Expresul NR 200_web by expresul ungheni

2 | Și-au unit destinele pe 11.11.11. Multe cupluri însă nu au dat importanţă acestei date Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

La cumpăna dintre anii 2008-2009, soarta a făcut ca ei să se întîlnească. Nici unul nu credea atunci că ar putea crea un cuplu fericit. Dragostea la prima vedere nu și-a spus cuvîntul în seara de Revelion.

Expresul Vineri, 18 noiembrie 2011 | Anul IV, NR 45 (200)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Nisporenenii şi călărăşenii i-au bătut pe ungheneni. La inteligenţă şi erudiţie Opt echipe de tineri erudiţi, reprezentînd raioanele Călăraşi, Făleşti, Nisporeni şi Ungheni, s-au avîntat, pe 14 noiembrie curent, într-o luptă aprigă. Fiecare a vrut să arate că este cel mai inteligent, cel mai perspicace. Pînă la urmă, cel mai bine le-a reuşit membrilor echipelor „Colibris” din Nisporeni şi „Phoenix” din Călăraşi. Aceştia sînt învingătorii celor două emisiuni „Erudit-Cafe” de la Moldova-1, filmările cărora au avut loc, în premieră, la Ungheni. „Eram sigură că vor cîştiga copiii noştri”, a declarat pentru „Expresul” Alexandra Lungu, şefa Direcţiei Învăţămînt Nisporeni. Potrivit dînsei, au fost aleşi cei mai buni elevi ai claselor X-XII din instituţiile preuniversitare nisporenene. Locaţia filmărilor nu a fost aleasă întîmplător. Or, la începutul acestui an, Ungheniul a fost declarat „Capitala tineretului – 2011”. „Ne bucură nespus de mult că cel mai ingenios concurs al inteligenţei se desfăşoară anume aici, la Ungheni”, a spus, în cuvîntul său de salut, vicepreşedintele raionului, Iulia Pancu. „Acest concurs este, de fapt, o etalare a potenţialului intelectual al tinerilor şi ne pare bine că avem posibilitaea să-l găz-

PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

6 | Hoţii de tinereţe sau Sclavie apreciată cu 3000 de lei De la Istanbul, Elena a fost dusă în Antalia, la un hotel închis, unde mai erau cîteva fete. ”Imediat ce am ajuns, au fost chemaţi trei bărbaţi, care şi-au ales fete, inclusiv pe mine. Trebuia să mergem la clienţi”.

Ziua de azi Ţineţi în mînă ziarul „Expresul” cu numărul 200. Au fost 200 de numere de ziar, 1600 de pagini, peste 5000 de interviuri, ştiri, reportaje, circa 3000 de fotograﬁi şi 1400 de zile de muncă încordată. Primul număr al ziarului a apărut pe 1 noiembrie 2007 şi, de atunci, săptămînă de săptămînă, a venit în casele cititorilor cu cele mai proaspete ştiri şi declaraţii. Dacă vă doriţi ca „Expresul” să vă ﬁe şi în continuare alături, mergeţi la poştă şi abonaţi-vă. Indice de abonare: 21945 Preţ: 7 lei – 1 luni; 21 lei – 3 luni; 42 lei – 6 luni; 84 lei – 12 luni.

Oameni de afaceri chinezi interesaţi de Ungheni şi Republica Moldova Forță de muncă ieftină, politici ﬁscale favorabile și vecinătatea cu Uniunea Europeană reprezintă avantajele Republicii Moldova pentru investitorii străini. O declarație în acest sens a făcut, la 15 noiembrie curent, Liu Jiuguang, consultant al Camerei de Comerț Internaționale din China, prezent la Zona Economică Liberă ”Ungheni-Business”. Potrivit oficialilor chinezi, scopul vizitei lor în Republica Moldova a fost de a găsi modalități noi de cooperare și de a stabili noi relații. Zona Economică Liberă (ZEL) ”Ungheni-Business” în acest sens a reprezentat un obiectiv de interes sporit pentru delegația din China. Gazdele unghenene le-au prezentat oaspeților tot setul de informații privind activitatea ZEL ”Ungheni-Business”, menţionînd în mod special condițiile favorabile care li se oferă rezidenţilor pentru investiţii. Natalia Epuraș, administratorul Zonei Economice Libere din Ungheni, și-a exprimat speranța ca interesul vădit al chinezilor pentru Republica Moldova să fie transpus cît mai curînd în practică la Ungheni. ”Facilități și avantaje oferim, investitori avem și sperăm că o să avem și din China”, a subliniat dînsa. După ce au stat la masa de discuții, oficialii au făcut un schimb de cadouri simbolice, apoi au făcut o fotografie în comun, ca amintire. Anterior, Natalia Iepuraş s-a aflat într-o vizită de studiu în China, în cadrul unei delegaţii guvernamentale. (Ina Landa)

„Meşter Faur” îşi va face viză de reşedinţă la Liceul „Gheorghe Asachi” duim la Ungheni”, a menţionat şi Alexandru Ciuvaga, vicepreşedintele raionului, şef al Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport. „Să cîştige cel mai bun”, şi-a exprimat dînsul dorinţa, remarcînd, totodată, că urmăreşte regulat acest concurs al inteligenţei la televizor. Cele două emisiuni filmate la Ungheni vor putea fi vizionate la „Moldova 1” în zilele de sîmbătă, pe 19 şi, respectiv 26 noiembrie, cu începere de la ora 18.00. Cel puţin, aşa promit organizatorii, deşi

ar putea fi şi unele schimbări. „Pentru voi, tinerii, nota 10 înseamnă excelenţă, calitate”, a accentuat prezentatorul Marcel Spătaru. Dînsul le-a urat tuturor curaj şi... a dat startul filmărilor. Menţionăm că „Erudit cafe” este o emisiune televizată distractiv-educată, realizată de Clubul Moldovenesc de Jocuri Intelectuale, în colaborare cu Postul naţional de televiziune „Moldova 1”. Este transmisă pe post în fiecare zi de sîmbătă, la ora 18.00.

Ştiri de pe Expresul.com Cu şerpii şi crocodilii în maşină Gradină zoologică ambulantă. Există aşa ceva în Moldova şi se află în oraşul Ungheni. Crocodili, şerpi, maimuţe şi papagali fac parte din averea familiei Secri. Aceştia le asigură o bucată de pîine. Cu animalele în maşină, familia colindă şcolile din Moldova, iar uneori merge şi în străinătate, unde prezintă spectacole. Pavel Secri spune că cel mai mult oamenii sînt impresionaţi de şerpi. Familia îi are şi de vînzare, preţul unuia ajungînd la 900 de euro. Baza grădinii zoo a fost pusă cu 24 de ani în urmă, cînd, imediat după nuntă, tinerii soţi au cumpărat primul papagal. Pe vreme caldă, animalele sînt ţinute în casa familiei Secri, iar iarna sînt duse la Palatul Culturii din Ungheni. Cea care se ocupă de meniul animalelor este soţia, care ştie cînd şi cu ce trebuie hrănite.

Pentru prima oară la piaţă – struguri de la frigider Specialiştii AGROinform au constatat că pe piaţa din Nisporeni au apărut struguri de masă “Moldova”, comercializaţi de la frigider. Este o noutate pentru cumpărători, deoarece în perioada similară a anului trecut, strugurii de la frigider nu se comercializau pe piaţa din regiune. Producătorii preferau să-i vîndă în cantităţi considerabile intermediarilor sau pe pieţele mari, în special la Chişinău şi Ungheni. Preţul unui kilogram de struguri păstrat la frigider e de 9-10 lei.

Ce-şi doresc nisporenenii? Drumuri asfaltate, străzi curate, parcuri pentru copii şi tineret, mai multă disciplină – aşa au răspuns locuitorii oraşului Nisporeni la întrebarea reporterilor postului de televiziune “Albasat” privind visurile şi doleanţele lor. Ei îşi doresc o viaţă mai bună în localitatea lor. Citiţi în pag. 3 ce-şi doreşte primarul de Nisporeni, Ion Gangan, care îi sînt proiectele de viitor şi cu ce probleme se confruntă la ora actuală.

De acum înainte, educaţia tehnologică va ﬁ mult mai atractivă la Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni. Atelierul de muncă va ﬁ dotat cu noi instrumente de lucru şi ustensile utile pentru activitatea practică a elevilor. Achiziţia noilor utilaje va fi posibilă, datorită Proiectului „Meşter Faur” al Grupului de iniţiativă cu acelaşi nume de la Liceul „Gheorghe Asachi”. Acest proiect a fost depus spre finanţare la Fundaţia Comunitară Ungheni, în cadrul Programului de Granturi Mici, şi a avut sorţi de izbîndă. „Atelierul liceului nu mai corespundea cerinţelor actuale, utilajul fiind deja depăşit de timp. Elevii erau nevoiţi să aducă de acasă anumite instrumente, anumite obiecte, pentru a putea munci eficient la orele de educaţie tehnologică”, povesteşte Ludmila Usatîi, coordonatoarea proiectului. „Acum, graţie proiectului pe care l-am elaborat, vor fi achiziţionate dispozitive electrice moderne, ceea ce va uşura activitatea elevilor noştri”, a mai adăugat dînsa. „Este un lucru foarte bun ceea ce v-aţi propus: să cumpăraţi instrumente care vă vor fi de folos la educaţia tehnologică. Or, numai prin multă muncă, dorinţă şi iniţiativă veţi reuşi să realizaţi obiecte mult mai frumoase decît cele pe care le-aţi făcut pînă acum”, le-a spus elevilor directorul liceului, Gheorghe Primac, prezent la festivitatea de lansare a proiectului. Potrivit Ludmilei Usatîi, scopul acestui proiect este de a altoi dragostea faţă de muncă a copilului în contextul valorificării meşteşugurilor populare şi tradiţiilor etnoculturale. Elevii, avînd condiţii de activitate mult mai bune, avînd la dispoziţie instrumente mult mai performante, vor dori, cu siguranţă, să realizeze obiecte de artizanat cu care să participe la concursuri, expoziţii şcolare, dezvoltîndu-şi astfel şi calitatea de a fi perseverenţi. Costul total al proiectului „Meşter Faur” este de 6500 lei, dintre care contribuţia Fundaţiei Comunitare este de 4950 lei. (Natalia Chiosa)

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2 Expresul Vineri, 18 noiembrie

Începînd din 17 noiembrie 2011, odată cu publicarea noilor standarde de siguranţă în Jurnalul Oﬁcial al Uniunii Europene, toate ţigările vîndute în Europa vor trebui să ﬁe cu capacitate redusă de incendiere. Comisarul UE pentru sănătate şi consumatori, John Dalli, a declarat: “Nu există ţigară sigură şi, evident, cel mai sigur este să nu fumezi deloc. Dar, dacă oamenii aleg să fumeze, noile ţigări vor proteja, potenţial, sute de cetăţeni faţa de acest pericol de incendiu”. (EurActiv.ro)

Actualitate

Și-au unit destinele pe 11.11.11. Multe cupluri însă nu au dat importanţă acestei date Ina Landa Chiar dacă o singură dată în istoria omenirii s-a întîlnit combinaţia în care data, luna şi anul au aceleaşi cifre – 11.11.11 – nu prea multe cupluri din Ungheni şi Nisporeni s-au grăbit în acea zi la Oﬁciul Stării Civile pentru a-şi înregistra căsătoria. La cumpăna dintre anii 2008-2009, soarta a făcut ca ei să se întîlnească. Nici unul nu credea atunci că ar putea crea un cuplu fericit. Dragostea la prima vedere nu și-a spus cuvîntul în seara de Revelion, cînd ambii s-au pomenit în compania unor prieteni comuni. Între Dumitru și Olga fiorul dragostei a început a licări treptat. Numai după trecerea a doi ani au înțeles că nu mai pot trăi unul fără altul. Totodată, spun ei, au început să creadă în minunea nopții dintre ani, căci sînt convinși că acea întîlnire a lor a fost un adevărat cadou din par-

tea lui Moș Crăciun. Tot ca prin minune, soarta a vrut ca ei să-și spună ”Da” în prezența ofițerului stării civile, dar și a rudelor și prietenilor, într-un moment deosebit, ce a întrunit în sine o combinație de 10 cifre de 1. Astfel, la 11.11.11, ora 11 și 11 minute, cetățeanul Dumitru Melnic, în vîrstă de 27 de ani, din orașul Ungheni, și cetățeana Olga Andrușca, în vîrstă de 25 de ani, din satul Mănoilești, au pășit pragul Oficiului Stării Civile din Ungheni, pentru a-şi înregistra oficial căsătoria. „Doar cu o lună în urmă am

înțeles că ne vom înregistra căsătoria şi vom oficia cununa într-o zi atît de interesantă. Nu am programat-o special – a fost o simplă întîmplare”, spune mireasa. Cît despre superstiții, ambii le dau doar un sens romantic. ”Ne dorim o căsnicie trainică, bazată pe încredere și dragoste reciprocă, iar această zi oricum va rămîne în memoria noastră ca una deosebită. Vrem ca această combinație de cifre să ne poarte noroc în drumul pe care am pornit ca familie”, a adăugat, vădit emoţioonată, Olga, chiar în pragul Oficiului Stării Civile. În acea zi de 11.11.11, la Ungheni şi-au înregistrat căsătoria şase cupluri. La Nisporeni, numărul căsătoriilor din 11.11.11 a fost şi mai mic – doar trei. Potrivit Liubei Ciorici, şefa Oficiului Stării Civile din Nisporeni, cuplurile nu

au dat prea mare importanţă acestei combinații de cifre, chiar dacă este unică şi se întîmplă o dată în secol. Deşi în acea zi ofiţerul stării civile, la toate cele trei ceremonii de înregistrare a căsătoriilor, a accentuat că e o zi mai specială, nimeni nu a reacţionat cumva, mai neobişnuit. Se pare că pentru îndrăgostiţi orice zi e specială şi nu au nici o importanţă cifrele. Din cele trei cupluri doar unul a cerut să-i fie înregistrată căsătoria pe 11 noiembrie. Dar, subliniază Liuba Ciorici, motivul a fost cu totul altul. Nu s-au gîndit nici ei la cifre, ci la faptul că mireasa era însărcinată. În plus, nănaşa unui alt cuplu de îndrăgostiţi, Alexandrina Ciorici, specialist principal la Oficiul Stării Civile Nisporeni, şi-a dorit să fie înregistrată căsătoria finilor ei pe 11.11.11.

În fotograﬁe: Olga Andruşca şi Dumitru Melnic cu cîteva minute înainte de a-şi uni destinele

Cum să nu-şi asculte nănaşa mirii: Ivan Crudu și Alina Gîscă? Tinerii îndrăgostiţi nisporeneni nu au luat în calcul nici ora. Ar fi fost frumos – 11 şi 11 minute. Prima înregistrare a avut loc la Nisporeni la prînz, la ora 13.00, după care au urmat celelalte două. ”Chiar ne-a părut rău că nu au fost mai mulţi doritori de a ne păși pragul în acea zi deosebită”, a subliniat în final Liuba

Ciorici. Anul 2012 este ultimul an, pînă în 3001, cînd se va întîlni combinaţia în care data, luna şi anul au aceeaşi cifră. E posibil că atunci numărul de cupluri care vor dori să-şi înregistreze căsătoria să fie cu mult mai mic. Tradiţional, în postul Crăciunului, lumea nu se prea înghesuuie să-şi oficializeze căsătoria. Ziua de 12.12.12. va fi într-o miercure.

Esențial cu Lucia Bacalu

20 de ani ai unei biserci, 20 de ani de slujire preoţească

Asta e! Merităm ceea ce avem

Mare sărbătoare a fost pe 8 noiembrie, de “Sf. Dumitru”, la Semeni. Lume peste lume s-a adunat la biserica din localitate, care şi-a sărbătorit în acea zi hramul. A fost prezent la eveniment însuşi Prea Sﬁnţitul Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, care a oﬁciat Sfînta Liturghie.

M-am jurat că nu mai scriu despre politică. Mi-i silă. Nu vreau să mă mai uit nici la televizor. De dimineaţă pînă seara doar Lupu, Filat, Ghimpu, Voronin şi, în ultimul timp, Dodon. De parcă nu ar mai exista alte personalităţi, de parcă nu ar mai exista şi alte subiecte de discutat. Săptămîna trecută, m-a telefonat cineva de la postul de radio Antena FM. Timp de minute bune m-a tot întrebat ce părere are lumea de la ţară despre ultimele evenimente din Republica Moldova, ce părere are lumea despre o eventuală alegere a Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al ţării. I-am spus că oamenii, la ora actuală, sînt preocupaţi de cu totul altceva. Ei se gîndesc cu teamă la ziua de mîine: ce vor pune pe foc, cu ce-şi vor trimite copiii la şcoală, ce vor mînca? Preţurile cresc îngrozitor. Nu-i mai ajunge sărmanului om salariul sau pensia nici măcar pentru încălzire. Tinerii, în număr tot mai mare, pleacă. Oriunde, numai să nu rămînă aici. Mulţi dintre ei nu ştiu ce îi aşteaptă în străinătate, dar nici aici nu mai rezistă, pentru că nu ştiu ce viitor ar putea avea. Şi cînd priveşti la televizor mutrele acre şi chinuite ale politicienilor noştri, mai să nu crezi că, sărmanii, doar la popor se gîndesc. Îi vezi rumeni la faţă uneori, alteori – palizi. S-ar omorî unii pe alţii, dacă ar putea. Iată, am zis că nu mai scriu despre politică. Dar cum să taci, cînd îi vezi atît de perfizi, atît de făţarnici şi mincinoş? Toţi ca unul, fără nici o excepţie! Dar nu asta e tragedia noastră, dacă e să ne gîndim mai bine. Tragedia noastră este că, în prezent, nu avem alţii mai buni. Nici acolo, sus, dar nici aici – jos. Toţi sînt de-o teapă. Din păcate, oamenii deştepţi, cei care ar fi putut cu adevărat schimba ceva, s-au retras demult din politică. Cine au rămas? Of şi iară of! Mai mult nu spun nimic. Doar din cînd în cînd, pe alocuri, mai dai de cîte cineva cu care poţi discuta, care are ceva gărgăuni în cap. În rest, aroganţă. Vorba ceea: prostului nu-i stă bine dacă nu este şi fudul. Asta e! Merităm ceea ce avem. Teamă mi-i că încă mulţi ani înainte nu vom scăpa de mizerie – nici în politică, nici în viaţa noastră de zi cu zi. Şi atunci? Nu ne rămîne decît să facem haz de necaz. Cum să te superi pe mai marii zilei de azi? Doar milă poate să-ţi fie. Şi silă.

S-au împlinit 20 de ani de la tîrnosirea bisericii, iar preotul paroh, protoiereul Valentin Gavriliţă, şi-a sărbătorit 20 de ani de slujire preoţească. “Am avut bunei foarte credincioşi, evlavioşi. Eu sînt de baştină din Cetireni, iar acolo biserica nu a fost închisă niciodată. Deseori, buneii mă luau cu ei la biserică. Acolo am întîlnit-o şi pe viitoarea mea soţie. Socrul meu m-a sfătuit să iau calea preoţiei, căci avea doi feciori preoţi, avea un ginere preot”, îşi aminteşte părintele Valentin. I-a ascultat sfatul şi, în 1990, a plecat la studii la seminarul de pe lîngă Mănăstirea Căpriana. Mai apoi, a învăţat la Seminarul teologic din Chişinău de pe lîngă Mănăstirea Chiţcani. „Totdeauna mi-a plăcut biserica”, recunoaşte. Dar nu este deloc uşor să slujeşti

bisericii. „Odată ce eşti preot, eşti luat din lume. Duminicile eşti ocupat, la sărbători – la fel. De nunţi te despraţi, de cumetrii te desparţi. Se mai întîmplă să auzi şi vorbe cam neplăcute la adresa noastră. Isus Hristos a făcut numai bine şi a fost răstignit, darmite noi, care sîntem oameni simpli”, spune. Nu a regretat niciodată că a ales preoţia. „Mulţumim lui Dumnezeu”, zice simplu. Părintele Valentin are o singură dorinţă: ca poporul să fie mai unit, iar oamenii- mai evlavioşi. „Din păcate, viaţa de azi, goana după bogăţii i-a făcut pe mulţi să uite de biserică”, menţionează. Crede însă cu tot sufletul că lumea, încetul-cu încetul, va reveni la cele sfinte. E nevoie doar de răbdare şi mulăt muncă. Pentru activitate rodnică în sînul Bisericii Ortodoxe şi contribuiţia adusă la altoirea în rîndul oamenilor, a spiritualităţii creştine, protoiereul Valentin Gavriliţă, a fost decorat, în acea zi de mare sărbătoare, cu distincţia bisericească, dreptul de a purta MITRA. De acum înainte, domnia sa se va numi preot mitrofor. Dînsul a fost menţionat cu o scrisoare de gratitudine de către consiliul local Zagarancea şi de către primarul comunei, Mihai Burlacu.

În fotograﬁe: părintele Valentin Gavriliţă

În acea zi, şi numeroşi ctitori ai bisericii au fost decoraţi cu distincţii bisericeşti. Astfel, PS Petru i-a înmînat lui Ghenadie Budeanu ordinul bisericesc “Sf. Ştefan cel Mare” de gr. II, iar primarul Mihai Burlacu, preoteasa Vera Gavriliţă, Ilie Cazacu, Gheorghe Duca, Valeriu Croitoru, Andrei Trofim, Gheorghe Ciovagă, Vasile Putină şi Ion Bodrug au primit Diplome Arhiereşti. (Lucia Bacalu)

Optează pentru un nume cu renume Deși are numai patru ani de la înﬁințare, Colegiul Național de Grăniceri din Ungheni a reușit să se facă deja cunoscut în toată țara. Şi asta, datorită pregătirii excelente a cadrelor și condițiilor de studii foarte bune pentru elevi. Ca orice instituție care se respectă, Colegiul îşi doreşte şi un nume. Ideea de „a-l boteza” îi aparține directorului Valeriu Primac. Dînsul a expus-o recent conducerii de vîrf a Serviciului de Grăniceri. ”Colegiul nostru trebuie să poarte un nume care să ne reprezinte la cel mai înalt nivel. Avem mai multe opțiuni, dar, cel mai probabil, instituția va purta numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”, a remarcat Valeriu Primac. Inițiativa respectivă a fost salutată personal de către Roman Revenco, directorul Ser-

viciului de Grăniceri, prezent, acum două săptămîni, la Ungheni. Colegiul Național de Grăniceri este unica instituţie din Republica Moldova care pregăteşte grăniceri. Anual, aici îşi fac studiile circa 100 de tineri, care sînt instruiţi foarte serios, acordîndu-se o mare atenţie atît cunoştinţelor teoretice, cît şi celor practice. Începînd cu anul 2012, grănicerii se vor transforma în... poliţişti de frontieră, iar în atribuţiile lor vor intra, pe lîngă verificarea actelor, şi examiniarea

contravenţiilor, ei vor avea competenţe şi în domeniul urmăririi penale. Fiind întrebat cum se va numi Colegiul Naţional de Grăniceri după ce se va încheia reforma preconizată, Valeriu Primac a răspuns: ”E prematur să facem acum anumite pronosticuri. Pînă în prezent, nu am primit nici o indicație în acest sens. Nu este exclus faptul ca proiectul de lege, prin care Serviciul de Grăniceri va fi transformat în Poliţie de Frontieră, să treacă şi prin lectura a treia în Parlament”. Important e că, la ora actuală, Colegiul de Grăniceri din Ungheni activează în plină forţă, pregătind specialişti de marcă. (Ina Landa)

Actualitate

Doar bunăstarea oraşului şi noi proiecte

Ce program aveţi pentru ziua de 21 noiembrie? De hramul oraşului, ziua de lucru a primarului va începe cu o vizită la biserică, iar seara, pentru toţi locuitorii oraşului, va fi organizat un concert. Deocamdată, nu pot oferi detalii, căci se mai discută la acest

voltare Urbană vom primi o donaţie de 30 mii de lei în cazul în care vom demara unul dintre proiectele privind iluminarea stradală, amenajarea unui parc sau a unor terenuri de joacă

pentru copii. Sper că în curînd să stabilim care va fi obiectivul principal. Avem multe planuri, toate – în beneficiul nisporenenilor. Oamenii emrită să trăiască mai bine. (Natalia Chiosa)

Vor fi ajutaţi să emigreze „eficient” şi „deştept” Oraşul Ungheni are toate şansele să găzduiască unul dintre cele trei centre de migraţie, care se preconizează a fi deschise în Republica Moldova. Despre aceasta a menţionat Nicolaas de Zwager, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Sursa Informaţiilor pe Ţară (IASCI), care s-a aflat într-o vizită de lucru la Ungheni, pe 11 noiembrie curent. „Contrar aparenţelor, ideea proiectului nu este de a majora fluxul migranţilor, ci de a-i ajuta pe oameni să emigreze „eficient” şi „deştept”. Nu putem opri migraţia. Putem însă să-i ajutăm pe oameni să emigreze cu succes, astfel ca să-şi atingă cît mai repede posibil obiectivele şi să revină acasă, unde pot contribui, cu experienţa, cunoş-

tinţele şi banii acumulaţi, la dezvoltarea ţării lor de origine”, a făcut explicaţiile de rigoare Nicolaas de Zwager. Dînsul a subliniat că „starea actuală demografică şi tendinţele ce se observă demonstrează că R. Moldova nu-şi poate permite luxul ca şi următoarele generaţii să migreze”. Oferindu-i potenţialului mig-

rant asistenţa necesară, acesta va putea să se integreze în ţara de destinaţie mult mai repede, îşi va găsi mai simplu un loc de muncă, va reuşi să-şi adune banii necesari pentru a-şi soluţiona problemele şi, în cîţiva ani, ar putea să revină la baştină. Asemenea centre de migraţie urmează a fi deschise în R.Moldova şi România, pentru că cetăţenii acestor state preferă să emigreze în aceleaşi ţări, preponderent în Italia şi Spania. „Deschiderea unui centru de migraţie la Ungheni ar fi o onoare pentru noi, dar şi o responsabilitate, căci va trebui să fim capabili să asigurăm funcţio-

nalitatea şi durabilitatea unui asemenea proiect”, a declarat Iulia Pancu, vicepreşedintele raionului. Dînsa a dat asigurări că administraţia raionului se va implica, pe cît e posibil, în realizarea proiectului respectiv. Pînă atunci, însă, urmează să-şi spună cuvîntul Comisia Europeană. „Proiectul are şanse foarte mari să fie finanţat. Este o abordare inovativă, nicăieri în lume nu s-a mai făcut aşa ceva. În plus, implică parteneriatul public-privat, societatea civilă, ceea ce este foarte important pentru finanţator”, a subliniat Nicolaas de Zwager. (Lucia Bacalu)

O privire din afară

Să ne spună cineva că nu sîntem români...

Constantin Uzdriș costicauzdris@yahoo.com

Odată cu ieşirea celor trei deputaţi comunişti (aşa-numitul grup Dodon) din fracţiunea lui Voronin, toată suflarea politică şi nepolitică de la Chişinău a răsuflat uşurată - ,,Iată şi Soluţia”. Aceasta însă a intrat în pană de la primele negocieri. Grupul Dodon nu vrea să-l voteze pe Marian Lupu pentru funcţia de preşedinte al ţării sub paravanul că ar fi un candidat al Alianţei. Ilogică pare în acest caz declaraţia lui Igor Dodon prin care anunţa că vrea să contribuie la depăşirea crizei politice. Liderul liberal, Mihai Ghimpu, după ce a cedat de mai multe ori de dragul reeditării Alianţei, se pare că de data asta nu o va mai face. Pe

de altă parte, este clar că în interiorul Alianţei sînt războaie mari, astfel că nu s-a decis ce vrea: merge după principiul Racu, Broasca şi o Ştiucă (în cazul AIE fabula trebuie schimbată puţin, şi ar suna cam aşa: ,,Două Broaşte şi un Rac sau Doi Raci şi o Ştiucă” – tandemul PD-PL pe de o parte şi PLDM pe de altă parte). Igor Dodon şi grupul său nu vrea să meargă pe urmele lui Mihai Godea, care şi-a creat partid, dar în plan parlamentar rămîne un anonim, propunerile acestuia sînt ignorate, iar discursurile şi declaraţiile sale sînt ascultate doar de presă sau de cei ce urmăresc şedinţele în direct. Tatăl ,,Soluţiilor” vrea o postură care i-ar permite să-i crească raiting-ul. El joacă pentru tot sau nimic. Nu mi se pare o coincidenţă întîlnirea spontană de la Bruxelles a Zinaidei Greceanâi, Igor Dodon, Vlad Filat, şi Comisarul european pentru extindere, Stefan Fule. Despre premierul Vlad Filat prefer să nu discutăm, deoarece a dat dovadă de multe ori că vorbeşte una şi face cu totul alta. Pe de altă parte, liberalul Mihai Ghimpu refuză categoric s-o

Știri din Primăria Ungheni

Festivalul-concurs „Bobocelul muzical”, destinat picilor de virstă preşcolară, a ajuns, în acest an, la cea de-a treia ediţie. Scena Palatului Culturii din Ungheni a aparţinut, pe 11 noiembrie, anume lor – micilor interpreţi din raionul Ungheni. Cei zece concurenţi, care au trecut etapa de preselecţie, au interpretat cîte o piesă de estradă, corespunzătoare vîrstei.

subiect. Ceea ce vă pot spune e că au fost alocaţi 10 mii lei pentru organizarea acestei sărbători. Care vă sînt proiectele pentru viitor? În prezent, lucrăm la proiectul de renovare a staţiei de epurare a apei, astfel ca apa care este utilizată de locuitorii Nisporeniului să fie cît mai curată şi cît mai bună de consum. Obiectivul nostru primordial este asigurarea localităţii cu apă potabilă şi canalizare. Din martie 2012 vor începe lucrările propriu-zise în acest sens. În plus, de la Institutul de Dez-

Expresul Vineri, 18 noiembrie

Toamna se numără boboceii... muzicali

Pe 21 noiembrie, de Sf. Arh. Mihail şi Gavriil, Nisporeniul îşi sărbătoreşte hramul oraşului. Cu această ocazie, i-am solititat primarului Ion Gangan un blitz-interviu telefonic. Ce vă doriţi, domnule primar, în zi de sărbătoare pentru Nisporeni? Atît în calitate de primar, cît şi în calitate de cetăţean, nu îmi doresc nimic mai mult decît bunăstarea oraşului în care locuiesc: lumină, gaz, drumuri - şi toate la preţuri accesibile.

Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-septembrie 2011 producţia industrială a marcat o creştere de 10,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la producţia de instrumente medicale de precizie – cu 43%; la fabricarea de maşini şi echipamente – cu 42,5%; la producţia de maşini şi aparate electrice – cu 37,7%. În acelaşi timp, s-a redus volumul de producţie la fabricarea uleiurilor şi grăsimilor – cu 16,2%. (Hotnews.md)

voteze pe Zinaida Greceanîi la funcţia de preşedinte, amintind de acţiunile şi declaraţiile ei de după 7 aprilie, de situaţia economică lăsată de fosta şefă a cabinetului de miniştri la 25 septembrie 2009 (cînd a coborît din Mercedesul cu numere de înmatriculare RM G 001) şi de faptul că a jucat sub struna lui Voronin. Lipsite de sens argumentele politicianului de la Coloniţa. Cu ce este mai breaz candidatul susţinut de el? Să ne amintim ce a fost acum trei ani în urmă. Nu Marian Lupu spunea, ca şi Vladimir Voronin, că ceea ce a avut loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale la 7 aprilie seamănă a lovitură de stat? Nu Marian Lupu spunea că prezenţa drapelului României pe acoperişul Preşedinţiei înseamnă implicarea acestui stat în acele tragice evenimente? Nu Marian Lupu oferea prezidiul Parlamentului pentru ca Guvernul să poată prezenta bugetul atunci cînd deputaţii AMN blocau tribuna? Da, chiar el, Marian Lupu! De ce atunci Mihai Ghimpu face o diferenţă între ex-comunistul Lupu şi ex-comunista Greceanîi, care nici măcar nu a fost membră a PCRM?

La ora 00:00 în seara de 14 spre 15 noiembrie, membrii Comisiei speciale pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova au înţeles că nu avem un candidat la funcţia de preşedinte susţinut de cel puţin 15 deputaţi, aşa cum prevede legea. Această situaţie, cînd ,,elitele politice” nu pot să se înţeleagă în vederea asigurării unei guvernări a statului, îmi aminteşte de o altă situaţie politică - din România secolului XIX: după ce l-au dat jos pe Alexandru Ioan Cuza, boierii nu puteau decide pe cine să-l pună domn. Atunci, Occidentul i-a ajutat, trimţînd un neamţ rege, care a şi condus foarte bine ţara. Poate Dodon, Greceanîi şi Filat de asta s-au întîlnit la Bruxelles cu Stefan Fule? Şi el e neamţ, şi voturi ar ajunge, şi nu ne vom mai teme de trădări, minciuni sau alte năzbîtii din politica noastră. După toate aceste exemple, să spună cineva că nu sîntem români. Scenariile seamănă 100%, doar că la Bucureşti ele s-au întîmplat acum o sută şi ceva de ani. Chişinăul era pe atunci o periferie de imperiu. Înseamnă că acum recuperăm ce am pierdut. Din păcate, recuperăm lucrurile rele, la cele bune vom reveni poate cîndva...

Aplauzele publicului spectator i-au încurajat pe participanţi, i-au făcut să simtă cu adevărat magia scenei. „Ne-am propus să În fotograﬁe: Deţinătoarea promovăm micile talente, să le Premiului mare, Ilinca Şişcanu cultivăm copiilor gustul estetic şi artistic”, a menţionat Aliona Popovici, director interimar al Palatului Culturii. Potrivit dînsei, în acest an, numărul participanţilor a fost mai mic decît în anul precedent, ceea ce însă nu a influenţat asupra nivelului festivalului-concurs. „Copiii s-au prezentat foarte bine, o notă aparte, de zece, merită şi părinţii care au dat dovadă de o fantezie bogată în pregătirea costumaţiei micilor vedete”, a mai spus Aliona Popovici. Copiii, sinceri, au fost nerăbdători să afle notele juriului, iar acesta a apreciat calităţile vocale interpretative, originalitatea prezentării şi ţinuta scenică a fiecărui interpret. Totuşi, nimeni nu a rămas fără atenţia juriului. Micile „steluţe” au primit cadouri şi diplome de laudă. Premiul mare i-a revenit Ilincăi Şişcanu de la grădiniţa „Steluţa” din Ungheni pentru piesa „Copilărie”.

Vor să contribuie la reducerea semniﬁcativă a accidentelor rutiere Ungheniul îşi doreşte modernizarea infrastructurii privind siguranţa circulaţiei, ceea ce înseamnă instalarea semnelor moderne, indicatoarelor rutiere de toate categoriile, stabilirea unor treceri de pietoni, executarea marcajelor rutiere. Toate acestea, indiscutabil, fiind la standarde europene, vor schimba imaginea oraşului şi vor contribui la reducerea semnificativă a accidentelor rutiere. Pe 10 şi, respectiv, 15 noiembrie, la Primăria Ungheni au avut loc şedinţe de lucru pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind îmbunătăţirea sistemului de siguranţă şi informare în traficul rutier, la care au participat specialişti de la SC ”Proiect Grup” SRL din Piatra Neamţ, România. Aceştia au purtat discuţii cu edilii oraşului Ungheni, la întruniri participînd şi Svetlana Ciobanu, directorul Centrului Regional pentru Dezvoltare Durabilă. „Pregătim un concept de proiect pentru primărie, ca să fie prezentat la „ExpertGrup”, în cadrul proiectului “Susţinerea dezvoltării regionale în Moldova: oportunitate pentru stimularea dezvoltării societăţii civile", a subliniat dînsa. Pentru aceasta însă e nevoie şi de un studiu de fezabilitate, care va fi efectuat de către SC ”Proiect Grup” SRL din Piatra Neamţ.

Dispoziţie Cu privire la convocarea Consiliului orăşenesc În temeiul art. 16 alin. (3) al Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, DISPUN: Se convoacă Consiliul orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară, pe data de 25.11.2011, la orele 15.00, în sala de şedinţe a Primăriei Ungheni, cu următoarea ordine de zi: 1. Cu privire la execuţia bugetului oraşului Ungheni pe 9 luni ale anului 2011. Informează Tatiana Pavliuc, contabil-şef. 2. Cu privire la rectificarea bugetului oraşului Ungheni pe anul 2011. Informează Tatiana Pavliuc, contabil-şef. 3. Cu privire la aprobarea bugetului oraşului Ungheni pentru anul 2012, în prima lectură. Informează Tatiana Pavliuc, contabil-şef. 4. Cu privire la mersul executării deciziei Consiliului orăşenesc Ungheni nr. 7/1 din 19.08.2011 „Cu privire la nivelul de pregătire al complexului social-economic al oraşului Ungheni către perioada rece a anului 2011-2012”. Informează Dumitru Radu, viceprimar. 5. Chestiuni financiare şi de urbanism. Informează Cristofor Codreanu, viceprimar. 6. Diverse. Primar, Alexandru Ambros

4 Expresul

Statutul disciplinei şcolare „Istoria” va ﬁ reabilitat. După şase ani, Istoria va reveni în grila examenelor de absolvire a studiilor gimnaziale şi liceale, anunţă Serviciul de presă al Ministerului Educaţiei. Astfel, pentru sesiunea de examinare 2012, Ministerul Educaţiei propune, pentru treapta gimnazială, în calitate de al treilea examen – Istoria. De asemenea, acest examen va apărea, ca unul obligatoriu, şi la sesiunea BAC 2012, proﬁl umanist.

Eveniment

Vineri, 18 noiembrie

Micul business la hotarul Europei De cînd a fost legalizat micul trafic la frontieră, Ungheniul parcă a căpătat o altă faţă – se vrea european şi chiar depune eforturi pentru aceasta. Dar, în timp ce oraşele tind să se dezvolte, moldoveanul rămîne cu aceleaşi probleme: n-are unde se trata, n-are siguranţa unui loc de muncă sau, şi mai grav, moare de foame. În aceste condiţii, el caută soluţia în lumea de dinafară… cea din Europa. Europa, în cazul nostru – Iaşiul, a devenit o piaţă de desfacere pentru basarabenii cu buget redus. Profitabil sau nu, cu sau fără risc, moldovenii îşi continuă businessul la frontieră. Săritori la nevoie, ei îţi „vînd” chiar în trenul ce turuie spre Europa sfaturi cum să-ţi asiguri afacerea. Astfel şi noi am aflat care este cererea, cui şi unde poţi să-ţi vinzi marfa, cum să fentezi vameşii, care dintre ei sînt mai buni, care mai răi şi cum să intri la europeni… fără bilet.

Cu 120 de lei, te plimbi toată ziua prin Iaşi Aşadar, ne îndreptăm spre Ungheni, oraşul dintre două lumi. Din Ungheni spre Iaşi se poate circula cu microbuzul, dar şi cu trenul, care porneşte zilnic din gara feroviară Ungheni la ora 7.55 dimineaţa. Deoarece insuflă o senzaţie plăcută, de călătorie, alegem să ajungem la europenii din Iaşi cu trenul. În drum spre gară, unghenenii îţi oferă, în schimbul a 120 de lei moldoveneşti, mai mult confort în timpul călătoriei. Pentru asta, un şofer este gata să te ducă la Iaşi cu maşina proprie, să-ţi fie ghid şi, plus la toate, să te aştepte pînă îţi faci cumpărăturile ca să te aducă înapoi de unde te-a luat. Deşi ne pare tentant, alegem totuşi gara.

Două pachete de ţigări şi o sticlă de coniac Nici nu reuşim să păşim în incinta gării că mai multe femei ne iau la întrebări. „Lei româneşti nu vreţi să cumpăraţi? Da’ ţigări aveţi? Hai, luaţi la voi nişte pachete de ţigări. Nu mult,

două pachete de om, atîta dă voie. Nu vă temeţi”. Din altă parte – o altă voce: „Auzi, ia o sticlă de coniac. Nu te teme, hai, te rog…”. Am acceptat să luăm două pachete de ţigări, deşi femeia insista să luăm patru – cîte două pentru fiecare. „Voi duceţi-vă. Eu o să vă găsesc”, ne-a spus ea.

„Aduceţi ţigări şi băutură. Eu o să vi le cumpăr” De la Tatiana, aşa o chema pe femeie, aflăm că afacerea cu ţigările a scăzut mult în ultimul timp. „Înainte ni se permitea să trecem graniţa cu zece pachete, acum ne dă voie numai cu două”. Ce venit poate avea din două pachete, dacă numai un bilet dus-întors te costă 100 de lei? „Am ţigări, mai am şi nişte conserve, scrumbie, un litru de băutură. Acolo costă îndoit”. Sîntem curioşi dacă are cunoscuţi printre vameşi. „Ce folos? Ei lucrează în patru ture”. Crezînd că vrem să ne lansăm în afacere, Tatiana ne spune: „Înţeleg, sînteţi şi voi tineri şi cred că n-aveţi de lucru. Nici nu ştiu ce aţi putea face ca să cîştigaţi nişte bani. Cu două pachete

Proiectul cu numărul zece Grădiniţa nr. 9 „Steluţa” din Ungheni are cu ce se lăuda: în ultimii ani a reuşit să obţină ﬁnanţări pentru zece proiecte, inclusiv pentru cinci - de la Fundaţia Comunitară. Sînt cifre frumoase, pe care ni le dorim mereu să crească. „Foaie verde odolean, mîndru-i portul unghenean” – este proiectul cu numărul zece şi are ca obiectiv major crearea condiţiilor optime pentru educarea copiilor în spiritul valorificării elementelor de folclor local, dar şi promovarea tinerelor talente. Graţie proiectului, grădiniţa va achiziţiona 22 de costume naţionale autentice, dintre care cîte zece pentru fetiţe şi băieţei, iar două – pentru adulţi. Acestea, trebuie de notat, sînt parte indispensabilă la organizarea şi desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale, a distracţiilor în stil folcloric şi ne ajută să valorificăm mai eficient tezaurul naţional. Bugetul total al proiectului este de 22 mii 529 lei, dintre care Fundaţia Comunitară Ungheni a alocat 8200, iar primăria a contribuit cu 4474 lei. Şi AO „Alături de copil” s-a implicat, contribuind cu 2500 lei, iar ajutorul sponsorilor şi al părinţilor este de 7355 lei. Implementarea oricărui proiect duce la crearea unor condiţii mai bune pentru o copilărie de vis. Or, grădiniţa este locul unde copilul îşi trăieşte copilăria şi atunci merită să-i oferi ce-i mai bun. Grupul de iniţiativă „Alături de copil”

INOX - ɇȿɊɀȺȼȿɃɄȺ Vase, poloboace, cade, presuri, mese, balustrade, mînere ú.a. Executăm comenzi Mob. 067-11-11-11 www.inox.md

Cumpăr pămînt arabil în lunca Prutului. Tel.: (236) 22992, 069111686

nimic nu iese. Poate să cumpăraţi de acolo nişte produse, medicamente sau haine, că-s mai ieftine, şi să le vindeţi aici. Dar, dacă vreţi, mă găsiţi la gară vinerea, sîmbăta şi duminica. Aduceţi ţigări şi băutură. Eu o să vi le cumpăr”.

Ne apropiem de vamă. Tatiana explică procedura. „Trenul opreşte aici. Ne dăm toţi jos, ne controlează paşapoartele. Pe urmă ne urcăm, iar la Iaşi fiecare se duce în drumul lui. Nu mai este vamă acolo”. Pentru a se convinge că nu o vom trăda, înainte de a coborî, femeia ne mai roagă o dată să nu spunem vameşilor că ţigările sînt ale ei. Coborîm cu toţii, în timp ce cîţiva vameşi rămîn să verifice fiecare metru pătrat al celor două vagoane. Afară, un altul se apropie de noi şi întreabă „Moldoveni, ruşi?”. Moldoveni, îi răspundem. „Treceţi”.

numele femeilor care trec, aproape zilnic, hotarul cu ceva marfă pentru ieşeni. „Olesea, Ana, veniţi încoace!”. Ele dispar într-o încăpere albastră şi ies de acolo surprinzător de repede, zîmbitoare şi liniştite… Urcăm în tren. Tatiana a trecut de vamă, chiar dacă avea la ea patru pachete de ţigări. Aflăm cum - datorită unui scandal în cabina de-alături. Controlorul a depistat un bilet pe care era indicată data din ziua următoare. „Cum e posibil aşa?”, o întrebăm pe Tatiana. Nu a vrut să ne răspundă. Vine şi Ana în compartimentul nostru. Se plîng una alteia. „Cît de neatentă poţi să fii?! Acum, din cauza ei, va trebui să cumpărăm bilet de la casă. Pînă acum mai economiseam cîte 15 lei”…

Bilete de azi cu data de mîine

„Să vă suiţi fără bilet, bun?”

Vameşul care ne verifică geanta ne întreabă cîte ţigări avem. Observăm că ei cunosc chiar şi

Cînd ajungem la destinaţie, Tatiana ne sfătuieşte unde să coborîm şi la ce oră să fim

„Moldoveni, ruşi?”

înapoi la gară. „La ora 13.05 e trenul. Să veniţi cu zece minute mai devreme. Cînd urcă toţi, urcaţi şi voi. Să nu luaţi bilet. Cînd vine taxatorul, tu îi dai cinci RONI, şi tu cinci. Nu e mai convenabil aşa?”.

Biletele? La discreţia şoferului Înapoi am pierdut trenul. Aşa că am mers la gara auto. Acolo – bucluc. Gara nu ne dă bilete. Femeia de la casă ne surprinde: eliberarea biletelor e la discreţia şoferului. De aşteptat, însă, îl aşteaptă mult mai mulţi decît numărul de locuri disponibile în microbuz. În cîteva minute, microbuzul s-a umplut cu turişti americani, pentru că şoferul le-a dat prioritate străinilor. Noi am rămas în drum. Şi dacă tot e business, atunci business să fie. Un domn drăguţ vine cu soluţia – cîte 30 de RONI (circa 120 lei moldoveneşti) de fiecare, doar pînă la Vama Sculeni. „De acolo, descurcaţi-vă

cum puteţi”. Aşa am şi făcut. Pînă la ieşirea din Iaşi, observăm pe străzi zeci de tineri moldoveni ieşiţi de la studii, care n-au cu ce ajunge acasă. Şoferii îşi freacă mîinile… E şi acesta un business – nimic criminal. Vrei – achiţi, nu vrei – stai în stradă. … Ce-o fi făcînd femeile din tren? Oare au reuşit să-şi vîndă marfa? Sînt nişte sărmane femei, care încearcă să facă un ban cumva. Dacă la noi nu se poate, iar la europeni – da, de ce să nu-l facă? Îi dăm dreptate, în acest sens, unei biete femei: „Credeţi că aista-i business? De sărăcie, nu de alta. Căutaţi la cei de la Chişinău, care ne conduc ţara. Iaca acolo-i business!”. Adevăraţii afacerişti nu duc prin buzunare două-trei pachete de ţigări sau o sticlă de tărie, ne gândim noi şi rămînem cu gîndul la Moldova pe care am întîlnit-o la frontieră – săracă, obosită, supravieţuind după alte reguli. Irina Papuc, “Timpul” (variantă prescurtată)

Le-au demonstrat femelior că şi acasă pot reuşi Cîteva doamne active din Costuleni, membre ale clubui “Fii şi Tu”, fondat de către AO “Pro Femeia”, au decis să le demonstreze consătencelor lor că şi acasă pot reuşi, că acasă, alături de familie, succesul poate veni mult mai repede şi mai simplu. Săptămîna trecută, ele s-au adunat, împreună cu copiii lor, pentru a petrece cîteva ore împreună. Dar nu oricum, ci organizînd unele acţiuni interactive. Copiii au fost rugaţi să deseneze, fiindu-le propuse cîteva subiecte, printre care: “Eu cu mama”, “Ma-

ma în casă”, “Casa fără mamă”. “Toţi cei prezenţi şi-au desenat mamele, au desenat case, flori, soare, ceea ce denotă faptul că aceşti copii sînt fericiţi”, a subliniat Victoria Bernic, preşedinta AO “Pro Femeia”. Pare un joc, dar prin acest joc li s-a demonstrat femeilor că nimic nu se compară cu familia, copiii pot desena momente frumoase din viaţa lor doar atunci cînd le trăiesc cu adevărat. “Le-am atenţionat că e bine să rămînem acasă, alături de copii, căci cea mai mare bogăţie a noastră sînt, totuşi, copiii şi nu se compară cu nimic altceva”, a mai spus Victoria Bernic. Ulterior, doamnele prezente la acea întrunire au decis să meargă mai departe într-o Campanie de sensibilizare cu mesajul “Fe-

meile pot reuşi şi acasă”. De notat că acţiunea respectivă a avut loc în cadrul Proiectului “Fii şi tu”, implementat cu sprijinul financiar al Fundatiei Soros-Moldova (FSM) si al Agentiei Suedeze de Dezvoltare si Cooperare Internaționala (Sida). (Lucia Bacalu)

Cărţi multe şi bune, în franceză şi română Graţie Organizaţiei „Reagir Europe” din Paris, biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” din Ungheni a beneﬁciat, recent, de un lot de carte, în total peste 350 exemplare. Este vorba de o donaţie care îi va ajuta să deschidă noi universuri, să descopere noi taine ale necunoscutului. A urmat al doilea lot de carte, de data aceasta - manuale în limba franceză, care le vor fi de real folos atît elevilor din clasele bilingve, care studiază multe dis-

cipline şcolare în limba franceză, cît şi profesorilor. Totodată, donatorii francezi ne-au oferit şi cîteva dicţionare de valoare, literatură artistică în limba franceză.

Am avut norocul de a-i cunoaşte pe Marie-Cherese Doridot, preşedinta şi fondatoarea organizaţiei „Reagir Europe”, organizaţie ce se ocupă de ajutorarea copiilor din R. Moldova, precum şi pe Horia Enasel, directorul filialei Bucureşti „Reagir Europe”. La liceu a fost organizată o activitate, în cadrul căreia a fost prezentată donaţia de carte.

Grupul de iniţiativă a vorbit despre importanţa cărţii în viaţa omului, despre lectura ca sursă de cultivare şi formare a omului ca personalitate. Le mulţumim din suflet donatorilor francezi şi români pentru aportul lor la îmbogăţirea bibliotecii şi spaţiului francofon din instituţia noastră. Cătălina Chilaru, elevă la Liceul „Vasile Alecsandri”

Cultural

Preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, în primele nouă luni ale anului curent, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 17,2% (pînă la 15,63 lei), la motorină cu 24,7% (pînă la 14,66 lei), iar la gazul licheﬁat cu 15,4% (pînă la 7,5 lei), se arată într-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În perioada vizată, preţurile medii de comercializare cu amănuntul a benzinei au fost modiﬁcate de patru ori. (Hotnews.md)

Expresul Vineri, 18 noiembrie

În ajutor fermierilor: cum să Biroul Comun de Informații și Servicii: la Nisporeni – realitate, la Ungheni – în perspectivă faci o afacere din pomicultură Începînd cu primăvara curentă, în ﬁecare zi de joi, între orele 9.00 şi 12.00, în clădirea Consiliului raional Nisporeni își desfășoară activitatea Biroul Comun de Informații și Servicii. Este ceva nou atît pentru Nisporeni, cît şi pentru întreaga republică. „Acest Birou are un efect foarte mare, deoarece, atunci cînd echipele mobile de specialiști se deplasează în teritoriu, un număr considerabil de cetățeni își pot rezolva probemele pe loc”, a ținut să menționeze Ion Munteanu, vicepreședintele raionului Nisporeni, după care a mai adăugat: „Biroul este menit să răspundă nevoilor populației rurale și suburbane”. Pe 8 noiembrie, la Nisporeni s-a deplasat o echipă de prestatori de servicii şi de funcţionari publici din Călăraşi, pentru a lua cunoştinţă de experienţa colegilor lor. Galina Brînzilă, moderatoarea acelei întruniri, a explicat cu lux de amănunte în ce constă activitatea unui astfel de birou: „Cîte un specialist de la subdiviziunile raionale şi serviciile disconcentrate în teritoriu: Secția Economie, Secţia Agricultură, Secţia Asistență Socială și Protecție a Familiei, Agenția Teritorială de Ocupare a For-

ței de Muncă, Oficiul Teritorial Cadastral, Inspecția Muncii, Casa Teritorială de Asigurări Sociale, ACSA și Inspectoratul Fiscal de Stat, formează, o dată pe săptămînă, o echipă care lucrează în comun și prestează servicii beneficiarilor din raion”. Astfel, omul nu mai este nevoit să alerge dintr-o parte în alta, pentru a-şi rezolva problema. ”Este o experiență utilă, pe care sîntem dispuşi să o împărtăşim oricui”, a subliniat Ghenadie Verdeș, vicepreședinte al raionului Nisporeni. Crearea Biroului Comun de Informații și Servicii a fost posibilă, grație Programului ”Abilitarea economică a femeilor prin creșterea oportunităților de angajare în cîmpul muncii în Republica Moldova”, implementat de către UN Women în comun cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Ministerul Economiei, cu susținerea financiară a Guvernului Suediei.

Diabetul nu este o glumă Diabetul zaharat, în special cel de tip 2, bazat pe obezitate, creşte exploziv în întreaga lume, stîrnind o îngrijorare crescîndă a specialiştilor. Complicaţiile dramatice ale bolii, costurile, nenumăratele diﬁcultăţi pe plan medico-social fac ca problema diabetului să ﬁe de stringentă actualitate pentru întreaga societate umană. Cu prilejul Zilei internaţionale a diabetului (14 noiembrie), vine cu o informaţie privind această boală, Anastasia BABIUC, medic endocrinolog la Spitalul raional Ungheni. Ce înseamnă diabet? Diabetul se caracterizează printr-o creştere anormală a nivelului zahărului în sînge. Această anomalie este consecinţa unei insuficiente sau proaste utilizări a insulinei, un hormon produs de pancreas, care reglează cantitatea de zahăr stocată în celule. Se cunosc două feluri de diabet.

Diabetul de tip 1 Este o maladie a sistemului imunitar care distruge anumite celule din pancreas ce secretă insulina. Ca urmare, pancreasul nu mai este capabil să asigure singur insulina. Acest tip de diabet se dezvoltă, mai ales, în copilărie şi la tineri. Diabetul de tip 2 Se manifestă, în general, du-

În fotograﬁe: o secvenţă de la întrunirea de la Nisporeni

În anul 2010, pentru implementarea proiectului respectiv, au fost selectate patru raioanepilot: Nisporeni, Sîngerei, Telenești și Cantemir. ”Ideea de bază a acestui birou este să contribuie la facilitarea și îmbunătățirea serviciilor prestate cetățenilor”, a accentuat Lilian Danilov, coordonator de proiect. La începutul anului 2012, și la Ungheni va fi deschis un Birou Comun de Informații și Servicii. Declarația îi aparține vicepreședintelui raionului, Iulia Pancu. Dînsa a menţionat că deja a fost stabilită și locația acestuia. Pentru amenajarea Biroului vor fi alocaţi 2400 de dolari, bani prevăzuți de același proiect, implementat acum jumă-

tate de an la Nisporeni. ”Sper că acest birou va funcționa bine şi la Ungheni”, a spus Iulia Pancu, menţionînd, totodată, că vor fi implicate 11 structuri şi servicii din diferite domenii. Grupul de lucru de la Ungheni a avut ocazia să ia cunoștință de activitatea Biroului de Informații și Securitate din Sîngerei, la solicitarea colegilor de acolo. ”Imediat după această vizită, ne-am exprimat disponibilitatea de a replica proiectul respectiv și la Ungheni”, a adăugat Iulia Pancu, exprimîndu-şi încrederea că Biroul de Informații și Securitate va fi valorificat la maxim, iar beneficiarii acestuia vor fi deserviți la cel mai înalt nivel. (Ina Landa)

pă vîrsta de 40 de ani, persoanele supraponderale (cu o greutate excesivă) fiind cel mai adesea afectate. Acumularea de grăsime în organe provoacă o rezistenţă la insulină, în ciuda faptului că pancreasul produce o cantitate suficientă de insulină. Astfel, celulele sînt rezistente la efectele ei, organismul necesitînd o cantitate mai ridicată de insulină pentru a-şi îndeplini funcţiile specifice. Obezitatea este, într-adevăr o problemă globală de sănătate, cu un impact negativ asupra speranţei de viaţă şi a calităţii acesteia. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că circa 10% din bărbaţi şi 20% din femei suferă de obezitate, procentul supraponderalilor apropiindu-se de 50%. Aceste persoane trebuie să se afle în atenţia medicului de familie, care le poate oferi sfaturi cu privire la

o alimentaţie corectă şi un mod sănătos de viaţă şi care poate depista precoce apariţia primelor complicaţii ale obezităţii, trimiţînd pacientul către o evaluare de specialitate. Sîntem tot mai sedentari, ne supraalimentăm, consumăm abuziv dulciuri şi grăsimi, respirăm un aer tot mai poluat, iar stresul a devenit parte integrantă din vieţile noastre. Toate acestea ne predispun la diabet, o boală cronică, nevindecabilă, cu complicaţii extrem de severe. Deci, profilaxia ar fi cea mai bună soluţie. Diabetul nu este o glumă. În prezent, la fiecare 10 secunde în lume moare un om din cauza diabetului zaharat. Conform pronosticului OMS, în anul 2020, numărul bolnavilor cu diabet va atinge cifra de 340 milioane.

Numără… leii şi proiectele

Tineri din Ungheni a fost fondat în luna mai 2010, graţie Proiectului “Fondul pentru tineri”, finanţat de Fundaţia Est-Europeană cu sprijinul Ambasadei Suediei. Acesta întruneşte, la ora actuală, 13 membri. Cei 80 mii de lei au fost colectaţi doar de voluntari, a subliniat Natalia Rîbcic.

Înființarea unei plantații pomicole, precum și aplicarea irigării prin picurare în livezi sînt teme actuale pentru agricultori, căci anume toamna este sezonul indicat pentru lucrările respective. La 11 noiembrie, cei interesaţi au avut ocazia să afle cît mai multe informaţii utile la acest subiect în cadrul unui seminar teoreticopractic, desfășurat de Agenția de Consultanță și Școlarizare în Agricultură (ACSA) din Ungheni. ”Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri, oferindu-le informații noi, de calitate”, a subliniat Petru Vizitiu, coordonator de proiect ACSA, Ungheni. Tocmai de aceea, la seminarul din 11 noiembrie au fost invitaţi doi experţi: Ion Grosu, doctor în științe agricole, şi Ilie Gherciuc, consultant specializat în domeniul irigării. Deși este o investiție în timp, iar rezultatele pot apărea numai peste cîţiva ani, totuşi este rentabil să pornești o afacere în pomicultură, a subliniat Ion Grosu. Pentru aceasta, potrivit dînsului, e nevoie de o planificare şi calcule exacte. E necesară şi respectarea cu strictețe a condițiilor de întreținere a livezii atît la etapa de fondare cît și la primele rodiri. „În condițiile actuale, nu se mai pot înființa plantații de pomi fructiferi la întîmplare, fără a consulta un specialist sau a aplica o tehnologie corespunzătoare”, a mai spus expertul. La fel de importante și utile au fost sfaturile oferite şi de cel de-al doilea expert, Ilie Gherciuc. Dînsul a argumentat cu lux de amănunte necesitatea și rolul unui sistem de irigare în dezvoltarea durabilă a agriculturii, a descris mai multe modele de irigare, care se practică la noi în țară și efectul acestora asupra plantațiilor pomicole. După teorie a urmat şi partea practică, ce a avul loc la plantația pomicolă a lui Pavel Rusu din Sculeni. Acolo, fermierii au putut vedea pe viu un sistem de irigare prin picurare, care a fost instalat chiar recent în livada tînără de păr și piersic. De notat că Pavel Rusu a cîștigat un grant de la proiectul RISP, prin intermediul ACSA, în valoare de 20 mii de lei. Graţie acestor bani, a reuşit să-şi procurare sistemul de irigare prin picurare. ”Este primul ajutor financiar de care am beneficiat de cînd muncesc la pămînt. Cu acești bani am reușit să instalez sistemul de irigare pe o porțiune de șapte ha de plantație pomicolă”, a făcut o remarcă fermierul de la Sculeni. Pavel Rusu are, la ora actuală, 12 hectare de livadă și preconizează să planteze încă 13 hectare de pruni. Dînsul şi-a împărtășit experienţa privind tehnicile de îngrijire și întreținere a livezii, arătîndu-se ferm convins că acest gen de afacere merită a fi extins în raion. Seminarul respectiv a fost organizat cu susținerea financiară ACSA. (Ina Landa)

În atenţia consilierilor raionali Pe data de 24 noiembrie 2011, ora 10.10, în sala de şedinţe a Consiliului raional Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului Raional Ungheni cu următoarea ordine de zi: 1.Cu privire la execuţia bugetului raional pentru 9 luni ale anului 2011; 2. Cu privire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2012 în prima lectură.

Știri expres

Ar ﬁ cîştigat, împreună, 3050 de euro Două tentative de trecere frauduloasă a 800 pachete de ţigări au fost contracarate la frontiera moldo-română. Primul caz a avut loc la punctul de trecere Sculeni. În urma controlului grăniceresc-vamal al unui autoturism „Hyundai”, cu numere de înmatriculare străine, la volanul căruia se afla un cetăţean român, a fost depistat un loc special amenajat (în spaţiul constructiv al tavanului şi în pragul autoturismului), unde erau as-

cunse o sumedenie de ţigări. În al doilea caz, echipa mixtă de control la punctul de trecere a frontierei de stat „UngheniCristeşti” a efectuat controlul de rigoare în trenul Chişinău-Bucureşti, descoperind, într-un vagon, ţigări ascunse în... saltele. Valoarea întregului lot de produse de tutungerie pe piaţa naţională este de circa 690 euro. Dacă ar fi ajuns pe pieţele din UE, venitul ar fi fost de... 3050 euro. Nu a fost să fie. În ambele cazuri a fost întocmit cîte un proces-verbal, iar ţigările au fost reţinute în vederea confiscării.

Fondul Local pentru Tineri din Ungheni a făcut totalurile. Iată rezultatele: 17 luni de activitate, 255 de tineri voluntari implicaţi, 35 de proiecte finanţate, ceea ce înseamnă 35 de probleme din comunitate rezolvate. În plus – 80000 de lei colectaţi de la comunitate. Este un mesaj pe care l-a plasat Natalia Rîbcic, coordonator al Grupului Local de Tineri, pe reţeaua de socializare Facebook.com, pe 15 noiembrie curent. De notat că Grupul Local de

Atenţie la incendii! Acum o lună, în oraşul Corneşti s-a consumat o tragedie. A murit, intoxicat cu fum, un bărbat în vîrstă de 39 de ani. Acesta locuia singur şi... îi plăcea băutura. În acea seară de 19 octombrie, a adormit cu ţigara

în gură. O notă informativă a Direcţiei situaţii excepţionale Ungheni menţionează sec: decesul a survenit din cauza imprudenţei. De la 1 octombrie pînă în prezent, în raionul Ungheni au fost înregistrate 11 incendii, cauzele fiind diferite: intenţionat – 5; jocul copiilor cu focul – 2; încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobei de încălzit – 1; imprudenţa cu fumatul – 1. Odată cu stabilirea frigului, pericolul incendiilor devine şi mai mare, susţin specialiştii. De aceea Direcţia situaţii excepţionale reaminteşte cetăţenilor ca-

re utilizează sobe sau aparate electrice pentru încălzirea locuinţelor să asigure respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor: să verifice, să curăţe şi să repare, dacă e cazul, coşurile de fum; să folosească doar material combustibil destinat sobei şi să evite supraîncărcarea ei; să nu lase în apropierea sobei sau pe ea materiale combustibile; să nu lase soba aprinsă dacă părăsesc locuinţa sau merg la culcare. În cazul aparatelor şi mijloacelor de încălzire electrice, verificaţi să nu fie defecte; nu le lăsaţi în priză, dacă plecaţi de acasă.

6 Expresul Vineri, 18 noiembrie

R. Moldova se aﬂă pe locul 40 în clasamentul celor mai potrivite țări pentru a-ți crește copilul, potrivit unui studiu realizat de organizaţia „Save the Children”. De tot, au fost analizate 164 de țări ale lumii. În clasament, România se aﬂă pe poziţia 36, Ucraina pe 39, iar Rusia pe 38. Cea mai potrivită țară pentru a-ți crește copilul este Norvegia, după care Australia, Islanda, Suedia, Danemarca, Noua Zeelandă, Finlanda, Belgia, Olanda și Franţa. (Unimedia.md)

Actualitate

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Viaţa de lîngă noi

Cuprinsă de zbucium tineresc şi multe idei

Hoţii de tinereţe sau Sclavie apreciată cu 3000 de lei

Este tînără, deşteaptă, energică. Se numeşte Veronica Mămăligă şi este profesoară de limba franceză la Liceul din satul Cetireni. Nimic neobişnuit pînă aici. Dar… Veronica Mămăligă este orăşeancă get-beget. Aţi văzut mulţi tineri de la oraş să meargă să muncească în sat? Se impune şi o altă întrebare: aţi văzut mulţi tineri să opteze, la ora actuală, pentru o activitate în domeniul învăţămîntului? Iată că Veronica Mămăligă a decis să înceapă o carieră pedagogică într-o localitate rurală. Ar fi putut proceda altfel, aşa cum au procedat colegii ei de facultate: să-şi găsească un locuşor călduţ la oraş sau să plece la munci în străinătate. Este unica din fosta sa grupă de la universitate, care a mers în şcoală. Nu regretă deloc. “Am acumulat o experienţă unică. În şcoală se munceşte foarte mult”, spune. Nu regretă că a decis să meargă într-o localitate rurală. Nu a făcut-o pentru acea indemnizaţie de 30 mii de lei, care se plăteşte tinerilor pedagogi în primii trei ani de muncă la sat. “Poate cuiva suma respectivă i se pare mare. Dar împărţiţi 30 de mii de lei la trei ani. Dacă aş fi plecat la munci peste hotare, cu siguranţă cîştigam mult mai mult”, explică. Îi place ceea ce face. Se simte mîndră că a adus la Cetireni şi puţină anglofonie. Sînt copii dornici să studieze limba engleză, astfel că orele opţionale sînt pentru ei binevenite. În plus, Veronica Mămăligă se implică în diverse proiecte, îi atrage şi pe elevii săi în realizarea acestora. “Am îndrăgit Cetireniul în aceşti ani. Nu-i chiar atît de rău să munceşti la sat”, recunoaşte. Are planuri măreţe. Vrea să

facă masteratul, după care să ajungă să studieze la Sorbona. Nu exclude că, ulterior, ar putea să revină tot la Cetireni. De ce nu? “Nu ştiu de ce unii se uită cu scepticism la satele noastre, se miră cînd aud că un tînăr a acceptat să muncească la sat. Dar în statele dezvoltate, e ceva firesc să munceşti şi la sat”, spune. Acum cîteva luni, a avut parte de o stagiere în Franţa, organizată de Asociaţia “Solidarite Laique”. La întrebarea, cum de a reuşit, a răspuns zîmbind: “Dacă doreşti cu adevărat, neapărat vei reuşi”. Consideraţi că sînteţi un om realizat? Încă nu. Mai am de muncit pînă voi putea spune că sînt un om realizat. Care sînt princiiile dumneavoastră de viaţă? Să-ţi perfecţionezi în permanenţă abilităţile, să fii mereu în acţiune, să fii receptiv la orice schimbare, să lucrezi, să înveţi şi iar să lucrezi. Principalele momente din viaţă care v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi. Orice copil îşi doreşte, iniţial, să fie profesor. Nu am fost nici eu o excepţie. Doar că, în comparaţie cu mulţi alţii, mi-am urmat visul. Fiind foarte mică, mergeam la şcoală, luam creta şi scriam pe tablă, imaginîndu-mi că sînt profesoară. Un moment important a fost şi cel în care am îndrăgit cartea. Recunosc că în şcoală nu-mi plăcea să citesc. Abia după absolvirea universităţii, am realizat cît de importantă este lectura. Orice carte pe care o citesc – dar citesc foarte mult – mă marchează. Cu ce se mîndreşte Veronica Mămăligă? Cu ambiţia mea, care mă face

Facerea de bine a unei consătence

să-mi ating scopurile. Mă mîndresc cu părinţii mei, mă mîndresc că sînt om. Ce calităţi ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră? Să fie inteligent, sincer. Mi-aş dori să fie alături de mine oameni care împărtăşesc aceleaşi valori ca şi mine. Ocupaţia dumneavoastră preferată? Am studiat pianul timp de opt ani. Îmi place, în momentele de tristeţe profundă, să-l deschid şi să cînt. Îmi place sportul şi, în mod special, kickboxingul. Îmi place să privesc meciurile de fotbal, dar nu oricare, ci cele de calitate. Visul dumneavoastră de fericire? Să studiez la Sorbona şi... să am un autoturism propriu. Starea de spirit actuală. Cred că sînt cuprinsă acum de zbucium tineresc. Sînt în căutare. Cine au fost cei ce v-au marcat caracterul şi viitorul? Sînt fiica ce îşi elogiază părinţii. Pentru ei fac ceea ce fac. Mama este îndrumătoarea mea. Pe tata îl consider un înţelept, astfel că mereu mă sfătuiesc cu părinţii mei. Ei mi-au marcat caracterul, ei îmi marchează viitorul. Deviza dumneavoastră. Cînd îţi doreşti cu adevărat ceva, tot Universul conspiră la realizarea lui. E un citat din Paulo Coelho.

Educaţie de calitate la grădiniţa din Boghenii Noi Cei 46 de pici de la grădiniţa din Boghenii Noi şi-au luat rămas de la toamna acestui an într-un mod cu totul special. Însuşi primarul comunei, Gheorghe Filipovici, a venit la sărbătoarea lor. Evenimentul s-a produs pe 11 noiembrie. Managerul grădiniţei, Raisa Roşca, susţine că acea zi de 11.11.11 a fost o simplă coincidenţă. Dar a fost o zi frumoasă, cu mult soare şi afară, şi în interior. Grădiniţa a avut parte şi de un debut. Copilaşii au fost îmbrăcaţi la sărbătoare, pentru prima oară, în costume naţionale autentice, oferite de primăria locală. „E o bucurie foarte mare pentru noi. Acum avem cîte zece costume pentru fetiţe şi băieţei plus unul pentru un moderator adult”, spune Raisa Roşca, menţionînd totodată, că acestea au fost promise de către fostul

primar, Liuba Buga, care, practic, realizase proiectul respectiv în proporţie de 80%. Iată că actualul primar a dus la capăt cele începute, oferindu-le o bucurie mare şi copiilor, şi educatorilor. În acea zi, grădiniţa s-a umplut cu darurile toamnei, fiind amenajate expoziţii deosebit de frumoase şi ingenioase. Copiii au cîntat, au dansat, au invitat-o la sărbătoarea lor şi pe ZînaToamnă cu ai ei doi străjeri. Ce mai, un adevărat spectacol, la care au fost prezenţi şi foarte

mulţi părinţi. „Este îmbucurător faptul că, din an în an, părinţii se implică tot mai mult în educaţia copiilor. Asta ne dorim de fapt: să facem educaţie, o educaţie de calitate. Tototdată, ţinem legătura şi cu şcoala, căci trebuie să existe o continuitate în ceea ce facem”, a subliniat managerul Raisa Roşca. Grădiniţa din Boghenii Noi a fost deschisă în anul 2008, numărînd, la ora actuală, 46 de copii şi 11 angajaţi. (Lucia Bacalu)

Elena A., o tînără de 27 de ani, a petrecut 8 luni în sclavie în Turcia. În vara anului 2003, ea a fost ademenită de o consăteancă, Aliona C., să meargă la muncă, pentru a lucra chelneriţă într-un hotel. ”Mi s-a promis un salariu de 300 de dolari pe lună. Aveam mama bolnavă şi aceşti bani însemnau o avere”, spune Elena. Aşa cum reiese din dosarul penal deschis ulterior, paşaportul s-a perfectat într-o zi, cu banii Alionei. Concubinul acesteia a întîlnit-o pe Elena pe aeroportul din Istanbul. Acesta, cetăţean turc, a fost condamnat ulterior în ţara sa pentru trafic de persoane. De la Istanbul, Elena a fost dusă în Antalia, la un hotel închis, unde mai erau cîteva fete. ”Imediat ce am ajuns, au fost chemaţi trei bărbaţi, care şi-au ales fete, inclusiv pe mine. Trebuia să mergem la clienţi. Am început să plîng şi să spun că nu mă duc nicăieri, căci nu pentru asta am venit. Turcul a sunat-o pe Aliona si mi-a dat telefonul să vorbesc. Ea mi-a spus să nu-i fac probleme. Peste cîteva zile, şi Aliona a venit în Turcia”, povesteşte Elena. În dosarul de 240 de file se păstrează depoziţiile Elenei făcute în faţa instanţei. Ea a arătat că la scurt timp concubinul Alionei a vîndut-o unui alt patron, cu care însă acesta păstra legătura. ”Aveam cîte doi clienţi ziua şi cîte 6-10 noaptea. Am înţeles ulterior că Aliona a luat pe mine 2500 de dolari cu atît mă vînduse. Cît m-am aflat acolo, patronul i-a dat concubinului Alionei 178 de dolari, pe care i-a trimis mamei mele acasă. Alţi bani nu am primit”, cităm din procesulverbal al şedinţei de judecată. Cît s-a aflat în sclavie, Elena a ajuns la spital, unde a fost operată, iar acest lucru i-a făcut pe traficanţi să-i restituie paşaportul pe care i-l ridicaseră imediat ce a ajuns în Turcia. Avînd paşaportul, ea a reuşit mai tîrziu să fugă. ”Am evadat împreună cu o fată din Ucraina, ne-a ajutat unul dintre clienţi”, a mai spus Elena la judecată. Ajunsă acasă, în martie 2004,

nu a depus cerere la poliţie. În instanţă, Elena a explicat de ce: ”Peste cîteva zile şi Aliona s-a întors în Moldova. A venit la mine acasă, ne-am certat şi chiar ne-am bătut, apoi nu am mai vorbit un an. Într-o zi ne-am întîlnit întîmplător în microbuz şi mi-a spus că nu se mai ocupă cu prostituţia, ci are un magazin în Turcia. Atunci cînd am revenit, i-am povesit mamei prin ce am trecut. Nu am vrut să mă duc la poliţie de ruşine. Mai tîrziu i-am spus şi fratelui meu. Cînd a aflat, a vrut să se ducă la Aliona şi s-o bată. I-am zis să nu facă asta şi să mergem la poliţie”.

O traﬁcantă, două victime La 17 ianuarie 2007, în baza plîngerii Elenei, procuratura a deschis un dosar penal, iar o lună mai tîrziu, acesta a fost conexat cu un altul, al unei alte victime. În continuare Aliona C. a fost cercetată în baza depoziţiilor a două victime. A doua tînără s-a dovedit a fi consăteancă a Elenei şi Alionei, care însă fusese trimisă în Turcia ceva mai devreme. La întoarcere, ea a povestit poliţiei că a fost vîndută la doi proxeneţi, ultimul fiind o femeie, cetăţeană a Turciei. ”La ea am fost sclavă. Stăteam cu copilul, făceam curăţenie în casă, iar noaptea eram trimisă la clienţi”, a mărturisit Nadia poliţiştilor şi, ulterior, în instanţă. „Nu ne adresam la poliţie, deoarece ne era teamă că patronul ne va cumpăra înapoi de la poliţişti. Aveam şi clienţi poliţişti”, au mai spus fetele la proces.

10 ani de închisoare, transformaţi în 5 ani, apoi în 2 ani La 28 februarie 2008, pe numele Alionei a fost emis mandat de arest, ea fiind dată în căutare internaţională. A revenit în ţară prin intermediul Interpol. La judecată, Aliona a spus că a practicat prostituţia în Turcia, iar ulterior traficantul care a întîlnit-o pe Elena la aeroport i-a devenit soţ. Instanţa a condamnat-o pe Aliona C. la 10 ani de închisoare. Termenul a fost însă redus

„Javelin N.A” S.R.L propune cărbune: - AM (oreşek) - AS (semecica). Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pîine). Tel.: 0(236) 22686; Mob: 079539755.

de către Curtea de Apel pînă la 4 ani şi 8 luni privaţiune de libertate, invocîndu-se faptul că Aliona are un copil minor, o fetiţă de 8 ani. Pînă la urmă, Aliona a stat la închisoare doar 2 ani şi 4 luni, iar pentru că a muncit şi a avut „zile privilegiate”, a fost eliberată înainte de termen.

Cine despăgubeşte victimele? Atît judecătorii, cît şi avocaţii ce apără interesele victimelor, spun că despăgubirile, chiar dacă sînt obţinute în instanţă, rareori ajung să fie plătite tinerelor ce au trecut prin trafic. Una dintre cauze este faptul că organele de anchetă nu iau din start măsuri de identificare a veniturilor traficanţilor, este părerea avocatului Tatiana Catană. ”Ofiţerii se concentrează numai pe latura penală, la descoperirea şi documentarea cazurilor de trafic şi nu încearcă să urmărească ce beneficii au avut traficanţii din aceste activităţi ilegale”, spune Tatiana Catană. O a doua cauză ar fi, în opinia sa, faptul că în R. Moldova nu se află marii traficanţi, adică cei care conduc afacerile ilegale şi adună profiturile, ci recrutorii, cărora le revine o mică parte din venituri. În unele ţări europene există fonduri din care statul plăteşte despăgubiri victimelor traficului de fiinţe umane. În Moldova, deocamdată, nu există un asemenea fond. Datele Curţii Supreme de Justiţie arată că în 2009 au fost condamnate 72 de persoane, în 2010 – 54, iar în prima jumătate a anului 2011 – doar 14. Viorica Manole, Centrul de Investigatii Jurnalistice

În incinta fostei Case de deservire din Nisporeni, la primul etaj, s-a deschis un atelier de reparaţie şi confecţionare a bijuteriilor.

Telefon: 069008601.

Programe TV Publicitate

Citatul sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂŽnii CĂŽt de inutilÄ&#x192; este ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;tura atunci cĂŽnd nu este minte! Menandru

Expresul Vineri, 18 noiembrie

Luni, 21 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 BaĹ&#x;tina 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.30, 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.30, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 11.00 Reporterul de gardÄ&#x192; 11.30 BunÄ&#x192; seara! 12.30 Documentar 13.10 SÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂŽna sportivÄ&#x192; 13.40 Cultura azi 14.25 â&#x20AC;&#x153;Frate Ĺ&#x;i sorÄ&#x192;â&#x20AC;? 16.05 Magazinul copiilor 16.35 Magazinele UEFA 17.15 CunoaĹ&#x;te Ĺ&#x;i descoperÄ&#x192; 17.40 Respiro 18.00 Sub acelaĹ&#x;i cer 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 19.55 Moldova ĂŽn direct 22.15 Templul muzicii 23.15 â&#x20AC;&#x153;LEGÄ&#x201A;TURI INVIZIBILEâ&#x20AC;?. MarĹŁi, 22 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.40 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 Sub acelaĹ&#x;i cer6.45, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.00, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 10.30 Din fondul TV Moldova 1 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 Magazinele UEFA 12.30 Medalion muzical 13.10, 15.30, 17.15 Documentar 13.35 Legendele muzicii 13.50 â&#x20AC;&#x153;LEGÄ&#x201A;TURI INVIZIBILEâ&#x20AC;? 16.00 Ring Star 18.00 GÄ&#x192;gÄ&#x192;z ogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 21.25 DescoperÄ&#x192; Moldova 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. Ă&#x17D;n pauzÄ&#x192;: Ĺ&#x17E;tiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. Miercuri, 23 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 GÄ&#x192;gÄ&#x192;uz ogea 6.45, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10 Cultura azi 10.00,

18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 10.30 Ghidul sÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁii tale 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 BaĹ&#x;tina 12.45 ENTER 13.10, 17.15 Documentar 13.35 Videoteca copiilor 13.50 Sub acelaĹ&#x;i cer 14.25 â&#x20AC;&#x153;Doar pentru tine...â&#x20AC;?. Spectacol muzical 16.00 Artelier 16.30 Istorie Ĺ&#x;i Victorie. Ĺ&#x17E;tii Ĺ&#x;i cĂŽĹ&#x;tigi 18.00 Ruskii mir 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 19.55 Moldova ĂŽn direct 21.25 DescoperÄ&#x192; Fotbal. Liga Campionilor. Ă&#x17D;n pauzÄ&#x192;: Ĺ&#x17E;tiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. Joi, 24 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 Russkii mir 6.40, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10 Fii tĂŽnÄ&#x192;r 10.00, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 10.30 Natura ĂŽn obiectiv 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 O searÄ&#x192; ĂŽn familie 13.10, 15.45, 17.15 Documentar 13.35 GÄ&#x192;gÄ&#x192;uz ogea 14.05 Portrete ĂŽn timp â&#x20AC;&#x153;Doar pentru tine...â&#x20AC;?. Recital Marcel Pavel 16.15 Erudit cafe 17.40 PicÄ&#x192;turi de â&#x20AC;&#x153;Dorâ&#x20AC;?18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 20.50 Super-loto 5 din 35 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 22.10 Reporterul de gardÄ&#x192; 22.35 Un sfert de vorbÄ&#x192; cu Ilona SpÄ&#x192;taru 23.15 â&#x20AC;&#x153;LegÄ&#x192;turi invizibileâ&#x20AC;?. Vineri, 25 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.15 Cuvintele CredinĹŁei 7.10, 8.15 BunÄ&#x192; dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 â&#x20AC;&#x153;DORAâ&#x20AC;? 10.00, 18.30 â&#x20AC;&#x153;A DOUA Ĺ&#x17E;ANSÄ&#x201A;â&#x20AC;? 10.30 Documentar 11.00 Moldova 12.00 La noi ĂŽn sat 12.40 Un sfert de vorbÄ&#x192; cu Ilona SpÄ&#x192;taru 13.10, 16.00, 17.15,

Dragi studenĹŁi, Ă&#x17D;n numele Consiliului raional Ĺ&#x;i al meu personal vÄ&#x192; adresez sincere Ĺ&#x;i cordiale felicitÄ&#x192;ri cu ocazia Zilei InternaĹŁionale a Studentului. Este incontestabil cÄ&#x192; anii de studenĹŁie, prin oportunitÄ&#x192;ĹŁile de formare Ĺ&#x;i ascensiune continuÄ&#x192; pe care le proiecteazÄ&#x192;, prin provocÄ&#x192;rile corespunzÄ&#x192;toare vĂŽrstei Ĺ&#x;i realitÄ&#x192;ĹŁii pe care o trÄ&#x192;im, reprezintÄ&#x192; etapa importantÄ&#x192; a formÄ&#x192;rii personalitÄ&#x192;ĹŁii Ĺ&#x;i a asigurÄ&#x192;rii unui ĂŽnalt grad de profesionalism care, ĂŽn cele din urmÄ&#x192;, vor determina perspectivele dumneavoastrÄ&#x192; pe viitor. Responsabilitatea pe care o veĹŁi manifesta acum, iniĹŁiativa Ĺ&#x;i deschiderea spre adevÄ&#x192;r Ĺ&#x;i perfecĹŁiune de care veĹŁi da dovadÄ&#x192;, va constitui piatra unghiularÄ&#x192; a unei cariere notabile. Cu aceastÄ&#x192; ocazie deosebitÄ&#x192;, permiteĹŁi-mi sÄ&#x192; vÄ&#x192; transmit cele mai frumoase urÄ&#x192;ri de sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate Ĺ&#x;i noi performanĹŁe, ĂŽn special promovÄ&#x192;ri excelente ĂŽn etapa urmÄ&#x192;toare de studii sau de muncÄ&#x192;. VÄ&#x192; doresc ca finalitÄ&#x192;ĹŁile pe care le-aĹŁi fixat sÄ&#x192; vÄ&#x192; impulsioneze benefic Ĺ&#x;i continuu. Cu respect, Iurie Toma, preĹ&#x;edintele raionului Ungheni

CODARE

contra consumului de alcool Psihoterapie, 3VLKDQDOL]Ä&#x192;

Doctor Galina Aparu 6HUYLFLL OLFHQÄ LDWH or. Ungheni, VWU % /Ä&#x192;XWDUX RI

Programare la tel.:079521319

17.45 Documentar 13.35 Videoteca copiilor 13.55 Russkii mir 14.25, 23.15 â&#x20AC;&#x153;LEGÄ&#x201A;TURI INVIZIBILEâ&#x20AC;? 16.30 Vector European 19.00 Mesager 19.40 Povestea de searÄ&#x192; 19.55 BunÄ&#x192; seara! 22.10 Fii tĂŽnÄ&#x192;r! SĂŽmbÄ&#x192;tÄ&#x192;, 26 noiembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.10 â&#x20AC;&#x153;LEGÄ&#x201A;TURI INVIZIBILEâ&#x20AC;? 7.45 Cinemateca universalÄ&#x192; 8.05 Vedete la bis 9.10, 11.00, 14.45, 15.35, 16.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Ĺ&#x17E;tiinĹŁÄ&#x192; Ĺ&#x;i inovare 11.30 Dor 12.00 AcasÄ&#x192; la Dumitru Matcovschi 12.40, 13.45 La o aniversare...15.10 Desene animate 16.30 La MulĹŁi Ani! 17.15 â&#x20AC;&#x153;Un sfert de vorbÄ&#x192;â&#x20AC;? cu Ilona SpÄ&#x192;taru 17.45 ENTER 18.00 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Povestea de searÄ&#x192; 19.50 O searÄ&#x192; ĂŽn familie 21.25 â&#x20AC;&#x153;FIICA PREĹ&#x17E;EDINTELULUIâ&#x20AC;?. DuminicÄ&#x192;, 27 noiembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺ&#x17E;tiri 6.10, 9.35 Documentar 7.15 Cuvintele CredinĹŁei 8.00 Templul muzicii 8.45 ENTER 9.10 â&#x20AC;&#x153;RUY, MICUL CAVALERâ&#x20AC;? 10.00 Ring star 11.00 Istorie Ĺ&#x;i Victorie 11.30 La datorie 12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura ĂŽn obiectiv 13.00 Evantai folcloric 13.45 Cinemateca universalÄ&#x192; 14.00 BaĹ&#x;tina 14.00 BaĹ&#x;tina 14.45 â&#x20AC;&#x153;FIICA PREĹ&#x17E;EDINTELUIâ&#x20AC;? 16.30 La mulĹŁi ani! 17.15 Handbal 18.30 Respiro 19.00 Mesager 19.35 Povestea de searÄ&#x192; 19.50 Vedete la bis 21.25 SÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂŽna sportivÄ&#x192; 22.00 Cultura azi 22.45 DescoperÄ&#x192; Moldova 23.15 Erudit cafe.

I.M. â&#x20AC;&#x153;Focus-Satâ&#x20AC;? SRL solicitÄ&#x192; colaborare ĂŽn bazÄ&#x192; de contract cu persoane fizice sau juridice ĂŽn domeniul distribuirii Č&#x2122;i instalÄ&#x192;rii antenelor satelit ĂŽn toate regiunile Republicii Moldova. Tel.: 022/860 193; 068277003, email: instalari@focussat.md

CitaĹŁie publicÄ&#x192; JudecÄ&#x192;toria Ungheni (str. NaĹŁionalÄ&#x192; 21) solicitÄ&#x192; prezenĹŁa lui Izarian Alexandr ĂŽn Ĺ&#x;edinĹŁa judiciarÄ&#x192;, care va avea loc la data de 01.12.2011, ora 15.00, pe cauza civilÄ&#x192; la cererea executorului Ursu A. cÄ&#x192;tre Izarian Alexandr / aducere forĹŁatÄ&#x192;. Ă&#x17D;n cazul neprezentÄ&#x192;rii, examinarea va avea loc ĂŽn lipsa lui Izarian Alexandr. JudecÄ&#x192;tor, Mariana Stratan

De ce trebuie sÄ&#x192; abonÄ&#x192;m â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficial al Republicii Moldovaâ&#x20AC;?? Este o certitudine cÄ&#x192; administraĹŁia publicÄ&#x192; localÄ&#x192; nu poate activa eficient fÄ&#x192;rÄ&#x192; a cunoaĹ&#x;te modificÄ&#x192;rile de ultimÄ&#x192; orÄ&#x192; ale prevederilor legislative. Un contabil nu va face faĹŁÄ&#x192; situaĹŁiei fÄ&#x192;rÄ&#x192; a citi chiar ĂŽn ziua apariĹŁiei â&#x20AC;&#x17E;Monitorului Oficialâ&#x20AC;? schimbÄ&#x192;rile operate ĂŽn legislaĹŁia contabilÄ&#x192; Ĺ&#x;i fiscalÄ&#x192;, un exportator sau un importator poate eĹ&#x;ua ĂŽn afaceri dacÄ&#x192; nu e la curent cu completÄ&#x192;rile din legislaĹŁia vamalÄ&#x192;. Dar ce jurist se poate considera bun judecÄ&#x192;tor, procuror, avocat, notar, consultant fÄ&#x192;rÄ&#x192; revista de cÄ&#x192;pÄ&#x192;tĂ˘i â&#x20AC;&#x201C; â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficial al Republicii Moldovaâ&#x20AC;?. De primÄ&#x192;rii nici vorbÄ&#x192; nu poate fi, cĂ˘te procese au fost pierdute ĂŽn judecatÄ&#x192; din cauza necunoaĹ&#x;terii modificÄ&#x192;rilor operate ĂŽn Codul funciar, ĂŽn alte acte oficiale care vizeazÄ&#x192; domeniul lor de activitate. Iar ĂŽn Republica Moldova, se Ĺ&#x;tie, necunoaĹ&#x;terea legii nu te absolvÄ&#x192; de rÄ&#x192;spundere, de consecinĹŁele financiare Ĺ&#x;i morale nedorite. Ă&#x17D;n contextul dat este fireascÄ&#x192; ĂŽntrebarea: care e soluĹŁia? Este evidentÄ&#x192;: sÄ&#x192; abonÄ&#x192;m â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficial al Republicii Moldovaâ&#x20AC;? Pentru cÄ&#x192; este unica publicaĹŁie oficialÄ&#x192; a statului ca structurÄ&#x192; publicÄ&#x192; de interes naĹŁional care editeazÄ&#x192; legile, hotÄ&#x192;rĂ˘rile Parlamentului, decretele PreĹ&#x;edintelui Republicii Moldova, hotÄ&#x192;rĂ˘rile Ĺ&#x;i dispoziĹŁiile Guvernului, ale CurĹŁii ConstituĹŁionale Ĺ&#x;i ale CurĹŁii de Conturi, actele normative ale organelor centrale de specialitate ale administraĹŁiei publice, ale BÄ&#x192;ncii NaĹŁionale Ĺ&#x;i ale Comisiei NaĹŁionale a PieĹŁei Financiare. InformaĹŁia conĹŁinutÄ&#x192; ĂŽn actele legislative Ĺ&#x;i normative, ĂŽn avizele Ĺ&#x;i comunicatele publicate ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficialâ&#x20AC;? este o necesitate vitalÄ&#x192; pentru oamenii de afacere, exportatori, importatori, contabili, juriĹ&#x;ti, fermieri, pentru activiĹ&#x;tii din sectorul asociativ, pentru toĹŁi plÄ&#x192;titorii de impozite. AbonĂ˘nd â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficialâ&#x20AC;? aflÄ&#x192;m primii despre funcĹŁiile publice vacante, despre hotÄ&#x192;rĂ˘rile CurĹŁii de Apel Economice privind procesele de insolvabilitate a ĂŽntreprinderilor, despre hotÄ&#x192;rĂ˘rile judecÄ&#x192;toriilor economice de circumscripĹŁie, despre convocarea adunÄ&#x192;rilor generale ale acĹŁionarilor, despre organizarea concursurilor de privatizare a bunurilor proprietate de stat, despre viitoarele licitaĹŁii de vĂ˘nzare a terenurilor, citim avizele despre pierderi de acte, avizele notarilor privind deschiderea procedurilor succesorale, citaĹŁiile ĂŽn judecatÄ&#x192;, avizele despre desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urarea licitaĹŁiilor bursiere, avizele Fondului de InvestiĹŁii sociale din Moldova etc. SÄ&#x192; nu abonezi â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficial al Republicii Moldovaâ&#x20AC;? ĂŽnseamnÄ&#x192; sÄ&#x192; fii lipsit de prima sursÄ&#x192; a acestei informaĹŁii preĹŁioase. Vei auzi ce sa ĂŽntĂ˘mplat din surse tardive, cĂ˘nd licitaĹŁiile de tot genul s-au desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urat, adicÄ&#x192; atunci cĂ˘nd totul va fi prea tĂ˘rziu. Ar fi pÄ&#x192;cat sÄ&#x192; nimerim ĂŽn asemenea situaĹŁii. Alternativa e una: sÄ&#x192; perfectÄ&#x192;m la timp abonamentul la â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficial al Republicii Moldovaâ&#x20AC;? la unul din cei nouÄ&#x192; difuzori autorizaĹŁi: "POĹ&#x17E;TA MOLDOVEI": la toate Oficiile poĹ&#x;tale din republicÄ&#x192;. Tel.(022) 22-60-46. "MOLDPRESA"S.A.: str. 31 August 1989,85. Tel.(022) 22-22-21 Tel/fax: 22-22-60. AgenĹŁia "EDIĹ˘II PERIODICE": str. A. PuĹ&#x;kin, 22, Casa Presei, of. 424. Tel.: (022) 23-8073, 23-37-40. "CUZENCOV-EVA" Ă&#x17D;.I.: str. ĐĄ. Negruzzi, 2, of. 306. Tel. (022) 27-55-68. "PRESINFORM-CURIER" S.R.L.: str. V. PĂŽrcÄ&#x192;lab, 45. Tel. (022) 23-71-87. "BUSINESS-ELITA" S.R.L.: str. BulgarÄ&#x192;, 2a. Tel.: (022) 23-46-40, 21-14-93. "MAX-EXPRES" S.R.L. Tel. (022) 43-06-64. "USP-PRESA"S.C. Tel. (022) 77-78-81. "DELEU-DELEV"Ă&#x17D;.I. Tel. (022) 21-00-70.

DacÄ&#x192; vrei sÄ&#x192; fii un om de succes, DacÄ&#x192; vrei sÄ&#x192; fii om puternic, DacÄ&#x192; vrei sÄ&#x192; fii om informat, DacÄ&#x192; vrei sÄ&#x192; afli din prima sursÄ&#x192; modificÄ&#x192;rile legislative Ĺ&#x;i normative, Nu pierde timpul! AboneazÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;Monitorul Oficial al Republicii Moldova" CunoaĹ&#x;terea legii te avantajeazÄ&#x192;!

Indice de abonare 21128(rom), 21137(rus) www.moldpres.md

FilmÄ&#x192;ri nunĹŁi, cumetrii, alte petreceri. Cele mai mici preĹŁuri. Telefon: 069816054.

Pierdut Titlul de autentificare a proprietÄ&#x192;ĹŁii asupra terenului, cu nr. 6045202330, eliberat pe numele Damian Ivan Fiodor de cÄ&#x192;tre PrimÄ&#x192;ria Ĺ&#x17E;iĹ&#x;cani, raionul Nisporeni. A-l declara nul.

CONDOLEANČ&#x161;E SĂŽntem alÄ&#x192;turi de familia Viziru, ĂŽn aceste momente de tristeĹŁe Ĺ&#x;i profundÄ&#x192; durere, pricinuite de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄ&#x192; a celui care a fost soĹŁ, tatÄ&#x192; Ĺ&#x;i bunic drag, Mihai Viziru, Ĺ&#x;i le transmitem sincere condoleanĹŁe. Dumnezeu sÄ&#x192;-l ierte Ĺ&#x;i sÄ&#x192;-i odihneascÄ&#x192; sufletul acolo unde cei drepĹŁi Ĺ&#x;i buni ĂŽĹ&#x;i au locul. Colectivul DirecĹŁiei Economie Ĺ&#x;i Reforme Colectivul Consiliului raional Ungheni este alÄ&#x192;turi de doamna Eudochia Viziru, Ĺ&#x;ef DirecĹŁie Economie Ĺ&#x;i Reforme, ĂŽn clipele grele, pricinuite de moartea soĹŁului Mihai. Dumnezeu sÄ&#x192;-l odihneascÄ&#x192; ĂŽn pace. Ă&#x17D;n aceste clipe cumplite, cauzate de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄ&#x192;, mult prea devreme, a lui Mihai Viziru, un mare patriot, un om de un curaj incontesta-

bil Ĺ&#x;i o inteligenĹŁÄ&#x192; deosebitÄ&#x192;, transmitem sincere condoleanĹŁe familiei ĂŽndoliate. Dumnezeu sÄ&#x192;-i facÄ&#x192; parte ĂŽn Ceruri. AO â&#x20AC;&#x17E;Pro femeiaâ&#x20AC;? SĂŽntem alÄ&#x192;turi de bunul nostru prieten, Octavian Viziru, la marea durere cauzatÄ&#x192; de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄ&#x192; a tatÄ&#x192;lui sÄ&#x192;u, Mihai. Transmitem sincere condoleanĹŁe familiei ĂŽndoliate. FoĹ&#x;tii colegi de la Universitatea â&#x20AC;&#x17E;Babes-Bolyaiâ&#x20AC;?, Cluj-Napoca PrimÄ&#x192;ria Ungheni este alÄ&#x192;turi de Eudochia Viziru, Ĺ&#x;efa DirecĹŁiei Economie Ĺ&#x;i Reforme Ungheni, ĂŽn momentele grele pricinuite de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄ&#x192; a soĹŁului Mihai. Sincere condoleanĹŁe familiei ĂŽndurerate. Dumnezeu sÄ&#x192;-i dea odihnÄ&#x192; veĹ&#x;nicÄ&#x192;.

Un sfat pe săptămînă Dacă geamurile sînt pătate, puteţi să le curăţaţi cu o felie de cartof crud. Frecaţi bine pata cu ajutorul feliei de cartof şi lăsaţi apoi cîteva minute să se usuce. Dupa ce urmele lăsate de cartof s-au uscat, stergeţi-le cu o soluţie formată din alcool şi apă.

Expresul

Util

Vineri, 18 noiembrie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Gustare rece

Varza – aliatul ﬁdel al sănătăţii

Ingrediente (pentru o porţie): 100 grame de şuncă, un morcov, un măr, sucul de la o jumătate de lămîie, 0,55 grame de rădăcină de ţelină. Morcovul, mărul şi rădăcina de ţelină se dau prin răzătoare, se stropesc cu suc de lămîie şi se ames-

tecă. Şunca se taie felii, iar în interiorul fiecăreia dintre acestea se pune compoziţia obţinută din măr, morcov şi rădăcină de ţelină. Se dă forma unei rulade şi se aranjează pe un platou. Este foarte uşor de pregătit, fiind o gustare delicioasă care poate fi servită

atît la o masă de sărbătoare, cît şi la un dejun obişnuit.

Palmierii – exotici şi deosebit de eleganţi

Pentru ca palmierii exotici să se simtă bine în casa noastră și să ne bucure cu frumusețea lor, trebuie să cunoaștem modul lor de îngrijire. Palmierii mai răspîndiți la noi provin, îndeosebi, din regiunile tropicale și

subtropicale. În țara lor ei ajung la dimensiuni enorme. În condițiile noastre, însă, ei cresc destul de încet și nu sînt prea pretențioși la îngrijire. Cel mai potrivit loc pentru un palmier este salonul. Încăperea aleasă pentru palmier trebuie să fie luminoasă, cu mult soare, dar indirect. Toți palmierii sînt sensibili la curenți de aer, mai ales, iarna. La frig sînt sensibile și rădăcinile acestora. În acest context, nu se recomandă să punem ghiveciul, iarna, pe fereastra rece sau pe podeaua din teracotă. Palmierii iubesc apa, chiar și acei care provin din țările aride. Vara se

udă mult: o dată la 2-3 zile, iar iarna - moderat, o dată la 8-10 zile, după necesitate. Acestor plante le place să fie pulverizate, sau cel puțin îngrijite cu un burete umed pe frunze. Frunzele care se usucă în nici un caz nu se rup, ele se înlătură prin tăiere. Vîrful copacilor se lasă neatins, deoarece acolo se află unicul punct de creștere al palmierilor, în caz contrar planta va muri foarte repede. Palmierii tineri au nevoie de schimbare a solului în fiecare an. Pentru ceilalți, mai în vîrstă, procedura se poate efectua o dată la 2-3 ani. Dacă palmierul e prea mare, pămîntul nu se schimbă, în acest caz este necesar de a reînnoi doar stratul de deasupra.

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti) Vînd garaj. Telefon: 068430349

Publicitate: (0236) 28575, 079461811 unexpres@gmail.com

Berbec Veţi avea discuţii incomode cu partenerul, cauzate de anumite bănuieli. Cei care ştiu că n-au fost chiar uşă de biserică ar fi bine să vină cu explicaţii clare, altfel există riscul ruperii relaţiei. Taur Săptămîna va fi dedicată planurilor de călătorii, unele s-ar putea chiar să se realizeze. Veţi avea şansa de a face mai mulţi bani, dar cu preţul unui efort deosebit. Dragostea nu vă face probleme.

În împărăţia ﬂorilor cu Tatiana Fotea

Deseori, mai ales în ultima perioadă, alegerea iubitorilor de ﬂori de cameră cade pe palmieri – cu frunziș superb, foarte ornamentali, exotici, deosebit de eleganți la maturitate și în permanență verzi.

Horoscop | 21 – 27 noiembrie

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

Fotograﬁe: femeiastie.ro

Varza poate fi folosită cu succes în prevenirea şi tratarea unui număr extrem de mare de boli. Ea conţine fier, tanin, sulf, săruri de potasiu, amidon, sodiu, iod, cupru, siliciu, glucide, vitaminele A, B1, B2, C, PP, U, precum şi provitamina A. Ajută în lupta împotriva scorbutului, a diabetului zaharat, a anemiei. De asemenea, varza are proprietăţi dezinfectante. Indicaţii terapeutice: Orice bolnav de ulcer trebuie să ştie că va avea numai de cîştigat, dacă va bea în fiecare zi suc de varză crudă. Şi diabetul zaharat poate fi ameliorat cu ajutorul verzei - s-a dovedit că varza conţine o substanţă care scade nivelul glicemiei. Astmul bronşic, bronşitele, anemia, reumatismul sînt alte afecţiuni în care tratamentul cu varză crudă aduce beneficii. Sucul de varză crudă are proprietatea de a combate viermii intestinali. Rănile, inflamaţiile, înţepăturile de insecte toate pot fi tratate cu varză crudă. Acneea, furunculele pot fi, de asemenea, tratate cu frunze sau cu suc de varză. Mod de întrebuinţare: Se taie nervurile mai groase ale frunzelor de varză, apoi acestea se zdrobesc bine, pentru a se înmuia. Se aplică frunzele astfel zdrobite pe locurile afectate (răni, înţepături) şi se leagă cu cu un prosop curat. Se lasă să acţioneze peste noapte, apoi compresa se schimbă cu una proaspătă. Este foarte bună în cazul pneumoniilor, împotriva durerilor reumatismale. Pentru tratarea bronşitelor, se poate prepara un decoct de varză: se fierb 100 g frunze de varză în apă, timp de 10 minute, apoi lichidul se strecoară şi se îndulceşte cu miere. Nu trebuie evitată nici cura de varză crudă (sub formă de salată), deoarece le este de ajutor chiar şi persoanelor sănătoase, prin aportul sporit de vitamine şi substanţe minerale. Este foarte bună şi moarea de varză - un extract 100% natural din varză, îmbogăţit cu fermenţi şi enzime, cu divers vitamine şi minerale de la plantele aromatice puse în murături, şi sare. Moarea de varză stimulează digestia, deblochează eliminarea toxinelor; stimulează circulaţia sîngelui şi, implicit, favorizează încălzirea corpului. Moarea se foloseşte în medicina tradiţională pentru cei “slabi la inimă”. Moarea de varză, în cantităţi ceva mai mari, reglează temperatura corpului, măreşte rezistenţa organismului la febră. Deci, beţi cît mai des şi cît mai multă moare de varză!

Gemeni Veţi fi tentaţi să vă aruncaţi în nişte “jocuri” complicate, care nu vă vor aduce decît necazuri. Veţi fi copleşiti de muncă şi chiar vă veţi schimba planurile de week-end împotriva dorinţei. Rac Vi se va cere diverse favoruri legate de aspectul profesional. Trebuie să aveţi grijă cui oferiţi informaţii şi sfaturi, căci nu toţi le merită. Veţi primi o sumă mare de bani la mijlocul săptămînii. Leu Nişte musafiri de departe îşi anunţă vizita. Situaţia financiară va fi una medie. Atenţie mare în dragoste: astrele vă sînt favorabile, dar puteţi avea şi unele probleme. Fecioara Astrele vor fi generoase, mai ales în privinţa banilor. Veştile bune vor fi legate de o îmbunătăţire pe termen lung a veniturilor, poate chiar de găsirea unui serviciu mai bine plătit. Balanţa Staţi bine în toate domeniile. E posibil să încercaţi să îmbinaţi dragostea cu munca, adică să începeţi un proiect împreună cu partenerul de viaţă. Vă veţi bucura de o uşoară creştere a venitului. Scorpion E posibil să aveţi oferte profesionale excelente, dar cu eforturi financiare serioase. Relaţia de cuplu şi cea cu membrii familiei va fi foarte bună. Veţi primi o veste de la un prieten de departe. Săgetător Partenerul vă dă foarte multe semne bune în următoarele zile. Cei cu probleme financiare să nu refuze acum nici o ofertă profesională, oricît de modestă ar fi ea. Va fi un început promiţător. Capricorn O săptămînă bună, mai ales în aspectul colaborărilor de afaceri. Orice proiect sau investiţie se va finaliza cu succes, uneori chiar peste măsura aşteptărilor. Vărsător Veţi fi extrem de ocupaţi. Nişte promisiuni legate de bani au toate şansele să se materializeze la sfîrşitul săptămînii. În dragoste, cei singuri au toate şansele să cunoască pe cineva special. Peşti Veţi fi printre cei răsfăţaţi de astre. Săptămîna începe cu o veste bună legată de reuşita cuiva apropiat. Veţi avea discuţii legate de bani, în urma cărora veţi obţine tot ceea ce aţi solicitat.

Bancuri

Calendar creștin-ortodox 21 – 27 noiembrie

Luni Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. Marţi Sf. Mc. Onisifor, Porfirie; Cuv. Matroana. Miercuri Sf. Apostoli Erast, Olimp, Rodion. Joi Sf. Mare Mc. Mina; Sf. Mc. Victor, Vichentie, Ştefanida; Cuv. Teodor Studitul; Fer. Maxim. Vineri Sf. Irh. Ioan cel Milostiv; Cuv. Nil; Fer. Ioan. Sîmbătă Sf. Irh. Ioan Gură de Aur; Sf. Mc. Antonin, Manefa, Nichifor, Gherman. Duminică Duminica XXIV. Sf. Ap. Filip; Sf. Irh. Grigorie Palama. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului.

Președintele Parlamentului intră în biroul unde avea loc ședința unei comisii parlamentare, nervos nevoie mare: - V-am spus de atatea ori: in timpul lucrului nu se fumează! Unul dintre parlamentari, la fel de nervos: - Dar cine lucrează?! Discuție între două femei: - Auzi, dragă, noul meu soț se poartă cu mine ca și cu un cîine. - Cum așa, dragă, ce face, te schingiuește, te maltratează? - Nu, dragă, dar vrea să-i fiu mereu credincioasă... Soţul şi soţia se ceartă. Soţul: - Marie, te rog mult, ajunge, hai să divorţăm! Soţia: - Nu Ioane, văduvă m-ai luat, văduvă mă vei lăsa!

Fotograﬁa săptămînii | Cadre pentru Poliţia de frontieră de mîine. Colegiul de grăniceri Ungheni, noiembrie 2011.

Maria vine speriată la Ion și-i spune ultima noutate: - Ioane, ai auzit? Se scumpeşte rachiul. Ion o liniștește: - Asta e, Marie! O să mîncăm mai puţin…