Doar cu 7 lei pe lună Vei avea în fiecare săptămînă cele mai proaspete ştiri, reportaje, interviuri, cele mai utile sfaturi, reţete culinare, cele mai haioase bancuri. Nu vor lipsi programele TV şi Horoscopul. Abonează-te la EXPRESUL şi te vei convinge: e ziarul de care ai nevoie.
Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900
Indice de abonare: 21945. Abonamentele pot fi perfectate la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni şi Nisporeni.
Expresul Vineri, 2 decembrie 2011 | Anul IV, NR 47 (202)
Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni
Un ultim pas spre înfrăţirea oficială între Nisporeni şi Sîngeorz Băi Pe 1 decembrie, oraşul Nisporeni se va mai alege cu un... „frate”. O delegaţie în frunte cu viceprimarul Victor Tulbure se va deplasa la Sîngeorz Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, pentru a semna un acord de înfrăţire între cele două oraşe. Chiar recent, s-a aflat într-o vizită de lucru la Nisporeni o delegaţie oficială a oraşului român, compusă din reprezentanţi ai primăriei locale şi ai Societăţii Culturale „Ginta Latină”. Scopul urmărit a fost finalizarerea ultimelor pregătiri pentru semnarea Acordului de înfrăţire între Sîngeorz-Băi şi Nisporeni care, mai bine de 15 ani, întreţin relaţii de colaborare şi strînsă prietenie. Delegaţia din Sîngeorz-Băi a vizitat şi a depus flori la monumentul ostaşilor români înhumaţi în curtea bisericii din Boldureşti, iar preotul Zaharia a făcut o slujbă de pomenire în memoria acestora. Preşedintele filialei Boldureşti a AC „Ginta Latină”, Vasile Leucă, le-a dat asigurări oaspeţilor români că şi de acum înainte se va acorda o atenţie PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com
permanentă îngrijirii şi amenajării celor şase morminte ale ostaşilor români. S-a convenit de comun acord asupra împrejmuirii mormintelor cu un gard metalic şi continuării activităţii de identificare a numelor ostaşilor necunoscuţi. La ora actuală, este cunoscut doar numele unui singur ostaş român înhumat la Boldureşti. Au avut loc şi întîlniri cu primarul de Nisporeni, Ion Gangan, cu preşedintele raionului, Vasile Bîtca, în cadrul cărora au fost trecute în revistă activităţile ce ţin de înfrăţirea celor două ora-
şe: Sîngeorz-Băi şi Nisporeni. S-a convenit asupra faptului că procedura festivă de semnare a Acordului de înfrăţire să se desfăşoare la Sîngeorz-Băi, pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României - sărbătoarea Marii Uniri, la care este invitată să participe o delegaţie compusă din reprezentanţi ai primăriei oraşului Nisporeni şi ai Asociaţiei Culturale a Gintei Latine „Eco-Latinie”. Potrivit viceprimarului oraşului Sîngeorz-Băi, Maxim Pop, de pe urma semnării respectivului acord vor avea de cîştigat ambele părţi, deoarece urmea-
ză să se intensifice relaţiile culturale, educative, sociale şi economice. Pentru membrii delegaţiei române a fost organizat şi un program cultural. Ei au vizitat Orheiul-Vechi, mănăstirea Curchi, au aprins cîte o lumînare la Crucea Mîntuirii Neamului Românesc, situată pe una dintre cele mai înalte coline din preajma Nisporeniului. Pentru Expresul, Grigore Drăgan, membru al consiliului AC a Gintei Latine „Eco-Latinie” Nisporeni
Ştiri de pe Expresul.com Un drum nou făcut de oameni Locuitorii din Floriţoaia Nouă, Ungheni au reparat, timp de zece zile, circa un kilometru de drum în variantă albă, ce leagă centrul satului de cimitir. Ideea le aparţine sătenilor, care au apelat şi la ajutorul primarului. Deși, iniţial, se preconiza de a astupa doar gropile, datorită contribuţiei financiare a oamenilor şi a agenților economici, s-a făcut mult mai mult. Cheltuielile de reparaţie a drumului au depăşit 100 mii de lei. Consiliul raional Ungheni a alocat în acest scop 50 de mii lei.
Nu se învaţă minte O tentativă de trecere ilicită a unui lot de ţigări a fost depistată la Postul vamal Sculeni. Sub bancheta din spate şi în lonjeroanele unui automobil au fost dosite 654 pachete de ţigări "Plugarul". La acelaşi punct de trecere, cu cîteva ore mai devreme, într-un automobil au fost găsite mai multe pachete de ţigări “Temp", iar în portmoneul şoferului a fost depistat un pliculeţ ce conţinea o substanţă de origine vegetală de culoare verde închisă, presupus că ar fi droguri. Pe cazurile date au fost întocmite procese-verbale, iar ţigările urmează şă fie confiscate.
Ziua de azi Se împlinesc 19 ani de cînd a fost trimis primul SMS din istoria telefoniei mobile. Evenimentul s-a produs în Marea Britanie, iar mesajul, transmis de către angajaţii companiei „Sema Group”, conţinea doar două cuvinte: „Merry Christmas” (Crăciun fericit!).
Mentori pentru 50 de tineri 30 de profesionişti, reprezentanţi ai societăţii civile, administraţiei publice locale şi mediului de afaceri din zona de frontieră Republica Moldova – România, au venit, pe 26 noiembrie curent, la Ungheni, unde au participat la un atelier de formare a mentorilor.
Ulterior, aceştia îşi vor împărtăşi experienţa şi cunoştinţele cu tinerii angajaţi, tineri care doresc să crească profesional şi personal, inclusiv cu tinerii antreprenori. Evenimentul de sîmbătă a avut loc în cadrul proiectului “Program transfrontalier de mentorat - model inovativ de parteneriat şi colaborare, prin dezvoltarea unei reţele de mentori şi schimb de experienţă în domeniul socio-economic”, implementat de Asociaţia Obştească pentru Copii şi Tineret “Făclia”, în parteneriat cu Institutul de Dezvoltare Comunitară (Iaşi/România), Primăria Ungheni şi Casa Antreprenoriatului Ungheni. Proiectul îşi propune dezvoltarea unui model inovativ de parteneriat şi colaborare transfrontalieră, pentru a facilita schimbul de cunoştinţe şi experienţă în domeniul socio-economic şi pentru a dezvolta o reţea de mentori pe baza unor principii de respect reciproc şi promovare a gîndirii de tip ”cîştig-cîştig”. Cei 30 de profesionişti vor deveni mentori pentru 50 de tineri: cîte 25 din România şi Republica Moldova. (Daniela Dîrzu)
Podurile peste Prut trebuie verificate şi remediate A venit timpul ca toate podurile de peste Prut să treacă o inventariere tehnică. La această concluzie au ajuns cei doi miniştri ai transporturilor din R. Moldova şi, respectiv, România: Anatol Şalaru şi Anca Boangiu. Subiectul respectiv a fost abordat în cadrul întrevederii de săptămîna trecută între cei doi oficiali, întrevedere ce a avut loc la Bucureşti, unde ministrul Anatol Şalaru a participat la cea de a IX-a Reuniune Anuală a Comisiei Interguvernamentale TRACECA, în traducere - Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Asia. „Este necesară inventarierea stării tehnice a tuturor podurilor de peste Prut şi, ulterior, remedierea defectelor existente pentru asigurarea unor condiţii de siguranţă în exploatarea lor”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din R.Moldova. Anatol Şalaru a propus şi construcția unui pod peste rîul Prut „în vederea interconectării drumului național R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni prin drumul de ocolire a oraşului Ungheni cu viitoarea autostradă Tîrgu-Mureș-Iași-Ungheni”. Cei doi oficiali au convenit asupra creării unui grup de lucru comun pentru a identifica soluțiile tehnice privind amplasarea podului peste Prut. În altă ordine de idei, ministrul român Anca Boangiu a menţionat că pentru proiectul de modernizare a căii ferate Iaşi-UngheniChişinău, cele două state ar putea apela la investiţii din exterior, prin ”Neighbourhood Investment Facility”, cu sprijinul Comisiei Europene. (Lucia Bacalu)
Cheia succesului Tău!
Cartofi mulţi – preţuri mici Piaţa din Ungheni este inundată de cartofi. Comercializează, preponderant, producatori din raioanele Briceni si Drochia. Preţurile variază între 2,50 şi 4 lei/kg, ceea ce e cu 30% mai puţin decît în perioada similară a anului precedent. Pe pieţele internaţionale preţul la cartofi e cam acelaşi: la Moscova - 2,59 lei/kg (7,00 ruble/kg), în Polonia (Bronishe) - 1,90 lei/kg (0,12 euro/kg); în Ucraina (Copani şi Lvov) - 2,13 lei/kg şi, respectiv, 1,62 lei/kg.
ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual
DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550
2 Expresul
Leul moldovenesc a împlinit 18 ani de cînd a fost introdus în circulaţie. Data de 29 noiembrie 1993 este considerată de Banca Naţională a Moldovei cel mai important pas întrepins în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit de la obţinerea independenţei R.Moldova. La moment există 9 bancnote: de 1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 şi 1000 de lei. Designul acestora a fost realizat de Gheorghe Vrabie, care este şi autorul stemei de stat. (Unimedia.md)
Actualitate
Vineri, 2 decembrie
O istorie de succes: sala de fitness de la Costuleni a prins contur În popor se spune: “Toamna se numără bobocii”. Elevii de la Liceul Costuleni au spus, la 1 septembrie: “Toamna se numără… băncile”, căci anume în acea zi a fost tăiată panglica ce a însemnat finalizarea cu succes a proiectului “Loc de agrement pentru comunitate”, implementat de Grupul de iniţiativă “Entuziaştii”, cu susţinerea financiară a Fundaţiei Comunitare Ungheni. Datorită acestui proiect, au fost instalate, în parcul liceului, 29 de bănci, astfel că şi cei mari, şi cei mici au acum unde se odihni. Nu a fost însă unicul beneficiu. Proiectul respectiv i-a făcut pe costuleneni să înţeleagă că, doar unindu-şi eforturile, pot realiza lucruri frumoase spre binele întregului sat. În plus, a constituit un imbold pentru Grupul de iniţiativă ”Entuziaştii” de a merge mai departe, de se implica şi în continuare în soluţionarea unor probleme din comunitate. Astfel, la adunarea generală a părinţilor, acesta a anunţat despre ideea de a amenaja, în incinta liceului, o sală de fitness, dar e nevoie şi de susţinerea financiară a comunității. Numai aşa va fi posibilă atragerea unui nou grant din partea Fundaţiei Comunitare din Ungheni (FCU).
Doar în cîteva zile, au fost adunaţi 2220 lei - de la 112 locuitori ai satului. În plus, Iurie Vrabie, directorul SRL “Prog-Agroter”, originar din Costuleni, a venit cu o donaţie de 2000 lei, iar primarul Sorin Gurău a oferit suma de 500 lei. AO ”Viitorul” s-a angajat să efectueze reparaţia încăperii. Le mulţumim din suflet tuturor celor care au fost şi ne sînt alături. Mai rămînea doar ca Fundaţia Comunitară să decidă dacă ideea de proiect merită să fie susţinută. Au fost cîteva săptămîni de emoţii şi aşteptări, dar a meritat. Răspunsul a venit: la Costuleni vom avea o sală de fitness, iar FCU ne va acorda 8200 lei pentru amenajarea acesteia! E de nedescris bucuria elevilor. Or, nu orice sat poate să-şi permită, la ora actuală, amenajarea unei săli
Campioana naţională la volei masculin, “Olimp” Ungheni, nu mai este în campionat După şapte ani de evoluări spectaculoase în Campionatul Republicii Moldova la volei masculin, “Olimp” Ungheni, campioana naţională en-titre, abandonează competiţia. Dezamăgire pentru suporteri. Incredibil – pentru specialişti. Acum jumătate de an, la 20 aprilie, echipa de volei “Olimp” Ungheni cîştiga titlul de campioană a Republicii Moldova. „Trăiesc unul dintre cele mai fericite momente din viaţa mea”, a declarat pentru “Expresul” atunci, imediat după ultimul meci, preşedintele clubului, Ghenadie Mitriuc. Visul său de a încetăţeni la Ungheni voleiul, de a aduce aici medalia de aur şi titlul de campioană a R. Moldova, în sfîrşit devenise realitate, după şase ani de muncă şi perseverenţă. „Acum noi, unghenenii, sîntem campioni. Am demonstrat că Ungheniul este un oraș special, iar sportul e la mare cinste”, mai spunea Ghenadie Mitriuc în acea zi memorabilă. Iar suporterii echipei au impresionat o republică întreagă. “Pentru suporterii “Olimp”-ului, un meci susţinut de echipa favorită era ca o adevărată sărbătoare. Mereu pregătiţi cu tobe şi cu voie bună, ei îndemnau echipa la victorii. “Olimp”ul aduna la meciurile din Ungheni cîte 150 de spectatori, ceea ce e destul de mult pentru voleiul moldovenesc”, scrie Jurnal sportiv. Acum, “Olimp” Ungheni nu mai este în campionat. Cu jumătate de an în urmă, Ghenadie Mitriuc, preşedintele clubului, declara, într-un interviu acordat “Expres”-ului: “Dă-mi, Doamne, minte, bani şi sănătate, ca să pot susţine şi în continuare echipa. Vom vedea care va fi sarcina în noul sezon competiţional”, dînd de înţeles că totul va depinde de bani. „Am luat o mică pauză, din două considerente. În primul rînd, e nevoie de investiţii foarte mari şi trebuie să le găsim. În al doilea rînd, foştii jucători ai echipei „Olimp” sînt, în marea lor majoritate, angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne. În acest an, ministerul respectiv a venit în campionat cu propria echipă – Dinamo MAI Chişinău, astfel că noi am rămas fără jucători”, a explicat Ghenadie Mitriuc. „Sportul de performanţă necesită investiţii foarte mari”, a reiterat şi primarul de Ungheni, Alexandru Ambros. În sezonul competiţional trecut, cînd „Olimp” Ungheni devenise campioană, primăria a alocat clubului 60 mii de lei. „Noi putem finanţa un club sportiv doar ca excepţie, la decizia Consiliului orăşenesc. Banii prevăzuţi în buget sînt numai pentru finanţarea competiţiilor sportive orăşeneşti, a unor activităţi sportive locale, a deplasărilor tinerilor de la şcoala sportivă orăşenească”, a explicat primarul. Dînsul şi-a exprimat speranţa că, totuşi, „Olimp” Ungheni îşi va reveni, că vor apărea noi agenţi economici ce vor susţine echipa care a făcut istorie, care a dus faima Ungheniului în toată republica. „E prea devreme să se pună cruce pe „Olimp”. Vom reveni neapărat”, a declarat şi Ghenadie Mitriuc. (Lucia Bacalu)
Voluntariat la amenajarea sălii de fitness de la Costuleni
de fitness, mai ales că aparatele de antrenament sînt destul de costisitoare. De acum înainte, tinerii costuleneni vor avea mai multe oportunităţi de a-şi petrece timpul liber util. Costul total al Proiectului “Sala de fitness în Liceul Teoretic Costuleni” este de 12720 lei. Implementarea lui va fi încheiată în zilele imediat următoare, pe 4 decembrie. Activităţile însă vor continua, pentru a atrage noi investiţii, astfel ca sala de fitness să aibă cît mai multe aparate. Ne bucură faptul că şi foştii
absolvenţi ai liceului sînt alături de noi. Vrem să-i mulţumim anticipat doamnei Eugenia Cladico şi familiei sale, stabilită la Bălţi, care a promis că în timpul apropiat va veni cu o donaţie de 3000 de lei. Sîntem siguri că şi comunitatea ne va susţine în continuare. Doritorii de a contibui la amenajarea sălii de fitness de la Costuleni pot să ne contacteze la telefonul 40294. Angela Damian, coordonator de proiect
Nîrnova: de la Cantemir încoace Bazinul Nîrnovei, rîuleţul pomenit încă de Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, care traversează o parte din raionul Nisporeni, are toate şansele ca în anii următori să fie asanat (curățit). Deocamdată, AO „Solidaritate Europeană pentru Apă în Moldova”, în parteneriat cu Consiliul raional Nisporeni, a organizat o primă şedinţă de lucru privind elaborarea „Master-planului de sanitaţie pentru bazinul Nîrnova”. Evenimentul este parte componentă a Convenţiei de cooperare descentralizată în domeniul sanitaţiei în raionul Nisporeni dintre AO „Solidaritate Europeană pentru Apă” Franţa, AO „Solidaritate Europeană pentru Apă în Moldova”, Consiliul Raional Nisporeni şi Sindicatul Interdepartamental pentru Canalizare al Aglomeraţiei Pariziene, Franţa. La şedinţa respectivă au participat reprezentanţi ai administraţiilor publice raionale şi locale, din învăţămînt şi educaţie, sănătate, ecologie, agricultură, economie, din sectorul privat şi cel asociativ. Astfel, în mod participativ, vor fi stabilite problemele şi provocările în domeniul sanitaţiei pentru bazinul Nîrnova ca, în final, să fie elaborat un plan strategic de investiţii prioritare în domeniul sanitaţiei la nivel de bazin. Master-planul de sanitaţie pentru Nîrnova va constitui un document strategic, care va facilita, cu siguranţă, atragerea investiţiilor la nivel local. De notat că Nîrnova este un afluent al rîului Prut, cu o lungime de doar cîteva zeci de kilometri, care se alimentează din apele provenite de la ploi şi din topirea zăpezilor. (L.B.)
Varză, ceapă și struguri în cantități mari pe piața din Nisporeni Producătorii agricoli nisporeneni mai au în cantități mari pentru vînzare varză, ceapă, struguri, mere. Mai puțini sînt cei care vînd prune uscate sau miez de nucă. Potrivit consultantului în marketing de la NisAgroInform, Maria Ciorici, prețurile la produsele agricole sînt diverse. Dînsa spune că cei interesați să vîndă cît mai repede sînt dispuşi să mai cedeze cîțiva bănuți. Alţii, însă, au depozitat marfa prin frigidere și speră s-o vîndă după anul nou, la un preţ mai bun. „În acest an, am avut parte de o piață bogată în produse autohtone”, a subliniat Maria Ciorici. Astfel, la 29 octombrie curent, pen-
tru un kilogram de varză cumpărătorii nisporeneni trebuiau să scoată din buzunar 2,50 lei, iar un kilogram de ceapă se vindea la prețul de 3-3,5 lei. Morcovul putea fi procurat la un preț de 5 lei/kg, iar cartofii - cu 22,50 lei/kg. Un preț mai înalt au etichetat vînzătorii la mere - 8 lei/kg. Potrivit Mariei Ciorici, situația rămîne incertă la Nisporeni în privința strugurilor. „În prezent, multe frigidere sînt pline cu struguri, dar vînzări nu se atestă. Mulți dintre producătorii noștri cer 12 lei pentru un kilogram, ceea ce este cam scump. Alții au făcut vin, dar şi acesta nu este solicitat”, a explicat dînsa. În lunile de iarnă, pe piață vor apărea şi roșii, castraveți, ardei dulci - toate aduse din
Eficiență energetică în trei școli din raion Un milion 400 mii de lei sînt direcționați, din partea Ministerului Economiei, către raionul Ungheni şi vor ajunge la Buciumeni, Valea Mare și Mănoilești, pentru implementarea unor proiecte de eficiență energetică în instituțiile de învățămînt de aici. Declarația a fost făcută recent, pentru ”Expresul”, de către Iulia Pancu, vicepreședintele raionului. ”Sîntem bucuroși că pe ultima sută de metri a acestui an am mai reușit să obținem niște investiții suplimentare”, a menționat dînsa. Totodată, Iulia Pancu a accentuat că acești bani trebuie valorificați cu orice preț pînă la finele anului curent, pentru 2012 fiind preconizate tranșe de finanțare pentru alți aplicanți de proiecte. La gimnaziul din Buciumeni noutatea despre proiectul acceptat, chiar și în plin sezon de încălzire, a fost primită cu bucurie. Or, asta înseamnă că școala va avea în curînd 75 de geamuri din termopan și 4 uși exterioare. Potrivit directoarei gimnaziului, Raisa Rusu, bugetul proiectului lor a constituit 300 mii de lei. ”Credem că vom reuși să implementăm proiectul în termenii prevăzuţi. Efectul, cu siguranţă,
va fi unul deosebit, vom reduce din cheltuielile pentru căldură”, a spus directoarea. La ora actuală, gimnaziul Buciumeni se încălzește de la o centrală ce funcționează pe bază de cărbune. La Valea Mare se planifică utilizarea a 570 mii lei pentru implementarea proiectului de conservare a energiei în gimnaziul din sat. Fiind contactat telefonic, Nicolae Irovan, directorul instituției, ne-a declarat: ”Cu banii respectivi vom putea să schimbăm 68 de geamuri și 4 uși exterioare. Avem ferestre care nu au mai fost schimbate din anul 1974, de la fondarea gimnaziului”. Dînsul s-a arătat îngrijorat și de starea deplorabilă a fațadei școlii, pe care speră să o repare cu ajutorul agenților economici din teritoriu. De notat că gimnaziul Valea
Mare se încălzește de la o centrală ce funcţioneasă pe bază de gaze naturale. Primăria Mănoilești va beneficia de cea mai mare finanțare în ceea ce priveşte asigurarea eficienței energetice. Bugetul proiectului a atins suma de 600 mii lei. Potrivit lui Sergiu Andrușca, directorul gimnaziului Mănoilești, cu acești bani urmează să fie schimbate, pînă la sfîrșitul lunii decembrie, 110 geamuri și 4 uși exterioare. Dînsul a spus că, odată cu implementarea proiectului respectiv, școala va avea toate geamurile noi. ”În acest an, vom reduce cheltuielile pentru agentul termic cu 2025%, ceea ce reprezintă un indice foarte bun. Următoarea etapă, conform studiului de fezabilitate efectuat la acest proiect, ar fi izolarea termică a clădirii școlii”, a subliniat Sergiu Andrușca. În toate trei cazuri, aplicanții de proiecte și-au exprimat dorinţa ca timpul să mai țină cu ei, pentru ca să reușească să implenteze tot ceea ce şi-au propus. Ina Landa
Turcia. Prețurile la aceste legume de import se așteaptă a fi „cu dinți”. (Ina Landa)
Consiliul Raional Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de conducător al Întreprinderii Municipale „Apă-Ungheni” ATRIBUŢIILE FUNCŢIEI - gestionarea patrimoniului întreprinderii; - încheierea contractelor individuale de muncă cu lucrătorii întreprinderii şi conducătorii subdiviziunilor subordonate; - aprobarea structurii şi schemei de personal a întreprinderii; - încheierea tranzacţiilor şi întocmirea altor actelor juridice, eliberarea procurii, deschiderea conturilor în bancă; - îndeplinirea altor sarcini conforme cu obiectivele întreprinderii municipal. Persoanele care vor manifesta dorinţa de a participa la concurs, trebuie să aibă studii superioare corespunzătoare funcţiei, activitate în domeniu de cel puţin de 5 ani, să fie cetăţean al Republicii Moldova, să posede limba de stat. Cererile se primesc în decurs de 20 zile lucrătoare de la data publicării prezentului anunț. La concurs urmează a fi depuse următoarele documente - scrisoarea de motivare; - CV-ul; - copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională şi/sau specializare; - copia carnetului de muncă. Documentele se prezintă la Comisia de concurs pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 11, bir. 8. Telefon de contact: 22694.
Actualitate
Bugetul pentru anul 2012 prevede majorări de salarii pentru militari Č™i poliČ›iČ™ti. „Suma majorărilor va ďŹ de aproape 600 de milioane lei, iar prima majorare va ďŹ chiar ĂŽncepând cu 1 ianuarie, Ĺ&#x;i ĹŁine de anumite categorii, militari, poliĹŁiĹ&#x;ti. Ulterioarele majorări sunt prevăzute pentru 1 iunie Ĺ&#x;i 1iulie, iar ultima etapă ĹŁine de 1 octombrieâ€?, a declarat ministrul FinanČ›elor, Veaceslav NegruČ›a. (Jurnal.md)
3 Expresul Vineri, 2 decembrie
A fost sďŹ nĹŁit monumentul... „comuniĹ&#x;tilorâ€?
te doar numele conducătorului acestui soviet, numele celorlalĹŁi rămĂŽnĂŽnd necunoscut. Cert e ĂŽnsă că au fost 12 la număr Ĺ&#x;i că au murit ĂŽn acest loc, ĂŽmpuĹ&#x;caĹŁi fiindâ€?. „Nu contează perioada sau semnificaĹŁia acestui monument. Important e că aici au murit oameni, au fost executaĹŁi fără judecată, ceea ce nu este corectâ€?, a accentuat Ĺ&#x;i primarul de Ungheni, Alexandru Ambros. Potrivit dĂŽnsului, ideea de a renova monumentul este una bună, „cu atĂŽt mai mult că ĂŽn oraĹ&#x;ul Ungheni nu sĂŽnt multe monumente cu o semnificaĹŁie istoricăâ€?. De notat că, printr-o decizie a
Consiliului orăĹ&#x;enesc, Primăria Ungheni a alocat 10 mii pentru reabilitarea monumentului. „Mi-aĹ&#x; dori ca orice consilier orăĹ&#x;enesc, indiferent de culoarea politică, să vină aici, să contibuie la ĂŽngrijirea monumentului Ĺ&#x;i, poate, să se reculeagă, fiindcă
cineva, ĂŽn acest loc, Ĺ&#x;i-a dat viaĹŁa pentru ca oamenilor să le fie mai bine pe viitorâ€?, a remarcat liderul comunist, Haralampie Chirilov. SfinĹŁirea monumentului a avut loc pe 25 noiembrie, după care a fost organizată Ĺ&#x;i o masă de pomenire. (Natalia Chiosa)
„FoiĹ&#x;orulâ€? grădiniĹŁei din MănoileĹ&#x;ti ConstrucĹŁia pavilionului a fost posibilă, graĹŁie proiectului „FoiĹ&#x;orulâ€?, implementat, ĂŽn aceste zile, de către Grupul de iniĹŁiativă „SperanĹŁaâ€? de la grădiniĹŁa din MănoileĹ&#x;ti. Costul total al acestuia este de 17100 lei, dintre care 8200 lei au fost alocaĹŁi de FundaĹŁia Comunitară
Ungheni (FCU). De notat că proiectul respectiv este al treilea la număr, susĹŁinut financiar de FCU. Primăria din localitate a venit cu o contribuĹŁie de 5800 lei. PărinĹŁii au donat 2400 lei, iar AO „Ajutorul copiluluiâ€? – 700 lei. „Doar ĂŽmpreună putem reuĹ&#x;i
mai multe, iar problemele soluĹŁionate astfel sĂŽnt mai durabileâ€?, sĂŽnt de părere membrii Grupului de iniĹŁiativă „SperanĹŁaâ€?. ĂŽn plus, potrivit dĂŽnĹ&#x;ilor, implementarea unor asemenea proiecte, ĂŽn care sĂŽnt implicaĹŁi Ĺ&#x;i membri ai comunitÄƒĹŁii, sĂŽnt un exemplu bun pentru ĂŽntregul sat. (L.B.)
O lună Ĺ&#x;i 100 de zile
cetÄƒĹŁenii raionuluiâ€? (vezi “Expresulâ€? din 14 octombrie). Tot atunci, preĹ&#x;edintele raionului Ungheni mai spunea: „Printr-un lobby inteligent Ĺ&#x;i permanent sper că voi reuĹ&#x;i să aduc sume importante pentru raionul Ungheni. SĂŽnt foarte multe probleme de soluĹŁionatâ€?, după care a adăugat: „Eu mă consider o persoană norocoasă Ĺ&#x;i cred că, odată cu venirea mea ĂŽn Parlament, va fi ales Ĺ&#x;i preĹ&#x;edintele ĹŁÄƒriiâ€?. Treizeci de zile i-au fost necesare domnului Toma ca să se convingă de imposibilitatea realizării intenĹŁiilor sale. Nu cred că liderul filialei PLDM Ungheni are cu ce se lăuda la capitolul deputat ĂŽn Parlament. ĂŽn schimb, cu ocazia celor 100 de zile ĂŽn fruntea raionului, domnul Toma ne ĂŽmpărtăĹ&#x;eĹ&#x;te planuri mari ce ĹŁin de infrastructură, apeducte, gazoducte, reparaĹŁii ale Ĺ&#x;colilor Ĺ&#x;i grădiniĹŁelor. Omul simplu nu poate să-Ĺ&#x;i dea seama de valoarea cifrelor prezentate de preĹ&#x;edintele raionului. Deci, putem spune că lucrul merge. CĂŽnd ajungem la număratul zilelor celor două funcĹŁii, depis-
tăm un conflict ĂŽntre deputatul Iurie Toma Ĺ&#x;i preĹ&#x;edintele raionului Ungheni Iurie Toma. Pentru ca planurile Ĺ&#x;i cifrele Ĺ&#x;efului de raion Iurie Toma să devină realitate Ĺ&#x;i ca oamenii să simtă că ele sĂŽnt reale, deputatul Iurie Toma ar fi trebuit să facă ,,lobbyâ€? inteligent ca, pĂŽnă la depunerea mandatului, să fie votată ĂŽn Parlament Legea bugetului măcar ĂŽn prima lectură - unica speranĹŁÄƒ pentru cifre Ĺ&#x;i planuri. Un alt lucru cu care deputatul l-ar fi putut ajuta pe cel ce conduce un raion ar fi fost să-i convingă pe colegii din Parlament să scoată de prin sertare Ĺ&#x;i să Ĺ&#x;teargă naftalina de pe Legea cu privire la autonomia locală, lucru care, odată realizat, ar fi putut creĹ&#x;te numărul planurilor, dar Ĺ&#x;i zerourile cifrelor din raionul Ungheni. Deputatul Iurie Toma ĂŽĹ&#x;i va ĂŽncheia ĂŽn curând activitatea, preĹ&#x;edintele raionului Iurie Toma are ĂŽncă patru ani de activitate. Doar de domnia sa depinde cĂŽte planuri realizate sau nerealizate vor avea cei peste 120 de mii de locuitori ai raionului.
Un pavilion de mai mare frumuseĹŁea a apărut pe terenul grădiniĹŁei din MănoileĹ&#x;ti. De acum ĂŽnainte, copiii de aici vor putea să beneďŹ cieze de mult mai multe activitÄƒĹŁi organizate Ĺ&#x;i desfăĹ&#x;urate ĂŽn aer liber pe timp de vară.
O privire din afară
Constantin UzdriČ™ costicauzdris@yahoo.com
FaĹŁÄƒ ĂŽn faĹŁÄƒ cu coala de hĂŽrtie, trebuia să-mi pregătesc materialul pentru nr. 202 al „Expresuluiâ€?. AĹ&#x;a cum domeniul meu de activitate nu-mi prea permite să scriu despre frumuseĹŁea ultimelor frunze de toamnă, trebuia să mă axez iarăĹ&#x;i pe ceea ce unii o văd murdară, alĹŁii - parĹ&#x;ivă, cei din a treia categorie - plină de principii sau umplută cu valori... Sigur, este vorba despre ,,Măria sa, Politicaâ€?. Sincer să fiu, nu mai doream să scriu despre alianĹŁa de gu-
CODARE
contra consumului de alcool Psihoterapie, 3VLKDQDOL]ă
Doctor Galina Aparu 6HUYLFLL OLFHQÄ LDWH or. Ungheni, VWU % /ăXWDUX RI
Programare la tel.:079521319
vernare care, de aproape trei ani, tot ĂŽn Ĺ&#x;edinĹŁe este, unde discută „foarte constructiv Ĺ&#x;i eficientâ€?. Am obosit de grupuri Ĺ&#x;i grupări, de partide Ĺ&#x;i alegeri, de proteste Ĺ&#x;i manifestări. SituaĹŁia mea a fost salvată de un interviu al preĹ&#x;edintelui raionului Ungheni, Iurie Toma, publicat ĂŽn „Expresulâ€? cu ocazia celor 100 de zile de guvernare. Aceste 100 de zile au coincis Ĺ&#x;i cu 30 de zile ale mandatului de deputat PLDM al lui Iurie Toma. Straniu pentru mine a fost să constat că domnia sa a decis, ĂŽn cele din urmă, că va fi mai bine să rămĂŽnă preĹ&#x;edintele raionului Ungheni decĂŽt deputat ĂŽn Parlament, deĹ&#x;i acum o lună spunea cu totul altceva: „Din cĂŽte Ĺ&#x;tim, ĂŽn Parlamentul Republicii Moldova nu există, la ora actuală, nici un reprezentant al raionului Ungheni. De aceea voi da prioritate mandatului de deputat, ĹŁinĂŽnd cont Ĺ&#x;i de situaĹŁia politică. Sper că, ĂŽn urma acestei alegeri, vor avea de cĂŽĹ&#x;tigat doar
P
MoĹ&#x; Crăciun – ĂŽn ďŹ ecare casă
După 27 de ani de la ĂŽnălĹŁare, un monument construit, potrivit consilierului raional PCRM, Valeriu CalmaĹŁui, de către „tineretul comsomolist din Ungheniâ€?, a fost renovat Ĺ&#x;i sďŹ nĹŁit. IniĹŁiativa de a schimba faĹŁa monumentului respectiv a venit de la membrii Partidului ComuniĹ&#x;tilor din Ungheni. Pe lĂŽngă lucrările de reparaĹŁie, a fost instalată Ĺ&#x;i o plăcuĹŁÄƒ nouă, din care aflăm: „La 5 ianuarie 1918, aici, la Gara Ungheni, au fost ĂŽmpuĹ&#x;caĹŁi 12 membri ai primului Consiliu Ungheniâ€?. „Acest monument demonstrează faptul că ziua de 5 ianuarie 1918 a fost una tristă pentru comunitate, deoarece ĂŽn acest loc au avut loc omucideri. Vrem ca persoanele ĂŽmpuĹ&#x;cate atunci să fie comemorateâ€?, a subliniat Haralampie Chirilov, prim-secretar al comitetului raional Ungheni al Partidului ComuniĹ&#x;tilor. Vorbind despre acei membri ai Consiliului, Valeriu CalmaĹŁui a remarcat: „Din sursele existente, se cunoaĹ&#x;-
Č˜tiri din Primăria Ungheni
„Javelin N.Aâ€? S.R.L propune cărbune: - AM (oreĹ&#x;ek) - AS (semecica). Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pĂŽine). Telefon: 0(236) 22686; Mobil: 079539755.
SĂŽntem ĂŽn preajma celor mai frumoase sărbători - Crăciunul Ĺ&#x;i Anul Nou. Fiecare dintre noi ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te ca ele să fie deosebite, să fim sănătoĹ&#x;i, să-i avem pe cei dragi alături, să putem să le oferim un motiv ĂŽn plus de fericire. ĂŽnsă viaĹŁa nu este atĂŽt de binevoitoare cu toĹŁi, avem printre noi Ĺ&#x;i persoane mult mai triste, dar care la fel ĂŽĹ&#x;i doresc ca sărbătorile să le aducă bucurie. Pentru ca dorinĹŁa lor să devină realitate, Primăria Ungheni intervine către oamenii de bună credinĹŁÄƒ cu rugămintea de a acorda un sprijin celor năpăstuiĹŁi de soartă, astfel ca să reapară zĂŽmbetul pe faĹŁa copiilor cu dizabilitÄƒĹŁi Ĺ&#x;i ĹŁintuiĹŁi la pat, a persoanelor defavorizate, a bătrĂŽnilor singuri. Să-l aducem pe MoĹ&#x; Crăciun ĂŽn fiecare casă. Dumneavoastră sĂŽnteĹŁi cei care puteĹŁi să-i faceĹŁi să se bucure de lumina Ĺ&#x;i căldura acestor sărbători. Să nu uităm că Dumnezeu blagosloveĹ&#x;te mĂŽna celui care dăruie. AlăturaĹŁi-vă campaniei de ajutorare “MoĹ&#x; Crăciun – ĂŽn fiecare casăâ€?! Vă mulĹŁumim anticipat Ĺ&#x;i declarăm deschis sezonul sărbătorilor. Telefoane de contact: 26716; 26557
Dacă vrem să avem o localitate salubră... Nepăsarea Ĺ&#x;i lipsa de cultură a unor cetÄƒĹŁeni care aruncă gunoiul lĂŽngă containere, pe platformele de colectare a deĹ&#x;eurilor sau pe spaĹŁiile verzi, provoacă mari dureri de cap ĂŽntreprinderii Municipale „AVE Ungheniâ€?, precum Ĺ&#x;i autoritÄƒĹŁilor publice locale. Unghenenii se plĂŽng mereu de mizeria din preajma blocurilor de locuit, platformelor de colectare a deĹ&#x;eurilor, ĂŽnsă tot ei sĂŽnt cei ce depozitează gunoiul ĂŽn mod necontrolat. DeĹ&#x;i au fost construite platforme, dotate cu containere speciale, oamenii preferă să arunce resturile menajere pe unde apucă, numai nu ĂŽn locurile special amenajate. Se ĂŽntĂŽmplă ca gunoiul să fie aruncat Ĺ&#x;i de la balcoane, fară nici o jenă. Poate nu ar exista asemenea cazuri, dacă răuvoitorii ar fi pedepsiĹŁi. Acest lucru se ĂŽntĂŽmplă ĂŽnsă destul de rar, din păcate. ĂŽn fiecare cartier există cel puĹŁin o stradă unde, ĂŽn preajma containerelor Ĺ&#x;i platformelor de colectare a deĹ&#x;eurilor, gunoiul se simte la el acasă. De exemplu, din exterior, curĹŁile blocurilor nr. 6, 10, 12 de pe strada Crestiuc; de pe NaĹŁională 25, 27 sau Mihai Eminesu 28 par a fi ĂŽngrijite. ĂŽntre blocuri, la platformele de colectare, ĂŽnsă, domneĹ&#x;te mizeria. Oamenii nu doresc să facă nici un efort, pentru a arunca pungile cu gunoi acolo unde trebuie. Fiind ĂŽn afara containerelor, gunoiul este ĂŽmprăĹ&#x;tiat de cĂŽinii comunitari care-Ĺ&#x;i caută de hrană. Angajatii ĂŽM „AVE Ungheniâ€? fac eforturi mari pentru a curÄƒĹŁa zilnic platformele, dar se confruntă, de fiecare dată, cu indiferenĹŁa Ĺ&#x;i inconĹ&#x;tienĹŁa celor ce aruncă gunoiul jos. La mizeria din jurul containerelor contribuie Ĺ&#x;i agenĹŁi economici care nu ĂŽncheie contracte de salubrizare, aruncĂŽnd deĹ&#x;eurile ĂŽn containerele de la punctele de colectare de la blocuri. SoluĹŁia e una: implicarea mai activă a organelor de control (Centrul de sănătate publică, InspecĹŁia Ecologică, PoliĹŁia), pentru a-i sancĹŁiona pe cei ce nu respectă curÄƒĹŁenia. E timpul să fie identificaĹŁi Ĺ&#x;i pedepsiĹŁi cei ce ĂŽĹ&#x;i bat joc de oraĹ&#x; Ĺ&#x;i de munca angajaČ›ilor ĂŽM „AVE Ungheniâ€?. Fac apel către cetÄƒĹŁeni: - plasaĹŁi deĹ&#x;eurile menajere ĂŽn containerele amplasate la platformele de colectare ; - plasaĹŁi deĹ&#x;eurile reciclabile ĂŽn containerele destinate acestor tipuri de deĹ&#x;euri, amplasate la platformele respective Ĺ&#x;i inscripĹŁionate corespunzător; - comandaĹŁi containere cu volumul de 7.0 m c. pentru plasarea deĹ&#x;eurilor provenite din construcĹŁii, demolări, pentru obiecte voluminoase, crengi, resturi vegetale; - ĂŽnchideĹŁi capacele containerelor după plasarea deĹ&#x;eurilor, evitĂŽnd astfel ĂŽmprăĹ&#x;tierea acestora de către cĂŽini Ĺ&#x;i pisici comunitare. Să ne implicăm cu toĹŁii, să respectăm munca celor care fac ca oraĹ&#x;ul să fie curat. Dumitru BĂŽlici, administrator ĂŽM „AVE Ungheniâ€? Pe 3 decembrie, tradiĹŁional, este marcată Ziua internaĹŁională a persoanelor cu dizabilitÄƒĹŁi. Cu acest prilej, să conĹ&#x;tientizăm ĂŽncă o dată faptul că persoanele cu dizabilitÄƒĹŁi au aceleaĹ&#x;i drepturi ca orice cetÄƒĹŁean al oraĹ&#x;ului, al ĹŁÄƒrii. ĂŽn ĂŽntreaga lume este promovat mesajul: „Oameni egali - drepturi egaleâ€?. ĂŽn această zi, să ne gĂŽndim măcar pentru o clipă la semenii nostri care, printr-o ĂŽntĂŽmplare nefericită a vieĹŁii sau din alt motiv, nu sĂŽnt cu depline abilitÄƒĹŁi fizice sau mintale. Să nu-i ocolim, să nu-i marginalizăm. Să-i ĂŽnĹŁelegem Ĺ&#x;i să-i acceptăm, căci Ĺ&#x;i ei sĂŽnt semenii noĹ&#x;tri. Să le dăruim un zĂŽmbet, pentru o clipă să ne oprim din ritmul tumultuos al vieĹŁii noastre Ĺ&#x;i să le strĂŽngem mĂŽna. Alexandru Ambros, primarul oraĹ&#x;ului Ungheni
4 Expresul Vineri, 2 decembrie
Decembrie este a 12-a lună a anului ĂŽn calendarul Gregorian Ĺ&#x;i una dintre cele Ĺ&#x;apte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Numele vine din latină: decem - zece, pentru că luna decembrie era a zecea lună ĂŽn calendarul roman. Grecii numeau luna decembrie Poseidon. Popular, luna decembrie se numeČ™te Undrea – de la SfĂŽntul Andrei, sărbătorit pe 13 decembrie. Decembrie ĂŽncepe ĂŽn aceeaČ™i zi a săptămĂŽnii ca Č™i septembrie.
ĂŽn decembrie s-au născut: Nicolae LabiĹ&#x;, poet român; Nelly Furtado, interpretă de origine canadiană; Britney Spears, cĂŽntăreaČ›Äƒ americană; Walt Disney, regizor Ĺ&#x;i producător de film animat SUA; Patricia Kaas, cĂŽntăreaČ›Äƒ franceză; Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician Č™i medic francez; Gustave Eiffel, inginer Č™i arhitect francez; Brad Pitt, actor american; Edith Piaf, cĂŽntăreaČ›Äƒ franceză; Isaac Newton, fizician englez; Paula Seling, interpretă româncă de muzică uČ™oară; Gerard Depardieu, actor francez; Saddam Hussein, expreČ™edinte al Iracului.
Tot ĂŽn decembrie Scriitorul danez Hans Christian Andersen publică prima sa carte de poveĹ&#x;ti (1 decembrie 1835). A fost instalată prima linie telefonică la Casa Albă (1 decembrie 1878). A avut loc Marea Unire de la Alba Iulia (1 decembrie 1918). Cristofor Columb descoperă insula Haiti (5 decembrie 1492). FormaČ›ia „The Eagles" lansează unul din cele mai bine vĂŽndute albume, Hotel California (8 decembrie 1976). Pe străzile BucureĹ&#x;tiului a ĂŽnceput să circule primul tramvai electric (9 decembrie 1894). Spania devine republică (9 decembrie 1931). La Londra a fost inaugurat primul semafor, ĂŽn PiaČ›a Parlamentului (10 decembrie 1868). A fost creat Fondul NaĹŁiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, cu sediul central la New York (11 decembrie 1946). Intrarea trupelor ruseČ™ti pe teritoriul republicii separatiste Cecenia (11 decembrie 1994). Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO (13 decembrie 1996). A fost ĂŽnchisă definitiv centrala nucleară de la CernobĂŽl (14 decembrie 2000). A avut loc premiera filmului "Titanic", considerat unul dintre cele mai scumpe filme din lume, cu 11 premii Oscar (19 decembrie 1997). Uniunea Sovietică invadează Afganistanul pentru a susČ›ine guvernul comunist (24 decembrie 1979). Mihail Gorbaciov anunČ›Äƒ că demisionează din funcČ›ia de preČ™edinte al URSS. (24 decembrie 1991). Uniunea Sovietică este dizolvată ĂŽn mod oficial (31 decembrie 1991).
Date remarcabile Ĺ&#x;i memorabile 1 decembrie – Ziua internaĹŁională de combatere Ĺ&#x;i profilaxie a maladiei SIDA 3 decembrie – Ziua internaĹŁională a persoanelor cu dizabilitÄƒĹŁi 5 decembrie – Ziua internaĹŁională a voluntarilor 7 decembrie – Ziua mondială a aviaĹŁiei civile 9 decembrie – Ziua internaĹŁională a copiilor ĂŽn mass-media 10 decembrie – Ziua mondială a drepturilor omului 12 decembrie – Ziua carabinierului 18 decembrie – Ziua poliĹŁiei 18 decembrie – Ziua energiticianului 27 decembrie – Ziua actorului.
Firma 2011 - 2012
$&+,=,Ä&#x;,21($=Ä‚ 0,(= '( 18&á /D SUHÄ FRQYHQDELO SH DGUHVD
1LVSRUHQL VWU 'DFLD
Tel.: (0264)2-40-54
Cine-i născut ĂŽn noiembrie... 1 decembrie – Vasile BĂŽtca, preĹ&#x;edintele raionului Nisporeni 1 decembrie – Ion Boiciuc, medic ftiziopulmonolog, Ungheni 2 decembrie – Valentina Ursu, manager grădiniĹŁa-creĹ&#x;ă Poiana 5 decembrie – Eugenia Cugut, specialist principal DirecĹŁia raională ĂŽnvÄƒĹŁÄƒmĂŽnt, tineret Ĺ&#x;i sport Ungheni 6 decembrie – Alexandru Andronachi, director gimnaziul Ĺžendreni, Nisporeni 15 decembrie - Marin Guidea, primarul comunei Valea-Trestieni, Nisporeni 17 decembrie – Vera Cucu, director gimnaziul FloriĹŁoaia Veche, Ungheni
Luna decembrie cu Natalia Chiosa
17 decembrie - Ĺžtefan GuĹŁu, consilier raional Nisporeni 18 decembrie - Veronica Postolachi, manager grădiniĹŁa-creĹ&#x;ă Romanovca 18 decembrie – Eugenia Popovici, secretarul consiliului local Cetireni 20 decembrie – Veaceslav Groza, Ĺ&#x;eful SecĹŁiei maternitate, Spitalul raional Ungheni 21 decembrie – Maria Buruiană, director adjunct la liceul “Gheorghe Asachiâ€? Ungheni 23 decembrie – Ĺžtefan Drăgan, director SA “Dionisimusâ€?, Nisporeni 25 decembrie – Aurelia Ĺžerbul, medic infecĹŁionist, Spitalul raional Ungheni 28 decembrie – Vera CoĹ&#x;pormac, medic cardiolog, Centrul medicilor de familie Ungheni.
La o aniversare, visează să-Ĺ&#x;i poată convinge soĹŁia să dea naĹ&#x;tere ĂŽncă unui copil afirme ĂŽn societate. Pentru a contribui la ĂŽmbunătÄƒĹŁirea situaĹŁiei demografice ĂŽn R. Moldova, Vasile BĂŽtca visează să-Ĺ&#x;i poată convinge soĹŁia să dea naĹ&#x;tere ĂŽncă unui copil. ĂŽn plus, intenĹŁionează să propună
ĂŽn prima zi de iarnă, pe 1 decembrie, Vasile BĂŽtca, preĹ&#x;edintele raionului Nisporeni, a ĂŽmplinit 40 de ani. E o zi importantă ĂŽn viaĹŁa sa. Spune că Ĺ&#x;i-o sărbătoreĹ&#x;te, tradiĹŁional, Ĺ&#x;i cu prietenii, Ĺ&#x;i cu familia, Ĺ&#x;i cu colegii de serviciu.
Se mĂŽndreĹ&#x;te cu familia Ĺ&#x;i cei trei copii ai săi. Se mĂŽndreĹ&#x;te că are un colectiv unit Ĺ&#x;i colegi buni. „Îmi pare bine că, de-a lungul anilor, cĂŽt am fost ĂŽn funcĹŁii de conducere, am obĹŁinut ĂŽncrederea colegilor Ĺ&#x;i am reuĹ&#x;it să aducem multe proiecte in-
vestiĹŁionaleâ€?, a acentuat dĂŽnsul. ĂŽn calitate de viceprimar de Nisporeni, ĂŽn perioada 2007-2011, ĂŽmpreună cu colectivul primăriei, a reuĹ&#x;it să aducă investiĹŁii ĂŽn valoare de 80 mln lei. Chiar dacă este de doar cĂŽteva luni preĹ&#x;edinte al raionului, susĹŁine că deja primele 11 milioane de dolari sĂŽnt pe cale de a fi investite aici. „Am ĂŽnceput să modernizăm Ĺ&#x;i Consiliul raional, ca să creăm condiĹŁii de lucru cĂŽt mai bune pentru angajaĹŁiâ€?, a accentuat dĂŽnsul. ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te să ĂŽndreptÄƒĹŁească voturile care i-au fost acordate de cetÄƒĹŁeni. ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te să poată avea grijă ĂŽn permanenĹŁÄƒ de familie, iar copiii lui să poată, ĂŽn viitor, să se
la următoarea Ĺ&#x;edinĹŁÄƒ a Consiliului raional ca, pentru fiecare nou-născut din raion, să se acorde un ajutor ĂŽn valoare de 1000 de lei. „Pentru a susĹŁine creĹ&#x;terea natalitÄƒĹŁiiâ€?, a explicat preĹ&#x;edintele.
Stimate domnule preĹ&#x;edinte, Vasile BĂŽtca, SĂŽntem onoraĹŁi să vă aducem cele mai sincere felicitări cu prilejul zilei dumneavoastră de naĹ&#x;tere. Vă urăm de sănătate, fericire, prosperitate, gĂŽnduri curate, să aveĹŁi parte de mulĹŁi Ĺ&#x;i devotaĹŁi prieteni, de succese considerabile pe tărĂŽmul profesional, să rămĂŽneĹŁi prin ani demn de admiraĹŁia tuturor cetÄƒĹŁenilor, să aveĹŁi sufletul plin de ĂŽncredere ĂŽn propriile forĹŁe pentru a realiza toate proiectele de viitor, care să vă multiplice satisfacĹŁia morală Ĺ&#x;i respectul celor ce vă ĂŽnconjoară. ĂŽn munca dumneavoastră de zi cu zi, daĹŁi dovadă de responsabilitate, dăruire de sine, talent organizatoric Ĺ&#x;i profesional, perseverenĹŁÄƒ, spirit de iniĹŁiativă, exigenĹŁÄƒ, iar zĂŽmbetul Ĺ&#x;i căldura sufletească să nu vă dispară niciodată. La multi ani! Cu respect, colectivul Consiliului raional Nisporeni
MĂŽndria vieĹŁii ei sĂŽnt cei trei copii: Maxim, Maria Ĺ&#x;i Paula “PĂŽnă la 30, ĂŽĹŁi doreĹ&#x;ti ca anii să treacă mai repede. Dar, odată ce au trecut, nu mai poĹŁi să-i opreĹ&#x;tiâ€?, spune Veronica Cucu, directoarea gimnaziului FloriĹŁoaia Veche, Ungheni. La 17 decembrie, dĂŽnsa ĂŽĹ&#x;i va sărbători ziua de naĹ&#x;tere, a 45-a la număr. Nu-Ĺ&#x;i doreĹ&#x;te cadouri importante. Cel mai de preĹŁ cadou pentru ea sĂŽnt copiii Ĺ&#x;i e o mare bucurie cĂŽnd vin ei acasă. Visează să le facă la toĹŁi cĂŽte o nuntă mare Ĺ&#x;i frumoasă, după care să-Ĺ&#x;i vadă Ĺ&#x;i nepoĹŁeii crescĂŽnd. Ĺži ĂŽn activitatea de zi cu zi are multe planuri. Deoarece Ĺ&#x;coala este a doua ei casă, ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te să facă
aici mai multe schimbări, ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te să creeze condiĹŁii mai bune pentru elevi Ĺ&#x;i pedagogi, să demonstreze satului că poate ĂŽncă multe. Este mĂŽndră de ceea ce a realizat ĂŽn toĹŁi cei 16 ani de cĂŽnd e directoare de gimnaziu. A venit aici ca tĂŽnăr specialist, i s-a ĂŽncredinĹŁat o funcĹŁie de mare răspundere, iar colectivul i-a fost mereu alături. Ziua de naĹ&#x;tere o sărbătoreĹ&#x;te cu colegii de muncă, cu familia, cu
prietenii. ĂŽn această zi, ĂŽĹ&#x;i trece ĂŽn revistă anii ce au trecut, răscolind ĂŽn suflet amintirile. “Vreau să sărbătoresc cu copiii mei, cu prietenii adevăraĹŁi pe care i-am cunoscut ĂŽn utimii ani, cam grei pentru mineâ€?, spune Vera Cucu. A cunoscut ce ĂŽnseamnă trădare, fapt care a făcut-o ĂŽnsă mai puternică. ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te să uite clipele grele din trecut Ĺ&#x;i să se gĂŽndească doar la viitor. ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te să fie independentă Ĺ&#x;i visează chiar la o afacere proprie. E fericită că ĂŽi are ĂŽncă pe părinĹŁi alături. “Cred că fără ei nu rezistamâ€?, zice. ĂŽn fiecare zi, vine cu mare plăce-
“ViaĹŁa e o luptă Ĺ&#x;i niciodată nu mă voi da bătutăâ€? „Ce sărbătoriĹŁi pe 18 decembrie?â€?, am ĂŽntrebat-o pe Eugenia Popovici, secretara consiliului local Cetireni. „Este ziua mea de naĹ&#x;tere, dar Ĺ&#x;i Ziua poliĹŁiei naĹŁionaleâ€?, a răspuns dĂŽnsa cu bucurie, dar Ĺ&#x;i cu tristeĹŁe. SoĹŁul ei, Vasile Popovici, a fost poliĹŁist. PĂŽnă acum doi ani, ziua de 18 decembrie era una dintre cele mai importante sărbători ĂŽn familia lor. „Nici nu puteam spune a cui sărbătoare e mai importantăâ€?, ĂŽĹ&#x;i aminteĹ&#x;te dĂŽnsa. Oricum, ambii primeau felicitări de la cei apropiaĹŁi. ĂŽn 2008, a fost ultima dată cĂŽnd au sărbătorit ĂŽmpreună. Vasile Popovici s-a stins rapid, lăsĂŽnd ĂŽn
urmă amintiri frumoase. Ĺži acum, ziua ei de naĹ&#x;tere continuă să fie o sărbătoare ĂŽn familie. Pedagog de profesie, Eugenia Popovici a ales să lucreze funcĹŁionar public. SĂŽnt deja 23 de ani de atunci Ĺ&#x;i nu regretă că a făcut această alegere. A crescut profesional, are o experienĹŁÄƒ mare ĂŽn domeniu. ĂŽĹ&#x;i doreĹ&#x;te să se perfecĹŁioneze Ĺ&#x;i ĂŽn continuare, ĂŽmpreună cu colegii de serviciu, să implementeze cĂŽt mai multe proiecte pentru dezvoltarea satului. ĂŽĹ&#x;i mai doreĹ&#x;te ca, ĂŽmpreună cu ansamblul folcloric „Ciuturaâ€?, al cărui conducător artistic este, să ducă
Procuratura raionului Ungheni angajează specialist-coordonator (care se va ocupa de activitÄƒĹŁile de cancelarie). Pentru informaĹŁii suplimentare adresaĹŁi-vă la tel.: (236) 22990
re la lucru. Simte că aici este aĹ&#x;teptată cu drag. “SĂŽntem o Ĺ&#x;coală mică, dar cu suflet mareâ€?, a subliniat dĂŽnsa.
Uzina de beton armat angajează:
Electrician, lăcătuĹ&#x;, muncitori necalificati. Mob.: 067431371 tradiĹŁiile Ĺ&#x;i obiceiurile noastre mai departe, să-i altoiască tinerei generaĹŁii dragostea pentru folclor. Ce altceva poate să-Ĺ&#x;i dorescă? Sănătate ei, copiilor, iar nepoĹŁica să-i aducă numai bucurii. „ViaĹŁa e o luptă Ĺ&#x;i niciodată nu mă voi da bătutăâ€?, a spus ĂŽn final Eugenia Popovici.
VĂŽnd teren pentru construcĹŁii la Ungheni (BereĹ&#x;ti). VĂŽnd garaj. Telefon: 068430349
I.M. “Focus-Satâ€? SRL solicită colaborare ĂŽn bază de contract cu persoane fizice sau juridice ĂŽn domeniul distribuirii Č™i instalării antenelor satelit ĂŽn toate regiunile Republicii Moldova. Tel.: 022/860 193; 068277003, email: instalari@focussat.md
P
Administraţia publică locală în proces de modernizare Victoria CUJBA din cadrul Cancelariei de Stat, Direcţia politici de descentralizare, a confirmat pentru Asociaţia Presei Independente mai multe iniţiative implementate de Guvern în susţinerea administraţiei publice locale. Pînă la sfîrșitul acestui an, peste 12 mii de aleși locali vor fi instruiţi în domeniul administraţiei publice locale. Atelierele de instruire sunt organizate de către Cancelaria de Stat și partenerii de dezvoltare în cadrul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată. După alegerile locale din 5 iunie 2011 constatăm că o bună parte a aleșilor locali au mai activat anterior în primării și consilii. Însă, mai mult de jumătate din componenţa actualei echipe la nivel local, o constituie persoane, care sunt la primul mandat și pentru care domeniile de activitate ale administraţiei publice locale nu sunt suficient de bine cunoscute. Din această perspectivă, Cancelaria de Stat a venit cu propunerea de a susţine autorităţile locale pentru consolidarea capacităţilor aleșilor locali prin sesiuni specializate de instruire. Iniţiativa este susţinută integral de partenerii de dezvoltare fideli ai Guvernului în domeniul administraţiei publice locale – PNUD Moldova prin intermediul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată.
Victoria Cujba, Șefa Direcţiei politici de descentralizare a remarcat că această iniţiativă este în sprijinul aleșilor locali de a activa eficient în folosul comunităţii. ,,În satele și orașele noastre trebuie să se producă schimbări pozitive, iată de ce avem nevoie de o administraţie publică locală profesionistă”. Doamna Cujba menţionează că fiecare ales local trebuie să posede anumite cunoștinţe și abilităţi de lucru în acest domeniu, pentru a fi responsabil de ceea ce face. ,,Un bun primar trebuie să execute deciziile adoptate de consilieri, iar consilierii au misiunea să identifice soluţiile cele mai optime pentru depășirea problemelor existente în comunităţile lor”. Pentru a ajuta primarii și consilierii locali, au fost selectate 4 echipe de formatori din cadrul Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Președintele RM, Institutul de Dezvoltare și Iniţiative Sociale IDIS „Viitorul”, Centrul „CONTACT”, filialele Centru și Bălţi. Aceste echipe vor activa în perioada noiembrie - decembrie anul curent, pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Guvernul Republicii Moldova susţine mai multe activităţi pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale administraţiei publice locale şi dezvoltarea profesională a aleşilor locali, în cadrul Reformei de descentralizare şi asigurare a autonomiei locale. Programul Comun Dezvoltare Locală Integrată susţine vizitele de studiu și schimb de experienţă în domeniul gestionării treburilor publice la nivel local în mai multe ţări, care au avansat în procesul de descentralizare și pot servi modele de succes în guvernarea locală. Victoria Cujba, Șefa Direcţiei politici de descentralizare spune că recent au fost efectuate vizite de studiu în Polonia și Letonia, unde membrii delegaţiei Republicii Moldova, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale și locale, au avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii administraţiei publice din ţările respective. ,, Am studiat bunele practici ale Poloniei și Ţărilor Baltice în ce privește procesul de descentralizare și ne-am convins cum sunt aplicate, la modul practic, mecanis-
mele de consolidare a autonomiei locale în contextul descentralizării”. O platformă importantă pentru schimbul de experienţă și preluarea bunelor practici în domeniul administraţiei publice locale sunt forurile europene la care Republica Moldova este membră. În acest sens, un rol aparte revine Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, care-și desfășoară lucrările la Strasbourg, Franţa și întrunește reprezentanţi din 47 de ţări. Delegaţia Republicii Moldova, președintele căreia a fost ales Domnul Alexandru Ambros, Primarul orașului Ungheni, are misiunea să valorifice oportunitatea de promovare a reformelor implementate în domeniul administraţiei publice locale conform prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale. Guvernul Republicii
Moldova, Cancelaria de Stat susţin iniţiativele lansate în cadrul Congresului Puterilor Locale și Regionale prin
intervenţii concrete. Una din recentele acţiuni a fost Săptămîna Europeană a Democraţiei Locale (SEDL), o
iniţiativă europeană, la care au aderat mai multe autorităţi locale. Cele mai active și cu spirit de iniţiativă primă-
rii și consilii raionale au beneficiat de suport în cadrul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată.
Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) şi Asociaţiile reprezentative ale APL – partenerii primordiali ai Guvernului în promovarea Reformei de descentralizare şi asigurare a autonomiei locale. Membrii CALM au participat activ în procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de Descentralizare, fiind foarte receptivi la solicitările Cancelariei de Stat privind constituirea Grupurilor de lucru pentru descentralizare de pe lîngă Comisia paritară. Această comisie este prezidată de către Domnul Prim-ministru, Vlad FILAT. În scopul dezvoltării unui dialogul permanent cu repre-
zentanţii CALM, Secretarul General al Guvernului, Domnul Victor BODIU a propus aprofundarea colaborării în baza unui acord, în care să fie stipulate drepturile și responsabilităţile părţilor, cît și oportunitatea de participare a reprezentantului CALM la ședinţele Guvernului, similar cu experienţa dezvoltată cu reprezentanţii societăţii civile prin intermediul Consiliului Naţio-
nal pentru Participare (CNP). Pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale CALM, Cancelaria de Stat și partenerii de dezvoltare în cadrul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată au prevăzut alocarea unor fonduri asociaţiei respective în perspectiva producerii unor schimbări pozitive în activitatea administraţiei publice locale.
6 Expresul
Dragostea e o boală. Cel mai frumos sentiment a fost inclus în registrul maladiilor al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Experţi în sănătate afirmă că dragostea sau, altfel spus F 63, este o tulburare mintală. Ea provoacă dependenţă, la fel ca drogurile, alcoolul sau jocurile de noroc. (Publika.md)
Fragmentarium
Vineri, 2 decembrie
10 întrebări pentru oameni de nota 10
Viaţa de lîngă noi
Speră că muzica o va însoţi mereu şi va fi pe primul loc în viaţa sa
Oameni condamnaţi.
Are 15 ani. Acum două săptămîni, tot Grăseniul, satul ei de baştină, a asistat la serata ei de creaţie. Au venit cu mic-cu mare la căminul cultural din localitate, pentru a o admira pe Ilinca Deriş, adolescenta care le duce faima în tot raionul, în toată republica şi chiar peste hotarele ei. Unii îi spun că este timidă, alţii spun că este ambiţioasă. Ambele afirmaţii sînt adevărate. Important însă este faptul că Ilinca Deriş, elevă la Gimnaziul din Grăseni, e foarte talentată. Cîntă de la vîrsta de cinci ani. Prima sa ieşire pe scenă a fost la grădiniţă. Au urmat apoi o mulţime de spectacole, concursuri locale, raionale şi chiar naţionale. În 2007, a fost observată de Rodica Toma, conducătoarea studioului „Romaniţe muzicale” din Ungheni. Anume dînsa i-a propus să participe la concursul raional „Peştişorul de aur”. A participat şi a obţinut premiul II. Apoi, în acelaşi an, a participat şi la concursul televizat „De la 5 la 10”. A adunat, în această perioadă, peste 30 de diplome. Toate îi sînt la fel de dragi, pentru că a muncit mult pentru ele. Cîntă orice. Recunoaşte însă că cel mai mult îi plac cîntecele populare, îi sînt mai aproape de suflet. Este mîndră că s-a născut într-un sat cu unul dintre cei mai de valoare folclorişţi ai Moldovei – Andrei Tamazlîcaru. La serata ei de creaţie, cu prilejul celor 15 ani împliniţi, a venit să-i fie alături sora maestrului Andrei Tamazlîcaru – Nadej-
da Rusnac, profesoară de limbă română, deţinătoare a numeroase premii naţionale şi internaţionale, obţinute la festivaluri folclorice de prestigiu. I-a fost alături şi Elizaveta Mămăligă, membră a formaţiei-model „Tudoriţele” din Todireşti. La sărbătoare a fost prezent şi primarul Victor Baltag. Ilinca a cîntat cele mai frumoase cîntece ale sale, inclusiv din repertoriul internaţional. Cel mai mult s-a axat, după cum era şi de aşteptat, pe cîntecele populare, multe dintre care le-a auzit de la consătenii săi. Speră că muzica o va însoţi mereu şi va fi pe primul loc în viaţa sa. Totul depinde doar de ea, de insistenţa şi perseverenţa sa. Cum crezi, cînd un om se consideră realizat? Un om se poate considera deja realizat atunci cînd a obţinut multe rezultate frumoase, iar scopurile sale au fost deja atinse. Un om realizat întotdeauna luptă pentru succesele sale. Care sînt principiile tale de viaţă? Muncă, muncă şi iar muncă. Munca de zi cu zi mă ajută şi mă va ajuta, cu siguranţă. Ambiţia este unul din atuurile mele. Atunci cînd îmi pun ceva în gînd, reuşesc mai devreme sau mai tîrziu. Principalele momente de viaţă care te-au făcut să fii ceea ce eşti? Dragostea de cîntec, moştenită de la părinţi mă face să aspir către mai mult. Iar ceea ce îmi doresc cel mai mult în viitor este să mă dedic cîntecului.
Şi un adevărat ghetou la margine de Ungheni Lucia Bacalu
Cu ce se mîndreşte Ilinca Deriş? Mă mîndresc cel mai mult cu talentul meu. Mă mîndresc cu mama mea, care mă ajută şi îmi este mereu alături pentru a-mi da un sfat bun la nevoie. Ce calităţi trebuie să aibă un om ca să fie prietenul tău? În prumul rînd, să fie un om sincer, onest, să fie curajos. Îmi doresc ca niciodată să nu mă dezamăgească şi, într-un final, să aibă numai calităţi. Ocupaţia ta preferată. Cel mai mult îmi place să cînt. De la un timp, am început să compun şi poezii. Am compus vreo şase, toate fiind despre natură. Îmi place să stau şi în faţa oglinzii, de ce să nu recunosc? Visul tău de fericire. Cel mai mult mi-aş dori să mă văd cîntînd pe scenele mari naţionale, şi poate chiar şi internaţionale. Starea de sprit actuală. Sînt bine. Sînt foarte optimistă şi ştiu că am încă multe lucruri de realizat. Cine au fost cei care ţi-au marcat caracterul? Mama mea. Deviza ta. Să nu cedez niciodată, să merg înainte cu orice preţ şi să-mi ating orice scop propus. (Natalia Chiosa)
Viitorii lucrători medicali – în şcolile oraşului Ungheni Elevi de la Colegiul de medicină din Ungheni au mers, recent, la Liceul “Mihai Eminescu”, unde s-au întîlnit cu semeni de-ai lor, pentru a le vorbi despre o infecţie care a bulversat, cu ani în urmă, omeniarea: HIV/SIDA. Genericul activităţii respective a fost: “Infecţia cu HIV - mit sau realitate”, iar scopul – promovarea modului sănătos de viaţă. În cadrul lecţiei, au fost abordate diverse aspecte, printre care: căile de transmitere a infecţiei, particularităţile evoluţiei infecţiei cu HIV, măsurile de prevenire a infectării. Au fost aduse, în acest sens, şi date statistice atît din raionul Ungheni, cît şi din ţară. Pentru ca cei prezenţi să fie cît mai interesaţi de subiectul abordat, au fost utilizate desene, diagrame, teste pentru elevi (unde se reflectă atitudinea lor faţă de persoanele ce trăiesc cu HIV). A fost prezentat şi un film didactic. Am rămas plăcut surprinsă să descoper că o bună parte dintre cei prezenţi erau destul de informaţi des-
pre infecţia cu HIV. Vreau să remarc de asemenea atitudinea de toleranţă a elevilor faţă de persoanele infectate cu HIV. Sper ca informaţia prezentată de echipa de voluntari de la Colegiul de medicină să fie utilă şi să-i facă pe tineri să mediteze asupra acestei probleme grave a societăţii. Aurica Pancu, profesoară de boli infecţioase, Colegiul de medicină Ungheni
O cămăruţă mică şi murdară. De fapt, murdar e puţin spus. Imediat ce îi păşeşti pragul, te cuprinde o senzaţie de vomă. În mijlocul cămăruţii e construită o sobă din lut şi paie, din care iese un fum înecăcios. Alături – o grămadă de crengi adunate din împrejurimi. Picături cad, una după alta, de pe pod. Pe o măsuţă imporvizată stă un televizor care demult nu mai funcţionează. Alături, pe un scaun – cîteva farfurii slinoase. Cele mai importante piese de mobilier sînt două paturi care stau să se prăvale. Nici vorbă de cearşafuri. Doar cîteva plapume murdare care, se pare, nu au fost spălate de ani de zile. În aceste condiţii – absolut reale, dintr-un cămin din oraşul Ungheni – îşi duc viaţa mamă şi fiu. Ea – alcoolică. El – invalid de gradul I. Viaţa lor nu a fost totdeauna aşa. Valentina s-a născut într-o familie modestă, dar unită. Părinţii, oameni simpli, s-au străduit mereu să le ofere copiilor strictul necesar. Nu au dus-o chiar rău, recunoaşte femeia. Copilăria i-a fost frumoasă, nu prea avea mari griji decît s-o ajute pe mama la gospodărie. Cînd a crescut mai măricică, a prins gustul distracţiilor. Făcea ce făcea – şi fuguliţa la casa de cultură, unde se organizau dansuri pentru tineret. Acolo, ea, o domnişoară de vreo 15 ani, l-a cunoscut pe Vasile, un tînăr chipeş, care tocmai terminase de făcut armata. S-a îndrăgostit imediat. Uitase şi de şcoală, şi de familia sa. Într-o bună zi, s-a trezit că e însărcinată. Flăcăul, cînd a auzit vestea, a dat bir cu fugiţii. Ani de zile nu l-a mai văzut nimeni. Plecase în Rusia şi se stabilise cu traiul undeva, pe la Ural. Valentina a rămas singură,
tinerică şi fără experienţă. Ce să facă? A adus pe lume un băieţel voinicuţ şi sănătos. L-a crescut aşa cum a putut. Era frumos copilul ei. Cel mai frumos copil. Hotărîse să facă tot ce îi stă în puteri pentru ca acesta să nu simtă lipsa tatei. Dar... Nu avea studii, nu avea o meserie. Ca să nu moară de foame, lucra cu ziua. Treceau anii, iar ea avea nevoie de tot mai mulţi bani pentru a-şi creşte băiatul. Într-o bună zi a decis: pleacă la Moscova. Şi-a lăsat copilul, în vîrstă de doar opt anişori, în grija unor vecini. Şase ani a stat la Moscova. Bani nu prea a făcut. În schimb, şi-a pierdut feciorul. Fiind lipsit de grija părintească, de dragostea mamei, băiatul a pornit pe drumuri rele. Dar rele de tot. La vîrsta de 14 ani a nimerit în puşcărie. Pentru omor! Atunci a pornit adevăratul calvar pentru femeie. Unicul ei copil, în care îşi pusese mari speranţe şi pentru care a plecat în ţări străine, a ajuns ucigaş. Totul s-a năruit într-o clipă. Nu a găsit o altă soluţie decît să-şi înece amarul în vin. Numai aşa uita de necazurile ei. Iar băiatul, după cîţiva ani de detenţie, a fost eliberat. A fost adus acasă pe braţe. Picioarele nu-l mai ascultau deloc. Nu vrea să-şi amintească de acea perioadă din viaţa sa, refuză să vorbească despre tre-
cutul său, refuză să spună ce a păţit de a ajuns să se mişte doar în scaun cu rotile. „Iaca-aşa, m-am trezit dimineaţa şi am simţit că nu mai pot să merg”, zice. Zîmbeşte cu amărăciune. S-a resemnat şi nu-şi mai doreşte nimic de la viaţă. Are doar 32 de ani. De dimineaţă pînă seara stă în pat, într-o mizerie de nedescris. Din cînd în cînd, îi mai vin în vizită prietenii. De fapt, sînt prietenii de pahar ai mamei sale. Cît au bani, beţiile nu se mai termină. Beau cu toţii pînă nu mai ştiu ce-i cu ei. În acele momente, băiatul se transformă în fiară. Ţipă, urlă, aruncă în mama cu ce nimereşte. Vine apoi o perioadă de acalmie. „Nu mai beau”, avea să-mi spună atunci cînd l-am vizitat. Iar mama, cu faţa roşie şi umflată de băutură, a schiţat doar un zîmbet. „Cum veţi ierna?”, întreb. Dă din umeri indiferentă. „Aveţi ceva de mîncare?”. Se uită nedumerită la mine şi nu-mi răspunde. Îi propun să deschidă geamul, ca să iasă fumul din cameră, să se mai aerisească încăperea şi să se usuce pereţii. Îmi aruncă o privire ironică. Doar atît. Oameni condamnaţi. Şi un adevărat ghetou la margine de Ungheni. Nu mi-am imaginat niciodată că aş putea vedea aşa ceva pe viu: scene absolut inumane în deceniul doi al secolului al XXI-lea!
Programe TV Publicitate
7
Citatul săptămînii Nu rupe firul unei prietenii, căci, chiar daca îl legi din nou, nodul rămîne. Octavian Paler
Expresul Vineri, 2 decembrie
Luni, 5 decembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30, 18.00 Documentar 11.00 Bună seara! 12.00 Vedete la bis 13.10 Săptămîna sportivă 13.40 Cultura azi 14.25 Festivalul-concurs internaţional de muzică uşoară “Două inimi gemene” 16.00 Abraziv 16.30 Magazinele UEFA 17.15 “BLACK BEAUTY”. Serial pentru copii 17.40 Respiro 18.00 Sub acelaşi cer 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 22.15 Templul muzicii 23.15 “LEONE”. Marţi, 6 decembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.40 Ştiri 6.10, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 6.35, 17.15 “BLACK BEAUTY” 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Programul emisiunilor REVIZIE TEHNICĂ 17.40 Respiro 18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.25 Descoperă Moldova 21.35 otbal. Liga Campionilor. În pauză: Ştiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. Miercuri, 7 decembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.40 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45, 14.40, 17.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Ghidul sănătăţii tale 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Medalion muzical 13.10, 17.15 “BLACK BEAUTY” 13.40 Accente economice 14.10 Portrete în timp 14.55 “LEONE” 16.30 Istorie şi Victorie. Ştii şi cîştigi 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.25 Descoperă Moldova 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: Ştiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. Joi, 8 decembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Svitanok 6.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Cultura azi 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 17.15 “BLACK BEAUTY” 13.40 Unda Bugeacu-
lui 14.10 Portrete în timp 14.30 Program muzical 14.40 Documentar 16.15 Erudit cafe 17.40 Stop discriminarea 18.00 Vector European 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 21.25 “DORA” 22.10 Reporterul de gardă 22.35 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.15 “LEONE”. Vineri, 9 decembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30, 16.00 Documentar 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 17.15 “BLACK BEAUTY” 13.35 Videoteca copiilor 13.50 Svitanok 14.20, 23.15 “LEONE” 16.30 Vector European 17.40 Respiro 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.10 Fii tînăr!. Sîmbătă, 10 decembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.15 Ştiri 6.10 “LEONE” 7.50 Cinemateca universală 8.05 Vedete la bis 9.10, 11.30, 14.00, 15.10, 16.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00 Casa mea 12.00 Artelier 12.30, 13.15 “Regina vioară”. Spectacol de Gală al Festivalului Internaţional “Regina vioară” 14.50 Videoteca copiilor 16.30 La Mulţi Ani! 17.15 Campionatul RM la fotbal în sală 17.15 Erudit cafe 18.00 Gala Premiilor ONU 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O seară în familie 21.25, 23.15 “UN SOŢ IDEAL” 23.25 Handbal. Campionatul RM. Duminică, 11 decembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10, 9.10, 13.25 Documentar 7.00 Respiro 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.45 Cinemateca universală 10.00 Ring star 11.00 Istorie şi Victorie 11.30 La datorie 12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Gala Premiilor ONU 14.00 Baştina 14.00 Baştina 14.50 “UN SOŢ IDEAL” 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.45 Legendele muzicii 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.25 Săptămîna sportivă 22.00, 23.15 “COMOARA LUI BUTCH CASSIDY” 23.50 Respiro. Pictură.
VĂ RECOMANDĂM LA TV! Luni 17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV) 21.00 „Утомленные солнцем-2”. Film (РТР „Планета”) 21.30 „Твин Пикс. Сквозь огонь”. Film (СТС) Marţi 21.00 „Деннис-мучитель-2”. Film (ТНТ) 19.45 „Leacuri pentru neamuri” (Jurnal TV) 21.30 „Дэнни Цепной пёс”. Film (СТС) Miercuri 21.00 „Агент Коди Бэнкс”. Film (ТНТ) 21.30 „Fabrika” (Publika) 21.30 „Выкуп”. Film (СТС) Joi 21.00 „Утомленные солнцем-2”. Film (РТР „Планета”) 21.00 „Агент Коди Бэнкс-2. Пункт назначения - Лондон”. Film (ТНТ) 21.30 „Багровые реки-2. Ангелы апокалипсиса”. Film (СТС) Vineri 16.35 „Scrisorile lui Buraga”. Divertisment (Jurnal TV) 20.30 „Терминатор-2. Судный день”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) Sîmbătă 18.00 „Viaţa merge mai departe”. Emisiune (Jurnal TV) 21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) 22.00 „Индиго”. Film (СТС). Duminică 20.00 „13 район: Ультиматум”. Film (ТНТ) 21.00 „Любовь-морковь-2”. Film (СТС) 21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).
În atenţia consilierilor raionali Nisporeni Se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului raional Nisporeni, la data de 8 decembrie 2011, ora 10.00, în localul Consiliului raional Nisporeni, cu următoarea ordine de zi: 1. Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier. Informează: V. Botescu, secretarul Consiliului raional. 2. Cu privire la executarea bugetului pentru 9 luni ale anului 2011. Informează: V. Buga, şeful Direcţiei finanţe. 3. Cu privire la aprobarea bugetului pentru anul 2012 în prima lectură. Informează: V. Buga, şeful Direcţiei finanţe. 4. Cu privire la executarea Deciziei nr. 6/8 din 15.09.2011 „Cu privire la pregătirea complexului socio-economic al raionului Nisporeni pentru activitate în perioada toamnă-iarnă 2011-2012”. Informează: S. Tipa, şeful Secţiei construcţii şi dezvoltarea teritoriului. 5. Cu privire la aprovizionarea localităţilor raionului cu apă potabilă. Informează: S. Tipa, şeful Secţiei construcţii şi dezvoltarea teritoriului.
3 decembrie este Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi. Această dată a fost instituită cu scopul de a atrage atenţia structurilor puterii de stat şi a societăţii civile asupra necesităţii imperioase de a apăra în deplină măsură drepturile categoriei respective de cetăţeni. În această zi sînt sărbătorite valorile comune ale întregii societăţi, indiferent de apartenenţa etnică, religioasă, statut social sau starea de sănătate. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii ale populaţiei, pe motiv că dreptul lor la muncă, accesul la infrastructură, accesul la studii de calitate etc. deseori nu sînt respectate nici în ţările puternic dezvoltate economic, darmite în ţările în curs de afirmare. Tot mai mult îşi face drum ideea că societatea trebuie să se adapteze la necesităţile specifice ale persoanelor cu dizabilităţi şi nu viceversa. Spre regretul nostru comun, astăzi eforturile statului în favoarea acestor cetăţeni se rezumă la acordarea unei susţineri materiale sau financiare, ceea ce nici pe departe nu este suficient. Accentele trebuie să fie puse pe integrarea socială cît mai eficientă a lor, pe oferirea de şanse egale pentru muncă, odihnă şi învăţătură. Aidoma celorlalţi cetăţeni, aceste persoane trebuie să-şi trăiască viaţa din plin, să poată să-şi decidă independent soarta. Este foarte important să realizăm faptul că, deseori, un gest repezit sau neatent pot să rănească foarte dureros. De aceea este necesar să fim mai buni şi mai toleranţi unii cu alţii. Vă doresc ca poziţia activă de viaţă şi puterea de spirit, ce vă caracterizează, să devină un exemplu pentru noi toţi. Vă urez multă sănătate, elan creator şi prosperitate. Cu respect, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni
Comercializăm HUMUS (îngrăşămînt) de calitate superioară. Marca: AVUN 1000 1l – 100l 101l – 1000l 1001l – 10000l Peste 10000l
3 lei 2,50 lei 2,10 lei preţ negociabil.
Ambalaj: saci sau vrac. Transport: peste 5000l - gratuit. Preţul nu include TVA.
Telefon de contact: 0(236) 25111
8
Un sfat pe săptămînă Pentru a scoate petele de rugină de pe haine, acestea se înmoaie cu suc de lămîie, după care se clătesc cu apă călduţă, apoi se spală normal.
Expresul
Util
Vineri, 2 decembrie
La Bucătărie cu Irina Caducenco
Ieftin și la îndemînă
Horoscop | 5 – 11 decembrie
Salată de cartofi cu legume
Postul, o provocare pentru sănătate?
Berbec Sînteţi singura zodie care nu se poate plînge de nimic în această perioadă. Asta nu înseamnă că veţi avea parte de cine ştie ce realizări, ci doar că urmează nişte zile pline de linişte şi armonie.
Ingrediente: 400 gr cartofi, 300 gr ardei dulce, 300 gr roşii, 100 gr măsline, o ceapă roşie, 4 căţei de usturoi, 100 ml ulei, 2 linguri de oţet, pătrunjel, sare, piper. Mod de preparare: Cartofii se fierb cu coa-
jă, se curăţă, se taie felii. Se amestecă cu ardeii tăiaţi pai, măslinele fără sîmburi, roşiile tăiate felii şi ceapa tăiată felii. Peste ele se toarnă o dresură preparată din: usturoi pisat amestecat cu ulei, sare şi piper. La servire se presară verdeaţa.
Taur Veţi avea parte de emoţii E bine să fiţi calmi, pentru că lucrurile se vor întoarce în avantajul vostru. La sfîrşitul perioadei vă veţi bucura de o creştere financiară pe linie profesională. Gemeni Vi se va cere o sumă de bani din partea cuiva pe care nu-l puteţi refuza, ceea ce v-ar destabiliza financiar pentru o scurtă perioadă. Aveţi de ales între a face un sacrificiu sau a supăra un prieten.
În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea
Trandafirul deșertului sau Adenium Este o plantă suculentă, exotică, destul de rară la noi, fapt pentru care este și foarte căutată de iubitorii de frumos. Un trandafir de deșert fără flori poate că nu atrage atenția în mod deosebit, însă, dacă îl vedeți înflorit, va fi imposibil să nu vi-l doriți. Datorită tulpinei groase, poate fi privit precum un copăcel cu flori, fiind o plantă foarte aspectuoasă, care poate oferi locuinței dumneavoatsră un aer distinsct. Dimensiunea florilor variază de la 4 la 8 centimetri şi au un parfum delicat, acrișor și proaspăt. Ramificarea tulpinilor se generează de multe ori prin tunderi succesive făcute o dată la cîteva luni. Adeniumul are nevoie de lumină naturală, chiar de cîteva ore de soare direct în fiecare zi. Are o creștere destul de
lentă. Dar, în condiții adecvate, planta crește și înflorește foarte bine. Se transplantează la 2-3 ani numai dacă este nevoie. Deși este o plantă suculentă, nu se recomandă să se folosească soluri pentru cactuși și suculente, acestea sînt prea grele pentru Adenium, reținînd umiditatea și îngreunînd dezvol-
tarea plantei. Pentrru o bună înflorire, iarna are nevoie de un repaos relativ. Aceasta înseamnă: 10-15 grade Celsius, udare rară și un ghiveci stabil prevăzut cu multe găuri de scurgere. E bine de știut: Adenium adoră soarele în orele dimineții, umiditate moderată, sol ușor. Nu folosiți ghivece de mari dimensiuni.
FC Costuleni va avea atributică oficială Clubul de fotbal FC Costuleni (Ungheni) vrea să treacă în rînd cu mai marii fotbalului moldovenesc. Astfel, conducerea „leilor” a hotărît să scoată pe piaţă mai multe piese de atributică oficială. Primul set de atributică marca FC Costuleni vor fi fularele, după care vor urma şi alte detalii, precum fanioane, steguleţe, căni etc. La ora actuală, au o gamă largă a atributicii oficiale cluburile de fotbal: Sheriff (Tiraspol), Zimbru (Chişinău), Dacia (Chişinău) şi Olimpia Imagine: fccostuleni.md (Bălţi).
De luni, 28 noiembrie, a început postul Crăciunului. Acesta este primul post din anul bisericesc şi ultimul din anul civil. Durează 40 de zile şi este mai puţin aspru decît cel al Paştelui, fiind unul luminos, al bucuriei anticipării naşterii lui Iisus. Deşi mulţi pornesc cu avînt în post, ei nu ştiu ce să mănînce exact, dar nici cum să combine alimentele de aşa natură încît organismul să nu aibă de suferit. Cei ce ţin post consumă doar alimente de origine vegetală. Dar mai există o variantă pentru care multă lume optează, anume: regimul ovo-lacto-vegetarian în care se consumă produse lactate şi ouă alături de cele vegetale. Nutriţioniştii ne spun că regimul vegetarian (adică postul) nu este periculos pentru sănătate, dacă sînt respectate cîteva reguli esenţiale. Asociază cît mai multe alimente. La o masă este bine să combini legumele seci (fasole, mazăre, linte) cu cereale, sau legumele proaspete cu oleaginoasele (arahide, seminţe de dovleac, migdale, nuci, alune, fistic), care sînt hrană pentru creier. Iată cîteva combinaţii indicate: griş cu legume, orez cu linte, fulgi de ovăz cu lapte de soia, brînză (de soia) cu paste. Consumă alimente integrale (naturale, neprelucrate). Alimentele integrale, care sunt bogate în fibre şi minerale, echilibrează dieta: pîine şi paste făinoase din făină integrală, orez integral etc. Asigură-ţi necesarul de fier. Pentru a evita o carenţă (insuficienţă) de fier, adaugă suc de lămîie la salate şi sosuri sau bea suc de portocale sau grepfruit la finalul mesei (vitamina C favorizează absorbţia de fier). E foarte sănătoasă dulceaţa de coacăză nefiartă. Legume noi. Nu ezita să incluzi în alimentaţie cerealele şi legumele mai puţin populare la noi, cum ar fi: orz, soia, avocado, cartofi dulci, sparanghel. Condimente din belsug. Ca să îmbunătăţeşti calitatea nutritivă a alimentelor, presară deasupra mîncărurilor germeni de grîu care sînt foarte bogaţi în proteine, fier şi vitamine din complexul B. Nu uita nici de seminţele de susan, de pătrunjel, de mărar, de boabele de muştar, busuioc şi, în general, de orice condiment care dă savoare mîncării tale.
Rac Vă bucuraţi de o perioadă deosebit de bună, mai ales în ceea ce priveşte relaţiile interumane. E momentul să profitaţi, pentru a obţine nişte avantaje în carieră sau pentru a cuceri pe cineva. Leu Apare o ocazie bună să cîştigaţi rapid ceva bani în plus. Sînt toate şansele să vă iasă aşa cum vă doriţi. Vor exista nişte discuţii neplăcute în familie, cel mai probabil cu un părinte. Fecioară Sînteţi în pericol să comiteţi o gafă majoră care v-ar putea costa o prietenie. Vi se va cere un mic sacrificiu. Ar fi bine să vă gîndiţi de zece ori pentru că gestul poate fi ireparabil. Balanţa Vă veţi justifica perfect reputaţia de persoane pretenţioase şi cam înfumurate. Sînt posibile conflicte de serviciu, cauzate de nişte neatenţii care pot costa mult. În dragoste, veţi fi cam greu de suportat. Scorpion E un moment favorabil abordării unor proiecte îndrăzneţe. Veţi avea ocazia reîntîlnirii cu o persoană pe care nu aţi mai vazut-o de mult timp. În ceea ce privesc banii, să nu vă aşteptaţi la mari realizări. Săgetator Săptămîna începe cu multă muncă. Veţi avea ocazia să rezolvaţi probleme financiare care păreau cîndva copleşitoare şi să vă revanşaţi faţă de nişte persoane care v-au ajutat cîndva. Capricorn Nu trebuie să vă aşteptaţi la prea multă acţiune, va fi una din săptămînile în care nu se întîmplă mare lucru. Nu e momentul pentru nici un fel de decizie radicală, mai ales în ceea ce priveşte banii. Vărsător Vă veţi bucura de nişte recompense deosebite pentru unele servicii sau gesturi făcute recent. Poate fi vorba de un proiect de serviciu sau pur şi simplu de răbdare şi înţelegere. Peşti Veţi avea nişte zile foarte bune, mai ales la mijlocul săptămînii. Veţi primi veşti de la un prieten apropiat. Vor aparea şi nişte cheltuieli neaşteptate. Relaţiile de familie se îmbunătăţesc simţitor.
Bancuri
Calendar creștin-ortodox 5 – 11 decembrie
Luni Sf. Apostoli Filimon şi Arhip; Sf. Mc. Apfia, Procopie. Marţi Sf. Irh. Amfilohie, Mitrofan; Sf. Cneaz Alexandru (Nevski). Miercuri Sf. Mare Mc. Mercurie; Sf. Mare Mc. Ecaterina; sf. Mc. Augusta. Joi Sf. Mc. Clement Romanul, Petru al Alexandriei. Vineri Cuv. Alipie Stîlpnicul; Cuv. Iacob; Sf. Irh. Inochentie. Sîmbătă Sf. Mc. Iacob Persul; Cuvioşii Paladie, Roman. Duminică Duminica XXVI. Sf. Mc. Ştefan cel Nou, Irinarh, Serafim.
Fotografia săptămînii | Intrarea în lumea creştină.
Cursa aeriană Paris-Tokyo: - Stimaţi călători, din cauza vremii nefavorabile, este necsar să aterizăm pe aeroportul din Chişinău. Vă rugăm să vă puneţi centurile de siguranţă şi să vă daţi ceasurile cu 20 de ani în urmă. Discuţia dintre tată şi fiu: - Tată, este adevărat că în Africa soţul nu îşi cunoaşte soţia pînă la căsătorie? - Aşa este cam peste tot, fiule. Ionel şi cu tatăl lui se plimbau prin munţi. Deodată tatăl dispare. Se uită Ionel în stînga, se uită în dreapta şi nimic. Agitat, începe să-l strige: - Tatăăăă, unde eşti? Ai căzut în prăpastie? - Daaaaaaaa. - Şi ai păţit ceva? - Nuuuuuuu. - Dar e adîncă prăpastia? - Nu ştiu, încă nu am ajuuuns... Doi studenţi de la catedra militară întreabă pe profesorul lor: - Domnule locotenent, ce este mai greu, un kilogram de lînă sau unul de fier? - Un kilogram de fier. - Nu este adevărat, ambele cîntăresc la fel. - Acuşi am să arunc în voi cu un kilogram de lînă, apoi cu unul de fier şi veţi vedea care este mai greu!