00 Fotbal Europa League: Steaua – Schalke. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!"

11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "Дотоктивы" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 „Đ?оПнОгО но в Ń ĐľĐąĐľâ€? 22.30 "ТОварищи ĐżĐžĐťĐ¸Ń†ĐľŃŒŃ ĐşĐ¸Đľ" 23.25 "ЧоНОвок и СакОн".

Vineri, 16 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.35 Ĺžtiri 6.15 Portrete ĂŽn timp 6.50 Agenda Festivalului InternaĹŁional “Invită Maria BieĹ&#x;uâ€? 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa!

9.10, 16.30 Documentar pentru copii

ĂŽ.C.S.â€?RED UNION FENOSAâ€?S.A. Â•Â‡ÂŽÂ‡Â…Â–Â‡ÂƒÂœÂŁ …ƒÂ?Â†Â‹Â†ÂƒĂŹÂ‹ Žƒ ’‘•–—Ž ˜ƒ…ƒÂ?– †‡ $ g

Č‹ ČŒ …— —”Â?ÂŁÂ–Â‘ÂƒÂ”Â‡ÂŽÂ‡ …‡”‹Â?χǣ Čˆ ‡Â?–”—Ž †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ ‡•–‡ Ă Â? ‹•’‘”‡Â?‹ Čˆ š’‡”‹‡Â?ĂŹÂƒ †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ ˜ƒ …‘Â?•–‹–—‹ —Â? ƒ˜ƒÂ?–ƒŒ Čˆ ‡”Â?‹• †‡ …‘Â?†—…‡”‡ è‹ ‘’‡”ƒ”‡ ’‡Â?–”— Â?ƒ…ƒ”ƒ nj—Ž è‹ •…”‹•‘ƒ”‡ƒ †‡ ‹Â?–‡Â?ϋ‡ ’‘– Ď?‹ †‡’—•‡ ’‡ ÂƒÂ†Â”Â‡Â•ÂƒÇŁ Â?—Â?Ǥ Š‹è‹Â?£—ǥ •–”Ǥ Ǥ ‘‰ƒ ͜ǥ ‡–ƒŒ—Ž ͸ǥ Â‹Â”Â‡Â…ĂŹÂ‹Âƒ ”‰ƒÂ?‹œƒ”‡ è‹ ‡•—”•‡ Â?ƒÂ?‡Ǥ ÇŚÂ?ÂƒÂ‹ÂŽÇŁ ‰Â?ÂƒÂ–ĚˇÂ—ÂˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?ÇĄ ÂƒÂ†Â—ĚˇÂ—ÂˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?Ǥ Â‡ÂŽÂƒĂŹÂ‹Â‹ Žƒ –‡Žǣ ͜;njͳ͸nj͡ͳǥ ͜;njͳͲnj͜;Ǥ

9.40, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.30 Vector european 11.15 Moldova ĂŽn direct 12.00 Natura ĂŽn obiectiv 12.30 Studio Art plus 14.50 “Un preot printre noiâ€?

18.00, 22.30 Spectacolul de gală al Festivalului InternaĹŁional “Invită Maria BieĹ&#x;uâ€?

19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Bună seara! 21.40 Fii tĂŽnăr!

23.45 Documentar.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „CercetaĹ&#x;iiâ€?

12.15, 16.15 „TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 Fotbal Europa League: Steaua – Schalke 17.00, 20.00 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30 „Batman. ĂŽnceputuriâ€? 23.30 „TuriĹ&#x;ti pe tărĂŽmul groazeiâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!"

11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "Дотоктивы" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "Жди ПонŃ?" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€?

21.00 "ВроПŃ?" 21.30 ВтОрОК Ń„ĐľŃ Ń‚Đ¸Đ˛Đ°ĐťŃŒ парОдиК â€žĐ‘ĐžĐťŃŒŃˆĐ°Ń? раСницаâ€? в ĐžĐ´ĐľŃ Ń Đľ 23.40 "Đ ĐžĐźĐ°Đ˝Ń Đž вНюйНённых".

SĂŽmbătă, 17 septembrie TVM 6.00, 17.00, 23.40 Ĺžtiri 6.10 “Lumea e minunatăâ€? 7.55 Vedete la bis 9.00 Legendele muzicii 9.10, 16.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Natura ĂŽn obiectiv 11.00 Ghidul sănătÄƒĹŁii tale 11.30 Casa mea 12.00 Cultura azi 12.45 “Gosford parkâ€? 15.10 Desen animat 16.30 La mulĹŁi ani! 17.10 Fii tĂŽnăr! 18.00 Erudit cafe 18.45 Respiro 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O seară ĂŽn familie 21.35 “VacanĹŁÄƒ la Romaâ€? 23.50 Fotbal. Campionatul RM. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 15.30 Teleshopping 10.30 Ce se ĂŽntĂŽmplă, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 ĂŽn Profunzime 13.05 Rezumat Europa League 14.00 „Academia de poliĹŁieâ€?

15.45 „Garda de corpâ€? 17.15 „Cronicile Spiderwickâ€? 20.00 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 20.30 „Din Paris, cu dragosteâ€?

22.30 „Echipa Sfarmă-Totâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 6.10 "КОПодиŃ? давнО ĐźĐ¸Đ˝ŃƒĐ˛ŃˆĐ¸Ń… дноК" 7.30 "ДачнаŃ? пОоСдка Ń ĐľŃ€ĐśĐ°Đ˝Ń‚Đ° ĐŚŃ‹ĐąŃƒĐťĐ¸" 9.05 "Đ˜ĐłŃ€Đ°Đš, ĐłĐ°Ń€ĐźĐžĐ˝ŃŒ НюйиПаŃ?!" 9.40 "ХНОвО ĐżĐ°Ń Ń‚Ń‹Ń€Ń?" 10.15 "ХПак" 10.45 "Đ?ĐťĐľĐşŃ Đ°Đ˝Đ´Ń€ Đ ĐžĐˇĐľĐ˝ĐąĐ°ŃƒĐź. ĐœĐžĐš ŃƒĐ´Đ¸Đ˛Đ¸Ń‚ĐľĐťŃŒĐ˝Ń‹Đš Ń ĐžĐ˝..." 12.15 Хрода ОйитаниŃ?

13.05 "ХпОртНОтО-82" 14.45, 18.15 "Đ’ĐžŃ ĐżĐžĐźĐ¸Đ˝Đ°Đ˝Đ¸Ń? Đž ШорНОко ĐĽĐžĐťĐźŃ Đľ" 19.05 "Đ‘ĐžĐťŃŒŃˆĐ¸Đľ ĐžĐťĐ¸ĐźĐżĐ¸ĐšŃ ĐşĐ¸Đľ гОнки" 21.00 "ВроПŃ?" 21.15 "Đ&#x;риСрак Опоры" 22.20 "Đ&#x;Ń€ĐžĐśĐľĐşŃ‚ĐžŃ€ĐżĐľŃ€Đ¸Ń Ń…Đ¸ĐťŃ‚ĐžĐ˝" 22.55 "Đ“ĐžŃ€ĐžĐ´Ń ĐşĐ¸Đľ пиМОны".

Duminică, 18 septembrie TVM 6.00, 17.00 Ĺžtiri 6.10 O seară ĂŽn familie 7.15 Cuvintele CredinĹŁei 8.05 Documentar 8.55 “Două decenii de independenĹŁÄƒâ€? 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 La datorie 11.30 Portrete ĂŽn timp 12.00 “VacanĹŁÄƒ la Romaâ€? 14.00 BaĹ&#x;tina 14.45 Concert dedicat angajaĹŁilor SIS 15.50 “RepetiĹŁiaâ€?

16.30 La mulĹŁi ani! 17.10 Cultura azi 18.00 La noi ĂŽn sat 18.40 Cinemateca universală 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.35 SăptămĂŽna sportivă 22.05 “Gosford parkâ€?.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 15.00 Teleshoping 10.30 După 20 de ani 11.15 „Garda de corpâ€? 13.05 „Naufragiu pe insula dragosteiâ€? 15.05 „Cronicile Spiderwickâ€? 17.00 „Uite cine cu cine vorbeĹ&#x;te acumâ€? 20.00 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 20.30 „BăieĹŁi răi 2â€? 23.30 „Omul invizibilâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 10.00, 12.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 6.10 "Đ’Đ°Ń Đ¸ĐťĐ¸Đš ЛиванОв. Đ’ МиСни Ń? но ШорНОк ĐĽĐžĐťĐźŃ " 7.00 "Đ—Đ°ĐżĐ°Ń Đ˝ĐžĐš игрОк" 8.20 "ХПак" 8.55 "ĐĄĐťŃƒĐśŃƒ ОтчиСно" 9.20 "Đ—Đ´ĐžŃ€ĐžĐ˛ŃŒĐľ" 10.15 "Đ?ĐľĐżŃƒŃ‚Ń‘Đ˛Ń‹Đľ СаПотки" 10.30 "Đ&#x;Ока Đ˛Ń Đľ дОПа" 11.20 "ФаСонда" 12.10 "Đ’Ń‹ŃˆĐľĐť ёМик иС Ń‚ŃƒĐźĐ°Đ˝Đ°" 13.05 "ХорафиПа Đ&#x;Ń€ĐľĐşŃ€Đ°Ń Đ˝Đ°Ń?" 15.45 "Как ĐżŃ€Đ¸Ń€ŃƒŃ‡Đ¸Ń‚ŃŒ ŃƒĐ´Đ°Ń‡Ńƒ" 16.40 ЎйиНоКнныК Ń„ĐľŃ Ń‚Đ¸Đ˛Đ°ĐťŃŒ "Đ“ĐžĐťĐžŃ Ń?щиК КиВиĐ?" 19.20 "ĐœĐ¸Đ˝ŃƒŃ‚Đ° Ń ĐťĐ°Đ˛Ń‹. ĐœĐľŃ‡Ń‚Ń‹ Ń ĐąŃ‹Đ˛Đ°ŃŽŃ‚Ń Ń?"

21.00 Đ’ĐžŃ ĐşŃ€ĐľŃ Đ˝ĐžĐľ "ВроПŃ?" 22.00 "Đ›ŃŽĐąĐžĐ˛ŃŒ-ĐźĐžŃ€ĐşĐžĐ˛ŃŒ" 23.40 "Бог От Ń ĐźĐľŃ€Ń‚Đ¸".

Felicitări pentru o doamnă deosebită, Lilia Scurtu, Ĺ&#x;efa Centrului Medicilor de Familie Ungheni, cu ocazia zilei de naĹ&#x;tere. Vă dorim multă sănătate Ĺ&#x;i putere de a merge ĂŽnainte, succese Ĺ&#x;i realizări frumoase ĂŽn munca dumneavoastră nobilă. La mulĹŁi ani!

Cu respect, angajaĹŁii Centrului de Sănătate CorneĹ&#x;ti

VÄ‚ RECOMANDÄ‚M! Luni 11.05 „Đ&#x;ĐžĐ˛ĐľŃ Ń‚ŃŒ Đ˝ĐľĐżĐžĐłĐ°ŃˆĐľĐ˝Đ˝ĐžĐš ĐťŃƒĐ˝Ń‹â€?. Film (РТР„Đ&#x;Нанотаâ€?)

20.45 „Cabinetul din umbrăâ€? (Jurnal TV) 21.30 „ДМоки Đ‘Ń€Đ°ŃƒĐ˝â€?. Film (ХТХ) MarĹŁi 21.00 „Хахар и пороцâ€?. Film (ТĐ?Т) 21.30„КОгда Đ˝Đ°Ń Đ˝Đľ Ń Ń‚Đ°Đ˝ĐľŃ‚â€?. Film (ХТХ) 22.10„Asfalt de Moldovaâ€? (Jurnal TV) Miercuri 11.05 „Он Đ˛Đ°Ń ĐťŃŽĐąĐ¸Ń‚?â€?. Film (РТР„Đ&#x;Нанотаâ€?)

21.00â€žĐšŃ€ŃƒŃ‚Đ°Ń? ДМОрдМиŃ?â€?. Film (ТĐ?Т) 21.30 „ГорОК Ń ĐľĐźŃŒĐ¸â€?. Film (ХТХ) Joi 21.00 â€žĐĄĐžŃ ĐľĐ´ĐşĐ°â€?. Film (ТĐ?Т) 21.30 „Đ?дронаНин. Đ’Ń‹Ń ĐžĐşĐžĐľ напрŃ?Мониоâ€?. Film (ХТХ) 23.25 „ДоНО Ń‡ĐľŃ Ń‚Đ¸â€?. Film (Đ?ТВ) Vineri 15.30 „ЧикагОâ€?. Film (ХТХ) 21.00 „O dată-n viaĹŁÄƒâ€? (TVR 1) 23.00 „Đ&#x;ĐľŃ ĐžŃ‡Đ˝Ń‹Đš Đ´ĐžĐśĐ´ŃŒâ€?. Film (РТР„Đ&#x;Нанотаâ€?)

SĂŽmbătă 14.00 „Negru Ĺ&#x;i Bogatuâ€?. Talk Show (Jurnal TV) 21.00 â€žĐ§ĐľŃ€Ń‡Đ¸ĐťĐťŃŒ идот на Đ˛ĐžĐšĐ˝Ńƒâ€?.

Film (ХТХ).

21.10 „ÎnTrecerea anilorâ€? (TVR 1) Duminică 14.00„ДаваКто Ń‚Đ°Đ˝Ń†ĐľĐ˛Đ°Ń‚ŃŒ!â€?. Film (ХТХ) 21.00 „Ora de rasâ€? (Jurnal TV).

22.40 „КОгда но хватаот Нюйви�.

Film (РТР„Đ&#x;Нанотаâ€?)

VĂŽnd casă ĂŽn satul CorneĹ&#x;ti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viĹŁÄƒ de vie).

PreĹŁ negociabil.

Telefon: 0(22)731797.

ĂŽ.C.S.â€?RED UNION FENOSAâ€?S.A. •‡Ž‡…–‡ƒœƒ …ƒÂ?Â†Â‹Â†ÂƒĂŹÂ‹ Žƒ ’‘•–—Ž ˜ƒ…ƒÂ?– †‡

B

$ …— —”Â?ÂŁÂ–Â‘ÂƒÂ”Â‡ÂŽÂ‡ …‡”‹Â?χǣ Čˆ –—†‹‹ †‡ •’‡…‹ƒŽ‹–ƒ–‡ ‹Â? †‘Â?‡Â?‹—Ž ‡Â?‡”‰‡–‹… Č‚ ‘Ž‡‰‹—Ž ‘Ž‹–‡ŠÂ?‹…Ȁ –—†‹‹ •—’‡”‹‘ƒ”‡ Čˆ š’‡”‹‡Â?ĂŹÂŁ †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ Č‚ Â?‹Â?‹Â?—Â? Íľ ƒÂ?‹ Čˆ ’–‹–—†‹Â?‹ ’‡Â?–”— Ž—…”— Žƒ Ă Â?£ŽÏ‹Â?‡ǥ Ă Â? ‹Â?•–ƒŽƒ–‹‹ ‡Ž‡…–”‹…‡ Ă Â? ˆ—Â?…–‹—Â?‡ Čˆ ‡Â?–”—Ž †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ ‡•–‡ Ă Â? ‹•’‘”‡Â?‹ nj—Ž è‹ •…”‹•‘ƒ”‡ƒ †‡ ‹Â?–‡Â?ϋ‡ ’‘– Ď?‹ †‡’—•‡ ’‡ ƒ†”‡•ƒ Â?—Â?Ǥ Š‹è‹Â?£—ǥ •–”Ǥ Ǥ ‘‰ƒ ͜ǥ ‡–ƒŒ—Ž ͸ǥ Â‹Â”Â‡Â…ĂŹÂ‹Âƒ ”‰ƒÂ?‹œƒ”‡ è‹ ‡•—”•‡ Â?ƒÂ?‡Ǥ ÇŚÂ?ÂƒÂ‹ÂŽÇŁ ‰Â?ÂƒÂ–ĚˇÂ—ÂˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?ÇĄ ÂƒÂ†Â—ĚˇÂ—ÂˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?Ǥ Â‡ÂŽÂƒĂŹÂ‹Â‹ Žƒ –‡Žǣ ͜;njͳ͸nj͡ͳǥ ͜;njͳͲnj͜;Ǥ VĂŽnd casă la Ungheni, ĂŽn cartierul DănuĹŁeni.

Tel.: 079684568 Primesc ĂŽn gazdă, la IaĹ&#x;i, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri.

Tel.: 61470 VĂŽnd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comoditÄƒĹŁile.

Tel.: 34614, 069647097

CONDOLEANŢE DirecĹŁia Generală ĂŽnvÄƒĹŁÄƒmĂŽnt, Tineret Ĺ&#x;i Sport e profund ĂŽndurerată de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄƒ a Tamarei Carnauhova, directoare a Liceului Teoretic “A. S. PuĹ&#x;kinâ€? din Ungheni, pedagog talentat, om cu calitÄƒĹŁi deosebite Ĺ&#x;i o ĂŽnaltă conĹ&#x;tiinĹŁÄƒ civică. Dumnezeu s-o odihnească ĂŽn pace.

Primăria Ungheni regretă moartea profesoarei Tamara Carnauhova, fostă directoare a Liceului „A.S. PuĹ&#x;kinâ€?, cetÄƒĹŁean de onoare al oraĹ&#x;ului Ungheni. Dumnezeu să-i facă parte ĂŽn Ceruri.

SĂŽntem alături de colega noastră, Tatiana Talpă, la marea durere cauzată de moartea mamei sale, Vera Rusnac. Dumnezeu s-o odihnească ĂŽn pace. Transmitem sincere condoleanĹŁe familiei ĂŽndoliate.

Primăria Ungheni

Elevatorul din or. BucovăĠ r-nul Străúeni CUMPARĂ: Orz, Grîu furajer, Mazăre...

Achitarea la moment.

Tel. /022/ 22-51-12; 22-20-19 Mob. 0685 76661, 0699 83377

FRAGMENTARIUM CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 12 – 18 septembrie Berbec Veţi avea chef de distracţie: veţi dori să ieşiţi mai mult, veţi fi glumeţi, veseli, entuziaşti, veţi fi amabili cu toată lumea şi acest comportament nu poate decît să atragă simpatia celor din jur.

Taur Veţi fi mult mai înclinaţi spre studiu decît de obicei, veţi fi curioşi să aflaţi lucruri noi şi chiar vă veţi gîndi să includeţi şi să utilizaţi noile cunoştinte în viaţa profesională.

Gemeni Sînteţi stăpîniţi de imbolduri romantice, nu neapărat îndreptate către partener. Veţi simţi nevoia să vă confirmaţi faptul că încă mai sînteţi atrăgători şi veţi încerca să flirtaţi pe unde puteţi.

Rac Vă simţiţi puţin cam plictisiţi, aveţi nevoie de provocare şi acţiune. Chiar şi cei care duc o viaţă mai activă vor simţi că au totuşi, nevoie de ceva nou.

Leu Riscaţi să stîrniţi furtuni în cuplu, să spuneţi lucruri dureroase şi să îndepărtaţi astfel partenerul. Este recomandat să vă stăpîniţi reproşurile şi observaţiile.

Fecioara Nimic nu vă deranjează mai tare decît lipsa organizării. Veţi fi puse pe schimbare, nu a dumneavoastră, ci a celor din jur.

Ar fi bine să vă reprimaţi pornirile acestea nesuferite.

Balanţa Vă apucaţi de proiecte pe termen lung: o reorientare profesională, învăţarea unei limbi străine. Cel puţin, ar fi bine s-o faceţi, pentru că perioada este favorabilă muncii şi studiului.

Scorpion Săptămîna se caracterizează prin activitate socială intensă.

Veţi începe legături sociale cu persoane noi. Banii vor veni şi ei, sub forma unor cadouri, sau a unor datorii recuperate.

Săgetător Intraţi într-o perioadă de nostalgie. Mai bine însă ar fi să vă concentraţi la serviciu, ca să nu profite alţii de şansele care vi se cuvin. Veţi primi un cadou, cel mai probabil, nişte bani.

Capricorn Vă bucuraţi de un val de energie care vă determină să vă faceţi planuri serioase. Doriţi să puneţi finanţele în ordine, să vă rezolvaţi conflictele, să demaraţi proiecte noi.

Vărsător Este o perioadă de tristeţe pentru dumneavoastră. Chiar dacă sînteţi înconjuraţi de prieteni, treceţi printr-o etapă mai proastă din punct de vedere psihic. Ocupaţi-vă de activităţi casnice.

Peşti Acţiunea e cuvîntul-cheie al acestei săptămîni. Veţi avea foarte multe de făcut şi veţi fi mereu în contratimp. În zilele care urmează veţi fi solicitaţi la maxim.

Fotografia săptămînii

Ghici, ciupercă, cine-i.

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Paharele puse unul în altul, care s-au înţepenit, nu trebuie forţate, pentru a nu se crăpa. Mai simplu, turnaţi în paharul din interior apă rece, iar paharul din exterior puneţi-l într-un vas cu apă caldă.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine Profesia pentru ea este totul. Profesia ei, de educator, înseamnă, aşa cum spune dînsa, să te dedici cu trup şi suflet, să împărtăşeşti cu colegii experienţele noi. Profesia ei cere trudă, străduinţă, lucru asupra perfecţionării, ca să fii mereu în pas cu noul. Depune mult suflet în ceea ce face şi îi place mult ceea ce face.

Contactată telefonic, a acceptat imediat să răspundă la întrebările “Chestionarului...” nostru. Nici nu avea cum să refuze, pentru că acesta este un mic cadou din partea noastră la frumoasa vîrstă pe care a împlinit-o în ultima zi a verii.

MARIA NICORICI, FEMEIA CARE SE CONSIDERĂ UNEORI PREA SEVERĂ Funcţia actuală: managerul grădiniţei-creşe din Sculeni.

Principala trăsătură a mea de caracter: punctualitatea.

Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie un bun profesionist.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: inteligenţa.

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: sinceritatea.

Ocupaţia mea preferată: serviciul pe care îl am.

Principalul meu defect: cîteodată

sînt prea severă.

Visul meu de fericire: unicul meu fecior, iar relizările lui reprezintă fericirea mea.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: problemele copilului meu. Totodată, mi-e frică să rămîn singură pe pămînt.

Ce-aş fi vrut să fiu: încă din copilărie îmi doream să devin cîntăreaţă, dar soarta mi-a hărăzit alt destin. Acum mă consider cea mai fericită şi mai împlinită pentru ceea ce am obţinut în viaţă. Ţara în care aş vrea să trăiesc: numai în Moldova mea înfloritoare.

Culoarea preferată: culorile calde.

Floarea preferată: mi-s dragi absolut toate florile.

Pasărea preferată: rîndunica, pentru că aduce primăvara nu numai afară, dar

Expres ortodox

şi în sufletele noastre, pentru că aduce, după părerea mea, tinereţea.

Scriitorii preferaţi: îmi place Mihai Eminescu, Leonida Lari, Grigore Vieru. Îmi place şi Spiridon Vangheli, iar profesia mă face să-i citesc pe toţi scriitorii pentru copii.

Eroul preferat: nu am un erou anume, dar, dacă are un rol pozitiv, atunci deja este bine şi îmi place de el.

Eroina preferată: la fel ca şi mai sus.

Eroii din viaţa reală: întotdeauna, drept călăuză în viaţă i-am avut pe părinţii mei şi colegii de lucru, care au dat dovadă de profesionalism şi responsabilitate.

Băutura şi mîncarea preferată: ceaiul şi răciturile.

Ce detest cel mai mult: trădarea.

Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: sînt o fire emotivă şi mă consum pentru orice lucru pe care îl fac, atît acasă, cît şi la serviciu. Deci, mi-aş dori să pot lăsa emoţiile, în anumite cazuri, la o parte.

Cum aş vrea să mor: împlinită, lîngă feciorul meu.

Starea de spirit actuală: optimistă, încrezută în sine, responsabilă, plină de noi forţe.

Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: greşelile făcute involuntar. Iar dacă omul nu ar călca de două ori pe aceeaşi greblă, deja ar fi mai bine.

Deviza mea: să muncim mult ca să trăim mai bine.

La Căpriana, „în ograda nunului”

12-18 septembrie Luni Sf. Irh. Alexandru, Ioan, Pavel; Sf. Irh. Varlaam.

Marţi Sf. Mc. Chiprian; Sf. Irh. Ghenadie.

Miercuri Începutul anului bisericesc. Cuv. Simeon Stîlpnicul şi mama sa Marta.

Joi Sf. Mc. Mamant, Teodot şi Rufina; Cuv. Ioan Postitorul; Cuvioşii Antonie şi Teodosie.

Vineri Sf. Mc. Antim, Teofil, Dorotei, Domna, Vasilisa; Sf. Irh. Ioanichie.

Sîmbătă Sf. Mc. Vavila; Sf. Pr. Moise; Sf. Irh. Ioasaf; Sf. Mc. Partenie.

Duminică Duminica XIV. Sf. Pr. Zaharia; Sf. Elisabeta; Sf. Mc. Raisa.

Obiceiul de nuntă „În ograda nunului”, în interpretarea ansamblului etnofolcloric ”Tudorițele” din satul Todirești, a fost cel ce a încununat finalul Festivalului folcloric național ”La poale de codru verde”, desfășurat la 28 august în satul Căpriana.

Bancuri Studenţii la examen. Nemergînd la cursuri, nici măcar nu-şi cunoşteau profesoara. În timp ce aşteptau lîngă uşă, văd că vine o tipă faină, cu un şal în jurul gîtului, iar unul dintre studenţi zice: “Iată vine un sol de pace c-o năframă-n vîrf de băţ”. Toţi se prăpădesc de rîs. Se uită tipa atent la ei şi intră în sală..

Studentul în faptă : “Waw! Am spus-o! E profesoara. Sigur mă pică!”. Dar îşi încearcă totuşi norocul şi intră în sală.

Cînd să tragă biletul, profesoara întreabă: “Tu eşti Mircea?”. “Eu sînt, doamnă. Dau acum, sau vin la toamnă ?!”.

Doi discută între ei: - Anunţurile în ziare dau rezultate? întreabă unul pe celălalt.

- Bineinţeles! Ieri am dat un anunţ în ziar că sîntem în căutarea unui paznic, iar azi deja eram jefuiţi…

„Am rămas impresionați de nivelul înalt de organizare a festivalului. Scena a fost foarte bine amenajată, gazdele s-au dovedit a fi deosebit de ospitaliere: ne-au primit, ne-au hrănit cu ce-i mai bun, așa cum se obişnuieşte la moldoveni”, a remarcat Viorica Culeac, membră a ansamblului ”Tudorițele”. Tot ea, entuziasmată de cele trăite la eveniment, ne-a mai povestit: ”Am văzut acolo, la Căpriana, colective de la care ai ce învăța. Mi-a plăcut mult obiceiurile pe care le-au prezentat cei din România, și anume colectivul de la Botoșani, care a venit cu un obicei de logodnă. A fost un schimb de experiență foarte util pentru noi.”

De la acest festival „Tudorițele” au preluat şi un obicei foarte reușit, înscenat de un colectiv folcloric de la Ștefan Vodă – ”Culesul poamei”. În curînd, acesta va apărea și în repertoriul formaţiei de la Todirești. ”Ne gîndim să-l pregătim pentru Sărbătoarea vinului de la Ungheni, în următorii ani”, a remarcat Viorica Culeac.

Festivalul folcloric național ”La poale de codru verde” a ajuns deja la ediţia a patra. În acest an, au participat 16 ansambluri folclorice din republică și două colective etnofolclorice din România. ”Tudorițele” au fost pentru a doua oară la festival şi asta, graţie Secției cultură Ungheni, care a avut grijă de buna organizare a deplasării spre Căpriana. (I.L.)