Expresul de Ungheni NR 193_web

Pag. 2

Pag. 5

Pag. 7

Igor Ursenco – nisporeneanul ce a impresionat lumea literară din România

Produsele agroalimentare de pe piaţa noastră - pline cu nitraţi

„Ce-i aşteaptă pe locatari în cazul în care nu vor întreprinde nimic? Dezastru”

Personalitate polivalentă, Igor Ursenco vine dintr-un loc în care spiritul diferitelor etnii arde cu flacără mare, sub semnul curcubeului. Versurile sale – pline nu numai de copleşitoare aluzii culturale, ci şi de referinţe istorice şi politice – capătă adesea valoare de mituri.

Consumatorul trebuie sa fie informat despre efectele negative ale consumului de produse agroalimentare cu conţinut excesiv de poluanţi.

Chiar este în dreptul lui să solicite rezultatele de laborator ale produselor pe care doreşte să le procure.

Dumitru Radu, viceprimar de Ungheni: „Oamenii, se pare, nu prea se deranjează. Stau liniştiţi şi aşteaptă. Nu ştiu ce aşteaptă. Sînt mulţumiţi că gunoiul se evacuează, că încă nu le cade podul în cap, că în subsol mucegaiul încă nu i-a doborît pe toţi”.

Ziarul de care ai nevoie!

Ştiri expres

Expresul

ISSN 1857-422X

Apare la Ungheni și Nisporeni Vineri, 30 septembrie 2011

Anul IV, nr. 38 (193)

Expresul a venit şi la Nisporeni. „Într-un ceas bun”, ne zicem cu toţii După patru ani de apariţie a Expresului la Ungheni, iată că, începînd de azi, publicaţia va fi prezentă şi în casele nisporenenilor, ale oamenilor dornici de cît mai multă şi mai variată informaţie de calitate.

Laureaţi ai Festivalului naţional al cărţii şi lecturii Ziarul „Expresul” şi Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni au devenit laureaţi ai ediţiei I a Festivalului naţional al cărţii şi lecturii. Testimoniul de laureat a fost semnat de către secretarul general al Comisiei naţionale pentru UNESCO, Constantin Rusnac, ministrul Culturii, Boris Focşa, şi directorul general al Bibliotecii Naţionale, Alexe Rău, fiind înmînat destinatarilor săptămîna trecută. Biblioteca „Dimitrie Cantemir” s-a învrednicit de această distincţie la categoria „Cele mai bune biblioteci publice organizatoare ale lecturii”, iar „Expresul” a fost declarat laureat „pentru contribuţia la organizarea şi oglindirea festivalului în raionul Ungheni”.

Un „Clopot de bronz” pentru Primăria Ungheni În semn de recunoştinţă pentru promovarea şi popularizarea accesului la informaţie, Primăria Ungheni a fost premiată, de către Centrul „Acces-info”, cu un „Clopot de bronz”. Evenimentul s-a produs pe 28 septembrie curent, cu ocazia Zilei dreptului de a şti. Premiul respectiv se decernează anual, începînd cu anul 2004. Este pentru a doua oară, în cei opt ani, cînd un premiu de acest fel ajunge la Ungheni. În 2010, cu un „Clopot de bronz” s-a ales şi Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir”. Printre premianţi, de-a lungul anilor, s-au aflat: Asociaţia Presei Independente, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Helen Darbishire de la „Access-Info Europe” din Spania, Comitetul pentru Libertatea Presei, Claus Neukirch de la Misiunea OSCE; Departamentul pentru Statistică. Premiul respectiv este oferit pentru consecvenţă şi curaj în promovarea accesului la informaţie.

Premierul îşi doreşte un schit de călugări la Nisporeni După ce a donat 30 mii de dolari pentru înălţarea Crucii Mîntuirii Neamului Românesc de la Nisporeni, familia primministrului Vlad Filat intenţionează să ctitorească şi un schit de călugări în preajma acesteia. Despre aceasta a declarat pentru „Expresul” Veaceslav Ţîbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”. „Este o iniţiativă a prim-ministrului. Vor fi aduşi ulterior doi călugări. Mai tîrziu, se va construi şi o mănăstire”, a mai spus dînsul. Ceremonia de inaugurare şi sfinţire a complexului “Crucea Mîntuirii Neamului Românesc” a avut loc cu o lună în urmă, pe 28 august.

Un pas spre democraţia participativă

Pentru că unghenenii şi nisporenenii au multe lucruri în comun – vedeţi ce au spus la acest capitol persoanele intervievate de noi – sperăm că şi subiectele abordate de Expresul vor fi la fel de utile şi interesante atît pentru ungheneni, cît şi pentru nisporeneni. Oare nu pe toţi ne interesează de ce nucii de pe marginea drumurilor noastre nu sînt exploataţi la justa lor valoare, ca autorităţile publice locale să facă un ban, pentru a-l folosi ulterior la soluţionarea unor probleme arzătoare ale localităţilor? Oare nu pe toţi ne interesează de ce tot mai multă lume pleacă şi rămîn satele noastre pustiite? Oare nu pe toţi îi interesează problema vinului şi a băutului prin părţile noastre?

Am putea continua cu aceste întrebări, dar ne oprim aici. Din ediţie în ediţie, vom aborda subiectele respective, dar şi multe altele. În plus, de ce să nu ştim ce se întîmplă şi pe la vecini? Cînd spunem, de exemplu, că la Ungheni drumurile-s de proastă calitate, e bine să vedem care e situaţia şi la Nisporeni. Or, totul se înţelege mai bine prin comparaţie. Sau, cînd spunem că la

Nisporeni nu se prea acordă mare atenţie folclorului, de ce să nu facem o comparaţie cu ceea ce se întîmplă la Ungheni?

Dar să vorbim şi despre lucruri mai frumoase. Este o certitudine: şi la Ungheni, şi la Nisporeni au loc multe evenimente deosebite. Nu ştim cum se întîmplă, că de ele nu se prea cunoaşte. Sau se cunoaşte într-un cerc restrîns. Exemplele frumoase, practicile de succes trebuie spuse cu glas tare, ca să ştie toată lumea.

Deci, Expresul va fi un ziar regional, şi nu doar local. Începînd cu ziua de azi, va fi difuzat şi abonaţilor „Gazetei de Vest”, urmare a fuzionării publicaţiei respective cu „Expresul de Ungheni”. În scurt timp, în paginile noii publicaţii va reveni şi ziaristul nisporenean Dumitru Mititelu. Îi urăm însănătoşire grabnică, iar nouă tuturor: „Într-un ceas bun!”. În fotografii: Lucia Bacalu, directoarea ziarului „Expresul”, și Dumitru Mititelu, directorul „Gazetei de Vest”, la un pas de fuzionare.

Pentru a îmbunătăţi şi a stimula contribuţia cetăţenilor la procesele locale de decizie, în holul Consiliului raional Ungheni a fost instalată o cutie pentru sugestii şi propuneri. „Dorim ca această cutie pentru sugestii şi propuneri să fie un mijloc eficient, prin care cetăţenii să comunice autorităţilor publice locale despre dorinţele, nevoile, şi problemele cu care se confruntă, dar şi să ofere soluţii pentru a îmbunătăţi viaţa locuitorilor raionului”, a declarat preşedintele raionului, Iurie Toma, după care a remarcat: „Democraţia trăieşte prin cetăţeni. Participarea cetăţenilor în procesul decizional şi implicarea lor socială joacă un rol esenţial în dezvoltarea acesteia”.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2

Expresul de Ungheni Vineri, 30 septembrie

Într-un an şi jumătate sau doi maximum, R.Moldova ar putea depune cerere de membru asociat al Uniunii Europene, susţine ministrul de Externe, Iurie Leancă, într-un interviu oferit pentru radio Europa Liberă. „Depunerea cererii se va întîmpla atunci cînd vom considera că toate cele 27 de ţări şi, în mod special, cei care sînt pilonii Uniunii Europene, nu mai au nici un pic de rezerve faţă de Republica Moldova”, a explicat şeful diplomaţiei moldoveneşti.

Esențial

Igor Ursenco – nisporeneanul

cu Lucia Bacalu

ce a impresionat lumea literară din România

A fi sau a nu fi pentru turismul moldovenesc Pe 27 septembrie, a fost sărbătorită Ziua internaţională a turismului. Unde? Peste tot în lume, mai puţin în Republica Moldova. De ce? Pentru că Republica Moldova are de rezolvat, potrivit politicienilor şi colegilor jurnalişti de pe la posturile de televiziune, alte probleme importante.

De exemplu: alegerea preşedintelui. Tot alegem şi alegem. De doi ani tot alegem.

Pe 27 septembrie, în loc să se vorbească mai mult despre dezvoltarea turismului, căci turismul ar putea să ne salveze, s-a ghicit din nou pe petale de romaniţă: „Mă iubeşte, nu mă iubeşte...”. Pardon, „Alegem preşedintele, nu-l alegem...”.

La ce concluzie s-a ajuns? Mai e nevoie de răspuns?

Să revenim însă la turism. Avem nişte locuri absolut impresionante, despre care, din păcate, nu se ştie aproape nimic. Nu se vrea să se ştie. Dar cîţi bani am putea obţine de pe urma dezvoltării turismului!

S-o luăm de la Nisporeni spre Ungheni. Mănăstirea Vărzăreşti, cea mai veche instituţie monahală din Republica Moldova, ctitorită la 1420. E un reper turistic, pentru care ar putea să ne invidieze oricine. Bineînţeles, dacă am promova-o şi am construi infrastructura necesară. Adică, drumuri, conducte de apă, canalizare etc. Sau parcul de la Mileşti cu faimoşii săi copaci, numiţi „Adam şi Eva”. Sau rezervaţia „Plaiul fagului” de la Rădenii Vechi, cu sutele de plante şi vieţuitoare, multe dintre ele incluse în „Cartea Roşie”. Tot cam pe acolo, se află şi „Stîlpul lui Potiomkin”, un punct de atracţie turistică extraordinar, un monument în jurul căruia au fost zămislite deja şi legende.

Pe malul Prutului ne aşteaptă alte locuri minunate, pline de istorie. Pe undeva, în preajma Ungheniului, se află vestitul vad de la Ţuţora, pe care l-au trecut domnitorii Moldovei de altă dată, dînd bătălii pentru neam şi credinţă. Sau podul feroviar peste Prut, proiectat de către Gustave Eiffel, cel care a zămislit renumitul turn din Paris ce-i poartă numele. Sau Biserica „Sf. Nicolae” din Dănuţeniul de altă dată, ctitorită de prinţul Constantin Moruzzi.

Sînt cîteva repere care mi-au venit în minte acum. Repere turistice concentrate pe o suprafaţă destul de redusă, de doar cîţiva zeci de kilometri. Ce facem cu ele? Le lăsăm în seama destinului. Nici măcar de Ziua turismului nu ne amintim de ele.

Oare nu ne transformăm, cu o asemenea atitudine, într-un popor fără istorie, fără identitate, aşa, cum de fapt, şi sîntem de o habă de vreme? Pînă cînd însă?

Oaspetele vesel Don Juan-ilor contemporani Ar trebui să ştiţi ceva Cînd aruncaţi a voastră plasă.

Nu-i greu să furi soţia altcuiva, Mai dificil e... s-o întorci acasă.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu (Nisporeni) Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742, 069042758 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Dragi prieteni, bine v-am găsit!

M-am bucurat nespus să aflu despre naşterea publicaţiei „Expresul”, apărută în rezultatul fuzionării ziarelor „Expresul de Ungheni” şi „Gazeta de Vest” (Nisporeni), ambele localităţi dragi mie. Dacă nu mă înşel, Dumitru Mititelu e implicat la gestionarea „Expresului”.

Vă rog să îi transmiteţi salutări (mama mea, Zinaida Valuță, i-a fost învăţătoare în clasele primare).

Cu respect, Igor Ursenco Autorul mesajului s-a născut la Şişcani, la 9 februarie 1971. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, unde a făcut şi doctorandul. Teza de doctor în filologie deja îi prevestea un viitor strălucit lui Igor Ursenco. Titlul e relevant în acest sens: „Sub scalpul Mnemosinei: omnigrama intertextuală” (anamneză culturală absolută ori libertate auctorilală nelimitată?).

Pentru omul de rînd este o necunoscută.

Pentru şişcăneanul Igor Ursenco a fost un început frumos.

De ani buni e stabilit cu traiul în Româ-

nia. Este recunoscut, la ora actuală, ca scriitor, critic literar, scenarist şi traducător.

A avut şi un rol sporadic în secvenţele din filmul artistic ”One of the Hollywood Ten” (2000) regizat de Karl Francis, alături de actorii americani Jeff Goldblum şi Greta Scacchi. Este laureat al Festivalului de muzică folc „Galbenă Gutuie” (Prima ediţie, 1990, Chişinău). A obținut premii naționale, regionale şi locale pentru proză scurtă, poezie şi eseu. Are la activ numeroase traduceri din rusă, spaniolă şi engleză.

Iată cum ni-l prezintă unul dintre scriitorii români contemporani, Şerban Tomşa: “Personalitate polivalentă, Igor Ursenco vine dintr-un loc în care spiritul diferitelor etnii arde cu flacără mare, sub semnul curcubeului. Versurile sale – pline nu numai de copleşitoare aluzii culturale, ci şi de referinţe istorice şi politice – capătă adesea valoare de mituri ale (re)naşterii şi proiectări intangibile ale germenelui uman. Poet rafinat, cult, hiperinteligent, Igor Ursenco crede în forţa incantatorie a Cuvîntului, iar poemele sale, pline de imagini puternice şi viziuni inspirate, stau sub semnul unei adevărate mistici a simbolurilor”.

Pe 2 septembrie curent, Igor Ursenco şi-a lansat la Biblioteca Naţională din Chişinău Antologia „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, apărută la editura bucureșteană Herg Benet Publishers. „E o carte multaşteptată care, prin diversitatea autorilor şi creațiilor incluse, promite adevărate revelaţii literare şi, nu în ultimul rînd, o fotografie destul de reprezentativă a momentului literar actual”, se arată în prefaţa cărţii. Peste două zile, la 4 septembrie, antologia a fost lansată şi la Iaşi, la Muzeul Literaturii Române.

Lucia Bacalu

Performanţele preşedintelui UCOOP Pe 21 septembrie, preşedintele biroului executiv al Uniunii Cooperativelor de Consum (UCOOP) Ungheni, Haralambie Chirilov, a înregistrat un adevărat record. Dînsul a fost ales în funcţia respectivă pentru a opta oară consecutiv. La ora actuală, este cel mai experimentat şi cel mai vechi preşedinte al unei uniuni cooperatiste din Republica Moldova, avînd în spate deja 28 de ani de “preşedinţie”. În această perioadă, dînsul nu doar că a

menţinut în stare lucrativă domeniul respectiv, ci a făcut astfel ca, din an în an, realizările să fie tot mai frumoase. În prezent, cifra de afaceri este de peste 150 milioane de lei, iar UCOOP Ungheni se situează printre primele cinci cele mai bune uniunii ale cooperativelor de consum din republică.

Citiţi mai multe despre succesele enunţate în cadrul conferinţei UCOOP Ungheni în pag. 7.

Ajutoare pentru ungheneni din partea poporului francez Un lot de ajutoare, în valoare totală de 15 mii de euro, a poposit, săptămîna trecută, la Spitalul raional din Ungheni. Zeci de cutii cu medicamente, consumabile, echipament chirurgical au fost donate de către Organizaţia „Pharmacie Humanitaire International” (PHI) din Anjou, Franţa. „Este un ajutor binevenit. Antibioticele, dezinfectantele, materialele parafarmaceutice – toate vor fi utilizate. Nu-i nimic în plus care ar rămîne depozitat. Iar cu banii economisiţi vom putea rezolva alte probleme”, a declarat Maria Rotaru, directorul adjunct al spitalului.

Fiind întrebat de ce a ales anume Ungheniul pentru donaţia

respectivă, Joel Drouart, reprezentant al PHI Anjou, a menţionat că ajutorul respectiv se datorează unui cetăţean francez devenit deja unghenean, Philippe Chaudier.

Dînsul a fost cel ce l-a convins pe preşedintele PHI să vină anume la Ungheni şi nu în altă parte. „Domnul Chaudier este un patriot cu literă mare al Moldovei, mulţumesc pentru ceea ce

face”, a ţinut să sublinieze Maria Rotaru. Philippe Chaudier, la rîndul său, a remarcat că ajutoarele ce au venit sînt „o expresie a solidarităţii poporului francez”.

Timp de aproape un an s-a muncit la Anjou ca să fie colectaţi ba-

nii necesari pentru achiziţionarea unor medicamente şi echipament de înaltă calitate. În curînd, circa peste o lună, vor veni şi alte ajutoare sub formă de medicamente şi materiale parafarmaceutice. „Acestea vor veni doar pentru Ungheni”, a subliniat Joel Drouart, explicînd şi de ce: „Pentru că aici sînt utilizate corect şi după destinaţie”.

Oaspeţii francezi au fost salutaţi şi de preşedintele raionului, Iurie Toma. „Mulţumim pentru omenia de care daţi dovadă, mă închin în faţa dumneavoastră pentru munca depusă”, li s-a adresat dînsul.

Lucia Bacalu

Un nou post de radio s-a lansat în Moldova. De data aceasta, la Cioreşti De acum înainte, cei peste cinci mii de locuitori ai comunei Cioreşti, raionul Nisporeni vor fi mult mai informaţi decît semenii lor din alte sate. Pe 24 septembrie, aici a fost lansat postul de radio „Cultura Divină”.

Potrivit Agenţiei Monitor proprii de actualitate, programe Media, acest post de radio emite de educaţie creştină şi muzică de pe frecvenţa 101,5 FM în raza suflet. Radio „Cultura Divină” va localităţii şi îşi propune să pro- propune ascultătorilor jurnalul page morala creştină, tradiţiile, de ştiri cu genericul „Acasă”, umanismul şi caritatea. Directo- emisiunea cultural-artistică „Hai rul editor al postului de radio, Ni- la şcoală”, emisiunea interactivă colae Josan, a comunicat că grila „Viaţa satului”, un şir de emisiuni de programe va conţine emisiuni pe teme religioase ş.a.

50% din grila de emisie le va constitui propriile emisiuni, iar restul spaţiului îl vor ocupa produsele postului de radio „Trinitas” din România. „Unul dintre animatorii postului de radio este Ieromonahul Siluan (director executiv al radio „Cultura divină”), care va realiza emisiuni pe teme de educaţie creştină”, a spus Nicoale Josan.

Postul de radio va funcţiona din donaţiile colectate de Asociaţia „Cultura divină”, care adminis-

trează postul de radio. Pentru că la Cioreşti funcţionează un atelier pentru tineri jurnalişti, administratorii acestui post de radio intenţionează să deschidă, în perspectivă, şi un post de televiziune.

După Mingir (raionul Hînceşti) şi Sîngera (suburbie a Chişinăului), Cioreşti este al treilea sat din Republica Moldova care are propriul post de radio.

(După site-ul Hotnews.md)

Capitala Franţei, Parisul, este cel mai vizitat oraş din lume, arată datele „World Tourism Organization”. Milioane de oameni sosesc aici pentru a vedea turnul Eiffel şi muzeul Luvru.

Locul doi în acest clasament îl deţine Londra, după care urmează New York. Staţiunea turcească Antalya s-a situat pe pozitia a patra, iar pe poziţia a cincea - Singapore. (Unimedia.md)

Las’să ştie toată lumea despre realizările Şcolii „Spiridon Vangheli” din Ungheni Imediat după apariţia „Expresului de Ungheni”, printre primele vizite pe care le-am efectuat a fost cea de la Şcoala primară „Spiridon Vangheli” din Ungheni. Am evenit după patru ani, cu întreaga chipă.

Am regăsit aceeaşi atmosferă prietenoasă, lucrativă. Am regăsit aceiaşi oameni bine dispuşi şi deschişi. Şcoala „Spiridon Vangheli” din Ungheni este, poate, unica instituţie preuniversitară din regiune care poartă numele unui scriitor în viaţă. „Tatăl” lui Guguţă, Spiridon Vangheli, care, de altfel, şi-a început activitatea pedagogică, cu aproape jumătate de secol în urmă, în raionul Ungheni, la Năpădeni, a vizitat şcoala care-i poartă numele de cîteva ori. A rămas mulţumit de ceea ce a văzut. Nici nu putea fi altfel.

Aici, la loc de cinste, se află şi munca, şi spiritul creativ, şi dorinţa de a fi din ce în ce mai buni. „În timp ce numărul copiilor din şcoli scade, la noi, deja doi ani consecutiv, creşte”, spune cu mîndrie directoarea Anastasia Alexa. La ora actuală, aici învaţă 321 de elevi, numărul de clase ajungînd la 14.

Un singur lucru îi nemulţumeşte pe învăţători. După remanierele şi restructurările începute în învăţămînt, în unele clase numărul elevilor a trecut peste 30. „Este foarte greu să lucrezi, începînd cu clasa I, cu un asemenea număr mare de

copii în clasă”, spun ei. Copilaşii, la 6-10 ani, au nevoie de o atenţie sporită, trebuie să-i înveţi să rotunjească fiecare literă, trebuie să-i înveţi să citească, să stea în bancă, să asculte. Experienţa şi dorinţa de a munci însă le face pe doamnele învăţătoare de la Şcoala primară „Spiridon Vangheli” să treacă peste acest impediment.

Mai mult decît atît, şcoala este recunoscută de Ministerul Educaţiei ca instituţie-pilot în ceea ce priveşte educaţia incluzivă. Adică, aici sînt acceptaţi şi copiii cu dizabilităţi, care învaţă de rînd cu toţi ceilalţi copii. Este o experienţă unicală, astfel că instituţia a fost inclusă în proiectul „Moldinclud” şi va fi, pe viitor, un bun exemplu de preluat şi pentru alţii. Şcoala este şi un centru de organizare a practicii pentru elevii de la Colegiul pedagogic „Alexandru cel Bun” din Călăraşi. În Republica Moldova sînt doar trei astfel de centre: la Călăraşi, Străşeni şi Ungheni. Anual, la Şcoala „Spiridon Vangheli” vîn cîte 12-14 viitori învăţători care învaţă din experienţa pedagogilor de aici.

Apropo, cei mai mulţi formatori pentru învăţătorii de la clasele primare din raion sînt anume de la „Spiridon Vangheli”. Şi cei trei conducători ai instituţiei: directoarea Anastasia Alexa şi adjuncţii ei, Tatiana Şoltoianu şi Svetlana Micichin, sînt la fel formatori. Ludmila Costru, învăţătoare la Şcoala „Spiridon

A devenit o tradiţie ca în fiecare an să sărbătorim, la începutul lunii octombrie, Ziua profesională a lucrătorului în învăţămînt.

E un semn de recunoştinţă pentru sacrificiul pe care cadrele didactice îl aduc la edificarea viitorului ţării noastre.

Dumneavoastră sînteţi cei care contribuiţi în mare măsură la formarea potenţialului nostru uman şi, prin aceasta, activitatea dumneavoastră este cu adevărat una creatoare, căci de şcoala de astăzi depinde viitorul naţiunii de mîine.

Cu prilejul acestei deosebite sărbători, vă doresc multă sănătate şi viaţă lungă plină de realizări personale şi profesionale.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Cîteva fraze. Simple de tot, spuse din suflet E o dedicaţie Învăţătorului, celui de ieri, de azi şi de mîiine. O dedicaţie făcută, cîndva, de scriitorul Liviu Damian. O dedicaţie veşnic actuală. Şi nu doar de Ziua pedagogului.

Crizantemele, aceste flori albe ca urma cretei de pe tabla cea neagră. Crizantemele, această frumuseţe severă şi apropiată sufletului meu ca şi caligrafia Dumitale. Unde să aşez acest buchet? La pragul şcolii? Acasă, pe masa de lucru?

Dar, de obicei, ajungi atît de tîrziu şi ai atît de puţin timp liber. Mă tem că ai putea să nu le vezi. Din cumpăna fîntînii, de sub soarele sau ploile toamnei ţi se închină adînc buchetul de crizanteme.

Vangheli”, a fost printre cele patru învăţătoare din raion care au participat, recent, la Congresul I al învăţătorilor din Republica Moldova.

Realizările sînt frumoase. E suficient să spunem că, printre instituţiile selectate de Direcţia Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni pentru autoevaluare, se află şi Şcoala „Spiridon Vangheli”.

O tradiţie frumoasă a devenit aici Ziua uşilor deschise, organizată, tradiţional, la sfîrşit de an şcolar. Au cu ce se lăuda şi elevii, şi cadrele didactice. Dacă ai realizări, e păcat să nu vorbeşti despre ele. Las’să ştie toată lumea că acolo unde se munceşte, acolo unde domneşte un adevărat spirit de prietenie şi colegialitate, şi succesele sînt pe măsură.

Lucia Bacalu Dragi învăţători ai Şcolii “Spiridon Vangheli”, Cu ocazia Zilei pedagogului, vă transmitem cele mai sincere felicitări. Vă dorim cît mai multe succese în plan profesional şi vă invităm să construim împreună marele performanţe ale celor mici. Vă urăm sănătate şi putere pentru continuarea lucrului pe care-l faceţi cu dăruire. La mulţi ani generaţiilor actuale de pedagogi şi de elevi deveniţi pedagogi, care duceţi pe umeri dulcea povară a luminii.

Cu mult respect, părinţii şi elevii clasei a IV-a “A”

Stimaţi învăţători, profesori şi educatori, Începutul lunii octombrie aparţine celor care întruchipează inteligenţa şi care cultivă tinerilor adevărate valori şi principii ale umanismului. Ziua pedagogului este o fericită ocazie pentru a vă transmite cele mai frumoase omagii. Dezvoltarea, securitatea şi bunăstarea fiecărui stat depind de calitatea potenţialului uman, iar succesele fiecărui om, fiecărui domeniu şi ale întregii ţări sînt iniţiate de pedagog. Anume el contribuie la realizările personale, colective şi sociale.

Această zi deosebită este încă un pretext pentru a-mi exprima recunoştinţa şi a vă mulţumi pentru muncă şi contribuţia la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor şi studenţilor, asigurînd în acest mod dezvoltarea. În condiţiile lumii contemporane în permanentă schimbare, învăţămîntul obţine o nouă valenţă – necesitatea de a învăţa toată viaţa. Iar primii paşi pe calea învăţăturii noastre continue îi facem cu sprijinul dumneavoastră, dragi învăţători. Părinţii vă încredinţează copiii, visele şi speranţele legate de ei. Ei ştiu că, copiii lor se află în mîini de nădejde, că pedagogii văd potenţialul copilului şi contribuie la dezvoltarea lui.

Vă doresc succese în această muncă nobilă, deoarece elevul de astăzi este specialistul de mîine, iar ziua de mîine se anunţă pentru elevul de astăzi ca un examen de viaţă.

Cu multă consideraţiune, Vasile Bîtcă, preşedintele raionului Nisporeni

Stimaţi pedagogi ai Liceului „Mihai Eminescu” din Ungheni, Cu ocazia zilei dumneavoastră profesionale, vă adresăm urările noastre de bine şi succes în tot ceea ce faceţi pentru educarea a noi şi noi generaţii de copii. Vă dorim să fiţi înconjuraţi numai de oameni de încredere la bine şi la rău. În această zi frumoasă de octombrie, cu deosebite sentimente de respect, vă aducem elogiul nostru, stima şi recunoştinţa pentru eforturile depuse în munca nobilă de instruire şi educaţie a tinerei generaţii. Fie ca această zi să vă prilejuiască doar bucurii şi voie bună.

Transmitem sincere felicitări însoţite de cele mai frumoase urări de bine şi dirigintei Olesea Lupu.

Cu respect, elevii şi părinţii clasei a VIII-a „A”

Expresul de Ungheni Vineri, 30 septembrie

Știri din Primăria Ungheni

3 P

Reprezentanți ai Ambasadei SUA la Primăria Ungheni Pe 21 septembrie, conducerea primăriei Ungheni a avut o întrevedere cu reprezentanții Ambasadei SUA în Republica Moldova, care s-au aflat într-o vizită de informare și documentare la Ungheni. În cadrul acestei întîlniri, discuţiile s-au axat pe experiența primăriei în relațiile transfrontaliere cu România, în scrierea și implementarea proiectelor și, respectiv, atragerea fondurilor europene. S-a vorbit şi despre proiectele de perspectivă pe care le are primăria. Membrii delegației s-au arătat dispuși să ne susțină în dezvoltarea acestora. Totodată, s-a convenit asupra unei colaborări ulterioare.

În atenţia agenţilor economici, persoanelor fizice şi juridice În conformitate cu prevederile Legii nr. 231 din 23.09.2010 ,,Cu privire la comerţul interior”, modificată prin Legea nr. 175 din 28.07.2011, desfăşurarea activităţii de comerţ se autorizează de către autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întîi. În legătură cu aceasta, Primăria Ungheni vă aduce la cunoştinţă că, începînd cu 01.09.2011, şi-a reluat activitatea Comisia pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor de comerţ şi/sau prestări servicii.

Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare, solicitantul va depune la Primărie o cerere-tip, la care urmează să fie anexate copiile următoarelor acte: 1) certificatul de înregistrare, extras din registrul de stat; 2) extras din registrul bunurilor imobile, eliberat de către Oficiul cadastral teritorial; 3) cerificatul de schimb al destinaţiei pentru spaţiile (obiectele) care iniţial au avut altă destinaţie; 4) contractul de locaţiune; 5) contractul privind evacuarea deşeurilor (cu întreprinderile de profil); 6) schema de amplasare a unităţii comerciale (pentru gherete, tarabe şi alte unităţi mobile); 7) contractul de locaţiune sau titlul de autentificare a deţinătorului de teren; 8) certificatul privind atribuirea codului subdiviziunii (de la IFS); 9) autorizaţia sanitară de funcţionare, pentru toate tipurile de unităţi comerciale şi/sau prestare servicii, iar în cazul autorizării magazinelor alimentare şi a unităţilor de alimentaţie publică - şi spectrul produselor comercializate; 10) autorizaţia sanitar-veterinară, în cazul autorizării unităţilor care comercializează producţie de origine animalieră în stare proaspătă; 11) actul de verificare a obiectului la capitolul fortificarea tehnică (SP or. Ungheni).

Pentru informaţii suplimentare vă adresaţi: Primăria Ungheni, str. Naţională 7, biroul 503.

Tel. 26557 Mult stimaţii pedagogi!

Frumoasa tradiție de a sărbători anual, la începutul lunii octombrie, cînd toamna întră în drepturile sale, ziua profesională a lucrătorilor din învăţămînt, este un prilej de a aduna alături sutele şi miile de discipoli ai dumneavoastră care, cu drag şi nostalgie, îşi amintesc de anii de grădiniţă, de şcoală şi aulele universitare. În aceste frumoase amintiri un loc aparte revine chipului blînd, plin de înţelepciune şi căldură sufletească al învăţătorului.

Un bun pedagog modelează mintea copiilor, îi formează, le plămădeşte gîndirea, îi învaţă cum să gîndească. Pentru asta îi trebuie nu doar răbdare, ştiinţă ori metode, ci, mai ales, dăruire, talent şi disponibilitate sufletească.

Gustul cunoştinţelor este asemuit cu farmecul bunătăţii şi înţelepciunea poveţelor pe care le-aţi plantat în sufletele discipolilor cu multă dăruire de sine, devenind astfel pentru ei o icoană îndrumătoare şi o demnă călăuză în drumul vieţii plin de încercări.

Dragi pedagogi! Vă adresez cele mai sincere şi calde felicitări cu ocazia Zilei pedagogului. Vă urez multă sănătate, bunăvoinţă şi bucurii; să aveţi parte de stima şi respectul, consideraţiunea şi înalta apreciere pe care le meritaţi din plin.

Cu mult respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni A devenit deja o tradiţie, ca în fiecare an, la 1 octombrie, întreaga omenire să marcheze Ziua Internaţională a oamenilor în etate. Cu acest prilej, adresez cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate tuturor celor ce au ajuns la vîrsta a treia. Cu multă recunoştinţă şi gratitudine, mă închin în faţa dumneavoastră, vă doresc sănătate, împlinire sufletească, dragostea şi respectul celor din jur. Să aveţi parte de o bătrîneţe fără tristeţe.

Este de datoria fiecărui cetăţean să poarte de grijă oamenilor în etate şi, în special, bătrînilor care sînt lipsiţi de susţinerea familiilor lor. Această atenţie trebuie să fie acordată nu doar în zile de sărbătoare, dar zi de zi. Este de datoria noastră să fim alături de ei. De aceea, adresez un apel către cetăţeni cu îndemnul de a manifesta o atitudine deosebită, cu grijă şi respect faţă de oamenii în etate. Ajutaţi-i să-şi trăiască bătrîneţile în linişte, pace, belşug şi înţelegere alături de cei dragi.

Cu mult respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

4

Pagină realizată de

Expresul de Ungheni Vineri, 30 septembrie

Natalia Chiosa

Octombrie este a zecea lună a anului în calendarul gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Numele lunii vine de la cuvîntul latinesc octo, opt, pentru că luna octombrie era a opta lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. Popular, octombrie se numeşte Brumărel. Luna octombrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi ianuarie, cu excepţia anilor bisecţi.

În octombrie s-au născut: Ciprian Porumbescu, compozitor român; Serghei Esenin, poet rus; Graham Greene, scriitor britanic; Dan Spătaru, solist român de muzică uşoară; Gwen Stefani, cîntăreaţă americană; Gheorghe Gruia, handbalist roman; Denis Diderot, filosof, enciclopedist francez; Kate Winslet, actriţă britanică, bine cunsocută pentru rolul său principal în filmul “Titanic”; Ricardo Giacconi, fizician american de origine italiană; Vladimir Putin, prim-ministu, fost preşedinte al Federaţiei Ruse; Adela Popescu, actriţă şi interpretă româncă de muzică uşoară; Luciano Pavarotti, tenor italian; Margaret Hilda Thatcher, “doamna de fier” a Marii Britanii, fost prim-ministru; Mihail Lermontov, scriitor rus; Oscar Wilde, scriitor irlandez; Eminem, rapper american; Jean Claude Van Damme, actor belgian; Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei şi fondatorul Premiului Nobel; Kevin Kline, actor american; Adela Noriega, actriţă mexicană ; Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor şi ceramist spaniol; Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mare cărturar şi mitropolit al Moldovei; Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, scriitor şi om de ştiinţă de formaţie enciclopedică; James Cook, navigator britanic; Nelly Ciobanu, cîntăreaţă din Republica Moldova; Julia Roberts, actriţă americană; Eros Ramazzotti, cîntăreţ pop italian; Diego Armando Maradona, fotbalist argentinian.

Tot în octombrie Ion Creangă a debutat în „Convorbiri literare" cu "Soacra cu trei nurori” (1 octombrie1875).

Adoptarea Calendarului Gregorian de către Biserica Ortodoxă Română (1 octombrie 1924).

Cei trei cosmonauţi sovietici: Leonid Kizim, Vladimir Soloviov şi Oleg Atkov au revenit, după 237 zile, pe Pămînt. A fost pînă atunci una din misiunile cu cele mai multe zile petrecute de cosmonauţi, la bordul staţiei spaţiale “Saliut-7” (2 octombrie 1984) Irak-ul îşi cîştigă independenţa (3 octombrie 1932).

Eclipsă inelară parţială de soare (3 octombrie 2005).

Uniunea Sovietică a lansat în spaţiu primul satelit artificial, denumit Sputnik (4 octombrie 1957) În Moldova este numit domn Nicolae Mavrocordat (6 octombrie 1711).

A avut loc cel mai mare incendiu care a cuprins vreodată oraşul Chicago (9 octombrie 1871).

Oraşul Ankara este declarat capitala Turciei (13 octombrie 1923).

Al Capone a fost condamnat pentru evaziune fiscală şi închis pentru 11 ani (17 octombrie 1931).

Maica Tereza primeşte Premiul Nobel pentru pace datorită acţiunilor de sprijinire a săracilor din Calcutta şi India (17 octombrie 1979).

Rusia a luat în stăpînire totală Basarabia (18 octombrie 1878). În Franţa, femeile au cîştigat dreptul la vot (21 octombrie 1945).

A fost inaugurată, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, cu patru facultăţi: Drept, Filosofie, Ştiinţe şi Teologie (26 octombrie 1860).

Turcia devine republică în urma dizolvării Imperiului Otoman (29 octombrie 1923).

Este descoperită Planeta pitică – Eris (31 octombrie 2003).

Date remarcabile şi memorabile 1 octombrie – Ziua internaţională a muzicii 1 octombrie – Ziua mondială a oamenilor în etate 3 octombrie – Ziua internaţională a mediului de viaţă 4 octombrie – Ziua internaţională a animalelor 5 octombrie – Ziua pedagogului 7 octombrie – Ziua mondială a arhitecţilor 9 octombrie – Ziua internaţională a poştei 9 octombrie – Ziua vinului 10 octombrie – Ziua mondială a sănătăţii mentale 13 octombrie – Ziua internaţională pentru diminuarea calamităţilor naturale 15 octombrie – Ziua oamenilor nevăzători 15 octombrie – Ziua mondială a femeilor din mediul rural 16 octombrie – Ziua mondială a alimentaţiei 17 octombrie – Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei 19 octombrie – Ziua lucrătorului justiţiei 22 octombrie – Ziua lucrătorului din transportul auto şi gospodăria drumurilor 22 octombrie – Ziua psihologului 24 octombrie – Ziua internaţională a dezvoltării informaţionale 30 octombrie – Ziua automobilistului.

Cine-i născut în octombrie...

2 octombrie – Mihai Serbianu, şeful Secţiei consultative a Spitalului raional Ungheni 2 octombrie – Angela Varzari, directoarea gimnaziului Stolniceni, Ungheni 2 octombrie – Nicolae Săculţanu, şeful Centrului de Sănătate Măcăreşti 3 octombrie – Vasile Matveev, primarul oraşului Corneşti 3 octombrie – Valentina Chirica, directoarea gimnaziului Mînzăteşti 3 octombrie – Viorica Cotici, specialist principal, Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni 3 octombrie – Tamara Oboroc, directoarea grădiniţei-creşe Buşila 3 octombrie – Mihail Ganga, directorul Liceului “Elada”, Măcăreşti 5 octombrie – Ioana Gorincioi, secretarul consiliului local Negurenii Vechi 5 octombrie – Tudor Rusu, directorul gimnaziului din Găureni, Nisporeni 5 octombrie – Vitalie Dobroviceanu, directorul gimnaziului Păruceni, Nisporeni 6 octombrie – Svetlana Botnari, secretarul consiliului local Bumbăta

8 octombrie – Iulia Şobraneţchi, directoarea gimnaziului Unţeşti 8 octombrie – Valentina Homiţchi, directoarea gimnaziului Cristeşti, Nisporeni 11 octombrie – Rodica Lupu, preşedintele sindicatului din agricultură “Agroindsind” Ungheni 13 octombrie – Valentina Olaru, directoarea grădiniţei-creşe Chirileni 14 octombrie – Alexandru Basamalerca, primarul satului Unţeşti 15 octombrie – Silvia Popa, directoarea grădiniţei-creşe Boghenii Vechi 16 octombrie – Ion Brînzilă, Şeful secţiei administraţie publică, Consiliul raional Nisporeni 26 octombrie – Vasile Bulubica, directorul Agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă, Ungheni 28 octombrie – Ana Dicusar, primarul satului Cetireni 28 octombrie – Victor Ivanov, primarul comunei Selişte, Nisporeni 29 octombrie – Sergiu Hîncu, consilier raional Nisporeni 29 octombrie – Elena Dubziu, primarul de Grozeşti, Nisporeni 29 octombrie – Vasile Negel, consilier raional Nisporeni 30 octombrie – Arcadie Natraşevschi, medic-chirurg Spitalul raional Ungheni 31 octombrie – Nina Iurii, contabil-şef, Direcţia finanţe Ungheni

Nu vrea cadouri, ci doar vorbe frumoase, spuse din suflet Pentru Valentina Olaru, directoarea grădiniţeicreşă din satul Chirileni, ziua de naştere nu mai reprezintă o sărbătoare. La vîrsta pe care o are, dînsa vede lumea cu alţi ochi: nu atît de prietenoasă şi frumoasă cum era în tinereţea ei. „Lumea e mai invidioasă”, spune. Tristeţea o macină. Este singură, căci ambii săi copii sînt plecaţi departe.

Cea mai mare bucurie pentru ea rămîn a fi copiii satului, care vin zi de zi la grădiniţă şi îi înveselesc existenţa. “Am spus mereu cu voce tare că voi lupta pînă la capăt şi voi munci ca să educ copiii din satul meu natal, să le trezesc cele mai bune sentimente faţă de societate, să pun bazele unor adevărate personalităţi, ca să

devină oameni buni şi să-şi aducă mereu aminte de cei care i-au îndrumat în viaţă”, a accentuat Valentina Olaru De ziua ei – iar în acest an rotunjeşte o vîrstă respectabilă - nu-şi doreşte cadouri. „Pentru că nu le voi primi”, spune dînsa. Nu vrea mese pompoase, vrea doar vorbe bune care să vină din partea

celor care o stimează cu adevărat şi nu au înjunghiat-o în spate.

Are multe planuri pentru viitor. În primul rînd, îşi doreşte să facă o schimbare la grădiniţă. O schimbare în bine. Ştie că, într-o bună zi, va trebui să plece. “Vreau să rămînă ceva frumos în urma mea, ca toţi cei care îşi vor aminti de mine să spună numai vorbe frumoase în adresa mea”, spune.

Este născută pe data de 13, o zi care, după părearea multora, aduce ghinion. Valentinei Olaru însă nu-i este frică de cifra respectivă, ba din con-

tra. “Această dată mi-a adus mult noroc şi sub această cifră mi-au reuşit multe lucruri”, a remarcat directoarea grădiniţei.

Urările de bine le primeşte, de fiecare dată, cu emoţii Aşa s-a întîmplat, că de cîţiva ani, Tudor Rusu, directorul Gimnaziului din Găureni, Nisporeni, are parte, la început de octombrie, de o sărbătoare dublă. Pe 5 octombrie, dînsul îşi sărbătoreşte şi ziua de naştere, dar şi ziua profesională. Astfel, primeşte felicitări şi cuvinte frumoase cu ambele ocazii.

“Mă mîndresc că, pedagog fiind, m-am şi născut în această zi. E o bucurie pentru mine. Numeroasele urări de bine care îmi sînt adresate ajung la inima mea, eu fiind o fire mai emotivă”, a menţionat pentru “Expresul” Tudor Rusu.

Doar faptul că a venit pe lume în această zi, deja este un prilej de satisfacţie. Pentru el, ziua de naştere este ceva sfînt, e o zi pe care şi-o sărbă-

toreşte împreună cu familia.

Prin multă muncă şi eforturi a obţinut rezultate frumoase.

Se mîndreşte în prezent cu familia trainică pe care şi-a construit-o de-a lungul anilor, cu cei trei copii pe care îi are. Şi-a dorit dintotdeauna să devină pedagog, dar niciodată nu s-a gîndit ca va ajunge şi director. “E foarte greu să fii un manager bun, dar cu multă muncă şi efort le obţii pe toa-

te”, spune directorul gimnaziului din Găureni. Îşi doreşte foarte mult să menţină colectivul pedagogic unit. Susţine că are colegi foarte buni, iar colectivul este foarte tînăr. Se mîndreşte cu faptul că a contribuit la instruirea şi educaţia copiilor din sat.

Este mîndru că unii dintre ei au îmbrăţişat profesia de pedagog şi au revenit la muncă în satul natal. “Înseamnă că Găureniul nu este ultimul pe hartă. În plus, satul e situat într-un loc mai înalt. Dacă am fi avut cale ferată şi aeroport, am fi putut deveni şi capitală”, spune, oarecum glumind, Tudor Rusu.

În această zi deosebită pentru el, se va întîlni cu colegii săi pedagogi, vor discuta, vor face planuri. Îşi doreşte să uite cu toţii de trecutul urît şi să se veselească.

De ziua lui îşi doreşte să-şi facă cît mai mulţi prieteni de treabă La cei 55 de ani, pe care îi va împlini la 26 octombrie, Vasile Bulubica, şeful Agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă Ungheni, îşi doreşte să-şi facă cît mai mulţi prieteni de treabă pe lîngă cei pe care îi are mereu alături. “Vreau ca ziua de 26 octombrie să fie o zi cît mai frumoasă, să am o dispoziţie bună şi să mă bucur de toţi cei care mă înconjoară”, a declarat dînsul pentru “Expresul”.

Pentru Vasile Bulubica, ziua de naştere este un fel de totalizare a unei etape din viaţă care s-a scurs deja. Este şi un prilej de a-şi face anumite planuri pentru viitor. Are o fami-

lie, are copii „parţial realizaţi”. „Într-o anumită măsură, sînt mulţumit”, spune. Totuşi, consideră dînsul, mai este loc şi de ceva mult mai bun. Nu este satisfăcut de ceea ce a reali-

zat pe plan profesional şi chiar personal, dar “speranţa moare ultima” şi încă mai are suficient timp pentru a realiza lucruri frumoase. Încă nu şi-a făcut planuri pentru ziua lui de naştere. „Cred că o voi sărbători tradiţional, ca în fiecare an”, a remarcat dînsul. De obicei, ziua de naştere şi-o sărbătoreşte în mai multe etape, cum s-a exprimat: cu familia, cu prietenii şi cu colegii. Dar cu fiecare dintre aceştia în parte.

Din cei peste 6000 de muncitori străini ce muncesc la crearea infrastructurii pentru Jocurile Olimpice din Soci, 511 sînt moldoveni. Informaţia aparţine Serviciului Federal pentru Migrație al Rusiei. Cei mai mulți muncitori străini sînt cetățeni ai Uzbekistanului – 2338 , iar cetățeni ai Republicii Moldova sînt de patru ori mai puțini, transmite „Itar-Tass”. Jocurile Olimpice de iarnă vor avea loc în Soci, în perioada 7-23 februarie 2014. (HotNews.md)

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

5

NISPORENI VERSUS UNGHENENI

Ce au în comun nisporenenii şi unghenenii? Dar ce îi deosebeşte?

Cei care ne-au răspuns la aceste întrebări ştiu ei ce ştiu Petru LANGA, vicepreşedintele raionului Ungheni (originar din satul Mileşti, raionul Nisporeni. De 18 ani locuieşte şi activează la Ungheni): În primul rind, sîntem vecini. Iar vecinii, convieţuind împreună, nu diferă mult între ei. Cele două raioane sînt amplasate geografic în centrul Moldovei şi asta face să avem multe tangenţe în ceea ce priveşte abordarea problemelor, modul de gîndire, modul de conlucrare cu ceilalţi. Eu cunosc foarte mulţi nisporeneni care s-au implicat în viaţa publică la Ungheni şi au reuşit, dar şi ungheneni ce au reuşit la Nisporeni. Faptul că sîntem alături şi ne leagă multe lucruri joacă în acest sens un rol important. În ceea ce priveşte deosebirile, nu prea sînt. Doar că nisporenenii se caracterizează printr-un nivel de patriotism mai mare, sînt mai aproape de tradiţii, de neam. Mă mîndresc cu lucrul acesta.

Unghenenii au fost şi sînt puţin mai plini de sine, se dau mai importanţi. Poate pentru faptul că Ungheniul a servit totdeauna punte de lansare pentru multe personalităţi din diferite domenii.

Ion MARDARI, pensionar (zece ani a lucrat ziarist la Ungheni; exact de 20 de ani locuieşte şi munceşte la Selişte, Nisporeni): Cum poate exista deosebire între noi? Şi nisporenenii, şi unghenenii sînt aceiaşi codreni. Nu există o mare deosebire. Eu sînt de baştină de la sud, din raionul Leova. Iată cu oamenii de la sud ar fi anumite diferenţe. Acolo sînt cu totul altfel. Nu ştiu cum se întîmplă că, mergînd de la sud înspre nord, oamenii, de la mai darnici devin tot mai zgîrciţi. Cei de la Nisporeni şi Ungheni îs la mijloc: nici zgîrciţi, nici darnici. Prin ce se exprimă zgîrcenia? Cei de la sud au cite patu-cinci copii, iar cei de la nord – dacă au doi, e mult, deşi trăiesc mai bine. Oamenii de aici, de la noi, au luat ce e mai bun şi de la cei din sud, şi de la cei din nord. Sînt puţin mai nobili, mai altfel, mai puţin obraznici.

Totuşi există şi mici deosebiri. Nisporenenii sînt un pic mai radicali.

Unghenenii sînt mai toleranţi. Cred că e mai bună toleranţa de la Ungheni decît patriotismul de la Nisporeni.

Ar trebui să aibă de toate.

Au însă doar... bătrîneţea Pe 1 octombrie, întreaga omenire marchează Ziua persoanelor în etate. Decizia de a consemna această zi a fost luată în octombrie 1990, în cadrul sesiunii a 45-a a Adunării Generale a ONU. În Republica Moldova, Ziua persoanelor în etate este marcată pentru a noua oară consecutiv. Conform datelor statistice, actualmente, persoanele cu vîrste înaintate constituie 20% din populaţia ţării, în timp ce pragul „îmbătrînirii demografice” se consideră 12%.

Lor, tuturor celor ce au ajuns la vîrsta cînd ar trebui să aibă de toate, li se dedică următoarea poezie.

Adrian COJOCARU, redactorul postului TV Ungheni “Euronova”: De aproape doi ani particip la proiectul „Consolidarea reţelei radiodifuzorilor regionali în producerea de programe audiovizuale cu caracter comunitar şi public" şi merg foarte des la Nisporeni. Deşi de la Ungheni pînă la Nisporeni sînt doar 40 de kilometri, se observă o diferenţă.

La Nisporeni parcă e o altă atmosferă, o altă stare de spirit. Acolo nu te simţi atît de frustrat ca la Ungheni, te simţi mai liber, mai în largul tău, ca într-o familie.

Oamenii sînt mai simpli. Unghenenii însă au mai multe fiţe. Atunci cînd merg la Nisporeni, eu personal acumulez, de fiecare dată, energie pozitivă. Latura bună ar fi că, orice-am spune, se observă foarte bine că există o legătură mai strînsă între Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi.

Probabil, pentru că sîntem vecini, sau poate fostul judeţ şi-a lăsat amprenta. Şi încă ceva aş vrea să zic. Trebuie să fim obiectivi şi să spunem că Ungheniul a luat-o înainte şi din punct de vedere economic, şi social, şi cultural. Dar am avea şi noi, unghenenii, ce ”fura” de la ei.

Pe 1 octombrie, împreună cu toată comunitatea internaţională, sărbătorim Ziua oamenilor în etate. Cu această ocazie, îmi exprim profunda recunoştinţa faţă de toţi cei care, prin activitatea de o viaţă, şi-au cîştigat respectul întregii societăţi.

Vă doresc sănătate, împlinire sufletească şi vă asigur că vom depune toate eforturile pentru protejarea socială a dumneavoastră.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni În dansul frunzelor de toamnă, 1 octombrie exprimă un bilanţ al rodului. Organizaţia Teritorială Ungheni a Partidului Democrat, cu profundă recunoştinţă, felicită în această zi de sărbătoare, toţi oamenii în etate, care continuă să cucerească viaţa, dînd sens larg noţiunilor de Democraţie, Progres şi dragoste de Ţară.

Vă dorim multă sănătate şi putere. Fiţi sprijin şi în continuare pentru tînăra generaţie. La mulţi ani!

Şi-a găsit „naşul” la Sculeni Un lot întreg de ţesături – în total 109 rulouri cu o greutate de 1333 kilograme - a fost reţinut la vama Sculeni (Biroul vamal Ungheni) pe motiv că nu a fost declarat şi prezentat controlului vamal.

Mai mult decît atît, ruloruile respective nu erau însoţite de acte de provenienţă.

Plîng bătrînii bătrîneţea Gîrboviţi, îşi duc povara Toată averea de o viaţă.

Soarele-i la orizont, e seară, E tîrziu, drumu-i prin ceaţă.

Rău picioarele-i ascultă, Paşii tot mai mici îi fac.

Gînduri grele îi frămîntă În adînc, în suflet tac.

Cerul tot mai jos se lasă, Norii grei se îndesesc, Ţiuie-n urechi, apasă, Nopţile îi istovesc.

Mai rar zîmbetul răsare, Zorii să vină-şi doresc Pe-a lor feţe-n riduri care Le vezi viaţa ce-o trăiesc.

Un peisaj cam trist din viaţă Pe o pînză-ngălbenită, Veche, putredă la aţe, De durere ciuruită.

Viaţa a zburat în grabă Cum cocorii vin şi plec.

Toamna vieţii: aduni roadă, Anii numeri cu regret.

Amintiri din vechi valize Şterse-ngălbenite zac, Vezi vechi poze, scrisori scrise, Îndosite le-ai păstrat.

Răsfoieşti, îţi vezi trecutul, Zîmbitor te-nviorezi, Parcă tot s-a dus cu vîntul...

Ochilor, privind, nu crezi.

Mai tresari cînd telefonul Liniştea din jur trezeşte, Bucuros - c-aşa e omul Cînd veşti noi, bune-şi doreşte.

Te mîngîi vorbind prin casă, Ţi-aminteşti de nepoţei, Îi dezmierzi, parcă-s în faşă Să te-ntorci în ani mai vrei.

Mai des lacrime se varsă Greu oftezi. Durere, chin.

Rar copiii-ţi vin acasă.

Pe la sărbători doar vin.

Le zîmbeşti că totu-i bine, Să nu-i întristezi cumva.

Pentru ei faci rugăciune Baţi mătănii-n casa ta.

Boris Doina, or. Corneşti

Cineva, tocmai din Londra, a încercat să aducă în Republica Moldova un surplus de marfă nedeclarată. Şi-a găsit însă „naşul” la Sculeni. Potrivit unui comunicat de presă al Serviciului Vamal şi celui de Grăniceri din R. Moldova, lucrătorii vamali de la postul de frontieră Sculeni au intrat la bănuieli după ce au cîntărit camionul cu numere străine ce transporta „ţesături şi accesorii pentru confecţii”. Contrapunînd datele cu cele indicate în declaraţia vamală, ceva nu le-a ieşit la socoteală. Decizia a fost luată imediat: de a efectua controlul fizic al compartimentului marfar. Ce credeţi că a ieşit la iveală? Un surplus de marfă nedeclarată. Tocmai o tonă şi 333 de kilograme. Valoarea ţesăturilor dosite urmează a fi stabilită de către specialişti. A fost întocmit un proces-verbal, iar marfa nedeclarată a fost reţinută în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor de sfidare a prevederilor legislației vamale în vigoare.

Ina Landa

Produsele agroalimentare de pe piaţa noastră – pline cu nitraţi În prezent, pieţele din Ungheni sînt inundate cu legume şi fructe puse în vînzare sau livrate intermediarilor de către persoane fizice. Nimeni însă nu poate spune cu exactitate cît de inofensive sînt aceste produse pentru sănătatea omului.

În acelaşi timp, în pieţe se comercializează şi produse agroalimentare ale producătorilor autohtoni. Nici despre acestea nu se poate spune cu exactitate cît de inofensive sînt.

Or, la ora actuală, în raionul Ungheni, potrivit Raisei Popovici, director adjunct al Centrului sănătate publică, doar 20 de agenţi economici din agricultură respectă unele rigori pentru buna funcţionare, dispunînd de autorizaţie sanitară de funcţionare pentru transportarea, păstrarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor. „Agentul economic este obligat să plaseze pe piaţă doar acele produse care sînt inofensive pentru populaţie. Iar inofensivitatea trebuie demonstrată prin metode de laborator”, a menţionat dînsa.

Din numărul total de mostre de legume şi fructe, asupra cărora s-au făcut investigaţii sanitaro-chimice, o depăşire esenţială a conţinutului de nitraţi a fost stabilită în 28,8 % de cazuri. De cele mai multe ori depăşiri au fost depistate în dovlecei, vinete, varză, pepeni verzi (harbuji), ardei dulci, pepeni galbeni (zămoşi) şi sfeclă roşie. „Este important de menţionat că nu există produse alimentare agricole fără nitraţi, pentru că aceştia sînt sursa esenţială de azot pentru plante. Dar există normative sanitare ce stabilesc cantitatea maximal admisă a conţinutului lor în fiecare produs în parte, în aşa fel ca influenţa negativă asupra organismului uman să fie exclusă”, a subliniat Raisa Popovici.

Actualmente, în pieţele din Ungheni, conţinutul de nitraţi în legume şi fructe este stabilit de către agenţia sanitarveterinară, fiind utilizate în acest scop doar nitratometre.

Medicii igienişti susţin că aparatele respective prezintă nişte rezultate aproximative. Mai mult ca atît, după fiecare 350400 de măsurători, nitratometrul ar trebui să fie calibrat.

Despre stabilirea reziduurilor de pesticide şi fertilizanţi în fructele şi legumele expuse în pieţe - nici vorbă.

Situaţia este destul de îngrijorătoare şi în unele instituţii publice din Ungheni. Centrul sănătate publică a colectat peste 40 de mostre de legume şi fructe din instituţiile preşcolare din oraşul Ungheni, de la Centrul de reabilitare pentru bătrîni, din taberele de odihnă. S-a constatat o depăşire de nitraţi în 11 probe, ceea ce constituie o cotă de 27,5%. „Situaţia creată prezintă un pericol iminent, un risc pentru viaţa şi sănătatea tuturor”, susţine Raisa Popovici. În scopul evitării unor situaţii neplăcute, ar trebui instituit un control eficient şi riguros de laborator la pieţele agroalimentare din raion. Consumatorul trebuie sa fie informat despre efectele negative ale consumului de produse agroalimentare cu conţinut excesiv de poluanţi. Chiar este în dreptul lui să solicite rezultatele de laborator ale produselor pe care doreşte să le procure. „Doar atunci cînd ne vom respecta pe noi înşine şi pe cei dragi nouă, vom face o alegere corectă, nu în detrimentul, ci în favoarea sănătăţii noastre”, a concluzionat Raisa Popovici.

Natalia Chiosa Imagine: europalibera.org

6 PROGRAME TV Luni, 3 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 19.50, 23.50 Ştiri 6.15 Baştina 7.10 Bună dimineaţa! Revizie tehnică 17.10 “Insula misterioasă” 18.00 Petalo romano 18.30 Magazinele UEFA 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.00 Moldova în direct 21.40 “Trecea o lebădă pe ape” 23.05 Templul muzicii.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „În pielea altuia” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Pariu cu viaţa” 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 21.00 În Profunzime 23.00 „Supernatural.

Aventuri în lumea întunericului”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.30 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 "Охотники за бриллиянтами" 22.30 "Нонна, давай" 23.00 "Прожекторперисхилтон" 23.50 "Форс-мажоры".

Marți, 4 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50, 23.15 Ştiri 6.10 Magazinele UEFA 6.35 Reporterul de gardă 7.10, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Lumea animalelor 9.35, 17.10 “Insula misterioasă” 10.25 Erudit cafe 11.10, 20.00 Moldova în direct 12.00 Dor 12.30 Accente economice 14.55 “Veterinarul” 18.00 Unda Bugeacului 18.35 Medalion muzical 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.40 “Un preot printre noi” 23.25 “Rino Gaetano”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore?

10.45 România, te iubesc! 12.00, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Jurnalul unei femei furioase” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 Vocea României 23.00 AutoExpert 23.30 „Supernatural.

Aventuri în lumea întunericului”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.25 Новости

9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Учасковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Охотники за бриллиянтами” 22.30 Документальный фильм 23.45 "Terra nova".

Miercuri, 5 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50, 23.15 Ştiri 6.10 Unda Bugeacului 6.40 Medalion muzical 7.10, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Lumea animalelori 9.35, 17.10 “Insula misterioasă” 10.25 “Cine ştie istorie – cîştigă”. Concurs de inteligenţă 10.55 Videoteca copiilor 11.10, 20.00 Moldova în direct 12.00 Ghidul sănătăţii tale 12.30 Portrete în timp 14.55, 21.40 “Un preot printre noi” 18.00 Svitanok 18.30Euromaxx. DW 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 23.25 “Rino Gaetano”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Jurnalul unei femei furioase” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 AutoExpert 14.30 „Doamna Winterbourne” 17.00, 20.00, 23.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 “Ostaticul” 23.00 „Supernatural.

Aventuri în lumea întunericului”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.25 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Охотники за бриллиантами” 22.30 Среда обитания 23.45 "Убийство".

Joi, 6 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50 Ştiri 6.10 Svitanok 6.40 Siria.

O călătorie în patria alfabetului 7.10, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Lumea animalelor 9.35, 17.10 “Insula misterioasă” 10.30 La noi în sat 11.10, 20.00 Moldova în direct 12.00 Apa, aurul albastru 14.55 “Un

UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ Fă ochii mari înainte de a te căsători şi ţine-i pe jumătate inchişi după căsătorie.

Benjamin Franklin

preot printre noi” 18.00 Vector european 18.30 Euromaxx. DW 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 21.40 Reporterul de gardă 22.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 22.30 “Taximetrista”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Doamna Winterbourn” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Unde este compania a şaptea?” 17.00, 19.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 23.55 Profit 20.30 „Elektra” 23.00 „Fringe 1, anul III”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.25 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Охотники за бриллиантами” 22.30 "Человек и закон" 23.45 "Подпольная империя".

Vineri, 7 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Lumea animalelor 9.35, 17.10 “Insula misterioasă” 10.25 Vector european 10.55 Cinemateca universală 11.10 Moldova în direct 12.00 Natura în obiectiv 12.30 “Cine ştie istorie – cîştigă”. Concurs de inteligenţă 14.50, 22.30 “Taximetrista” 18.00 Accente economice 18.30 Drumeţii. DW 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Bună seara! 21.40 Fii tînăr!

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Unde este compania a şaptea?” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „O maimuţă genială” 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30 „Soacra mea e o scorpie” 22.45 „Sfidarea”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20

a n e.

-

z e, ţi r t. a, ui

Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri.

Tel.: 61470 Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comodităţile.

Tel.: 34614, 069647097

Angajăm

lĉcĉtuƔ la uzina de beton cu salariu mari, cazare gratuită úi asistenúă socială.

Tel. 0 600 66 922

"Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Жди меня" 18.55 "Поле чудес" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 "Золотой ключик" 23.30 Елена Ваенга. Концерт.

Sîmbătă, 8 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 23.20 Ştiri 6.10 “Taximetrista” 7.45 Descoperă Moldova 8.05 Vedete la bis 9.05 Meteo 9.10 Descoperirile antichităţii. SUA 10.00 Abraziv 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ştiinţă şi inovare 11.30 Casa mea 12.00 Dinastia Botgros 12.35 “Departe de ea” 14.20 “Insula misterioasă” 15.10 “Ruy, micul cavaler” 16.00 Studio Art plus 17.10 Parada fanfarelor 18.00 Erudit cafe 18.45 Medalion muzical 19.00, 21.00 Mesager 19.30 Povestea de seară 19.45 O seară în familie 21.35 “Al treilea om” 23.30 Roman Kermen, un cineast în slujba revoluţiei. Franţa.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore?

11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.20 „O maimuţă genială” 15.15 „Soacra mea e o scorpie”

17.00 „Tăntălăul şi gogomanul. Cînd Harry l-a cunoscut pe Lloyd” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Transformers – Răzbunarea celor învinşi”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "Дорогой мне человек" 8.25 "Играй, гармонь любимая!" 9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 "Смак" 10.45 "Юлиян Семенов. Он слишком много знал..."

12.15 Среда обитания 13.05 "Ералаш" 13.30 "Афоня" 15.05 "Марк Бернес. Мы замолкаем, глядя в небеса..." 16.00 "Золотой ключик" 18.15 "Розыгрыш" 19.30 "Большие гонки" 21.00 "Время" 21.15 "Призрак оперы" 22.40 "Прожекторперисхилтон" 23.15 "Что? Где? Когда?".

Duminică, 9 octombrie TVM 6.00, 17.00, 23.20 Ştiri 6.10 “Ruy, micul cavaler” 7.00 La datorie 7.20 Cuvintele Credinţei 8.05 Descoperirile antichităţii 8.55 Meteo 9.00 Domnului să ne rugăm 10.30 Ring Star 11.30 Portrete în timp 12.00 “Cine ştie istorie - cîştigă” 12.30 Copii “cuminţi” cu vedete părinţi 14.00 Baştina 14.45 “Al treilea om” 16.30 La mulţi ani!

Noi paşi spre colaborare şi parteneriat în domeniul turismului Partenerii Ungheniului în dezvoltarea turismului rural - o delegaţie din Cluj-Napoca (România) şi alta din Cernăuţi (Ucraina) - s-au adunat, pe 22 septembrie, la o masă rotundă cu genericul: „Oportunităţile dezvoltării turismului rural prin studierea experienţei regionale a vecinilor”.

Fiind prezent la eveniment, Veaceslav Guţuţui, viceministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, a menţionat, în discursul său, că dezvoltarea turismului rural este o problemă actuală, care se află în atenţia ministerului pe care-l reprezintă. „Mă simt onorat să mă aflu la Ungheni, în acest oraş cu o experienţă foarte bogată în implementarea proiectelor”, a accentuat dînsul.

La rîndul său, preşedintele raionului, Iurie Toma, şi-a exprimat satisfacţia pentru faptul că cele mai bune practici din ţările vecine, în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural, sînt împărtăşite şi unghenenilor. „Ne-am căutat mult unii pe alţii, dar e important că ne-am găsit ca parteneri. Sper că va fi o colaborare strînsă şi de lungă durată”, a menţionat Marina Konyak, reprezentanta delegaţiei din Cernăuţi, preşedinta AO „Bukviţa”.

Pentru ca relaţiile între Ungheni, Cluj-Napoca şi Cernăuţi să fie cît mai strînse, s-a discutat şi despre încheierea, cît mai curînd, a unor parteneriate de colaborare. Ruslan Senciuk, şef de department al Consiliului raional Vijniţa, regiunea Cernăuţi, s-a declarat interesat chiar de semnarea unui acord de fraternitate cu Consiliul raional Ungheni, iar Valeri Abramciuc, preşedintele consiliului local Banilov-Podgornîi, raionul Vijniţa, şi-a exprimat dorinţa de a încheia acorduri de colaborare cu consiliile locale Pîrliţa şi Todireşti.

Delegaţiile din Cernăuţi şi Cluj-Napoca s-au aflat la Ungheni trei zile, timp în care au reuşit să viziteze cîteva obiective turistice, să ia cunoştinţă de obiceiurile şi tradiţiile unghenenilor. Întîlnirea respectivă a avut loc în cadrul Proiectului „Dezvoltarea turismului rural pentru asigurarea transformărilor economice şi sociale”, implementat de Agenţia pentru Dezvoltarea Regională şi Integrarea Europeană Ungheni, în colaborare cu ANTREC din Cluj-Napoca şi Asociaţia Bukviţa, Cernăuţi, cu sprijinul financiar al Programului VestEst. Natalia Chiosa

Angajăm muncitori necalificaĠi la uzina de beton cu salariu mare, cazare gratuită úi asistenúă socială.

Tel. 0 600 66 922

17.10 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Descoperă Moldova 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.35 Săptămîna sportivă 22.10 Portrete în timp 22.40 “Departe de ea”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.45 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „Tăntălăul şi gogomanul. Cînd Harry l-a cunoscut pe Lloyd” 13.20 Apropo TV 14.00 „Gurul dragostei” 16.00 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Pariu cu viaţa” 22.30 Serviciul român de comedie 23.30 „Lichidaţi-i!”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "Зимний вечер в Гаграх" 8.05 "Смак" 8.40 "Армейский магазин" 9.20 "Здоровье" 10.15 "Непутёвые заметки" 10.30 "Пока все дома" 11.15 "Фазенда" 12.15 "Три жизни Евгения Евстигнеева" 13.10 "Добро пожаловать, или Постороним вход воспрещён" 14.25 "серафима Прекрасная" 17.10 "каникулы строгого режима" 19.40 "Специальное задание" 21.00 Воскресное "Время" 22.00 "Мульт личность" 22.30 ""Yesterday live 23.30 "Неудачники".

VĂ RECOMANDĂM! Luni 11.05 „А зори здесь тихие...”.

Film (РТР „Планета”) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Двойная рокировка 3”.

Film (СТС) Marţi 21.00 „Любовь в большом городе 2”. Film (ТНТ) 21.30 „Банда Келли”. Film (СТС) 22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 11.05 „Уроки французского”.

Film (РТР „Планета”) 21.00 „Самый лучший фильм 2”.

Film (ТНТ) 21.30 „Скалолаз”. Film (СТС) Joi 11.05 „Проверка на дорогах”.

Film (РТР „Планета”) 21.00 „Самый лучший фильм 3”.

Film (ТНТ) 21.30 „Матч поинт”. Film (СТС) Vineri 20.30 „Большой Стен”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) 21.40 „Если бы я тебя любил...”.

Film (РТР „Планета”) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 21.00 „Астерикс и и Обеликс против Цезаря”. Film (СТС).

21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 14.00 „Милли”. Film (СТС) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

22.40 „Ванечка”. Film (РТР „Планета”)

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil.

Telefon: 0(22)731797.

INOX - ɇȿɊɀȺȼȿɃɄȺ Vase, poloboace, cade, presuri, mese, balustrade, mînere ú.a.

Executăm comenzi Mob. 067-11-11-11 www.inox.md

Cel mai influent om din lume în 2011 este considerat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, potrivit săptămînalului britanic "New Statesman". Pe locul doi se află David Petraeus, generalul american care a jucat rolul-cheie în lichidarea rețelei teroriste "Al Qaeda" în Irak. Printre primii opt dintre cei mai influenți şefi de stat şi de guvern apare premierul rus Vladimir Putin, președintele SUA, Barack Obama, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, premierul britanic, David Cameron, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu şi prim-ministrul turc, Tayyip Erdogan. (unimedia.md)

„Ce-i aşteaptă pe locatari în cazul în care nu vor întreprinde nimic? Dezastru” La ora actuală, în oraşul Ungheni există 125 de blocuri locative, dintre care: 31 cu 2 niveluri, două - cu 4 niveluri, cîte 46 cu cinci şi, respectiv, nouă niveluri. E o întreagă gospodărie, cu un număr de 11964 de apartamente.

Suprafaţa totală a acestora este de 94426 metri pătraţi.

Ce facem mai departe şi cum trebuie gestionate locuinţele respective, marea majoritate a cărora au fost demult privatizate? La întrebările noastre răspunde Dumitru Radu, viceprimar de Ungheni.

Are nevoie Ungheniul de o schimbare la faţă, domnule Radu?

Schimbarea este necesară oricînd. Totdeauna este loc pentru mai bine, inclusiv la Ungheni. La ora actuală, avem în derulare cîteva proiecte de amenajare a oraşului, ce ţin de curţile interioare. Unghenenii au apreciat deja aceste eforturi. Dar nu numai ei. Am avut delegaţii ale primăriilor dun Cantemir şi Orhei. Şi ei au rămas impresionaţi de ceea ce s-a făcut.

Totuşi, există multe probleme.

Există. După privatizarea spaţiului locativ, s-a intrat într-un impas. Oamenii nu au conştientizat că trebuie să se implice direct la menţinerea locurilor ce se utilizează în comun: acoperişurile, subsolurile, scările, uşile de la intrare, ascensoarele şi tot aşa mai departe. În apartamente vedem „euro-reparaţii”, cum se spune, iar pe scări - o mizerie extraordinară.

Au trecut aproape 20 de ani de la acele privatizări. Parcă ar fi timpul să se mai schimbe ceva.

Conştiinţa e cel mai inert lucru. O problemă pentru noi e şi faptul că mulţi, plecînd la munci în străinătate, lasă apartamentele fără supraveghere, provocînd dificultăţi celor ce rămîn. Uneori apar cazuri extreme şi nimeni nu are acces în aceste apartamente. Acum, am pornit un proiect pentru a găsi o modali-

tate de gestionare eficientă a spaţiului locativ. A fost creat în acest sens un grup de gestiune a spaţiilor. Este foarte mult de lucru. Dar sînt făcuţi deja primii paşi, am avut cîteva şedinţe, am convenit să formăm grupuri de iniţiativă în cartiere şi să pornim iar formarea asociaţiilor proprietarilor de locuinţe.

Va fi o altă formă decît cea pe care am avut-o?

Forma, practic, e aceeaşi, fiindcă avem un cadru legal şi trebuie să-l respectăm.

Fostele asociaţii au fost bune la începuturi. Pe parcurs, unele au dat faliment, altele abia se mai ţin. Oamenii însă, se pare, nu prea se deranjează. Stau liniştiţi şi aşteaptă. Nu ştiu ce aşteaptă. Sînt mulţumiţi că gunoiul se evacuează, că încă nu le cade podul în cap, că în subsol mucegaiul încă nu i-a doborît pe toţi.

Noi am hotărît să rupem această aşteptare şi am început lucrul asupra formării unor noi asociaţii. Am creat primul grup de iniţiativă a două blocuri din centru.

Oamenilor li s-a explicat legislaţia, etapele ce trebuie parcurse. Apoi a fost convocată o adunare a locatarilor. Trebuie să spunem cinstit: oamenii nu-s prea activi şi nu manifestă interesul pe care ar trebui să-l manifeste. Ei aşteaptă că poate cineva le va soluţiona şi în continuare problemele. Au trecut acele vremuri. Acum sînt alte cerinţe. Cu chiu-cu vai, după aproape o oră de aşteptare, adunarea a avut loc. Locatarii au ajuns la concluzia că e necesară o asociaţie. Altă soluţie nu există pentru a menţine aceste spaţii în ordine.

Cum vedeţi noile asociaţii?

Vor avea statutul de organizaţii obşteşti. Locatarii vor decide de ce servicii au nevoie, care va fi taxa pe care trebuie s-o plătească. Îşi vor alege un administrator, care va gestiona toate treburile blocului respectiv.

Taxele pe care vor trebui să le plătească vor fi aceleaşi peste tot în oraş sau fiecare bloc va decide în parte?

Taxele pot fi diferite, în dependenţă de posibilităţile locatarilor, iar banii adunaţi de un bloc vor fi direcţionaţi în totalitate anume acestui bloc. I-am aver-

tizat însă pe oameni: servciile sînt mari şi cu taxele vechi, de 25 bani/1 m p., nu faci nimic. Poţi doar menţine personalul de adminstrare. Atît. E un paradox: aşteptările sînt mari, ei vor multe, dar să plătească puţin. Unii în genere se eschivează de la plăţi. Datoriile istorice ale asociaţiilor de altă dată variază între 400 mii şi 600 mii lei. Vă imaginaţi cîte s-ar putea face cu aceşti bani?

Care va fi totuşi structura noilor asociaţii?

Avem o asociaţie din cele vechi care, de bine, de rău, mai funcţionează. Am propus ca cele nou formate să se alipească la aceasta, ca să reducem cheltuielile administrative, să avem mai puţini contabili, secretari etc. E suficient un administrator în fiecare asociaţie, care să ducă evidenţa mjloacelor adunate de locatari, evidenţa necesităţilor.

Procesul de formare a asociaţiilor a început. Cînd intenţionaţi să-l încheiaţi?

Pînă la anul nou. Este stabilit un grafic, vom trece pe la toate blocurile, ne vom întîlni cu oamenii, le vom explica, le vom propune să fondeze aceste asociaţii. Noi venim cu iniţiativa, dar nu putem impune pe nimeni. Voinţa e a locatarilor. Le explicăm avantajele, le spunem ce-i aşteaptă în cazul în care nu vor întreprinde nimic. Va fi dezastru. Avem deja suficiente exemple în acest sens în republică.

Lucia Bacalu

Ungheni. Planul de acţiuni privind organizarea şi desfăşurarea Zilelor dreptului de a şti, ediţia a VIII-a (26 septembrie-2 octombrie) 26.09.2011 – 02.10.2011 - Organizarea activităţilor de instruire / informare / dezbateri / consultări publice pentru promovarea accesului la informaţie şi asigurarea transparenţei în procesul decizional (Serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor, Centrul Medicilor de Familie Ungheni, centrele de sănătate); - Expoziţie de carte „Zilele dreptului de a şti” / „Ai dreptul să ştii” (Secţia cultură, Direcţia Generală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport (DGRÎTS), Centrul Medicilor de Familie Ungheni, serviciile publice descentralizate); - Ore educative în instituţiile de învăţămînt „Zilele dreptului de a şti” (DGRÎTS Ungheni); - Concurs de eseuri şi poezie: „Sînt tînăr, am drepturi” (DGRÎTS Ungheni); - Asistenţa primarilor noi aleşi în cadrul audienţelor cu cetăţenii (Aparatul preşedintelui, serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor); - Vizite în primării pentru promovarea accesului la informaţie (Aparatul preşedintelui, serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor); - Instalarea în holul Consiliului raional a unei cutii pentru colectarea sugestiilopr şi propunerilor cetăţenilor (Aparatul preşedintelui); - Încurajarea autorităţilor publice locale de nivelul I pentru o colaborare mai eficientă pe orizontală - semnarea unor acorduri de colaborare (Aparatul preşedintelui, secţia administraţie publică, serviciile

publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor); - Actualizarea şi completarea paginii web a Consiliului raional şi a ghişeului informaţional (Aparatul preşedintelui, secţia administraţie publică, serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor); - Elaborarea şi diseminarea materialelor informative (fluturaşi, pliante, broşuri) pentru promovarea accesului la informaţie (Aparatul preşedintelui, serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor).

28.09.2011 – Masa rotundă „O persoană activă este una bine informată” (Centrul de resurse şi atragere a investiţiilor, Aparatul preşedintelui, serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor); – Training pentru bibliotecarii din raion „Democraţia locală” (Secţia cultură).

29.09.2011 – Seminar metodic „Promovarea libertăţii de exprimare şi accesului la informaţie” (Secţia cultură); 30.09.2011 – Tîrgul ideilor de afaceri (Centrul de resurse şi atragere a investiţiilor, Direcţia Economie şi Reforme); – Cafeneaua tinerilor „Dreptul de a fi voluntar”: practici de succes (Grupul local de tineri „Fondul pentru tineri din Ungheni”, secţia administraţie publică).

Expresul de Ungheni Vineri, 30 septembrie

7

Performanţele Uniunii Cooperativelor de Consum din Ungheni În lunile august – septembrie, s-au desfăşurat adunările de dare de seamă şi alegeri ale organelor de conducere şi control în organizaţiile cooperatiste ale raionului Ungheni (Consumcoop Sculeni, Consumcoop Pîrliţa, Consumcoop Cetireni), precum şi conferinţa Uniuniii Cooperativelor de Consum (UCOOP) Ungheni. În cadrul acestora au fost prezentate rapoartele asupra activităţii în ultimii patru ani. S-a discutat şi despre sarcinile pentru următorii patru ani. A fost aleasă noua conducere, comisiile de cenzori ale organizaţiilor cooperatiste şi ale UCOOP. 2011 este anul de finiş în realizarea programului „Strategia de dezvoltare a Cooperaţiei de consum din Republica Moldova în anii 2008-2011”, aprobat de Congresul al XIVlea al Cooperaţiei de consum.

Este îmbucurător faptul că, în aceşti patru ani, au fost realizate obiectivele preconizate, că s-a păstrat tendinţa de creştere a indicilor economico-financiari. Astfel, cifra de afaceri pe domeniile de activitate a constituit 150 milioane 808 mii de lei, inclusiv: volumul de vînzări cu amănuntul - 108 milioane 716 mii lei; volumul producţiei industriale - 17 milioane 497 mii lei; servicii cu plată, prestate populaţiei – 11 milioane 739 mii lei; volumul de achiziţii ale produselor agricole şi animaliere – 12 milioane 856 mii lei. Datorită profesionalismului şi înaltei responsabilităţi a conducerii organizaţiilor şi întreprinderilor cooperatiste, au fost găsite modalităţi şi căi noi de a depăşi criza financiară, rezultatele finale fiind pozitive.

Cele mai înalte rezultate le-a obţinut Consumcoop Sculeni (preşedinte Elizaveta Cvasniuc, contabil-şef Lidia Sîrghi) şi Coopcomerţ (director Dumitru Malanciuc, contabil-şef Maria Busuioc).

Graţie disciplinei executorii, toate organizaţiile şi întreprinderile UCOOP şi-au onorat obligaţiunile faţă de salariaţi, buget, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa naţională de Asigurări în Medicină, fiind achitate la stat, în această perioadă, sub formă de impozite, taxe, contribuţii, circa 13 mln lei.

Cooperaţia de consum acordă o atenţie deosebită modernizării unităţilor de comerţ, de producere, achiziţiilor, prestării de servicii. În acest sens, s-au investit circa 5 milioane lei. Cele mai mari investiţii s-au făcut la Consumcoop Sculeni şi Coopcomerţ.

Graţie rezultatelor obţinute în perioada de raport, UCOOP Ungheni s-a plasat printre primele cinci uniuni cooperatiste din cadrul sistemului Moldcoop. A fost creată o imagine pozitivă şi la nivel de raion. UCOOP a participat în fiecare an la concursul raional „Businessmanul anului”, la care a fost menţionată cu diplome de gradul II. A fost menţionată şi la expoziţiile republicane „Moldexpo” Chişinău pentru participare cu expunerea producţiei proprii.

Aceste succese au fost obţinute datorită eforturilor tuturor colectivelor de muncă din cadrul UCOOP, membrilor consiliului de administraţie, datorită susţinerii din partea autorităţilor publice locale.

Pentru următorii patru ani, UCOOP Ungheni şi-a propus să atingă o cifră de afaceri în sumă de 171 milioane 500 mii de lei şi un rezultat financiar cu un profit de 2 milioane 300 mii lei.

De notat că la conferinţa UCOOP, în funcţii de conducere au fost realese aceleaşi persoane: preşedinte al Biroului Executiv UCOOP - Haralambie Chirilov, preşedinte al Consiliului de administraţie UCOOP - Serghei Cladco, secretar al Consiliului de administraţie UCOOP - Larisa Sîrghi.

În atenţia consilierilor raionali Pe data de 6 octombrie 2011, ora 10.00, în sala de şedinţe a Consiliului raional Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa extraordinară a Consiliului raional Ungheni cu următoarea ordine de zi: 1. Despre modificarea Deciziei 6/1 din 16.09.2010 „Cu privire la angajarea de la BC „VictoriaBank” a unui împrumut pentru cheltuielile capitale”.

2. Cu privire la alocarea mijloacelor financiare.

3. Cu privire la acordarea compensaţiei unice pentru conectare la conducta de gaze naturale.

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

FRAGMENTARIUM CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 3 – 9 octombrie Berbec Vă veţi bucura de o perioadă frumoasă, mai ales în cazul celor care au relaţii stabile. Aveţi nevoie de multă dragoste şi susţinere, căci veţi avea nişte necazuri financiare şi conflicte de serviciu.

Taur Nu veţi mai găsi motive de iritare. Proasta dispoziţie va dispărea şi nu veţi mai căuta “nod în papură”. Relaţiile cu cei din jur vor fi armonioase şi starea bună se va reflecta şi la locul de muncă.

Gemeni Profesia vă preocupă foarte tare, nu atît din punct de vedere al activităţii în sine, ci privită ca sursă de venit. Sînteţi, în continuare, cu gîndul la tot felul de metode de a vă spori finanţele.

Rac O săptămînă plină de dragoste. Vă puteţi îndrăgosti fulgerător, dar cu mai multe şanse de stabilitate şi chiar oficializare. Un incident neplăcut v-ar putea destabiliza temporar finanţele.

Leu Veţi avea parte de multe surprize plăcute. Dragostea se va face simţită sub forma unor conversaţii care vă vor stimula şi vor incita imaginaţia. Tot de dragoste se va lega şi proiectul unei călătorii.

Fecioara În viaţa socială, se întrevăd conflicte pornite de la nişte neînţelegeri, conflicte care se pot transforma în adevărate duşmănii.

Fiţi foarte atenţi la felul în care vă sînt interpretate vorbele şi acţiunile.

Balanţa Ieşiţi dintr-o perioadă de muncă intensă, de emoţii. Acum veţi fi dispuşi să vă ocupaţi şi de voi înşivă. Cu banii nu se poate spune că veţi sta grozav, dar nici nu veţi avea mare stres din cauza lor.

Scorpion Aveţi toate şansele să vă întîlniţi, în sfîrşit, iubirea. Acest lucru vă face mai emotivi, mai timizi şi mai stresaţi în privinţa imaginii lor. Profesional, săptămîna va fi una extrem de încărcată.

Săgetător Veţi evalua şi veţi socoti, veţi trage linie şi veţi aduna, vă veţi gîndi la ceea ce aveţi de cîştigat sau de pierdut într-o relaţie. La muncă, veţi avea numeroase ocazii de a vă remarca.

Capricorn Vă poate aştepta o răsturnare majoră de situaţie în tot ceea ce înseamnă profesie, venituri şi statut social. Cel mai probabil e că veţi avea o propunere, o ofertă sau recomandare a cuiva din anturaj.

Vărsător Săptămîna va fi una a acţiunilor de rutină, însa la modul plăcut: nu veţi fi stresaţi şi veţi avea mai mult timp să vă ocupaţi de voi şi de cei dragi. Aveţi în continuare noroc la bani.

Peşti În această săptămînă pot apărea călătorii aşteptate şi amînate de multă vreme. Acestea vor fi, în principal, legate de bani, afaceri şi acţiuni oficiale şi au toate şansele să se finalizeze cum vă doriţi.

Fotografia săptămînii

Şi noi avem dreptul să ştim.

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Petele superficiale (praf, noroi etc.) de pe hainele de piele pot fi înlăturate, trecînd peste piele o ceapă tăiată în două.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine Din moment ce “Expresul” merge, începînd cu această săptămînă, şi la Nisporeni, ne-am gîndit că cel mai indicat pentru “Chestionarul...” nostru este cel ce conduce, la ora actuală, raionul. L-am contactat telefonic. A acceptat imediat, răspunzînd răspicat, bine gîndit şi argumentat la fiecare întrebare.

Munceşte în administraţia publică de cinci ani. Este prima sa experienţă în calitate de preşedinte al raionului. “E o funcţie responsabilă”, a declarat dînsul pentru “Expresul”.

Cel mai mult îşi doreşte ca, în cei patru ani pe care îi are la dispoziţie ca preşedinte de raion, să reuşească să abordeze şi să soluţioneze cît mai multe probleme, iar pe fiecare din cei 65 mii de locuitori ai raionului să-i ajute măcar o dată.

VASILE BÎTCĂ, OMUL CARE VREA SĂ TRĂIASCĂ VEŞNIC Funcţia actuală: preşedintele raionului Nisporeni.

Principala trăsătură a mea de caracter: mă strădui să fiu cît mai punctual.

Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie cît mai corect şi profesionist.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: să fie frumoasă, deşteaptă şi inteligentă.

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: să fie un prieten adevărat, indiferent de funcţia sau profesia pe care o are.

Ocupaţia mea preferată: pescuitul.

Principalul meu defect: încrederea prea mare în oameni.

Visul meu de fericire: să plec în concediu, pentru că nu am fost de cîţiva ani.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: să pierd pe cineva apropiat.

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea ce merit. Ţara în care aş vrea să trăiesc: Republica Moldova. Cu toate că în unele ţări condiţiile de trai sînt mult mai bune

decît la noi, totuşi îmi doresc să trăiesc aici. Astfel pot contribui şi eu la ridicarea nivelului de trai al oamenilor, la îmbunătăţirea situaţiei de la noi.

Culoarea preferată: albastru.

Floarea preferată: trandafirul.

Pasărea preferată: piţigoiul, mai ales că am şi un prieten care are această poreclă.

Scriitorii preferaţi: Grigore Vieru, Ion Creangă, Vasile Alecsandri.

Eroul preferat: cei pe care îi joacă actorul de la Hollywood Jean Claude VanDamme.

Eroina preferată: actriţa Svetlana Toma şi rolurile ei.

Eroii din viaţa reală: părinţii mei, colegii de serviciu.

Băutura şi mîncarea preferată: zeama cu mămăligă şi vinul de casă moldovenesc.

Ce detest cel mai mult: trădarea şi lăcomia.

Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: calitatea pe care mi-am dorit-o, o şi am: corectitudinea. Îmi mai doresc să fiu apreciat de cei din jur.

Cum aş vrea să mor: nu îmi doresc să mor, vreau să trăiesc veşnic.

Starea de spirit actuală: mă simt bine, dar sper la şi mai bine.

Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: greşelile unui tînăr specialist în cadrul serviciului, greşelile copiilor şi ale părinţilor.

Deviza mea: să reuşesc să fac tot ceea ce mi-am propus.

Expres ortodox

IEFTIN ŞI LA ÎNDEMÎNĂ

3 - 9 octombrie Luni Sf. Mc. Eustatie, Mihail.

Marţi Sf. Ap. Codrat; Sf. Irh. Dimitrie.

Miercuri Ziua Independenţei Bisericii Ortodoxe din Moldova. Sf. Pr. Iona; Sf. Mc. Foca; Cuv. Macarie.

Joi Zămislirea Sf. Pr. Ioan Botezătorul. Sf. Irh. Inochentie; Sf. Mc. Iraida.

Vineri Sf. Mc. Tecla; Cuv. Nicandru; Sf. Vladislav.

Sîmbătă Cuv. Eufrosinia; Sf. Irh. Gherman; Cuv. Serghie de Radonej.

Duminica XVII. Sf. Ap. Şi Ev. Ioan Teologul; Sf. Irh. Tihon; Cuv. Efrem.

Durerile de spate Dacă simţiţi în mod constant o durere de spate supărătoare, care nu vă lasă să vă relaxaţi şi să lucraţi atît cît aţi vrea, este cazul să luaţi nişte măsuri serioase. Iată cîteva reţete naturiste:

Bancuri La stareţa unei mănăstiri se prezintă sora Maria, dornică să se dedice cu totul vieţii monahale. Maica stareţă îi spune de la început: - Mănăstirea noastră are o regulă foarte strictă, numită proba tăcerii. Poţi să rămîi aici cît doreşti, dar nu ai deloc voie să vorbeşti decît dacă îţi dau eu voie.

Sora Maria acceptă. După cinci ani, maica stareţă o cheamă la ea şi îi spune: - Iată, eşti cu noi de cinci ani.

Ai voie să spui două cuvinte.

- Pat tare, spune sora Maria.

- Regret să aud asta, răspunde stareţa, o să-ţi dăm un pat mai bun.

După alţi cinci ani, iarăşi o cheamă stareţa la ea şi îi îngăduie să spună încă două cuvinte.

- Hrană proastă, spune sora Maria.

Maica stareţă o asigură că hrana va fi mai bună. Mai trecură încă cinci ani. După al 15-lea an, maica stareţă o cheamă din nou şi îi cere să spună două cuvinte.

- Eu plec, spune sora Maria.

- Probabil, e cel mai bine, răspunse stareţa, şi-aşa n-ai făcut decît să te plîngi de cînd ai venit aici.

1.Puneți 50 g coajă de tei într-un litru de apă și fierbeți amestecul la foc mic pînă se evaporă un sfert din apă. Beți cîte puțin și des din această infuzie, între mese, timp de 1–3 săptămîni.

2. Fierbeți în puțină apă 3–4 frunze de varză, 2 cepe tocate mărunt și 4 pumni de tărîțe de ovăz. Lăsați să se răcească, apoi întindeți amestecul pe o bucată de pînză. Aplicați o compresă pe zona dureroasă şi mențineți-o două ore.

3. Puteţi aplica pe locul dureros două foi de varză crudă. Ajută.

4. Faceţi 15 seri la rînd un masaj sau o compresă din ulei cu usturoi. Se prăjesc la foc foarte mic 10 căţei de usturoi tăiaţi mărunt în 60 ml ulei, pînă devin maronii. Lăsaţi să se răcorească. Apoi, fie că faceţi un masaj energic, fie că aplicaţi o compresă cu o pînză îmbibată cu ulei pe spate, în locul în care vă doare. În ambele cazuri, după procedură, înveliţi locul cu o bucată de polietilenă, apoi cu ceva cald, pentru 3 ore. După aceasta puteţi face o baie călduţă şî înlăturaţi resturile de ulei.

5. Mîncaţi regulat nuci cu zahăr. Prăjiţi nucile la foc mic pînă se înnegresc puţin. Pisaţi-le şi presăraţi peste ele 2 linguri de zahăr.

Este cantitatea pentru o zi şi se consumă în două porţii.