Expresul NR 199_web by expresul ungheni

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 069107457

3 | Ai noştri la Riga

6 | Demnă de Cartea recordurilor Guiness

Vicepreşedintele raionului Nisporeni, Ion Munteanu: „Nu trebuie să renunţăm la raioane”.

Este decanul de vîrstă al pedagogiei moldoveneşti, lucru menţionat, anul trecut, şi de către Guvernul Republicii Moldova. Munceşte şi acum, predîndu-le elevilor săi istoria. Ea a fost cea care i-a învăţat şi pe buneii, şi pe părinţii acestora.

Viceprimarul de Ungheni, Ludmila Guzun: „Raioanele, în formula actuală, nu-s bune”

Expresul Vineri, 11 noiembrie 2011 | Anul IV, NR 44 (199)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

O premieră absolută. La Ungheni s-au întîlnit veterani de pe ambele maluri ale Prutului „Cum e să ﬁi pensionar?” – e o întrebare aproape hamletiană pe care şi-au pus-o, în ziua de 6 noiembrie curent, oameni în etate din judeţul Iaşi, dar şi din raionul Ungheni. Este pentru prima dată în ultmele decenii, cînd pensionari de pe cele două maluri ale Prutului s-au întîlnit şi au stat la o masă. „Am văzut cetăţeni români la „Podul de Flori”, în anul 1991, cînd am avut posibilitatea să mergem unii la alţii. Acum, nu mai putem pleca”, s-a destăinuit Mihai Ignat, profesor pensioanr din Petreşti.

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

E vineri, 11.11.11. Unii numerologi, metafizicieni, ocultişti au o teorie, conform căreia în această zi vom fi martorii unei schimbări majore în conştiinţa umanităţii, sau chiar că atunci se va deschide o poartă care ne va arunca într-o altă dimensiune, una superioară. Fie că unii spun că ar fi ziua Apocalipsei, alţii - a unui nou inceput, noi sîntem anume cei care am ajuns să trăim această zi unică: 11.11.11. Azi se lansează şi filmul hollywoodian 11.11.11, care este o viziune apocaliptică despre această zi.

Au fost petrecuţi la vatră cu tot onorul Un an de zile au slujit cu credință Patriei, iar la 4 noiembrie au fost petrecuți la vatră. Este vorba despre șase ostași din Divizionul de Artilerie ”Prut” Ungheni, dintre care: doi, din raionul Nisporeni (Călimăneşti şi Cîrneşti) şi unul din raionul Ungheni, satul Rezina. Cu această ocazie, în prezența întregului efectiv al Divizionului, s-a desfășurat ceremonia de trecere în rezervă a tinerilor respectivi. Potrivit comandantului interimar al Divizionului de Artilerie, Ianoș Mușet, încorporarea în rîndurile Armatei Naționale și trecerea în rezervă sînt două momente care rămîn pentru totdeauna în memoria oricărui bărbat. Referindu-se la cei şase militari, dînsul a subliniat că aceştia au dat dovadă „de dîrzenie, disciplină și responsabilitate”, exprimîndu-şi, totodată, încrederea că ei și pe viitor își vor îndeplini cinstit datoria de cetățean al Republicii Moldova. La rîndul lor, militarii care urmau să se reîntoarcă la baștină, au mulțumit celor care au muncit zi de zi alături de ei și datorită cărora au ajuns să primească certificatul de maturitate. Pentru serviciu exemplar, Vasile Popa din Călimăneşti, Nisporeni a fost menţionat de conducerea Divizionului cu o diplomă de laudă, iar părinții ostașului Denis Ceacîr din Vulcăneşti vor primi o scrisoare de gratitudine la domiciliu, pentru serviciul militar exemplar al fiului lor. (Ina Landa)

Novaia Nicolaevca se trezește la viață

„Am venit la dumneavoastră ca să preluăm ce-i mai bun din experienţa pe care o aveţi”, a spus Mihai Butnaru, preşedintele Asociaţiei judeţene Iaşi a pensionarilor şi persoanelor în vîrstă. Omologul său unghenean, Boris Zugravu, preşedinte al organizaţiei raionale a veteranilor şi pensionarilor, şi-a împărtăşit cu dragă inimă experienţa din ultimii ani. Concluzia? „Nu-mi pare rău deloc că am îmbăţişat ideea de a veni la Ungheni”, a declarat Mihai PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

Ziua de azi

Butnaru, după care a continuat: „Promit că ne vom ţine cît vom putea de aplicarea şi la noi a unor experienţe de aici. E puţin mai complicat, dar sperăm să reuşim”. Pensionarii de pe ambele maluri ale Prutului au fost salutaţi de primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, şi de viceprimarul Ludmila Guzun, fapt care i-a impresionat pînă la lacrimi. Alături de ei a fost şi Ion Harea, consilierul preşedintelui Consiliului judeţean Iaşi pentru rela-

ţiile R. Moldova – judeţul Iaşi, care, de fapt, a şi fost iniţiatorul acestei întîlniri. S-a convenit asupra semnării unui acord de colaborare între cele două organizaţii, care să prevadă, printre altele, organizarea în comun a simpozioanelor şi sărbătorilor naţionale, a unor activităţi artistice, a excursiilor prin locurile istorice. Semnarea propriu-zisă va avea loc în cadrul următoarei întîlniri, care se preconizează a fi la Iaşi.

Ştiri de pe Expresul.com În atenţia cehilor La 4 noiembrie Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” a fost gazda unei delegaţii moldocehe, formată din reprezentanţi ai Ministerului Economiei al Republicii Moldova, Ambasadei Cehiei şi Camerei de Comerţ a Republicii Cehe. Scopul vizitei a fost unul de documentare. Administratorul principal al Zonei Economice Libere, Natalia Iepuraş, a prezentat, în cadrul întrunirii, avantajele oferite de această Zonă pentru investitorii străini, a vorbit despre regimul vamal şi fiscal aplicat pe teritoriul zonei libere. Anterior, alte delegaţii cehe s-au aflat la Ungheni. Interesul cel mare este eventual constrcţie a unei centrale electrice la Ungheni.

Expert german în ajutorul unei instituţii de învăţămînt La invitația conducerii Colegiului Agroindustrial din Ungheni, în perioada 15 octombrie -5 noiembrie aici s-a aflat Bernhard Lensing, expert din Germania în scrierea proiectelor cu finanţare europeană. “Scopul nostru este să învăţăm a scrie proiecte şi a atrage investiţii”, a declarat pentru “EuroNova TV”, directorul colegiului, Victor Colin. Potrivit dînsului, instituţia necesită o schimbare radicală. Deja au apărut primele idei de proiect, printre care şi fondarea unei biblioteci electronice.

Nuci de calitate la Nisporeni. Dar ieftine Deşi roada la nuci nu a fost foarte generoasă, lipsa precipitaţiilor atmosferice în perioada recoltării a determinat obţinerea unei recolte calitative. Totuşi, preţul de achiziţionare a miezului de nucă este relativ mic şi variază între 55 şi 70 lei/kg. În aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul la miezul de nucă era de 90 lei/kg. În anul current, se observă o scădere a preţului în medie cu 31%, acest fapt fiind în defavoarea micilor producători, anunţă site-ul Agravista.md.

Pînă la sfîrșitul anului 2011, în centrul satului Novaia Nicolaevca va ﬁ amenajat un loc de agrement, care va schimba aspectul localităţii. Aici va apărea un parc cu bănci și terenuri sportive de mini-fotbal și volei. Toate acestea se datorează Programului de Granturi Mici din cadrul Fundației Comunitare Ungheni, la care a apelat cu un proiect Grupul local de Inițiativă (GI) ”Delia”. În consecinţă, a fost obținută o finanțare în valoare de 5000 lei. În plus, proiectul respectiv a fost un adevărat catalizator pentru comunitate, care s-a mobilizat la maximum. ”Mă bucur nespus de mult că oamenii au conștientizat faptul că, pentru a obține rezultate, trebuie să se implice nemijlocit la făurirea viitorului lor”, a menționat Victor Landa, membru al GI ”Delia”. Dînsul, împreună cu alți consăteni, a luat parte duminică, 6 noiembrie, la o adunare organizată în centrul satului, acolo unde va prinde contur proiectul ”Amenajarea unui loc de agrement în Novaia Nicolaevca”. Cei prezenți au declarat că sînt gata să se implice la realizarea cu succes a proiectului. La adunare a fost prezent și primarul comunei Mănoilești, Grigore Popa. Dînsul şi-a exprimat satisfacţia pentru activismul din ultima perioadă al locuitorilor satului Novaia Nicolaevca, dînd asigurări că primăria le va fi alături prin asistență tehnico-materială. ”Ați reușit să faceți un prim pas în direcția scrierii de proiecte, este un rezultat foarte bun”, a subliniat primarul. De notat că valoarea totală a proiectului respectiv e de 18957 lei şi este, practic, o premieră pentru Novaia Nicolaevca, unde nu a fost realizat, în ultimul deceniu, nici un proiect. Reamintim că acest sat, deşi se află la doar şapte kilometri de Ungheni, nu are, la ora actuală, nici şcoală, nici grădiniţă, nici măcar un magazin. Cei aproape 200 de locuitori de aici sînt nevoiţi să meargă în localităţile din vecinătate pentru a-şi soluţiona o problemă sau alta. Proiectul „Amenajarea unui loc de agrement în Novaia Nicolaevca” a fost elaborat cu ajutorul AO „Gaudeamus” din Mănoileşti, o asociaţie obştească ce are deja o experienţă bogată în domeniu. Președintele acesteia, Sergiu Andrușca, face parte şi din Grupul de inițiativă ”Delia”. (Ina Landa)

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2 Expresul Vineri, 11 noiembrie

Poliţiştii de la punctul de frontieră Oancea-Galaţi sînt cercetaţi de conducerea centrală a instituţiei, deoarece au scăpat printre degete un transport imens - 422.000 de pachete de ţigări de contrabandă, venite din R. Moldova, transmite “România Liberă”. Valoarea acestora se ridică la 1 milion de euro. Potrivit sursei, cantitatea imensă de ţigări a fost transportată cu barca peste Prut, iar de pe malul românesc baxurile cu ţigări au fost preluate cu un tractor. (Unimedia.md)

Actualitate

La drum

Deşi încercat de vremuri grele, se înverşunează să meargă înainte Ina Landa Un sat de moldoveni, urmaşi ai mazililor de altă dată, cu o istorie a sa de secole, cu o cultură şi tradiţii deosebite, cu oameni ospitalieri. Aici, pînă şi vorba este alta decît în alte părţi. Dar ce bucate se prepară! Gospodinele de la Năpădeni sînt neîntrecute în ale bucătăriei. La 44 de kilometri distanţă de oraşul Ungheni îşi duce traiul satul Năpădeni, o localitate situată în zona Culei, acea zonă care, printr-o hotărîre guvernamentală de acum cîţiva ani, a fost declarată defavorizată. Mărginit cu satele Cornova, Condrăteşti şi Curtoaia, Năpădeniul este relativ mare, numărînd în prezent 549 de gospodării şi 1026 de locuitori. Cînd vine vorba de consăteni, primarul Maria Iov, aflată deja la al doilea mandat, se luminează la faţă. ”Mie îmi pare că oamenii de la noi sînt deosebiţi, sînt chiar şi mai frumoşi decît în alte părţi. Ţin mult la

ei”, spune dînsa, vădit emoţionată. Ca şi celelalte sate din Moldova, Năpădeniul încearcă vremuri grele. Aproape 30 la sută din populaţia aptă de muncă este plecată la munci peste hotare. Unii – la Moscova, alţii – în Italia. În sat nu prea au multe oportunităţi, iar locurile de muncă sînt destul de limitate. Din spusele Mariei Iov, satul îmbătrîneşte. Tinerii pleacă la studii şi rar cînd se mai întorc în sat. Anul acesta, de exemplu, doar un tînăr specialist a revenit la baştină - un învăţător de muzică.

Cu toate acestea, Năpădeniul se înverşunează să meargă înainte, să se dezvolte. Un centru de sănătate, gimnaziu, cămin cultural, grădiniţă, o biserică frumoasă şi drumuri principale ce permit accesul către instituţiile publice din localitate – poate e puţin pentru un sat, dar sînt instituţii care vorbesc că localitatea trăieşte. „Ne străduim să obținem finanțări din proiecte, dar și cu forțele proprii am făcut multe lucruri frumoase în sat”, povestește Maria Iov. Astfel, a fost renovat în întregime sistemul de încălzire al gimnaziului din sat, pentru care, în anul 2005, prin intermediul FISM, s-au alocat 873.000 lei. De asemenea, treptat, a fost adus la condiție și căminul cultural. În acest an, lucrurile au continuat pe aceeaşi undă. Blocul B al gimnaziului a fost renovat to-

Toamna are mai multe duminici… Pîine şi circ. Avem acest dicton ca moştenire. Îl cunosc puţini, dar îl cunosc, mai ales, şmecherii, cei ce fac politică şi se pricopsesc cu ce dă norocul pe lîngă politică. Las’că pîine nu prea dau ei, circul, însă, e un mijloc ieftin de a se menţine la înălţimea opiniei publice. De aceea şi are dictonul un anume iz peiorativ. Cu toate astea, la ziua de azi (mai ales!) sînt dispus a le striga „Vivat!” celor care îl pun în aplicare. “Vivat!”, fiindcă lumea care a mai rămas pe acasă şi care mai face agricultură este şi aşa destul de amărîtă, necăjită şi plină de veninul părerilor de rău. O rază de sărbătoare, ca un balzam peste rană, merită aplaudată. Asta ar fi “uvertura” la “Toamna de aur”, eveniment ce s-a desfăşurat duminica trecută în piaţa Ştefan cel Mare din Nisporeni. “Toamna de aur” – o frumoasă şi neruşinoasă retragere din faţa “Sărbătorii vinului”, care ar fi putut genera un conflict între organizatori şi viticultori. Anume din această cauză, în ultimii ani, s-a trecut cu tăcere peste sărbătoarea cu pricina. În acest an, s-a manevrat, s-a riscat şi cred că a fost bine. A fost şi vinul, dar au fost şi celelalte daruri care cresc, dacă li te închini adînc şi le picuri cu sudoare. Pentru asta merită luaţi în seamă şi cel cu vinul bun, şi cel cu bostanul mare. Dar... Sărbători după scenariul care s-a derulat am mai văzut mulţi ani la rîndul: ne fălim noi în faţa noastră cu cele realizate; îi încurajăm cu premii şi cu vorbe bune pe cei mai pricepuţi. E bine. Dar mă întreb, la fel cum m-am întrebat şi acum vreo zece ani: pe cine am convins, în această zi, să ne cumpere vinul? Porumbul? Bostanul? Mierea? Ceapa? Cîte contracte au fost semnate? Cîte persoane din afara Nisporeniului au venit să vadă ce ar putea cumpăra de la noi? În fine, sărbători ale roadei după scenariul: voi cu vinul, cu mărul, varza, morcovul, iar noi cu comisia şi premiile - am avut şi pe timpul sovietic.

Dar atunci era “marele partid” care avea grijă cum şi cu cît să ia roada crescută de la agricultor. Acum însuşi agricultorul trebuie să înveţe a face negustorie. Anume la aceste “Toamne de aur” ar fi momentul ca organizatorii să creeze maximum de condiţii pentru ca producătorul să-şi găsească cumpărătorul. Acum vreo zece ani, reveneam acasă, la Nisporeni, de “dincolo de munte”. Era dimineaţă, maşini puţine, dar căruţe multe. Cai înhămaţi la căruţe, cai legaţi din urma căruţelor. La început, glumeam că neamurile încă nu s-au dat jos din căruţe. Mai apoi am oprit autobuzul, am coborît şi am întrebat un omulean ce e cu parada de căruţe şi cai? „Peste două zile, va fi tîrgul de cai. Ştie toată lumea şi vine, care - să vîndă, care - să cumpere”, a urmat răspunsul. Pe la noi, tradiţii de acest gen nu prea sînt, excepţie făcînd Tîrgul olarilor. Sigur, ele nu pot fi create la ordinul cuiva. Dar de încercat n-ar strica. Aş vrea să-i văd invitaţi la anul, la “Toamna de aur” din Nisporeni, pe oamenii de afaceri din Ungheni, Soroca, Vaslui. Aş vrea să-i văd pe nisporeneni invitaţi la “Toamnele de aur” din alte raioane. Să plece cine poate, să vină cine poate. Dar să ştie că va fi primit şi chiar ajutat, fără deviza: „Moarte concurentului!”. Cine ştie ce asociaţii intergospodăreşti, interraionale mai pot apărea din toate astea. Că toamnele sînt lungi şi au mai multe duminici, aşa că pot merge unii la alţii. Dumitru Mititelu

talmente şi pregătit pentru a primi cei 39 de copii de vîrstă preşcolară din sat. ”Vrem să transferăm aici grădinţa, căci clădirea veche este într-o stare deplorabilă. În plus, nici nu se încălzeşte”, explică primarul, după care acccentuează: „Aici va fi gimnaziu-grădiniţă, cum am mai văzut şi în alte sate”. Costul total al acestui proiect a fost de 689.000 lei, cea mai mare parte a sumei fiind alocată prin intermediul FISM 2. Pentru anul 2012, primăria Năpădeni are un scop bine definit: aprovizionarea satului cu apă potabilă. ”În această vară, în sat au secat fîntînile. Foarte des ne confruntăm cu un deficit de apă potabilă. De aceea vom face tot posibilul ca Năpădeniul să fie aprovizionat cu apă”, a mai spus Maria Iov. Pînă atunci însă Năpădeniul va trebui să treacă printr-o nouă

iarnă. Gospodarii din partea locului şi-au strîns deja roada de pe cîmpuri şi înceracă să facă rost de lemne şi cărbuni pentru sezonul rece.

”De-ar fi bine în Parlament, că, în rest, ne descurcăm noi cu încetul”, face o remarcă, înainte de a ne despărţi, primarul Maria Iov.

Biblioteca “Dimtrie Cantemir” apreciată de Ministerul Culturii, apreciată şi de colegi Un eveniment important s-a defăşurat la Ungheni, între 7 şi 11 noiembrie. Acesta a fost prilejuit de aniversarea a 65-a de la fondarea Bibliotecii publice “Dimitrie Cantemir”. Timp cinci zile, au avut loc lansări de carte, expoziţii de documente, mese rotunde, conferinţe, simpozioane, ore literare. “Eu cred că renașterea noastră va porni de la bibliotecă. Sper că în scurt timp bibliotecile noastre vor deveni adevărate centre de lumină, aşa cum au păstrat lumina în toată această perioadă anevoioasă prin care continuăm să trecem”, a declarat Boris Focşa, ministrul Culturii, prezent, pe 8 noiembrie, la

Ungheni. Dînsul nu a ezitat să aducă elogii bibliotecii unghenene, remarcînd: „Știu că aveți o bibliotecă minunată, știu că vin cititorii și acest fapt se datorează muncii pe care o prestați”. În semn de recunoştinţă şi înaltă apreciere, Boris Focşa a înmînat şi o Diplomă de onoare a Ministerului Culturii. Referindu-se la Zilele Bibliotecii „Dimitrie Cantemir”, dînsul a subliniat că este „un eveniment destul de important pentru cultura raionului Ungheni și a țării în întregime”. Directorul Bibliotecii Naţionale, Alexei Rău, i-a înmînat bibliotecii un Testimoniu de nobleţe, în care se menţionează: „Diriguită cu rost, clarviziune și spirit înnoitor de către magistrul Victoria Bernic, Biblioteca „Dimitrie Cantemir” și-a adus obo-

lul și continuă să contribuie la creșterea rolului cărții, lecturii, informației și comunicării în dezvoltarea culturii și civilizației, în promovarea valorilor naționale și europene în comunitățile din raionul Ungheni. Prin organizarea taberei pentru bibliotecari, această instituţie a făcut ca Ungheniul să devină un fel de capitală de vară a biblioteconomiei naționale. Iar felul în care s-a prezentat la Festivalul Național al Cărții și Lecturii, cu programul acela deosebit, declarat cel mai bun din țară, a fost ca o cunună care împodobea fața nouă, luminoasă, inteligentă, îmbietoare a ei”. Dînsul a mai remarcat: „În ciuda trecerii anilor, Biblioteca „Dimitrie Cantemir” devine tot mai tînără și mai proaspătă în activitatea ei. (Lucia Bacalu)

P.S. Unu. Abordam, acum ceva timp, acelaşi subiect, dar cu referire la sărbătoarea recoltei şi tradiţiilor populare de la Ungheni, ceea ce nu a plăcut, bineînţeles, unor băgători de seamă. Iată că, se pare, problema e una generală. Doi. „Toamna de Aur” de la Nisporeni a fost una cu adevărat remarcabilă. Lauda însă nu ţine de foame. (L.B.) În fotograﬁe: de la stînga la dreapta: Alexei Rău, directorul Bibliotecii Naţionale, Aurica Dvoracic, reprezentant al Bibliotecii „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Sergiu Boboc, specialist în cadrul Ministerului Culturii, Boris Focşa, Ministrul Culturii, Victoria Bernic, directoarea Bibliotecii „Dimitrie Cantemir”

Premieră pentru Serviciul de Grăniceri La Colegiul Național de Grăniceri din Ungheni a fost inaugurat recent un paraclis de rugăciune pentru ofițerii și elevii instituției. Potrivit directorului Valeriu Primac, „ungherașul credinței” va fi deschis în fiecare zi pentru orice doritor. Mai mult decît atît, dînsul şi-a exprimat speranţa că, în viitorul apropiat, la colegiu să fie introdus şi un curs de educație spirituală, care este necesar viitorilor grăniceri.

Roman Revenco, directorul general al Serviciului de Grăniceri din R.Moldova, a salutat inauguarea paraclisului de rugăciuni, aducînd în dar şi o icoană. „Pe lîngă instruirea profesională, de care au parte elevii Colegiului Național de Grăniceri, este la fel de importantă şi educaţia spirituală. Sper că credința în Dumnezeu ne va îndruma spre lucruri mărețe pentru țara noastră”, a menţionat oficialul. (Ina Landa)

Actualitate

Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” pe scriitorul Dumitru Matcovschi, „în semn de înaltă apreciere pentru abnegaţia şi perseverenţa cu care a promovat valorile naţionale şi culturale ale României, militînd pentru respectarea drepturilor comunităţilor româneşti din afara hotarelor ţării şi contribuind la strîngerea legăturilor dintre românii de pretutindeni”. (Unimedia.md)

3 Expresul Vineri, 11 noiembrie

Ai noştri la Riga În perioada 30 octombrie – 4 noiembrie, o delegaţie din Republica Moldova a vizitat Letonia, pentru a se familiariza cu sistemul de administrare publică de acolo. Printre membrii delegaţiei s-au numărat Ion Munteanu, vicepreşedintele raionului Nisporeni, şi Ludmila Guzun, viceprimarul de Ungheni. Cu ce impresii au revenit acasă? Ce concluzii şi-au făcut?

Ion Munteanu: „Nu trebuie să renunţăm la raioane”

A fost o călătorie foarte benefică. Timp de patru ani, fiind preşedinte de raion, deseori eram pus în situaţia să explic că este nevoie de această structură numită raion. Am avut tot timpul să mă conving că raioanele sînt necesare, poate puțin modificate. În Letonia, trebuie să spun, nu mai există raioane. În locul lor au apărut municipalitățile,

chiar am vizitat o astfel de municipalitate. Am rămas surprins că înşişi letonii nu salută reforma care a avut loc acolo. Ei consideră că ea nu a fost eficientă, pentru că, înlăturînd raioanele, numărul angajaților din administraţia publică locală a crescut. Vă dau un exemplu: municipiul pe care l-am vizitat are o populație de 27 mii de locuitori, iar aparatul municipalității este din 80 de persoane. Am comparat imediat cu raionul Nisporeni, care are o populaţie de 65 mii de locuitori, iar aparatul Consiliului Raional are 70 de angajaţi. În plus, în toate satele care au fost reunite în această municipalitate, Consiliul Municipal numește cîte o persoană în calitate de reprezentant al său care are, la rîndul său, un aparat mic. Letonii ne-au sfătuit să nu ne grăbim să renunţăm la raioane. Poate ar fi mai bine să prelăum modelul Poloniei. Polonezii au mărit numărul populației comunelor, unind mai multe sate. Ei au păstrat raioanele, au păstrat și regiunile, delimitînd însă cu mare strictețe competențele raionului și ale primăriilor. Din punctul meu de vedere, ar fi mai

bine ca R. Moldova să preia modelul Poloniei. O spun nu pentru a-mi apăra raionul. Trebuie gîndite foarte bine schimbările. Este loc pentru mai bine. În raionul Nisporeni avem 23 de primării. Cred că putem să micşorăm cu uşurinţă numărul acestora pînă la 12. O asemenea optimizare ar fi benefică, cred eu.

Ludmila Guzun: „Raioanele, în formula actuală, nu-s bune”

Indiscutabil, Letonia este avansată în ceea ce priveşte organizarea administrativ-teritorială. Mi-a plăcut sistemul stabilit acolo. Ei au renunţat la nivelul doi al administraţiei publice locale, adică la raioane, şi au creat municipalităţi, constituite, în majoritate, din 12-15 localităţi. Ceea

ce este important: reuşesc să atragă investiţii de milioane de euro. Un exemplu: municipalitatea pe care am vizitat-o, cu o populaţie de doar 27 mii de locuitori, a obţinut, într-un an, fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, în valoare de 7 milioane de euro. Iată rezultatele! Nu zic că trebuie să preluăm exact modelul Letoniei. Trebuie să-l studiem cu atenţie şi să ajungem la un numitor comun, ca fiecare să conştientizeze rolul său. Raioanele, în formula actuală, nu-s bune. Nu zic că trebuie să renunţăm la ele. Dar trebuie reorganizate, să fie stabilite anumite funcţii bine determinate. M-a impresionat faptul că fiecare primărie de acolo are cîte un ghişeu unic de informare, astfel că cetăţeanul nu mai este nevoit să deschidă uşile funcţionarilor, să bată pragurile pentru a-şi soluţiona problema. E suficient să apeleze la acest ghişeu. E o idee bună şi Ungheniul deja s-a oferit pentru implementarea unui poriect-pilot privind un asemenea sistem de informare. A fost o vizită reuşită. Am revenit cu multe informaţii şi dorinţă de a implementa noi modele de activitate. De notat că vizita în Letonia a avut loc în cadrul proiectului „Programul comun de Dezvoltare Locală Integrată”, susţinut de PNUD Moldova şi Ambasada Suediei la Chişinău. (Ina Landa, Lucia Bacalu)

O privire din afară

Vom vedea după alegeri! Sau pînă la alegeri

Constantin Uzdriș costicauzdris@yahoo.com

Săptămîna trecută, am fost sunat de un vechi prieten care mi-a mărturisit că ar dori să-şi cumpere o maşină, dar nu prea are bani. De aceea a decis să-şi ia una cu numere de înmatriculare din regiunea transnistreană, mai ales că tocmai îşi vînduse maşina cu numere lituaniene. Vechiul meu preieten mă întreba, dacă nu va avea probleme. Odată cu adoptarea legii care a intrat în vigoare la 4 aprilie curent, proprietarii maşinilor cu numere de înmatriculare lituaniene, şi nu numai, vor putea

utiliza mijlocul de transport pe teritoriul ţării doar timp de 90 de zile în decurs de un an. Socoteala se va face de la momentul primei intrări în ţară. Astfel, şoferii care au autoturisme cu numere de înmatriculare străine, vor trebui să scoată automobilul din ţară după trei luni sau să-l înmatriculeze pe teritoriul R.Moldova, dacă acesta nu este mai vechi de şapte ani. Sincer să fiu, nu am ştiut ce să-i răspund prietenului meu. Am consultat legislaţia. Mi-am amintit că, anterior, autorităţile Republicii Moldova au interzis înmatricularea maşinilor în stînga Nistrului pentru persoanele care nu au viză de reşedinţă acolo. Şi? Am înţeles că nimic n-am înţeles, vorba lui Pavel Stratan. Atunci, am apelat la nişte cunoştinţe de ale mele care lucrează în Parlament. Nu m-am mirat deloc cînd mi-au spus că nu se ştie ce va fi cu legea adoptată la 4 aprilie 2011 şi nici cu iniţiativa legislativă a deputalui

liberal, Valeriu Munteanu, care propunea ca toate maşinile intrate deja în ţară să poată fi înmatriculate la preţuri mai mici decît cele actuale. Răspunsul a fost unul simplu: ,,Stai să trecem de data de 18 noiembrie”. (La 18 noiembrie 2011, va avea loc prima tentativă de alegere a şefului statului). De la declararea independenţei pînă în prezent, R. Moldova a trăit tot de la alegeri pînă la alegeri. Vă amintiţi? Premierul Filat a tot anunţat că după alegeri va face public numele ,,păpuşarului”, că imediat după alegeri organele abilitate se vor ocupa de schemele frauduloase etc. Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a mărturisit abia după alegeri că, de fapt, Veaceslav Ioniţă se face vinovat de eroarea din legea cazinourilor şi tot aşa mai departe. Îmi amintesc cum, în 2008, ex-preşedintele Vladimir Voronin anunţa ,,Anul Tineretului”, cum acelaşi Vladimir Voronin mergea şi inaugura gazoducte prin localităţi, iar primarii locali

anunţau că, după alegeri, flacăra albastră va fi în fiecare casă. Nu de puţine ori, electoratul moldovenesc se pomenea cu drumul cîrpit pe ici pe colo, ca să ţină pînă... după alegeri. Înainte de alegeri, am avut şi lumină pe la stîlpii din stradă. Lista ar putea continua la nesfîrşit. În ultimii doi ani, de cînd alegerile se iau la întrecere cu Divizia Naţională la fotbal (adică, au loc cu regularitate), am tot văzut pe la televizor oficiali care dau în exploatare cîte ceva: ba cîteva case nefinisate pe la Cotul Morii, Obileni sau Nemţeni, ba un drum care a ţinut cîteva luni, ba troleibuze cumpărate pe bani împrumutaţi sau tomberoane nou-nouţe aduse de peste hotare, ba ... În cei 20 de ani de independenţă, am tot auzit despre reforme, integrare, reintegrare, investiţii şi o sumedenie de alte lucruri care gîdilă auzul celor ce au dreptul la vot. Din păcate, efectul real al acestor cuvinte îl simţim parţial şi asta, doar înainte sau puţin după alegeri...

Știri din Primăria Ungheni

Construcţiile la Ungheni se vor îndesi Ceea ce se construieşte în centrul oraşului Ungheni este în baza autorizaţiilor de construcţie, a declarat primarul Alexandru Ambros. Să nu se înţeleagă însă că acum le-au fost oferite proprietarilor şi terenurile. Acestea au putut ﬁ cumpărate şi cu zece ani în urmă, a subliniat dînsul.

Referindu-se la construcţiile care ies mult în faţă, pe trotuare, primarul a remarcat: „Trebuie să înţelegem un lucru: nu putem opri progresul. Trăim în oraş, construcţiile se vor îndesi. Contează ca ele să nu deranjeze, să nu întreacă anumite limite ale existenţei. Există deja imobile care ies în trotuar. În acest caz, ce rost are să-i limitezi pe ceilalţi?”. Potrivit primarului, nivelul de urbanizare a Ungheniului e în permanentă creştere, dar mai există rezerve, căci străzile, în comparaţie cu cele din oraşele europene, sînt foarte late, la fel şi trotuarele.

Pe cînd revenirea la municipiu? S-ar putea ca în anul 2012 Ungheniul să-şi recapete statutul de municipiu. Un proiect în acest sens a fost deja transmis în Parlament şi se examinează de comisiile de specialitate, a declarat primarul Alexandru Ambros. Potrivit lui, se preconizează oferirea statutului de municipiu unui număr de cinci oraşe din R. Moldova: Ungheni, Orhei, Cahul, Soroca şi Edineţ. Acest statut va fi unul benefic pentru dezvoltarea ulterioară a localităţii, căci va asigura o autonomie financiară şi o altă modalitate de formare a bugetului. Dragi tineri, La 8 noiembrie, se sărbătoreşte Ziua Naţională a Tineretului. Este un prilej deosebit de vă adresa vouă, celor tineri, energici şi curajoşi, sincere urări de bine. Apreciez că reuşiţi, în condiţii dificile, să rămîneţi optimişti în atitudine, energici în acţiune şi liberi în gîndire. Fie ca spiritul de iniţiativă pozitivă, curajul şi verticalitatea să nu vă părăsească niciodată, iar valorile umane să fundamenteze acţiunile pe care le lansaţi. Îmi exprim respectul şi deschiderea mea, în calitate de primar al oraşului Ungheni, faţă de atitudinea civică pe care o manifestaţi şi ideile pentru care optaţi. Am certitudinea că, împreună, prin unificarea eforturilor, vom atinge rezultatele dorite. Succese pentru viitorul care vi se deschide! Cu deosebit respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni Ziua pompierilor, sărbătorită pe 9 noiembrie, este un prilej de a reaminti aprecierea pe care cetăţenii o manifestă faţă de pompieri, pentru profesionalismul şi devotamentul misiunilor acestora. Adresez felicitări tuturor angajaţilor Direcţiei Situaţii Excepţionale pentru activitatea desfăşurată şi sincere urări de sănătate, succes în viitoarele misiuni de salvare a vieţii şi bunurilor concetăţenilor, mult noroc şi nenumărate bucurii alături de familie şi cei apropiaţi. Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul Primăriei Ungheni comunică Termenul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2011 a expirat la 15.08.2011 şi, respectiv, la 15.10.2011. În conformitate cu legislaţia în vigoare vă avertizăm că, pentru neachitare a impozitului în termenii stabiliţi, se calculează majorarea de întîrziere (penalitatea). Plăţile se efectuează la filialele Băncii de Economii. Pentru informaţii vă adresaţi la tel. 23994 sau biroul 208 a Primăriei Ungheni.

4 Expresul Vineri, 11 noiembrie

Procuratura Generală atenţionează că acumularea mijloacelor băneşti de la părinţii elevilor în diverse fonduri este ilegală, deşi aceasta a devenit „o normă” în toate instituţiile de învăţămînt preuniversitar de stat. Potrivit procuraturii, modul de utilizare a banilor trezeşte nedumerire atît în ce priveşte cuantumul, cît şi domeniile de investire. Organul de drept susţine că este necesară implicarea neîntîrziată a Ministerului Educaţiei în contracararea acestui ﬂagel. (Jurnal.md)

Eveniment

„Îmi doresc ca şi noi să ﬁm la fel de mîndri de țara noastră cum sînt americanii de ţara lor” orașelor, vizite la muzee, locuri sfinte, centre cultural-artistice. Nu voi uita niciodată parada drapelelor din Washington, vizita la Casa Albă, recepția organizată de Corpul Păcii, întîlnirile cu grupurile de tineri din Riverside, șederea în familia americană. M-a impreisonat mult sistemul de educație în SUA, în special școlile vocaționale, care pun în valoare personalilatea, cultivă încrederea, le dă tinerilor libertate în exprimare, le altoiește abilitățile antreprenoriale de la o vîrstă timpurie.

Recent, Angela Ciocîrlan, președinta Asociației Obștești pentru Copii și Tineret “Făclia” din Ungheni, a revenit din SUA. A fost unicul reprezentant al R. Moldova printre cei 51 de participanți la Programul Internaţional „Visitor Leadership Program, Spiritul de voluntariat: Corpul Păcii la 50 ani”, organizat, între 24 septembrie – 15 octombrie, de către Departamentul de Stat al SUA , Corpul Păcii şi Centrul Meridian Internațional. La revenire, i-am solicitat imediat un interviu. Felicitări. E o adevărată mîndrie pentru ungheneni că unul dintre ai lor a fost selectat să reprezinte R.Moldova în acest program dedicat unei frumoase aniversări a Corpului Păcii. Cum credeţi, de ce alegerea a căzut anume pe dumneavoastră? Probabil, cei ce m-au selectat ar putea să răspundă mai bine la această întrebare. Eu doar intuiesc de ce. Pe parcursul mai multor ani, am lucrat, împreună cu voluntari de la Corpul Păcii, aici la Ungheni, pentru a dezvolta programe și proiecte menite să contribuie la dezvoltarea personală a tinerilor din comunitatea noastră, la valorificarea potențialului lor în vederea formării abilităților lor de a se integra socio-economic și profesional. Cred că am reuşit. Care a fost scopul acestei vizite în SUA? În primul rînd, mi-am propus să studiez practicile de succes în domeniul voluntariatului, să mă familiarizez cu metodele de cultivare a responsabilităţii civice, în special în rîndul tinerilor, să studiez conceptele de antreprenoriat social, leadership, fundraising etc.

Şi v-aţi atins scopul? Da. Am învățat noi metode și tehnici de recrutare, motivare și menținere a voluntarilor, implicarea acestora în dezvoltarea comunității. Am aflat mai multe despre dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung, organizarea schimburilor de experiență între tineri prin intermediul tehnologiilor informaționale, cum trebuie să acționeze un lider ca organizația să fie una de succes, iar impactul activităților organizate să fie orientate atît spre dezvoltarea personală, cît și comunitară. O altă lecție pe care mi-a oferit-o SUA este că acolo sînt respectate legile, iar cooperarea organizațiilor și a oamenilor este sinceră, productivă și corespunzătoare necesităților reale. Am stabilit contacte cu diverse organizații din SUA, am explorat cultura americană, dar și pe cea din alte 50 de țări ale lumii. În memoria mea va rămîne prietenia care s-a închegat între noi, reprezentanţi ai celor 51 de ţări ale lumii, deschiderea și dorința fiecăruia de a schimba viața spre bine în țara sa. Ce a cuprins agenda vizitei în SUA?

Contabilii din raion s-au reunit la o nouă masă rotundă După două luni de repaos, întrunirile pentru contabilii ungheneni au reînceput. În ultima zi de vineri a lunii octombrie, aşa cum era şi programat încă de la începuturi, la sediul SRL „Unserv Audit” a avut loc cea de a treia masă rotundă. De data aceasta, genericul a fost: „Legea contabilităţii şi SNC – reglementări de către stat ale activităţii contabile în Republica Moldova”, organizată de Asociaţia contabililor şi auditorilor profesionişti ACAP RM. „Astăzi, vom pune în discuţie Legea contabilităţii, dar şi standardele naţionale ale contabilităţii, pentru că, în ultimul timp, aceastea au fost cam lăsate fără atenţie de căte contabili. Noi ne axăm mai mult pe contabilitatea impozitelor”, a menţionat, de la bun început, Angela Mihalachi, directorul SRL „Unserv Audit”. Timp de o oră, dînsa a adus la cunoştinţa contabililor prezenţi acele acte normative care ţin de evidenţa contabilă, de evidenţa fiscală şi politica fiscală, dar şi despre noutăţile ce se aşteaptă pentru anul 2011. La moment, reprezentanţa Ungheni a ACAP RM are 19 membri. Pe data de 13 noiembrie 2011, ora 10.00, pe stadionul orăşenesc Ungheni se va desfăşura turneul de minifotbal sub lozinca „Ungheni – Capitala Tineretului Democrat”, susţinut de Organizaţia teritorială Ungheni a Partidului Democrat din Moldova. Invităm toţi doritorii!

INOX - ɇȿɊɀȺȼȿɃɄȺ Vase, poloboace, cade, presuri, mese, balustrade, mînere ú.a. Executăm comenzi Mob. 067-11-11-11 www.inox.md

Cumpăr pămînt arabil în lunca Prutului. Tel.: (236) 22992, 069111686

Trebuie să spun că a fost un program foarte util și bine organizat. Corpul Păcii pulsează spiritul de voluntariat în 139 de țări ale lumii, iar în SUA are o strategie axată pe rezultate, începînd de la lucruri mărunte pînă la activități majore. Chiar şi noi, fiind oaspeţi, am participat la o zi dedicată înverzirii orașului Washington, la o zi de curățenie în Chicago. Am fost în patru state ale SUA, unde am avut posibilitatea să vedem cum organizațiile non profit colaborează cu instituțiile guvernamentale în vederea producerii schimbărilor sociale, cum este promovat spiritul de voluntariat. În Washington DC am avut vizite la Meridian International Center,

Sediul Central al Corpului Păcii, Casa Albă, Oficiul de Implicare Publică, Washington Parks and People, Ben Franklin Room (la deschiderea oficială a programului). Apoi au urmat vizite în Boston, Massachusetts - la oficiul regional al Corpului Păcii, la Centrul pentru servicii comunitare, Northeastern University, Organizaţia “Oamenii fac diferenţa”. În Riverside, California am vizitat Habitat for Humanity, Fundaţia Comunitară, Academia Culinară, oficiul regional al Corpului Păcii, Centrul de carieră, cîteva universităţi. Programul s-a încheiat în Chicago, Illinois. Totodată, am avut parte de un progarm cultural pe măsură: tururi ale

Cu siguranţă, mai sînteţi copleşită de impresii. Ce v-a surprins cel mai mult în „ţara tuturor posibilităţilor”? Faptul că americanii, de la mic la mare, fac activități de volunatriat. Şi la locul de muncă, şi în afara acestuia, ei sînt mereu focusați pe ajutorarea celor care, la un moment dat, s-au pomenit într-o situaţie mai complicată. Cred că totul pornește de la mentalitate. Am întrebat chiar ce îi motivează să facă voluntariat. Mi-au răspuns că așa pot acumula experiență și se pot simți utili. Totodată, m-am convins că ei sînt un popor bine organizat, pun mult suflet în tot ceea ce fac și nu uită niciodată de calitate. Oamenii de acolo reușesc să se dedice programului de lucru, dar și să-și organizeze eficient timpul liber, iar duminicile merg în locașuri sfinte. M-a impresionat faptul că

orice cetăţean spune cu mîndrie: „Sînt american”, iar pe la geamurile caselor lor este arborat drapelul SUA. După mine, succesul acestei țări este constituit din buna organizare, calitatea serviciilor, responsabilitatea și dăruirea de sine. Îmi doresc, la rîndu-mi, ca şi noi să fim la fel de mîndri de țara noastră, să fim responsabili atît în viața profesională, cît și în cea privată. Cum veţi aplica toate cunoştinţele obţinute în SUA aici, în Moldova? Voi începe cu consolidarea programului de voluntariat la nivel local, pornind de la organizaţia pe care o reprezint. Vom încuraja implicarea mai activă a tinerilor, dar şi a adulţilor, în activităţi de voluntariat menite să contribuie la dezvoltarea comunităţii. Voi dezvolta parteneriate cu organizaţii care au experienţă în domeniul voluntariatului, pentru a învăţa şi mai multe, voi contribui la schimbul de experienţă dintre tineri din Ungheni şi SUA. Un accent sporit voi pune pe promovarea R. Moldova pe plan internaţional prin intermediul reţelelor de socializare. Acum am prieteni în 50 de ţări ale lumii. Sînt sigură că putem contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii la noi acasă, chiar dacă avem multe de făcut. E posibil, doar că este important să conştientizăm că rezultatul final depinde de fiecare dintre noi. Lucia Bacalu

Timp de o săptămînă, la Nisporeni se va vorbi intens despre anti-trafic Începînd cu 14 noiembrie, în fiecare zi, Comisia raională anti-trafic şi-a propus să organizeze diverse acţiuni, menite să sensibilizeze societatea în ceea ce priveşte traficul de fiinţe umane şi combaterea acestuia. Chiar de luni, nisporenenii vor auzi mesajul comisiei respective. „Vorbeşte cu prietenii, vecinii, cunoscuţii şi contribuie cu propriile idei la lupta contra traficului de persoane. Dacă eşti scandalizat sau dacă ai fost afectat de traficul de fiinţe umane, dacă nu găseşti răspunsuri la întrebările tale, dacă doreşti să ajuţi oamenii în situaţii de risc, ală-

tură-te luptei pentru eradicarea traficului!”, iată îndemnul principal care se conţine în mesajul cu pricina. În zilele imediat următoare vor fi organizate, în bibliotecile publice şi căminele culturale din teritoriu, expoziţii cu genericul: „Prevenirea şi combaterea traficiului de fiinţe umane”, vor avea loc mese rotunde cu par-

ticiparea primarilor, asistenţilor sociali şi medicali. În ziua de miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 13.00, în sala mare a Consiliului raional Nisporeni va avea loc, în acest sens, un seminar. Informaţia privind mesajul anti-trafic va fi diseminată şi în instituţiile de învăţămînt, în cadrul orelor de dirigenţie, la adunările cu elevii. „Pentru a fi eficienţi, trebuie să vorbim, concomitent, despre combaterea fenomenului, dar şi despre reintegrarea socială a victimelor traficului de fiinţe

umane. Or, experienţa traumatizantă prin care au trecut aceste persoane, le-a schimbat modul de percepţie a lumii şi a relaţiilor interumane, ele pierzînd stima de sine şi încrederea în semeni. Venind în întîmpinarea victimelor şi familiilor acestora, trebuie să le oferim nu doar un sfat bun şi un sprijin moral, ci şi să ne implicăm activ în sensibilizarea comunităţii pentru reintegrarea lor în familie şi societate”, a subliniat vicepreşedintele raionului, Ion Munteanu. (Lucia Bacalu)

Violenţa e la ea acasă. Cum să o stopăm? Reprezentanţi ai Comisariatului de poliţie Ungheni, ai primăriilor, Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport, Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei, instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, s-au adunat, la îndemnul Crucii Roşii din Ungheni, pentru a discuta despre violenţă şi combaterea acesteia. Întrunirea a avut genericul: „10 paşi de reducere a cazurilor de violenţă”. Este o certitudine: violenţa continuă să ocupe un loc de cinste în fiecare localitate. Motivele? Sărăcia, alcoolismul, bolile psihice şi gelozia. În această

ordine de idei, poliţiştii de sector au venit cu numeroase exemple concrete. Anume agresorii sînt cei ce provoacă cele mai mari probleme, consideră ei.

S-a propus să fie creat, în oraşul Ungheni, un centru de plasament pentru aceştia. La ora actuală, practic, este imposibil să izolezi un agresor de familia sa, de potenţialele victime, este imposibil să-l reeduci. O consiliere psihologică, un tratament adecvat poate l-ar face mai înţelegător. Reprezentanţii Comisariatului de poliţie au pus pe tapet, la această întrunire organizată de Crucea Roşie, toate problemele

cu care se confruntă. S-a luat decizia ca acestea să fie aduse şi la cunoştinţa Consiliului raional Ungheni, a primăriei oraşului, pentru ca, în comun, să se găsească soluţii. Potrivit lui Silvian Covalciuc, şef adjunct al secţiei ordine publică, pe parcursul a nouă luni ale anului 2011, au fost înregistrate 343 de cazuri de violenţă, dintre care 28 - de violenţă în familie. (Natalia Chiosa)

Cultural

În ultimele săptămîni, preţul la zahăr pe piaţa internă a scăzut cu circa 20%, acest fapt datorându-se creşterii concurenţei şi reducerii preţului pe piaţa regională din cauza supraproducţiei. Mai mult, preţurile vor continua să scadă, consideră Directorul ﬁnanciar al companiei Sudzucker Moldova, Octavian Armaşu, deoarece există rezerve de zahăr. (Eco.md)

5 Expresul Vineri, 11 noiembrie

Nouă bravi bărbaţi cîntă dorul nisporenean “Trandaﬁr” de la… Italia cu gîndul la baştina sa

Chiar dacă folclorul, la ora actuală, este lăsat undeva în umbră, formaţiile folclorice, fondate în numeroase localităţi, merg înainte, perseverează şi nu se dau bătute. Un exemplu elocvent în acest sens este şi „Dor nisporenean”, în frunte cu Pavel Tabără. A adunat în palmaresul său 10 ani de activitate intensă, multă muncă şi curaj. Bineînţeles, nu lipsesc diversele diplome cu care au revenit de la concursurile naţionale şi internaţionale. „Dacă aş spune că ne-a fost uşor, nu aş fi sincer. Clar că am întîmpinat, la început, unele greutăţi”, recunoaşte Grigore Drăgan, membru al formaţiei, dar şi angajat al Secţiei cultură Nisporeni. „La început, nu aveam costumaţia respectivă, nu aveam repertoriul necesar, dar cu timpul le-am pus pe toate la punct şi cred că, într-un final, am ajuns la ce am visat”, mai adaugă dînsul. Cînd ies în scenă, sala amuţeşte. Nouă bravi bărbaţi cîntă dorul: dorul de ţară, dorul de

cîntec, dorul de tot ce este frumos şi valoros. E un spectacol magnific. Mai rar poţi întîlni, în prezent, o formaţie folclorică de bărbaţi, cu un specific al său, inconfundabil. Fiind întrebat cum e să lucrezi într-un colectiv format numai din bărbaţi, Grigore Drăgan a răspuns prompt: „Să ştiţi că nu e mai greu decît atunci cînd lucrezi cu femeile. În plus, să nu uităm că bărbaţii au făcut serviciul militar, astfel că sînt mai disciplinaţi şi mult mai responsabili. Avem o disciplină bine pusă la punct”. Pe parcursul anilor, formaţia folclorică de la Nisporeni a cunoscut mai multe schimbări, mai multe modificări. A avut, iniţial, o altă componenţă, o altă denu-

Duminicile fraţilor Duminică Fraţii Vasile şi Vladimir Duminică, primul – acordeonist virtuoz, cel de-al doilea – un mare trompetist, fac parte dintr-o numeroasă dinastie de lăutari, originară din Sculeni, Ungheni. Pe ei e aproape imposibil să-i găseşti, căci cîntă de duminică pînă… duminică – la nunţi, petreceri, cumetrii şi alte ceremonii de familie în diverse localităţi ale republicii, dar şi dincolo de hotarele ei. Ne-am întîlnit, totuşi, într-o zi de marţi, într-un moment de răgaz…

„Neamul nostru s-a hrănit din muzică” Dinastia Duminică se trage de-a lungul veacurilor. „Străbunicul Vasile Duminică a cîntat la vioară, iar bunicul Vladimir – la trompetă. Tata, Leonid Duminică, mînuia vioara şi acordeonul. El a fost un mare lăutar prin părţile Unghenilor şi a profesat muzica la mai multe şcoli de profil din raion. Nimeni din neamul nostru n-a cunoscut altă profesie. Toţi s-au hrănit din muzică”, ne spune Vasile Duminică. Fiind dintr-o familie de lăutari, ei ştiau din start că vor porni pe urmele părinţilor, bunicilor şi străbunicilor. Astfel, Vasi-

le a studiat acordeonul la Şcoala de cultură din Soroca, apoi la Institutul „Gavriil Musicescu” din Chişinău. A fost solist-instrumentist în „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, după care a urmat „Doina Moldovei”, dirijată de Vasile Goia. Timp de un deceniu şi jumătate, a activat în orchestra „Fluieraş”, dirijată, pe atunci, de Serghei Lunchevici. De la marele maestru a învăţat multe din cele ce ţin de arta interpretării muzicale. Tot graţie lui i s-a conferit titlul de Maestru în Artă…

Radu şi Rada – pe urmele tatei Conform tradiţiei de familie,

„Dor nisporenean” pe scena Palatului culturii din Ungheni

mire, ca pînă la urmă să se şlefuiască la fel ca un diamant şi să apară în faţa spectatorului dornic de frumos în toată spledoarea sa. Formaţia demonstrează zi de zi, an de an, că are un ataşament puternic faţă de folclor, de tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti. „Folclorului nu i s-a acordat niciodată atenţia pe care o merită.

Îl exploatăm, să-i spun aşa, numai cu anumite ocazii, la diferite festivaluri şi concursuri. Cred că acesta ar trebui să stea în fruntea mesei în permanenţă”, a subliniat Grigore Drăgan. „Dor nisporenean” a făcut un pas mare înainte în acest sens. Majoritatea cîntecelor interpretate de formaţie sînt adunate din regiunea Nisporeni. (Natalia Chiosa)

pe urmele lui Vasile au pornit şi cei doi copii ai lui: Radu şi Rada-Maria. Fiica a absolvit Liceul coregrafic şi Institutul de Arte din Chişinău. În prezent, este balerină la Teatrul Naţional de Operă şi Balet, fiind laureată a mai multor concursuri naţionale şi internaţionale. Radu, ca şi tata, a devenit acordeonist. A studiat la Liceul republican de muzică „Ciprian Porumbescu”, apoi la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Acum un an şi jumătate, împreună cu verişorul său, ţambalagiul Vladimir Duminică, au înfiinţat formaţia „Taraful lăutăresc” cu care, între timp, au reuşit să scoată un CD – „Vreau să beau şi să chefuiesc”. Au înregistrat şi cîteva piese cu saxofonistul Beni Lalaru din Iaşi, supranumit „perla Moldovei”, şi cu formaţia „Cristi Nucă” de peste Prut. „Mai am şi un nepoţel de patru anişori – Daniel. Acesta va fi viitorul dinastiei”, este convins Vasile Duminică. În prezent, virtuozul acordeonist este liber profesionist şi cîntă adeseori, împreună cu fratele său, pretutindeni acolo unde sunt solicitaţi.

Vladimir. Tatăl şi ﬁul Fratele mai mic al lui Vasile este Vladimir. El a învăţat să cînte la trompetă de la vechii lăutari din sat. În 1981a absolvit Colegiul de muzică „Ştefan Neaga”. În 1978, fiind încă student, devine solist-instrumentist în orchestra „Lăutarii”. Apoi a cîntat în „Doina Moldovei” şi în cea a Ansamblului Academic de Stat de dansuri şi cîntece populare “Joc”, condusă de Gheorghe Şevcişin. În 2000 i s-a conferit titlul de Artist emerit. Pe Vladimir Duminică l-a urmat feciorul său… tot Vladimir. Spre deosebire de tata, Vladimir Duminică junior a ales ţambalul, pe care l-a studiat la Liceul republican de muzică „Ciprian Porumbescu” şi la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Vladimir junior este laureat al mai multor concursuri naţionale şi internaţionale. Oriunde a participat, s-a întors acasă cu premii. „Noi vom fi prin muzică. Vor veni şi alţi descendenţi din urma noastră, pentru că ne-am consacrat folclorului, aşa precum au făcut-o strămoşii noştri”, ne-au spus fraţii Duminică. Nicolae Roibu, Timpul

Săptămîna trecută, ne-a telefonat, din Italia, Vitalie Chiruţă, originar din satul Bumbăta, pentru a ne împărtăşi ultima sa bucurie. Formatia “Trandaﬁr”, pe care o conduce acolo, departe de casă, din anul 2005, şi-a lansat videoclipul la piesa “Sună-n toată Europa”. “Ne-am dorit să aducem un elogiu vieţii, tradiţiilor noastre strămoşeşti, chiar dacă acum sîntem departe de casă”, a subliniat Vitalie Chiruţă, după care a adăugat: “În virtutea vremurilor grele prin care trecem, a greutăţilor şi nevoilor pe care trebuie să le înfruntăm aflîndu-ne departe de casă, ştim să transmitem voia bună şi optimismul”. “Viaţă, viaţă, eşti frumoasă şi noroc mi-ai dat/ Chiar de vremuri grele-am apucat”, aşa începe acest cîntec, prin care interpreţii moldoveni stabiliţi în Italia vor să cucerească Europa. Realizarea clipului a fost posibilă, datorită colaborării cu textierul Andrei Hadjiu, compozitorul Veaceslav Daniliuc, autorul clipului Veaceslav Sîrbu, dansatorii grupului “Art Studio Repede”. Au venit cu ideile lor şi membrii formaţiei “Trandafir”. “Viaţa poporului nostru nu a fost niciodată uşoară. Mereu am fost puşi la încercare, dar am ştiut mereu să ieşim învingători. De aceea şi sîntem apreciaţi: moldovenii sînt un popor muncitor, vesel şi optimist. Să sune-n toată Europa faima noastră”, a remarcat Vitalie Chiruţă. Doritorii pot vedea clipul respectiv pe youtoube.com. Pînă în prezent au fost înregistrate deja peste 15 mii de vizualizări. Iniţial, formaţia se numea “Trandafir de la Moldova”, iar cu două luni în urmă s-a decis să fie numită doar “Trandafir”. “Ne-am propus, prin cîntecele noastre, să le ajutăm sutelor de mii de moldoveni aflaţi la muncă în Italia să depăşească mai uşor dorul de casă”, a menţionat Vitalie Chiruţă. Lucrările interpretate de muzicienii moldoveni se bucură, la ora actuală, de un mare succes în Italia, ei fiind invitaţi la diverse acţiuni culturale organizate atît de moldovenii de acolo, cît şi de italieni. (Lucia Bacalu)

Faceţi cunoştinţă: membrii formaţiei “Trandaﬁr” Vitalie Chiruţă – trombon. Născut pe 26 iunie 1978 în satul Bumbăta, Ungheni. Studii: Colegiul de muzică “Ştefan Neaga”, Academia de muzică “Gavriil Musicescu”. A fost angajat în orchestra simfonică a Companiei de Stat TeleradioMoldova, condusă de maestrul Gheorghe Mustea. În 2006, a absolvit Consevatorul “Achille Peri” din Reggio Emilia, Italia, după care a făcut şi doctorantul. Sergiu Plugaru – trompetă. Născut pe 22 iunie 1975 în Bumbăta, Ungheni. Studii: Colegiul de muzică “Ştefan Neaga”, Academia de muzică “Gavriil Muzicescu”, Conservatorul “Achille Peri” din Reggio Emilia, Italia. A fost angajat al Orchestrei simfonice din Bacău, România. Ion Oprea - voce, clape. Născut pe 16 octombrie 1977 în satul Lozova, Străşeni. Studii: Colegiul pedagogic “Alexandru cel Bun” Călăraşi, Academia de muzică “Gavriil Muzicescu”. A fost angajat la Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici” din Chişinău, unde a cîntat în capela corală academicà “Doina”.

Știri expres

Îşi doreşte un „virus” de participare cetăţenească Directoarea Centrului Regional de Dezvoltare Durabilă Ungheni, Svetlana Ciobanu, a propus organizarea unei zile a Ambasadei Poloniei la Ungheni. „Într-o asemenea zi, am putea cunoaşte foarte multe despre ţara dumneavoastră. Organizînd un astfel de eveniment aici, la frontiera cu Uniunea Europeană, noi am putea să ne molipsim de acel „virus” al dumneavoas-

tră de participare cetăţenească”, i s-a adresat dînsa ambasadorului polonez Bogumil Luft, prezent la Ungheni în ziua de 27 octombrie curent. Ideea a fost susţinută şi de către primarul Alexandru Ambros. „De astfel de evenimente trebuie să aibă parte nu doar capitala, Chişinăul, ci şi alte localităţi. Ungheniul, de exemplu, este pentru noi capitala de vest a Republicii Moldova, iar oficialii nu prea au ce reproşa în acest sens”. Ambasadorul, la rîndul său, a menţionat că e o iniţiativă interesantă, fără să concretizeze dacă va fi susţinută sau ba.

Noaptea la bibliotecă Angajaţii Bibliotecii „Dimitrie Cantemir” din Ungheni şi-au propus să mai fie o dată originali şi au organizat... o noapte a bibliotecii. „Am vrut să facem ceva neobișnuit pentru societatea noastră. Cred că acest program are un efect benefic, pentru că toată ziua muncim, iar seara ar trebui să ne odihnim. Cel mai bine e s-o facem în mod cultural. Pentru că nu prea avem teatre sau muzee prin regiune, ne-am gîndit că ar fi bine să orgnizăm seri frumoase la bib-

liotecă”, a explicat directoarea instituţiei, Victoria Bernic. Zis şi făcut: în ziua de 7 noiembrie, după ora 18.00, în sala de lectură a bibliotecii, a fost proiectat filmul documentar „Tainele dragostei”, după care au avut loc discuţii la temă. La solicitarea cititorilor, asemenea seri se vor mai repeta.

Un unghenean în galeria miniştrilor Portretul lui Vitalie Vrabie, fost primar de Ungheni timp de şapte ani, în prezent secretar

general al Partidului Democrat, a fost expus, alături de alte şase portrete, în incinta Ministerului Apărării. Este vorba de galeria miniştrilor Apărării din ultimii 20 de ani, fiind, portivit actualului ministru, Vitalie Marinuţa, “un tribut de recunoştinţă faţă de demnitarii care au condus această instituţie în diferite perioade de timp”. “Este un gest frumos şi a fost un prilej bun pentru inaugurarea galeriei”, a declarat, pentru “Expresul”, Vitalie Vrabie, cel de-al şaselea ministru al Apărării din R.Moldova. Dînsul s-a aflat în această funcţie 2 ani

3 luni şi 3 săptămîni. “Chiar dacă, iniţial, îmi era puţin frică de acest post, în jumătate de an am îndrăgit atît de mult armata, încît mi-a fost dureros să mă despart de ea, mai ales că aveam multe planuri pentru reformarea ei”, a recunoscut dînsul. Vitalie Vrabie a mai spus că Armata Naţională trebuie respectată la justa valoare, pentru că “este unul dintre elementele esenţiale ale statalităţii”. Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Tel. 068430349.

6 Expresul Vineri, 11 noiembrie

În Republica Moldova va fi creată Agenţia Naţională a Siguranţei Rutiere. Noua instituţie publică va fi desemnată drept autoritate naţională ce va gestiona procesele ce ţin de licenţierea şi controlul şcolilor auto, pregătirea şi testarea şoferilor, precum şi certificarea centrelor de testare a mijloacelor de transport şi a întreprinderilor prestatoare din transportul de călători. A fost elaborat deja şi un proiect al Codului transportului auto. (Moldpres.md)

Actualitate

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Viaţa de lîngă noi

Demnă de Cartea recordurilor Guiness

Fetiţa naivă a rămas în trecut. Acum este o femeie care ştie ce vrea de la viaţă

Cu o vechime în muncă de 64 de ani, Liuba Dănilă, profesoară de istorie la Gimnaziul din Vînători, Nisporeni, îşi poate găsi cu uşurinţă locul în Cartea recordurilor Guiness. Este decanul de vîrstă al pedagogiei moldoveneşti, lucru menţionat, anul trecut, şi de către Guvernul Republicii Moldova. Munceşte şi acum, predîndu-le elevilor săi istoria. Ea a fost cea care i-a învăţat şi pe buneii, şi pe părinţii acestora. A îndrăgit şcoala de mică. La doar cîţiva anişori, cînd încă nu ştia nici să citească, nici să scrie, deja se juca prin casă “de-a şcoala”. “Eu eram şi învăţătoare, şi director de şcoală, şi elevă”, povesteşte. A fost un har de la Dumnezeu, pe care doamna Liuba Dănilă l-a exploatat la maximum. Nu a regretat niciodată că şi-a ales o cale atît de complicată – cea de a educa oameni. Primul pas l-a făcut în îndepărtatul an 1947. Avea doar 16 ani şi jumătate, cînd s-a angajat, în calitate de educatoare, la orfelinatul din Vărzăreşti. “Într-o clipă, m-am transformat, din unicul copil la părinţii mei, într-o mamă cu foarte milţi copii, copii ai războiului, chinuiţi, flămînzi, bolnavi”, spune. A fost pentru ea un adevărat test, pe care l-a trecut cu brio. A făcut Şcoala pedagogică, apoi facultatea de istorie la Universitate. A lucrat educatoare, învăţătoare la clasele primare. Începînd cu anul 1965, predă istoria în satul său natal. “Dacă Dumnezeu îmi va da sănătate, pe 3 mai 2012 voi împlini 65 de ani de cînd sînt în şcoală”, ne-a spus. E la fel de energică şi plină de vise ca acum 30 de ani, cînd am cunoscut-o. Vorbeşte cu aceeaşi ardoare şi dragoste despre şcoală, despre

pedagogie, despre copii. Este un adevărat intelectual, un adevărat păstrător de tradiţii strămoşeşti. De un sfert de secol, Liuba Dănilă conduce şi o formaţie folclorică – „Izvorul”, ea însăşi fiind un izvor nesecat de optimism, un model adevărat pentru foarte şi foarte multă lume. Ferice de satul care are asemenea oameni. Consideraţi că sînteţi un om realizat? Da. Sînt mulţumită de ceea ce am reuşit în viaţă. Am avut de înfruntat multe grăutăţi, dar am rămas în picioare. Care sînt princiiile dumneavoastră de viaţă? Dreptate, speranţă, încredere în forţele proprii, dragoste mare pentru copii, pentru familie, mereu în acţiune. Principalele momente din viaţă care v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi. Anul 1947, orfelinatul din Vărzăreşti. Iar eu, o fetiţă de doar 16 ani, m-am pomenit faţă în faţă cu cei mai trişti copii din lume, rămaşi fără părinţi, fără un acoperiş deasupra capului. Atunci am înţeles că e un lucru sfînt să te dedici copiilor, iar îndrumători mi-au fost minunaţii educatori Grigore Untilă şi Maria Lehtman. Cu ce se mîndreşte Liuba Dănilă? Cu copiii mei, cu cei opt nepoţi şi patru strănepoate, cu oamenii din satul meu natal. Mă mîndresc cu colegii de serviciu, cu membrii ansamblului „Izvorul”. Ce calităţi ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră? Să fie sincer, să nu se teamă de greutăţi, să nu fie lacom şi

Natalia Chiosa

avid de bani. Nu mi-au plăcut niciodată banii şi nu am alergat după ei. Aşa sînt eu şi aşa îmi sînt prietenii. Ocupaţia dumneavoastră preferată? Lectura, deşi în ultimul timp, din cauza unor probleme de vedere, citesc mai puţin. Îmi place mult lucrul în grădină. Acolo mă simt în largul meu. Îmi place noul, îmi place să cercetez, să mă informez. Visul dumneavoastră de fericire? Să-mi văd marea mea familie fericită. Îmi doresc ca ei să nu se teamă nicicînd de greutăţi. Şi aş mai avea un vis: să văd că satul meu se schimbă în bine. Starea de spirit actuală. Bună. Nu cad în pesimism. Sînt sigură: totul va fi bine. Cine au fost cei ce v-au marcat caracterul şi viitorul? Primul meu învăţător şi profesorii de la Şcoala pedagogică din Călăraşi: Timofei Longos, directorul de atunci, Parascovia Vahova, profesoară de limba română. O mai fi trăind vreunul dintre ei? Îmi amintesc cu drag şi de Alecu Cireş, directorul şcolii de la Vînători, un român sadea care m-a îndemnat să fac pedagogie. Deviza dumneavoastră. Care ar putea fi deviza mea la 81 de ani? Capul sus şi uităm de orice durere fizică sau spirituală. Aveţi încredere în forţele proprii şi atunci realizările vor apărea neapărat. (Lucia Bacalu)

Rădăcini

A cîntat şi cîntă dragostea şi dorul Originar din Nisporeni, Gheorghe Ţopa s-a lansat în muzica uşoară în 1986. De-a lungul carierei sale, a înregistrat peste 50 de piese, multe dintre care sînt semnate chiar de el. A colaborat cu poeţii Grigore Vieru şi Dumitru Matcovschi, pe ale căror versuri a realizat mai multe melodii devenite şlagăre. A înregistrat două CD-uri: „Dragoste nemărginită” şi „Melodii de aur”.

Gheorghe Ţopa s-a născut la 6 mai 1963, chiar de ziua numelui său. În 1978 a absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” (specialitatea Canto), iar în 2002 - Universitatea de Arte (specialitatea Regie de estradă). A activat în calitate de interpret în formaţiile de muzică uşoară „Noroc” (condusă de Mihai Dolgan), „Teodor” (în frunte cu Petre Teodorovici). Este distins cu titlul onorific „Maestru în artă”.

Știați că... Vasile Șoimaru, doctor în economie, unul dintre fondatorii Academiei de Studii Economice din Moldova, originar din satul Cornova, Ungheni, a lansat, începînd cu 8 aprilie 2011 şi terminănd cu 8 octombrie 2011, 5 (cinci!) cărți. În noiembrie 2010, dînsul a mai lansat o carte – “Căderea comuniştilor”. Deci, sînt șase cărți în 12 luni. “Acest succes al meu îl dedic Bibliotecii “Dimitrie Cantemir” din Ungheni, cu ocazia ani-

versării a 65-a de la fondare”, a declarat dînsul, remarcînd, totodată: “Voi rămîne fidel bibiotecilor pînă la sfîrșitul zilelor mele”. Potrivit dînsului, el fiind economist de profesie, cultura va salva economia. Vasile Şoimaru a mai spus că peste 18 luni va lansa ediţia a doua a albumului “Românii din jurul României în imagini”. Va fi un album de trei ori mai mare şi va fi dedicat aniversării a 95-a de la unirea Basarabiei cu România.

Ca orice adolescentă, Alina visa la o iubire frumoasă, curată şi unică. Mulţi băieţi o curtau şi îi spuneau cuvinte alese. Ea însă rămînea rece la orice gest de curtuoazie, la orice compliment. Aştepta să-i vină prinţul, călare pe cal alb. Nu întîmplător se spune: „Ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să se întîmple”. Aşa a şi fost. Şi-a dorit un prinţ şi l-a întîlnit într-o bună zi. Plecase la o prietenă, într-un sat vecin, pentru a sărbători împreună ziua ei de naştere. Acolo l-a întîlnit pe el. A fost o dragoste la prima vedere. Cel puţin, aşa credea ea. S-a îndrăgostit nebuneşte, iar flacăra iubirii ardea din ce în ce mai tare. Şi el o iubea. Dar... numai prin vorbe, căci faptele demonstrau contrariul. Era un fustangiu de nu avea pereche. Chiar şi atunci cînd erau împreună, nu putea pînă nu se uita prin părţi, după altele. Le şi mai agăţa, din cînd în cînd. Ea tăcea, iar noaptea plîngea în pernă şi se lăsa minţită de cuvintele lui frumoase. Chiar dacă trăia momente grele şi dureroase, Alina se simţea cea mai fericită. Dorea să fie fericită. Atunci cînd erau împreună, uita de toate. Nu vroia să accepte adevărul. Trăia într-o poveste frumoasă şi se simţea bine. „Eram cea mai fericită pînă în momentul în care a decis să plece. Mi-a zis că vrea să cîştige un ban în plus. Pentru noi, cică”, îmi povesteşte dînsa. Se uită tăcută în zare, după care îşi continuă şirul amintirilor: „Am fost fericită... În acea zi, am rămas pe peronul gării uitîndu-mă lung, cu lacrimi în

Fotograﬁe: timisoreni.ro

ochi, cum se depărtează trenul, ducînd cu el şi dragostea mea”. Au urmat zile, în care îi dădeau ghes tot mai multe gînduri, amintiri frumoase, dar şi mai puţin frumoase. Îl aştepta zi şi noapte. Cînd va reveni? Această întrebare o chinuia în permanenţă. Aşa au trecut 264 de zile. Iar ea continua să spere, să fie cu gîndul doar la el. În una din serile în care Alina scălda perna în lacrimi, prinţul ei a revenit. I-a făcut o adevărată surpriză! Dar ceva se schimbase în el. Era, parcă, acelaşi om pe care îl aştepta de luni de zile. Totuşi, i s-a părut mai altfel, mult mai matur, cu alte principii de viaţă. Schimbarea a bucurat-o. Se simţea din nou prinţesă. Unde mai pui că bărbatul pe care-l iubea continua s-o răsfeţe cu vorbe, dar şi cu fapte frumoase, cu multe cadouri. Şi acum mai păstrează un căţeluş de pluş pe care i l-a dăruit în acele minunate clipe. Cînd îl priveşte, îşi aminteşte cu drag de acele momente frumoase petrecute împreună. Amintirile triste le-a lăsat în urmă.

Fericirea ei însă nu a durat foarte mult lîngă cel pe care-l considera prinţul ei. Dorul de ducă a pus din nou stăpînire pe el. A plecat într-o bună zi, lăsînd-o singură cu gîndurile şi visele ei. Timpul trecea, iar ea, domnişoara naivă de altă dată, a început să vadă lumea cu alţi ochi. Devenea din ce în ce mai realistă, nu o mai încîntau vorbele frumoase şi cadorile. Ştia deja ce îşi doreşte de la viaţă. A plecat la Chişinău, a învăţat o meserie. Acolo l-a întîlnit pe cel care, ulterior, i-a devenit soţ. Prinţul a rămas doar o amintire frumoasă. Alina s-a căsătorit, a făcut o nuntă ca în poveşti, iar peste un an s-a născut şi primul lor copil. Au trecut mulţi ani de atunci. Acum, ea este o femeie de succes, are o familie ferictă. Iar prinţul? Prinţul ei a rămas, la fel ca pe timpuri, un fustangiu. La un moment dat, a realizat ce a avut şi ce a pierdut. Şi-a cerut iertare de la Alina pentru suferinţele care i le-a provocat. Mult timp i-a cerşit dragostea. Dar degeaba. Acea fetiţă naivă de atunci nu mai era.

Programe TV Publicitate

Citatul sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂŽnii Nimic nu poate ďŹ mai insuportabil decĂŽt un prost norocos. Cicero

Expresul Vineri, 4 noiembrie

Luni, 14 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 BaĹ&#x;tina 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.00, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 10.30 Reporterul de gardÄ&#x192; 11.00 BunÄ&#x192; seara! 12.00 Vedete la bis 13.10 SÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂŽna sportivÄ&#x192; 13.40 Cultura azi 14.30 Ghidul sÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁii tale 15.00 Din Fondul TV Moldova 1 16.05 Magazinul copiilor 16.35 Magazinele UEFA 17.15 â&#x20AC;&#x153;FANTAGHIROâ&#x20AC;? 17.40 PicÄ&#x192;turi de â&#x20AC;&#x153;Dorâ&#x20AC;? 18.05 Portrete ĂŽn timp 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 19.55 Moldova ĂŽn direct 22.15 Dor 22.45, 23.15 â&#x20AC;&#x153;DIN PREA MULTÄ&#x201A; DRAGOSTEâ&#x20AC;?. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ĺ&#x17E;tirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Ce se ĂŽntĂŽmplÄ&#x192;, doctore? 10.45 â&#x20AC;&#x17E;LEGENDA CÄ&#x201A;UTÄ&#x201A;TORULUIâ&#x20AC;? 11.45 â&#x20AC;&#x17E;ZĂ&#x17D;MBETE Ă&#x17D;NTR-O PASTILÄ&#x201A;â&#x20AC;? 12.00, 16.15 â&#x20AC;&#x17E;TĂ&#x17D;NÄ&#x201A;R Ĺ&#x17E;I NELINIĹ&#x17E;TITâ&#x20AC;? 14.00 Apropo TV 15.00 Serviciul RomĂ˘n de Comedie 17.45 Happy Hour 21.00 Ă&#x17D;n Profunzime 23.00 â&#x20AC;&#x17E;THE MENTHALIST â&#x20AC;&#x201C; Ă&#x17D;N MINTEA CRIMINALULUIâ&#x20AC;?. Đ&#x;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2019;ĐŤĐ&#x2122; Đ&#x161;Đ?Đ?Đ?Đ&#x203A; 6.00, 9.05 "Đ&#x201D;ĐžĐąŃ&#x20AC;ĐžĐľ Ń&#x192;Ń&#x201A;Ń&#x20AC;Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 9.30 "Đ&#x161;ĐžĐ˝Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ĐžĐťŃ&#x152;Đ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃ&#x192;ĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ&#x2013;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐˇĐ´ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐ˛Đž!" 11.00 "Đ&#x153;ĐžĐ´Đ˝Ń&#x2039;Đš ĐżŃ&#x20AC;Đ¸ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;" 12.20 "Đ&#x2013;Đ&#x161;ĐĽ" 13.20 "ĐŁŃ&#x2021;Đ°Ń ĐşĐžĐ˛Ń&#x2039;Đš Đ´ĐľŃ&#x201A;ĐľĐşŃ&#x201A;Đ¸Đ˛" 14.00 Đ&#x201D;Ń&#x20AC;Ń&#x192;ĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ĐžĐ˝Ń?Ń&#x201A;Ń&#x152;. Đ&#x;Ń&#x20AC;ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152;" 15.30 "ĐĽĐžŃ&#x2021;Ń&#x192; ĐˇĐ˝Đ°Ń&#x201A;Ń&#x152;" 16.00 "Đ&#x17E;ĐąŃ&#x20AC;Ń&#x192;Ń&#x2021;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃ&#x152;Ń&#x2020;Đž" 16.50 "Đ¤ĐľĐ´ĐľŃ&#x20AC;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝Ń&#x2039;Đš Ń Ń&#x192;Đ´Ń&#x152;Ń?" 18.55 "Đ&#x201D;Đ°Đ˛Đ°Đš ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x;Ń&#x192;Ń Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;Ń?Ń&#x201A;â&#x20AC;? 21.00 "Đ&#x2019;Ń&#x20AC;ĐľĐźŃ?" 21.30 "Đ¤Ń&#x192;Ń&#x20AC;Ń&#x2020;ĐľĐ˛Đ°" 22.25 "ĐĄŃ&#x192;Đ´Ń&#x152;ĐąĐ° Đ˝Đ° Đ˛Ń&#x2039;ĐąĐžŃ&#x20AC;". MarĹŁi, 15 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.10, 10.30, 14.30, 17.15 Documentar 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.00, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 Magazinele UEFA 12.25 La datorie 12.45 respiro 13.10 â&#x20AC;&#x153;FANTAGHIROâ&#x20AC;? 13.35 Templul muzicii 14.15 DescoperÄ&#x192; Moldova 16.00 Ring Star 17.40 Cinemateca universalÄ&#x192; 18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 22.15 Viitorul ĂŽncepe ĂŽn familie 23.15 Cultura azi. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ĺ&#x17E;tirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 â&#x20AC;&#x17E;PARIU CU VIAĹ˘Aâ&#x20AC;? 12.00, 16.15 â&#x20AC;&#x17E;TĂ&#x17D;NÄ&#x201A;R Ĺ&#x17E;I NELINIĹ&#x17E;TITâ&#x20AC;? 14.00 â&#x20AC;&#x17E;FIUL PIERDUTâ&#x20AC;? 17.45 Happy Hour 20.30, 23.30 Vocea RomĂ˘niei 23.00 AutoExpert. Đ&#x;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2019;ĐŤĐ&#x2122; Đ&#x161;Đ?Đ?Đ?Đ&#x203A; 6.00,7.20 "Đ&#x201D;ĐžĐąŃ&#x20AC;ĐžĐľ Ń&#x192;Ń&#x201A;Ń&#x20AC;Đž" 7.05, 18.20 Đ&#x2019;Ń&#x2039;ĐąĐžŃ&#x20AC;Ń&#x2039; - 2012 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 9.30 "Đ&#x161;ĐžĐ˝Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ĐžĐťŃ&#x152;Đ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃ&#x192;ĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ&#x2013;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐˇĐ´ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐ˛Đž!" 11.00 "Đ&#x153;ĐžĐ´Đ˝Ń&#x2039;Đš ĐżŃ&#x20AC;Đ¸ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;" 12.20 "Đ&#x2013;Đ&#x161;ĐĽ" 13.20 "ĐŁŃ&#x2021;Đ°Ń ĐşĐžĐ˛Ń&#x2039;Đš Đ´ĐľŃ&#x201A;ĐľĐşŃ&#x201A;Đ¸Đ˛" 14.00 Đ&#x201D;Ń&#x20AC;Ń&#x192;ĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ĐžĐ˝Ń?Ń&#x201A;Ń&#x152;. Đ&#x;Ń&#x20AC;ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152;" 15.30 "ĐĽĐžŃ&#x2021;Ń&#x192; ĐˇĐ˝Đ°Ń&#x201A;Ń&#x152;" 16.00 "Đ&#x17E;ĐąŃ&#x20AC;Ń&#x192;Ń&#x2021;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃ&#x152;Ń&#x2020;Đž" 16.50 "Đ¤ĐľĐ´ĐľŃ&#x20AC;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝Ń&#x2039;Đš Ń Ń&#x192;Đ´Ń&#x152;Ń?" 18.55 "Đ&#x201D;Đ°Đ˛Đ°Đš ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x;Ń&#x192;Ń Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;Ń?Ń&#x201A;â&#x20AC;? 21.00 "Đ&#x2019;Ń&#x20AC;ĐľĐźŃ?" 21.30 â&#x20AC;&#x17E;Đ¤Ń&#x192;Ń&#x20AC;Ń&#x2020;ĐľĐ˛Đ°â&#x20AC;? 22.25 "Đ&#x;Đž Ń&#x201A;Ń&#x192; Ń Ń&#x201A;ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐ˝Ń&#x192; Ń Đ˛ĐľŃ&#x201A;Đ°" 23.40 "Terra nova". Miercuri, 16 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.10 Unda Bugeacului 6.40 Respiro 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.00, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 10.25 Ĺ&#x17E;tiinĹŁÄ&#x192; Ĺ&#x;i inovare 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 BaĹ&#x;tina 12.45 ENTER 13.10, 13.35, 15.55, 17.15 Documentar 15.10 Cuvintele CredinĹŁei 16.30 Istorie Ĺ&#x;i Victorie. Ĺ&#x17E;tii Ĺ&#x;i cĂŽĹ&#x;tigi 17.45, 22.45 Respiro 17.50 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 22.15 Moldovenii de pretutindeni. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ĺ&#x17E;tirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 â&#x20AC;&#x17E;FIUL PIERDUTâ&#x20AC;? 12.00, 16.15 â&#x20AC;&#x153;TĂ&#x17D;NÄ&#x201A;R Ĺ&#x17E;I NELINIĹ&#x17E;TITâ&#x20AC;? 14.00 AutoExpert 14.30 â&#x20AC;&#x17E;UN TATÄ&#x201A; Ă&#x17D;N PLUSâ&#x20AC;? 17.45 Happy Hour 20.30 Serviciul RomĂ˘n de Comedie 23.00 â&#x20AC;&#x17E;THE MENTHALIST â&#x20AC;&#x201C; Ă&#x17D;N MINTEA CRIMINALULUIâ&#x20AC;?.

Đ&#x;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2019;ĐŤĐ&#x2122; Đ&#x161;Đ?Đ?Đ?Đ&#x203A; 6.00, 7.20 "Đ&#x201D;ĐžĐąŃ&#x20AC;ĐžĐľ Ń&#x192;Ń&#x201A;Ń&#x20AC;Đž" 7.05, 18.20 Đ&#x2019;Ń&#x2039;ĐąĐžŃ&#x20AC;Ń&#x2039; â&#x20AC;&#x201C; 2011 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 9.30 "Đ&#x161;ĐžĐ˝Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ĐžĐťŃ&#x152;Đ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃ&#x192;ĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ&#x2013;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐˇĐ´ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐ˛Đž!" 11.00 "Đ&#x153;ĐžĐ´Đ˝Ń&#x2039;Đš ĐżŃ&#x20AC;Đ¸ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;" 12.20 "Đ&#x2013;Đ&#x161;ĐĽ" 13.20 "ĐŁŃ&#x2021;Đ°Ń Ń&#x201A;ĐşĐžĐ˛Ń&#x2039;Đš Đ´ĐľŃ&#x201A;ĐľĐşŃ&#x201A;Đ¸Đ˛" 14.00 Đ&#x201D;Ń&#x20AC;Ń&#x192;ĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ĐžĐ˝Ń?Ń&#x201A;Ń&#x152;. Đ&#x;Ń&#x20AC;ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152;" 15.30 "ĐĽĐžŃ&#x2021;Ń&#x192; ĐˇĐ˝Đ°Ń&#x201A;Ń&#x152;" 16.00 "Đ&#x17E;ĐąŃ&#x20AC;Ń&#x192;Ń&#x2021;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃ&#x152;Ń&#x2020;Đž" 16.50 "Đ¤ĐľĐ´ĐľŃ&#x20AC;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝Ń&#x2039;Đš Ń Ń&#x192;Đ´Ń&#x152;Ń?" 18.55 "Đ&#x201D;Đ°Đ˛Đ°Đš ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x;Ń&#x192;Ń Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;Ń?Ń&#x201A;â&#x20AC;? 21.00 "Đ&#x2019;Ń&#x20AC;ĐľĐźŃ?" 21.30 â&#x20AC;&#x17E;Đ¤Ń&#x192;Ń&#x20AC;Ń&#x2020;ĐľĐ˛Đ°â&#x20AC;? 22.25 ĐĄŃ&#x20AC;ĐľĐ´Đ° ĐžĐąĐ¸Ń&#x201A;Đ°Đ˝Đ¸Ń? 23.40 "ĐŁĐąĐ¸ĐšŃ Ń&#x201A;Đ˛Đž".

19.00 Mesager 19.35 Povestea de searÄ&#x192; 19.50 O searÄ&#x192; ĂŽn familie 21.25 â&#x20AC;&#x153;La o aniversareâ&#x20AC;?. Gheorghe CreĹŁu 23.15 Fii tĂŽnÄ&#x192;r!

Joi, 17 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 Svitanok 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.00, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 10.30 Natura ĂŽn obiectiv 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 O searÄ&#x192; ĂŽn familie 13.10, 13.35, 17.15 Documentar 14.05 Unda Bugeacului 14.35 â&#x20AC;&#x153;SQUARDA OMOCIDIâ&#x20AC;? 16.15 Erudit cafe 17.40 Videoteca copiilor 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 20.50 Super-loto 5 din 35 22.10 Reporterul de gardÄ&#x192; 22.35 Un sfert de vorbÄ&#x192; cu Ilona SpÄ&#x192;taru 23.15 â&#x20AC;&#x153;LegÄ&#x192;turi invizibileâ&#x20AC;?.

Đ&#x;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2019;ĐŤĐ&#x2122; Đ&#x161;Đ?Đ?Đ?Đ&#x203A; 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 6.10 "Đ&#x201C;ĐľĐ˝Đ¸Đ¸ Đ¸ ĐˇĐťĐžĐ´ĐľĐ¸" 6.40 "ĐĄĐ&#x161;Đ?Đ&#x2014;Đ&#x161;Đ&#x2DC; Đ?Đ?Đ&#x201D;Đ&#x2022;Đ ĐĄĐ&#x2022;Đ?Đ?" 8.00 "Đ&#x2DC;ĐłŃ&#x20AC;Đ°Đš, ĐłĐ°Ń&#x20AC;ĐźĐžĐ˝Ń&#x152; ĐťŃ&#x17D;ĐąĐ¸ĐźĐ°Ń?!" 9.00 "ĐŁĐźĐ˝Đ¸Ń&#x2020;Ń&#x2039; Đ¸ Ń&#x192;ĐźĐ˝Đ¸ĐşĐ¸" 9.45 "ĐĄĐťĐžĐ˛Đž ĐżĐ°Ń Ń&#x201A;Ń&#x2039;Ń&#x20AC;Ń?" 10.15 "ĐĄĐźĐ°Đş" 10.50 "Đ?Đ˝Đ´Ń&#x20AC;ĐľĐš Đ&#x153;Ń?ĐłĐşĐžĐ˛. Đ&#x2DC; Đ˝Đ¸ĐşĐ°ĐşĐžĐš Đ¸Ń&#x20AC;ĐžĐ˝Đ¸Đ¸ Ń Ń&#x192;Đ´Ń&#x152;ĐąŃ&#x2039;..." 12.15 ĐĄŃ&#x20AC;ĐľĐ´Đ° ĐžĐąĐ¸Ń&#x201A;Đ°Đ˝Đ¸Ń? 13.10 Đ&#x2022;Ń&#x20AC;Đ°ĐťĐ°Ń&#x2C6; 13.25 "Đ˘Đ?Đ&#x2122;Đ?Đ?"Đ§Đ Đ Đ?ĐŤĐĽ Đ&#x201D;Đ Đ&#x17E;Đ&#x2014;Đ&#x201D;Đ&#x17E;Đ&#x2019;" 15.00 "Đ ĐžĐˇŃ&#x2039;ĐłŃ&#x20AC;Ń&#x2039;Ń&#x2C6;" 17.25, 18.15 "Đ&#x;Đ Đ&#x17E;ĐĄĐ˘Đ?ĐŻ Đ&#x2DC;ĐĄĐ˘Đ&#x17E;Đ Đ&#x2DC;ĐŻ" 19.25 "Đ&#x2018;ĐžĐťŃ&#x152;Ń&#x2C6;Đ¸Đľ ĐłĐžĐ˝ĐşĐ¸" 21.00 "Đ&#x2019;Ń&#x20AC;ĐľĐźŃ?" 21.15 "Đ&#x2018;ĐžĐťĐľŃ&#x20AC;Đž" 22.40 "Đ&#x;Ń&#x20AC;ĐžĐśĐľĐşŃ&#x201A;ĐžŃ&#x20AC;ĐżĐľŃ&#x20AC;Đ¸Ń Ń&#x2026;Đ¸ĐťŃ&#x201A;ĐžĐ˝" 23.15 "Đ&#x;Đ&#x17E;ĐĄĐ&#x203A;Đ&#x2022;Đ&#x2014;Đ?Đ&#x2019;Đ˘Đ Đ?".

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ĺ&#x17E;tirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 â&#x20AC;&#x17E;UN TATÄ&#x201A; Ă&#x17D;N PLUSâ&#x20AC;? 12.00, 16.15 â&#x20AC;&#x153;TĂ&#x17D;NÄ&#x201A;R Ĺ&#x17E;I NELINIĹ&#x17E;TITâ&#x20AC;? 14.00 â&#x20AC;&#x17E;MARELE BLOND CU O GHEATÄ&#x201A; NEAGRÄ&#x201A;â&#x20AC;? 17.45 Happy Hour 20.30 â&#x20AC;&#x153;MARELE STANâ&#x20AC;? 23.00 â&#x20AC;&#x153;THE MENTALIST â&#x20AC;&#x201C; Ă&#x17D;N MINTEA CRIMINALULUIâ&#x20AC;?. Đ&#x;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2019;ĐŤĐ&#x2122; Đ&#x161;Đ?Đ?Đ?Đ&#x203A; 6.00, 7.20 "Đ&#x201D;ĐžĐąŃ&#x20AC;ĐžĐľ Ń&#x192;Ń&#x201A;Ń&#x20AC;Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 9.30 "Đ&#x161;ĐžĐ˝Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ĐžĐťŃ&#x152;Đ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃ&#x192;ĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ&#x2013;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐˇĐ´ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐ˛Đž!" 11.00 "Đ&#x153;ĐžĐ´Đ˝Ń&#x2039;Đš ĐżŃ&#x20AC;Đ¸ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;" 12.20 "Đ&#x2013;Đ&#x161;ĐĽ" 13.20 "ĐŁŃ&#x2021;Đ°Ń Ń&#x201A;ĐşĐžĐ˛Ń&#x2039;Đš Đ´ĐľŃ&#x201A;ĐľĐşŃ&#x201A;Đ¸Đ˛" 14.00 Đ&#x201D;Ń&#x20AC;Ń&#x192;ĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ĐžĐ˝Ń?Ń&#x201A;Ń&#x152;. Đ&#x;Ń&#x20AC;ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152;" 15.30 "ĐĽĐžŃ&#x2021;Ń&#x192; ĐˇĐ˝Đ°Ń&#x201A;Ń&#x152;" 16.00 "Đ&#x17E;ĐąŃ&#x20AC;Ń&#x192;Ń&#x2021;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃ&#x152;Ń&#x2020;Đž" 16.50 "Đ¤ĐľĐ´ĐľŃ&#x20AC;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝Ń&#x2039;Đš Ń Ń&#x192;Đ´Ń&#x152;Ń?" 18.55 "Đ&#x201D;Đ°Đ˛Đ°Đš ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?" 19.55 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x;Ń&#x192;Ń Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;Ń?Ń&#x201A;â&#x20AC;? 21.00 "Đ&#x2019;Ń&#x20AC;ĐľĐźŃ?" 21.30 â&#x20AC;&#x17E;Đ¤Ń&#x192;Ń&#x20AC;Ń&#x2020;ĐľĐ˛Đ°â&#x20AC;? 23.40 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x;ĐžĐ´ĐżĐžĐťŃ&#x152;Đ˝Đ°Ń? Đ¸ĐźĐżĐľŃ&#x20AC;Đ¸Ń?â&#x20AC;?. Vineri, 18 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 Cuvintele CredinĹŁei 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.00 Alegerea Pre;edintelui RM. Transmisiune ĂŽn direct de la Palatul Republicii 13.10, 17.15 Documentar 13.35, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 14.15, 23.15 â&#x20AC;&#x153;LEGÄ&#x201A;TURI INVIZIBILEâ&#x20AC;? 15.50 Svitanok 16.30 Vector European 17.40 PicÄ&#x192;turi de â&#x20AC;&#x153;Dorâ&#x20AC;? 18.00 Artelier 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 19.55 BunÄ&#x192; seara! 22.10 Fii tĂŽnÄ&#x192;r! PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ĺ&#x17E;tirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 â&#x20AC;&#x17E;MARELE BLOND CU O GHEATÄ&#x201A; NEAGRÄ&#x201A;â&#x20AC;? 12.00, 16.15 â&#x20AC;&#x17E;TĂ&#x17D;NÄ&#x201A;R Ĺ&#x17E;I NELINIĹ&#x17E;TITâ&#x20AC;? 14.00 â&#x20AC;&#x17E;UN BACĹ&#x17E;IĹ&#x17E; DE DOUÄ&#x201A; MILIOANE DE DOLARIâ&#x20AC;? 17.45 Happy Hour 20.30 Dansez pentru tine. Đ&#x;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2019;ĐŤĐ&#x2122; Đ&#x161;Đ?Đ?Đ?Đ&#x203A; 6.00, 9.05 "Đ&#x201D;ĐžĐąŃ&#x20AC;ĐžĐľ Ń&#x192;Ń&#x201A;Ń&#x20AC;Đž"9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 9.30 "Đ&#x161;ĐžĐ˝Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ĐžĐťŃ&#x152;Đ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃ&#x192;ĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ&#x2013;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐˇĐ´ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐ˛Đž!" 11.00 "Đ&#x153;ĐžĐ´Đ˝Ń&#x2039;Đš ĐżŃ&#x20AC;Đ¸ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;" 12.20 "Đ&#x2013;Đ&#x161;ĐĽ" 13.20 "ĐŁŃ&#x2021;Đ°Ń Ń&#x201A;ĐşĐžĐ˛Ń&#x2039;Đš Đ´ĐľŃ&#x201A;ĐľĐşŃ&#x201A;Đ¸Đ˛" 14.00 Đ&#x201D;Ń&#x20AC;Ń&#x192;ĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ĐžĐ˝Ń?Ń&#x201A;Ń&#x152;. Đ&#x;Ń&#x20AC;ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸Ń&#x201A;Ń&#x152;" 15.30 "ĐĽĐžŃ&#x2021;Ń&#x192; ĐˇĐ˝Đ°Ń&#x201A;Ń&#x152;" 16.00 "Đ&#x17E;ĐąŃ&#x20AC;Ń&#x192;Ń&#x2021;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃ&#x152;Ń&#x2020;Đž" 16.50 "Đ&#x2013;Đ´Đ¸ ĐźĐľĐ˝Ń?" 18.55 "Đ&#x;ĐžĐťĐľ Ń&#x2021;Ń&#x192;Đ´ĐľŃ " 19.55 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x;Ń&#x192;Ń Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐłĐžĐ˛ĐžŃ&#x20AC;Ń?Ń&#x201A;â&#x20AC;? 21.00 "Đ&#x2019;Ń&#x20AC;ĐľĐźŃ?" 21.30 â&#x20AC;&#x17E;ĐĄĐ&#x203A;ĐŁĐ&#x2013;Đ&#x2022;Đ&#x2018;Đ?ĐŤĐ&#x2122; Đ Đ&#x17E;Đ&#x153;Đ?Đ?â&#x20AC;?. SĂŽmbÄ&#x192;tÄ&#x192;, 19 noiembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.10 Cinemateca universalÄ&#x192; 6.30 â&#x20AC;&#x153;LEGÄ&#x201A;TURI INVIZIBILEâ&#x20AC;? 8.05 Vedete la bis 9.10, 12.30, 16.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Ghidul sÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁii tale 11.00 M. Zadornov.â&#x20AC;?Ultima Ĺ&#x;ansÄ&#x192;â&#x20AC;?. Spectacol 12.00 Program muzical 12.55 Fotbal. Campionatul RM. FC Zimbru â&#x20AC;&#x201C; FC Milsami â&#x20AC;&#x201C; Ursidos 14.55, 17.35, 18.50, 22.40 respiro 15.10 Desene animate 16.30 La MulĹŁi Ani! 17.15 â&#x20AC;&#x153;Un sfert de vorbÄ&#x192;â&#x20AC;? cu Ilona SpÄ&#x192;taru 17.45 ENTER 18.00 Erudit cafe

Dragi tineri, Ă&#x17D;n numele Consiliului raional Ĺ&#x;i al meu personal, vÄ&#x192; adresez sincere felicitÄ&#x192;ri cu ocazia Zilei InternaĹŁionale a Tineretului. Tinerii au jucat Ĺ&#x;i continuÄ&#x192; sÄ&#x192; joace un rol important ĂŽn dezvoltarea cursului democratic al raionului Ungheni Ĺ&#x;i al ĂŽntregii republici. Apreciez ĂŽnalt energia Ĺ&#x;i potenĹŁialul creator al dumneavoastrÄ&#x192;. De aceea, vom continua sÄ&#x192; susĹŁinem tinerii ĂŽntreprinzÄ&#x192;tori ĂŽn lansarea Ĺ&#x;i dezvoltarea propriilor afaceri, sÄ&#x192; stimulÄ&#x192;m angajarea tinerilor ĂŽn cĂŽmpul muncii, sÄ&#x192; asigurÄ&#x192;m accesul tinerilor la servicii de educaĹŁie Ĺ&#x;i de informare de calitate Ĺ&#x;i sÄ&#x192; promovÄ&#x192;m voluntariatul ĂŽn rĂŽndul tinerilor. Cu aceastÄ&#x192; deosebitÄ&#x192; ocazie, permiteĹŁi-mi sÄ&#x192; vÄ&#x192; aduc cele mai frumoase urÄ&#x192;ri de sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate Ĺ&#x;i noi performanĹŁe. VÄ&#x192; doresc sÄ&#x192; fiĹŁi perseverenĹŁi ĂŽn realizarea aspiraĹŁiilor Ĺ&#x;i scopurilor dumneavoastrÄ&#x192; Ĺ&#x;i sÄ&#x192; vÄ&#x192; valorificaĹŁi potenĹŁial cu care sĂŽnteĹŁi ĂŽnzestraĹŁi pentru dezvoltarea Ĺ&#x;i integrarea europeanÄ&#x192; a Republicii Moldova. Cu respect, Iurie Toma, preĹ&#x;edintele raionului Ungheni

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ĺ&#x17E;tirile Pro TV 10.00, 13.05, 14.00 Teleshopping 10.15 Ce se ĂŽntĂŽmplÄ&#x192;, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 Ă&#x17D;n Profunzime 13.20 â&#x20AC;&#x17E;LEGENDA CÄ&#x201A;UTÄ&#x201A;TORULUIâ&#x20AC;? 14.15 Dansez pentru tine 20.30 â&#x20AC;&#x17E;PIRAĹ˘II DIN CARAIBE: BLESTEMUL PERLEI NEGREâ&#x20AC;? 23.30 â&#x20AC;&#x17E;LOCAL COMBATâ&#x20AC;?.

DuminicÄ&#x192;, 20 noiembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.10, 13.10, 22.00 Documentar 7.15 Cuvintele CredinĹŁei 8.00 Templul muzicii 8.40, 13.00 Respiro 8.45 ENTER 9.10 â&#x20AC;&#x153;RUY, MICUL CAVALERâ&#x20AC;? 10.00 Ring star 11.00 Istorie Ĺ&#x;i Victorie 11.30 La datorie 12.00 Portrete ĂŽn timp 12.30 Natura ĂŽn obiectiv 14.00 BaĹ&#x;tina 14.45 â&#x20AC;&#x153;La o aniversareâ&#x20AC;?. Gheorghe CreĹŁu 16.20, 18.40 DescoperÄ&#x192; Moldova 16.30 La mulĹŁi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi ĂŽn sat 19.00 Mesager 19.35 Povestea de searÄ&#x192; 19.50 Vedete la bis 21.25 SÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂŽna sportivÄ&#x192; 22.00, 23.15 â&#x20AC;&#x153;FRATE Ĺ&#x17E;I SORÄ&#x201A;â&#x20AC;?. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ĺ&#x17E;tirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.15 DupÄ&#x192; 20 de ani 11.00 â&#x20AC;&#x17E;Ĺ&#x17E;I MAI MOROCÄ&#x201A;NOĹ&#x17E;Iâ&#x20AC;? 13.20 Apropo TV 14.00 â&#x20AC;&#x17E;LEGENDA CÄ&#x201A;UTÄ&#x201A;TORULUIâ&#x20AC;? 15.15 Vocea RomĂ˘niei 18.00 RomĂ˘nia, te iubesc! 20.30 â&#x20AC;&#x17E;PARIU CU VIAĹ˘Aâ&#x20AC;? 22.30 â&#x20AC;&#x17E;CU NASHU LA PSIHIATRUâ&#x20AC;?. Đ&#x;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2019;ĐŤĐ&#x2122; Đ&#x161;Đ?Đ?Đ?Đ&#x203A; 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸ 6.10 "Đ&#x2DC;ĐĄĐ&#x;ĐŤĐ˘Đ?Đ?Đ&#x2DC;Đ&#x2022; Đ&#x2019;Đ&#x2022;Đ Đ?Đ&#x17E;ĐĄĐ˘Đ&#x2DC;" 8.05 "ĐĄĐźĐ°Đş" 8.35 "Đ?Ń&#x20AC;ĐźĐľĐšŃ ĐşĐ¸Đš ĐźĐ°ĐłĐ°ĐˇĐ¸Đ˝" 9.20 "Đ&#x2014;Đ´ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐ˛Ń&#x152;Đľ" 10.15 "Đ&#x2013;Đ¸ĐˇĐ˝Ń&#x152; Đ˛ Ń ĐťŃ&#x192;ĐśĐľĐ˝Đ¸Đ¸". Đ&#x161; 65-ĐťĐľŃ&#x201A;Đ¸Ń&#x17D; Đ&#x;Đ°Ń&#x201A;Ń&#x20AC;Đ¸Đ°Ń&#x20AC;Ń&#x2026;Đ° Đ&#x161;Đ¸Ń&#x20AC;Đ¸ĐťĐťĐ° 11.05 "Đ&#x;ĐžĐşĐ° Đ˛Ń Đľ Đ´ĐžĐźĐ°" 12.10 "ĐĄĐżĐľŃ&#x2020;Đ¸Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝ĐžĐľ ĐˇĐ°Đ´Đ°Đ˝Đ¸Đľ" 13.20 "Đ&#x203A;Ń&#x17D;ĐąĐžĐ˛Ń&#x152; Ń ĐşĐ˛ĐžĐˇŃ&#x152; ĐłĐžĐ´Ń&#x2039;" 14.15 "Đ&#x153;Đ¸Đ˝Ń&#x192;Ń&#x201A;Đ° Ń ĐťĐ°Đ˛Ń&#x2039;" 17.05 "Đ&#x161;ĐŁĐ&#x;Đ&#x203A;ĐŽ Đ&#x201D;Đ ĐŁĐ&#x201C;Đ?" 18.40 "Đ&#x2018;ĐžĐťŃ&#x152;Ń&#x2C6;Đ°Ń? Ń&#x20AC;Đ°ĐˇĐ˝Đ¸Ń&#x2020;Đ°" 21.00 Đ&#x2019;ĐžŃ ĐşŃ&#x20AC;ĐľŃ Đ˝ĐžĐľ "Đ&#x2019;Ń&#x20AC;ĐľĐźŃ?" 22.00 "Đ?Đ&#x153;Đ&#x2022;Đ Đ&#x2DC;Đ&#x161;Đ?Đ?Đ&#x2022;ĐŚ" 23.40 "Đ&#x;Đ&#x17E;Đ&#x203A;Đ&#x2DC;ĐŚĐ&#x2DC;ĐŻ Đ&#x153;Đ?Đ&#x2122;Đ?Đ&#x153;Đ&#x2DC;: Đ&#x17E;Đ˘Đ&#x201D;Đ&#x2022;Đ&#x203A; Đ?Đ Đ?Đ&#x2019;Đ&#x17E;Đ&#x2019;".

Pentru preotul Valentin GavriliĹŁÄ&#x192; Cu prilejul a 20 de ani de sfinĹŁire a lÄ&#x192;caĹ&#x;ului cu numele de â&#x20AC;&#x17E;SfĂŽntul Dumitru cel Mareâ&#x20AC;? din satul Semeni, cu prilejul ĂŽmplinirii a 20 de ani de preoĹŁie Ĺ&#x;i 16 ani ĂŽnchinaĹŁi cu credinĹŁÄ&#x192; Ĺ&#x;i iubire oamenilor, bisericii din satul nostru, aducem ĂŽn dar cele mai sincere urÄ&#x192;ri de bine. SÄ&#x192; vÄ&#x192; vedem sÄ&#x192;nÄ&#x192;tos, RugÄ&#x192;tor, mereu sfÄ&#x192;tos; VÄ&#x192; doreĹ&#x;te un popor SÄ&#x192; fiĹŁi al nostru-ndrumÄ&#x192;tor. FiĹŁi mereu cu suflet BlĂŽnd Ĺ&#x;i iubitor, SÄ&#x192; vÄ&#x192; vinÄ&#x192; oriunde Domnu-n ajutor.

Educational Advising Center Scholarship Programs The American University in Bulgaria announces a four-year Bachelor of Arts degree (2012 6FKRODUVKLS &RPSHWLWLRQ IRU WKH IROORZLQJ ÂżHOGV RI VWXG\ Business Administration, Computer Science, Economics, European Politics, History and Civilization, Information Systems, Journalism and Mass Communication, Mathematics, Political Science and International Relations. All classes are held in English. To be considered as a candidate for admission, an applicant should present: â&#x20AC;˘ a comSOHWHG DSSOLFDWLRQ IRUP WR VXEPLW DSSOLFDWLRQ RQ OLQH Â&#x2021; RIÂżFLDO KLJK VFKRRO WUDQVFULSW IRU WKH last 3 years with calculated general point average (GPA) Â&#x2021; FHUWLÂżHG (QJOLVK WUDQVODWLRQ RI transcript if not in English; â&#x20AC;˘ essay stating interests and goals (see the application form); â&#x20AC;˘ three letters of recommendation, with translation if not written in English; â&#x20AC;˘ completed Financial aid documentation â&#x20AC;&#x201C; received at AUBG Admissions by March 1st To be eligible for an OSI scholarship, students must meet the following criteria: â&#x20AC;˘ receive a high school diploma by June 2012; â&#x20AC;˘ have an outstanding academic record; â&#x20AC;˘ have not previously attended an institution of higher education or should NOT be enrolled in any higher HGXFDWLRQ LQVWLWXWLRQ RU FROOHJHV Â&#x2021; Ă&#x20AC;XHQW LQ UHDGLQJ ZULWLQJ DQG VSHDNLQJ (QJOLVK Â&#x2021; EH D FLWL]HQ of MOLDOVA. All OSI Financial Awards for 2012-2016 will be Full and Partial Awards. Scholarships will be awarded based on academic records, on test scores, on ratings on the essay included in the application, and on the general interests outside of academics, DQG RQ ÂżQDQFLDO QHHG )RU DSSOLFDQWV ZKR FDQÂśW DFFHVV WKH RQOLQH DSSOLFDWLRQ VXEPLW RQH RULJLQDO DQG RQH FRS\ RI \RXU )8// DSSOLFDWLRQ LQFOXGLQJ IRU WKH ÂżQDQFLDO DLG IRUP ZLWK DOO DGGLWLRQDO GRFXPHQWV H[FHSW for letters of recommendation). Only in this case your application will be considered complete. Incomplete or late applications will not be considered. Completed paper applications â&#x20AC;&#x201C; due at local Educational Advising Center - December 15, 2011 TOEFL - January, 2012, SAT - February, 2012 The students will be informed about the time and test location. )RU DGGLWLRQDO LQIRUPDWLRQ SOHDVH FRQWDFW (GXFDWLRQDO $GYLVLQJ &HQWHU 3XVNLQ VWU &KLVLQDX WHO H PDLO eac@eac.md; www.eac.md Applications are available on the AUBG website www.aubg.bg Applicants are strongly encouraged to submit the application on-line www.aubg.bg/apply

([LVWÄ&#x192; GLYHUVH PHWRGH GH D SÄ&#x192;VWUD EDQLL

1RL YÄ&#x192; UHFRPDQGÄ&#x192;P PHWRGD LQWHOLJHQWÄ&#x192; RIHULWÄ&#x192; GH

AĹŁi biruit ispite multe, AĹŁi organizat cÄ&#x192;lÄ&#x192;torii scumpe. Domnul sÄ&#x192; vÄ&#x192; facÄ&#x192; parte SÄ&#x192; urcaĹŁi scÄ&#x192;ri mai departe.

2GDWÄ&#x192; FH DL UHXĂşLW VÄ&#x192; SXL QLĂşWH EDQL GHRSDUWH Âż H HL PXOÄ L VDX SXÄ LQL YLQR OD 0ROGRYD $JURLQGEDQN 7H YRP DMXWD VÄ&#x192; L SÄ&#x192;VWUH]L ĂşL VÄ&#x192; OH VSRUHĂşWL YDORDUHD 'HSR]LWHOH QR DVWUH VXQW VROXÄ LD SHUIHFWÄ&#x192; GH HFRQRPLVLUH D PLMORDFHORU WDOH Âż QDQFLDUH

SÄ&#x192; duceĹŁi Crucea cĂŽt mai sus, pÄ&#x192;rinte

/D 0ROGRYD $JURLQGEDQN DL SDUWH GH SURGXVH GH HFRQRPLVLUH ĂşL GH DYDQWDMH SUH FXP zGREDQ]L DYDQWDMRDVH zFRPLVLRDQH â&#x20AC;&#x153;zeroâ&#x20AC;? OD FRQVWLWXLUHD GHSR]LWHORU zJHVWLXQH JUDWXLWÄ&#x192; D FRQWXULORU zĂ&#x20AC; H[LELOLWDWH ĂşL VLJXUDQÄ Ä&#x192; zFRQVXOWDQÄ Ä&#x192; SURIHVLRQLVWÄ&#x192; SURFHGXUÄ&#x192; VLPSOÄ&#x192; GH FRQWUDFWDUH

Cu dragoste Ĺ&#x;i cu credinĹŁÄ&#x192;, ca pĂŽn-acum. Ĺ&#x17E;i chiar de-or fi ĂŽn drum grele ispite, SÄ&#x192; nu cedaĹŁi, sÄ&#x192; mergeĹŁi cu credinĹŁÄ&#x192; ĂŽnainte! Cu plecÄ&#x192;ciune Ĺ&#x;i mulĹŁumiri, un grup de consilieri ai consiliului local Zagarancea Ĺ&#x;i enoriaĹ&#x;ii din Semeni Ĺ&#x;i Zagarancea

'DFÄ&#x192; vÄ L SODFH VÄ&#x192; ĂşWLL FÄ&#x192; HFRQRPLLOH WDOH VXQW vQ VLJXUDQÄ Ä&#x192; VDX YUHL PDL PXOWÄ&#x192; PRELOL WDWH SHQWUX EDQLL WÄ&#x192;L EHQHÂż FLD]Ä&#x192; GH RIHUWD VSHFLDOÄ&#x192; D %&Â´0ROGRYD $JURLQGEDQNÂ´6$ Ă&#x201E;3XQH EDQLL VÄ&#x192; OXFUH]H Â´ 7RW FH WUHEXLH VÄ&#x192; IDFL HVWH VÄ&#x192; GHVFKL]L XQ FRQW GH GHSR]LW OD 0ROGRYD $JURLQGEDQN SvQÄ&#x192; OD Âż QHOH DQXOXL ĂşL YHL REÄ LQH DEVROXW JUDWXLW zXQ FDUG GH GHELW SH FDUH YD Âż WUDQVIHUDWÄ&#x192; GREvQGD GHSR]LWXOXL zXQ FDUG GH FUHGLW FX UDWD GREvQ]LL GH 0% SHQWUX R SHULRDGÄ&#x192; GH SvQÄ&#x192; OD GH ]LOH Ă&#x152;Q FD]XO vQ FDUH GHSXQHULOH GHSÄ&#x192;ĂşHVF OHL OLPLWD PD[LPÄ&#x192; D FDUGXOXL GH FUHGLW GHSLQGH GH VXPD GHSR]LWXOXL GHVFKLV OD EDQFÄ&#x192; zXQ DERQDPHQW ,QWHUQHW %DQNLQJ P#LE SHQWUX FD VÄ&#x192; Ä L JHVWLRQH]L FRQWXULOH EDQFDUH RULFvQG ĂşL GH SUHWXWLQGHQL 9LLWRUXO SDUH PDL VLJXU DWXQFL FvQG DL R UH]HUYÄ&#x192; GH EDQL SH FDUH VÄ&#x192; WH SRÄ L ED]D $FXP DL SXWHUH VÄ&#x192; IDFL HFRQRPLL

Un sfat pe săptămînă Ţesăturile care se decolorează uşor trebuie ţinute 10-12 ore în apă cu puţin oţet înainte de a ﬁ spălate.

Expresul

Util

Vineri, 11 noiembrie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Horoscop | 14 – 20 noiembrie

Prăjitură cu măr

Sfecla roşie – foarte bună, mai ales în perioada de iarnă

Berbec O săptămînă foarte solicitantă. Vi se va cere ajutorul într-o problemă importantă şi veţi şti să fiţi la înălţimea aşteptărilor. În dragoste, riscaţi mare ceartă din cauza unor gelozii absurde.

Ingrediente: 3 ouă; un pahar de zahăr (200 gr); o linguriţă praf de copt; vanilină, un pic de sare; un pahar de făină (200 gr); 3-4 mere. Albuşul se bate spumă, treptat se adaugă zahăr din care se obţine o spumă

consistentă. Apoi se pun gălbenuşurile bătute, sare, vanilina, după care se adaugă şi făina. Merele se taie bucăţele. În tavă se aşterne hîrtie pentru copt, se unge cu unt, se pun bucăţile de mere, peste care se toarnă şi compoziţia obţinută. Se dă

Ştiaţi ca sfecla roşie este energizantă, mineralizantă, antianemică şi stimulatoare a activităţii ﬁcatului?

Gemeni Veţi intra în panică la începutul săptămînii, din cauza unui proiect care nu mai poate aştepta. E puţin probabil să mai rezolvaţi ceva în ultima clipă, aşa că veţi fi tentaţi să vă bazaţi pe noroc.

la cuptor pentru 25-30 minute la o temperatură de 180 grade.

În împărăţia ﬂorilor cu Tatiana Fotea Flori de iarnă – curs de îngrijire pentru Azaleea și Cyclamenă Azaleele sînt arbuști veșnic verzi, care pot crește toată viața în ghiveci, deși nu sînt ceea ce se numește plante clasice de interior. După ofilire, se taie toate florile veștede, iar lăstarii lungi se scurtează. O dată la doi ani, plantele se mută în pămînt proaspăt de Azaleea. Plantele se așează pînă-n primăvară în spații răcoroase, iar o dată la două săptămîni se administrează îngrășămînt fluid pentru Rododendroni în apa de udat dedurizată. De la mijlocul lunii mai se așează într-un loc umbros de afară.

Cyclamena este una dintre cele mai răspîndite flori de cameră înfloritoare în perioada de iarnă. Pe drept cuvînt, este încîntătoare. Este o floare multianuală cu flori mășcate de diverse culori. Pe o singură rădăcină cresc și înfloresc, de obicei, zece flori. Într-o încăpere luminoasă și răcoroasă înflorirea durează din noiembrie pînă-n aprilie. Cyclamena suportă cu greu temperaturi mai înalte de 17 grade Celsius, cel mai bun regim termic fiind 12-14 grade Celsius. Trebuie udată regulat din farfurioară. În nici un caz nu se recomandă să fie udată

Azaleea

Fotograﬁe: revista-maria.com

în cap sau stropită. Florile care se ofilesc trebuie neapărat tăiate. În perioada creșterii și înfloririi, Cyclamena trebuie hrănită. Perioada de repaos se atestă, de regulă, între lunile mai şi iunie. Se înmulțește prin semințe, vara tîrziu, la o temperatură de 15-20 de grade. Majoritatea soiurilor înfloresc peste 15-18 luni după răsădire. Îngălbenirea frunzelor poate fi provocată de aerul cald sau de razele directe ale soarelui.

Cyclamena

În afară de faptul că sfecla este cunoscută pentru capacitatea ei de a reduce grăsimile, este recomandată şi dacă suferiţi de afecţiuni digestive, pulmonare şi hepatice. Cura de suc de sfeclă roşie înseamnă 150 ml de suc zilnic băut în fiecare dimineaţă pe stomacul gol. Studiile arată că acest suc ajută ficatul să distrugă grăsimile depozitate. Sfecla roşie este indicată şi femeilor însărcinate, pentru ca este bogată în vitaminele A, B, C,E, K şi conţine foarte mult acid folic, calciu, fier şi potasiu. Foarte bună este şi salata de sfeclă roşie condimentată cu hrean. Iată o reţetă utilă: După fierbere, sfecla roşie se dă prin răzătoare, se adaugă 1-3 rădăcini de hrean rase, puţină miere, sare, ulei şi oţet după gust. Se amestecă foarte bine şi se pune într-un borcan închis ermetic cu capac. Salata de sfeclă se poate păstra la frigider, vreme de două săptămîni, timp în care îşi va conserva proprietăţile terapeutice. E un remediu excelent contra răcelilor, bronşitelor, afecţiunilor reno-urinare. În postul Crăciunului şi la sărbători, salata de sfeclă cu hrean este binevenită, căci creşte capacitatea de digestie şi previne tot felul de tulburări digestive, cum ar fi gastritele, dispepsiile, balonarea etc. Cînd vreţi să pregătiţi sfecla, o spălaţi şi o curăţaţi. Nu trebuie să o taiaţi sau să îi înlăturaţi coaja. Se pune sfecla într-o oală cu apă şi se lasă la fiert timp de 45 de minute. Pentru păstrarea culorii, nu se pune sare în timpul pregătirii, ci doar suc de lămîie. Este foarte bună pentru supe sau salate. Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

Publicitate: (0236) 28575, 079461811| unexpres@gmail.com

Taur Vă veţi confrunta cu diverse necazuri financiare: orice aţi face, veţi fi nevoiţi să scoateţi bani din buzunar, iar asta nu e niciodată o veste bună. Nu intraţi în panică. Trebuie să gîndiţi foarte raţional.

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797.

Rac Riscul de viroze este foarte mare şi, dacă se întîmplă s-o păţiţi, veţi fi scoşi complet din uz pentru toată săptămîna. Cu banii nu veţi sta prea bine, dar veţi găsi soluţii pentru a compensa lipsa lor. Leu Problema cea mai mare vor fi banii. La începutul perioadei veţi suferi o dezamăgire din partea unui prieten fals. Dragostea e la cote maxime, şi acesta e lucrul cel mai important. Fecioara Tot ce veţi face, veţi face cu spor. Aveţi noroc, deşi vă veţi simţi copleşiţi la început. Veţi primi nişte bani la mijlocul perioadei şi veţi reuşi să vă duceţi la îndeplinire nişte planuri de cheltuieli. Balanţa Bate vîntul schimbării, atît pe plan personal, cît şi pe plan profesional. În profesie, ambiţiile vor creşte, ajungîndu-se chiar pînă la schimbarea locului de muncă. Scorpion Tot dragostea rămîne pe primul loc. În celelalte aspecte, lucrurile nu sînt chiar atît de roz: banii fug printre degete, munca aduce multe probleme, iar relaţiile cu familia sînt destul de tensionate. Săgetator Ocaziile de distracţie vor veni una dupa alta. Este exact ceea ce vă place cel mai mult, însă trebuie să fiţi atenţi să nu depăşiţi măsura. În dragoste, lucrurile încep să se lege. Capricorn Săptămîna începe cu cîteva probleme legate de comunicare. Se pare că veţi fi ceva mai morocănoşi şi mai agresivi decît de obicei, iar acest lucru va avea consecinţe, mai ales asupra relaţiei amoroase. Vărsător Săptămîna va fi una a aşteptărilor şi a emoţiilor. Nu veţi sta prea bine nici la capitolul energie şi nu veţi avea nici un chef să vă ridicaţi din pat dimineaţa. La sfîrşitul săptămînii veţi primi nişte bani. Peşti Trebuie să vă apucaţi de treabă: toate proiectele amînate pînă acum se vor acumula şi vă vor copleşi. Nişte reverii romantice vă vor împiedica să vă concentraţi la ceea ce este cu adevărat important.

Bancuri

Calendar creștin-ortodox 14 – 20 noiembrie

Luni Sf. Cosma şi Damian, Doctori fără de arginţi; Sf. Mc. Iuliana. Marţi Sf. Mc. Achindin, Elpidifor, Anempodist; Cuv. Marchian. Miercuri Sf. Mc. Achepsima, Iosif şi Aitala. Joi Cuv. Ioanichie, Nicandru. Vineri Sf. Mc. Galaction şi Epistimia; Sf. Irh. Iona, Grigorie. Sîmbătă Sf. Pavel; Cuv. Varlaam, Luca; Sf. Mc. Alexandra, Claudia, Eufrosinia, Atanasia. Duminică Duminica XXIII. Sf. 33 Mc. din Melitina; Cuv. Lazăr, Zosima; Sf. Mc. Teodot, Antonin.

Un preot explică la ora de religie: - Dumnezeu l-a creat pe Adam, iar din coasta lui Adam a creat-o pe Eva... - Părinte, îl întrerupe un elev, tata spune că ne tragem din maimuţe! - Pe mine nu mă interesează cazul familiei tale, spune preotul, eu vorbesc la general... Se duce un bărbat, împreună cu soţia, în Africa, într-o misiune specială. Peste un timp, mama bărbatului primeşte o scrisoare: „Soţia mea a născut un băieţel sănătos, dar, cum ea nu poate să-l alăpteze, îl alăptează o negresă. Şi ce crezi? Copilul s-a făcut negru”. Peste un timp, vine răspunsul de la maică-sa: „Păi, şi eu, cînd erai tu mic, ţi-am dat lapte de la vacă, dar nu am crezut să ieşi aşa un bou”.

Fotograﬁa săptămînii | „Expresul” şi la Nisporeni. Deocamdată şi pentru totdeauna.

Vine o femeie la doctor cu nasul umflat. - Ce aţi păţit doamnă? - O albină, răspunde femeia. - S-a pus pe nasul dumneavoastră? - Da. - Şi v-a înţepat? - Nu a reuşit, că soţul a lovit-o cu lopata.