Expresul NR 194 web by expresul ungheni

Pag. 2

Pag. 4

Un artist plastic din Nisporeni acceptat la o prestigioasă expoziţie din Italia A revenit de curînd din Italia, unde a participat la Bienala din Chianciano Terme, o prestigioasă expoziţie, la care poate accede nu oricine. Dintre cîteva mii de aspiranţi, Ion Cîrchelan s-a regăsit printre cei 160 de norocoşi selectaţi de juriu.

Pag. 5

Ungheniul a fost o relaxare după Chişinău „Alţii ne-au şi înjurat că nu am vorbit în limba rusă. Ni s-a închis chiar şi uşa la taxi. Asta a fost la Chişinău. La Ungheni nu ni s-a întîmplat aşa ceva”. (Din impresiile lui Siglinde Svilengatyin şi Simona Nadasiova, studente la ştiinţe politice, una în Germania şi alta în Slovacia)

Ziarul de care ai nevoie!

Expresul

ISSN 1857-422X

Apare la Ungheni și Nisporeni Vineri, 7 octombrie 2011

Anul IV, nr. 39 (194)

Academia Naţională de Şah şi-a făcut viză de reşedinţă şi la Ungheni O adevărată sărbătoare a şahului s-a produs, pe 4 octombrie, la Ungheni. În oraşul de pe malul Prutului s-a deplasat însuşi marele maestru internaţional la şah, Viorel Iordăchescu, preşedintele Academiei Naţionale de Şah din Moldova, vicepreşedinte al Federaţiei Moldoveneşti de Şah.

Petru Leucă, primarul de Mileşti: „Acum, se bea cu mult mai mult” „Consumă trîntorii, leneşii, cei ce nu muncesc, dar vor ajutor social. Taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, spunea aşa: dacă ai luat un pahar – condu-l. După al doilea de-acum pierzi mintea. Dacă nu ai minte în cap, de altundeva nu o poţi s-o pui”.

La Festivalul recoltei vor fi promovate şi tradiţiile naţionale Sîmbătă, 8 octombrie, în Piaţa Independenţei din Ungheni va fi mare aglomeraţie. Deşi autorităţile unghenene au renunţat, acum cîţiva ani, la festivalul vinului, organizează un alt festival: al recoltei şi promovării tradiţiilor naţionale. Potrivit lui Viorel Scutaru, şeful Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie, în acest an se aşteaptă participea a circa 60 de agenţi economici, atît din raionul Ungheni, cît şi din raioanele vecine: Nisporeni şi Călăraşi. Vor fi prezente şi primăriile din raionul Ungheni. „Cîndva se numea Festivalul vinului, dar noi ne-am gîndit că nu e bine să participe doar vinificatorii. E bine să luăm în calcul toţi agenţii economici”, a explicat Viorel Scutaru. Cei mai buni dintre cei buni vor fi premiaţi. În scopul promovării tradiţiilor naţionale de toamnă, s-a stabilit un regulament pentru premierea cu diplome şi premii băneşti a celor mai active primării, care vor veni cu meşteri populari, artişti amatori, agenţi economici, producători, fermieri. Vor fi luaţi în vizor toţi cei ce vor participa la festival. În acest scop, au fost stabilite opt categorii de participanţi, şi pentru fiecare dintre ele au fost planificate premii. „În acest an, ca niciodată, premiile băneşti sînt destul de substanţiale, iar numărul categoriilor e foarte mare”, a accentut şeful Direcţiei agricultură. Premiile băneşti vor varia între 300 şi 1800 lei, fiind acordate din Fondul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. Pentru participare, fiecare dintre primării va primi cîte un premiu de 1000 lei. „Comparativ cu anul trecut, în această zi nu se aşteaptă precipitaţii şi sperăm că va fi o sărbătoare la nivel”, a mai adăugat Viorel Scutaru. Nisporeniul, în ziua de 8 octombrie, îşi va duce viaţa liniştit. Potrivit lui Vasile Bîtcă, preşedintele raionului, aici nu este organizată o sărbătoare a vinului sau vreun festival. În schimb, în luna noiembrie se organizează concursul „Toamna de aur”, la care participă multă lume. Natalia Chiosa

O nouă ediţie a Festivalului „Efim Junghietu” Pe 23 octombrie, la Ungheni se va desfăşura cea de a treia ediţie a Festivalului „Efim Junghietu”, dedicat memoriei folcloristului, originar din satul Petreşti, Ungheni. De data aceasta, sînt invitaţi doar interpreţi de folclor şi formaţii folclorice. Deja şi-au anunţat participarea formaţii folclorice din Iaşi, Întorsura Buzăului, de la Chişinău, Edineţ, Nisporeni şi Ungheni. „Sper să fie o reuşită, iar folclorul să fie componenta dominantă”, a menţionat Galina Moraru, specialist la Secţia cultură Ungheni. Prima ediţie a acestui festival a avut loc în anul 2008, dorindu-se a fi o bienală. Pentru că în 2009 s-au împlinit 70 de ani de la naşterea folcloristului, s-a decis să fie organizată şi cea de a doua ediţie. Nici în 2010 nu s-a uitat de Efim Junghietu, fiind organizată o reuniune etnofolclorică, la care au participat folclorişti de marcă din întreaga republică.

În satele din Ungheni mor găinile

În acea zi, a fost inaugurată oficial prima filială într-un raion a Academiei Naţionale de Şah. Fiind întrebat de ce a ales anume Ungheniul, Viorel Iordăchescu a răspuns: „Din mai multe considerente. Ungheniul este, la ora actuală, unicul raion din Moldova unde se predă absolut în toate şcolile şahul. În plus, un grup de amatori ai şahului din partea locului, inclusiv fostul preşedinte al raionului, Ion Harea, a venit cu iniţiativa de a deschide aici o filială a Academiei Naţionale de Şah. Iar noi salutăm asemenea iniţiative”. Pentru filiala Ungheni s-a făcut în aceeaşi zi o donaţie constînd în 40 de seturi de şah, 2 table demonstrative şi 10 ceasuri de şah. „Cel mai important lucru care se va face aici va fi antrenamentul copiilor, identificarea talentelor”, a subliniat Viorel

Iordăchescu. Tot la Ungheni, pe 4 octombrie, a avut loc şi primul seminar pedagogic raional din Republica Moldova pentru cele 42 de cadre didactice din raion, care predau şahul, acesta avînd genericul: „Iniţierea în metodica predării şahului în şcoli”. Marele maestru internaţional Viorel Iordăchescu a avut şi un joc simultan cu amatorii şahului din Ungheni. Din cele şapte partide pe care le-a jucat, doar în una a remizat, restul cîştigîndu-le. Citiţi în numărul următor cine a reuşit să facă o egalitate cu el şi cine a reuşit, într-o confruntare directă, să-l bată. În aceeaşi zi de 4 octombrie, Viorel Iordăchescu a participat şi la deschiderea oficială a unui turneu internaţional de şah la Ungheni.

La Nicolaevca şi Mănoileşti au început să moară găinile. Lumea este alertată: munca lor de-o vară se duce de rîpă. „Deţinătorii de animale şi de păsări nu au pregătirea necesară, nu sînt informaţi. Vor ei sau ba, dar ar trebui să înveţe despre vietăţile din ograda lor, dacă vor ca acestea să le aducă bucurie”, a declarat pentru „Expresul” Valeriu Echim, şeful Serviciului veterinar Ungheni. Dînsul a dat asigurări că nu poate fi vorba de un focar sau o epidemie. Totuşi, în această perioadă persistă un oarecare risc şi pericol, din cauza migraţiei păsărilor. „În cazul în care au început să piară păsările, cetăţeanul trebuie să se adreseze imediat la medicul veterinar din localitatea sa. Dacă nu există nici un specilaist în sat, e bine să se adreseze direct la Servicul veterinar, pentru că de acolo vor delega un medic veterinar, ca să stabilească ce se întîmplă şi ce-i de făcut”, a făcut explicaţiile de rigoare Valeriu Echim. Dînsul a reamintit şi de vaccinări, subliniind că vaccinurile pentru păsări sînt gratis. Pentru infiormaţii suplimentare se poatede telefonat la serviciul permanent (25609).

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Expresul de Ungheni Vineri, 7 octombrie

La finele trimestrului II al anului 2011, datoria externă a R.Moldova a ajuns la circa 5 miliarde dolari, fiind cu 5,6% mai mare decît cea înregistrată la finele anului 2010, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, pe parcursul anului curent, aceasta a crescut cu 269,78 mln dolari SUA. Circa 23% din datoria externă a R.Moldova ţine de sectorul guvernamental, soldul căreia a atins nivelul de 1,173 miliarde dolari. (Unimedia.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

Doar o dată în an, de ziua lor profesională Lucrătorii poştali îşi vor sărbători duminică, pe 9 octombrie, ziua lor profesională. Odată în an, pentru cîteva momente, cîte cineva îşi aminteşte şi vorbeşte public despre această categorie de oameni. Doar o dată în an, de ziua lor profesională. Se pare că poşta, indiferent dacă face lucruri frumoase sau, dimpotrivă, mai calcă uneori pe alături, rămîne mereu în umbră. Cine să promoveze imaginea unui lucrător al poştei? Logic, mass-media. Dar cum s-o facă, din moment ce orice publicaţie periodică depinde în totalitate de poştă şi de poştaş? Dacă vei realiza un inteviu cu un conducător al unui oficiu poştal sau vei scrie de bine despre un poştaş, rişti să te trezeşti cu acuzaţii de linguşeală, de obedienţă. Dacă vei critica, îţi faci o sumedenie de duşmani. La ce bun, din moment ce şi abonarea, şi vînzările ziarelor, sînt în mîinile oficiilor poştale? Astfel, despre lucrătorii poştei, pur şi simplu, nu se vorbeşte, de parcă nici n-ar exista. Şi e păcat. Zilnic, sute de femei-poştăriţe parcurg (pe jos!) kilometri întregi, cu o geantă mare pe umăr, plină de ziare şi reviste, de scrisori, facturi, pensii şi alocaţii. Pentru unii, ele sînt „mila şi salvarea”, căci le aduc, lună de lună, bani în casă. Indiferent de vreme, că e caniculă, că plouă, că ninge, poştaşul nu lipseşte niciodată, nimic nu-l împiedică să intre în casa omului şi să ducă ce are de dus. Pentru asta nu primeşte lauri, nu i se ridică statui, doar un salariu mult prea mic pentru munca depusă. Mai mult decît atît, în orice moment, oricare dintre ele riscă să fie jefuite, bătute. Înainte de a scrie aceste cuvinte, am apelat la internet. Ce am găsit despre poştaşi? Doar cîteva ştiri şi acelea cu referire la furturi din banii pensionarilor sau de jefuire a poştaşului. Păcat că atît de puţin se scrie despre această meserie complicată şi periculoasă. Păcat că poştaşii Moldovei au rămas, din punct de vedere al logisticii, al condiţiilor de muncă, la nivelul anilor 50 ai secolului trecut. Acum cîţiva ani, am avut norocul să mă aflu la o stagiere în SUA. Am văzut poştaşii americani. Şi ei sînt aşteptaţi cu nerăbdare în casele oamenilor. Diferenţa însă e că aceştia nu mai poartă demult genţi pe umăr. Toţi au în dotare automobile şi într-un timp foarte scurt parcurg zeci de kilometri, ajungînd de dragă dimineaţă în casa fiecăruia. La o cafea, cetăţeanul american deja citeşte ultimile ştiri din ziarele ce au ieşit din tipografii doar cu cîteva ore mai înainte. Vom ajunge oare noi vreodată s-o vedem şi pe asta: poştaşi la volanul automobilelor, zeci de mii de moldoveni citind în fiecare dimineaţă ziare?

Oaspetele vesel

Un soţ bravo Cu paharul nu e frate Şi nici leneş la mîncare, Doar în zori, pe nemîncate, El bea apă cu... căldarea.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu (Nisporeni) Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742, 069042758 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

De ziua lucrătorului poștal Se dedică tuturor angajaţilor Filialei Î.S.”Poşta Moldovei”, Centrul de Poştă Ungheni Zile senine, cu nori, zile calde cu miros de toamnă, frunze ruginii, umbre, o adiere uşoară de vînt peste ramuri grele cu roade coapte, bogate şi dulci. Atît de dorită e toamna ca şi POŞTAşul aşteptat cu vreo veste de la cei ce-s departe. Rutina şi specificul acestei profesii o face specială şi deosebită de celelalte îndeletniciri, munca enormă, responsabilitatea majoră se implică în activitatea dumneavoastră deoarece doar pe această cale obţineţi reuşite şi calitate. Onoraţi colegi, cu profund respect faţă de străduinţa de zi cu zi pe care o depuneţi, faţă de responsabilitatea pe care o purtaţi oră de oră, vă urăm în această zi de 9 octombrie, Ziua mondială a poştei, un an plin de lumină, căldură, familii împlinite, calitate atît în serviciul pe care-l prestaţi, cît şi în viaţa personală. Comitetul sindical şi administraţia Centrului de Poştă Ungheni vă urează un an liniştit, prosper şi cu remunerări pe măsură. Comunitatea internaţională a dedicat ziua de 9 octombrie lucrătorilor poştali. În această zi, ne simţim mai mult decît oricînd parte din marea familie mondială a poştaşilor. Este o zi de sărbătoare, dar şi de evaluare. Sărbătorind Ziua mondială a poştei, lumea întreagă recunoaşte importanţa serviciilor poştale şi a activităţii celor ce lucrează în acest domeniu. Poşta repreziuntă un factor important în societatea informaţiei şi un instrument de comunicare esenţial care facilitează şi stimulează dezvoltarea culturală, socială şi economică.

Vă felicit cu ocazia sărbătorii profesionale şi îi apreciez pe cei care s-au consacrat creării şi dezvoltării comunicaţiilor poştale, aducînd în casele oamenilor bucuria comunicării. Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni Tradiţional, la 9 octombrie, în toată lumea se sărbătoreşte Ziua mondială a poştei, care în ţara noastră a devenit şi sărbătoarea profesională - Ziua lucrătorului poştal. În contextul transformărilor profunde din ultima vreme şi pe parcursul activităţii, în pofida multiplelor greutăţi, lucrătorii poştali au dat dovadă de un înalt simţ al datoriei, devotament şi spirit de sacrificiu, bărbăţie şi curaj, virtuţi fără de care nu poate fi concepută activitatea desfăşurată în acest domeniu. Cu prilejul Zilei lucrătorului poştal, permiteţi-mi, în numele Consiliului raional Nisporeni şi al meu personal, să vă adresez cele mai sincere şi cordiale felicitări şi urări de bine, sănătate atît dumneavoastră, cît şi familiilor dumneavoastră, noi succese şi realizări profesionale. Cu respect, Vasile Bîtcă, preşedintele raionului Nisporeni Transmitem sincere felicitări şi urări de bine, cu ocazia Zilei profesionale, partenerilor noştri: Centrul de Poştă Ungheni şi Centrul de Poştă Nisporeni. Să aveţi parte doar de zile senine, de multă sănătate şi multe bucurii. Fie ca parteneriatele noastre să devină tot mai durabile şi mai stabile, fiind construite şi dezvoltate sub semnul corectitudinii, onestităţii şi respectului reciproc. Cu stimă, echipa ziarului “Expresul”

Un artist plastic din Nisporeni acceptat la o prestigioasă expoziţie din Italia „Este un acuarelist desăvîrşit, arta sa fiind o expresie de originalitate palpabilă”, scria, pe 4 octombrie curent, ziarul „Timpul” despre cel ce a reuşit chiar recent o adevărată performanţă. Este vorba de Ion Cîrchelan, artist plastic din Nisporeni. A revenit de curînd din Italia, unde a participat la Bienala din Chianciano Terme, o prestigioasă expoziţie, la care poate accede nu oricine. Dintre cîteva mii de aspiranţi, Ion Cîrchelan s-a regăsit prin-

tre cei 160 de norocoşi selectaţi de juriu, pentru a participa la expoziţia respectivă, a doua ca importanţă după cea de la Veneţia. Ziarul „Timpul” mai scrie că „anume aici pictorului i-a

fost oferită menţiunea de participare la Bienala desfăşurată la Muzeul de Arte din Chianciano Terme, artistul basarabean clasîndu-se pe locul trei la compartimentul grafică”. „Am trecut printr-o preselecţie foarte riguroasă, juriul fiind compus din curatori din Confederaţia europeană a criticilor de artă. Au participat artişti din diverse colţuri ale lumii, însă au fost selectaţi doar 160 de pictori din 50 de

ţări, iar eu am avut marele noroc să reprezint R. Moldova”, a declarat nisporenenanul pentru publicaţia chişinăueană. Ion Cîrchelan are acum toate şansele să-şi expună lucrările şi la o galerie faimoasă din Londra. Asta, în cazul în care va fi selectat de juriu pentru noua etapă. În primăvara următoare intenţionează să meargă în Franţa pentru o altă expoziţie. Lucia Bacalu

La Ungheni, ministrul Valentina Buliga a promis că se va ruga pentru sănătatea veteranilor Circa 100 de veterani ai celui de-al doilea război mondial şi ai catastrofei de la Cernobîl au venit, pe 30 septembrie curent, în sala de şedinţe a Primăriei Ungheni, la o întîlnire cu ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, dar şi cu alţi oficiali. „Nu întîmplător am ales Ungheniul. Să ştiţi că nu toţi au parte de un asemenea eveniment”, a precizat chiar de la bun început doamna ministru, făcînd ulterior şi explicaţiile de rigoare: „Nu voi uita niciodată acei ochi pe care i-am văzut anul trecut, la sărbătoarea dedicată Zilei Victoriei, la Ungheni. Nu am să uit că aici, comparativ cu alte raioane, sînteţi mai mulţi şi sînteţi deosebiţi. În plus, sînteţi şi vecinii mei, eu fiind originară din Făleşti”. Valentina Buliga le-a mulţumit celor prezenţi pentru sacrificiul adus în numele păcii şi liniştii. „Meritaţi toată stima şi respectul nostru. Vă sîntem datori pînă la moarte. Atîta timp cît voi putea, mă voi ruga să fiţi sănătoşi, să aveţi parte de o viaţă lungă”, a spus dînsa. Cu un mesaj de felicitare a venit în faţa veteranilor şi preşedintele raionului Ungheni, Iurie Toma. „Ştim că aveţi mari probleme, că viaţa nu vă este uşoară, pensi-

ile şi indemnizaţiile sînt mici în raport cu preţurile. Conducerea ţării, autorităţile publice locale – cu toţii sîntem obligaţi să vă facem viaţa mai decentă, pentru că meritaţi”, a subliniat oficialul. Veteranii de la Ungheni au avut parte, de asemenea, de un concert prezentat de Şcoala de muzică şi Studioul „Doremicii”, au avut parte şi de o masă festivă. De asemenea, au primit cîte un set cu produse alimentare, iar cei ce nu au putut să participe la eveniment l-au primit la domiciliu. Frumoasele clipe oferite veteranilor ungheneni au fost posibile, graţie unui proiect de caritate, realizat de Funadţia Est-Europeană în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, la iniţiativa şi cu suportul financiar al companiei „Philip Morris International”. Un eveniment similar a mai avut loc şi la Cahul. Suma oferită de către compania „Philip Morris

International” pentru implementarea acestui proiect a depăşit 200 000 lei. "Sîntem mîndri că în orice ţară, unde ne desfăşurăm business-ul, compania „Philip Morris International” acordă o atenţie deosebită activităţii de binefacere. În fiecare an, dezvoltăm programele noastre sociale şi le adresăm, în primul rînd, celor care au nevoie de ajutor. Ne exprimăm un sincer respect faţă de toţi veteranii celui de-al doilea război mondial, ai catastrofei de la Cernobîl. Acţiunile noastre de caritate reprezintă doar o mică parte de recunoştinţă pentru

faptele lor eroice săvîrşite pentru noi toţi", a comunicat Yevgen Kobets, şeful Reprezentanţei "Philip Morris Management Services BV" în R. Moldova. Carolina Blajin, coordonator programe/comunicare la Fundaţia Est-Europeană, prezentă la evenimentul din Ungheni, şi-a exprimat dorinţa ca generaţia tînără să aibă un profund respect faţă de cei mai în vîrstă. „Doar aşa o ţară va prospera, doar aşa o ţară se va dezvolta, cînd tinerii se vor uita în viitor, dar niciodată nu vor uita trecutul”, a subliniat dînsa. Lucia Bacalu

Potrivit datelor Serviciului Vamal, în ianuarie-iulie 2011, R. Moldova a exportat 25 mii tone de cartofi, în valoare totală de 5,2 mln dolari SUA. Astfel, ţara noastră a înregistrat rezultatul record al ultimilor 10 ani şi chiar mai mult, scrie bursa agricolă AgraVista. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost exportate 125 tone de cartofi în valoare totală de 46 mii dolari SUA. Cea mai importantă ţară de export de cartofi pentru Moldova este Rusia.

A venit timpul să avem deja un ziar regional Am citit cu tristeţe “Ultimul editorial” din “Gazeta de Vest”. Aţi fost ani buni alături de nisporeneni şi aţi încercat să fiţi corecţi şi imparţiali în măsura în care acest lucru este posibil în această ţară. Unii v-au fost recunoscători, alţii - supăraţi foc, atitudini fireşti faţă de jurnalişti. Optimismul dumneavoastră vizavi de fuzionarea cu “Expreseul“ sper să fie împărtăşit şi de către cititori. Svetlana Mitrofan, smitrofan@gmail.com Victor Rusu, primul director al ziarului „Gazeta de Vest” Nisporeni, în prezent, reprezentantul Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat: Trebuie să spun că „Gazeta de Vest” a fost una dintre primele publicaţii locale independente din republică, aflîndu-se printre fondatorii Asociaţiei Presei Independente din Moldova, cu 14 ani în urmă. Acum, cred că a venit timpul să avem deja un ziar regional. Nispo-

renenii, în cazul de faţă, vor avea numai de cîştigat. Bineînţeles, cu o singură condiţie: dacă şi informaţia din Nisporeni îşi va găsi loc în noua publicaţie. Să nu uităm că Ungheniul e la hotarele cu Uniunea Europeană, avem foarte multe de învăţat de la ungheneni, şi despre atragerea investiţiilor, şi despre activitatea sectorul neguvernamental – în aceste domenii ei sînt cu mult înaintea noastră. La Ungheni

funcţionează de ani buni Zona Economică Liberă. E o experienţă mare, de care ar trebui să luăm cunoştinţă. Sau cu evacuarea gunoiului menajer. Ungheniul are realizat în acest sens un proiect cu o companie austriacă. A fost o idee ca această companie să vină şi la Nisporeni. Pînă la urmă, aşa şi a rămas, numai la nivel de idee. Sper că şi unghenenii să aibă ce învăţa de la noi. Personal, văd partea plină a paharului. I-aş îndemna pe nisporeneni să judece la rece atunci cînd aud fel de fel de apeluri la un patriotism local fals. Un ziar trebuie să se conducă de alte principii decît cele gen: „e al nostru sau nu e al nostru”. Ceea ce ar trebui să caracterizeze o publicaţie periodică este profesiona-

lismul, opreativitatea, obiectivitatea, echidistanţa, calitatea ştirilor. Sper că, într-o bună zi, să avem „Expresul de Vest”, pentru că ne aflăm în regiunea de vest a Republcii Moldova, iar fuzionarea celor două ziare de la Nisporeni şi Ungheni să fie o experienţă demnă de preluat şi de alţii.

Preşedinţii organizațiilor Cooperatiste din Republica Moldova şi-au dat întîlnire, pe 29 septembrie, la Ungheni, pentru a lua cunoştinţă de activitatea UCOOP, condusă de Haralambie Chirilov. ”Este al treilea seminar de nivel republican, desfăşurat la Ungheni. Aceasta vorbeşte despre faptul că avem rezultate şi avem ce le arăta oaspeţilor”, a remarcat Haralambie Chirilov. ce am acasă: aici e cu mult mai bine, mai multă lume, mai multă producţie, spaţiul e cu mult mai mare”, s-a dat cu părerea Gheorghe Graur. Aprecieri înalte au fost făcute şi de Vasile Carauş: ”Piaţa comercială din Ungheni este una dintre cele mai performante din Republica Moldova. Am rămas impresionaţi cu toţii şi de ceea ce am văzut la Sculeni şi Petreşti. Sînt

schimbări extraordinare care s-au produs într-un timp relativ scurt”. Oaspeţii s-au arătat interesaţi de experienţa cooperaţiei de consum din Ungheni. Mulţi dintre ei au menţionat

Imediat după întrunirea preşedinţilor organizaţiilor cooperatiste din Moldova, i-am solicitat un interviu preşedintelui Cooperativei de Consum Nisporeni, Simion Stici. După mai multe rugăminţi, a acceptat să răspundă la întrebările noastre. voltă cooperativa în continuare. Cu adevărat, cel mai de preţ lucru, după cum a şi menţionat preşedintele MoldCOOP, Vasile Carauş, sînt cadrele cooperatiste. La momentul actual, practic nu se pregătesc specialişti în domeniu prin instituţiile de învăţămînt. Astfel, sîntem nevoiţi să angajăm oameni fără pregătirea necesară. În consecinţă, şi rezultatele nu-s prea satisfăcătoare. De aceea cel mai bun lucru este păstrarea cadrelor, a potenţialului uman, mai ales în cooperaţia de consum. Este adevărat, avem contabili, economişti, merceologi buni. Cînd vine vorba însă de lucrătorii de la tejghea, de bucătari, de alte categorii, se simte o insuficienţă de cadre. În plus, şi salariile din cooperaţia de consum nu sînt chiar atrăgătoare. Care este baza tehnico-materială a NisCOOP-ului? Avem 42 de magazine, două

Știri din Primăria Ungheni

Pe 30 septembrie, în ajunul Zilei internţaionale a oamenilor în etate, beneficiarii Centrului de reabilitare şi integrare socială a bătrînilor au fost vizitaţi de către viceprimarii Ludmila Guzun şi Dumitru Radu. Au venit să le mai descreţească frunţile şi copilaşii de la grădiniţa „Licurici”, însoţiţi de Lilia Moraru, Aliona Popovici şi Victor Moraru. Menţionăm că Primăria Ungheni, cît şi unii agenţi economici din teritoriu, donatori şi finanţatori străini susţin financiar şi material activitatea Centrului, în care îşi găsesc alinarea zeci de bătrîni solitari, ajunşi la nevoie din oraşul Ungheni. Cu prilejul Zilei profesionale a lucrătorului poştal şi Zilei Mondiale a Poştei, consemnate tradiţional la 9 octombrie, adresez sincere felicitări și urări de sănătate tuturor lucrătorilor din această ramură. Sărbătorind Ziua lucrătorului poștal, cu toții recunoaştem importanţa serviciilor poştale şi a activităţii celor care lucrează în acest domeniu. În această zi, ne reamintim cât de importantă este munca lucrătorilor poştali pentru viaţa noastră cotidiană. Poşta reprezintă un factor important în societatea informaţiei şi un instrument de comunicare esenţial. Poșta rămîne astfel unul dintre garanții drepturilor fundamentale ale omului, acelea de a fi informat si de a putea comunica liber. Cu această ocazie urez tuturor lucrătorilor din ramura poştală, veteranilor cît și familiilor lor multă sănătate, noi succese şi realizări profesionale, bunăstare şi prosperare. Cu mult respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

În atenţia locuitorilor oraşului Ungheni

că vor prelua din bunele practici de activitate de aici. De notat că anul 2012 a fost declarat de către ONU Anul Internaţional al Cooperativelor. Ina Landa

Simion Stici, preşedintele NisCOOP: ”La Nisporeni gardurile sînt mai înalte decît la Ungheni”

Ce aţi văzut la Ungheni care să vă impresioneze, domnule Stici? Am rămas surprins plăcut de activitatea colegilor ungheneni. Este destul de impunătoare, au magazine performante. Cu părere de rău, noi, la Nisporeni, nu ne putem lăuda cu aşa ceva. Pe vremuri, unităţile cooperatiste de la noi au falimentat. Am fost nevoiţi să adunăm toate rămăşiţele, să ne concentrăm ca să putem stabiliza situaţia. De aceea de la ungheneni sînt multe de preluat şi chiar îmi pare bine că am fost în vizită aici. Ceea ce am văzut la Ungheni mă voi strădui să implementez şi în raionul Nisporeni. Ce anume? În primul rînd, atitudinea faţă de colectiv. La Ungheni am văzut că oamenii care au lucrat mai mulţi ani în cooperativele de consum sînt menţinuţi în funcţie, au locuri de muncă, au salariu, dez-

De ziua persoanelor în etate

UCOOP Ungheni are cu ce se mîndri

Întrunirea a fost organizată la iniţiativa preşedintelui MoldCOOP, Vasile Carauş. Punctele de destinaţie pentru oaspeţi au fost unităţile comerciale din Petreşti şi Sculeni, precum şi piaţa comercială din Ungheni. ”Am rămas cu impresii foarte bune de la ceea ce am văzut la Ungheni. Fiind director al pieţei din Cantemir, pot face uşor o comparaţie între ceea ce am văzut aici şi ceea

Expresul de Ungheni Vineri, 7 octombrie

unităţi de alimentaţie publică, avem piaţă, avem brutării cu secţii de patiserie, cofetărie. Ceea ce ţine de sfera producerii, aceasta este concentrată în centrul raional. Magazine avem în majoritatea satelor. În doar şapte sate lipsesc magazinele cooperaţiei de consum. Acestea, pe vremuri, au fost sechestrate de Inspectoratul Fiscal, fiind vîndute ulterior în contul datoriilor care s-au

acumulat în cadrul AseCOOPurilor. Din 2000 încoace, pe teritoriul raionului Nisporeni activează doar o singură cooperativă – NisCOOP – în baza fostei Uniuni Raionale a Cooperativelor de Consum din Nisporeni. Ce asemănări şi diferenţe vedeţi între raioanele Nisporeni şi Ungheni în afara genului dumneavoastră de activitate? Păi, sîntem în zona codrilor. Satele sînt asemănătoare, la fel şi oamenii - ospitalieri şi gospodari. La Nisporeni însă gardurile-s un pic mai înalte decît la Ungheni. Cred că aşa e moda. În rest, oamenii nu diferă unul de altul, cu atît mai mult că şi comunicăm des. Cu toate acestea, nu mi-aş dori revenirea la judeţe. Distanţa dintre Nisporeni şi Ungheni e cam identică cu cea dintre Nisporeni şi Chişinău. De aceea trebuie să tindem spre un centru economic mai dezvoltat. Alta ar fi situaţia, dacă Uniunea Europeană şi-ar deschide porţile pentru moldoveni. Atunci, desigur, Ungheniul ar căpăta prioritate pentru noi, nisporenenii. Ina Landa

Primăria Ungheni aduce la cunoştinţă că microbuzul de pe ruta nr. 3, gestionată de S.R.L. ,,Rincor Prim”, efectuează zilnic, începînd cu data de 27 septembrie, trei curse pînă la întovărăşirea pomicolă ,,Pişcevik”. Timpul de plecare de la întovărăşirea pomicolă ,,Pişcevik” este stabilit pentru orele: 07.00; 14.00 şi 18.00. Pentru informaţii suplimentare adresaţi-vă la Primăria oraşului Ungheni: str. Naţională 7, biroul 403, tel. 26557.

DISPOZIŢIE nr. 156-02/106 din 03.10. 2011 Cu privire la convocarea Consiliului Orăşenesc În temeiul art. 16 alin. (3) al Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, DISPUN: Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară, pe data de 14.10.2011, la orele 15:00, în sala de şedinţe a Primăriei oraşului Ungheni, cu următoarea ordine de zi: 1. Cu privire la nivelul de pregătire al ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni” pentru activitate în perioada rece a anului 2011-2012. Raportor: Ghenadie Ciobanu, administratorul ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni” 2. Cu privire la activitatea Şcolii de pictură din oraşul Ungheni. Raportor: Ludmila Guzun, viceprimar Coraportor: Raisa Cojocaru, directorul Şcolii de pictură 3. Cu privire la contorizarea beneficiarilor de apă potabilă de către ÎM ,,Apă-Canal”. Raportor: Dumitru Radu, viceprimar Coraportor: Victor Ceban, directorul ÎM ,,Apă-Canal” 4. Cu privire la justificarea tarifelor aplicate de către prestatorii de servicii de transport auto pe rutele oraşului Ungheni. Raportor: Cristofor Codreanu, viceprimar Coraportori: conducătorii întreprinderilor ce prestează servicii de transport auto pe rutele oraşului Ungheni 5. Cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului material unic absolvenţilor din familiile socialment-vulnerabile. Raportor: Ludmila Guzun, viceprimar 6. Chestiuni funciare şi de urbanism. Raportor: Cristofor Codreanu, viceprimar 7. Diverse. Primar, Alexandru Ambros

Expresul de Ungheni Vineri, 7 octombrie

Oieritul, o afacere în declin Gheorghe Popa din Năpădeni se ocupă, de ani buni, de creşterea oilor. La moment, deţine 140 de oi la ferma proprie din marginea satului. ”Este afacerea familiei, pe care mă strădui să o menţin. Dar este foarte greu”, spune fermierul.

Potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, au fost deja recoltate 1160 mii tone de cereale, inclusiv 833 mii tone de grîu, ceea ce depăşeşte cu mult rezultatele anului 2010, atît cantitativ, cît şi calitativ. Ministrul a mai comunicat că recoltarea sfeclei de zahăr este în întîrziere cu două săptămîni, iar pierderile estimative la această cultură ar putea atinge nivelul de 20 la sută, din cauza secetei. (Din Comunicatul de presă al Guvernului)

Au venit pentru prima oară în Moldova. Ungheniul a fost o relaxare după Chişinău Timp de aproape o lună, două domnişoare, Siglinde Svilengatyin şi Simona Nadasiova, ambele studente la ştiinţe politice, una în Germania şi alta în Slovacia, s-au aflat la Ungheni. Vizita lor nu a fost una turistică. Nici de distracţii nu le-a prea ars. Vorba e că Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), care susţine, la ora actuală, implementarea proiectului „Modernizarea sectorului agrar în Republica Moldova”, şi-a dorit să afle de ce fermierii moldoveni nu cooperează între ei. „Noi am făcut în acest sens un sondaj în raioanele Ungheni şi Călăraşi, pentru a afla cauzele”, ne-a spus Siglinde Svilengatyin.

Cu cît numărul de capete este mai mare, cu atît mai problematică este întreţinerea ovinelor. ”Seceta din acest an ne afectează mult, noroc c-am reuşit să strîng ceva nutreţ pentru iarnă. Nu ştiu ce-o fi mai departe, căci ploile ne tot ocolesc”, adaugă îngrijorat Gheorghe Popa. Dînsul, împreună cu alţi crescători de oi din regiune, a luat parte, săptămîna trecută, la un seminar teoretico-practic cu tema: „Nutriţia, creşterea şi întreţinerea tineretului ovin de rasa karakul”, organizat de Centrul de Consultanţă şi Şcolarizare în Agricultură din Ungheni. „Creşterea oilor în ţara noastră are o tradiţie seculară. Dar, de la un timp încoace, se face tot mai uitată de ţărani. Puţini sînt cei ce consideră că oieritul poate deveni o afacere rentabilă la ora actuală. Cu toate acestea, îndeletnicirea ar putea aduce profit, dacă s-ar respecta nişte criterii de bază ale zootehniei”, susţine profesorul universitar, doctor habilitat în biologie, Nicolae Bucătaru, sosit la Năpădeni pentru a ţine un curs de instruire fermierilor din teritoriu în domeniul oieritului. ”Rasa karakul este unicală, dar e nevoie de multă muncă, pentru a o menţine în stare pură. Pentru a obţine succes, trebuie să te dedici în totalitate acestei îndeletniciri”, a subliniat dînsul. Crescătorii de oi din zona Culei au în stînele lor, în majoritate, oi de rasa karakul şi ţigaie. Accentul se pune pe obţinerea brînzei şi mieilor. “Pielicelele, acum, nu prea sînt solicitate, iar cu lîna în genere nu ştim ce să facem. O aruncăm, nimeni nu dă nici un bănuţ pe ea”, şi-a împărtăşit necazul cu cei prezenţi la seminar Gheorghe Popa, fermierul din Năpădeni. Partea practică a avut loc la ferma lui Ilie Popa, crescător de oi de rasa karakul din Năpădeni, unde participanţii la seminar au luat cunoştinţă de amenajarea fermei, a ocoalelor pentru întreţinere, de sistemul de hrănire adăugătoare a berbecilor înainte de montă. „Consider că am făcut un lucru bun, care va avea un efect pozitiv asupra dezvoltării oieritului în regiune”, a concluzionat Petru Vizitiu, şeful Centrului de Consultanţă şi Şcolarizare în Agricultură Ungheni. Ina Landa

mona Nadasiova. De ce nu vor să se unească? Christoph Weber, şeful proiectului „Modernizarea sectorului agrar în Republica Moldova”, implementat la Ungheni şi Călăraşi de mai bine de trei ani, le-a avertizat pe domnişoare că fermierii le vor spune că nu vor să se unească, pentru că au trecut deja, în trecutul nu prea îndepărtat, printr-o experienţă a muncii în comun. Şi acea experienţă s-a numit colhoz. Acum, ei cred că, unindu-se, ar putea să revină acele vremuri pe care nu şi le mai doresc, ei nu mai vor să-şi piardă dreptul asupra terenurilor pe care le deţin. Domnişoarele au descoperit şi o altă cauză: fermierii, pur şi simplu, nu au încrede unul în altul. „Lipsa de încredere e principala cauză”, subliniază Simona Nadasiova. În plus, menţionează ea, ca să începi a coopera, trebuie să ai şi un pic de bani pe care să-i investeşti. Nici asta nu prea există.

La ce concluzie s-a ajuns?

Deschişi şi ospitalieri

Există fermieri foarte mulţumiţi, care au şi afaceri de succes. Dar sînt şi nemulţimiţi. Unii au investit foarte mult, sperau că vor avea rezultate foarte bune, dar acum au probleme cu creditele pe care le-au luat de la bănci. Alţii sînt foarte nemulţumiţi că nu primesc subvenţii suficiente de la Guvern, sau că nu au unde-şi vinde produsele. „Cum să nu ai unde-ţi vinde produsele? Aceasta ne-a cam emoţionat”, a recunoscut Siglinde Svilengatyin. Ca să afle ce se întîmplă cu pieţele noastre, cele două domnişoare au ajuns şi la Ministerul Agriculturii, unde au avut discuţii cu Ion Sula, şeful departamentului siguranţa alimentaţiei şi implementarea politicilor de piaţă. „Dumnealui ne-a zis că cea mai mare problemă ar fi faptul că piaţa moldovenească nu este bine structurată şi că ministerul chiar doreşte să se ocupe de aceasta. Iar o problemă pe care am aflat-o, discutîtnd cu Ion Sula, este că există mari companii private care deţin monopolul”, a menţionat Siglinde Svilengatyin, remarcînd, totodată: „Am realizat că oficialii nu prea au ce face în vederea reglementării pieţei agricole”.

Înainte de a spune cum li s-au părut moldovenii, fetele au povestit un caz curios, care însă le-a disperat. În satul Gherman, unde se deplasase pentru cîteva interviuri, nu le-a deschis uşa nimeni. Dar a fost un caz singular. „Majoritatea oamenilor au fost foarte deschişi, chiar ne-au invitat în casă, ne-au pus la masă. Mulţi ne-au invitat în cîmp, ne-au arătat ce fac”, povesteşte Siglinde Svilengatyin. „Ne-am simţit foarte bine, am fost primite extraordinar, am întîlnit oameni de milioane, sîntem surprinse şi bucuroase totodată pentru aceasta”, a adăugat şi Simona Nadasiova.

Fermierii moldoveni nu sînt uniţi Nu există nici unitate între fermierii moldoveni. „Ei nu au simţul de a copopera, nu au cunoştinţele necesare şi nimeni, deocamdată, nu-i încurajează să se unească”, a subliniat Si-

Nedumeririle celor două domnişoare Ambele au fost pentru prima oară în Moldova. Ambele au declarat că-şi doresc să revină. De ce? „Sîntem interesate de situaţia politică de aici, dorim să elaborăm un mic proiect, pentru a avea acces la politicieni, pentru a putea discuta cu ei”, ne-au spus. După vizita în Republica Moldova, au rămas şi cu cîteva nedumeriri. Siglinde Svilengatyin: Ştiam că aici mai persistă problema lingvistică, dar nu chiar aşa. Vă povestesc un caz. La deschiderea frigiderului de la Corneşti, un bărbat m-a întrebat ceva în limba rusă. I-am răspuns, în română, că nu înţeleg. Mi-a zis din nou ceva în rusă. I-am repetat că nu înţeleg rusa. Atunci s-a întors cu spatele şi a plecat. A fost un caz fericit, pentru că alţii

ne-au şi înjurat că nu am vorbit în limba rusă. Ni s-a închis chiar şi uşa la taxi. Asta a fost la Chişinău. La Ungheni nu ni s-a întîmplat aşa ceva. Simona Nadasiova: Ungheniul a fost o relaxare după Chişinău (cele două domnişoare s-au aflat aproape trei luni în Republica Moldova, dintre care două la Chişinău şi una la Ungheni). Cea mai stresantă a fost „marşrutka”. Ni se pare puţin ilogic să se înghesuie atîta lume într-un microbuz. Nu e mai bine să cumperi un autobuz, ca toţi să se simtă confortabil? Dacă m-ar întreba cineva ce trebuie de schimbat în oraşele moldoveneşti, aş zice: introduceţi autobuze, ca toată lumea să se simtă bine. Interesant însă este că poţi să urci unde vrei şi să cobori unde vrei.

În loc de final Simona Nadasiova: E păcat că în Uniunea Europeană nu se prea cunoaşte de Moldova. Deci, ţara ar trebui să se promoveze mai mult, pentru că are cu ce. Vinurile sînt într-adevăr foarte bune. M-a suprins gustul roşiilor, diversitatea de fructe şi legume. Siglinde Svilengatyin: Ar trebui cumva să ajutăm cetăţenii Moldovei ca să-şi recapete acel curaj ucis în perioada comunistă. Există multe oportunităţi şi ar trebui să profite de acestea pentru a realiza ceva frumos, în beneficiul tuturor. Lucia Bacalu În fotografie: Siglinde Svilengatyin (în stinga) şi Simona Nadasiova.

O sărbătoare a persoanelor cu experienţă din Partidul Democrat Pe 2 octombrie, cu ocazia Zilei oamenilor în etate, organizaţia teritorială Ungheni a Partidului Democrat şi-a omagiat colegii, pe cei care-i numeşte cu drag „persoane cu experienţă”. Valentina Balan, preşedinta organizaţiei oamenilor cu experienţă

din cadrul organizaţiei teritoriale Ungheni a PD, a pregătit, în acest sens, un program special, cu muzică retro, cu luări de cuvînt, cu premieri. De eveniment s-au bucurat 67 de persoane în etate venite din majoritatea localităţilor raionului.

Acestea au fost salutate de Gheorghe Cibotarenco, reprezentant al PDM la nivel central, de preşedintele organizaţiei teritoriale Ungheni a PD, Petru Langa, de preşedinta organizaţiei de femei din cadrul PD Ungheni, Iulia Pancu. Inivtaţii – cele 67 de persoane

în etate din raion – au primit cîte o felicitare semnată de preşedintele PDM, Marian Lupu, şi cîte un plic cu cîte 50 de lei. Pentru toţi a fost organizată şi o masă „la fourchette” în unul dintre restaurantele din Ungheni. P

ȘTIRI DIN SPORT

Repriza întîia a meciului s-a încheiat cu scoprul 1:0 în favoarea echipei din Ungheni, golul fiind marcat de Maxim Bucătaru. În repriza a doua, însă, gazdele au reuşit să egaleze. Scor final – 1:1. Preşedintele clubului „Moldova-03”, Valeriu Ciobanu, s-a declarat mulţumit de prestaţia discipolilor săi. „Mă bucur că lucrurile au început să se stabilizeze. Sperăm să facem o echipă care să reprezinte

cu brio atît oraşul, cît şi raionul Ungheni”, a declarat dînsul pentru „Expresul”. (L.B.)

bu, ajuns la vîrsta de 60 de ani, dintre care 40 de ani şi i-a dedicat promovării sportului la Nisporeni. Chiar dacă cei din Ungheni au fost puţin mai buni şi au condus aproape pe întreaga durată a meciului, scorul final a fost unul echitabil – 4:4, un frumos cadou pentru omagiat. De notat că organizarea evenimentului şi l-a asumat primarul de Nisporeni, Ion Gangan. Valeriu Ciobanu

„Moldova-03” îşi revine După o perioadă de eşecuri interminabile, în sfîrşit, echipa de fotbal „Moldova-03” din Ungheni a obţinut primul punct în Campionatul Republicii Moldova la fotbal, divizia B. Pe 2 octombrie, în deplasare la Făleşti, fotbaliştii ungheneni au reuşit un egal.

A fost omagiat un antrenor nisporenean Veteranii fotbalului unghenean s-au întîlnit recent, într-un meci amical, cu veteranii fotbalului nisporenean, pentru a-l omagia astfel pe redutabilul antrenor Tudor Ro-

În Republica Moldova peste 46.000 de oameni suferă de alcoolism, potrivit datelor oficiale. Numărul real al alcoolicilor ar putea fi, potrivit medicilor, de 5-6 ori mai mare, adică în jur de 230.000 persoane. Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, anual, moldovenii consumă în medie 18 litri de alcool pur pe cap de locuitor. (Publika.md)

Bun e vinul ghiurghiuliu... Încă din antichitate, filosofi, scriitori, oameni politici s-au întrecut în a aduce elogii vinului. Au fost demonstrate şi efectele benefice ale vinului, astfel că acesta a fost trecut chiar, în unele ţări, din categoria alcoolului în cea a alimentelor. Unii îl consideră cel mai bun medicament. E vorba de vinul băut cu paharul, nu cu litrul.

Cum staţi cu băutura în sat, domnule primar? Eu n-aş zice că se bea foarte mult. Cîndva se bea cu mult mai mult, iar oamenii erau mai sănătoşi. Păi, cîndva se bea doar vin bun, veritabil. Şi asta e adevărat. Cît vin face toamna un gospodar din Cornova? Acum, nu prea mult. Cam o tonă – o tonă şi jumătate. Consideraţi că nu e mult? Dacă e să comparăm cu perioada cînd omul avea în beci şi cîte trei tone, nu e chiar mult. Şi ce fac oamenii cu atîta vin? Care îl comercializează, care îl foloseşte la muncile agricole. Aşa e în Moldova: fără un pahar de vin nu faci nimic. Am să vă spun un lucru: omul care are viţă-de-vie, practic investeşte vinul pe care-l produce din nou în viţa-de-vie. Lucrările agricole sînt multe şi pentru orice trebuie să dai şi un pahar de vin. Asta e principalul. Vă voi spune din experienţa proprie: în fiecare an fac pînă la o tonă de vin. Se duce totul: ba la sărbători, ba ca „plată” pentru lucrările agricole. Aveţi mulţi beţivi în sat? N-aş zice. Adică, dacă vin în sat, nu voi întîlni oameni aghesmuiţi? Toată lumea acum e pe deal, munceşte. Seara, sigur, veţi vedea şi persoane aghesmuite. Cum altfel? Ce părere aveţi despre festivalul vinului? Este necesar? La noi multe nu-s necesare.

mult vin. Acum - de la 500 de litri pînă la 1,5-2 tone. E vorba de vin curat, fără zahăr sau chimicale. Se scurge doar răvacul. Şi ce se face cu atîta vin? Totuşi, e mult. Păi, sînt şi sărbători multe. În plus, chirilenenii nu cumpără vin din altă parte. Îl preferă pe al lor. Intraţi în magazinele din Chirileni şi veţi găsi vin de la Moruz, vin de la Barnaciuc şi tot aşa mai departe. Îl putem găsi anul în jur? Corect. Anul în jur. Iar de calitatea lui puteţi să vă convingeţi la festivalul vinului. Apropo, ce părere aveţi despre acest festival al vinului? Facem şi noi măcar ceea ce putem. Cu ce altceva se mîndreşte Republica Moldova, decît cu strugurii şi vinurile sale? De ce trebuie să sărbătorim festivalul berii, iar cel al vinului să-l criticăm? Trebuie să promovăm cultura de a bea. Dacă vom bea doar vin curat, nu vom avea probleme. Amintiţi-vă de strămoşii noştri. Niciodată, pe aceste plaiuri, nu au fost alcoolici. Ca să rezolvăm problema alcoolismului, trebuie să majorăm preţurile la băuturile tari şi să readucem în prim-plan vinul nostru moldovenesc, de calitate. Radio „Europa Liberă” a discutat, chiar recent, la acest subiect cu doi dintre primarii raionului Nisporeni. Am selectat fragmente din aceste discuţii, pe care le propunem în rîndurile ce urmează.

Petru Leucă, primarul de Mileşti: „Acum, se bea cu mult mai mult”

Cum se bea la ţară, domIurie Stoica, nule primar? primarul de Chirileni: Se bea. Te duci la cumătru „Trebuie să promovăm să-ţi dea o greblă, întîi iei trei cultura de a bea” pahare de vin. Pentru un ac – Se bea la Chirileni, domnule primar? Se bea, dar cu măsură. Chirileniul a fost un sat de răzeşi, iar tradiţiile de altă dată se mai păstrează şi acum. Din fericire şi spre bucuria noastră, nu avem, la ora actuală, nici un locuitor al satului în evidenţa narcologului. Nu avem înregistrate nici infracţiuni comise sub influenţa alcoolului. Vinul se bea ca o relaxare, cu nuci şi miere. Cît vin produce un gospodar din partea locului? Cîndva, se producea foarte

un pahar de vin, o furculiţă să iei – tot un pahar de vin. Aşa e la sat. Omul îşi îneacă amarul în pahar? Bea de grijile multe pe care le are? De probleme? La Mileşti s-a împărţit tot pămîntul. Omul seamănă 20 de ari de porumb, altceva nu mai are. Cei care sînt mai activi pleacă din sat. Avem 340 de oameni plecaţi în Europa. Vreo 400-500 sînt la Petersburg, la Moscova. În consecinţă, pămîntul rămîne neîngrijit. La ora actuală, sînt circa 600-700

Despre consumul de alcool: mai bine deloc decît un pic Interviu cu Larisa Silivestu, medic psihonarcolog din Ungheni

Cum se bea prin părţile noastre? De ce se bea? Am contactat cîţiva primari unde podgoriile sînt la loc de cinste.

Stepan Roşca, primarul de Cornova: „Aşa e în Moldova: fără un pahar de vin nu faci nimic”

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

de hectare de pămînt arabil, care nu e lucrat. Mulţumim lui Dumnezeu că anul acesta va începe să lucreze fabrica de vin, care nu a funcţionat vreo cinci ani. Sper să fie un impuls pentru oameni. Vor avea unde să dea strugurii. Cît vin are în beci un gospodar bun de la Mileşti? Cam trei tone. Ce face cu trei tone de vin o familie? Ori îl consumă, ori îl vinde. La Mileşti, din vinul care nu-i folosit se face ţuică. Dar nu putem spune că mileştenii chiar sînt atît de băutori. Totuşi... Ţin minte, prin anii 19741975, cînd era un om beat pe stradă, ceilalţi imediat îl trimiteau acasă. Acum, se bea cu mult mai mult. Cum vă explicaţi? S-a pierdut bunul simţ? Consumă cei ce nu au o ocupaţie, cei ce duc dorul băuturii. Cine a devenit dependent de alcool? Cei mai tineri, cei mai vîrstinici? Trîntorii, leneşii, cei ce nu muncesc, dar vor ajutor social. Taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, spunea aşa: dacă ai luat un pahar – condu-l. După al doilea de-acum pierzi mintea. Dacă nu ai minte în cap, de altundeva nu o poţi s-o pui.

Gheorghe Sorocovici, primarul de Iurceni: „Majoritatea preferă să bea decît să lucreze” Se bea la ţară, domnule primar? Se bea mult, nu numai la Iurceni, dar în toate satele vezi de dimineaţă pînă seara oameni în stare de ebrietate. Majoritatea preferă să bea decît să lucreze. Dacă nu are el, are vecinul. N-are vecinul, are al treilea şi tot aşa. Dumneavoastră, ca primar, aţi putea să vă asumaţi o parte din vină pentru faptul că în sat

sînt foarte multe unităţi comerciale unde se vînd băuturi alcoolice? Am închis un bar, că era dezordine. Acum trebuie să oprim funcţionarea unui alt bar. Aţi limitat şi comecializarea produselor alcoolice în baruri? Vrem să facem ca în ţările vecine. La 23.30, s-au închis toate reţelele comerciale, inclusiv barurile. Cît vin face un sătean? Cel puţin 500 de litri. Dar şi cinci-şase-şapte tone. Ce face un gospodar cu cinci tone de vin? O parte îl comercializează tot sătenilor, în rest - îl ţine pentru sărbători. Lipseşte cultura consumului de vin? Lipseşte. E foarte bine cînd omul ştie măsura. Se spune că, lucrînd fizic, după patru ore, dacă a luat 150-200 de grame de vin, omul îşi restabileşte sută la sută energia şi capacitatea de muncă. Dar nu înseamnă că după cele 200 de grame, trebuie să fie şi 400-600-800 de grame. Cine sînt mai împătimiţi de băutură? Tinerii sau vîrstnicii? Tinerii deja îi întrec pe părinţii lor la băut. Părinţii, plecaţi la munci peste hotare, trimit copiilor bani, iar copiii, neştiind cum să-i gestioneze raţional, îi duc la bar. Da. Copiii, părinţii cărora sînt la munci peste hotare, primesc sume mari – 50-100 de euro. E foarte mult pentru un copil. Cheltuie banii la bar. Vine acasă neodihnit, după miezul nopţii. Nu-i mai arde de şcoală, de aceea şi degradează. Asta e drama noastră. Şi nu numai la Iurceni, dar şi în Bolţun, Cristeşti, Bursuc, Nisporeni... Lucia Bacalu Fotografie: jad2.go.ro

Ce părere aveţi despre Festivalul vinului, care va avea loc la finele acestei săptămîni? Festivalul vinului îmi place şi mie, este o sărbătoare naţională, frumoasă, dar asta nu înseamnă că trebuie să consumăm vin cu căldările. Nu sînt împotrivă, dar nici adeptul unui asemenea festival nu sînt. Se spune că un pic de vin roşu se recomandă pentru sănătate. Este adevărat? Se spune, dar nu ştiu de unde a apărut această vorbă. Poate a spus-o cineva, căruia îi place să consume alcool. Eu, ca doctor, nu sînt adeptul unei asemenea abordări. Dacă aş spune că se recomandă cîţiva mililitri de vin, atunci aceşti mililitri s-ar transforma în mii de mililitri, adică litri. Unii susţin că pastilele administrate cu alcool au un efect mai rapid. Nu este corect, pastilele se administrează numai cu apă, nu cu ceai şi nu cu lapte. Sînt careva medicamente care se administrează cu alcool, dar sub stricta supraveghere a medicului. Este absolut contraindicat ca, atunci cînd iai pastile despre care nu ştii nimic, nu le cunoşti efectul, să consumi alcool. Nu se recomandă, căci omul, în acest caz, poate avea un şoc sau chiar poate deceda. Se ştie că moldovenii sînt amatori ai băutului. Se ştie că alcoolismul deja a devenit o problemă. Alcoolismul e o boală, o boală fizică, mentală şi spirituală, care nu ţine cont de vîrstă, sex, cultură, educaţie religioasă, provenienţă socială sau mediu de viaţă. La ora actuală, în raionul Ungheni, în evidenţa medicului psihonarcolog, sînt luate 854 persoane, dintre care 452 – din mediul rural, iar 402 – de la oraş. Alcoolismul se tratează? Nu se tratează, sînt doar remisii. Un om care a băut cîndva foarte mult şi de zeci de ani nu mai bea deloc, trebuie să se bucure. Înseamnă că remisia e foarte lungă. Dar e suficient un simplu imbold, un stres psihoemoţional şi omul cedează. Alcoolismul este o patologie de lungă durată. Dacă omul a avut sănătate atunci cînd a început să bea, cu timpul şi-o distruge. Dacă însă are şi alte patololgii, cum ar fi maladiile cardiace sau hepatice, în cîteva luni poate să decedeze din cauza alcoolului consumat. Şi totuşi, există persoane care au reuşit să treacă peste patima băuturii. Care este secretul? Voinţa pacientului. Dacă omul vine individual şi spune: „Doctore, eu nu mă pot opri din băutură, vă rog ajutaţi-mă”, atunci există şanse să-l aducem în remisie. Dar avem cazuri, cînd unele persoane ajung în spital în comă alcoolică şi, după ce sînt salvate, la întrebarea: „Consumi alcool?”, acestea răspund: „Doar la sărbători”. Atunci nu mai avem ce face. Se adresează mulţi în mod individual specilaistului? Există persoane care au frică de moarte. Alţii îşi dau seama că îşi fac de ruşine familia, copiii. Aceştia conştientizează că patima alcoolului a pus stăpînire pe ei şi cer ajutor. Dar sînt foarte puţini, unul sau doi la cîteva luni. În majoritate sînt persoanele cu vîrsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani. Cine-s mai mari iubitori de alcool: barbaţii sau femeile? Alcoolismul la femei este mai groaznic decît la bărbaţi. Femeile, dacă se apucă de băut, nu se mai lasă. E aproape imposibil să le instalăm remisia. La bărbaţi este mai simplu, şansele sînt mai mari. Şi apoi, cînd bea un bărbat, familia, totuşi, se menţine. Dacă bea femeia, totul se distruge. Ce sfaturi le-aţi putea da consumatorilor de alcool? Să ştie limita şi să nu-şi facă rău. În caz contrar, ajungem să nu putem merge, să fim absolut dezorientaţi, renegaţi de societate şi degradăm. Alcoolul nu face bine. Ca medic specialist, am văzut multe cazuri şi am ajuns la concluzia: mai bine deloc decît un pic. Natalia Chiosa

UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ

6 PROGRAME TV Luni, 10 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Ceremonial de familie 10.30 Reporterul de gardă 11.00 Bună seara! 12.00 Vedete la bis 13.15 Săptămîna sportivă 13.45 Cultura azi 14.30 “Nu am timp să-mbătrînesc”. Benefice Olga Ciolacu 16.00 Abraziv 16.30 Magazinele UEFA 17.10 “Insula misterioasă” 18.00 Portrete în timp 18.30 un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.20 “Dora” 22.15 Templul muzicii 23.15 “Un preot printre noi”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Întîlnire fatală” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Pariu cu viaţa” 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 21.00 În Profunzime 23.00 „Fringe”. Marţi, 11 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.15 Ştiri 6.15 Cultura azi 7.10, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10 “Dora” 10.05 Magazinele UEFA 10.30 Casa mea 11.10, 19.55 Moldova în direct 12.00 Studio Art plus 12.30 La datorie 12.50 Respiro 13.10, 17.10 “Insula misterioasă” 14.00, 18.30 Documentar 14.25, 23.15 “Un preot printre noi” 16.00

O femeie are nevoie de două luni să-şi cunoască bărbatul, iar un bărbat are nevoie de două vieţi ca să-şi cunoască femeia. Lewis Trondheim

Ring star 18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.55 Fotbal. Preliminariile Campionatului European. Moldova – San Marino. În pauză: Ştiri 22.45 “Dor de Eminescu”. Romanţe. Maria Bieşu. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00 România, te iubesc! 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Departe de ea” 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 Vocea României 23.00 AutoExpert 23.30 „Fringe”. Miercuri, 12 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45, 12.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Fii tînăr 10.00 Istorie şi Victorie 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 13.10, 17.10 “Insula misterioasă” 14.00 Cuvintele Credinţei 14.45, 23.15 “Un preot printre noi” 16.20 Viitorul începe în familie 18.00 Russkii mir 18.30 Documentar 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.20 “Dora” 22.10 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 22.30 Portrete în timp. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Departe de ea” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 AutoExpert 14.15 „Cum ţi-e scris” 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25

Profit 20.30 “Asasinul din Bangkok” 23.00 „Fringe”. Joi, 13 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.20 “Dora” 10.00, 14.00 Portrete în timp 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 17.10 “Insula misterioasă” 14.30 “Un preot printre noi” 16.05 Videoteca copiilor 16.15 Erudit cafe 18.00 Vector european 18.30, 22.35 Documentar 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 22.10 Reporterul de gardă 23.15 “Taximetrista”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Cum ţi-e scris” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Sa regăsit compania a şaptea” 17.45 Happy Hour 19.50, 23.55 Profit 20.30 „Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa” 23.00 „Fringe”. Vineri, 14 octombrie Vineri, 14 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne

rugăm 9.35, 21.20 “Dora” 10.20, 18.00, 22.10 Respiro 10.30 Vector european 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 13.10, 17.10 “Insula misterioasă” 14.00 “La poale de codru...” Festivalul naţional al formaţiilor folclorice 14.50, 23.15 “Taximetrista” 16.30 Din fondul TV Moldova 1 18.25 Dor 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.15 Fii tînăr!

23.15 Campionatul Mondial de dans sportiv

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Sa regăsit compania a şaptea?” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Salvaţi bufniţile” 17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30 „Omul păiangen 2” 23.15 „Prins la înghesuială”.

Duminică, 16 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10, 18.30 Documentar 7.00, 13.45 Respiro 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Pianul – reflecţie a culturii europene 9.00 Legendele muzicii 9.10 “Ruy, micul cavaler” 10.30 Ring Star 11.00 Istorie şi Victorie 11.30 La datorie

Sîmbătă, 15 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10 “Băiatul şi marea” 7.50 Cinemateca universală 8.05 Vedete la bis 9.05 Meteo 9.10, 11.00, 16.00, 21.20 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Ghidul sănătăţii tale 11.30 Dor 12.00 “Insula misterioasă” 12.50 I. S. Bach. Trei concerte pentru două piane şi orchestră 13.40 “Taximetrista” 15.10 “Ruy, micul cavaler” 16.30 La Mulţi Ani! 17.10 Erudit cafe 17.55 Fotbal. Campionatul RM. FC Zimbru – Iskra Stali. Transmisiune în direct 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O seară în familie 22.15 Noaptea muzeelor

Valoarea estimativă a acţiunii (lei)

Termene Responsabili

Ziua uşilor deschise în cadrul autorităţilor publice locale de nivelul I şi II

150,00

10.10

Consiliul raional, Aparatul preşedintelui, serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor

Sondaj de opinie privind satisfacţia cetăţenilor în ceea ce priveşte activitatea APL şi propuneri de îmbunătăţire a serviciilor publice

500,00

250,00

10-16.10

Centrul de Resurse şi Atragere a Investiţiilor (CRAI), Aparatul preşedintelui raionului (specialist în relaţiile cu publicul şi mass-media), mass-media

Crearea şi lansarea Consiliului Consultativ pentru Dezvoltarea Locală

14.10

CRAI

PP „Expresul”, PP „Unghiul”, Aparatul preşedintelui – specialist în relaţiile cu 03-16.10 publicul şi mass-media, serviciile publice descentralizate, primăriile oraşelor, comunelor, satelor, ONG-uri Direcţia generala învaţamînt, tineret şi octombrie sport, Centrul Regional de Resurse pentru Tineri „Făclia”, PP „Expresul”

Campania de informare „Acces egal la serviciile publice” (rubrică specială în mass-media)

400,00

200,00

Publicarea paginii ROST ca supliment la PP „Expresul”

1700,00

Elaborarea şi difuzarea unui film video „Cetăţeni activi – comunităţi durabile”/ ”Servicii publice pentru cetăţeni”

1500,00

octombrie

Aparatul preşedintelui, Euronova TV, Inter TV, VerTamar TV

Masa rotunda „Participarea civică – siguranţa democraţiei locale”

500,00

12.10

Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport

Şedinţele Consiliilor locale şi raional cu participarea tinerilor

10000,00

Întrunire cu primarii localităţilor şi primarii juniori ale CLCT

Activitatea „Primar şi preşedinte de raion pentru o zi” (tinerii se vor imagina în rolul primarului şi a preşedintelui raionului pentru o zi)

Program de granturi mici pentru tineri

60000,00

20000,00

40000,00

Concurs de granturi pentru iniţiativele tinerilor

10000,00

octombrie Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport

Concurs de eseuri „Să ne cunoaştem drepturile”

500,00

350,00

150,00

octombrie Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport

octombrie

Secţia cultură, Direcţia învăţămînt, tineret şi sport

octombrie

Primăriile oraşelor, comunelor, satelor, ONG-uri

13 14 15

Expoziţie de carte ”Drepturile omului in Republica Moldova” Editarea şi diseminarea pliantelor promoţionale privind prestarea serviciilor publice şi implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii Decada democraţiei europene în instituţiile de învăţămînt

Ïîòîìñòâåííàÿ ßñíîâèäÿùàÿ Ãàäàëêà

Àííà Ìàðèÿ

ñíèìàåò ïîð÷ó, ðîäîâîå ïðîêëÿòèå, ñãëàç, õðîíè÷åñêîå íåâåçåíèå, äåïðåññèâíîå ñîñòîÿíèå, ñîåäèíÿåò ðàçáèòûå ñåìüÿ â êîðîòêèå ñðîêè, ñíèìàåò âåíåö áåçáðà÷èÿ, ðåøàåò ìóæñêèå ïðîáëåìû, îòêðûâàåò äîðîãè, ãîâîðèò èìåíà âðàãîâ, äåíåæíûå íåâåçåíèå, ñåàíñû ïðåäñêàçàíèÿ ïî Âåëèêèì êàðòàì Òàðî. Îáåñïå÷èò óþò è ïîêîé â Âàøåì äîìå ñ Áîæüåé

VĂ RECOMANDĂM!

Surse de finanţare Locale (lei) Externe (lei)

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „Cangurul Jack” 13.20 Apropo TV 14.00 „Iubirea vine cînd nu te aştepţi” 15.45 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 20.30 „Pariu cu viaţa” 22.30 Serviciul român de comedie 23.30 „Scăpat de sub control”.

ñèëîé. Îáðàùàéòåñü, Ãàðàíòèÿ. Òåë: 068-548-177; 079-762-107; 022-603095

Plan de acţiuni privind organizarea şi desfaşurarea Săptămînii Europene a Democraţiei Locale (SEDL) 10.10.2011 – 16.10.2011 Nr. Acţiuni

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.20 „Legenda căutătorului” 14.15 „Omul păiangen 2” 17.00 „Cangurul Jack” 20.30 „Oră de vîrf 2” 22.30 „Kung Fu la grămadă”.

12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Evantai folcloric 14.00 Baştina 14.50 “Băiatul şi marea” 16.30 La mulţi ani! 17.10 Handbal 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.00 Cultura azi 22.45 Cinemateca universală 23.15 Campionatul mondial de dans sportiv.

Consiliul raional, primăriile oraşelor, co01-31.10 munelor, satelor, Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport Aparatul preşedintelui, Direcţia învăţă18.10 mînt, tineret şi sport Direcţia generala învăţămînt, tineret şi sport, Centrul Regional de Resurse pen10.10 tru Tineri „Făclia”, Centrele comunitare, primăriile oraşelor, comunelor, satelor octombrie Fundaţia Comunitară Ungheni

Luni 11.05 „Два билета на дневной сеанс”. Film (РТР „Планета”) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Неудержимые”. Film (СТС) Marţi 21.00 „До большой мамочки-2”. Film (ТНТ) 21.30 „Мошеннники”. Film (СТС) 22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 11.05 „Петровка, 38”. Film (РТР „Планета”) 21.00 „Анализируй это”. Film (ТНТ) 21.30 „Дэни Цепной пес”. Film (СТС) Joi 11.05 „Огарева, 6”. Film (РТР „Планета”) 21.00 „Анализируй то”. Film (ТНТ) 21.30 „Бой с тенью-2. Реванш”. Film (СТС) Vineri 20.30 „Ворошиловский стрелок”. Film (СТС) 20.35 „Реальный папа”. Film (РТР „Планета”) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 21.00 „Убийственный ультрафиолет”. Film (СТС). 21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 14.00 „Разыскивается жених”. Film (СТС) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV). 22.40 „Никогда не разгаваривайте с неизвестными”. Film (РТР „Планета”)

generala

octombrie Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport

Ore educative în instituţiile de învăţămînt cu genericul ”Participarea cetăţenilor în procesul decizional”/ ”Democraţia la nivel local”

octombrie Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport

Actualizarea şi completarea paginilor web ale primăriei oraşului şi raionului Ungheni privind SEDL

octombrie

Primăria oraşului Ungheni, Aparatul preşedintelui raionului

CONDOLEANŢE Liceul „Ştefan cel Mare” din Nisporeni este alături de profesoara Aliona Cîrlig în momentele grele cauzate de trecerea în nefiinţă a mamei Liuba. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Transmitem condoleanţe familiei îndoliate.

Moldovenii primesc un salariu de douÄ&#x192; ori mai mic decĂŽt ruĹ&#x;ii Ĺ&#x;i kazahii, dar aproape de trei ori mai mare comparativ cu cei din Tadjikistan. SĂŽnt datele Comitetului de StatisticÄ&#x192; al CSI. Dintre ĹŁÄ&#x192;rile membre CSI, Moldova e pe locul Ĺ&#x;ase la capitolul lefuri Ĺ&#x;i se aflÄ&#x192; ĂŽntre Armenia Ĺ&#x;i Belarus. Salariile armenilor sĂŽnt ĂŽn medie de 235 de euro, ale moldovenilor trec uĹ&#x;or de 200 euro, iar ale belaruĹ&#x;ilor - 180 euro. Ă&#x17D;n Rusia salariul mediu e de 543 euro, iar ĂŽn Kazahstan - 465. Cel mai mic salariu ĂŽl are Tadjikistanul â&#x20AC;&#x201C; 70 euro. (Publika.md)

Ă&#x17D;n anotimpul crizantemelor, cu gĂŽndul la pedagog Ă&#x17D;n ajun de Ziua pedagogului, la 3 octombrie, peste 500 de pedagogi s-au adunat la Palatul culturii din Ungheni, pentru a-Ĺ&#x;i sÄ&#x192;rbÄ&#x192;tori ziua lor profesionalÄ&#x192;. Dansuri, poezii, cĂŽntece Ĺ&#x;i o mulĹŁime de cuvinte frumoase â&#x20AC;&#x201C; de toate au avut ei parte ĂŽn acea zi. â&#x20AC;&#x17E;Profesorii sĂŽnt cei care au cel mai important rol ĂŽn sporirea capacitÄ&#x192;ĹŁii de creaĹŁie a copiilor, ĂŽn dezvoltarea lor multilateralÄ&#x192;. Aceste fiinĹŁe nobile ne-au ĂŽndrumat pe o cale luminoasÄ&#x192; a vieĹŁii, ne-au arÄ&#x192;tat drumul spre culmile cunoĹ&#x;tinĹŁelorâ&#x20AC;?, a menĹŁionat Iurie Toma, preĹ&#x;edintele raionului Ungheni. â&#x20AC;&#x17E;Dumnezeu i-a ĂŽnzestrat pe pedagogi cu cel mai divin dar: puterea cuvĂŽntului. Acesta, fiind utilizat la locul potrivit Ĺ&#x;i cu persoane potrivite, fÄ&#x192;ureĹ&#x;te un destin mÄ&#x192;reĹŁâ&#x20AC;?, a remarcat Ĺ&#x;i vicepreĹ&#x;edinta raionului, Iulia Pancu, dupÄ&#x192; care a subliniat: â&#x20AC;&#x17E;Nu sĂŽnteĹŁi Dumnezei, dar adesea sĂŽnteĹŁi puĹ&#x;i ĂŽn situaĹŁia de a face fapte dumnezeieĹ&#x;tiâ&#x20AC;?. â&#x20AC;&#x17E;Agronomul se bucurÄ&#x192; de roadele cĂŽmpului, medicul se bucurÄ&#x192; de sÄ&#x192;nÄ&#x192;tatea pacientului, iar rodul bucuriei noastre, al pedagogilor, este acel micuĹŁ

ce se transformÄ&#x192; ĂŽn adolescent, devine un tĂŽnÄ&#x192;r, apoi un om matur Ĺ&#x;i, de-a lungul vieĹŁii, este aĹ&#x;a cum l-am format noiâ&#x20AC;?, a rezumat Alexandru Ciuvaga, Ĺ&#x;ef interimar al DirecĹŁiei ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mĂŽnt, tineret Ĺ&#x;i sport Ungheni, sensul suprem al muncii pedagogului. Spre final, o parte din cei ce se aflÄ&#x192; la datorie mereu, cei care seamÄ&#x192;nÄ&#x192; cunoĹ&#x;tinĹŁe, inteligenĹŁÄ&#x192;, ĂŽncredere Ĺ&#x;i optimism ĂŽn inimile elevilor au primit diplome, premii bÄ&#x192;neĹ&#x;ti Ĺ&#x;i... multe aplauze. Nu au fost uitaĹŁi nici primarii care Ĺ&#x;i-au adus contribuĹŁia la pregÄ&#x192;tirea instituĹŁiilor cÄ&#x192;tre noul an de studii, nici directorii instituĹŁiilor preĹ&#x;colare Ĺ&#x;i preuniversitare, care au fost menĹŁionaĹŁi â&#x20AC;&#x17E;pentru cea mai pregÄ&#x192;titÄ&#x192; instuĹŁie din mediul ruralâ&#x20AC;?. Natalia Chiosa

Magii din gimnaziul CiuteĹ&#x;ti, cÄ&#x192;rora ne ĂŽnchinÄ&#x192;m Adie vĂŽntul Ĺ&#x;i mÄ&#x192; aduce ĂŽn faĹŁa uĹ&#x;ilor mereu larg deschise, urcĂŽnd aceleaĹ&#x;i trepte Ĺ&#x;i salutĂŽnd aceiaĹ&#x;i colegi. Ă&#x17D;n anii de Ĺ&#x;coalÄ&#x192;, noi, elevii, ne formÄ&#x192;m ca oameni, ca personalitÄ&#x192;ĹŁi, iar cei care ne ajutÄ&#x192; sÄ&#x192; cunoaĹ&#x;tem viaĹŁa sĂŽnt ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;torii Ĺ&#x;i profesorii din gimnaziul CiuteĹ&#x;ti, Nisporeni, de la prima mea ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;toare, Viorica Ĺ˘Ä&#x192;rnÄ&#x192;, pĂŽnÄ&#x192; la actuala mea dirigintÄ&#x192;, Feodosia Croitoru. Cu o adĂŽncÄ&#x192; plecÄ&#x192;ciune Ĺ&#x;i recunoĹ&#x;tinĹŁÄ&#x192;, ĂŽi felicit pe toĹŁi semÄ&#x192;nÄ&#x192;torii de luminÄ&#x192;, dorindu-le multÄ&#x192;, multÄ&#x192; sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate, tot binele din lume Ĺ&#x;i succese pe tÄ&#x192;rĂŽmul pedagogic. SemÄ&#x192;nÄ&#x192;tori de dragoste Ĺ&#x;i bine, StÄ&#x192;pĂŽni ai celor veĹ&#x;nice comori, FÄ&#x192;uritori ai zilei care vine, O, bunii mei, iubiĹŁii profesori! Vi-i portul simplu Ĺ&#x;i modestÄ&#x192; haina, E traiul vostru fÄ&#x192;rÄ&#x192;-nflorituri, Dar vi-i adĂŽncÄ&#x192; vorba ca o tainÄ&#x192;, Ĺ&#x17E;i sufletul â&#x20AC;&#x201C; izvorul cel mai pur. Ă&#x17D;n brazde, bob de aur pun plugarii AlÄ&#x192;turi de sudoare Ĺ&#x;i de crez, Ca sÄ&#x192; adune-n spice sunÄ&#x192;toare Al soarelui etern Ĺ&#x;i-al gliei miez. Voi vÄ&#x192; lucraĹŁi ogorul cu migalÄ&#x192;, Ferindu-l de neghinÄ&#x192; Ĺ&#x;i de spini, Cu cĂŽt vi-i mai deplinÄ&#x192; osteneala, Cu-atĂŽt mai greu e spicul Ĺ&#x;i mai plin. Din vorba noastrÄ&#x192; blĂŽndÄ&#x192; Ĺ&#x;i cuminte A izvorĂŽt destinul meu ĂŽntreg Ĺ&#x17E;i azi, cĂŽnd vi se-adunÄ&#x192;-n pÄ&#x192;r argintul Tot mai adĂŽnc cuvĂŽntul vÄ&#x192;-nĹŁeleg. ...Ă&#x17D;ncÄ&#x192; o toamnÄ&#x192; frunza-Ĺ&#x;i cerne, iatÄ&#x192; Ĺ&#x17E;i alĹŁi copii ĂŽn clasa-ĂŽntĂŽi sosesc, Ĺ&#x17E;i iarÄ&#x192;Ĺ&#x;i voi â&#x20AC;&#x201C; tot cei de altÄ&#x192; datÄ&#x192; â&#x20AC;&#x201C; Ă&#x17D;i ĂŽntĂŽlniĹŁi cu zĂŽmbet pÄ&#x192;rintesc. Vi-i inima de-aceleaĹ&#x;i doruri plinÄ&#x192; Ĺ&#x17E;i-n ochii buni â&#x20AC;&#x201C; aceleaĹ&#x;i ard vÄ&#x192;pÄ&#x192;i, Ca Ĺ&#x;i atunci cĂŽnd m-aĹŁi luat de mĂŽnÄ&#x192; Ă&#x17D;n prag de taine, la-nceput de cÄ&#x192;i... Vi se adunÄ&#x192;-n plete promoroaca, O, bunii mei Ĺ&#x;i scumpii profesori, Dar cĂŽt n-ar sta ĂŽn stoluri ani sÄ&#x192; treacÄ&#x192; VÄ&#x192; vom rÄ&#x192;mĂŽne pentru veci datori. Cu o adĂŽncÄ&#x192; plecÄ&#x192;ciune Ĺ&#x;i respect, AniĹ&#x;oara Nastasiu, eleva clasei a IX-a, gimnaziul CiuteĹ&#x;ti, Nisporeni

La Nisporeni, Ziua pedagogului a fost sÄ&#x192;rbÄ&#x192;toritÄ&#x192; oficial pe 4 octombrie. â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;n acest an, am organizat sÄ&#x192;rbÄ&#x192;toarea ĂŽntr-o formÄ&#x192; mai deosebitÄ&#x192;. A fost o solemnitate de suflet, ĂŽntr-un local frumos din VÄ&#x192;rzÄ&#x192;reĹ&#x;tiâ&#x20AC;?, a declarat pentru â&#x20AC;&#x17E;Expresulâ&#x20AC;? Alexandra Lungu, Ĺ&#x;ef-interimar al DirecĹŁiei Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mĂŽnt, Tineret Ĺ&#x;i Sport Nisporeni. La eveniment au participat 150 de persoane, reprezentanĹŁi ai tuturor instituĹŁiilor preĹ&#x;colare Ĺ&#x;i Ĺ&#x;colare din raion. A fost prezentÄ&#x192; conducerea raionului, conducerea oraĹ&#x;ului, numeroĹ&#x;i oficiali, printre care Ĺ&#x;i Maria Ciobanu, deputat ĂŽn Parlament, fostÄ&#x192; Ĺ&#x;efÄ&#x192; a DirecĹŁiei Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mĂŽnt Nisporeni. Doar cuvinte frumoase au fost spuse ĂŽn acea zi ĂŽn adresa pedagogilor. O adevÄ&#x192;ratÄ&#x192; avalanĹ&#x;Ä&#x192; de flori frumoase, crizanteme, s-a ĂŽndreptat spre cei ce fÄ&#x192;uresc viitorul, spre cei ce-Ĺ&#x;i pun sufletul pe altarul cunoĹ&#x;tinĹŁelor. 35 de cadre didactice au beneficiat Ĺ&#x;i de premii speciale. Nu au fost uitaĹŁi nici cei ce au condus DirecĹŁia Ă&#x17D;nvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;mĂŽnt de-a lungul anilor: Maria Ciobanu, Mihail Rusu, Mihail TabÄ&#x192;rÄ&#x192;. Ă&#x17D;n

calitate de invitat special a fost Ĺ&#x;i Vasile Andronache, care, pĂŽnÄ&#x192; nu demult, a exercitat funcĹŁia de Ĺ&#x;ef adjunct al DirecĹŁiei. Ĺ&#x17E;i, ca sÄ&#x192;rbÄ&#x192;toarea sÄ&#x192; fie cu adevÄ&#x192;rat una de suflet, ĂŽn faĹŁa celor prezenĹŁi s-a produs formaĹŁia folcloricÄ&#x192; din Iurceni, condusÄ&#x192; de profesorul Veaceslav BrĂŽnzilÄ&#x192;. A fost un moment frumos, iar cĂŽntecele interpretate au ajuns la inima tuturor celor ce le-au ascultat. â&#x20AC;&#x17E;Am decis cÄ&#x192; e cazul sÄ&#x192; ne promovÄ&#x192;m propriile talente, care pot Ĺ&#x;i trebuie sÄ&#x192; ne reprezinteâ&#x20AC;?, a remarcat Alexandra Lungu, dupÄ&#x192; care Ĺ&#x;i-a exprimat speranĹŁa cÄ&#x192; cei prezenĹŁi s-au simĹŁit bine Ĺ&#x;i au rÄ&#x192;mas cu impresii plÄ&#x192;cute de pe urma acestei sÄ&#x192;rbÄ&#x192;tori. Lucia Bacalu

Este iubitÄ&#x192; Ĺ&#x;i respectatÄ&#x192; de un ĂŽntreg liceu Este profesoarÄ&#x192; deja de 28 de ani. Ă&#x17D;i place foarte mult sÄ&#x192; coopereze cu copiii, astfel cÄ&#x192; dĂŽnsa este una dintre cele mai iubite profesoare din liceu. Se numeĹ&#x;te Lilia BeĹ&#x;liu, este profesoarÄ&#x192; de limbÄ&#x192; rusÄ&#x192; Ĺ&#x;i psiholog la liceul â&#x20AC;&#x17E;Eladaâ&#x20AC;? din MÄ&#x192;cÄ&#x192;reĹ&#x;ti. Este ĂŽnĹŁelegÄ&#x192;toare, sincerÄ&#x192;, blĂŽndÄ&#x192;, tolerantÄ&#x192;, inteligentÄ&#x192;, comunicabilÄ&#x192;, profundÄ&#x192;, modestÄ&#x192; Ĺ&#x;i expresivÄ&#x192;. Ĺ&#x17E;tie cel mai bine sÄ&#x192; te asculte, noi gÄ&#x192;sind ĂŽn ea mereu un sprijin, o alinare, un sfat corect Ĺ&#x;i un prieten de ĂŽncredere. Cu ajutorul ei devenim mai buni spiritual, iar pentru asta ĂŽi sĂŽntem profund recunoscÄ&#x192;tori. Este iubitÄ&#x192; Ĺ&#x;i respectatÄ&#x192; de un ĂŽntreg liceu. â&#x20AC;&#x17E;Elevii sĂŽnt ca Ĺ&#x;i copiii mei, iar Ĺ&#x;coala face parte din sufletul meuâ&#x20AC;?, susĹŁine Lilia BeĹ&#x;liu. Eu am avut norocul s-o cunosc ĂŽn cele mai dificile momente prin care mi-a fost dat sÄ&#x192; trec pĂŽnÄ&#x192; acum. DĂŽnsa m-a ajutat sÄ&#x192;-mi depÄ&#x192;Ĺ&#x;esc acea durere amarÄ&#x192;, mi-a demonstrat cÄ&#x192; viaĹŁa continuÄ&#x192;, ĂŽn pofida la tot Ĺ&#x;i la toate. Mereu mi-a fost alÄ&#x192;turi, am gÄ&#x192;sit ĂŽn ea cea mai bunÄ&#x192; prietenÄ&#x192;. MÄ&#x192;

mĂŽndresc cÄ&#x192; am avut de la cine cere un sfat Ĺ&#x;i lua un exemplu. Mi-a alungat tristeĹŁea din ochi Ĺ&#x;i suferinĹŁa din inimÄ&#x192;. Oricine poate confirma cÄ&#x192; este o doamnÄ&#x192; de admirat. Ea poate sÄ&#x192; aducÄ&#x192; bucurie dupÄ&#x192; noi suferinĹŁe, reuĹ&#x;eĹ&#x;te sÄ&#x192; fie unicÄ&#x192; ĂŽn felul ei. O apreciem pentru cÄ&#x192; este nemaipomenitÄ&#x192;. Este o profesoarÄ&#x192; ce inspirÄ&#x192; speranĹŁÄ&#x192;, liniĹ&#x;te, bucurie, dragoste permanentÄ&#x192;. Cu ocazia zilei profesorului, ĂŽi doresc sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate, luminÄ&#x192; ĂŽn suflet, bunÄ&#x192;stare, respect Ĺ&#x;i un buchet plin de cuvinte izvorĂŽte din adevÄ&#x192;r, iar culoarea acestei sÄ&#x192;rbÄ&#x192;tori sÄ&#x192;-i ĂŽnsenineze privirea Ĺ&#x;i gĂŽndul, sÄ&#x192;-i ĂŽncÄ&#x192;lzeascÄ&#x192; viitorul. Cu profund respect, Natalia PĂŽntea, elevÄ&#x192; ĂŽn clasa a IX-a, Liceul â&#x20AC;&#x17E;Eladaâ&#x20AC;?, MÄ&#x192;cÄ&#x192;reĹ&#x;ti

Fiecare dintre noi are ĂŽn viaČ&#x203A;a sa un mentor, un exemplu de comportament, de atitudine sau de set al valorilor pe care ĂŽncearcÄ&#x192; sÄ&#x192;-l copieze, treptat, ĂŽn conceptul sÄ&#x192;u individual. Abia mai tĂŽrziu, analizĂŽnd sursa acestui concept, ne readucem aminte, gĂŽnd dupÄ&#x192; gĂŽnd, de momentele hazlii sau moralizatoare (sau Č&#x2122;i hazlii, Č&#x2122;i moralizatoare) care ni s-au ĂŽntĂŽmplat ĂŽncepĂŽnd cu clasele primare Č&#x2122;i terminĂŽnd cu bÄ&#x192;ncile liceului Č&#x2122;i care au lÄ&#x192;sat, definitiv, o amprentÄ&#x192; albÄ&#x192; ĂŽn propriul nostru comportament. Ă&#x17D;n asemenea clipe, ca cele pe care le retrÄ&#x192;iesc acum, mÄ&#x192; cuprinde un dor nespus pentru voi, dragii mei profesori. Profit de aceastÄ&#x192; minunatÄ&#x192; ocazie ca sÄ&#x192; vÄ&#x192; mulČ&#x203A;umesc pentru faptul cÄ&#x192; mi-aČ&#x203A;i oferit posibilitatea sÄ&#x192; ĂŽnvÄ&#x192;Č&#x203A; nu doar din cÄ&#x192;rČ&#x203A;i, ci din propriile voastre vieČ&#x203A;i. VÄ&#x192; doresc sÄ&#x192; pÄ&#x192;straČ&#x203A;i, ĂŽn permanenČ&#x203A;Ä&#x192;, energia voastrÄ&#x192; interminabilÄ&#x192; Č&#x2122;i sentimentul ĂŽmplinirii prin noi, cei care ĂŽnvÄ&#x192;Č&#x203A;Ä&#x192;m de la voi, scumpi Profesori. Elena SalamandĂŽc, absolventÄ&#x192; a Liceuluiu â&#x20AC;&#x17E;Vasile Alecsandriâ&#x20AC;?, Riga, Letonia

Expresul de Ungheni Vineri, 7 octombrie

StrÄ&#x192;duinĹŁele i-au fost apreciate Ĺ&#x;i de Guvern FaceČ&#x203A;i cunoČ&#x2122;tinČ&#x203A;Ä&#x192;: Marcela Mahu, elevÄ&#x192; ĂŽn anul patru la Colegiul de MedicinÄ&#x192; din Ungheni. OriginarÄ&#x192; din satul CoČ&#x2122;codeni, raionul SĂŽngerei, a ales sÄ&#x192; facÄ&#x192; studiile la Ungheni, oraČ&#x2122;ul de care a reuČ&#x2122;it sÄ&#x192; se ĂŽndrÄ&#x192;gosteascÄ&#x192; foarte degrabÄ&#x192; dupÄ&#x192; sosire. â&#x20AC;?Alegerea pe care am fÄ&#x192;cut-o atunci, cu patru ani ĂŽn urmÄ&#x192;, ĂŽn favoarea Colegiului de medicinÄ&#x192;, a fost cea mai corectÄ&#x192;, Č&#x2122;i astÄ&#x192;zi nu regret delocâ&#x20AC;?, spune entuziasmatÄ&#x192; Marcela. Anul de studii 2011-2012 a ĂŽnceput cu brio pentru ea. Marcela Mahu se numÄ&#x192;rÄ&#x192; printre cei 20 de elevi de la colegiile din Č&#x203A;arÄ&#x192; ce vor beneficia de bursa de merit â&#x20AC;?Gaudeamusâ&#x20AC;?, acordatÄ&#x192; de cÄ&#x192;tre Guvernul Republicii Moldova. Valoarea acesteia este de 730 de lei. â&#x20AC;?Selectarea candidaČ&#x203A;ilor a fost efectuatÄ&#x192; de cÄ&#x192;tre consiliul profesoral al colegiului, ĹŁinĂŽndu-se cont de mai multe criterii, inclusiv de notele obĹŁinute, de implicarea ĂŽn activitÄ&#x192;Č&#x203A;ile extracurriculare. Ă&#x17D;n acest context, Marcela Mahu a fost persoana cea mai indicatÄ&#x192;â&#x20AC;?, a remarcat Tatiana Chilaru, director adjunct la Colegiul de MedicinÄ&#x192; Ungheni. O fire modestÄ&#x192;, nu-i place sÄ&#x192; vorbeascÄ&#x192; despre meritele obČ&#x203A;inute. Marcela Č&#x2122;tie doar cÄ&#x192; pe toate le datoreazÄ&#x192; profesorilor de la colegiu, care au susČ&#x203A;inut-o ĂŽn toate pornirile. â&#x20AC;?La ĂŽnceput, Marcela era foarte timidÄ&#x192;, ca â&#x20AC;?rÄ&#x192;Č&#x203A;uČ&#x2122;ca cea urĂŽtÄ&#x192;â&#x20AC;?. Ă&#x17D;n permanenĹŁÄ&#x192; ceva nu-i plÄ&#x192;cea Č&#x2122;i de multe ori o vedeam plĂŽngĂŽndâ&#x20AC;?, ĂŽČ&#x2122;i aminteČ&#x2122;te Tatiana Chilaru. â&#x20AC;?De fiecare datÄ&#x192; o ĂŽncurajam Č&#x2122;i o susČ&#x203A;ineam. Acum a devenit o persoanÄ&#x192; sociabilÄ&#x192; Č&#x2122;i pozitivÄ&#x192;, iar responsabilitatea o caracterizezÄ&#x192; cel mai multâ&#x20AC;?, a adÄ&#x192;ugat dĂŽnsa. â&#x20AC;?Este o elevÄ&#x192; nu doar silitoare la ĂŽnvÄ&#x192;Č&#x203A;Ä&#x192;turÄ&#x192;, ea mai este implicatÄ&#x192; ĂŽn toate activitÄ&#x192;Č&#x203A;ile extraČ&#x2122;colare. Bursa â&#x20AC;?Gaudeamusâ&#x20AC;? nu poate reveni oricui, de aceea cred cÄ&#x192; Marcela e cea mai bunÄ&#x192;â&#x20AC;?, s-a dat cu pÄ&#x192;rerea Ĺ&#x;i diriginta ei, Valentina Oboroc. Din spusele dĂŽnsei, bursiera Mahu se menČ&#x203A;ine deja al treilea an cu cea mai ĂŽnaltÄ&#x192; medie la ĂŽnvÄ&#x192;Č&#x203A;Ä&#x192;turÄ&#x192;. Ă&#x17D;n plus, mai face parte din grupul de voluntari ai colegiului. Ă&#x17D;n viitor se vede tot ĂŽn domeniul sÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;ii. â&#x20AC;?Ă&#x17D;mi place sÄ&#x192; fiu de folos oamenilorâ&#x20AC;?, zice Marcela. S-a destÄ&#x192;inuit cÄ&#x192;, dupÄ&#x192; absolvirea Colegiului, vrea sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i continue studiile la Universitatea de MedicinÄ&#x192;. De notat cÄ&#x192;, deja al doilea an consecutiv, cĂŽte un elev de la Colegiul de MedicinÄ&#x192; din Ungheni beneficiazÄ&#x192; de bursa â&#x20AC;?Gaudeamusâ&#x20AC;?. Anul trecut, i-a fost oferitÄ&#x192; Dinei SpĂŽnu, ĂŽn prezent studentÄ&#x192; la Universitatea de MedicinÄ&#x192; Ĺ&#x;i Farmacie â&#x20AC;&#x17E;Nicolae TestimiĹŁanuâ&#x20AC;? din ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u. Ă&#x17D;n acest an, Colegiul de MedicinÄ&#x192; din Ungheni este unicul de profil din afara ChiĹ&#x;inÄ&#x192;ului care are un elev deĹŁinÄ&#x192;tor al bursei â&#x20AC;&#x17E;Gaudeamusâ&#x20AC;?. Ina Landa VĂŽnd casÄ&#x192; la Ungheni (Kurkuliovka). Toate comoditÄ&#x192;ĹŁile. Tel.: 34614, 069647097 VĂŽnd Ford Fiesta, anul 1994, motor: 1,3 econom. PreĹŁ negociabil. Tel.: 079330420, 069904501

VĂŽnd casÄ&#x192; ĂŽn satul CorneĹ&#x;ti (mai sus de primÄ&#x192;rie), 22 ari (10 ari â&#x20AC;&#x201C; viĹŁÄ&#x192; de vie). PreĹŁ negociabil. Telefon: 0(22)731797. VĂŽnd casÄ&#x192; la Ungheni, ĂŽn cartierul DÄ&#x192;nuĹŁeni. Tel.: 079684568

CODARE

contra consumului de alcool Psihoterapie, 3VLKDQDOL]Ä&#x192;

Doctor Galina Aparu 6HUYLFLL OLFHQÄ LDWH or. Ungheni, VWU % /Ä&#x192;XWDUX RI

Programare la tel.:079521319

FRAGMENTARIUM

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Cartofii fierţi în coajă se vor curăţa mult mai repede şi mai uşor dacă, după ce au fiert, îi puneţi în apă rece.

CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 10 – 16 octombrie Berbec Riscaţi să provocaţi, din egoism, nişte conflicte familiale care vă vor atrage antipatie. E bine să fiţi atenţi la vorbele pe care le spuneţi, la datoriile pe care le aveţi. La serviciu veţi avea multe de făcut. Taur Vă aşteaptă o perioadă de însingurare şi nemulţumire. Nu e neapărat să fie din cauza unor lucruri neplăcute, ci, pur şi simplu, e unul din acele momente proaste care mai apar în viaţă şi apoi trec. Gemeni Veţi avea o săptămînă foarte activă sub aspect social. În dragoste totul vă merge bine, iar banii în continuare vor fi centrul preocupărilor şi aveţi toate şansele să fiţi extrem de eficienţi în acest sens. Rac După o perioadă de distracţii, vă veţi întoarce la lucrurile serioase. Vă veţi pune pe muncă, vă veţi revizui planurile şi veţi încerca să fiţi cît mai eficienţi. Aşteptaţi îngrijoraţi un semn de schimbare. Leu Săptămîna stă sub semnul conflictului. Oriunde şi cu oricine. Asta nu înseamnă că veţi fi nervoşi, ci că, pur şi simplu, treceţi printr-o perioadă în care certurile pot izbucni pe neaşteptate. Fecioara Cel mai probabil este să apară călătorii neprevăzute, însoţite de un oarecare stres, sau, pur şi simplu, zile de alergătură de colo pînă colo, legate de rezolvarea unor chestiuni profesionale. Balanţa Veţi trece prin zile foarte bune din punct de vedere al tonusului fizic şi psihic. Chiar şi atunci cînd nu vi se întîmplă nimic deosebit, veţi fi binedispuşi şi veţi transmite această stare şi celor din jur. Scorpion Vă aşteaptă emoţii puternice. Deşi aveţi succes cand e vorba de flirturi mărunte şi de atracţia fizică, atunci cînd vine vorba de sentimente mai serioase, riscaţi un refuz sau un conflict care vă va rani. Săgetător Veţi avea parte de nişte tulburări sentimentale. Acest lucru nu înseamnă neapărat ceva rău. Se recomandă să fiţi flexibili, să nu cedaţi orgoliilor meschine. Atenţie la sănătate. Capricorn Veţi fi foarte preocupaţi de latura financiară: poate veţi face un împrumut, veţi vinde nişte bunuri. Toate au şanse să iasă aşa cum vă doriţi, atîta timp cît vă controlaţi la cheltuieli. Vărsător Se pare că aţi intrat într-o perioadă armonioasă şi intensă din punct de vedere sentimental. Există însă riscul unor incidente profesionale legate de relaţiile interumane. Peşti O săptămînă favorabilă rezolvării problemelor de sănătate şi a celor legate de locuinţă. În plan sentimental, perioada este mai favorabilă celor singuri decît celor care au un cuplu.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine Este medic veterinar. Îi place ceea ce face, pentru că este un apărător al sănătăţii tuturor vietăţilor. Se străduie cu tot dinadinsul să promoveze această profesie şi să dezvolte acest sentiment şi celor din preajma sa. Pe 4 octombrie, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua animalelor. A acceptat imediat să răspundă la întrebările “Chestionarului...”. Bine pregătit, a răspuns scurt, clar şi gîndit la fiecare întrebare, cu atît mai mult că este un cititor fidel al ziarului nostru.

VALERIU ECHIM, BĂRBATUL CARE APRECIAZĂ POZITIVISMUL FEMEII Funcţia actuală: şeful Serviciului sanitar-veterinar de stat Ungheni. Principala trăsătură a mea de caracter: principialitatea, în sensul bun al cuvîntului. Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie un bărbat adevărat, să nu fie laş.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: apreciez pozitivismul femeii, calitatea de a emana doar energie pozitivă. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: devotamentul, căci, vorba ceea: prietenul bun la nevoie se cunoaşte. Ocupaţia mea preferată: iubesc natura, pescuitul, vînătoarea, odihna la aer liber. Principalul meu defect: ar putea fi încrederea prea mare în oameni. Visul meu de fericire: să-mi văd cei doi feciori realizaţi în viaţă. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: să fiu izolat, la un moment dat, de prietenii mei.

Expres ortodox 10 - 16 octombrie Luni Sf. Mc. Calistrat, Petru; Sf. Ap. Marcu; Sf. Ap. Marcu; Cuvioşii Ignatie, Savatie. Marţi Cuv. Hariton Mărturisitorul; Soborul Sf. Părinţi de la Lavra din Kiev; Chiril şi Maria; Sf. Veaceslav. Miercuri Cuvioşii Chiriac, Teofan. Joi Sf. Irh. Mihail; Sf. Mc. Grigorie. Vineri Acoperămîntul Maicii Domnului. Pomenirea tuturor sfinţilor care s-au proslăvit pe pămîntul Moldovei. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hîrbovăţ. Sîmbătă Sf. Mc. Chiprian, Iustina, Teoctist; Fer. Andrei; Cuv. Casiana. Duminică Duminica XVIII. Sf. Mc. Dionisie Areopagitul, Elefterie.

Fotografia săptămînii

IEFTIN ŞI LA ÎNDEMÎNĂ Leacuri naturiste împotriva alcoolismului Medicina naturista recomandă multe leacuri pe bază de plante pentru combaterea dependenţei de alcool. Puneţi “dop” băuturii încercînd să folosiţi una dintre reţetele populare de mai jos:

Bancuri Un beţiv intră într-o biserică catolică şi se duce direct la confesare. Intră în cabină şi nu zice nimc. Preotul, nedumerit, îşi drege vocea încercînd să-i atragă atenţia. Nimic. După un timp, preotul bate în peretele despărţitor, la care beţivul răspunde: - N-are rost să baţi, nici eu nu mai am hîrtie.

La stînga de-o vei lua– înspre Moscova drumul îţi va fi, la dreapta de-o vei lua – la Iaşi te vei opri.

Ce-aş fi vrut să fiu: în copilărie îmi doream să fiu aviator, dar am devenit ceea ce sînt. Ţara în care aş vrea să trăiesc: deşi îmi iubesc ţara în care m-am născut, Moldova, aş prefera să locuiesc în Germania. Îmi place modul de viaţă de acolo. Culoarea preferată: culoarea reînvierii – verdele, şi culoarea cerului senin fără nori. Floarea preferată: trandafirul. Pasărea preferată: cocostîrcul. Scriitorii preferaţi: Vasile Alecsandri, Grigore Vieru, Antoine de SaintExupery. Eroul preferat: Robert de Niro. Eroina preferată: Svetlana Toma. Eroii din viaţa reală: copiii mei, familia, părinţii, colegii de serviciu. Băutura şi mîncarea preferată: vinul de casă, peştele prăjit cu mămăligă, sarmalele. Ce detest cel mai mult: laşitatea şi trădarea. Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: să nu fiu atît de încrezător în oameni. Cum aş vrea să mor: să nu cauzez dureri apropiaţilor. Starea de spirit actuală: sînt optimist şi sper la mai bine. Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: greşelile făcute inconştient. Deviza mea: trăieşte viaţa la maxim şi ia de la ea tot ce îţi oferă mai bun.

Reporterul către un medic: - Care este parerea dvs. despre nevastă şi amantă? Doctorul: - Nevasta-i nevastă, pe cînd amanta-i sănătate curată! Aceeaşi întrebare către un inginer. Inginerul: - Nevasta-i nevasta, pe cînd amanta-i tehnică curată! Aceeaşi întrebare către un academician. Academicianul: - Şi nevasta e bună, şi amanta e bună. Nevasta zice că eşti la amantă, amanta zice că eşti la nevastă, iar tu eşti în bibliotecă şi citeşti, şi citeşti…

1. Peste o rădăcină de leuştean se toarnă 250 ml vodcă. Adăugaţi 2 frunze de dafin. Lăsaţi tinctura pentru două săptămîni. Daţi amatorului de alcool un pahar de astfel de băutură. Să vedeţi ce se întîmplă – i se taie pofta de alcool numai la auzul cuvîntului. Iar această înseamnă sănătate şi viaţă decentă. 2. Se pun 30 grame de rădăcină uscată de măcriş în 1,2 litri de apă la fiet timp de o oră, apoi se lasă jumătate de oră la infuzat. Se beau cîte 50 mililitri de decoct, de 2 ori pe zi. 3. Aşchii uscate din lemn de mesteacăn se presară cu zahăr, apoi li se dă foc. Amatorul de băutură este pus să inspire acest fum. 4. Un antidot foarte bun împotriva alcoolismului este şi mierea de albine. Se iau cîte 6 linguriţe de miere din 30 în 30 de minute (de 3 ori dimineaţa), apoi dupa fiecare masă - cîte 4 linguriţe, timp de o săptămînă. Se continuă apoi cu cîte 2 linguriţe dimineaţa, timp de o lună. 5. Remediul cel mai simplu în combaterea intoxicaţiei alcoolice este infuzia de cimbrişor: (se pune un pumn de plantă la 1 litru de apă clocotită, se răceşte şi se consumă cîte o lingură la fiecare sfert de ceas). Cimbrişorul are proprietatea de a acţiona asupra ficatului, curăţindu-l de toxine şi provocînd repulsie faţă de alcool. Tratamentul durează 2 săptămîni în intoxicaţia alcoolică acută şi 4 săptămîni în cea cronică, fără nici o întrerupere. E posibilă apariţia vomei, diareei şi transpiraţiei abundente.