Expresul de Ungheni NR 191_web

Page 1

Pag. 3

Pag. 4

Se activizează bolile diareice acute Medicii de la Centrul sănătate publică atenţionează: în ultima perioadă (sfîrşitul lunii august - începutul lunii septembrie), în raion se observă o activizare a bolilor diareice acute. Satul Măcăreşti, cu 15 cazuri, deţine întîietatea.

Pag. 5

A decis să lupte pînă în pînzele albe pentru puişorii ei dragi

Suicidul – o gravă problemă de sănătate

Este singură pe lume. Mama a abandonat-o chiar de la naştere. A fost crescută de bunica. Cum a terminat şcoala, s-a grăbit la măritiş. De ce? Vroia şi ea să aibă o familie a sa. Dar cel pe care l-a ales să-i fie alături nu prea a vrut s-o înţeleagă.

Recent, o adolescentă în vîrstă de 16 ani din Ungheni a fost internată în spital, secţia reanimare, cu diagnosticul: intoxicaţie cu pastile. Potrivit Marianei Balmuş, directoarea Centrului comunitar pentru sănătate mintală, fata a vrut să-şi pună capăt zilelor.

Ziarul de care ai nevoie!

Expresul de Ungheni

Cooperarea contabililor din România și Republica Moldova a fost oficializată la Ungheni Un acord internațional de colabarare între Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a fost semnat miercuri, 14 septembrie, la Ungheni.

ISSN 1857-422X

Vineri, 16 septembrie 2011

Anul IV, nr. 36 (191)

Catedrala episcopală „Alexandru Nevski” şi-a sărbătorit hramul cu mare fast Ungheniul nu a văzut niciodată, pînă la 12 septembrie curent, atîţia preoţi şi enoriaşi împreună, sărbătorind Hramul Catedralei episcopale „Alexandru Nevski” din centrul oraşului. A fost o sărbătoare cu mult fast, cu rugăciuni îndreptate spre ceruri şi un cor impunător cinstindu-l pe ocrotitorul acestui lăcaş sfînt.

Evenimentul a avut loc în sala de ședințe a Consilului raional și a întrunit o mulțime de reprezentanți ai acestei profesii din cele două ţări. ”Astăzi un contabil se asociază cu o persoană care permanent este în muncă, tot timpul este cu griji și responsabilități, are un nivel de cunoștințe din diferite domenii, toate fiind foarte necesare pentru o întreprindere mică sau mijlocie, pentru a asigura activitatea acesteia”, a făcut o descriere Veaceslav Ciobanu, președintele Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, în cuvîntul său de salut. Obiectivul acestui Acord de Cooperare este de a accelera conformitatea contabililor din Moldova cu standardele internaționale de raportare financiară și de audit. Datorită acestui parteneriat, părțile semnatare vor beneficia de un schimb de experiență, de un schimb de publicații și manuale, de vizite de studiu. ”Nici n-am simțit că am trecut Prutul, mă simt ca acasă”, a menționat Marin Toma, președintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. Oficialul român a dat aprecieri înalte Asociației contabililor din Moldova, spunînd că aceasta ”este una din cele mai dinamice asociații din Europa ”. La evenimentul istoric pentru contabilii de pe ambele maluri ale Prutului a asistat și primarul de Ungheni, Alexandru Ambros. ”Semnarea unui acord internațional este cu adevărat un eveniment semnificativ. În mod special, apreciez munca Angelei Mihalachi, care reperezintă Asociația aici, la Ungheni. Este o persoană cu foarte multă energie, dar altfel nici nu poate fi un contabil de forță”, a spus dînsul Anul acesta, Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din R. Moldova a atins vîrsta de 15 ani. Partenerii din România au împlinit deja 90 de ani de la fondare. Ina landa

Chinezii i-au zis Li Di

„Cred că e pentru prima dată cînd la această biserică s-a adunat un sobor atît de mare de preoţi şi s-au înălţat asemenea rugăciuni”, a remarcat Preasfinţitul Episcop de Ungheni şi Nisporeni, Petru Musteaţă. La marea sărbătoare creştină au fost prezenţi 65 de preoţi, dar şi o mulţime covîrşitoare de credincioşi, printre care au fost văzuţi edilii raionului şi ai oraşului Ungheni. Într-un altar improvizat în curtea Catedralei, preoţii a cinstit, prin rugăciunile lor, pe Sfîntul kneaz Alexandru Nevski. „Sperăm că această sfîntă liturghie oficiată astăzi la Catedrala episcopală, va da un suflu nou, îi va face mai buni pe creştinii noştri, îi va face să aibă o atitudine mai pioasă față de cele sfinte şi mîntuitoare”, a accentuat Ioan Moşneguţu, sec-

retarul episcopiei. Biserica „Alexandru Nevschi” a fost construită în anul 1903, purtînd „semnătura” renumitului arhitect Alexandru Bernardazzi. În perioada sovietică, a fost închisă şi nu a funcţionat mai bine de 30 de ani. Şi-a reînceput activitatea în 1991, după ce a fost reconstruită. Din 3 aprilie curent, biserica a obţinut statutul de catedrală episcopală. Pînă în anul 2009, nu doar biserica, ci şi oraşul Ungheni îşi sărbîătorea Hramul pe 12 septembrie, de Sf. Alexandru Nevski. Printr-o decizie a Consiliului orăşenesc însă, începînd cu anul 2010, hramul oraşului este sărbătorit pe 28 august, de Sf. Maria.

Este vorba de Lidia Sanduleac, absolventă a Liceului „Vasile Alecsandri” din Ungheni, unica moldoveancă înscrisă în acest an la o universitate din China. „Din 13 septembrie, numele meu oficial este Li Di”, anunţă ungheneanca noastră pe contul său din „Odnoklassniki.ru”, după care explică: „Li” este numele de familie, iar „Di - prenumele”. Cu o zi înainte de eveniment, Lidia mai scria: „Numele chinezeşti nu sînt standardizate, au sensuri diferite, în dependenţă de numărul de silabe. Pot să te numească zîmbăreţ, isteţ, luminos... Aştept să văd ce o să-mi „lipească” mie. Apropo, acest nume va deveni ulterior unul oficial în toate actele chinezeşti (viza de reşedinţă, cardul bancar etc.)”. Di înseamnă, din chineză în română, deştept. Au intuiţie bună chinezii.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550


2

Expresul de Ungheni Vineri, 16 septembrie

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis ca alegerile locale să poată fi desfăşurate doar de două ori pe an. Au fost stabilite şi zilele exacte: a doua zi de duminică din lunile mai şi noiembrie. CEC a stabilit deja pentru data de 13 noiembrie 2011 desfăşurarea alegerilor locale noi ale primarilor oraşului Făleşti şi comunei Hănăsenii Noi, raionul Leova. Mandatul primarului de Făleşti a încetat înainte de termen în legătură cu incompatibilitatea funcţiei, iar al primarului de Hănăsenii Noi - în legătură cu demisia acestuia. (Hotnews.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

Iar pe masa de scris mai stă foaia cu numărul telefonului său Cu trei săptămîni în urmă, trecuse pe la redacţie Boris Zugravu, preşedintele Organizaţiei raionale a veteranilor şi pensionarilor. Pregătea un mare eveniment: simpozionul „Calea spre independenţă”. Avea mult de lucru: trebuiau invitaţi deputaţii semnatari ai Declaraţiei de independenţă, trebuiau de pus la punct unele chestiuni organizatorice, trebuia elaborat proiectul unei declaraţii şi tot aşa. Din vorbă în vorbă, i-am zis că şi „Expresul de Ungheni” pregăteşte o ediţie specială, dedicată aniversării a 20-a de la declararea independenţei Republicii Moldova. I-am mai zis atunci că ne-am dori să aducem în primplan oameni noi care, prin modestia lor, au rămas în umbră. Domnul Zugravu imediat ni l-a recomandat pe Afanasie Creţu, fost profesor, mare patriot. „Notaţi telefonul dînsului. Vă va povesti cu mare drag prin ce a trecut în acei ani de deşteptare naţională. Cu siguranţă, veţi afla multe lucruri interesante, despre care poate că nu s-a vorbit niciodată”, ne-a spus. Am notat telefonul domniei sale pe o foaie albă de hîrtie. Ne-am gîndit să-l contactăm ulterior, ca să putem discuta în voie şi să „scoatem” de la el cît mai multe informaţii. A trecut o zi, două, trei. Au venit sărbătorile, au trecut sărbătorile. Vîltoarea evenimentelor ne-a luat-o înainte. Vestea că Afanasie Creţu nu mai este, că l-a luat Domnul la el a venit ca un trăsnet. L-am văzut ultima oară pe 25 august, la acel simpozion. L-am urmărit cu privirea şi la Crucea eroilor neamului din centrul oraşului. Modest, cum îi era firea, stătea cu o gladiolă albă în mînă. Stătea cu capul plecat, în semn de respect şi pioşenie faţă de înaintaşii noştri. Este imaginea care mi-a rămas în memorie. Este chipul dînsului, imortalizat într-o fotografie rămasă în arhiva redacţiei. Iar pe masa de scris mai stă foaia cu numărul telefonului său. Telefonul care nu va mai suna niciodată pentru el. A mai plecat un martor al acelor evenimente de acum 20 şi ceva de ani. Un martor sincer, onest, de o cumsecădenie deosebită. Nu vom şti niciodată ce ar fi putut să ne zică. Alţii, în locul lui, ieşind din tufişuri, se cocoţează pe piedestal, dînd lecţii de patriotism şi erijindu-se în mari luptători pentru dreptate şi adevăr. Cît încă nu e prea tîrziu, să-i căutăm pe cei ce ar putea să ne spună lucruri cu adevărat preţioase. Mă adresez către istorici, în primul rînd, căci anume ei au menirea să scoată la lumină adevărul. De ce să răscolim prin arhive peste alte cîteva decenii, dacă putem azi să ascultăm ce au a ne spune eroii anonimi ai neamului. Dumnezeu să-l odinhnească pe Afanasie Creţu. A fost un om extraordinar. Regret din tot sufletul că nu i-am spus cît de mult îl apreciez şi îl preţuiesc atunci cînd era în viaţă.

Oaspetele vesel

Aşa e moda Se ruinează cavalerul Cînd dama se îmbracă. Azi altu-i adevărul: Vai, moda o dezbracă.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Un nou Centru comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză În ziua de 8 septembrie, la Ungheni a fost deschis oficial, într-o atmosferă de sărbătoare, Centrul comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză. Potrivit Lidiei Crăciun, directorul Spitalului raional Ungheni, centrul respectiv „are menirea de a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale pentru bolnavii de tuberculoză, astfel aducînd numai beneficii populaţiei, bolnavilor şi familiilor lor”. „Vom merge acolo unde sînt focare, vom merge să identificăm bolnavii, vom merge să-i supraveghem, să-i ajutăm. Vom fi acolo unde există probleme”, a accentuat dînsa. De notat că instituţia respectivă a fost deschisă, graţie proiectului „Sporirea rolului pacientului şi a comunităţii în controlul tuberculozei”, implementat de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (CPAS) şi finanţat de Fondul Global pentru combaterea HIV\SIDA, a tuberculozei şi

malariei. Este al zecelea centru deschis în acest an în Republica Moldova. Valeriu Crudu, coordonatorul proiectului, a menţionat că selectarea oraşului Ungheni în vederea deschiderii aici a unui Centru comunitar pentru bolnavii de tuberculoză s-a datorat şi faptului că aici „există oameni de încredere şi o conducere cu care să poată conlucra”. Atît vicepreşedintele raionului, Petru Langa, cît şi viceprimarul oraşului Ungheni, Dumitru Radu, au dat asigurări că se vor implica, fie direct, fie indirect, în soluţionarea eventualelor probleme, astfel ca lucrurile să se amelioreze. Pentru a fi funcţionale, spaţiile alocate Centrului comunitar au fost reparate, mobilate şi echipate cu aparataj performant.

Mai mult ca atît, a fost repartizat şi un automobil nou-nouţ. Potrivit Larisei Scorohodco, coordonatorul Centrului proaspăt deschis, la momentul actual, în raionul Ungheni sînt înregistrate 218 cazuri de tuberculoză. Sergiu Talmaci, medic epidemiolog la Centrul sănătate publică Ungheni, a menţionat că anual sînt înregistrate aproximativ 15 cazuri de deces de tuberculoză. „Con-

tribuţia factorului medical în combaterea acestei maladii este de doar 15-20 %. În rest, trebuie să se implice comunitatea, căci tuberculoza este o boală socială”, a subliniat dînsul, exprimîndu-şi speranţa că, odată cu deschiderea acestui centru, toate verigile societăţii îşi vor uni eforturile pentru combaterea tuberculozei. Natalia Chiosa

Un final ce prevesteşte un nou început pentru sănătatea copiilor Joi, 8 septembrie, în orele dimineții, curtea grădiniței ”Tereza Sobolevschi” din Ungheni semăna cu un roi de albine. Însoțiți de părinți, dar și de educatorii grijulii, micuții săreau zglobiu, rîdeau, se zbenguiau. „Astăzi noi evaluăm ceea ce-am început cu două luni în urmă: un proiect frumos ce a prevăzut achiziţionarea de echipament sportiv pentru copii. Iată că acesta, în sfîrșit, a fost realizat”, a anunțat la adunarea festivă, Claudia Sîrbu, directoarea grădiniței. ”Antrenează-te de mic, să crești mare și voinic”, acest îndemn optimist a servit drept slogan pentru proiectul prezentat, primăvara curentă, Fundației Comunitare Ungheni de către Grupul de inițiativă ”Claudia Sîrbu” de la grădinița „Tereza Sobolevschi”. Pentru realizarea celor propuse s-au cheltuit 14.000 lei, dintre care 8900 lei le-a acordat Fun-

dația Comunitară Ungheni. La realizarea proiectului s-au alăturat: primăria Ungheni, AVE Ungheni, notarul public Valentina Ciorbă, precum și părinții micilor beneficiari. ”Pe toate le-am făcut pentru voi, dragi copii, ca să creșteți sănătoși, mari, voinici și frumoși”, i s-a adresat micului public Svetlana Gaiduc, metodistă la grădiniță. ”Vreau să menționez că am avut grijă să procurîm două aparate fitness și pentru cadrele didactice, căci nu doar copiii trebuie să fie sănătoși, dar și cei care-i educă”, a explicat dînsa. De utilitatea celor realizate în grădiniță s-a convins și Maria Filimon, specialist-meto-

dist la Direcția Învățămînt Ungheni, prezentă la eveniment. ”Ceea ce vedem azi aici este rezultatul muncii întregului colectiv. Dotarea sălii de sport cu cele necesare va avea un efect benefic asupra dezvoltării fizice și motorice a copiilor”, a spus dînsa. Potrivit Mariei Filimon, în ultimul timp numărul proiectelor realizate de instituțiile preșcolare atît din oraș, cît și din raion este în creștere, fapt care nu poate să nu bucure. Pentru a pune în aplicare echipamentul nou-nouț, educatorii de la grădinița ”Tereza Sobolevschi” au dat start unei competiții sportive în aer liber între grupele pregătitoare. La finalul activității toți copiii au fost răsplătiți cu dulciuri. Ina Landa

Se activizează bolile diareice acute Medicii de la Centrul sănătate publică Ungheni atenţionează: în ultima perioadă (sfîrşitul lunii august - începutul lunii septembrie), în raion se observă o activizare a bolilor diareice acute. Cazuri sporadice au fost înregistrate în mai multe localităţi. Satul Măcăreşti, cu 15 cazuri, deţine întîietatea. „Este vorba de o erupţie locală a acestor boli”, a făcut explicaţiile de rigoare Tudor Leva, medic epidemiolog în cadrul Centrului sănătate publică. Potrivit dînsului, la şapte resa situaţia în ceea ce priveşdintre bolnavii din Măcăreşti te calitatea surselor de apă. au fost depistaţi agenţi patoPrimarul de Măcăreşti, Iageni care provoacă dizenteria, cob Pîntea, susţine că toate la un bolnav au fost depistate cele 114 fîntîni, atît publice, salmonele (gen de bacterii ca- cît şi private, precum şi cele re provoacă febra tifoidă) şi la 10 izvoare existente, au fost doi a fost depistată flora con- clorinate şi dezinfectate. Acesdiţionat patogenă. „În rezul- te proceduri s-au efectuat în tatul investigaţiilor efectuate zilele de 10-11 septembrie. „Sis-a constatat că de vină sînt tuaţia se ameliorează, dar toapeductele locale”, a menţio- tuşi încă mai avem mult de lucnat medicul epidemiolog, sub- ru la acest capitol. Iar probleliniind totodată că este nece- mele vor dispărea doar atunci sar de urgenţă să se ia măsu- cînd satul va dispune de un rile ce se impun pentru a red- apeduct centralizat şi gunoiş-

tile neautorizate vor fi înlăturate”, ”, a menţionat dînsul. Tudor Leva susţine că, pentru evitarea bolilor diareice acute, trebuie, în primul rînd, respectată igiena personală. Apa potabilă folosită trebuie să fie de o calitate garantată. În acest sens, se recomandă apa îmbuteliată sau fiartă. La fel, e necesar ca, sistematic, să se efectueze revizia tehnică a apeductelor locale şi clorinarea apei din apeducte şi fîntîni. Această măsură este imperios necesară mai ales acum, cînd în multe fîntîni, din cauza secetei, nivelul apei a scăzut mult. Bolile diareice acute se înregistrează, practic, pe parcursul întregului an. Dar, odată cu instalarea zilelor călduroase şi apariţia legumelor, a fructelor, procesul epidemic se activează. De aceea, o mare însemnătate în profilaxia infec-

ţiilor respective o are şi respectarea cerinţelor de pregătire, păstrare şi comercializare a produselor alimentare. În perioada caldă a anului, o importanţă majoră o are şi combaterea muştelor care servesc drept vectori pentru transmiterea agenţilor patogeni ai bolilor diareice acute. Nu trebuie de uitat şi de efectuarea sistematică a salubrizării gospodăriilor individuale şi a localităţilor în general. Potrivit lui Tudor Leva, în raionul Ungheni, pe parcursul primelor opt luni ale anului curent, comparativ cu perioada similară a anului trecut, se observă o uşoară tendinţă de diminuare a cazurilor de boli diareice acute, de la 393 la 315, ceea ce însă nu trebuie să constituie un factor de autoliniştire. Natalia Chiosa


R. Moldova traversează cea mai fierbinte şi haotică perioadă politică din istoria sa. Rivalitatea dintre partenerii de guvernare a depăşit limitele reconcilierii. Certurile din Alianţa pentru Integrare Europeană şi scandalurile de corupţie au dezamăgit profund electoratul, iar pe acest fundal situaţia este împinsă spre alegeri anticipate. Dacă se va ajunge aici, Moldova îşi va pierde calificativul de „istorie de succes a Europei” şi, cel mai probabil, se va întoarce la comunism. (Deutsche Welle)

Se dedică Zilei silvicultorului 13074 de hectare de păduri, 160 de angajaţi, patru ocoluri silvice, un nou director şi, pentru prima oară în ultimii ani, înregistrarea unor profituri din activitatea pe care o desfăşoară. E ceea cu ce se poate lăuda ÎS „Silva-Centru” la ora actuală, în zi de sărbătoare. Cifrele vorbesc de la sine. Dacă anul trecut, în luna septembrie, întreprinderea înregistra pierderi de 567 mii lei, datoriile la salariu erau de 328 mii lei, iar cele faţă de bugetul de stat şi al asigurărilor sociale - de 735 mii de lei plus 155 mii lei penalităţi, în prezent situaţia e cu totul alta. Au fost lichidate datoriile. Angajaţii îşi primesc salariul la timp, mai au parte şi de premii, li se acordă diverse facilităţi.

S-au schimbat multe într-un an, s-au schimbat în bine „Ceea ce ne bucură foarte mult, la ora actuală, este faptul că situaţia s-a schimbat radical. Acum cîţiva ani, domnea incertitudinea, nu ştiai la ce să te aştepţi. În prezent, după venirea în fruntea întreprinderii a domnului Nicolae Lăpteanu, e mai multă linişte, mai multă siguranţă în ziua de mîine, ne sînt create condiţii de muncă mai bune. Nici nu se compară cu ceea ce a fost”, spune unul dintre cei mai longevivi silvicultori ai raionului, dar și ai Republicii Moldova, Anatoli Bordiug, inginer fond forestier. Iar dînsul, avînd în spate o activitate de jumătate de secol, ştie ce spune. Chiar dacă e zi de sărbătoare, inginerul nu poate să nu-şi amintească de indicaţiile ce veneau „de sus”. „Nimeni nu ne întreba pe noi, dacă trebuie să efectuăm lucrările respective, dacă e corect sau ba ceea ce ni se cerea. Nimeni nu ne apăra”, spune cu amărăciune Anatoli Bordiug, după care concluzionează: „În prezent, starea de spirit e alta. Acum venim cu plăcere la serviciu”. De fapt, toate discuţiile pe care le-am avut cu angajaţii ÎS „Silva-Centru” au început cu una şi aceeaşi remarcă: s-au schimbat multe într-un an, s-au schimbat în bine. Oamenii, se pare, încă nu pot să-şi revină din emoţiile plăcute pe care le trăiesc zi de zi, văzînd că cineva se gîndeşte, în sfîrşit, şi la ei. Noul director, Nicolae Lăpteanu, doar zîmbeşte pe sub mustăţi: „Dacă zice lumea...”. Devine apoi serios şi trece imediat la un alt subiect: „Ziua silvicultorului, pe care o sărbătorim în a treia duminică a lunii septembrie, este o sărbătoare majoră pentru toţi cei ce şi-au legat destinele de pădure, de silvicultură”, spune dînsul, după care continuă: „Avem veterani care şi-au dedicat viaţa, cei mai fru-

moşi ani silviculturii. Sînt acei oameni care au plantat păduri întregi. Vremuri grele au fost. Nu au ţinut cont că-s tineri, că ar putea să-şi petreacă viaţa altfel. Au muncit zi de zi, cu abnegaţie. Ei au fost cu adevărat patrioţi ai silviculturii”.

Jumătate de secol dedicat silviculturii Printre cei pe care Nicolae Lăpteanu îi numeşte „patrioţi ai silviculturii” se numără, indiscutabil, şi Anatoli Bordiug. Lucrează în silvicultură de exact 50 de ani, dintre care 46 de ani – în raionul Ungheni. „Pădurea este soarta mea. Nu-mi imaginez viaţa fără pădure”, spune. A lăsat urme frumoase pe unde a muncit. Atunci cînd cutreieră raionul Ungheni, neapărat dă de o pădure pe care a plantat-o sau pe care a îngrijit-o. Inima îi creşte de bucurie. Ce poate fi mai frumos? Îşi aminteşte cînd a fost, cum a fost. Se mîndreşte cu păduricea de pe dealul de la Romanovca. A lucrat în ocolul silvic din Corneşti timp de 13 ani. Tot ce s-a plantat în acea perioadă a fost şi cu implicarea sa directă. În 1973, o mare tragedie se abătuse asupra oraşului Corneşti. Într-o noapte de primăvară, dealurile au pornit la vale, pămîntul a început a geme. Au fost distruse sute de case, drumul s-a prăbuşit. Pentru ca să nu să se mai repete asemenea năpaste, terenurile respective au fost împădurite. „Acum e o plăcere să mergi pe acolo. Pe dealul de la Romanovca spre Corneşti sînt plantaţi şi plopi, şi pini, şi mesteceni. Pentru oameni am făcut, nu pentru mine”, spune Anatoli Bordiug. De atunci, regiunea respectivă nu a mai cunoscut alunecări de teren. La Corneşti, cu participarea lui Anatoli Bordiug, au fost plantate peste 2000 hectare de pădure.

O felicitare Stimaţi lucrători şi veterani din domeniul silviculturii, Vă felicit din tot sufletul cu prilejul sărbătorii noastre profesionale. Vă doresc multă sănătate, bucurii, să fiţi înconjuraţi totdeauna doar de prieteni. Dumnezeu să vă ajute în toate. Cu mult respect, Nicolae Lăpteanu

De toate au fost Pădurea, ştie fiecare, e viaţă. E istorie. E feierie. E bogăţie. Pădurea l-a adăpostit pe om în toate vremurile, l-a hrănit, l-a ocrotit. Iar omul ce a făcut? A pornit lupta pentru pădure. Nu ca s-o protejeze, ci ca s-o acapareze. Politicul a pătruns pînă şi aici. De atîta, probabil, cei mai experimentaţi silvicultori din raion susţin că „atît de săraci ca în ultimii zece ani nu am fost niciodată”. Trebuie să se schimbe atitudinea statului faţă de silvicultură, iar eforturile trebuie să se canalizeze la paza pădurii. „Avem probleme cu păşunatul ilicit al animalelor. Avem probleme cu braconajul, cu arderea intenţionată a pădurilor”, spune Victor Gorincioi, şeful Ocolului silvic Ungheni. Nu e simplu deloc să fii pădurar. „Avem culturi silvice care trebuie îngrijite, mai facem tăieri, ne ocupăm cu ajutorarea regenerărilor naturale, cu tăierile de îngrijire. Colectăm plante medicinale, fructe de pădure”, descrie Victor Gorincioi gama responsabilităţilor unui silvicultor. În plus, trebuie să ai în vizor miile de hectare de pădure. „Încercăm să ne descurcăm. În ultima perioadă, ni s-a majorat şi salariul. E bine. Sperăm că pe viitor va fi şi mai bine”, spune dînsul.

Apropo Trebuie să ne bucurăm. Raionul Ungheni are suprafeţe considerabile de păduri. Conform statisticilor, cota de terenuri împădurite constiuie în raion 18%. Media pe republică e de 9%, iar la sud – 3-4%. Raionul Ungheni are şi silvicultori iscusiţi, cu experienţă. Victor Gorincioi ne-a dezvăluit şi secretul succesului unui pădurar. Simplu de tot: trebuie să iubești pădurea. De aici pornesc celelalte. Iar noua conducere”este pentru îndeplinirea planurilor şi sarcinilor puse în faţă, pentru ridicarea bunăstării angajaţilor, situaţia economico-financiară este ţinută sub control”. Declaraţia îi aparţine contabilei-şefe a întreprinderii, Tatiana Uşurelu. Lucia Bacalu

Expresul de Ungheni Vineri, 16 septembrie

Știri din Primăria Ungheni

3 P

DECIZIE nr. 7/27 Din 19.08.2011 Cu privire la îпfrățiгеа orașului Ungheni, Republica Moldova cu orașul Mankato, Minnesota, SUA În temeiul articolului 14 alin. (2) litera k) al Legii nr. 436 - XVI din 28.12.2006 privind administrația рublică locală; Avînd in vedere scrisoarea de intenție nr. 726-02/1-21 din 07.06.2011, remisă de către Рrimăria orașului Ungheni în adresa autorităților din oraşul Mankato, Minnesota, SUA privind parteneriatul de înfrățire cu orașul Ungheni, Republica Moldova; Avînd în vedere dorinţa соmună, deschiderea şi predispunerea autorităţilor publice ale oгаşеlоr Ungheni, Republica Moldova şi Mankato, Minnesota, SUA, de а dezvolta relaţii de prietenie; Întrucît parteneriatul de înfrățire între orașul Ungheni, Republica Moldova și orașul Mankato, Minnesota, SUA este în conformitate cu viziunea, valorile, misiunea și scopurile orașelor; Ținînd cont de faptul сă parteneriatul de infrățire vа rezulta într-о mai bună înțelegere гесiргосă а cetățenilor din cele două огаșе și а celor două națiuni; Luînd in considerare сă parteneriatul de infrațire va oferi mari oportunități de dezvoltare în diferite domenii pentru ambele огаșе; Întrucît autoritățile orașului Mankato, Minnesota, SUA, au aprobat decizia ”Privind stabilirea parteneriatului de oraşe înfrățite între orașul Mankato, Minnesota, SUA și orașul Ungheni, Republica Моldоvа", ре data de 08 august 2011, în sрегаnțа сă aceasta va duce la о prietenie de durată între cetățenii orașului Mankato, Minnesota SUA si cetățenii orașului Ungheni, Republica Moldova, Consiliul Orașenesc Ungheni DECIDE: 1. Se аргоbă stabilirea relațiilor de înfrățire între orașul Ungheni, Republica Moldova și orașul Mankato, Minnesota, SUA. 2. Se împuternicește primarul orașului Ungheni, Alexandru Ambros, să semneze Acordul de înfrățiге privind cooperarea cu orașul Mankato, Minnesota, SUA și punerea în acțiune а Acordului de înfrațire. 3. Primarul orașului Ungheni, Alexandru Ambros, vа institui un Comitet de înfrățire, саге va coordona activitățile de înfrățire și vа promova ге1аții durabile de interes соmun între сеtățеnii orașului Ungheni, Republica Moldova și cetățenii orașului Mankato, Minnesota, SUA. 4. Acordul de înfrățire privind cooperarea între orașul Ungheni, Republica Moldova și orașul Mankato, Minnesota, SUA, vа intra în vigoare la data semnării lui de сătre reprezentanții ambelor părți. 5. Copiile acestei decizii vor fi expediate reprezentanților oficiali ai orașului Mankato, Minnesota, SUA și Ambasadei SUA în Republica Moldova. Președintele ședinței, Anatoli Istrati Secretarul Consiliului Orășenesc, Tudor GAVRILIUC Cu prilejul Zilei lucrătorului din sfera protecţiei sociale a populaţiei, Primăria oraşului Ungheni transmite sincere felicitări şi urări de bine tuturor angajaţilor din domeniu. A devenit o frumoasă tradiţie de a consemna anual, în a treia duminică a lunii septembrie, sărbătoarea profesională a angajaţilor din domeniul protecţiei sociale a cetățenilor. Această zi ne oferă posibilitatea de a face o retrospectivă asupra activităţii dumneavoastră pe parcursul unui an, precum şi de a stabili noi sarcini întru asigurarea securităţii sociale a cetăţenilor. Este momentul potrivit să evaluăm şi să apreciem munca pe care o profesaţi zi de zi. În rezultatul activităţii dumneavoastră, cele mai dezavantajate categorii sociale beneficiază de susţinere, sprijin şi asistenţa necesară pentru a depaşi situaţiile de criză din viaţa lor. În numele primăriei, transmit mulţumiri şi exprim recunoştintă tuturor lucrătorilor care, zi de zi, dau dovadă de dăruire şi efort deosebit, manifestă competenţă profesională şi operativitate în implementarea cu succes a reformelor din domeniul protecţiei sociale. Totodată, adresez cele mai calde şi sincere urări de sănătate, pace şi prosperitate tuturor angajaţilor şi veteranilor din domeniu. Fie ca eforturile depuse de dumneavoastră să fie încununate de mult succes spre binele oamenilor. Cu mult respect, Alexandru AMBROS, primarul oraşului Ungheni


4

Expresul de Ungheni Vineri, 16 septembrie

În august 2011, preţurile de consum au crescut în Moldova cu 9,2% faţă de august 2010. Potrivit Centrului analitic independent Expert-Grup, ritmul de creştere a preţurilor în RM a fost mai înalt decât la principalii săi parteneri comerciali şi a fost determinat majoritar de scumpirea produselor alimentare, spre deosebire de lunile precedente, cînd era cauzată de scumpirea serviciilor cu preţuri reglementate:încalzirea termică, energia electrică, gaze naturale. (Unimedia.md)

VIAŢA DE LÎNGĂ NOI A decis să lupte pînă în pînzele albe pentru puişorii ei dragi Două fete are mama. Frumoase şi inteligente. Pe prima o cheamă Alexandrina şi are 13 ani. A doua e Daniela şi e cu trei ani mai mică decăt surioara sa. Ambele însă au grave probleme de sănătate.

„Alexandrina s-a născut sănătoasă. Avea patru luni cînd s-a îmbolnăvit. Medicii au diagnosticat-o cu encefalopatie toxicoinfecţioasă”, povesteşte Elena Cucu, mama celor două fete. De atunci, nu i s-au mai uscat lacrimile. Alexandrina este ţintuită la pat. Nici măcar căpuşorul nu poate să-l ridice de pe pernă. Dar are un zîmbet care te cucereşte din prima. Doctorii i-au dat de înţeles mamei de nenumărate ori că nu există nici o şansă de însănătoşire şi poate ar fi mai bine să-şi dea fata într-un centru de plasament. „Cum s-o dau? Nu pot. Nici nu mă gîndesc, oricît de greu mi-ar fi”. Faţa i se umezeşte de lacrimile ce-i curg şiroaie. Spera că al doilea copil îi va aduce o rază de lumină şi îi va atenua oarecum durerea. Daniela a venit pe lume la trei ani după Alexandrina. S-a născut prematur, cu numeroase complicaţii. „Medicii mi-au zis imediat că este traumatizată şi că va avea probleme de sănătate”, povesteşte Elena. I-a fost foarte greu. Dar nu a lăsat mîinile în jos. A decis să lupte pînă în pînzele albe pentru puişorii ei dragi. Este singură pe lume. Mama a abandonat-o chiar de la naştere. A fost crescută de bunica. Cum a terminat şcoala, s-a grăbit la măritiş. De ce? Vroia şi ea să aibă o familie a sa. Dar cel pe care l-a ales să-i fie alături nu prea a vrut s-o înţeleagă. Mult mai drag i-a fost paharul decît soţia şi cele două fiice ale lor. „L-am alungat”, spune Elena. Nu a mai rezistat batjocura la care era supusă zi de zi. S-a săturat să rabde bătăile pe care le primea în permanenţă. „Vă ajută cineva? Vă mai vine cineva în ospeţie?”, o întreb. „Nu are cine. Mama nu m-a vrut pe mine. Nu am nici fraţi, nici surori. Rudele din partea soţului nu vor să comunice cu mine. Sînt supărate că l-am părăsit. Dar cum puteam să trăiesc cu el? Era imposibil”, spune. De cîţiva ani, e singură. Chiar dacă îi este foarte greu, cel puţin e mai liniştită. E adevărat, mai vine, din cînd în cînd, fostul soţ să-şi vadă fetele. Dar de fiecare dată vine aghesmuit. „Nu l-am văzut de vreo două luni”, spune Daniela, după care îşi aminteşte un episod din viaţa ei: „Odată, a venit la noi. Ne-a spus că ne aduce un tort. Era ziua mea, pe 10 februarie. A venit atît de beat că nici nu putea sta pe picioare. M-am speriat foarte tare. Şi mama s-a speriat. Tot zicea: pe cine să chem?”. La cei 34 de ani ai săi, Elena Cucu a suferit atît cît nu suferă altul într-o viaţă. Şi, de parcă erau puţine necazurile prin care a trecut, anul trecut a mai suferit o intevenţie chirurgicală. Este operată de hernie de disc. I-a cedat coloana vertebrală, două discuri i-au fost scoase. Logic, ar trebui să nu mai facă eforturi fizice. Dar cine să-i ridice fetiţa, pe Alexandrina? Cine să i-o întoarcă de pe o parte pe alta? „Mă înfăşor strîns şi o ridic, o schimb”, zice. Nu are o meserie, nu a lucrat niciodată oficial, cu carnet de muncă. Merge acum la un bar, cîte două ore pe zi, şi face curat. Pleacă dimineaţa, cît fetele dorm. Primeşte pentru asta 400 de lei. Primeşte 606 lei pentru Alexandrina, care are gradul I de invaliditate. Pentru Daniela, care e mai sănătoasă – are doar gradul II de invaliditate - statul îi dă 260 de lei. Primeşte şi un ajutor social în valoare de 529 lei. E tot venitul pe care-l are. Iar fetiţele necesită o îngrijire specială. Cum se descurcă? „Ei cum? Nu mănîncă fetele ceea ce ar trebui, dar nici flămînde nu stau. Le mai cumpăr şi hăinuţe”, spune Elena. De-ar avea măcar o casă a lor. Stau în chirie. Nimic din apartament nu le aparţine. Doar televizorul, pe care l-au primit în dar. În orice moment, proprietarul ar putea să le anunţe să părăsească locuinţa. Unde vor merge? Nu ştie. A văzut o cameră într-un cămin din apropiere. Părăsită, devastată. Dar ea ar fi de acord şi la o asemenea locuinţă. Ar amenaja-o, ar aduce-o în ordine. De patru ani, Daniela merge la Centrul „Casă pentru toţi”. Ar vrea s-o aibă alături şi pe surioara sa, dar pentru ea e nevoie de condiţii mai deosebite. Recent, i s-a oferit un scaun cu rotile, adus special pentru ea din România. „Visez să avem casa noastră şi acolo să fiu eu împreună cu mama şi sora mea”, spune Daniela. Alexandrina o completează: „Mama ne are doar pe noi. O iubesc. E bună, cuminte, îi mulţumesc lui Dumenzeu că mi-a dat-o”. Lucia Bacalu

La Sculeni, în Centrul de plasament pentru persoanele fără adăpost Cu cîteva luni în urmă, Nadejda Maximciuc din Romanovca a rămas fără picioare. Vorbeşte despre tragedia sa aproape cu senitătate. Se pare că nici nu-şi prea dă bine seama de ceea ce i s-a întîmplat. Nu are nimic: nici casă, nici copii, nici rude. Soţul, bolnav de epilepsie, a decedat. A rămas singură-cuc. Amarul şi l-a înecat în alcool. De aceea, probabil, nu poate spune cu exactitate cum de s-a întîmplat că pe locul unde se afla căscioara sa a fost construită biserica satului. Nu poate spune nici de ce i-au degerat picioarele astă iarnă, iar medicii, pentru a-i salva viaţa, au fost nevoiţi să i le amputeze. „Cînd m-am trezit, am simţit că îmi este frig”, doar atîta a putut spune. Nu a lucrat, practic, nicăieri. Are, în prezent, o pensie de 401 lei. Ce să faci cu ea? Este om viu şi nu poţi s-o laşi în stradă. De opt luni se află la Sculeni, la Centrul de plasament pentru persoanele fără adăpost, deschis în locul fostei Şcoli auxiliare. Am găsit-o în faţa unui teanc de perne. Scotea lîna artificială din ele şi o scărmăna. Se simte acum utilă. Afară, sub un copac, se odihnea un bătrînel. Şi acesta nu avea un picior. L-a degerat, într-o noapte geroasă de februarie. „Îl cunoaşteţi?”, mă întreabă şeful Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei, Tudor Rădeanu. Apoi continuă: „Umbla veşnic beat prin Ungheni, insulta trecătorii. Aici e cu totul alt om”.

Vine iarna şi mulţi îşi vor găsi adăpost la Sculeni La ora actuală, de serviciile Centrului de plasament pentru persoanele fără adăpost din Sculeni beneficiază opt inşi. Tudor Rădeanu susţine că în curînd vor fi mult mai mulţi, căci vine iarna şi situaţia unor persoane se agravează. În plus, s-a decis ca aici să fie acceptate nu doar persoane fără adăpost, ci şi din alte categorii aflate în situaţii de risc social. Există diverse cazuri cînd omul are nevoie de ajutor, de susţiVînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568 Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri. Tel.: 61470 Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka). Toate comodităţile. Tel.: 34614, 069647097

nere. „Trebuie să acordăm serviciile necesare, căci altfel vom fi întrebaţi şi în continuare din ce cauză îngheaţă bătrînii”, a remarcat Tudor Rădeanu.

Cheltuieli mari, dar necesare Pentru ca beneficiarii să se simtă confortabil, a fost reconstruit sistemul de încălzire. Deja au fost investiţi în acest scop peste 200 mii de lei. În schimb, într-o singură iarnă vor fi economisiţi, doar pentru căldură, circa 160 mii de lei. Vechile centrale, instalate cu vreo jumătate de secol în urmă, au fost înlocuite cu alte noi, care consumă de trei ori mai puţin cărbune. Dacă pînă anul trecut, în fiecare iarnă era nevoie de 90 de tone de cărbune, de acum înainte vor fi nevoie de 25-30 de tone. Idei sînt multe: şi pentru reconstrucţii, şi pentru amenajare, şi pentru oferirea unor noi servicii. Dar... E nevoie de investiţii foarte mari. „Se aud voci că e prea costisitor acest Centru. Da, e costisitor, dar ce să facem cu oamenii? Unde-i ducem? Sînt oameni vii”, spune Tudor Rădeanu, concretizînd, totodată, că scopul acestei instituţii este de a-i reintegra în societate, de a-i schimba. Anual, pentru şcoala auxiliară din Sculeni se cheltuiau aproape două milioane de lei. „Bugetul nostru va fi

mult mai modest”, face o remarcă Tudor Rădeanu, fără să spună o cifră concretă. Centrul este prevăzut pentru 45 de persoane. Cheltuielile pentru întreţinerea a 18 dintre ele şi le va asuma statul, restul 27 vor beneficia de serviciile de aici contra plată.

Nu a fost uşoară schimbarea A fost creată şi o asociaţie obştească. „Deja ne gîndim să accesăm proiecte”, spune şi managerul Centrului, Elena Musteaţă. Timp de nouă ani, dînsa a fost directoarea Şcolii auxiliare din Sculeni. Nu a fost uşor să accepte schimbarea. „E cam dureros în suflet, dar ne acomodăm la noile realităţi”, recunoaşte. Din cadrele didactice ce au muncit odinioară au rămas doar două, din lucrătorii auxiliari – cam toţi. Au plecat iniţial zece pedagogi, apoi încă cinci. Nimeni dintre ei nu s-a angajat. O parte a atins vîrsta de pensionare. Ceilalţi beneficiază de ajutorul de şomaj şi speră să-şi găsească într-o bună zi de lucru. Directoarea, deocamdată, rezistă, chiar dacă salariul ei s-a micşorat de mai bine de două ori, de la 3700 lei la 1600. „Cu un asemenea salariu este imposibil să existăm”, spune. Unde mai pui că, potrivit dînsei, e mai greu să lucrezi cu bătrînii sau cu persoanele fără adăpost decît cu

copiii. „Sînt mai mofturoşi, fiecare a fost obişnuit cu viaţa sa şi îi este greu să renunţe la ea. Să nu uităm că nu sînt cei mai buni reprezentanţi ai societăţii. Cu ei trebuie de lucrat în permanenţă”, explică dînsa.

Planuri de viitor Multe pot fi făcute la Centrul de plasament pentru persoanele fără adăpost din Sculeni. Condiţii în acest sens sînt cu duiumul. „Depinde de voinţa noastră, de parteneri, de energia noastră”, spune Tudor Rădeanu. Pentru la anul se planifică o grădinărie. Poate şi o seră. Instituţia are în posesia sa un teren de 40 de ari, unde pot fi plantate diverse culturi. De la Şcoala auxiliară a rămas un adevărat atelier de croitorie cu 11 maşini de cusut nou-nouţe. A rămas şi o mini-frizerie. „Vrem să încheiem un acord de parteneriat cu primăria locală, ca să acordăm servicii sociale pentru persoanele de vîrsta a treia”, a menţionat Tudor Rădeanu. E un pirm-pas, după care ar urma alţii. E nevoie doar de susţinere şi înţelegere. Lucia Bacalu În fotografie: Elena Musteaţă, managerul Centrului de plasament pentru persoanele fără adăpost din Sculeni, şi Tudor Rădeanu, şeful Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei.


Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atenționează că răspîndirea noii forme de tuberculoză, rezistentă la medicamente, atinge în Europa cote alarmante. Dacă guvernele europene nu vor acționa de urgență, pot muri mii de oameni, afirmă OMS. Cel mai mare risc de a se infecta cu noua formă de tuberculoză este în statele Europei de Est. (Hotnews.md)

Suicidul – o gravă problemă de sănătate Recent, o adolescentă în vîrstă de 16 ani din Ungheni a fost internată în spital, secţia reanimare, cu diagnosticul: intoxicaţie cu pastile. Potrivit Marianei Balmuş, directoarea Centrului comunitar pentru sănătate mintală, fata a vrut să-şi pună capăt zilelor. „I s-au efectuat spălături gastrice şi tratament dezintoxicant intensiv, după care, obligatoriu, consultaţia psihiatrului”, a menţionat dînsa. Astfel tînăra a fost salvată.

Din anamneza vieţii: Oxana este unicul copil născut într-o familie, la ora actuală, incompletă. Din cauza consumului abuziv de alcool, tatăl fetei era agresiv, motiv din care părinţii au divorţat. La şcoală, Oxana a învăţat foarte slab şi, după clasa a VIII-a, a abandonat studiile. Cu cîteva luni în urmă, a cunoscut un bărbat mai în vîrstă decît ea. Acesta tocmai fusese eliberat din închisoare. La început, povesteşte Oxana, prietenul ei se comporta bine. Ulterior, a devenit agresiv, o înjosea, o bătea. Frecvent consumau băuturi alcoolice împreună, după care urmau certuri, conflicte, bătăi. „Îl iubesc... Nu pot trăi fără el”, îi spunea Oxana mereu mamei sale care tot insista să se despartă de el. A venit ziua cînd bărbatul i-a spus direct că doreşte să pună capăt relaţiei. Fata, disperată, a consumat mai multe feluri de pastile. Mai tîrziu, cînd şi-a revenit, i-a mărturisit medicului că, de fapt, a vrut să-i arate bărbatului cît de mult îl iubeşte şi că nu poate trăi fără el. După examinările de ri-

goare, concluzia medicului a fost: fără tulburări psihice. I s-a recomandat însă consultaţia psihologului. Pacienta nu s-a mai adresat psihologului şi nici psihiatrului. În prezent, nu se cunoaşte care e starea fetei şi ce face.

Specialistul explică: Doctorul Mariana Balmuş susuţine că suicidul la adolescenţi este un fenomen tragic şi constituie a doua cauză a mortalităţii tinerilor cu vîrste cuprinse între 15 şi 19 ani. „Suicidul în rîndul adolescenţilor denotă prezenţa unei nelinişti importante, este un strigăt de suferinţă, de disperare şi de cerere de ajutor. Explicaţia acestui fenomen se poate găsi în istoria tînărului, într-o viaţă problematică, în conflicte anterioare”, spune dînsa. În viaţa unui tînăr care ajunge să se sinucidă, susţine doctorul, a avut loc o escaladare a problemelor care au început cînd acesta era foarte mic. Problemele au crescut şi s-au acumulat odată cu trecerea anilor, iar apoi au atins un punct culminant în perioada de adolescenţă. Scopul urmărit prin

suicid este, de obicei, căutarea unei soluţii. În prezent, nu se cunoaşte numărul exact al cazurilor de suicid, inclusiv printre tineri, înregistrate la Ungheni. Unicele date oficiale pot fi găsite doar pe site-ul Biroului Naţional de Statistică, fără însă a fi specificate în ce localităţi au avut loc. Pe timp de vară, în secţia psihonarcologie a Spitalului raional din Ungheni au fost înregistrate mai mult de 10 cazuri cu tentativă de suicid. Unul a fost prin strangulare, iar celelalte prin intoxicaţii cu medicamente. În ceea ce priveşte sexul, doar doi au fost bărbaţi, restul – femei. Statistica demonstrează că femeile sînt cu mult mai predispuse la tentativele de suicid (6:1) faţă de bărbaţi, dar mult mai mulţi bărbaţi duc la capăt ceea ce şi-au pus în gînd (3:1). La ora actuală, suicidul ocupă locul patru între cauzele de deces.

Pentru persoanele deprimate sau care au gînduri suicidare: Mariana Balmuş a venit şi cu nişte sfaturi utile, pe care le reproducem în continuare: - există 95% şanse ca ceea ce vă împinge către suicid să se datoreze unei boli psihice tratabile; deci, există 95% şanse să scăpaţi de suferinţă şi să continuaţi să trăiţi;

- părerea proastă despre sine, disperarea, convingerea că viaţa nu merită trăită, senzaţia intensă de trisţete, convingerea că nu mai există soluţii pentru dumneavoastră şi chiar ideea suicidului sînt simptomele unei suferinţe a creierului denumită tulburare depresivă majoră; - înainte de a comite un act ireparabil, acordaţi-vă şansa unui tratament pentru suferinţa dumneavoastră (chiar dacă nu credeţi că meritaţi); acordaţi-vă aceeaşi compasiune pe care o acordaţi celor dragi cînd suferă de o boală; - cele mai multe tentative de suicid se produc sub imperiul impulsului sau pe fondul unei tulburări de claritate a conştiinţei, adică e posibil să acţionaţi impulsiv sau să nu gândiţi limpede în acele momente – amînaţi decizia pînă a doua zi, e posibil ca mai tîrziu să gândiţi altfel; - mergeţi la un psihiatru şi acceptaţi internarea în spital dacă medicul consideră că este nevoie; - perioada de spitalizare nu va fi cea mai plăcută din viaţa dumneavoastră, dar poate face posibilă existenţa unei perioade fericite în viitor. Nu ezitaţi să cereţi ajutorul, dacă simţiţi necesitatea. Veţi vedea mai apoi ca viaţa este frumoasă şi merită trăită. Natalia Chiosa

Un serviciu de terapie prin nisip va lua naștere în curînd la Ungheni Știați că jocul cu nisip are proprietăți terapeutice? Doar în viziunea unui simplu observator acest proces este lipsit de sens, nu și în cazul unui psiholog cu experiență. De această părere este Maria Calchei, directoarea Centrului ”Casa pentru toți” din Ungheni. ”Un serviciu de terapie prin nisip va lua naștere în viitorul apropiat la Ungheni - este ceva nou și necunoscut, deocamdată, la noi”, a relatat dînsa marți, 6 septembrie, la ședința de totalizare a proiectului ”Toți copiii au dreptul la dezvoltare”, finanțat de către Fundația Comunitară Ungheni (FCU). Primul pas în această direcție a fost deja făcut, iar proiectul a fost elaborat de Grupul de inițiativă ”Optimist”. De notat că liderul acestuia este Vadim Tîrsînă, un tînăr, beneficiar al Centrului ”Casa pentru toți”. ”Pentru noi a fost o experiență foarte utilă, am avut ce învăța”, a remarcat Vadim. Graţie acestui proiect a fost creat mediul necesar, au fost achiziţionate materialele didactice şi mobilierul special

pentru desfășurarea terapiilor de intervenție timpurie la copiii cu vîrsta pînă la cinci ani, susţine Tataiana Grăchilă, educatoare la ”Casa pentru toți”. Valoarea totală a proiectului este de 24 mii 400 lei. Fundația Comunitară Ungheni (FCU) a oferit suma de 10 mii de lei. Potrivit Svetlanei Ciobanu, coordonator program de granturi mici FCU, nicăieri în altă parte în Republica Moldova nu există asemenea servicii de terapie ocupațională a copiilor cu nevoi speciale. Co-finanțatorii proiectului au fost: Primăria Ungheni, SRL „Rincor-Prim” și AO ”Sprijin și Speranță”. După ce invitații ”Casei pentru toți” au luat cunoștință de cele înfăptuite, vizitînd încăperile unde a fost instalat mobilerul, ei au luat loc la o masă de discuții. ”Noi nu ne vom

opri aici, vrem să dezvoltăm în continuare serviciul de terapie prin nisip”, a subliniat Maria Calchei. Pentru aceasta mai e nevoie doar de un specialist bine pregătit care să știe a tălmăci ceea ce se întîmplă în lumea interioară a copilului atunci cînd este antrenat în jocurile cu nisip.

”Casa pentru toți” este deja la a patra experiență de finanțare din partea FCU, însă pentru prima dată proiectul a fost depus de un grup de inițiativă, toate serviciile create avînd un impact pozitiv și util pentru beneficiari. Ina Landa

Expresul de Ungheni Vineri, 16 septembrie

5

ISTORII DE SUCCES

De la un sîmbure de piersic pînă la oferte în internet În anul 1995, Pavel Rusu din Sculeni a decis să-şi creeze o gospodărie ţărănească. Anterior, lucrase agronom într-o gospodărie agricolă din vecinătate şi ştia bine ce vrea. Unde mai pui că avea deja cîteva cote: ale sale şi ale părinţilor.

A ţinut sfat cu soţia, Natalia, tot agronom de specialitate, şi au hotărît împreună să planteze o livadă. Avea deja o experienţă bună în acest sens. Au început-o de la puieţi. Au pus în pămînt sîmburi de piersic, iar copăceii răsăriţi i-au altoit. În aşa mod au plantat 11 hectare de livadă de piersici, din care şase sînt deja în rod. Au plantat diferite soiuri: „Early Redhaven” - timpurii, „Redhaven”, „Cresthaven” medii, „Favorit”, „Cardinal” - tîrzii. Astfel, recoltatul în livada de piersici începe în a doua jumătate a lunii iunie şi se termină în septembrie. Rezultatele obţinute îi încurajează. Ei au fost cei care au ieşit cu primii piersici pe piaţă, preţul acestora fiind de 20 lei/kg. Apoi, au vîndut piersici cu termen mediu de coacere, la un preţ de 7-8 lei/kg. Acum, vor recolta piersicii tîrzii. Pentru că sînt respectate cu stricteţe toate cerinţele tehnologice, roada este frumoasă. În acest an, vor recolta cîte 20 de tone de piersici la hectar. Avînd o experienţă bogată în domeniul culturilor multianuale, Pavel şi Natalia s-au axat anume pe dezvoltarea acestora. Au mai cumpărat terenuri, au plantat livezi de măr, pere, caise. Au plantat chiar si o pădure. Se gîndesc să planteze la anul viitor şi viţă-de-vie soiuri de masă, să-şi extindă suprafeţele de pruni. Reuşesc să-şi pună în aplicare toate planurile, toate ideile. Secretul e simplu: sînt îndrăgostiţi de pămînt. Lucrează din zori şi pînă noaptea tîrziu. Dar nu uită nici să se informeze, pentru a fi în pas cu toate noutăţile din domeniu. Fiind membru al Centrului pentru Iniţiativă Privată Ungheni, Pavel Rusu participă la seminarele şi instruirile organizate aici. Gospodăria Ţărănească „Pavel Rusu” se regăseşte în baza de date a site-ului www.agravista.md, unde sînt plasate ofertele fermierului. Pentru a-şi valorifica producţia obţinută la un preţ mai mare, soţii Rusu vor să-şi construiască un frigider al lor, cu o capacitate de 80-100 tone. La momentul actual, sînt în căutarea unei încăperi adecvate. Apoi, vor accesa un credit pentru a achiziţiona utilajul frigorific. Visează la o variantă ideală – să-şi construiască frigiderul chiar în livadă, la cîţiva metri de traseul Ungheni-Bălţi şi la vreo patru kilometri de la punctul de frontieră Sculeni. Cu siguranţă, construcţia frigiderului le va da posibilitate să-şi rezolve cea mai mare problemă: comercializarea producţiei. Piersicile vor fi puse la păstrare şi vor fi vîndute mai tîrziu, după încheierea sezonului de recoltare, la un preţ mai înalt. Tot aşa se va proceda şi cu merele, perele sau strugurii de masă. „Succesul nu este un fruct care cade singur din pomul vieţii în palma omului”, spunea Seneca. Numai muncind cu perseverenţă poţi obţine lucruri frumoase. Aşa şi fac Natalia cu Pavel Rusu: livezile plantate de ei sînt de o frumuseţe rară şi, cu siguranţă, vor servi copiilor, nepoţilor şi chiar strănepoţilor. Marina Radu, Centrul Iniţiativă Privată Ungheni


UN CITAT PE SÄ‚PTÄ‚MĂŽNÄ‚

6 PROGRAME TV Luni, 19 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50, 23.20 Ĺžtiri 6.15 BaĹ&#x;tina 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 9.35, 16.35 Documentar 11.00 Respiro 11.15 Bună seara! 12.15 La datorie 12.35 Reporter de gardă 14.50 “Lumea e minunatăâ€? 17.10 “Insula misterioasăâ€? 18.00 Petalo romano 18.30 Magazinele UEFA 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.00 Moldova ĂŽn direct 21.40 “Un preot printre noiâ€? 23.30 Templul muzicii. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Uite cine vorbeĹ&#x;te acumâ€? 12.15, 16.15 „TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 „Vremea dreptÄƒĹŁiiâ€? 17.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 21.00 ĂŽn Profunzime 23.00 „Supernatural. Aventuri ĂŽn lumea ĂŽntunericuluiâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "Đ”ОйŃ€Оо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 9.30 "ĐšОнŃ‚Ń€ОНŃŒнаŃ? СакŃƒпка" 10.00 "Đ–иŃ‚ŃŒ СдОŃ€ОвО!" 11.00 "ĐœОднŃ‹Đš пригОвОŃ€" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń Ń‚кОвŃ‹Đš дотокŃ‚ив" 14.00 Đ”Ń€Ńƒгио Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚иŃ‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ СнаŃ‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒнОо кОНŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 18.55 "Đ”аваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОŃ€Ń?Ń‚â€? 21.00 "Đ’Ń€оПŃ?" 21.30 "ĐŁŃ ĐťĐžĐ˛Đ¸Ń? кОнтракта" 22.25 "Đ?Онна, даваК" 22.55 "Đ&#x;Ń€ОМоктОрпоŃ€Đ¸Ń Ń…иНŃ‚Он" 23.40 "ЧŃ‚Đž-Ń‚Đž нОвонŃŒкОо". MarČ›i, 20 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50, 23.15 Ĺžtiri 6.10 Petalo romano 6.45 “Două decenii de independenĹŁÄƒâ€? 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.40, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.30 Erudit cafe 11.15, 20.00 Moldova ĂŽn direct 12.00 Casa mea 12.30 Accente economice 14.55 “Un preot printre noiâ€? 18.00 Unda Bugeacului 18.30 Documentar 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.40, 23.25 “Un preot printre noiâ€?.

Ń Ń‚иŃ‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ СнаŃ‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒнОо кОНŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 18.55 "Đ”аваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОŃ€Ń?Ń‚â€? 21.00 "Đ’Ń€оПŃ?" 21.30 â€žĐŁŃ ĐťĐžĐ˛Đ¸Ń? кОнтрактаâ€? 22.25 "ЖортвŃ‹ каНийры 07.62" 23.45 "Đ–иСнŃŒ ĐżŃ€ĐľĐşĐżĐ°Ń Đ˝Đ°". Miercuri, 21 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 19.50, 23.15 Ĺžtiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45 Medalion muzical 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa! 8.30 Domnului să ne rugăm 9.35, 16.30 Documentar pentru copii 10.00, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.55 Respiro 11.15, 20.00 Moldova ĂŽn direct 12.00 Ghidul sănătÄƒĹŁii tale 12.30 Portrete ĂŽn timp 14.20 Documentar 14.55, 21.40, 23.25 “Un preot printre noiâ€? 18.00 Svitanok 18.30 Program muzical 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.15 „Căsnicia, o afacere perfectăâ€? 12.15, 16.15 “TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 13.45 AutoExpert 14.15, 21.30 ServiĹŁi, vă rog! 17.00, 20.00, 23.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50, 23.25 Profit 22.30 Fotbal Cupa României. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "Đ”ОйŃ€Оо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.30 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 9.30 "ĐšОнŃ‚Ń€ОНŃŒнаŃ? СакŃƒпка" 10.00 "Đ–иŃ‚ŃŒ СдОŃ€ОвО!" 11.00 "ĐœОднŃ‹Đš пригОвОŃ€" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ДотокŃ‚ивŃ‹" 14.00 Đ”Ń€Ńƒгио Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚иŃ‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ СнаŃ‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒнОо кОНŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 18.55 "Đ”аваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОŃ€Ń?Ń‚â€? 21.00 "Đ’Ń€оПŃ?" 21.30 â€žĐŁŃ ĐťĐžĐ˛Đ¸Ń? кОнтрактаâ€? 22.25 „ГониК Ń‡Đ¸Ń Ń‚ОК ĐşĐ¸Ń ĐťĐžŃ‚Ń‹â€? 23.45 "Đ—ОНŃƒŃˆка.ru".

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.30 â€?Vremea dreptÄƒĹŁiiâ€? 12.15, 16.15 „TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 „Căsnicia, o afacere perfectăâ€? 17.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 ServiĹŁi, vă rog! 23.00 AutoExpert 23.30 „Supernatural. Aventuri ĂŽn lumea ĂŽntunericuluiâ€?.

Joi, 22 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.10 Ĺžtiri 6.15 Svitanok 6.45 “Două decenii de independenĹŁÄƒâ€? 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.40, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.30 La noi ĂŽn sat 11.15, 20.00 Moldova ĂŽn direct 12.00 Focus TV 12.25 Spectacol TV Magazinele U 14.55 “Un preot printre noiâ€? 18.00 Vector european 18.30 Documentar 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 21.40 Reporter de gardă 22.10 Festivalul naĹŁional al formaĹŁiilor folclorice “La poale de codru...â€?

Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "Đ”ОйŃ€Оо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 9.30 "ĐšОнŃ‚Ń€ОНŃŒнаŃ? СакŃƒпка" 10.00 "Đ–иŃ‚ŃŒ СдОŃ€ОвО!" 11.00 "ĐœОднŃ‹Đš пригОвОŃ€" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń ĐşĐžĐ˛Ń‹Đš дотокŃ‚ив" 14.00 Đ”Ń€Ńƒгио Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;рО-

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „PrinĹŁul Pacificuluiâ€? 12.15, 16.15 “TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 Ce se ĂŽntĂŽmplă doctore 14.30 ServiĹŁi, vă rog! 17.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour

Cea mai cruntă răzbunare este cĂŽnd duĹ&#x;manul tău e silit a recunoaĹ&#x;te că eĹ&#x;ti bun Ĺ&#x;i dĂŽnsu-i rău. Bogdan Petriceicu Hasdeu

19.50, 22.25 Profit 20.30 Fotbal Cupa României 23.00 „Supernatural. Aventuri ĂŽn lumea ĂŽntunericuluiâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "Đ”ОйŃ€Оо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.25 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 9.30 "ĐšОнŃ‚Ń€ОНŃŒнаŃ? СакŃƒпка" 10.00 "Đ–иŃ‚ŃŒ СдОŃ€ОвО!" 11.00 "ĐœОднŃ‹Đš пригОвОŃ€" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń Ń‚кОвŃ‹Đš дотокŃ‚ив" 14.00 Đ”Ń€Ńƒгио Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚иŃ‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ СнаŃ‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒнОо кОНŃŒŃ†Đž" 16.50 "ХвОйОда и Ń ĐżŃ€Đ°Đ˛ĐľĐ´ĐťĐ¸Đ˛ĐžŃ Ń‚ŃŒ" 18.55 "Đ”аваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОŃ€Ń?Ń‚â€? 21.00 "Đ’Ń€оПŃ?" 21.30 â€žĐŁŃ ĐťĐžĐ˛Đ¸Ń? кОнтрактаâ€? 22.25 "ЧоНОвок и СакОн" 23.45 "Đ’ОоннО-пОНовОК ĐłĐžŃ ĐżĐ¸Ń‚Đ°ĐťŃŒ". Vineri, 23 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ĺžtiri 6.15 Cuvintele CredinĹŁei 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.40, 17.10 “Insula misterioasăâ€? 10.30 Vector european 11.15 Moldova ĂŽn direct 12.00 Natura ĂŽn obiectiv 12.30 Documentar 14.50 “Un preot printre noiâ€? 18.00 Accente economice 18.30 Program muzical 18.45 Descoperă Moldova 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Bună seara! 21.40 Fii tĂŽnăr! 22.30 “Imperiul Roman. August, primul ĂŽmpăratâ€?. Ep.1. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „La ĂŽntĂŽlnire cu ucigaĹ&#x;ulâ€? 12.15, 16.15 „TĂŽnăr Ĺ&#x;i neliniĹ&#x;titâ€? 14.00 „Sydney White Ĺ&#x;i cei Ĺ&#x;apte tocilariâ€? 17.00, 20.00 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30 „Soldatul universalâ€? 22.45 „TuriĹ&#x;ti pe tărĂŽmul groazeiâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "Đ”ОйŃ€Оо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 9.30 "ĐšОнŃ‚Ń€ОНŃŒнаŃ? СакŃƒпка" 10.00 "Đ–иŃ‚ŃŒ СдОŃ€ОвО!" 11.00 "ĐœОднŃ‹Đš пригОвОŃ€" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń Ń‚кОвŃ‹Đš дотокŃ‚ив" 14.00 Đ”Ń€Ńƒгио Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚иŃ‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ СнаŃ‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒнОо кОНŃŒŃ†Đž" 16.50 "Đ–ди ПонŃ?" 18.55 "Đ&#x;ОНо Ń‡ŃƒĐ´ĐľŃ " 21.00 "Đ’Ń€оПŃ?" 21.30 Đ¤ĐľŃ Ń‚иваНŃŒ паŃ€ОдиК â€žĐ‘ОНŃŒŃˆĐ°Ń? Ń€аСницаâ€? 23.40 "ФОŃ€ĐźŃƒНа Нюйви". SĂŽmbătă, 24 septembrie TVM 6.00, 17.00, 22.30 Ĺžtiri 6.10, 9.10 Documentar 6.40 “Jurnal de bordâ€? 8.15 “Insula misterioasăâ€? 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Natura ĂŽn obiectiv 11.00 ĹžtiinĹŁÄƒ Ĺ&#x;i inovare 11.30 Dor 12.00 Descoperă Moldova 12.10 “Imperiul Roman. August, primul ĂŽmpăratâ€?. Ep.1 13.45 “Rei alune pentru CenuĹ&#x;ăreasăâ€? 15.10 Desen animat 16.00 Studio Art plus 16.30 La mulĹŁi ani! 17.15 Evantai folcloric 18.00 Erudit cafe 18.40 Respiro 19.00, 21.00 Mesager

ĂŽ.C.S.â€?RED UNION FENOSAâ€?S.A. Â•Â‡ÂŽÂ‡Â…Â–Â‡ÂƒÂœÂŁ …ƒÂ?Â†Â‹Â†ÂƒĂŹÂ‹ Žƒ ’‘•–—Ž ˜ƒ…ƒÂ?– †‡ $ g Č‹ ČŒ …— —”Â?ÂŁÂ–Â‘ÂƒÂ”Â‡ÂŽÂ‡ …‡”‹Â?χǣ Čˆ ‡Â?–”—Ž †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ ‡•–‡ Ă Â? ‹•’‘”‡Â?‹ Čˆ š’‡”‹‡Â?ĂŹÂƒ †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ ˜ƒ …‘Â?•–‹–—‹ —Â? ƒ˜ƒÂ?–ƒŒ Čˆ ‡”Â?‹• †‡ …‘Â?†—…‡”‡ è‹ ‘’‡”ƒ”‡ ’‡Â?–”— Â?ƒ…ƒ”ƒ nj—Ž è‹ •…”‹•‘ƒ”‡ƒ †‡ ‹Â?–‡Â?ϋ‡ ’‘– Ď?‹ †‡’—•‡ ’‡ ÂƒÂ†Â”Â‡Â•ÂƒÇŁ Â?—Â?Ǥ Š‹è‹Â?£—ǥ •–”Ǥ Ǥ ‘‰ƒ ͜ǥ ‡–ƒŒ—Ž ͸ǥ Â‹Â”Â‡Â…ĂŹÂ‹Âƒ ”‰ƒÂ?‹œƒ”‡ è‹ ‡•—”•‡ Â?ƒÂ?‡Ǥ ÇŚÂ?ÂƒÂ‹ÂŽÇŁ ‰Â?ƒ–̡—ˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?ÇĄ ƒ†—̡—ˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?Ǥ Â‡ÂŽÂƒĂŹÂ‹Â‹ Žƒ –‡Žǣ ͜;njͳ͸nj͡ͳǥ ͜;njͳͲnj͜;Ǥ

19.30 Povestea de seară 19.45 O seară ĂŽn familie 21.35 Din fondul TV Moldova 1 22.40 “Imperiul Roman. August, primul ĂŽmpăratâ€?. Ep.2. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping 10.15 Ce se ĂŽntĂŽmplă, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 ĂŽn Profunzime 13.20 „Sydney White Ĺ&#x;i cei Ĺ&#x;apte tocilariâ€? 15.15 „Avioane, trenuri Ĺ&#x;i automobileâ€? 17.00 „Scandal ĂŽn cartierul chinezescâ€? 20.00 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 20.30 „BăieĹŁi răi 2â€? 23.30 „Killshot – Ţinte sigureâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 6.10 "Đ‘ОНŃŒŃˆОК Đ°Ń‚Ń‚Ń€Đ°ĐşŃ†иОн" 7.30 "ЧоНОвок-аПфийиŃ?" 9.05 "Đ˜ĐłŃ€Đ°Đš, гаŃ€ПОнŃŒ НюйиПаŃ?!" 9.45 "ХНОвО ĐżĐ°Ń Ń‚Ń‹Ń€Ń?" 10.15 "ХПак" 10.45 "ĐœиŃ…аиН Đ&#x;ŃƒгОвкин. Đ“НавнŃ‹Đš гоŃ€ОК втОрОгО пНана" 12.15 ĐĄŃ€ода ОйиŃ‚аниŃ? 13.10 "ĐžĐżĐ°Ń Đ˝Đž Đ´ĐťŃ? МиСни" 14.45, 18.15 "Đ’ĐžŃ ĐżĐžĐźĐ¸Đ˝Đ°Đ˝Đ¸Ń? Đž ШоŃ€НОко ĐĽĐžĐťĐźŃ Đľ" 19.15 "Đ‘ОНŃŒŃˆио гОнки" 21.00 "Đ’Ń€оПŃ?" 21.15 "Đ&#x;Ń€иСрак Опоры" 22.20 "Đ&#x;Ń€ОМоктОрпоŃ€Đ¸Ń Ń…иНŃ‚Он" 22.55 "ĐšĐ°Ń€ĐťĐžŃ ".

Duminică, 26 septembrie TVM 6.00, 23.30 Ĺžtiri 6.10 O seară ĂŽn familie 7.15 Cuvintele CredinĹŁei 8.00 Templul muzicii 8.40 Cinemateca universală 9.00 Legendele muzicii 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 La datorie 11.30 Moldovenii de pretutindeni 12.00 Documentar 12.30 BaĹ&#x;tina 13.00, 17.00 “Această clipăâ€?. Telemaraton 16.30 La mulĹŁi ani! 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.35 SăptămĂŽna sportivă 22.10 Din fondul TV Moldova 1 23.40 Fotbal. Campionatul RM. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „Avioane, trenuri Ĺ&#x;i

VÄ‚ RECOMANDÄ‚M! Luni 11.05 „31 иŃŽĐ˝Ń?â€?. Film (РТР„Đ&#x;НаноŃ‚Đ°â€?) 20.45 „Cabinetul din umbrăâ€? (Jurnal TV) 21.30 „ДвОКнаŃ? Ń€ОкиŃ€Овкаâ€?. Film (ХТХ) MarĹŁi 21.00 „ОчонŃŒ Ń Ń€Đ°ŃˆнОо кинО-3â€?. Film (ТĐ?Т) 21.30 „УнивоŃ€Ń Đ°ĐťŃŒĐ˝Ń‹Đš Ń ĐžĐťĐ´Đ°Ń‚â€?. Film (ХТХ) 22.10 „Asfalt de Moldovaâ€? (Jurnal TV) Miercuri 11.05 „Đ?Đ´Đ°Đź МониŃ‚Ń Ń? на Đ•воâ€?. Film (РТР„Đ&#x;НаноŃ‚Đ°â€?) 13.00 „Đ?Đľ ĐżĐžŃ ĐťĐ°Ń‚ŃŒ Ни наП гОнцаâ€?. Film (NIT) 21.30 „БагрОвŃ‹Đľ Ń€оки 2. Đ?нгоНŃ‹ Đ°ĐżĐžĐşĐ°ĐťĐ¸ĐżŃ Đ¸Ń Đ°â€?. Film (ХТХ) Joi 21.00 â€žĐšŃ€Đ°Ń Đ°Đ˛Ń‡икâ€?. Film (ТĐ?Т) 21.30 „Đ?ĐżĐžĐşĐ°ĐťĐ¸ĐżŃ Đ¸Ń â€?. Film (ХТХ) Vineri 15.30 „Đ&#x;Ń€икНючониŃ? Đ›ĐľŃ Ń Đ¸ и Đ?икиâ€?. Film (ХТХ) 21.00 „O dată-n viaĹŁÄƒâ€? (TVR 1) 22.10 „ДовŃ?Ń‚ŃŒ приСнакОв иСПонŃ‹â€?. Film (РТР„Đ&#x;НаноŃ‚Đ°â€?) SĂŽmbătă 14.00 „Negru Ĺ&#x;i Bogatuâ€?. Talk Show (Jurnal TV) 21.00 â€žĐšŃ€Đ°Ń Đ˝Đ°Ń? Мараâ€?. Film (ХТХ). 21.10 „ÎnTrecerea anilorâ€? (TVR 1) Duminică 14.00 „ХОНнцо и Ń‚онŃŒâ€?. Film (ХТХ) 21.00 „Ora de rasâ€? (Jurnal TV). 22.40 „ДОрОгаâ€?. Film (РТР„Đ&#x;НаноŃ‚Đ°â€?)

Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 10.00, 12.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚и 6.10 "Đ“онии и СНОдои" 6.40 "ХвадŃŒйа в ĐœаНинОвко" 8.10 "ХПак" 8.50 "Đ?Ń€ĐźĐľĐšŃ ĐşĐ¸Đš ПагаСин" 9.20 "ЗдОрОвŃŒĐľ" 10.15 "Đ?опŃƒŃ‚Ń‘вŃ‹Đľ СаПоŃ‚ки" 10.30 "Đ&#x;Ока Đ˛Ń Đľ дОПа" 11.20 "ФаСонда" 12.15 "Đ?ĐşŃƒĐťŃ‹ Đ°Ń‚Đ°ĐşŃƒŃŽŃ‚" 13.10 "ХорафиПа Đ&#x;Ń€окŃ€Đ°Ń Đ˝Đ°Ń?" 15.40 "Đ‘ОНŃŒŃˆĐ°Ń? Ń€аСница" 17.50 "ĐĄŃƒĐľŃ‚Đ° Ń ŃƒĐľŃ‚" 19.15 "ĐœинŃƒŃ‚Đ° Ń ĐťĐ°Đ˛Ń‹. ĐœĐľŃ‡Ń‚Ń‹ Ń ĐąŃ‹ваŃŽŃ‚Ń Ń?" 21.00 Đ’ĐžŃ ĐşŃ€ĐľŃ Đ˝ĐžĐľ "Đ’Ń€оПŃ?" 22.00 "Đ”МонŃ‚ĐťŃŒПонŃ‹ ŃƒĐ´Đ°Ń‡и" 23.30 "ĐžйПани ПонŃ?".

CONDOLEANŢE A plecat la cele veĹ&#x;nice profesorul Afanasie CreĹŁu, un om de o ĂŽnaltă moralitate Ĺ&#x;i verticalitate. După absolvirea UniversitÄƒĹŁii de Stat din Moldova, vine, ĂŽn anul 1953, ca tĂŽnăr sepcialist, profesor de chimie, la Ĺ&#x;coala din MăcăreĹ&#x;ti. ĂŽn 1954, este numit Ĺ&#x;ef de studii la Ĺžcoala nr.1 din oraĹ&#x;ul Ungheni, actualul liceu „Mihai Eminescuâ€?. Lucrează aici timp de 20 de ani, după care este profesor la Ĺžcoala polivalentă nr.70 din Ungheni. ĂŽn ultimii ani ai activitÄƒĹŁii sale pedagogice predă chimia la Liceul „Gheorghe Asachiâ€? din Ungheni. A fost un om foarte activ, s-a aflat la ĂŽnceputul miĹ&#x;cării democratice din Ungheni, a fost printre primii membri ai Frontului Popular. S-a aflat ĂŽn permanenĹŁÄƒ ĂŽn activitate, chiar Ĺ&#x;i după pensionare. A fost fondatorul clubului „VĂŽrsta de aurâ€?, unde a activat pĂŽnă ĂŽn ultimile zile. A crescut Ĺ&#x;i a educat doi feciori, ambii activĂŽnd ĂŽn domeniul ocrotirii sănătÄƒĹŁii. A fost un bun familist Ĺ&#x;i un bun educator al tinerei generaĹŁii. Ĺži-a iubit pămĂŽntul natal, tradiĹŁiile Ĺ&#x;i obiceiurile noastre. Consiliul veteranilor din oraĹ&#x;ul Ungheni este alături de familia ĂŽndurerată ĂŽn momentele grele pricinuite de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄƒ a celui care a fost un adevărat Om, Afanasie CreĹŁu. Dumnezeu să-l odihnească ĂŽn pace. Membrii Clubului „VĂŽrsta de aurâ€? deplĂŽng moartea colegului Afanasie CreĹŁu Ĺ&#x;i transmit sincere condoleanĹŁe familiei Ĺ&#x;i rudelor ĂŽndoliate. Dumnezeu să-l primească ĂŽn ĂŽmpărÄƒĹŁia Sa. ĂŽn clipele grele, pricinuite de moartea fostului profesor de chimie, Afanasie CreĹŁu, transmit sincere regrete familiei acestuia. Dumnezeu să-l aibă ĂŽn pază. Tatiana Sanduleac-Grosu, absolventă a Liceului „Mihai Eminescuâ€? Ungheni, promoĹŁia 1977 Colectivul Spitalului raional Ungheni transmite sincere condoleanĹŁe Ĺ&#x;efei secĹŁiei perinatologie, Ala Baxan, ĂŽn legătură cu trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄƒ a mamei-soacre. Dumnezeu s-o odihnească ĂŽn pace.

ĂŽ.C.S.â€?RED UNION FENOSAâ€?S.A. •‡Ž‡…–‡ƒœƒ …ƒÂ?Â†Â‹Â†ÂƒĂŹÂ‹ Žƒ ’‘•–—Ž ˜ƒ…ƒÂ?– †‡ B

$ …— —”Â?ÂŁÂ–Â‘ÂƒÂ”Â‡ÂŽÂ‡ …‡”‹Â?χǣ Čˆ –—†‹‹ †‡ •’‡…‹ƒŽ‹–ƒ–‡ ‹Â? †‘Â?‡Â?‹—Ž ‡Â?‡”‰‡–‹… Č‚ ‘Ž‡‰‹—Ž ‘Ž‹–‡ŠÂ?‹…Ȁ –—†‹‹ •—’‡”‹‘ƒ”‡ Čˆ š’‡”‹‡Â?ĂŹÂŁ †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ Č‚ Â?‹Â?‹Â?—Â? Íľ ƒÂ?‹ Čˆ ’–‹–—†‹Â?‹ ’‡Â?–”— Ž—…”— Žƒ Ă Â?£ŽÏ‹Â?‡ǥ Ă Â? ‹Â?•–ƒŽƒ–‹‹ ‡Ž‡…–”‹…‡ Ă Â? ˆ—Â?…–‹—Â?‡ Čˆ ‡Â?–”—Ž †‡ Â?—Â?Â…ÂŁ ‡•–‡ Ă Â? ‹•’‘”‡Â?‹ nj—Ž è‹ •…”‹•‘ƒ”‡ƒ †‡ ‹Â?–‡Â?ϋ‡ ’‘– Ď?‹ †‡’—•‡ ’‡ ƒ†”‡•ƒ Â?—Â?Ǥ Š‹è‹Â?£—ǥ •–”Ǥ Ǥ ‘‰ƒ ͜ǥ ‡–ƒŒ—Ž ͸ǥ Â‹Â”Â‡Â…ĂŹÂ‹Âƒ ”‰ƒÂ?‹œƒ”‡ è‹ ‡•—”•‡ Â?ƒÂ?‡Ǥ ÇŚÂ?ÂƒÂ‹ÂŽÇŁ ‰Â?ƒ–̡—ˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?ÇĄ ƒ†—̡—ˆÂ?‘Ž†‘˜ƒǤ…‘Â?Ǥ Â‡ÂŽÂƒĂŹÂ‹Â‹ Žƒ –‡Žǣ ͜;njͳ͸nj͡ͳǥ ͜;njͳͲnj͜;Ǥ

automobileâ€? 13.20 „Scandal ĂŽn cartierul chinezescâ€? 15.15 Tenis BRD Ţiriac Năstase Trophy 2011 17.00 „Un negru pentru Casa Albăâ€? 20.00 Ĺžtirile Pro Tv ChiĹ&#x;inău 20.30 „BăieĹŁi răi 2â€? 22.30 „Omul invizibil 2â€?.

VĂŽnd casă ĂŽn satul CorneĹ&#x;ti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viĹŁÄƒ de vie). PreĹŁ negociabil. Telefon: 0(22)731797.


Președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca, a depus la Cancelaria Guvernului un proiect prin care se propune introducerea uniformei școlare în instituțiile preuniversitare. Acesta spune că, astfel, elevii vor lua școala mai în serios. „Îndemnăm conducerea Ministerului Educaţiei să analizeze şi să susţină iniţiativa respectivă. Solicit susţinerea conducerii statului în promovarea acestei iniţiative de interes naţional”, spune Duca în nota informativă. (Unimedia.md)

Expresul de Ungheni Vineri, 16 septembrie

7

O NAȚIUNE CARE-ȘI CAUTĂ ISTORIA Cu Grigore Fidelschi

Absurditatea absurdităţilor! Strigător la cer! Ca să vedeţi... Deunăzi, după ce terminasem de ”tras la foc” un butoi, revenisem la dosarul cu nr. 014041, intentat de către invadatorii sovietici, la 11.08.1940, tuturor membrilor administraţiei locale a comunei Corneşti, judeţul Bălţi. Logica lucrurilor era simplă: ca să stăpîneşti un teritoriu abia cucerit, trebuia să îngenunchezi poporul băştinaş. Dar cum? În primul rînd, distrugi elita, floarea naţiunii. Sub secure cad: primarul, consilierii, preotul, directorul şcolii, şefii instituţiilor statului. Motivul? Îl inventăm. Bunăoară, colaborarea cu duşmanul; apartenenţa la un partid oarecare (numai nu comunist); cetăţenia română; răspîndirea adevărului despre monstrul roşu din răsărit. Acestea au fost, în fond, acuzaţiile aduse inculpaţilor din dosarul amintit: Alexandru Mihalaş, Dumitru Bodrug, Ion Colţişor, Vasile Mihalaş, Grigore Martea, Ipati Tarca. Ancheta s-a desfăşurat în limba rusă. Procesele-verbale de asemenea erau în rusă. Fiecare pagină a fost semnată de inculpat. Bietul om care a trăit timp de 22 de ani în România Mare, cunoştea oare el rusa? Ştia ce e scris în procesul-verbal? Ştia ce semnează? Absurditatea absurdităţilor! Strigător la cer! Inculpatului i se imputa faptul că a fost cetăţean român şi a avut paşaport român. Nu cumva trebuia să aibă cetăţenie rusească? Textele proceselor-verbale nu sînt citeţe. Propoziţiile nu au sfîrşit logic. Cerneala, în multe locuri, s-a decolorat. Pentru a pătrunde în esenţa lucrurilor, adesea folosesc lupa. Întreaga procedură de instrumentare a

cazului e stupidă. Găsesc în dosar şi cîteva nume de evrei. Printre ele e şi Pelţman Şmil Strulevici. Acesta, ca şi ceilalţi, figurează în calitate de martor. Ancheta s-a desfăşurat cam aşa: ”Şmil Strulevici! E adevărat că inculpatul X sau Y a fost membru al partidului cuzist?... a răspîndit vorbe rele despre Uniunea Sovietică?... a propagat idei antisemite?... a purtat la mînecă banderolă roşie cu svastică?...”. Ce trebuia să răspundă bietul evreu, Pelţman, adus şi el în beciurile NKVD? Confirma! Că de nu, vai de pielea lui. Ş-apoi ce aveau de pierdut ”pelţmanii”? Vorba ceea: ”Măi ţigane, îţi arde satul! Ardă, mă mut în altul”. Doamne! Unde, în ce ţară, pe care continent, planetă sau Galaxie s-a întîmplat, se întîmplă sau se va întîmpla ca într-un proces judiciar învingătorul să-i dea dreptate celui învins? M-am plictisit... Am aruncat cît colo dosarul. Mi-am zis că nu mai revin la el. Dar parcă e aşa cum vrei? M-a readus la realitate un sunet strident de telefon. Mă suna Vasile Aramă. Chiar dacă e demultişor la pensie şi nu mai e în funcţie, tot domnul director i se spune. Ani în şir a fost directorul Liceului ”Dimitrie Cantemir” din Corneşti. - Buna, domnule Grigore, aud în receptor. Ce mai face ”pensionarul de doi bani”? - Bine, răspund. Tocmai am încheiat procedeul de ”tragere la foc” a butoiaşului... Domnul Aramă îmi comandase un butoiaş de 150 de litri. - Dar nu de asta te sun, îmi zice. Vorbeşte Corneştiul că m-ai ”tras la gazetă”. Cică, elevii mei, dornici de citit, umblă cu

ziarul în mînă. Ce te-a apucat? Nu-ţi prieşte ”odihna binemeritată”? - Ba da, i-am răspuns. Dar frică-mi e că fără ”meteahna” mea aş putea să uit alfabetul. - Ai intuit bine, zice domnul director. Vino mai spre seară, cînd se va mai topi căldura, pe aici. Ai să vezi elevii în realitate. Este şi cel cu telefonul mobilamuletă, numai că tatuaj nu are. Vor să te cunoască. Ţi-a trebuit să scrii la ziar? Pregăteşte-te! O să te atace cu întrebări. La şcoală nu e ca la televiziune sau la ziar! Vino – înseamnă să mă apropii de liceu. Acolo, la numai cîţiva paşi, e un teren sportiv, unde elevii fugăresc mingea de fotbal; acolo e şi un teren asfaltat, bun pentru cei care au patine pe role. Tot acolo e şi casa domnului director. Ş-apoi salciile cu ”pletele” pîn-la pămînt, nucii umbroşi, banchetele predestinate celor care au ajuns la vîrsta ”odihnei binemeritate” – toate te ademenesc spre acest colţişor de rai din inima Corneştilor-tîrg. Mergînd pe drum, mă tot gîndeam la avertizarea domnului director că voi fi atacat cu întrebări. Să mă întrebe! Le voi răspunde pe şleau. Nu sînt nici preşedinte de partid, nici parlamentar, nici premier, nici măcar preşedinte al Republicii Moldova, ca să-mi tremure fotoliul de sub... că, dacă spun adevărul despre ”chestiunea Basarabiei” (că despre asta ar vrea elevii mai mult să ştie), îmi voi pierde electoratul. Le voi spune că la 1812 Basarabia a fost răpită de ruşi ca recompensă parţială pentru pagubele aduse propriului imperiu în mistuitoarele războaie cu turcii, cică în nu-

PROGRAM DE GRANTURI MICI FINANŢAT DE FONDUL PENTRU TINERI DIN UNGHENI CU ASISTENŢA / SUPORTUL FUNDAŢIEI COMUNITARE UNGHENI

mele ”eliberării creştinilor de sub greutatea jugului otoman”; le voi spune că Basarabia a revenit în 1918 la trupul patrieimumă; le voi spune că la 28 iunie 1940, Basarabia a fost răpită iarăşi, conform prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov; le voi spune că mareşalul Ion Antonescu a fost un mare patriot al tuturor românilor şi cuvintele lui, devenite slogan – ”Ostaşi români! Vă ordon, treceţi Prutul!” – au servit drept stindard pentru eliberarea Basarabiei, în ciuda tuturor scremerilor aşa-zişilor politicieni şi istorici de a face să credem că uneltirile lui au fost de sorginte hitleristă; le voi spune că limba pe care o vorbeşte populaţia autohtonă aici şi pînă dincolo de Nistru e română, şi nu ”de stat”; le voi spune că Basarabia noastră trădată, vîndută, umilită nu va fi nici liberă, nici slobodă (vorba lui Nicolae Sulac), pînă cînd nu se va reîntregi pentru totdeauna cu România. Ne-am ascuns 20 de ani ”după deget”. Basta! Politicieni de-o carboavă ruptă ai Basarabiei române, fievă milă de rămăşiţele pămînteşti ale lui Ştefan Voievod. Aţi ales ”viaţa lungă de cioară” în detrimentul ”vieţii scurte de vultur”. Păcat de neam. Azi şi în cîrciume se cîntă altfel: ”... că din cîţi am fost aseară am rămas numai noi... unul!”. Din toţi bărbaţii curajoşi din politică a rămas doar unul, şi acela e... femeie: Vitalia Pavlicenco.

Programul de Granturi Mici este o iniţiativă a Grupului Local de Tineri creat în cadrul Proiectului Fundaţiei Comunitare Ungheni (FCU) Fondul pentru Tineri din Ungheni şi are drept scop să sporească implicarea tinerilor din comunitate în rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntă prin acordarea suportului financiar în cadrul unor proiecte care vor contribui în mod direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii tinerilor. BENEFICIARII GRANTURILOR Beneficiarii de granturi pot fi: A. Grupuri de Iniţiativă de Tineri care nu au beneficiat de suport financiar din partea donatorilor interni sau externi pot să depună cereri de finanţare pentru granturi în valoare de pînă la 6 000 lei şi trebuie să aibă o contribuţie de cel puţin 25% din suma solicitată de la Fondul pentru Tineri din Ungheni. B. Grupuri de Iniţiativă de Tineri care au implementat deja proiecte cu suport financiar din partea donatorilor interni sau externi pot să depună cereri de finanţare pentru granturi în valoare de până la 12 000 lei şi trebuie să aibă o contribuţie de cel puţin 35% din suma solicitată de la Fondul pentru Tineri din Ungheni. C. Contribuţia ( parte în numerar şi parte în altă formă – forţă de muncă, materiale etc.) va fi din partea aplicantului/ beneficiarului de granturi, poate fi acordată însă şi/sau din partea autorităţilor publice locale, sectorului privat, comunităţii. DOMENIILE FINANŢATE Granturile vor fi acordate pentru implementarea proiectelor orientate spre susţinerea activităţilor tinerilor din comunitate desfăşurate în următoarele domenii: educaţie, cultură, artă, sport, ecologie, sănătate cu condiţia ca activităţile derulate să: * Aducă un beneficiu comunităţii * Permită obţinerea unor rezultate clare, vizibile * Ofere condiţii de organizare a evenimentelor pentru tineri CRITERIILE ESENŢIALE DE ELIGIBILITATE Criteriile pentru beneficiari: • Să fie active în domeniile indicate • Să dispună de potenţial uman şi voluntari • Să exprime dorinţă şi să posede potenţial pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă tinerii din comunitate Criteriile pentru proiect: • Să vizeze scopuri realiste care pot fi realizate pe parcursul proiectului • Să urmărească satisfacerea unor necesităţi acute şi reale a tinerilor la nivel local • Să nu aibă o durată mai mare de 2 luni • Costurile administrative să nu depăşească limita de 5% din costurile totale ale proiectului Nu sunt eligibile pentru finanţare proiectele ce presupun: • Activităţi generatoare de profit • Construcţii/reconstrucţii/ ample lucrări de amenajare a teritoriului • Activităţi cu caracter religios • Activităţi cu caracter politic Formularele şi Ghidul Programului de Granturi Mici pe suport de hârtie sau în versiune electronică pot fi solicitate la adresa: str. Naţională 7, bir.501, or. Ungheni. Tel/fax: 2 53 09; 2 36 68. Propunerile de proiect se depun la sediul Fundaţiei Comunitare Ungheni (str. Naţională 7, bir.501, or. Ungheni), în perioada 16 - 30 septembrie 2011. Data limită de depunere a proiectelor: 30 septembrie 2011, ora 17.00. Persoana de contact: Natalia Rîbcic (fc_ungheni@yahoo.com).

Acest program/proiect este realizat de către Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Sida/Asdi, DANIDA, USAID şi/sau Guvernului American.

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferă consultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate şi profesionalism. Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie, experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Pe data de 20 septembrie 2011, ora 10.00, în incinta Consiliului raional Ungheni (str. Naţională 11), sala de şedinţe, va avea loc întîlnirea viceministrului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova, Octavian Bodişteanu, cu factorii de decizie din raion. Începînd cu ora 11.00 – audienţa cetățenilor (sala de conferinţe, str. Naţională 9).

Citaţie publică Judecătoria Ungheni solicită prezenţa cet. Romandaş Aliona, Romandaş Aurel, Romandaş Alina, în calitate de pîrîţi, domiciliaţi în or. Ungheni, str. Ion Creangă 21, ap. 4, în cauza civilă la cererea BC ”Moldova Agoindbank” SA către Romandaş Aliona, Romandaş Aurel, Romandaş Alina privind deposedarea şi vînzarea forţată a obiectului ipotecat, pentru data de 06 decembrie 2011, orele 8:30, la şedinţa judiciară (or. Ungheni str. Naţională 21, bir.2). Judecător, Tudor Gologan


FRAGMENTARIUM

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Un vas cu zahăr ars, fierbinte, pus în frigiderul scos din priză şi dezgheţat, absoarbe orice miros.

CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 19 – 25 septembrie Berbec Veţi fi destul de nervoşi, veţi simţi că nu puteţi să staţi locului şi nu veţi avea prea multă răbdare cu cei din jur. Este recomandat să vă consumaţi energia negativă prin multă mişcare. Taur Din păcate, calculele pe care vi le faceţi în aceste zile au foarte puţine şanse să iasă aşa cum vă doriţi, mai ales sub aspect sentimental. Riscaţi să treceţi pe lîngă o şansă profesională. Gemeni Puteţi să cîştigaţi mulţi bani şi toate energiile se vor canaliza în această direcţie. Astrele favorizează investiţiile. Vă veţi bucura de susţinerea necondiţionată a partenerului în tot ceea ce întreprindeţi. Rac Aveţi posibilitatea să vă depăşiţi limitele: veţi întîlni oameni deosebiţi şi interesanţi, de a căror companie ar fi indicat să profitaţi din plin. Experienţele pe care le veţi avea vă vor schimba. Leu Acum veţi putea demonstra că sînteţi persoane de bază şi veţi cîştiga respectul familiei. La serviciu există riscul unei greşeli majore, bazate pe o neatenţie sau pe ignorarea unei informaţii. Aveţi grijă. Fecioară Aveţi parte de multe bucurii mărunte şi neaşteptate. Toate acestea vă vor reda buna dispoziţie şi veţi fi o companie bună pentru cei din jur. Dragostea nu vă va ocoli nici ea. Balanţa Vă aşteaptă nişte emoţii puternice. Nu aveţi altceva de făcut decît să aşteptaţi răspunsul la ceea ce vă interesează. Indiferent care ar, trebuie să vă pregătiţi psihic, ceea ce vă va ajuta să luaţi decizii bune. Scorpion O perioadă extrem de favorabilă schimbărilor, aşa că ar fi bine să faceţi acele mutări pe care le-aţi tot amînat. Pot fi lucruri serioase. Nu mai amînaţi nimic, veţi găsi energie să le faceţi pe toate. Săgetător Viaţa socială va fi plină şi interesantă. E posibil să primiţi nişte veşti bune de la o persoană pe care nu aţi mai văzut-o de mult. E momentul să vă vă stabiliţi priorităţile. Capricorn Veţi fi apreciaţi, lăudaţi, încurajaţi şi există posibilitatea serioasă a unei măriri de salariu. Relaţiile personale trec printr-o perioadă mai puţin bună, mai ales în ceea ce priveşte dragostea.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine De patru ani este în fruntea unui colectiv care contribuie la crearea unui mediu de afaceri în raionul Ungheni şi nu numai. Este o fire optimistă, realistă, muncitoare şi mereu în activitate. Îi place ceea ce face, îi place ceea ce este, este mereu în căutarea şi practicarea noului. Contactată telefonic, a acceptat imediat provocarea noastră de a răspunde la întrebările “Chestionarului...” . Chiar dacă nu era într-o dispoziţie tocmai bună, ne-a venit în “întîmpinare”.

EUDOCHIA VIZIRU, DOAMNA CARE GÎNDEŞTE MEREU POZITIV Funcţia actuală: şefa Direcţiei economie şi reforme Ungheni. Principala trăsătură a mea de caracter: sînt optimistă. Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie un bărbat curajos şi corect. Calitatea pe care o prefer la o fe-

meie: feminitatea, în primul rînd, şi gingăşia. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: prietenia. Ocupaţia mea preferată: florile. Dar îmi place mult să citesc şi să ascult muzică. Principalul meu defect: sînt foarte emotivă. Visul meu de fericire: să-mi fie familia realizată, să mă bucur de copii, nepoţi şi strănepoţi. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: necazurile familiei mele sînt şi necazurile mele.

Expres ortodox 19 - 25 septembrie Luni Pomenirea Minunii Sf. Arhanghel Mihail. Sf. Mc. Evdoxie, Zinon, Macarie; Cuv. Arhip. Marţi Sf. Mc. Sozont; Sf. Irh. Ioan; Cuv. Macarie. Miercuri Naşterea Maicii Domnului. Joi Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Irh. Teodosie. Vineri Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora; Cuv. Pavel. Sîmbătă Cuv. Siluan Atonitul; Cuv. Serghie, Gherman, Teodora; Sf. Mc. Dimitrie. Duminică Duminica XV. Sf. Mc. Autonom; Cuv. Simeon, Vasian; Sf. Mc. Iulian.

Fotografia săptămînii

FC „Costuleni” mai face un pas spre promovare Consiliul de administrare al clubului de fotbal FC „Costuleni” a numit-o pe Dorina Bagrinovski în funcţia de director al departamentului marketing, informează pagina oficială a FC Costuleni. O decizie în acest sens a fost luată la şedinţa din 12 septembrie. Pînă atunci, dînsa a ocupat funcţia de director al Clubului de suporteri “Golul Leoaicelor”, prima galerie exclusiv feminină din fotbalul moldovenesc.

Bancuri Doi vînători merg cu puştile prin pădure. Deodată, unul din ei cade jos fără cunoştinţă. Celălalt, speriat, ia mobilul şi sună la Salvare. Îi răspunde operatorul. - Ajutor, sînt în pădure şi nu ştiu ce e cu tovarăşul meu de vînătoare. I s-a făcut rău, a căzut şi nu mai mişcă! - Păstraţi-vă calmul. Nu mai e nimeni prin apropiere? - Sîntem singuri! Cred ca a murit! - Nu intraţi în panică. O să vă îndrum eu. În primul rînd, trebuie să vă asiguraţi că e într-adevăr mort. Aţi înţeles? - Bine, răspunde vînătorul. Peste cîteva secunde se aude o împuşcătură şi pe urmă vocea vînătorului: - Gata. Şi mai departe ce fac?

Sîntem şi noi eleve. Frăsineşti, 1 septemrbie 2011

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea ce sînt. Ţara în care aş vrea să trăiesc: ţara mare România care, desigur, include şi Basarabia. Culoarea preferată: mov, lila sînt nişte culori liniştite, culori care mă relaxează. Floarea preferată: liliacul. Pasărea preferată: rîndunica - pasărea fericirii. Scriitorii preferaţi: atît clasicii, cît şi scriitorii contemporani. Îmi place Honore de Balzac, Jack London, Nichita Stănescu, Marin Preda ş.a. Eroul preferat: Cezar. Eroina preferată: Cleopatra. Eroii din viaţa reală: familia şi bunii mei prieteni. Băutura şi mîncarea preferată: ceaiul, compotul şi bucatele tradiţionale. Ce detest cel mai mult: minciuna şi laşitatea. Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: mi-aş dori să pot cînta. Cum aş vrea să mor: nu vreau să mă gîndesc la acest lucru. Starea de spirit actuală: sînt realistă. Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: cele făcute din naivitate. Deviza mea: gîndeşte doar pozitiv.

O bătrînă traversa trecerea de pietoni. Un autobuz s-a oprit şi o aştepta să treacă. Bătrîna i se adresează şoferului: - Dragu' mamei, cum pot să ajung şi eu la cimitir? - Staţi pe loc şi o să ajungeţi neapărat, îi spune şoferul.

Dorina Bagrinovski are 23 de ani şi s-a evidenţiat în lumea fotbalului după ce a reprezentat FC Costuleni anul trecut, la prima ediţie a Proiectului “MISS Divizia Naţională”, cîştigînd detaşat titlul. Tot Dorina Bagrinovski a fost cea care a organizat cîteva campanii de caritate în satul Costuleni, chiar dacă ea este originară din Chişinău. FC „Costuleni” evoluează pentru al doilea an consecutiv în Divizia naţională de fotbal. După şapte etape ale actualului campionat, echipa de pe malul Prutului a reuşit să acumuleze doar 3 puncte, clasîndu-se pe ultimul loc în clasament. S-a făcut însă remarcată prin iniţiativele sale, printre care reamintim solicitarea de a se vorbi în limba română la şedinţele tehnice sau crearea primei galerii feminine în fotbalul moldovenesc. (L.B.) În fotografie: Dorina Bagrinovski


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.