Expresul NR 205_web by expresul ungheni

Ţineţi în mînă ultimul număr al ziarului „Expresul” din acest an. Săptămînă de săptămînă, în cele 50 de numere editate, v-am oferit cele mai proaspete ştiri şi reportaje, v-am oferit şansa să faceţi cunoştinţă cu oameni interesanţi, de nota zece, cu poveşti de viaţă dintre cele mai diverse. Am ajuns şi la Nisporeni, şi, iată – acum, la ﬁnal de an, venim şi la Călăraşi. Mai aveţi două zile la dispoziţie, pentru a vă abona la „Expresul”. Grăbiţi-vă. Veţi avea o surpriză de proporţii în nr. 1 din 2012. „La mulţi ani!”, vă spunem cu drag şi să ne revedem sănătoşi şi în anul care vine.

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

Expresul Vineri, 23 decembrie 2011 | Anul IV, NR 50 (205)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni

Un final frumos de an. Condiţii mai bune pentru mamă şi copil De acum înainte, pacienţii ce păşesc pragul secţiei perinatologie a Spitalului raional Ungheni se vor simţi mult mai confortabil. „În sfîrşit, s-a realizat visul nostru de ani de a avea o secţie renovată, cu condiţii bune de muncă. Este firesc ca viitoarea mamă, care planifică o sarcină, să fie consultată, investigată şi tratată în condiţii bune”, a subliniat şefa secţiei, Ala Boxan. Secția perinatologie renovată

Pe 16 decembrie, într-o atmosferă de sărbătoare, în prezenţa a zeci de lucrători medicali, secţia de perinatologie a fost deschisă oficial după o reparaţie capitală, fiind, în acea zi, şi sfinţită. „Mă rog pentru sănătatea medicilor, pentru puterea lor. Ştiu că depuneţi eforturi, sănătate. Dumnezeu nu va rămîne nepăsător faţă de aceste eforturi ale dumneavoastră”, li s-a adresat celor prezenţi părintele Andrei Ursoi. Dînsul a ţinut să sublinieze că „avem nevoie de mame PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

sănătoase, dar avem nevoie şi de medici care să le încurajeze să mai nască, să nu să se oprească doar la un copil”. Secţia perinatologie a intrat în reparaţii cu trei luni în urmă, după 20 de ani de activitate, timp în care nu s-a investit aici aproape nimic. Acum au fost înlocuite toate reţelele inginereşti, au fost schimbate geamurile şi uşile, au fost instalate aparate cu aer condiţionat, a fost achiziţionat mobilierul necesar. Potrivit directorului spitalului, Li-

dia Crăciun, au fost investite circa 500 mii de lei, bani „munciţi de colectiv”. Sursele financiare respective au venit de la asigurările medicale pentru sănătate. „La ora actuală, în medicina specializată de ambulator nu mai avem de investit în baza tehnico-materială. Secţia perinatologie a fost ultima unde stăteam mai rău. Acum sînt create toate condiţiile. Nu mă tem să spun că acestea sînt chiar mai bune decît în unele instituţii re-

publicane”, a declarat Lidia Crăciun. De notat că, timp de un an, au fost cheltuite, pentru reparaţii capitale şi curente ale secţiilor spitaliceşti, circa 4 milioane de lei. În prezent, mai este în derulare un proiect în valoare de 3,5 milioane lei, ce prevede reparaţia capitală a blocului chirurgical. „Începînd cu anul 2012, vom investi numai în performanţă, adică în utilaj medical, în aparataj”, a subliniat Lidia Crăciun. Lucia Bacalu

Ştiri de pe Expresul.com Act de caritate pentru o casă de copii din Nisporeni Suporterii echipei de fotbal FC Zimbru au iniţiat, la 17 decembrie, o campanie de caritate pentru casa de copii din Nisporeni. Acţiunea a luat start la partida de baschet din cadrul semifinalelor Cupei Moldovei de baschet feminin, dintre CS ASEM şi Femina Chişinău şi va continua pînă la Crăciun, cînd toate darurile vor fi duse copiilor. La acţiune s-au alăturat şi componentele echipelor de baschet şi handbal ale clubului Femina, care au adus mai multe jucării pentru copiii din Nisporeni. Pe 24 decembrie, în cadrul etapei a patra a Campionatului Naţional de baschet feminin, în cadrul meciului CS USM - Femina, se vor strînge alte cadouri pentru copilaşii din Nisporeni.

Despre sănătate – în zece localităţi ale raionului Ungheni Un grup de voluntari de la Colegiul de Medicină din Ungheni au predat elevilor din 10 localități ale raionului lecții privind promovarea unui mod de viață sănătos. Evenimentul s-a produs, graţie proiectului ,,Înțelepciune pentru suflet, sănătate pentru corp”, implementat de AO „Promed” cu suportul financiar al Fundației Est-Europene și resursele acordate de Departamentul de Stat al SUA. Cei 24 de tineri au fost repartizați în șase grupuri pentru a-i informa simultan pe elevi despre unele dintre cele mai periculoase boli, cum sînt: tuberculoza, alcoolismul, HIV/SIDA etc. Elevii au rămas impresionați de activitățile desfășurate și spun că le vor povesti și colegilor despre această experiență.

Ziua de azi Acum 64 de ani, în 1947, ﬁzicienii americani John Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley au prezentat primul tranzistor din lume, care a făcut posibilă, ulterior, dezvoltarea aproape a tuturor dispozitivelor electronice moderne, de la telefoane la calculatoare și rachete. Datorită acestei invenţii, cei trei au împărțit, în 1956, Premiul Nobel pentru ﬁzică.

În ajun de an nou, iată-ne şi la Călăraşi Chiar de la începutul anului 2011, ne-am propus să transformăm ziarul “Expresul” în unul regional. Nu a fost deloc uşor. Deşi bănuiam că vor exista bariere birocratice, nici pentru o clipă nu ne-am imaginat că vom întîmpina, în anumite momente, piedici şi o înverşunare de neexplicat. Cu o altă ocazie, poate vom vorbi mai desfăşurat despre “peripeţiile” prin care ne-a fost dat să trecem. Sînt demne de un adevărat teatru al absurdului. Dar am rezistat, căci sîntem căliţi. În plus, am avut parte de suportul Fundaţiei Est-Europene. Indiscutabil, grantul pe care l-am obţinut, urmare a depunerii unui proiect la Fundaţie, ne-a fost de mare ajutor. Mult mai important însă a fost faptul că, odată ce am pornit pe acest drum, susţinuţi fiind de Fundaţia Est-Europeană, nu am mai putut da înapoi, deşi, uneori, tentaţia era mare. Acum, nimeni nu ne mai poate opri din drum. Ne este drag şi Călăraşul, la fel cum am îndrăgit Nisporeniul. Nu ne vom opri la jumătate de cale. Avem noi idei, noi proiecte îndrăzneţe şi sîntem siguri că “Expresul”, în 2012, va deveni şi mai popular, că ne vom face noi prieteni. Vom fi prezenţi şi la Ungheni, şi la Călăraşi, şi la Nisporeni. E timpul să privim mult mai departe şi să nu stăm pitiţi, fiecare, în găoacea sa. Nu vom fi auziţi, nu vom fi văzuţi, dacă ne vom îngrădi şi vom vorbi despre bune, dar şi despre rele, doar în ograda noastră. Deci, într-un ceas bună încă o dată. Şi la Călăraşi.

În liceele ruse din Ungheni şi Călăraşi se cîntă româneşte Începînd cu 1 septembrie curent, elevii liceelor ruse “Aleksandr Puşkin” din Ungheni şi, respectiv, “Mihail Lomonosov” din Călăraşi, studiază educaţia muzicală în limba română. Totodată, cei de la Ungheni mai studiază geograﬁa în română, iar cei de la Călăraşi – educaţia civică. Este un prim-pas ca elevii celor două licee ruse să se simtă mai confortabil în mediul lingvistic român şi aceasta se datorează unui proiect-pilot, implementat de Ministerul Educaţiei, cu genericul: „Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română”. Pentru început, din cele 240 de şcoli cu predare în limba rusă din Republica Moldova au fost selectate doar zece care beneficiază de proiectul respectiv, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Potrivit viceministrului Educaţiei, Tatiana Potîng, rezultatele arată că a dispărut disconfortul lingvistic, iar elevii doresc să fie extins numărul obiectelor predate în limba română. La ora actuală, mai beneficiază de acest proiect liceele din Briceni, Rîşcani, Edineţ, Chişinău, Bălţi, Comrat, Ceadîr-Lunga şi Taraclia. Per ansamblu, sînt predate în limba română 9 discipline: educaţia civică, educaţia muzicală, educaţia tehnologică, geografia, educaţia plastică, istoria, educaţia fizică, educaţia moral-spirituală, ştiinţe. (Lucia Bacalu)

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2 Expresul Vineri, 23 decembrie

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, veniturile lunare ale unei persoane au constituit în medie 1475,6 lei. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, după care urmează prestaţiile sociale şi transferurile băneşti. În acelaşi timp, suma cheltuielilor a ajuns în medie pe o persoană la 1612,8 lei. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru alimentare - 40%, pentru întreţinerea locuinţei - 19,8%, pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte - 10,2%. (Publika.md)

Ei aprind speranţa în suﬂetele unor tineri încercaţi de soară Cifrele vorbesc de la sine. Sînt impresionante. Discret, cu multă modestie, uneori chiar cu prea multă modestie, la Centrul CREDO din Ungheni se munceşte intens, cu dăruire de sine. Se munceşte deja de şase ani, oră de oră, zi de zi. În centrul atenţiei sînt tineri orfani, din familii monoparentale ori lipsiţi de sprijin parental. Sînt tineri care au nevoie de ajutor, se susţinere, de un cuvînt bun şi o mîncare caldă. Toate acestea le sînt oferite la CREDO. Lucia Bacalu Ideea de a crea un Centru de Reintegrare Socială a Tinerilor la Ungheni îi aparţine lui Constantin Stratulat, preşedintele Asociaţiei de Educaţie Civică „Viitorul începe Azi”. Cu vreo şapte ani în urmă, dînsul a realizat la Ungheni un sondaj, care a scos la iveală lucruri noi, lăsate oarecum în umbră. „Atunci am conştientizat că avem mulţi tineri defavorizaţi. Se întîmplă aşa că în societatea

astfel de proiect”, a subliniat Constantin Stratulat, care a devenit ulterior şi director de proiect. Imediat ce a fost deschis Centrul CREDO, a fost constituită o bază de date, a fost stabilit un adevărat parteneriat cu direcţia Gimnaziului-internat din Ungheni, cu elevi de la Şcoala Profesională din Ungheni, de la Colegiul agroindustrial.

Beneﬁciari ai Centrului de Reintegrare Socială a Tinerilor (CRST ) „CREDO” în perioada 2006 – 2011 Total: 796 tineri cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani Au beneﬁciat de adăpost: 198 tineri Au fost asistaţi la zi: 598 tineri, inclusiv: 70 tineri orfani, 242 tineri din familii monoparentale, 484 tineri din alte categorii defavorizate. noastră sînt consideraţi defavorizaţi doar bătrînii şi persoanele cu dizabilităţi. Dar se uită de tineri, mai ales de cei ce vin din familii monoparentale, de tinerii orfani. Ei au nevoie de sprijinul nostru. De aceea şi ne-am propus să realizăm un

Astfel, mulţi tineri au fost ajutaţi să-şi caute un loc de muncă, să obţină o specialitate, să înveţe cum să gestioneze un ban, cum să pregătească o mîncare. „Avem tineri care, în prezent, îşi fac studiile la Universitatea de medicină, care au ab-

Clipa de glorie a „Codrenilor” Formaţia folclorică “Codrenii” din oraşul Corneşti a dat lovitura. După luni şi luni de muncă, membrii acesteia au avut parte de momente deosebite, prilejuite de sărbătorile de iarnă.

Pe 18 decembrie, au participat, cu obiceiuri şi tradiţii de iarnă, la o gală a laureaţilor, organizată la Casa Armatei din Chişinău. “Codrenii” au ajuns acolo, după un parcurs excelent, fiind declaraţi învingători între instituţiile de învăţămînt din raion, apoi – la un concurs zonal de la Străşeni. În costume populare autentice, au defilat pe Piaţa Marii Adunări Naţionale, s-au fotografiat în preajma pomului de Crăciun, după care au evuluat pe scena Casei Armatei, culegînd numeroase aplauze. Peste trei zile, la 22 decembrie, îi aştepta o nouă deplasare la Chişinău. De data aceasta, au fost invitaţi la Casa Radio, unde au participat la înregistrări pentru emisiunea “Ora copiilor” ce va fi difuzată pe 30 decembrie curent. Sîmbătă, 24 decembrie, vor merge din nou la Chişinău, ca să reprezinte raionul la tradiţionalul festival televizat “Aprindeţi luminile”. Li s-au rezervat şapte minute, ceea ce înseamnă foarte mult pentru o emisiune TV. Formaţia folclorică “Codrenii” din oraşul Corneşti a fost fondată în anul 1994. Din 2002 poartă titlul onorific de colectiv-model. Este compusă exclusiv din elevi, numărînd, la ora actuală, circa 40 de membri. Este condusă de profesoara de limba şi literatura română, Ina Bileţchi, şi de Vitalie Cojocaru, profesor de muzică. La cele trei evenimente de la sfîrşţit de an, “Codrenii” au participat cu un program interesant de colinde şi urături. (Lucia Bacalu)

solvit dreptul, Academia militară, Colegiul de medicină. Avem tineri care sînt azi contabili, asistenţi sociali, frizeri, vînzători, chelneri. Sînt tineri capabili, care au avut nevoie, la un moment dat, de suportul nostru. Ne bucurăm că am intervenit la timp şi am putut să le acordăm acel suport”, a mai spus Constantin Stratulat. Chiar dacă, iniţial, a existat un proiect, banii prevăzuţi nu au fost niciodată suficienţi pentru tot ce-şi propuneau cei ce munceau la CREDO. De aceea, în permanenţă, au fost create parteneriate. Astfel, o colaborare fructuoasă s-a stabilit cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, cu Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, cu ÎI „Marina Ţăruş”, unde au fost pregătiţi frizeri, cosmetologi. Se conlucrează cu Zona Ecobnomică Liberă, cu ÎI „Nadejda Grosu”, cu AO „Făclia” care a realizat un proiect de proporţii - Fundaţia Muncii şi unde au fost pregătiţi şi chelneri, şi bucătari. „Apreciez contibuţia Primăriei Ungheni care şi-a asumat, din start, responsabilitatea pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de întreţinere şi salarizarea personalului tehnic. Din 2009, beneficiem de un suport şi din partea Consiliului Raional, prin intermediul Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei”, a subliniat Constantin Stratulat, după care a pun-

Eveniment

Au venit sărbătorile şi la CREDO La „Magadan”, cel mai iubit local de agrement de către tinerii ungheneni, a fost mare agitaţie în aceste zile de decembrie. Cei care au intrat la o cafea sau, pur şi simplu, la o discuţie, au fost rugaţi să lase un ban pentru semeni de-al lor, aﬂaţi, la moment, într-o situaţie mai diﬁcilă.

Servicii oferite de CRST „CREDO” în şase luni ale anului 2011 (1 iunie - 30 noiembrie): 1. Au beneficiat de servicii 98 tineri; de adăpost - 17 tineri. 2. 29 de tineri au beneficiat de îndeminizaţii din partea Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei în valoare de 40880 lei. 3. Au fost oferite, din contul Proiectului Serviciul FormareIntegrare Profesională (SFIP): - burse în valoare de 46602 lei - cofinanţare la salariu în valoare de 21276 lei - rentă alimentară în valoare de 15750 lei. 4. 27 de tineri au beneficiat de 105 consilieri psihologice. 5. Au beneficiat de formare profesională 57 de tineri. 6. Au fost angajaţi în cîmpul muncii 39 de tineri. ctat: „Ne bucurăm că am reuşit să asigurăm durabilitatea acestui Centru”. Iniţial, proiectul a fost finanţat de către Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) din Moldova. Din 1 octombrie 2011, aceste finanţări s-au terminat. Centrul însă continuă să activeze. „Nici nu se pune la îndoială existenţa acestuia. Mulţi tineri, care au nevoie de

suport, ne bat la uşă. Le dăm tuturor o speranţă şi-i ajutăm”, a menţionat dînsul. De aceea, sînt elaborate noi planuri, noi proiecte, mai ales că s-a format şi o adevărată echipă de profesionişti, care au fost şcoliţi şi în R.Moldova, şi în România. Cu siguranţă, de Centrul CREDO de la Ungheni se va mai auzi, căci necesitatea acestuia este indiscutabilă.

Spre mirarea unora şi satisfacţia altora, s-au adunat bani suficienţi pentru a achiziţiona produse alimentare, haine, jucării de pluş. Este adevărat, a contribuit esenţial şi ÎI „Maria Postolachi”, proprietara localului respectiv. Pe 19 decembrie, toate bunurile au mers spre Centrul CREDO. Tatiana Budac, reprezentantă a ÎI „Maria Postolachi”, a păşit pragul Centrului, s-a întreţinut cu tinerii de acolo. „A fost o experienţă de neuitat”, a declarat dînsa. Înaripată de cele realizate, Tatiana a promis că în scurt timp va merge din nou la CREDO, cu noi ajutoare, mai ales că clienţii fideli ai localului sînt dispuşi să mai contribuie cu ce au la acumularea banilor şi ajutoarelor. Un al doilea „desant” la CREDO va avea loc săptămîna viitoare. (V.H.)

„Luceafărul” va răsări din nou la Nisporeni? În doar trei-patru ani, cinematograful ”Luceafărul” din centrul oraşului Nisporeni are toate şansele să se transforme într-un Centru de cultură şi agrement. O declaraţie în acest sens a fost făcută pentru ”Expresul” de către Aurelia Andronache, şefa Secţiei raionale cultură din Nisporeni. ”Pentru anul 2012, s-au planificat în buget 2 milioane de lei, destinate începerii reparaţiei capitale a clădirii”, a menţionat dînsa. Şefa Secţiei cultură a remarcat, totodată, că aceste surse nu vor acoperi nici pe departe cheltuielile lucrărilor de renovare a edificiului avariat. De aceea se va merge pe calea depunerii proiectelor la mai mulţi finanţatori, pentru a obţine investiţiile necesare. Clădirea avariată a fostului cinematograf din centrul Nisporeniului este greu să nu fie observată chiar şi de cei ce se află pentru prima oară în oraş. Edificiul ştirbeşte mult din aspectul urbei, o recunosc cu toţii. Construit prin anii 70 ai secolului trecut, cinematograful a activat peste 25 de ani fără reparaţie, în ultima perioadă a existenţei sale servind drept loc de desfăşurare

a discotecilor pentru tineret. Potrivit Aureliei Andronache, renovarea edificiului respectiv a devenit subiect de discuţii pentru consilierii raionali încă din anul 2003, dar mai departe de teorie, alocuţiuni ”fierbinţi” şi

„Luceafărul” de azi

declaraţii că nu-s bani, lucrurile nu au mers. Doar în anul 2008 s-a făcut primul pas. ”Proiectul de renovare a fostului cinematograf a fost aşternut pe hîrtie şi tot atunci s-au făcut primele calcule. Potrivit preţurilor existente în acea vreme, costul total al renovării a fost estimat la 17 milioane lei”, a menţionat şefa Secţiei cultură. Noul Centru de cultură şi agrement din Nisporeni se planifică a fi un centru multifuncţional,

care ar cuprinde o gamă largă de servicii, cum ar fi: internet-cafe, salon de frumuseţe, sală de nunţi şi ceremonii, sală de fitness, sala de festivităţi ş.a. ”Ne vom îngriji să oferim nu doar o viaţă nouă acestui edificiu, ci şi o durabilitate în timp. Aceasta va fi posibil doar în cazul în care instituţia se va autogestiona. E, de fapt, şi scopul final al nostru”, a mai adăugat în încheiere Aurelia Andronache. Ina Landa

„Luceafărul” de mîine

Au fost desemnaţi cei mai buni bibliotecari ai raionului Nisporeni Urmare a unui concurs, desfăşurat în două etape, au fost stabiliţi cei mai buni bibliotecari din raionul Nisporeni. Marele Premiu i-a revenit Silviei Maftei, bibliotecară-bibliograf la biblioteca pentru copii din Nisporeni. Locul I – Elizavetei Buza, şefa secţiei pentru copii la biblioteca din Bălăureşti,

locul II – Alionei Loghin, şefa secţiei pentru copii la biblioteca din Marinici, şi Feodorei Popa (biblioteca Boldureşti). Pe locul III s-au clasat Nina Colun (biblioteca din Cristeşti şi Nina Catan (Călimăneşti). Toţi participanţii la concurs au fost menţionaţi cu Diploma Secţiei cultură şi au primit premii băneşti.

Potrivit Nadejdei Mucu, specialist principal la Secţia raională cultură Nisporeni, concursul raional „Topul bibliotecarilor” a avut genericul „Formarea personalităţii creative a bibliotecarului”, iar obiectivul acestuia a fost dezvoltarea competenţelor bibliotecarilor în vederea ridicării nivelului lor profesional. (L.B.)

În acest an, bugetarii nu vor avea parte de zile de odihnă după Revelion și vor ieși la muncă luni, 2 ianuarie. O decizie în acest sens a fost aprobată de Guvern. „Noi avem foarte mult de muncit, să dea Domnul să vină perioada cînd să ne odihnim”, a menționat premierul Vlad Filat. Dînsul le-a recomandat bugetarilor să aibă grijă cît beau și mănîncă în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie. (Unimedia.md)

Actual

3 Expresul Vineri, 23 decembrie

Toate drumurile duc la… Ungheni Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, s-a aﬂat, pe 20 decembrie, la Ungheni. În cadrul întrevederii cu reprezentanţii autorităţilor locale, dar şi cu transportatori, au fost abordate un şir de subiecte din domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, în prim-plan ﬁind: reabilitarea integrală a drumului ChişinăuUngheni-Sculeni, construcţia drumului de centură a oraşului Ungheni şi a unui pod rutier peste Prut. În acest context, ministrul a precizat că în ianuarie 2012 va fi anunţată licitaţia pentru reabilitarea a 113 km a drumului Chişinău-Ungheni-Sculeni. “Reabilitarea acestui drum este un proiect economic important pentru oraşul Ungheni şi Repub-

lica Moldova în ansamblu, deoarece prevede interconectarea drumului respectiv cu viitoarea autostradă Târgu-Mureş-IaşiUngheni prin drumul de centură a oraşului Ungheni şi podul rutier peste Prut, ce urmează a fi construit cu suportul Guvernu-

lui României”, a subliniat Anatol Şalaru. Potrivit ministrului, drumul va fi lărgit de la 7 la 8 metri. Vor fi efectuate lucrări de construcţie a podurilor şi podeţelor, vor fi amenajate staţiile de aşteptare, accesul către instituţiile sociale şi drumurile locale, vor fi marcate trecerile pietonale de tip zebră. Va fi construit şi un drum de ocolire a satului Bahmut, raionul Călăraşi. În scopul îmbunătăţirii siguranţei rutiere în trafic, vor fi amenajate intersecţiile existente, iar la ieşirea din oraşul Corneşti spre Ungheni va fi construit un

drum nou – din resursele Fondului Rutier. Referindu-se la construcţia unui pod peste Prut, ministrul a menţionat că acesta va fi amplasat între satele Zagarancea şi Semeni. Decizia a fost luată de un grup de specialişti români şi moldoveni, în cadrul unei şedinţe de lucru la Ungheni. Lista proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor la Ungheni nu se încheie aici, a remarcat Anatol Şalaru, specificînd că este prevăzută şi reabilitarea drumului Bălţi-Sculeni. Natalia Chiosa

Ajunul de Crăciun a ajuns şi la noi Au jucat cu damele De la un capăt al pămîntului pînă la celălalt, oamenii cîntă şi se adună să celebreze venirea pe pămînt a Fiului lui Dumnezeu. Cu cadouri, cu brazi, cu colinzi şi cu tot felul de obiceiuri, Ajunul de Crăciun a ajuns la noi. Un gînd frumos pentru toţi cei dragi, un gînd de mulţumire pentru darul pe care ni l-a trimis Dumnezeu cu peste 2000 de ani în urmă, ne-a motivat pe noi, elevii clasei a XII-a „b” de la Liceul Teoretic „Boris Cazacu” din Nisporeni, sa aducem bucurie în inimile unor copii care au nevoie de ajutor. Pentru aceasta, am confecţionat mai multe felicitări de Crăciun, pe care le-am pus în vînzare în oraşul nostru, informînd cumpărătorii despre scopul caritabil al acestei acţiuni. Astfel, în ziua în care s-a desfăşurat şedinţa Consiliului raional Nisporeni, pe 8 decembrie, am venit cu aceste felicitări spre a-i îndemna pe consilieri să le cumpere, ca să poată ajuta un copil - Mihăiţă Gorgos care, la vîrsta de numai 8 anişori, a suferit o operaţie la inimă, iar pe 17 ianuarie mai urmează o intervenţie chirurgicală.

Am fost încurajaţi de atitudinea multor consilieri care au procurat aceste felicitări, unii dintre ei plătind mult mai mult decît costul pe care-l ceream. Domnul preşedinte al raionului, Vasile Bîtca, a fost un exemplu demn de urmat, donînd 500 de lei. O altă activitate în cadrul acestei acţiuni de caritate este un tîrg de biscuiţi de casă, care vor fi pregătiţi de elevi. Banii adunaţi vor fi donaţi familiei Dimitriu din satul Cîrneşti, care educă 8 copii cu virsta cuprinsă între patru luni şi 10 ani. Lumină, pace, bucurie, zăpadă, viaţă, dăruire, iertare, zîmbet, sărbătoare, ne aduce an de an Crăciunul. Să ne deschidem sufletul şi să lăsăm căldura sărbătorilor de iarnă să ne ghideze spre fapte bune şi vise frumoase. Sărbători fericite! În numele tuturor voluntarilor din Nisporeni, Ruxanda Cheibaş

Nu e vorba de doamne sau de dansuri, ci de un turneu raional la jocul de dame, organizat la Nisporeni. Pentru prima dată, au participat sportivi de toate vîrstele, între 11 şi 73 de ani. Se anunţa o luptă încordată, deoarece mulţi participanţi au experienţă şi au mai concurat anterior între ei. Promiţător a început cel mai tînăr jucător, Tudor Mircea (11 ani), elev la gimnaziul din Şendreni. El a reuşit să obţină o victorie, în prima partidă, de la un veteran al sportului cu o vastă experienţă pe tabla de dame. Cel mai în vîrstă, dar şi mai experimentat jucător, antrenorul secţiei de dame, Alexei Tîmbur (Vărzăreşti), le-a dat de înţeles concurenţilor săi, chiar din start, că nu are de gînd să cedeze nimănui. Dar la acest turneu şi-a anunţat participarea şi candidatul în maeştri ai sportului, Ion Bulicanu din Boldureşti. Timp de mai bine de şase ore a durat competiţia. Aşa cum era şi de aşteptat, cei doi au împărţit locurile I şi II, avînd la activ acelaşi punctaj. Ei au fost urmaţi de nisporenenii Constantin Damir (locul III) şi Ion Guţu (locul IV). Premiul „Cel mai în vîrstă jucător” i-a revenit lui Chiril Andronache (Vărzăreşti), iar de un alt premiu „Cel mai tînăr jucător” – s-a învrednicit Tudor Mircea. Turneul a servit ca o verificare a nivelului de pregătire şi măiestrie a sportivilor, contribuind la un schimb eficient de experienţă şi demonstrînd că în raionul Nisporeni sînt mulţi împătimiţi de dame. Grigore Drăgan, specialist principal în probleme tineret, sport şi turism Nisporeni

O privire din afară

„Viitorul vă aparţine!”. Bogdaproste, luţi-vi-l vouă

Constantin Uzdriș costicauzdris@yahoo.com Recent, am fost invitat, în calitate de oaspete, la Conferinţa naţională de constituire a organizaţiei de tineret a Partidului Acţiunea Democratică (PAD). Chiar mi-am dorit să simt şi din altă ipostază cum e să fii la un astfel de eveniment. Vorba e că în 2008 mai participasem la o conferinţă similară, dar în calitate de membru al unui partid ce a dispărut ulterior de pe arena politică. După dispariţia acestuia, mi-am jurat că nu voi mai fi membru de partid niciodată în viaţă. Cîtă emoţie şi frenezie, cîtă

importanţă şi mîndrie citeam pe feţele tinerilor politicieni! Acelaşi lucru l-am observat şi a doua zi, la Congresul aripei de tineret a Partidului Socialiştilor, apoi la Congresul PLDM. Ceea ce-i uneşte pe aceşti tineri este credinţa naivă că ei sînt viitorul şi că ei pot influenţa (un mit!) deciziile luate. Aceşti tineri, care poartă cravată sau fular în culorile partidului, cred că liderii lor îi văd şi-i apreciază pe fiecare în parte. Nu mă îndoiesc, sînt tineri care chiar cred în acele ,,principii şi valori” arhicunoscute şi arhivehiculate de tot omul care se crede şi se vrea politician pe micul petec de pămînt dintre Prut şi Nistru. Iată, foştii PLDM-işti şi AMNişti trec la PAD, ex-comsomoliştii aderă la socialiştii lui Igor Dodon. La conferinţe, toţi aruncă în stînga şi în dreapta discursuri cremoase, în care nu uită să menţioneze, de cîteva ori chiar, ,,numele cel sfînt” al liderului de partid. Or, în democraţia moldovenească, dacă nu e liderul - nu e nici partidul, iar dacă nu-i partidul nu-i nici aripa, liga, organizaţia şi

ce alte denumiri mai sînt de tineret. Conform statutelor şi regulamentelor, organizaţile de tineret sînt autonome în cadrul partidelor, iar ideea creării acestora e asigurarea continuităţii şi promovarea politicilor de tineret. Liderii de partid susţin sus şi tare că tinerii au acces la putere şi pot să construiască viitorul acestei ţări. E adevărat, doi lideri ai organizaţiilor de tineret sînt parlamentari (Inna Şupac - PCRM şi George Mocanu – PLDM), un lider de tineret este ministru (Ion Ceban, PL – asta, după ce l-a detronat pe Sergiu Boghean care a creat organizaţia de tineret a PL). Cam atît. Ah da, mai este ceva. Organizaţia de tineret PLDM a iniţiat o campanie de comunicare între tineri şi instituţiile statului. Cu alte cuvinte, aceştia şi-au propus ca tinerii să discute cu reprezentanţii PLDM aflaţi în funcţii de conducere. Nimic nou. Pe vremuri aşa proceda tineretul comunist. Şi Clubul studenţilor liberali au cerut acces liber în cămine după ora 23:00, de parcă unica problemă a

unui student este accesul în cămin. Nimeni însă nu cere mărirea numărului de cămine, în Chişinău fiind cămine în care, într-o singură cameră, stau şi cîte 8-10 persoane. Nu văd liberalii nici mobilierul vechi, nici lipsa de materiale didactice, nemaivorbind de migraţie, beţie, droguri, trafic de persoane, lipsa locurilor de muncă etc. Şi asta, în condiţiile în care partidul-mamă este la guvernare şi, pe deasupra, mai deţine postul de ministru al Tineretului şi Sportului. În timp ce seniorii stau prin şedinţe, pleacă pe la Bruxelles sau Moscova, tinerii mai deschid o carte, sau un site de socializare, sau o sticlă cu ceva mai tare, sau, sau, sau... Tinerii politicieni adună semnături, organizează conferinţe de presă... Într-un cuvînt, se antrenează pentru viaţa ce urmează. De 20 de ani, politicienii moldoveni le tot spun: „Viitorul vă aparţine”. De ce atunci tot mai mulţi tineri fug, în prezent, din calea viitorului care li se pregăteşte?

Știri din Primăria Ungheni

PROGRAMUL activităţilor organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă 24.12.2011, ora 17.00 Program cultural, aprinderea luminiţelor pe bradul central Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei 25.12.-30.12.2011, ora 17.00 Program cultural pentru copii Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei 1.01.2012, ora 1.00 ora 1.00, Horă de sărbătoare ora 2.00, Foc de artificii Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei 2-5.01.2012, ora 17.00 Fonograme Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei.

Bradule, brăduţ frumos Un brad frumos, cu înălţimea de aproape 15 metri, a fost instalat, în această săptămînă, în Piaţa Independenţei din oraşul Ungheni. Potrivit lui Ghenadie Ciobanu, şeful ÎM „Servicii Comunale”, pomul a fost achiziţionat de la un cetăţean din satul Buzduganii de Sus, la un preţ de 5000 mii de lei. De tot, pentru achiziţionare, transportare şi instalare, au fost cheltuite 8000 de lei. În schimb, nu s-a cheltuit aproape nimic pentru globuri sau luminiţe, căci cele de anul trecut, în mare parte, au fost păstrate şi sînt într-o stare bună. Luminiţele de pe brad vor fi aprinse pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului pe stil nou şi vor arde, în fiecare seară, pînă la Sf. Vasile, cînd se sărbătoreşte Anul nou pe stil vechi.

O mare sărbătoare şi la grădiniţa „Guguţă” Nici nu a reușit bine să-și deschidă ușile, că deja, într-un cerc mai restrîns, la grădinița ”Guguță” din Ungheni a fost organizată o sărbătoare pe cinste. Peste 20 de copilași, împreună cu părinții lor, au luat parte, pe 15 decembrie, la o prezentare inedită de modă. Fluturași, purceluși, vulpi, urși, puișori și alte personaje din povești au fost eroii principali ai sărbătorii. Astfel, 17 copii au fost îmbrăcaţi în costume colorate, procurate recent datorită proiectului ”Micii actori”, susţinut de Fundația Comunitară din Ungheni. Ideea de proiect aparţine unui grup de inițiativă format din părinții copiilor înscriși la grădinița ”Guguță”. Micii eroi din poveşti au intrat în rol foarte repede, recitînd poezii şi cîntînd. Ei nu au lăsat nici pentru o clipă publicul să se plictisească. ”Această sărbătoare este o dovadă că părinții și copilașii sînt foarte nerăbdători să fie deschisă grădinița. Prin activismul pe care l-au demonstrat în implementarea proiectului respectiv, am înțeles că lucrurile merg în direcția cea mai bună și totul va continua în același ritm”, şi-a exprimat încrederea Emilia Cucuruzac, directoarea grădiniței. Dînsa a mai remarcat că aceste costume au fost alese foarte reușit şi le va permite educatorilor să dea frîu liber imaginației în crearea scenariilor pentru diverse activități artistice ce se vor organiza în grădiniță. Și părinții s-au arătat mulțumiți de faptul că zile numărate au mai rămas pînă la deschiderea oficială a instituției preșcolare, dar şi pentru că educatorii deja se îngrijesc de buna organizare a unor activităţi. ”Sîntem nespus de bucuroși pentru copiii noștri, care vor putea beneficia primii de toate aceste lucruri noi și foarte frumoase”, a menționat Daniela Rîmbu, mămica a doi băieței ce vor frecventa grădinița ”Guguță”. Costul total al proiectului a fost estimat la 10663 de lei, dintre care 5000 de lei au fost oferiţi de Fundaţia Comunitară Ungheni, 2132 de lei au fost alocaţi de Primăria Ungheni, iar aportul părinţilor pentru realizarea obiectivului propus l-a constituit 3531 de lei. La 24 decembrie, odată cu startul sărbătorilor de iarnă, se aşteaptă o mare sărbătoare la grădiniţa „Guguţă”. Aici, după mai multe luni de aşteptare, vor păşi pragul cei 325 de copii de vîrstă preşcolară. Potrivit administraţiei grădiniţei, deschiderea se anunţă a fi una de neuitat.

4 Expresul Vineri, 23 decembrie

În timp ce structurile de forţă de la noi trîmbiţează despre reuşita combaterii fenomenului traﬁcului de organe, zeci de moldoveni şi le vînd pe internet. Acolo putem găsi numeroase anunţuri în care moldovenii propun spre vînzare propriile organe. Majoritatea ofertelor se referă la vînzarea rinichilor. Preţurile variază de la 20 la 50 de mii de euro. Cei care defăşoară “afacerea” sînt intermediarii, care se pare că o duc bine mersi în capitala Moldovei. (Publika.md)

Eveniment

La Călărași Dorul de patrie şi neam l-a readus acasă

După ce a locuit mai mult timp în străinătate, dorul de patrie şi neam l-a readus acasă pe Efim Chicu, fost profesor de istorie şi limbă şi literatură română la gimnaziul din satul său de baştină, Meleşeni, Călăraşi. În viitorul apropiat, domnia sa urmează să lanseze cîteva volume de carte. Efim Chicu s-a aflat timp de 9 ani printre străini, în Spania şi Portugalia. O seară petrecută pe malul Oceanului Pacific l-a determinat să înceapă a scrie versuri. De ce? Pentru că, spune el,

s-a simţit foarte mic şi atunci s-a gîndit că trebuie să lase ceva în urma sa. Are deja lansate 10 volume. Versurile călărăşeanului au ajuns la sufletele interpreţilor Viorel Burlacu, Valentin Boghean şi Iurie Sadovnic. „L-am cunoscut la un concert. S-a apropiat de mine, mi-a spus că scrie versuri şi mi-a lăsat două dintre volumele sale. În drum spre casă le-am răsfoit şi am rămas de-a dreptul frapat de felul său unic de a aborda tema mamei, patriei, părinţilor, migraţiei. Atunci mi-am zis că voi face neapărat un CD pe versurile sale”, spune Viorel Burlacu. Şi Valentin Boghean, şi Iurie Sadovnic au promis că neapărat vor compune melodii pe versurile lui Efim Chicu. (După Apropo Magazin)

Polonezii ajută: locuitorii satului Rădeni vor avea apă potabilă În satul Rădeni, Călăraşi a fost dată în exploatare o fîntîna arteziană, care va aproviziona cu

apă sătenii, informează site-ul oficial al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Evenimentul s-a produs pe 15 decembrie curent, graţie proiectului investiţional „Construcţia infrastructurii aprovizionării cu apă a satului Rădeni”. Costul total al proiectului se estimează la 2 milioane 311 mii de lei. Finanţarea a fost efectuată din sursele financiare ale Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei, bugetul Primăriei oraşului Bielsk Podlaski – 440 mii zloţi (echivalentul a 110 mii euro). Restul banilor - 31,8% au fost alocaţi de Consiliul raional Călărasi, de Primăria Rădeni. S-a implicat activ şi populaţia. „Sînt foarte bucuros că am reuşit, prin acest proiect, să realizăm un lucru care aduce căldură şi satisfacţie oamenilor”, a menţionat execelenţa sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova Bogumił Luft. Prezent la eveniment, directorul ADR Centru, Tudor Meşină, a menţionat că raionul Călăraşi are în implementare mai multe proiecte. Datorită acestora, se va reuşi schimbarea situ-

aţiei social-economice a locuitorilor, şi-a exprimat dînsul încrederea. Urmare a realizării proiectului, vor fi conectate la apeduct aproximativ 500 gospodării. (Lucia Bacalu)

Schinoasa, satul rămas în urmă cu o sută de ani Localitatea care pînă acum trei ani nici măcar nu era marcată pe hartă are, începînd cu 20 decembrie, grădiniţă - prima oază de civilizaţie de acolo. Obişnuiţi să fie ocoliţi de oaspeţi, localnicii s-au cam speriat când au văzut că atâta lume străină a venit la ei. Prima impresie cînd ajungi în satul Schinoasa, raionul Călăraşi, populat de romi, e că acesta e rupt de civilizaţie. Deşi aici locuiesc aproape 300 de suflete, nu există şcoală, biserică, magazin. Jumătate din localnicii maturi nu ştiu carte şi doar cîţiva citesc pe silabe. Cei mai cărturari sînt cîteva zeci de copii ce merg la şcoala din satul vecin, Ţibirica. Primăvara cătunul rămîne

aproape pustiu. Cu toţii pleacă în Rusia la lucru şi se întorc acasă toamna tîrziu. Şi, dacă afară plouă sau ninge, nimeni nu poate ieşi sau intra în Schinoasa. Cînd se satură să stea numai în case, oamenii se adună la fîntîna din vale, locul numit de ei centrul satului. De ani buni nu au mai văzut oameni străini în sat. Aşa că deschiderea grădiniţei, în prezenţa oaspeţilor, a fost un mare eveniment. Instituţia preşcolară a fost deschisă în casa lui Pintilie Cozma (80 de ani). Bătrînul a dat-o în arendă, iar el şi cu nevastă-sa s-au mutat într-o anexă. „Am cinci băieţi şi două fete. Toţi s-au dus de la mine. Mie nu-mi trebuie atîta spaţiu. Aşa cîştig şi eu o capică să cumpăr mîncare şi ţigări. E mare sărăcie", con-

stată moşul. Instituţia preşcolară din Schinoasa va fi frecventată de 27 de copii cu vîrste de la 3 pînă la 7 ani. Pentru majoritatea este singura modalitate de a se pregăti de şcoală. Pînă acum mulţi dintre micuţi nu ştiau nici măcar culorile cînd mergeau în clasa întîi. Sediul grădiniţei a fost renovat cu ajutorul Primăriei Ţibirica. Mobilierul, cărţile, jucăriile şi televizorul au fost oferite de UNICEF şi firma IKEA. Astfel de proiecte, lansate la iniţiativa Ministerului Educaţiei, vor fi implementate în 50 de localităţi ale Republicii Moldova, dintre care: în 3 sate din raionul Călăraşi, în 4 sate din raionul Nisporeni şi în 6 sate din raionul Ungheni. (După “Adevărul”, autor – Natalia Hadîrcă)

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul DoReMicii Ungheneanul Constantin Bejenaru este noul rege al circuitului Bigger's Better 2011 Crede că muzica o ajută să învingă timiditatea Originar din oraşul Ungheni, pugilistul Constantin Bejenaru, a cîştigat, pe 16 decembrie, ﬁnala circuitului de box Bigger's Better King 2011, un turneu internaţional de mare prestigiu.

Foto: adevarul.ro

Victoria lui Constantin Bejenaru a putut fi vizionată în direct, graţie postului de televiziune “Eurosport”, de amatorii sportului din circa 90 de ţări ale lumii. Cu lacrimi în ochi, sportivul a fost încoronat de organizatori şi declarat “Regele” Bigers Better. De asemenea, Constantin Bejenaru a intrat în posesia unui cec în valoare de 25.000 de dolari, asta după ce în piramida de calificare din Lituania a mai obţinut alţi 15.000 de dolari. Discipol al antrenorului unghenean Vitalie Şibut, Constantin Bejenaru a fost nevoit, în anul 2002, să treacă Prutul şi să se legitimeze la Clubul Sportiv SCM Bacău şi de atunci evoluează sub culorile României. “N-aş mai fi putut continua sportul aici (la Ungheni), în momentul în care, la fiecare competiţie internaţională era nevoie de o sumă ce depăşea 1000 de dolari, pe care trebuia s-o achit. Părinţii nu-şi puteau permite aşa ceva. Din această cauză am plecat în România. Pentru că acolo aceste probleme nu se întîlnesc”, spunea dînsul într-un interviu acordat “Expresului” în luna mai 2008. La cei 27 de ani ai săi, are la activ în boxul amator 150 de lupte, dintre care 140 cîştigate. A fost de 9 ori campion naţional în România. Constantin Bejenaru se află pe treapta a V-a în topul Federaţiei Române de Box „Cei mai buni boxeri români ai anului 2010”. Cu această ocazie, Relu Auraş, antrenor emerit al României la box, declara: „E o clasare meritorie pentru Constantin”. După victoria din 16 decembrie de la Bigger's Better 2011, siteul www.fight.ro, scria: “Cîştigătorul este un român. Acesta ne-a făcut să fim mîndri că sîntem români, reprezentînd cu excelenţă boxul românesc”. (Lucia Bacalu)

Victoriţa Andruşceac este elevă în clasa a cincea la Liceul teoretic „Vasile Alecsandri” din Ungheni. Ca şi toate fetiţele de vîrsta ei, visează la lucruri măreţe, crede în prietenie adevărată şi aşteaptă cu nerăbdare sărbătorile de iarnă, căci atunci va pleca la bunica, în satul Brătuleni din raionul Nisporeni, unde îşi va petrece vacanţa. Pînă nu demult, Victoria se alinia în grupul persoanelor timide. Nu credea în forţele proprii. Iată însă că remediul l-a găsit tot ea... Acesta se numeşte muzică. „Prin muzică pot să mă exprim mai bine decît în cuvinte, este ceva care mă face mai curajoasă”, mărturiseşte Victoriţa. Limba notelor muzicale o însuşeşte cu drag la Studioul muzical „Do-Re-Micii”, care i-a devenit, practic, o a doua casă. Aici se în-

tîlneşte cu prietenii, aici comunică mult, şi tot aici se dezvoltă ca personalitate. „Îmi place mai mult muzica de estradă şi etno”, menţionează Victoria. Alături de colegii săi de scenă, ea a reuşit să cucerească nu numai publicul unghenean, ci şi pe cel din Chişinău, ba chiar şi din Bulgaria, Polonia, ţări în care „Do-Re-Micii” au participat la diverse concursuri muzicale. „Mi-a plăcut mult să călăto-

resc, dar mai ales să mă aflu pe scene mari. Atunci mă credeam o adevărată vedetă şi parcă toată lumea era la picioarele mele”, spune, sfioasă, Victoriţa. Dînsă are şi un model după care se orientează atunci cînd interpretează o piesă. Este vorba de cîntăreaţa rusă Vera Brejneva, pe care o simpatizează mult. „Are voce frumoasă, ţinută scenică”, explică Victoria, după care continuă: ”Îmi mai place cum se îmbracă”. Pe lîngă muzică, Victoria Andruşceac mai are o ocupaţie preferată: să deseneze modele de vestimentaţie, căci, crede ea, cariera muzicală s-ar completa de minune cu profesia de designer vestimentar pe care doreşte să o

înveţe cînd va creşte mare. Ambele i-ar fi de folos acolo unde se vede ea în viitor: în Franţa, ţara ei de vis. Ina Landa

„Alfabet latin isteţ din visul lui Niculeţ” împreună cu tineri artişti plastici din Nisporeni După ce elevii Şcolii de Arte Plastice din Nisporeni au realizat şi au trimis în Italia, la începutul lunii noiembrie, 250 de lucrări menite să ilustreze abecedarul pentru copiii din diasporă cu titlul: „Alfabet latin isteţ din visul lui Niculeţ”, iată că, pe data de 23 noiembrie, s-a îndreptat spre Roma un nou lot de desene. De data aceasta, au fost trimise 134 de lucrări. Scriitorul Valeriu Bojoga, originar din satul Cioreşti, raionul Nisporeni, care munceşte de opt ani în Italia, şi-a dorit o colaborare strînsă cu tinerii nisporeneni şi a reuşit. După ce a editat trei romane: „Denisa, fata pe care o poţi cunoaşte doar o dată la 12 ani”, „Filomena, eşti româncă!” şi „Cătălin, copilul cucului”, acum visează la un abecedar inedit. Textele sînt deja pregătite,

elevii Şcolii de Arte Plastice din Nisporeni i-au sărit în ajutor şi i-au trimis, în total, 384 de desene ce ar putea să ilustreze noul abecedar. Mai rămîne să găsească banii necesari pentru a edita lucrarea. Potrivit lui Mihai Bortă, directorul Şcolii de Arte Plastice Nisporeni, Valeriu Bojoga s-a declarat mulţumit de implicarea tinerilor artişti plastici nispore-

neni, relatînd prin telefon că „problema scoaterii la lumină a noului abecedar este soluţionată în proporţie de 50%”. Mai mult ca atît, dînsul, în semn de recunoştinţă, le-a trimis copiilor colete cu cărţi, dulciuri, fructe, haine. Nu e de mirare că aceştia au rămas profund mulţumiţi, fiind dispuşi la noi colaborări, mai ales că scriitorul a pomenit şi de o eventuală excursie în oraşul Roma, Italia. Reamintim că ultima lucrare a lui Valeriu Bojoga, „Cătălin, copilul cucului”, a apărut la Roma, în august 2009, graţie suportului financiar acordat de Nina Gorincnioi-Cadoppi, originară din Ungheni, şi a soţului

ei Daneo Cadoppi. Graţie Ninei Gorincioi-Cadoppi, cartea a ajuns în toate bibliotecile din raioanele Ungheni şi Nisporeni. (Natalia Chiosa)

SFATUL JURISTULUI

ediĹŁia nr. 3(11) PAGINÄ&#x201A; ANTI-TORTURÄ&#x201A;,

RubricÄ&#x192; susĹŁinutÄ&#x192; de juristul Victor Panď&#x161;&#x17E;Ă˘ru

editatÄ&#x192; de AsociaĹŁia Presei Independente (API)

Ă&#x17D;ntrebare: De cĂ˘te ori pe an trebuie sÄ&#x192; ďŹ e inspectat un cabinet stomatologic de cÄ&#x192;tre angajaĹŁii Centrului de medicinÄ&#x192; preventivÄ&#x192;? Trebuie sau nu sÄ&#x192; ďŹ e anunĹŁat patronul stomatologiei despre control?

â&#x20AC;&#x17E;Coridorul morĹŁiiâ&#x20AC;? i-a lÄ&#x192;sat sechele pe viaĹŁÄ&#x192;

Nicolae PĂ˘nzari, or. Ungheni Rď&#x2122;spuns: Centrul de medicinÄ&#x192; preventivÄ&#x192; poate sÄ&#x192; veriďŹ ce un DacÄ&#x192; aveĹŁi cabinet stomaĹ&#x;i alte ĂŽntrebÄ&#x192;ri tologic sau oride ordin juridic ce altÄ&#x192; instituĹŁie sunaĹŁi la ori de cĂ˘te ori primeĹ&#x;te o se22 09 96 sizare, chiar Ĺ&#x;i una anonimÄ&#x192;. Ă&#x17D;n lipsa sesizÄ&#x192;rilor, Centrul de medicinÄ&#x192; preventivÄ&#x192; trebuie sÄ&#x192; veriďŹ ce anual instituĹŁiile care au primit autorizaĹŁii sanitare. Ă&#x17D;n mod normal Centrul urmeazÄ&#x192; sÄ&#x192; anunĹŁe vizita sau cel puĹŁin perioada ĂŽn care urmeazÄ&#x192; sÄ&#x192; veriďŹ ce ĂŽndeplinirea condiĹŁiilor sanitare.

Ă&#x17D;n seara de 7 aprilie 2009, tĂ˘nÄ&#x192;rul Sergiu Buhaniuc se aďŹ&#x201A;a ĂŽn centrul capitalei Ĺ&#x;i urmÄ&#x192;rea desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urarea protestelor violente din faĹŁa clÄ&#x192;dirilor PreĹ&#x;edinĹŁiei Ĺ&#x;i Parlamentului. Pe neaĹ&#x;teptate a fost urcat cu forĹŁa ĂŽntr-o maĹ&#x;inÄ&#x192; de trei persoane ĂŽn civil, ďŹ ind transportat la sediul DirecĹŁiei de combatere a crimei organizate a MAI, iar apoi la Comisariatul de poliĹŁie al sectorului Buiucani. Sergiu nu are cuvinte sÄ&#x192; descrie ce i s-a ĂŽntĂ˘mplat la poliĹŁie. Ă&#x17D;Ĺ&#x;i aminteĹ&#x;te cÄ&#x192; era bÄ&#x192;tut simultan de cel puĹŁin cinci persoane. Unele purtau uniformÄ&#x192; de poliĹŁist, pe cĂ˘nd altele erau ĂŽn civil. â&#x20AC;&#x17E;Eram lovit cu pumnii, cu picioarele, cu bastonul peste cap, spate, picioare. Nu puteam evita loviturile. MĂ˘inile ĂŽmi erau prinse ĂŽn cÄ&#x192;tuĹ&#x;eâ&#x20AC;Ś Ă&#x17D;mi rÄ&#x192;suceau mĂ˘inile Ĺ&#x;i mÄ&#x192; bÄ&#x192;teau cu bastonul peste tÄ&#x192;lpi, cerĂ˘ndu-mi sÄ&#x192; recunosc ceea ce nu am comis. Peste un timp mi-am pierdut cunoĹ&#x;tinĹŁaâ&#x20AC;?, ĂŽĹ&#x;i aminteĹ&#x;te bÄ&#x192;iatul. A doua zi a fost transferat la Comisariatul General de PoliĹŁie, unde, susĹŁine el, a fost maltratat. A fost condamnat la 10 zile de arest preventiv, pe care urma sÄ&#x192; le ispÄ&#x192;Ĺ&#x;eascÄ&#x192; ĂŽn Penitenciarul nr.3. De la ieĹ&#x;irea din comisariat pĂ˘nÄ&#x192; la maĹ&#x;ina de poliĹŁie, Sergiu a trecut prin aĹ&#x;a-zisul â&#x20AC;&#x17E;coridor al morĹŁiiâ&#x20AC;?, primind mai multe lovituri puternice. â&#x20AC;&#x17E;Fiind ĂŽn arest, nu m-a vÄ&#x192;zut nici un medic, cu toate cÄ&#x192; aveam dureri de cap de la bÄ&#x192;taie, iar ochii, spatele Ĺ&#x;i picioarele erau pline de vĂ˘nÄ&#x192;tÄ&#x192;iâ&#x20AC;?, spune Sergiu. Timp de douÄ&#x192; zile nu i s-a dat apÄ&#x192; Ĺ&#x;i mĂ˘ncare. CĂ˘nd ruga sÄ&#x192; ďŹ e dus la veceu, era refuzat Ĺ&#x;i umilit. CoĹ&#x;marul a durat pĂ˘nÄ&#x192; la 17 aprilie, cĂ˘nd a fost eliberat. Ă&#x17D;n tot acest timp familia nu Ĺ&#x;tia nimic despre soarta lui. Ajuns ĂŽn libertate, timp de zece zile Sergiu a stat ĂŽnchis ĂŽn casÄ&#x192;. Se ascundea de poliĹŁie. A auzit de la foĹ&#x;tii colegi de celulÄ&#x192; cÄ&#x192; dacÄ&#x192; va ieĹ&#x;i ĂŽn stradÄ&#x192;, atunci va ďŹ arestat. DupÄ&#x192; 12 zile, Sergiu s-a adresat dupÄ&#x192; ajutor medical, ďŹ indcÄ&#x192; se simĹŁea rÄ&#x192;u. A fost examinat atĂ˘t de medici, cĂ˘t Ĺ&#x;i de un psiholog la Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii â&#x20AC;&#x153;Memoriaâ&#x20AC;?. Expertiza a conďŹ rmat cÄ&#x192; tĂ˘nÄ&#x192;rul a fost maltratat.

Sechele ďŹ zice Ĺ&#x;i psihice ĂŽn urma bÄ&#x192;tÄ&#x192;ilor Sergiu spune cÄ&#x192; din aprilie 2009 are grave probleme de sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate. â&#x20AC;&#x17E;Nu

Ă&#x17D;ntrebare: Care este termenul de primire a moĹ&#x;tenirii dupÄ&#x192; decesul unei persoane?

CHIAR DACÄ&#x201A; AU TRECUT 2 ani Ĺ&#x;i jumÄ&#x192;tate, Segiu Buhaniuc refuzÄ&#x192; din teamÄ&#x192; sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i arate faĹŁa.

aud bine. Mi s-a ĂŽnrÄ&#x192;utÄ&#x192;ĹŁit vederea Ĺ&#x;i port ochelariâ&#x20AC;?, spune tĂ˘nÄ&#x192;rul. Svetlana ViĹ&#x;anu, medic psiho-terapeut la Centrul â&#x20AC;&#x17E;Memoriaâ&#x20AC;?, susĹŁine cÄ&#x192; Sergiu Buhaniuc atunci cĂ˘nd s-a adresat la Centru pentru ajutor avea o traumÄ&#x192; cranio-cerebralÄ&#x192;. â&#x20AC;&#x17E;Trauma a cauzat otitÄ&#x192; bilateralÄ&#x192;, adicÄ&#x192; Sergiu nu aude bine cu ambele urechi. Ă&#x17D;n plus, el suferÄ&#x192; de depresie Ĺ&#x;i este periodic consultat de un psihologâ&#x20AC;?, spune Svetlana ViĹ&#x;anu. Sergiu a depus la Procuratura militarÄ&#x192; din ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u o plĂ˘ngere pe cazul maltratÄ&#x192;rii de cÄ&#x192;tre colaboratori de poliĹŁie. Ă&#x17D;nsÄ&#x192;, prin ordonanĹŁa

Procuraturii militare ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u din 29 mai 2009, s-a refuzat ĂŽnceperea urmÄ&#x192;ririi penale. Vitalie ZamÄ&#x192;, avocatul lui Sergiu, spune cÄ&#x192; instanĹŁa de judecatÄ&#x192; a anulat ordonanĹŁa de ĂŽncetare a urmÄ&#x192;ririi penale, obligĂ˘ndu-l pe procuror sÄ&#x192; efectueze un control suplimentar pe acest caz. â&#x20AC;&#x17E;Din pÄ&#x192;cate, ulterior nu s-a efectuat nici o acĹŁiune procesualÄ&#x192;. Ĺ˘inĂ˘nd cont de faptul cÄ&#x192; autoritÄ&#x192;ĹŁile naĹŁionale nu au investigat eďŹ cient plĂ˘ngerea de maltratare a lui Sergiu, ĂŽn 2010 dosarul a fost transmis la Curtea EuropeanÄ&#x192; a Drepturilor Omului (CEDO)â&#x20AC;?, speciďŹ cÄ&#x192; avocatul.

Violarea Articolului 3 al ConvenĹŁiei CEDO â&#x20AC;&#x153;Interzicerea torturiiâ&#x20AC;&#x153; NumÄ&#x192;rul total de cazuri pierdute de R. Moldova / suma achitatÄ&#x192; victimelor torturii

812 803 euro

Cazuri de aplicare a torturii Č&#x2122;i investigare ineficientÄ&#x192; a dosarelor / suma achitatÄ&#x192; victimelor

170 200 euro

Cazuri de aplicare a relelor tratamente ĂŽn custodia poliĹŁiei Č&#x2122;i investigare ineficientÄ&#x192; a dosarelor / suma achitatÄ&#x192; victimelor

301 700 euro

Cazuri de folosire ĂŽn exces a forĹŁei la reĹŁinere Č&#x2122;i investigare ineficientÄ&#x192; a dosarelor / suma achitatÄ&#x192; victimelor

151 623 euro

Cazuri de plasare a persoanelor ĂŽn condiĹŁii inumane de detenĹŁie Č&#x2122;i neacordarea asistenĹŁei medicale adecvate / suma achitatÄ&#x192; victimelor

189 280 euro

DICĹ˘IONAR JURIDIC Expertiza judiciarÄ&#x192; - Mijloc legal de probÄ&#x192;, constĂ˘nd ĂŽn efectuarea de investigaĹŁii, lucrÄ&#x192;ri, analize, calcule, aprecieri Ĺ&#x;i concluzii, de cÄ&#x192;tre un specialist ĂŽntr-un anumit domeniu, la decizia organului de urmÄ&#x192;rire penalÄ&#x192; sau instanĹŁei de judecatÄ&#x192;, ĂŽn scopul elucidÄ&#x192;rii unor fapte sau ĂŽmprejurÄ&#x192;ri care formeazÄ&#x192; ori ar urma sÄ&#x192; formeze obiectul unui proces. DupÄ&#x192; domeniul ĂŽn care se executÄ&#x192;, expertizele judiciare pot ďŹ de mai multe feluri: contabile, balistice, biologice, genetice, medico-legale, grafologice, tehnice etc. Expertiza judiciarÄ&#x192; psihologicÄ&#x192; - Este expertiza care contribuie la diminuarea riscului unei erori

judiciare ĂŽn caliďŹ carea acĹŁiunilor subiectului, a comportamentului impus de o situaĹŁie afectiv tensionatÄ&#x192;, de neconĹ&#x;tientizarea motivului Ĺ&#x;i caracterului acĹŁiunilor sÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;ite. Scopul principal al expertizei psihologice judiciare este de a ajuta organele de judecatÄ&#x192; Ĺ&#x;i de urmÄ&#x192;rire penalÄ&#x192; ĂŽn cercetarea problemelor speciďŹ ce cu conĹŁinut psihologic importante pentru rezolvarea cazurilor penale Ĺ&#x;i civile Ĺ&#x;i de a obĹŁine informaĹŁii obiective, aprecieri nepÄ&#x192;rtinitoare Ĺ&#x;i principiale, importante pentru analiza situaĹŁiei. PretenĹŁii pecuniare - Solicitarea reclamantului de a compensa prejudiciul material cauzat ĂŽn rezultatul acĹŁiunilor ilegale.

CEDO urmeazÄ&#x192; sÄ&#x192; facÄ&#x192; dreptatea

Vasile Tudor, or. ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u

Vitalie ZamÄ&#x192; susĹŁine cÄ&#x192; lui Sergiu Buhaniuc i-au fost ĂŽncÄ&#x192;lcate drepturile prevÄ&#x192;zute de Articolul 3 al ConvenĹŁiei pentru ApÄ&#x192;rarea Drepturilor Ĺ&#x;i LibertÄ&#x192;ĹŁilor Fundamentale, care prevede cÄ&#x192; â&#x20AC;&#x153;nimeni nu poate ďŹ supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradanteâ&#x20AC;?. â&#x20AC;&#x17E;AďŹ&#x201A;Ă˘ndu-se ĂŽn custodia poliĹŁiei, la reĹŁinere, transportare Ĺ&#x;i anchetare, bÄ&#x192;iatul a fost supus relelor tratamente, a fost maltratat Ĺ&#x;i agresat ďŹ zic Ĺ&#x;i psihologic. CondiĹŁiile de detenĹŁie au fost inumane Ĺ&#x;i degradante Ĺ&#x;i nu i s-a acordat asistenĹŁa medicalÄ&#x192; cuvenitÄ&#x192;â&#x20AC;?, spune Vitalie ZamÄ&#x192;.

Rď&#x2122;spuns: DupÄ&#x192; decesul unei rude apropiate (pĂ˘nÄ&#x192; la gradul 4 inclusiv), succesorii sunt ĂŽn drept, ĂŽn termen de Ĺ&#x;ase luni de la deces, de a depune cerere la domiciliul decedatului pentru deschiderea dosarului cadastral Ĺ&#x;i de acceptare a succesiunii. Termenul de acceptare a succesiunii este de Ĺ&#x;ase luni de la data deschiderii ei. Patrimoniul defunctului poate ďŹ acceptat ĂŽn mod expres, prin depunerea unei cereri la notar, dar Ĺ&#x;i tacit, prin intrarea ĂŽn posesie. Ă&#x17D;n acest sens articolul 1516 al Codului Civil explicÄ&#x192; cÄ&#x192; succesiunea trece la moĹ&#x;tenitorul chemat la succesiune, sub rezerva dreptului de a renunĹŁa la ea. Succesiunea este acceptatÄ&#x192; de succesor indiferent de faptul dacÄ&#x192; este testamentar sau succesor legal. Succesiunea se considerÄ&#x192; acceptatÄ&#x192; cĂ˘nd moĹ&#x;tenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraĹŁie de acceptare a succesiunii sau intrÄ&#x192; ĂŽn posesiunea patrimoniului succesoral. DacÄ&#x192; succesorul a intrat ĂŽn posesiunea unei pÄ&#x192;rĹŁi din patrimoniu, se considerÄ&#x192; cÄ&#x192; a acceptat ĂŽntregul patrimoniu, oriunde s-ar aďŹ&#x201A;a Ĺ&#x;i din ce ar consta. Ă&#x17D;n cazul omiterii termenul de Ĺ&#x;ase luni de acceptare expresÄ&#x192; a succesiunii, oricum este necesar de a depune o cerere la notar. DacÄ&#x192; termenul omis este mai mare de nouÄ&#x192; luni, atunci repunerea ĂŽn termen urmeazÄ&#x192; a ďŹ efectuatÄ&#x192; prin intermediul instanĹŁei de judecatÄ&#x192;.

Bani pierduĹŁi la CEDO Lilian Apostol, Ĺ&#x;ef interimar al DirecĹŁiei Agent Guvernamental din cadrul Ministerului JustiĹŁiei, a declarat cÄ&#x192; CEDO nu este o instanĹŁÄ&#x192; supremÄ&#x192; sau superioarÄ&#x192; unor instanĹŁe naĹŁionale, dar datoritÄ&#x192; locului Ĺ&#x;i rolului sÄ&#x192;u de supraveghetor al respectÄ&#x192;rii ConvenĹŁiei Europene a Drepturilor Ĺ&#x;i LibertÄ&#x192;ĹŁilor Fundamentale se pronunĹŁÄ&#x192; ĂŽn cazurile cĂ˘nd instanĹŁele naĹŁionale nu au oferit o remediere potrivitÄ&#x192; pretinselor violÄ&#x192;ri ale ConvenĹŁiei. Potrivit datelor Ministerului JustiĹŁiei, Curtea EuropeanÄ&#x192; a emis 36 de hotÄ&#x192;rĂ˘ri privind violarea Articolului 3 al ConvenĹŁiei. Drept urmare, Guvernul a fost obligat sÄ&#x192; achite victimelor torturii drept prejudiciu moral Ĺ&#x;i material peste 800 mii euro.

Lilia ZAHARIA

â&#x20AC;&#x17E;Telefonul de ĂŽncredereâ&#x20AC;? al Procuraturii Generale 3HQWUX D VHPQDOD FD]XUL GH WRUWXUÄ&#x2021; WUDWDPHQWH VDX SHGHSVH LQXPDQH RUL GHJUDGDQWH FHWÄ&#x2021;Ĺ&#x2013;HQLL SRW VXQD OD WHOHIRDQHOH GH vQFUHGHUH DOH Procuraturii Generale: sau

$SHOXULOH VXQW SULPLWH vQWUH RUHOH GH OXQL SkQÄ&#x2021; YLQHUL &D]XULOH VHVL]DWH GH FHWÄ&#x2021;Ĺ&#x2013;HQL YRU Ă&#x20AC; vQUHJLVWUDWH vQWU XQ UHJLVWUX VSHFLDO PDL DSRL Ă&#x20AC;LQG SUH]HQWDWH VSUH H[DPLQDUH XQXL SURFXURU VXSHULRU

3DJLQD WHPDWLFÄ&#x192; D IRVW HODERUDWÄ&#x192; vQ FDGUXO 3URJUDPXOXL GH *UDQWXUL 0LFL UHDOL]DW GH SURLHFWXO Ă&#x201E;&RQVROLGDUHD H[DPLQÄ&#x192;ULL PHGLFR OHJDOH D FD]XULORU GH WRUWXUÄ&#x192; ĂşL D DOWRU IRUPH GH PDOWUDWDUH vQ 0ROGRYDÂ´ ÂżQDQÄ DW GH 8QLXQHD (XURSHDQÄ&#x192; FR ÂżQDQÄ DW ĂşL LPSOHPHQWDW GH 3URJUDPXO 1DÄ LXQLORU 8QLWH SHQWUX 'H]YROWDUH vQ 0ROGRYD 2SLQLLOH H[SULPDWH vQ DFHDVWÄ&#x192; SXEOLFDÄ LH DSDUÄ LQ DXWRULORU ĂşL QX UHĂ&#x20AC;HFWÄ&#x192; QHDSÄ&#x192;UDW SXQFWXO GH YHGHUH DO 8QLXQLL (XURSHQH ĂşL DO 3URJUDPXOXL 1DÄ LXQLORU 8QLWH SHQWUX 'H]YROWDUH

6 Expresul

Pe pieţele din R. Moldova au fost scoşi în vînzare brazi de Crăciun. Gospodăriile silvice vor avea în stoc circa 40 mii de molizi și 4000 de pini. Înălţimea lor variază între 1 şi 10 metri. Preţul de comercializare al pomilor de Crăciun, la pepinierele silvice, va rămîne acelaşi ca şi acum trei ani – 36 lei pentru un brad cu înîlţimea de 1-1,50 m. În acelaşi timp, preţurile la brazii artiﬁciali sînt mai mari - între 800 şi 1000 de lei. (Jurnal.md)

Fragmentarium

Vineri, 23 decembrie

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Lecţia de frumuseţe, oferită de echipa AVON 007

Preferă să o caracterizeze alţii sau să vorbească... faptele Silvia Maftei este bibliotecară-bibliograf la Biblioteca pentru copii din Nisporeni. Este o bibliotecară model, obţinînd chiar recent premiul mare la concursul „Topul bibliotecarilor” din Nisporeni. Nu-i place să vorbească despre ea. Preferă să o caracterizeze alţii sau să vorbească... faptele. De la o vîrstă mică, îndemnată de părinţi, s-a îndrăgostit de lumea cărţilor. O lume ce-i oferea multe lucruri noi, frumoase şi demne de realizat. Viaţa a învăţat-o că, mai devreme sau mai tîrziu, fiecare om are parte de succese, dar şi de insuccese. „Fiecare în viaţă trebuie să facă ceea ce ştie şi poate mai bine. Aceasta ar scuti lumea de probleme şi regrete. Trebuie să găsim frumosul alături de noi, nu să ne aruncăm cu ochii departe. Probleme au fost şi vor fi, atît cît va fi lumea, dar ele nu trebuie să ne umbrească existenţa”, spune dînsa Îi plac copiii curioşi din fire. Îi întîmpină cu mare drag pe micuţii care vin în lăcaşul cărţilor, dornici să cunoască ceva nou, să discute, să participe la activităţile care au loc la biblioteca pentru copii din Nisporeni. Nu întîmplător a fost creat clubul pe

interese „Deceluş”. Nu întîmplător a fost creat cenaclul literar „Co(libris)”, menirea căruia e să descopere tinere talente, să scoată din anonimat tinerii condeieri, deoarece ştie din experienţa proprie că este foarte important cînd cineva te susţine pentru a-ţi realiza visele. Se bucură din toată inima cînd şi foştii cititori vin pe la bibliotecă. Şi-a învăţat discipolii că viaţa trebuie trăită şi preţuită cu acele mici bucurii care au loc zi de zi. Anume acestea aduc, cu timpul, bucuria împlinirii unui lucru sau eveniment mai important. Se bucură împreună cu copiii pentru realizările pe care le obţin aceştia. Se simte împlinită şi atunci cînd poate să ajute pe cineva. Doreşte din tot sufletul ca cititorii de azi să ajungă oameni buni, oneşti, să poată contribui pentru ca lumea să devină mai bună, mai curată sufleteşte. Cum credeţi, cînd un om se consideră realizat? Atunci cînd îşi urmează visele şi, mai ales, ajunge să se bucure de realizările acestora. Care sînt principiile dumneavoastră de viaţă? În acest veac arhiplin de valori

materiale, apreciez calităţile sufleteşti, dar mai ales oamenii care nu ţin cont de clasa socială din care faci parte şi te tratează, pur şi simplu, ca pe un om. Principalele momente din viaţă care v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi? De multe ori, dezamăgirea m-a făcut să lupt mai cu înverşunare pentru un anume ideal. Decepţiile mă rănesc foarte tare, dar mă determină să fiu o luptătoare. Ceea ce obţin cu greu îmi este foarte scump sufletului. Cu ce se mîndreşte Silvia Maftei? Cu familia, care mă ajută în tot ceea ce fac, cu neamul, cu străbunii, care au fost oameni buni, blajini, de o cumsecădenie aparte. Ce calităţi trebuie să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră? Să fie sincer, responsabil, de încredere şi cu bun simţ. Ocupaţia preferată? Ador florile... şi cele de cameră, dar şi cele de grădină. Îmi încarc bateriile atunci cînd le îngrijesc şi le vad cum ajung să ne bucure cu flori. Îmi place tot ce ţine de artă şi frumos. Preţuiesc o carte bună, un actor bun, un film bun.

“La douăzeci de ani tenul este tînăr în mod ﬁresc, dar cum vei arăta la cincizeci de ani depinde numai de tine”. (Coco Chanel )

Visul dumneavoastră de fericire? Să-mi fie sănătoasă familia, să fim împreună şi la bine, şi la rău, să ajung la nunta nepotului, iar în anul Dragonului să mi se mărească familia cu o nepoţică. Starea de spirit actuală? Fericirea nu e o pasăre care cîntă în grădina fiecăruia, dar eu m-am obişnuit să fiu fericită şi atunci cînd miros o floare sau ştiu că a înflorit pentru mine. Mă simt împlinită prin copiii mei, bucuroasă că îmi sînt aproape şi mîndră de ceea ce au reuşit să realizeze. Cine au fost cei care v-au marcat caracterul? Caracterul meu a fost puternic influențat de prezența celor mai buni și mai frumoși la chip și la suflet părinți. Anume ei au reușit să sădească în sufletul meu calități omenești de o înaltă valoare morală. De aceea amintirea lor o păstrez în memorie ca pe o icoană vie. Deviza dumneavoastră? Per aspera ad astra (Prin greutăţi spre stele).

Iarna îți poate pune în pericol pielea, însă problemele asociate temperaturilor scăzute pot fi prevenite. Noi îţi spunem cum. Citeşte, învaţă şi împărtăşeşte recomandările noastre tuturor prietenelor tale. 1. Poate fi hidratarea periculoasă în timpul iernii? Nu. În timpul iernii pielea are nevoie de hidratare mai mult decît oricînd. Temperaturile scăzute afectează pielea în profunzime, cauzînd uscarea ei, astfel că renunţarea la produsele de hidratare nu face decît să înrăutaţească lucrurile. Îți recomandăm în special Gelul-cremă hidratant Anew Aqua Youth care dublează nivelul de hidratare a pielii. 2. Am nevoie de protecţie solară în timpul iernii? În mod clar, da. Ninsoarea sau cerul înnorat nu fac ca soarele sa fie mai puţin nociv. Îţi recomandăm să foloseşti zilnic o cremă hidratantă cu SPF15, de exemplu Solutions, dar şi un fond de ten, de asemenea cu filtru UV. Este un pas foarte important în îngrijirea pielii pe timp de iarnă. Soarele accelerează

îmbătrînirea pielii. Este la îndemîna ta să previi asta. 3. Cum îmi pot proteja mîinile de efectele negative ale iernii? Sînt cîteva obiceiuri simple care pot preveni uscarea mîinilor. Ori de cîte ori ieşi afară, nu uita de mănuşi. În plus, de fiecare dată cînd îţi speli mîinile, tamponează-le uşor cu un prosop şi aplică o cremă de mîini. Îţi recomandăm crema pentru mîini şi unghii cu glicerină din gama Avon Care, care îți va păstra pielea hidratată chiar şi atunci cînd afară este ger. 4. Ce pot face dacă pielea mea este uscată, chiar dacă folosesc loţiunea de corp în fiecare zi? În sezonul rece îţi recomandăm să optezi pentru formule bogate. Pe lîngă hidratarea pielii, ele asigură de asemenea protecţie împotriva temperaturilor scăzute prin formarea unei bariere la suprafaţa pielii. Alege loţiunea intens hidratantă din gama Avon Care sau untul de corp Planet Spa. Pielea ta este pregătită să înfrunte fiecare zi de iarnă?

Programe TV Publicitate

Citatul sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂŽnii Cei tineri spun ceea ce fac, cei bÄ&#x192;trĂŽni povestesc ceea ce au fÄ&#x192;cut, iar cei nebuni ceea ce vor sÄ&#x192; facÄ&#x192;. Anton Pann

Expresul Vineri, 23 decembrie

La mulČ&#x203A;i ani, basarabeni! Vin ai noČ&#x2122;tri, pleacÄ&#x192;-ai noČ&#x2122;tri La braČ&#x2122;oave-s talentaČ&#x203A;i, Au ei scheme - de la foČ&#x2122;tii FurÄ&#x192; bine. SÄ&#x192;-i votaČ&#x203A;i! Ă&#x17D;n burateci verzi, prin Č&#x203A;arÄ&#x192;, Cei roČ&#x2122;caČ&#x203A;i s-au colorat, Au rÄ&#x192;mas ĂŽn posturi iarÄ&#x192;, FurÄ&#x192; toČ&#x203A;i, cum au furat. Huzuresc tĂŽlhari la umbrÄ&#x192;, Pe alei de trandafiri, Cu umbrele verzi la cĂŽrmÄ&#x192;. Termocomul, Gaz, bancheri... Au salarii cĂŽt pot duce. TrÄ&#x192;iesc hoČ&#x203A;ii ca-n poveČ&#x2122;ti, Primesc solda-n kilograme, AlČ&#x203A;ii - chiar ĂŽn cubaturÄ&#x192;. NesimČ&#x203A;iČ&#x203A;i - un soi de oameni Prea hapsĂŽni - ne iau din gurÄ&#x192;. BÄ&#x192;ncile ne dau credite Ne fac peČ&#x2122;tiČ&#x2122;ori de aur, Ĺ&#x17E;i apoi ne storc de â&#x20AC;&#x17E;icreâ&#x20AC;?, Ne privesc cu ochi de taur. Gaze vin cu preČ&#x203A;uri fripte HoČ&#x203A;ii suflÄ&#x192;-n ĹŁeavÄ&#x192; aer, PlÄ&#x192;tim gaze aerisite, Ne iau pielea ca la fraieri. Pe la apÄ&#x192; Č&#x2122;i canale Milioane pescuiesc, Termocomu-i business mare: De la soare ne-ncÄ&#x192;lzesc. S-au plodit la cald, la dos Unde vĂŽntul nu prea bate, Unde pot fura din gros Ă&#x17D;n zÄ&#x192;dar cÄ&#x192;tÄ&#x192;m dreptate. Č&#x2DC;mecher mare-i Telecomul Č&#x2DC;efu-i - mama tĂŽlhÄ&#x192;riei: Anual ia milionul Č&#x161;in umbrela trandafirii. FÄ&#x192;rÄ&#x192; simČ&#x203A; mĂŽna ĂŽntinde Ă&#x17D;Č&#x2122;i ia sacul plin cu bani Č&#x2DC;mecheriČ&#x203A;i prin scheme strĂŽmbe Ticluite de golani. Ei jupesc, sĂŽnt mÄ&#x192;celarii GuvernanČ&#x203A;i cu roČ&#x2122;ii fraČ&#x203A;i, Ei sĂŽnt mafia, tĂŽlharii. La mulČ&#x203A;i ani! SÄ&#x192;-i mai votaČ&#x203A;i! Boris Doina, or. CorneĹ&#x;ti

VÄ&#x201A; RECOMANDÄ&#x201A;M LA TV! Luni 17.15 â&#x20AC;&#x17E;Sare Ĺ&#x;i piperâ&#x20AC;? (Jurnal TV) 11.15 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x161;Ń&#x192;Ń&#x2C6;Đ°Ń&#x201A;Ń&#x152; ĐżĐžĐ´Đ°Đ˝Đžâ&#x20AC;?. Film (NIT) 21.30 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x2018;ĐžĐł Đ˛ ĐżĐľŃ&#x2021;Đ°ĐťĐ¸ Đ¸ Ń&#x20AC;Đ°Đ´ĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸â&#x20AC;?. Film (ĐĄĐ˘ĐĄ) MarĹŁi 21.00 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x;ĐľĐ˝ĐľĐťĐžĐżĐ°â&#x20AC;?. Film (Đ˘Đ?Đ˘) 19.45 â&#x20AC;&#x17E;Leacuri pentru neamuriâ&#x20AC;? (Jurnal TV) 21.30 â&#x20AC;&#x17E;Đ?ĐžĐ˛Ń&#x2039;Đľ Ń&#x20AC;ĐžĐąĐ¸Đ˝ĐˇĐžĐ˝Ń&#x2039;â&#x20AC;?. Film (ĐĄĐ˘ĐĄ) Miercuri 21.00 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x2018;Ń&#x192;Đ˝Ń&#x201A;Đ°Ń&#x20AC;ĐşĐ°â&#x20AC;?. Film (Đ˘Đ?Đ˘) 21.30 â&#x20AC;&#x17E;Fabrikaâ&#x20AC;? (Publika) 21.30 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x161;Đ˛Đ°Ń&#x20AC;Ń&#x201A;ĐľŃ&#x201A; Đ˝Đ° Đ´Đ˛ĐžĐ¸Ń&#x2026;â&#x20AC;?. Film (ĐĄĐ˘ĐĄ) Joi 21.00 â&#x20AC;&#x17E;Đ?ĐľĐˇĐ˛Đ°Đ˝Ń&#x2039;Đľ ĐłĐžŃ Ń&#x201A;Đ¸â&#x20AC;?. Film (Đ˘Đ?Đ˘)

AgenČ&#x203A;ia de organizare a evenimentelor speciale â&#x20AC;?SUPER EVENTâ&#x20AC;? vÄ&#x192; propune: - Felinare zburÄ&#x192;toare; - Baloane cu heliu; - Decor: ghirlande din baloane, flori, drapaj, lumĂŽnÄ&#x192;ri, draperii luminiscente; - Efecte speciale: confeti, fum rece, glob cu lumini; - Foto, video; - Grup de dansatori.

Telefoane de contact: 069590838; 2-88-42; 2-34-02 Adresa e-mail: superevent.ungheni@yahoo.com

21.30 â&#x20AC;&#x17E;Đ&#x2019;Đ¸ĐşĐ¸ Đ&#x161;Ń&#x20AC;Đ¸Ń Ń&#x201A;Đ¸Đ˝Đ° Đ&#x2018;Đ°Ń&#x20AC;Ń ĐľĐťĐžĐ˝Đ°â&#x20AC;?. Film (ĐĄĐ˘ĐĄ) Vineri 16.35 â&#x20AC;&#x17E;Scrisorile lui Buragaâ&#x20AC;?. Divertisment (Jurnal TV) 20.30 â&#x20AC;&#x17E;ĐĄŃ&#x20AC;ĐžŃ&#x2021;Đ˝Đž Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ĐľĐąŃ&#x192;ĐľŃ&#x201A;Ń Ń? Đ&#x201D;ĐľĐ´ Đ&#x153;ĐžŃ&#x20AC;ĐžĐˇâ&#x20AC;?. Film (ĐĄĐ˘ĐĄ) 21.00 â&#x20AC;&#x17E;O datÄ&#x192;-n viaĹŁÄ&#x192;â&#x20AC;? (TVR 1) SĂŽmbÄ&#x192;tÄ&#x192; 18.00 â&#x20AC;&#x17E;ViaĹŁa merge mai departeâ&#x20AC;?. Emisiune (Jurnal TV) 19.00 â&#x20AC;&#x17E;ĐĄĐľĐźŃ&#x152;Ń?Đ˝Đ¸Đ˝â&#x20AC;?. Film (ĐĄĐ˘ĐĄ) 21.00 â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;nTrecerea anilorâ&#x20AC;? (TVR 1).

AtenĹŁionare StimaĹŁi cetÄ&#x192;ĹŁeni, conducerea Comisariatului de poliĹŁie al raionului Ungheni aduce ĂŽn atenĹŁia dumneavoastrÄ&#x192; faptul cÄ&#x192; se pÄ&#x192;streazÄ&#x192; tendinĹŁa comiterii de cÄ&#x192;tre minori a contravenĹŁiilor Ĺ&#x;i infracĹŁiunilor, ceea ce trebuie sÄ&#x192; ne punÄ&#x192; ĂŽn gardÄ&#x192;. Ă&#x17D;ndeosebi, ĂŽn perioada vacanĹŁei, rÄ&#x192;mĂŽne o problemÄ&#x192; stringentÄ&#x192; pÄ&#x192;rÄ&#x192;sirea de cÄ&#x192;tre copii, fÄ&#x192;rÄ&#x192; Ĺ&#x;tirea apropiaĹŁilor, a domiciliului. Una din principalele cauze ce duce la asemenea incidente este lÄ&#x192;sarea minorilor fÄ&#x192;rÄ&#x192; supravegherea corespunzÄ&#x192;toare din partea pÄ&#x192;rinĹŁilor ori lÄ&#x192;sarea acestora sub supravegherea persoanelor ĂŽn etate, a vecinilor, rudelor care, de fapt, nu au responsabilitatea conĹ&#x;tiincioasÄ&#x192; faĹŁÄ&#x192; de obligaĹŁiunile ĂŽncredinĹŁate faĹŁÄ&#x192; de copii. Anume acest semn vÄ&#x192;dit de iresponsabilitate din partea adulĹŁilor duce la favorizarea circumstanĹŁelor ce implicÄ&#x192; minorii ĂŽn sÄ&#x192;vĂŽrĹ&#x;irea diferitor categorii de infracĹŁiuni, iar consecinĹŁele pot fi dintre cele mai tragice: accidente rutiere, ĂŽnec, electrocutare. Nu uitaĹŁi nici despre dauna ce poate surveni ĂŽn urma utilizÄ&#x192;rii focurilor de artificii Ĺ&#x;i a obiectelor pirotehnice. FiĹŁi atenĹŁi, nu lÄ&#x192;saĹŁi copiii fÄ&#x192;rÄ&#x192; supraveghere. Ă&#x17D;n caz contrar, veĹŁi fi traĹ&#x;i la rÄ&#x192;spundere ĂŽn conformitate cu legislaĹŁia ĂŽn vigoare.

DuminicÄ&#x192; 6.20 â&#x20AC;&#x17E;ĐĄĐľŃ&#x20AC;Đ´Ń&#x2020;Đ° Ń&#x201A;Ń&#x20AC;Ń&#x2018;Ń&#x2026;â&#x20AC;?. Film (Đ?Đ˘Đ&#x2019;) 21.00 â&#x20AC;&#x17E;ĐĄĐ˛Đ°Đ´ĐľĐąĐ˝Đ°Ń? Đ˛ĐľŃ&#x2021;ĐľŃ&#x20AC;Đ¸Đ˝ĐşĐ°â&#x20AC;?. Film (ĐĄĐ˘ĐĄ) 21.15 â&#x20AC;&#x17E;Ora de rasâ&#x20AC;? (Jurnal TV).

LicitaĹŁii PrimÄ&#x192;ria comunei FloriĹŁoaia Veche, raionul Ungheni, anunĹŁÄ&#x192; desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urarea licitaĹŁiei â&#x20AC;&#x17E;cu reducereâ&#x20AC;? pentru vĂŽnzare-cumpÄ&#x192;rare a bÄ&#x192;ii satului Grozasca, nr. cadastral 9236117219, suprafaĹŁa 216,2 m.p., preĹŁul iniĹŁial â&#x20AC;&#x201C; 98000 lei. LicitaĹŁia se va desfÄ&#x192;Ĺ&#x;ura la data de 10 ianuarie 2012, ora 10.00, ĂŽn incinta primÄ&#x192;riei. Cererile de participare la licitaĹŁie se depun pĂŽnÄ&#x192; la data de 9 ianuarie 2012, ora 17.00. Taxa de participare la licitaĹŁie constituie 400 lei. Acontul â&#x20AC;&#x201C; 10 % din preĹŁul iniĹŁial. InformaĹŁii la telefonul: 0 (236)41436; 41669 PrimÄ&#x192;ria satului RÄ&#x192;denii Vechi, anunĹŁÄ&#x192; pe data de 13.01.2012, ora 10.00, ĂŽn incinta primÄ&#x192;riei, desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urarea licitaĹŁiei â&#x20AC;&#x17E;cu strigareâ&#x20AC;? privind darea ĂŽn arendÄ&#x192; a lotului de teren proprietate publicÄ&#x192;, nr. cadastral 9262108320, suprafaĹŁa 4,7748 ha, preĹŁul arendei anuale - 1985 lei. Termenul de arendÄ&#x192; 15 ani. Acontul 10% din preĹŁ, taxa de participare â&#x20AC;&#x201C; 200 lei. Cererile se vor ĂŽnainta la secretarul comisiei pĂŽnÄ&#x192; pe data de 12.01.2012, ora 15.00. RelaĹŁii la telefonul: 0 (236)72236

VĂŽnd teren pentru construcĹŁii la Ungheni (BereĹ&#x;ti). VĂŽnd garaj. Telefon: 068430349

CONDOLEANČ&#x161;E Colectivul Consilului raional este alÄ&#x192;turi de Petru LANGA, vicepreĹ&#x;edintele raionului Ungheni, Ĺ&#x;i de familie, ĂŽn aceste momente dureroase, pricinuite de trecerea la cele veĹ&#x;nice a scumpei fiice Daniela. DispariĹŁia fulgerÄ&#x192;toare din aceastÄ&#x192; lume a lÄ&#x192;sat un gol imens Ĺ&#x;i o adĂŽncÄ&#x192; durere. Cuvintele Ĺ&#x;i lacrimile sĂŽnt inutileâ&#x20AC;Ś Dumnezeu sÄ&#x192;-i aĹ&#x;eze sufletul ĂŽn Ă&#x17D;mpÄ&#x192;rÄ&#x192;ĹŁia Sa, s-o odihneascÄ&#x192; ĂŽn pace Ĺ&#x;i sÄ&#x192; aline suferinĹŁa celor ĂŽndureraĹŁi. PrimÄ&#x192;ria oraĹ&#x;ului Ungheni exprimÄ&#x192; sincere condoleanĹŁe familiei Langa la durerea cauzatÄ&#x192; de moartea prematurÄ&#x192; a fiicei Daniela. Dumnezeu s-o odihneascÄ&#x192; ĂŽn liniĹ&#x;te Ĺ&#x;i pace. Echipa Partidului Democrat Ungheni este, ĂŽn aceste clipe grele, alÄ&#x192;turi de Petru Langa, vicepreĹ&#x;edintele raionului Ungheni, Ĺ&#x;i ĂŽi exprimÄ&#x192; sincere condoleanĹŁe ĂŽn legÄ&#x192;turÄ&#x192; cu decesul fiicei sale. Dumnezeu s-o odihneascÄ&#x192; ĂŽn pace. FotbaliĹ&#x;tii clubului sportiv â&#x20AC;&#x17E;Moldova - 03â&#x20AC;? aduc sincere condoleanĹŁe lui Petru Langa ĂŽn legÄ&#x192;turÄ&#x192; cu decesul fiicei sale, Daniela. Dumnezeu s-o odihneascÄ&#x192; ĂŽn pace. (SubsemneazÄ&#x192; Valeriu Ciobanu)

Cel mai vizitat site din regiune

SecĹŁia RaionalÄ&#x192; CulturÄ&#x192; Ungheni exprimÄ&#x192; sincere condoleanĹŁe familiei Langa ĂŽn legÄ&#x192;turÄ&#x192; cu trecerea ĂŽn lumea celor drepĹŁi a fiicei Daniela. Dumnezeu s-o odihneascÄ&#x192; ĂŽn pace.

Publicitate: (0236) 28575, 079461811 unexpres@gmail.com

Este un moment greu pentru Petru Langa, preĹ&#x;edintele Consiliului de administrare a Spitalului raional Ungheni, Ĺ&#x;i pentru familia sa. Ă&#x17D;n aceste clipe de cumplitÄ&#x192; durere, cauzate de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄ&#x192; a fiicei Daniela, colectivul IMSP Spitalul Raional le este alÄ&#x192;turi cu gĂŽndul Ĺ&#x;i cu sufletul. Fie ca Domnul s-o aibÄ&#x192; ĂŽn paza sa.

VĂŽnd casÄ&#x192; ĂŽn Ungheni-Vale, 6.7 ari pÄ&#x192;mĂŽnt (stare bunÄ&#x192;). Tel.069042757

Familia Rogovschi este alÄ&#x192;turi de Petru Č&#x2122;i Mariana Langa ĂŽn aceste momente grele, pricinuite de trecerea mult prea timpurie la cele veĹ&#x;nice a fiicei Daniela. Dumnezeu s-o aibÄ&#x192; ĂŽn paza sa Ĺ&#x;i s-o odihneascÄ&#x192; ĂŽn pace.

â&#x20AC;&#x17E;Javelin N.Aâ&#x20AC;? S.R.L propune cÄ&#x192;rbune: - AM (oreĹ&#x;ek) - AS (semecica). Adresa: or. Ungheni, str. RomanÄ&#x192; 83 (fosta fabricÄ&#x192; de pĂŽine). Telefon: 0(236) 22686; Mobil: 079539755.

CODARE

Transmitem sincere condoleanĹŁe familiei Langa. Ă&#x17D;i sĂŽntem alÄ&#x192;turi ĂŽn momentele pricinuite de trecerea ĂŽn nefiinĹŁÄ&#x192; a fiicei Daniela. Dumnezeu s-o odihneascÄ&#x192; ĂŽn pace. Colectivul Ĺ&#x17E;colii primare â&#x20AC;&#x17E;Spridon Vangheliâ&#x20AC;? din Ungheni

Doctor Galina Aparu

A plecat la cele veĹ&#x;nice o fiinĹŁÄ&#x192; angelicÄ&#x192; â&#x20AC;&#x201C; Daniela Langa. Nu a dovedit sÄ&#x192; ĂŽmplineasÄ&#x192;cÄ&#x192; nici mÄ&#x192;car 20 de ani. E o durere inimaginabilÄ&#x192; pentru cei ce i-au dat viaĹŁÄ&#x192;, au vegheat la cÄ&#x192;pÄ&#x192;tĂŽiul ei, au crescut-o Ĺ&#x;i au educat-o cu multÄ&#x192; dragoste Ĺ&#x;i sacrificiu. SĂŽntem alÄ&#x192;turi de Petru Ĺ&#x;i Mariana Langa ĂŽn aceste momente cumplite, transmitem sincere condoleanĹŁe familiei ĂŽndoliate. Dumnezeu sÄ&#x192;-i aĹ&#x;eze sufletul Danielei ĂŽn ĂŽmpÄ&#x192;rÄ&#x192;ĹŁia Sa, alÄ&#x192;turi de cei drepĹŁi. ConsÄ&#x192;tenii lui Petru Langa, mileĹ&#x;teniii stabiliĹŁi cu traiul la Ungheni

contra consumului de alcool Psihoterapie, 3VLKDQDOL]Ä&#x192; 6HUYLFLL OLFHQÄ LDWH or. Ungheni, VWU % /Ä&#x192;XWDUX RI

Programare la tel.:079521319

Un sfat pe săptămînă Oţetul de mere îndepărteză furnicile. Pulverizaţi o soluţie de apă și oțet în părți egale în jurul ușilor, al geamurilor sau în orice zonă doriți să evitați accesul furnicilor.

Expresul

Util

Vineri, 23 decembrie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Budincă de tăieţei cu carne

Ridichea neagră, leacul uitat al sezonului rece

Ingrediente: (pentru 4 porţii) 180 gr tăieţei, 200 gr carne de porc, 100 gr ceapă, 50 gr unt, 2 ouă, 50 gr smîntînă, 30 gr caşcaval. Mod de preparare: Tăieţeii se fierb pînă la semigata, se spală cu apă rece fiartă. Din carne se face tocătură, iar ceapa se căleşte. Tăieţeii se amestecă cu un ou crud. Tava

pentru copt se unge cu unt, se pune jumătate din cantitatea de tăieţei, formînd un strat cu grosimea 1,5-2 cm. Pe toată suprafaţa se pune tocătura pregătită şi condimentată, se nivelează. Apoi se pune pe toată suprafaţa tăieţeii rămaşi. Se nivelează, se unge cu smîntînă şi ou bătut. Se presară deasupra şi cașcavalul dat prin răzătoare. Se coace la rolă la o tem-

peratură de 180-185 grade timp de 25-30 minute. La servire se taie romb sau pătrăţele şi se stropeşte cu sos de smîntînă cu sau fără ciuperci.

În împărăţia ﬂorilor cu Tatiana Fotea Steaua Crăciunului, ﬂoarea ce vestește sosirea sărbătorilor de iarnă În perioada sărbătorilor de iarnă avem flori care ne creează dispoziție și atmosferă de sărbătoare în casă. Printre cele mai răspîndite sînt: Steaua Crăciunului (Poinsettia), Crăciunelul (Șliumbergher) și Pomul de Crăciun (Solano). Dacă veți urma cu strictețe sfaturile de întreținere și tratament pentru ele, cu siguranță că vă vor răsplăti printr-o durată de viață mai îndelungată și o înflorire bogată. Planta care ne încîntă privirile în fiecare sezon de iarnă, prevestind sosirea Crăciunului, ”Steaua Crăciunului”, denumită științific Poinsettia, este cea mai spectaculoasă. Steaua Crăciunului este o floare de sezon, care înflorește iarna, la Crăciun. După sărbători, ea se ofilește și mulți preferă să o arunce. Nu e corect. Ea poate înflori în fiecare an, doar dacă se vor lua măsuri de îngrijire speciale. După trecerea perioadei de înflorire, Poinsetia are nevoie de o perioadă de repaus de cel puţin două luni, timp în care se vor rări udările şi se vor suspenda fertilizările. Totodată, după ofilire,

se taie toți lăstarii pînă la 15-20 cm. Trebuie de ştiut că la tăiere se scurge un fel de suc alb. Pentru a stopa scurgerea lui, apropiați de locul tăierii un chibrit aprins. Un ghiveci nou și pămînt proaspăt îi vor da Poinsettiei energie pentru a înmuguri din nou. Solul trebuie menținut umed, iar în luna mai se administrează îngrășămînt. În toamnă planta trebuie acoperită cu o pungă din plastic neagră sau o găleată pentru a înlătura complet lumina. Acest tratament trebuie aplicat zilnic: 14 ore – întuneric, 10 ore – lumină, timp de 8 săptămîni, după care planta se va îngriji normal. Reţineţi, Steaua Crăciunului este mai degrabă sen-

sibilă la mişcări sau mutări decît la lipsa apei. Totuşi, este preferat să menţineţi pămîntul umed, dar n-o udaţi excesiv, deoarece adunarea umezelii stătute în ghiveci va ofili planta. Pentru ca să reziste de-a lungul iernii, va necesita temperaturi de minim 15 grade. Știați că...? Ziua de 12 decembrie este declarată Ziua Națională a Poinsettiei în SUA. Poinsettia este cea mai bine vîndută plantă din perioada Crăciunului - 85% din totalul vînzărilor de plante.

Horoscop | 26 decembrie – 1 ianuarie Berbec O săptămînă reuşită în ceea ce priveşte negocierile de orice fel. Veţi şti să vă impuneţi voinţa fără să vă creaţi antipatii în jur, iar succesele de acum vor avea consecinţe pe termen lung. Atenţie la bani. Taur O săptămînă a reluărilor: proiecte reîncepute de la 0, acţiuni ce trebuie regîndite, cuvinte ce trebuie repetate pînă sînt înţelese. Se întrevăd multe cheltuieli care vă vor da bugetul peste cap.

Este o legumă pe care o tratăm deseori cu indiferenţă şi uitare. Consumul de ridiche neagră creşte însă imunitatea organismului şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecţiilor. De aceea, în perioadele reci, cînd sîntem mai predispuşi îmbolnăvirilor, se recomandă cu precădere consumul ridichilor negre. Şi pentru frumuseţe, ridichea neagră face minuni. Graţie conţinutului de sulf, contribuie la combaterea acneei (coşurilor), iar măştile cu ridiche neagră curăţă excelent tenul, avînd totodată un efect purifiant. Ridichea neagră favorizeaza o circulatie corectă a sîngelui, ducînd la scăderea colesterolului şi prevenind apariţia bolilor de inimă. Siropul ei calmează tusea, curăţă bronhiile şi plămînii. Ridichile negre cresc pofta de mancare si au efect de calmare a durerilor de cap puternice.

Cîteva reţete Pentru întărirea organismului: Se iau 300 g ridichi negre şi 300-350 g miere. Ridichile bine spălate, cu tot cu coajă, se dau prin răzătoarea cu ochiuri mici şi se amestecă în miere. Totul se pune într-un vas acoperit şi se lasă 24-48 de ore. Se amestecă înainte de folosire. Se ia cîte o lingură după masă. Acest remediu poate fi utilizat şi în cazul copiilor cu tuse, precum şi al celor care prezintă tulburări de creştere. Sirop de tuse: Se taie un căpăcel din ridiche şi se pune o linguriţă de zahăr. Se lasă peste noapte, iar dimineaţa vom observa că sucul a început deja să se strîngă. Se ia cîte o linguriţă după masă. De fiecare dată cînd luăm din suc, se mai pune o linguriţă de zahăr. Pentru frumuseţe: Se dă prin răzătoare o ridiche neagră curăţată de coajă. Se strecoară de suc pînă cînd se obţine un piure omogen care se aplică încălzit pe supraţetele de piele cu probleme şi nu numai. Se lasă 20 de minute să acţioneze, după care se îndepărtează cu apă. Apoi se tamponează obrazul cu zeama proaspată de ridiche neagră. Dupa alte 10 minute, se clăteşte faţa cu apă minerală dezacidulată.

Gemeni Săptămîna se va caracteriza printr-o lipsă totală de sincronizare. Veţi întîrzia mult, nu veţi respecta termenele care vi se impun, veţi uita multe lucruri importante. Banii se vor duce repede. Rac O săptămînă favorabilă dialogului. Orice probleme aţi avea, orice conflicte, acum e momentul să le puneţi pe tapet. Veţi fi extrem de convingători. În profesie, veţi avea ocazia să încercaţi ceva nou. Leu Profesia va fi pe primul plan. Relaţia cu superiorii va fi un pic tensionata. Trebuie să mai renunţaţi puţin la orgoliu şi să acceptaţi că nu sînteţi perfecţi. Relaţia cu partenerul de cuplu va fi excelentă. Fecioara| Vă veţi concentra foarte mult asupra familiei. Vor apărea multe cheltuieli legate de casă, dar, cum îndemînarea vă este binecunoscută, bugetul vostru nu va fi afectat prea tare. Balanţa Faceţi multe eforturi pentru a vă remarca profesional. Veţi avea spor în tot ce întreprindeţi, cu condiţia să vă faceţi un program de lucru eficient. Banii îi cam veţi scăpa printre degete. Scorpion Multe discuţii legate de bani vor transforma săptămîna într-o continuă negociere. Proiectele pot da rezultate foarte bune, dar va fi nevoie să luptaţi mult pentru ele. Atenție la sănătate. Săgetător Veţi fi nevoiţi să învăţaţi să comunicaţi mai bine cu partenerul. Deşi ei pun foarte mare accent pe comunicare în teorie, se pot dovedi destul de nerăbdători şi insensibili în practică. Capricorn Veţi fi surprinzător de creativi şi spontani. Partenerii se vor bucura de multe surprize şi momentele plăcute se vor ţine lanţ. Această stare însă va avea efecte negative asupra planului profesional. Vărsător Veţi fi cam dezorientaţi în ceea ce priveşte situaţia profesională. Veţi primi tot felul de propuneri din mai multe părţi şi nu veţi şti ce să credeţi. Mai bine ar fi să vă concentraţi asupra serviciului actual. Peşti Cei singuri vor începe să caute ceva serios, sau chiar se vor gîndi să reia o fostă relație. Cei cuplați vor dori să facă un pas înainte. Grijile financiare vor trece pe planul al doilea.

Bancuri

Calendar creștin-ortodox 26 decembrie – 1 ianuarie

Luni Sf. Mc. Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie, Orest; Cuv. Arcadie, Arsenie; Sf. Irh. Dosoftei. Marţi Sf. Mc. Tirs, Levchie şi Calinic. Miercuri Sf. Mc. Elefterie; Cuv. Trifon; sf. Irh. Ştefan. Joi Sf. Pr. Agheu; Sf. Teofana Împărăteasa. Vineri Sf. Pr. Daniil şi trei tineri: Anania, Azarie, Misail. Sîmbătă Sf. Mc. Sebastian; Sf. Irh. Tadeu; Cuv. Mihail; Sf. Mc. Zoe. Duminică Duminica XXIX (a Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului). Sf. Mc. Bonifantie; Cuv. Ilie.

Un copil este întrebat la gradiniţă: - Cum face cîinele? - Ham, ham, ham. - Dar lupul? - Principii şi valori, principii şi valori, principii şi valori...

Fotograﬁa săptămînii | Pregătiri pentru a ﬁ cea mai bună în scenă. Palatul culturii Ungheni.

La un magazin Ghimpu întreabă vînzătorul. - Cît costă pisica de bronz? - 10 lei, dar se vinde cu tot cu carte. - Şi cît costă cartea? - 800 lei. - Pot să iau numai pisica? - Da, dar totuna veţi veni după carte. Cumpără Ghimpu pisica şi pleacă pe jos spre casă. La un moment dat, vede că toate pisicile din oraş merg după el. Neputînd scăpa de ele, Ghimpu a aruncat pisica de bronz în rîu, după care toate pisicile s-au aruncat şi ele şi s-au înecat. Se întoarce Ghimpu la magazin. Văzîndu-l, vînzătorul îi zice: - Domnule Ghimpu, v-am spus eu că o să vă întoarceti după carte. - Nu am nevoie de carte, dar nu aveţi vreun comunist mic, de bronz…