Ianuarie
Februarie
Martie
L
2
9
16 23 30
L
6
13 20 27
L
5
12 19 26
M
3
10 17 24 31
M
7
14 21 28
M
6
13 20 27
Mi
4
11 18 25
Mi
1
8
15 22 29
Mi
7
14 21 28
J
5
12 19 26
J
2
9
16 23
J
1
8
15 22 29
V
6
13 20 27
V
3
10 17 24
V
2
9
16 23 30
S
7
14 21 28
S
4
11 18 25
S
3
10 17 24 31
8
15 22 29
D
5
12 19 26
D
4
11 18 25
D
1
Aprilie L
2
9
M
3
10 17 24
M
Mi
4
11 18 25
J
5
V S D
1
16 23 30
Mai L
Iunie
7
14 21 28
L
4
11 18 25
1
8
15 22 29
M
5
12 19 26
Mi
2
9
16 23 30
Mi
6
13 20 27
12 19 26
J
3
10 17 24 31
J
7
14 21 28
6
13 20 27
V
4
11 18 25
V
1
8
15 22 29
7
14 21 28
S
5
12 19 26
S
2
9
16 23 30
8
15 22 29
D
6
13 20 27
D
3
10 17 24
Expresul Indice de abonare: 21945
Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Călărași, Nisporeni
2012 Iulie
August
Septembrie
L
2
9
16 23 30
L
6
13 20 27
L
3
10 17 24
M
3
10 17 24 31
M
7
14 21 28
M
4
11 18 25
Mi
4
11 18 25
Mi
1
8
15 22 29
Mi
5
12 19 26
J
5
12 19 26
J
2
9
16 23 30
J
6
13 20 27
V
6
13 20 27
V
3
10 17 24 31
V
7
14 21 28
S
7
14 21 28
S
4
11 18 25
S
1
8
15 22 29
8
15 22 29
D
5
12 19 26
D
2
9
16 23 30
D
1
Octombrie
Decembrie
Noiembrie
L
1
8
15 22 29
L
5
12 19 26
L
3
10 17 24 31
M
2
9
16 23 30
M
6
13 20 27
M
4
11 18 25
Mi
3
10 17 24 31
Mi
7
14 21 28
Mi
5
12 19 26
J
4
11 18 25
J
1
8
15 22 29
J
6
13 20 27
V
5
12 19 26
V
2
9
16 23 30
V
7
14 21 28
S
6
13 20 27
S
3
10 17 24
S
1
8
15 22 29
D
7
14 21 28
D
4
11 18 25
D
2
9
16 23 30
Ministry of Foreign Affairs of Denmark DANIDA
EMBASSY OF SWEDEN Chisinau
Acest număr al „Expresului” este realizat de SC „Miraza” SRL cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
Anul 2011 în imagini
Expresul
2
1 ianuarie 2012
Tradiţiile şi obiceiurile populare s-au aflat în centrul atenţiei la final de an NISPORENI, 23 decembrie Sărbătorile de iarnă sînt de neînchipuit la Nisporeni fără Festivalul-concurs raional ”Vom ura, vom tot ura!”, organizat, tradiţional, de Secția cultură. În acest an, la 23 decembrie, sărbătoarea a luat start în centrul orașului, de unde reprezentanţii celor 23 de primării au pornit cu un alai al măștilor. Ulterior, la Casa raională de cultură au venit urătorii, înarmați cu tot felul de clopoței, pluguri, boi și bice. „A fost ceva extraordinar”, a declarat pentru „Expresul” Aurelia Andronache, șefa Secției cultură. Dînsa s-a arătat satisfăcută de nivelul pregătirii concurenților pentru concurs. Sărbătoarea a continuat pînă seara tîrziu. Potrivit Aureliei Andronache, în acest an festivalul ”Vom ura, vom tot ura” a fost unul cu surprize plăcute. ”După o tăcere de ani de zile, casele de cultură din Bolțun și Călimănești s-au prezentat foarte bine”, a remar-
cat dînsa. Reprezentanții acestor instituţii au plecat acasă cu locuri premiante – I și, respectiv, III la categoria „Cea mai bună casă de cultură”. Locul II la această categorie i-a revenit Casei de cultură din Drojdieni, iar casa de cultură din Ciorești a fost premiată cu diplomă de gradul trei. Și colectivele-model au avut o prestație bună la festival. De premiul mare s-a învrednicit colectivul-model ”Doina Codrilor” din Vărzărești, iar pe primele trei locuri s-au clasat, după cum urmează: „Dor nisporenean” din Nisporeni, „Masca” din Ciutești și „Tezaur” din Iurceni. Nici ceilalţi participanți nu au fost neglijaţi de către organizatori. Pe lîngă diplome și premii bănești - de la 200 de lei și pînă la 800 - urătorii nisporeneni au primit în dar multe dulciuri și colaci. Festivalul s-a încheiat cu un mesaj de felicitare al președintelui raionului Nisporeni, Vasile Bîtca.
Visele, în prag de sărbători, devin realitate Grădiniţa „Guguţă” din Ungheni, despre care s-a scris în nenumărate rînduri în presa locală, iată că şi-a deschis larg uşile, pe 24 decembrie, pentru a-şi primi copiii. Oaspeţi mari, părinţi şi pici s-au adunat de dimineaţă în curtea instituţiei, pentru a lua parte la festivitate.
„Nu voi exagera, dacă voi spune că evenimentul de astăzi este cel mai important din anul 2011”, a menţionat primarul oraşului Ungheni, Alexandru Ambros, catalogînd noua grădiniţă drept „bijuterie frumoasă”. Dînsul a ţinut să nominalizeze şi autorii principali ai acestei „bijuterii”: primăria Ungheni, Consiliul raional, Fondul de Investiții Sociale din Moldova și Fundațiile ”Janivo” și ”Rosetti”. La ceremonia de deschidere a grădiniţei a fost prezent şi Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare educaţie, cultură, tineret, sport şi mass-media. Oficialul a accentuat importanţa evenimentului de la Ungheni, subliniind că „asemenea lucrări trebuie să fie un model demn de urmat pentru primarii nou-aleşi din localităţile ţării”. „Astăzi pot afirma cu certitudine că visele, în prag de sărbători, devin realitate”, a remarcat, în cuvîntul său de salut, Emilia Cucuruzac, directoarea grădiniţei. Acestea însă nu se termină aici. În scurt timp, grădiniţa va avea un microbuz special amenajat pentru copiii care se deplasează cu ajutorul scaunelor cu rotile – o donaţie de la AO ”Acasă” prin intermediul Fundaţiei Janivo din Olanda. De notat că grădiniţa respectivă este prevăzută şi pentru copiii cu dizabilităţi. „În continuare vom pune accentul pe pregătirea personalului în direcţia unei educaţii incluzive de calitate”, a accentuat Maria Calchei, preşedintele AO „Sprijin şi Speranţă”, cea care a contribuit la realizarea unui vis mai vechi - de a crea condiţii bune de educaţie şi pentru copiii cu probleme locomotorii. Grădiniţa a fost sfinţită de un sobor de preoţi ai Catedralei episcopale „Alexandr Nevski” şi ai Mănăstirii „Sf. Gheorghe” din Ungheni, în frunte cu Prea Sfințitul Petru, episcop de Ungheni și Nisporeni. Ierarhul a menționat că în grădinița ”Guguță” se va preda religia, ceea ce le va ajuta mult copiilor atunci cînd vor pleca la școală. Reconstrucţia capitală a grădiniţei respective a durat aproape trei ani şi a implicat investitori locali, naţionali şi internaţionali. Au fost alocate, în total, 7 milioane 920 mii de lei. Ina Landa
CĂLĂRAŞI, 23 decembrie 17 colective artistice din satele raionului Călăraşi au venit, cu ce au mai de preţ, la festivalul tradiţional al obiceiurilor de iarnă „După datina străbună”, organizat în scuarul Bibliotecii publice „Grigore Vieru” din oraşul Călăraşi. Potrivit şefului Secţiei cultură, Sergiu Cojocaru, fiecare a prezentat obiceiuri specifice localităţii sale. „Este îmbucurător faptul că aceste obiceiuri sînt transmise din generaţie în generaţie, dovadă fiind faptul că la festival au participat foarte mulţi tineri şi copii”, a menţionat dînsul. Călăraşul a răsunat de colinde şi de urături. A fost prezentă „Malanca”, „Ursul”, „Calul”, „Capra” – un adevărat regal de măşti şi costume colorate. A impresionat în mod deosebit un ansamblu din patru copilaşi de la Bravicea, care a interpretat dumnezeieşte un colind. La fel - şi urătura prezentată de cel mai în vîrstă participant la fes-
tival, un bătrîn de 87 de ani din Meleşeni. Au participat cele mai reprezentative colective din raion: de la Răciula, Vălcineţ, Hirova, Onişcani, Hîrjauca, Palanca – în total, peste 400 de participanţi. Toate colectivele au primit diplome, colaci şi cîte 300-400 de lei. A devenit deja o tradiţie pentru Călăraşi, ca fiecare colectiv artistic să meargă la întreprinderile şi instituţiile din oraş, unde sînt aşteptaţi cu drag. „A fost frumos”, a concluzionat Sergiu Cojocaru.
UNGHENI, 25 decembrie În acest an, în premieră, festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă „După datina străbună” s-a desfăşurat în afara oraşului Ungheni. La 25 decembrie, cea de-a 25-a ediţie a avut loc la Sculeni. „Scopul nostru este să reînviem tezaurul tadiţiilor de iarnă şi în localităţile raionului”, a menţionat Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni, mulţumind, totodată, gaz-
delor pentru conlucrare, sisţinere şi ajutor. 14 colective din întreg raionul au venit la Sculeni pentru a prezenta obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă. Artiştii amatori din Petreşti, Gherman, Sculeni, Măgurele, Floriţoaia Veche, Cetireni, Pîrliţa, Morenii Vechi, Todireşti, Chirileni au prezentat urături şi colinde, „Ursul”, „Capra”, „Malanca”. „Ne dorim să atragem cît mai multe localităţi în desfăşurarea acestui festival. Cred că astfel vom avea numai de cîştigat, atît noi, cît şi satele noastre”, a accentuat şefa Secţiei cultură.
„Vrem să fie o continuitate”, a mai adăugat dînsa. Galina Moraru, specialist la Secţia cultură, a accentuat că acest festival a demonstrat încă o dată că tradiţiile şi obiceiurile populare vechi mai pot fi salvate. „A fost frumos. Este păcat să nu valorificăm tot ce mai avem”, a subliniat dînsa. La final, toate colectivele au primit în dar trofeul festivalului „După datina străbună”, colaci şi diplome. Potrivit Eugeniei Baroncea, pentru organizarea şi buna desfăşurare a festivalului, în acest an s-au cheltuit aproximativ 16 mii lei.
Rîul Prut ar putea deveni navigabil în cîţiva ani Autorităţile din Iaşi, România, au declarat, în cadrul şedinţei Euroregiunii Siret - Prut - Nistru, că vor să obţină o finanţare de la Uniunea Europeană pentru un proiect prin care rîul Prut ar putea redeveni navigabil. Proiectul “Prutul navigabil“, care a fost elaborat în colaborare cu raioanele de vest din Republica Moldova, prevede ca rîul să devină navigabil între Stînca-Costeşti şi oraşul Ungheni. “Vrem să realizăm acest proiect pentru că avem nevoie ca cele două ţări să fie situate mult mai aproape”, a spus Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, citat de bzi.ro. Consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Ion Harea, a relatat că, la etapa actuală, se caută surse de finanţare pentru acest proiect. “Rîul trebuie mai întîi curăţat: pe lîngă faptul că acesta va deveni navigabil, vom înlătura şi riscurile de inundaţii. Prutul nu a fost îngrijit de foarte mulţi ani. E plin de pietre, nisip, copaci. Nu m-aş mira dacă vor găsi şi un tanc acolo”, a afirmat Ion Harea. Potrivit consilierului, ideea este îmbrăţişată de autorităţile judeţelor Iaşi şi Vaslui din România şi raioanele limitrofe ale R. Mol-
dova. “Ne dăm seama că avem nevoie de surse de bani şi că va trebui să convingem insistent cîţiva oameni”, a precizat Ion Harea. Întrebat dacă Ministerul Transporturilor susţine acest proiect, fostul preşedinte al raionului Ungheni a spus că “nu a existat nici o piedică din partea minis-
terului, dar şi nici o susţinere”. “Ideea trebuia îmbrăţişată şi de Ministerul Transporturilor, şi de cel al Mediului, şi chiar de Ministerul Culturii, pentru că imediat ce rîul va deveni navigabil, pe malul Prutului vor apărea pensiuni şi obiecte turistice”, a conchis Ion Harea. Şeful Direcţiei transport naval din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor nu a fost de găsit pentru a ne vorbi despre proiectele pri-
vind transportul naval pe rîul Prut. Un reprezentant al Serviciului de presă ne-a spus, însă, că există un proiect de construcţie a unui pod rutier peste Prut, în apropiere de oraşul Ungheni. “Se duc negocieri pentru înălţarea podurilor existente atît pe rîul Nistru, cît şi Prut şi se caută soluţii pentru relansarea transportului naval, dar este vorba doar despre proiecte existente…”, ne-a spus reprezentantul Serviciului de presă. (Sursa: Timpul)
Au uitat de durere şi s-au distrat împreună cu Moş Crăciun Copiii internaţi în secţia pediatrie a Spitalului raional Ungheni au uitat pentru cîteva clipe de durerea lor şi s-au distrat împreună cu Moş Crăciun. Ei i-au prezentat Moşului un program festiv de colinde, urături, scenete şi poezii, fiind pregătiţi cu multă dragoste de către educatoarea şi învăţătoarea lor, Claudia Litcovschi. Minunea s-a întîmplat, datorită şcolii de spital care activează în cadrul secţiei respective deja de trei ani. Moş Crăciun, la rîndul său, le-a adus o desagă plină cu dulciuri, oferite de către AO “Degeţel”. Anume AO “Degeţel”, în frunte cu Philippe Chaudier, a fondat la Ungheni, în anul 2008, şcoala de spital – o experienţă inedită pentru Republica Moldova – şi o finanţează pînă
în prezent. Cu toate că lucrul cu copiii bolnavi e dificil, Claudia Litovschi susţine că merită toate eforturile. Or, datorită activităţilor de aici, copiii se vindecă mai uşor şi mai repede. “Această şcoală are drept scop desfăşurarea diferitor acţiuni menite să le facă viaţa mai uşoară copiilor internaţi în secţie, însă accentul se pune pe latura pedagogică”, a remar-
cat Phillipe Chaudier, prezent la sărbătoarea de Anul Nou. Şi Maria Rotaru, director adjunct al spitalului, a subliniat că şcoala de
spital care activează în cadrul secţiei de pediatrie este foarte benefică pentru copiii ce se tratează aici. (Natalia Chiosa)
Expresul
3
1 ianuarie 2012
Stimaţi ungheneni,
Stimaţi cetăţeni ai raionului Ungheni, Am onoarea să mă adresez astăzi către dumneavoastră cu prilejul ultimei zile a anului 2011 – un an deosebit în istoria raionului şi a societăţii noastre. Cu toţii am trăit zile de frămîntări, discuţii şi emoţii. Zile de reflecţii asupra viitorului nostru şi al ţării. Zile de zbucium din cauza îndărătniciei în domeniul politicului, care a generat riscuri de scindare a societăţii şi scrutine electorale. Zile de îngrijorări pe motivul instabilităţii politice. Profit de ocazie şi vă aduc mulţumiri pentru răbdare şi înţelepciune, pentru atitudinea civică de care daţi dovadă, datorită căreia s-a reuşit depăşirea acestor riscuri. Sînt încrezător că la începutul anului viitor vom reuşi să trecem cu succes pentru a purcede la rezolvarea problemelor cetăţenilor. În primul rînd, avem nevoie de îmbunătăţirea sistemului de ocrotire a sănătăţii şi învăţămîntului, a condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii economice. A venit timpul să păşim pe calea progresului – cale rîvnită şi meritată de cetăţenii noştri. Singura cale care este în stare să ne deschidă perspectiva europeană, să ne aducă la un nivel de trai decent. Singura cale pentru îmbunătăţirea imaginii noastre, pentru ca lumea să cunoască raionul nostru nu pentru problemele lui, ci pentru merite şi reuşite. Pentru ca fiecare dintre noi să se mîndrească de faptul că este cetăţean al Republicii Moldova. Dragii mei, vă doresc să ieşim din acest an fără regrete, dar cu învăţăminte şi concluzii, care să ne ajute să fim mai buni, mai înţelepţi, mai toleranţi şi mai harnici în anul care vine. Conform datinii, doresc fiecăruia dintre dumneavoastră sănătate şi noroc. Fie ca anul care vine să aducă celor mai mici note bune şi descoperiri interesante, tinerilor – perspective frumoase şi realizabile, celor mai maturi – rezultate pe potriva aşteptărilor şi speranţelor, vîrstnicilor – grija şi atenţia celor apropiaţi. La mulţi ani, dragi concetăţeni! Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni
Dragi nisporeneni, Cu ocazia frumoaselor sărbători de iarnă, vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine. Plini de speranţă şi încredere, să mergem împreună pe drumul început, iar anul 2012 să ne apropie şi mai mult de împlinirea năzuinţelor noastre. Fie ca, odată cu sosirea Anului Nou, să uitaţi de toate relele, să vă rămînă în amintire doar evenimentele plăcute. Consiliul raional, autorităţile publice locale pot reuşi să-şi îndeplinească programele de dezvoltare, dacă vom fi o echipă şi ne vom implica cu toţii. Trebuie doar să ne dorim cu adevărat, să contribuim cu idei şi acţiuni concrete, căci numai atunci vom obţine succese. Fie ca aceste momente unice de sărbătoare să ne facă mai buni, mai ingăduitori, mai dornici de a ne implica şi a ne ajuta reciproc. În speranţa că anul 2012 va fi cu mai multe izbînzi pe plan personal şi profesional, doresc ca în noul an să se împlinească speranţele şi să crească încrederea noastră într-o viaţă mai bună. Pace în suflet, în familie şi în ţară. Doresc tuturor sănătate, înţelegere reciprocă, bunăsatare familiilor dumneavoastră. Sper că noul an va deveni pentru toţi un an al realizărilor şi bucuriei. Să primim sărbătorile cu pace şi căldură în suflet, alături de cei dragi. La anul şi la mulţi ani! Cu respect, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni
Crăciun moldo-american la Biblioteca „Dimitrie Cantemir” O seară de vis, cu colinde româneşti, dar şi americane, a avut loc, în ajun de Crăciun, la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni. Voluntari ai Corpului Păcii, invitaţi la sărbătoare, s-au întrecut în colinde cu cititorii ungheneni. Unii au cîntat româneşte, alţii – în engleză, dat toţi au fost acompaniaţi de un cuartet de vioriste de la Şcoala de muzică din Ungheni. Evenimentul a avut loc în cadrul „Colţişorului American”. „Ne bucurăm că Ambasada SUA în R.Moldova a decis că activitatea acestui departament din cadrul bibliotecii noastre este necesară şi ne susţine în ceea ce facem”, a subliniat directoarea bibliotecii, Victoria Bernic. Urmează să fie semnat un nou acord în acest sens, pentru 12 luni. Reamintim că acest colţişor american a fost deschis în anul 2004 şi de atunci promovează cul-
tura, tradiţiile şi istoria SUA. Crăciunul moldo-american a fost organizat la iniţiativa noului coordonator al Colțişorului American, Ala Mutilică, în parteneriat cu Şcoala de muzică din Ungheni şi directorul adjunct al acesteia, Tereza Cazac. „Îmi propun să facem cît mai multe activităţi în anul care vine, să atragem cît mai mulţi utilizatori ai Colţişorului American, să realizăm cît mai multe proiecte, să promovăm relaţiile
moldo-americane. Or, Ungheniul este o localitate benefică pentru promovarea Statelor Unite ale Americii, iar oamenii vor să cunoască cît mai multe despre această ţară”, a menţionat, la final, Ala Mutilică. (Lucia Bacalu)
Bani pentru victimele represiunilor politice de la Nisporeni Consiliul Raional Nisporeni va beneficia de bani pentru victimele represiunilor politice. O decizie în acest sens a fost luată, pe 21 decembrie, de către Guvern. Ministerul Finanţelor va aloca circa 600 mii lei pentru restituirea valorii bunurilor, prin achitarea de compensaţii victimelor reabilitate ale represiu-
nilor politice. De aceste mijloace financiare vor beneficia şase raioane: Criuleni (urmează să primească 43671 lei), Donduşeni (350887 lei), Sîngerei (83179 lei), Taraclia (38718 lei), Bălţi (41671 lei). Consiliul raional Nisporeni va primi, în acest scop, 36454 lei. Anterior, au beneficiat de
bani pentru victimele represiunilor politice şi alte unităţi teritorial-administrative. În anul 2011, pentru restituirea bunurilor, compensarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, au fost alocaţi 30 mln lei, cu 9,6 mln mai mult faţă de anul 2010. (După Unimedia.md)
Sărbătorile de iarnă care bat la uşă constituie un bun prilej să facem totalurile acestui an de muncă şi să conturăm noi proiecte pentru cel următor. Cu această ocazie, vreau să vă mulţumesc încă o dată tuturor celor care aţi avut încredere în mine şi m-aţi susţinut la alegerile locale 2011 pentru un nou mandat la funcţia de primar al oraşului Ungheni. Vă sînt profund recunoscător pentru apreciere şi sprijin. Vă asigur că şi în continuare voi rămîne un primar al tuturor unghenenilor. Anul 2011 a fost unul destul de dificil, în care oraşul nostru s-a confruntat cu multe şi diverse probleme. Şi totuşi, privind retrospectiv, observăm că greutăţile se află pe plan secund faţă de bucuria realizărilor obţinute. Încheiem anul cu succes prin proiectele deosebite implementate şi cu marea încredere că am devenit mai puternici alături de prieteni devotaţi şi parteneri adevăraţi. Toate acestea ne fac ca în perioada imediat următoare să muncim asiduu, cu speranţa într-un viitor mai luminos pentru cetăţenii localităţii noastre. Graţie cooperării fructuoase cu Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, în 2011 au fost finalizate două proiecte sociale importante, iniţiate în 2010. A fost renovată grădiniţa cu incluziune socială „Guguţă” de pe strada Ciprian Porumbescu, care şi-a deschis uşile pentru 320 de copii, o grădiniţă model ce poate fi considerată o bijuterie a oraşului nostru. În curînd va fi dat în exploatare Centrul de reabilitare şi orientare profesională pentru persoanele cu dizabilităţi de pe strada Bernardazzi, care va oferi o gamă largă de servicii de consiliere, pregătire profesională şi suport la plasarea în cîmpul muncii a persoanelor cu nevoi speciale, oferindu-le astfel posibilitatea să aibă o viaţă independentă. O preocupare deosebită a primăriei oraşului Ungheni este crearea condiţiilor mai bune de activitate pentru instituţiile preşcolare şi preuniversitare. În acest scop, în anul 2011au fost investite importante resurse financiare pentru reparaţii curente şi capitale. Toate instituţiile publice sînt asigurate cu agent termic, iar baza tehnico-materială este îmbunătăţită. Au fost susţinuţi copiii dotaţi şi cei din familii defavorizate, s-au întreprins diverse acţiuni cu caracter de binefacere. În anul 2011, pe agenda primăriei a fost dezvoltarea infrastructurii oraşului. Astfel, am întreţinut suprafaţa de asfalt a străzilor, am reparat capital trotuare şi drumuri în variantă albă în sectoarele Ungheni Deal şi Danuţeni. Iluminatul stradal şi al curţilor blocurilor de locuit a fost extins, iar corpurile de iluminat vechi şi neeficiente au fost înlocuite cu becuri econome. Din finanţare externă a fost reconstruită şi extinsă reţeaua de apeduct în cartierul Dănuţeni, locuitorii căruia nu vor mai simţi, în perioada de vară, lipsa apei în robinete. Au fost achiziţionate utilaje performante, care vor conduce la creşterea calităţii serviciilor prestate de furnizorul de apă potabilă pe tot teritoriul oraşului. În cadrul unui proiect-pilot, am reamenajat cea mai mare curte a blocurilor din oraş, unde au fost create noi locuri de parcare, amenajate spaţii tehnico-utilitare, un teren de sport, locuri de joacă, odihnă şi agrement. În fiecare sector şi în majoritatea curţilor blocurilor de locuit au fost amenajate terenuri de joacă pentru copii, terenuri de sport. În scuarul „Grigore Vieru” a fost finalizată construcţia havuzului. Stimaţi ungheneni, în anul care vine vă invit să rămîneţi în continuare parteneri în toate acţiunile pe care le vom întreprinde. Doar împreună vom reuşi să îmbunătăţim imaginea oraşului în care locuim, să contribuim la reformarea continuă a sistemului de salubrizare. Am identificat deja sursele de finanţare externă şi, în primele zile ale noului an 2012, în oraş vom avea două autospeciale noi pentru colectarea deşeurilor şi măturarea străzilor. Coşuri de gunoi vor fi amplasate în toate cartierele oraşului. În cadrul Proiectului “Ungheni – Capitala Tineretului” au fost realizate mai multe acţiuni
sociale, culturale, economice şi de divertisment. Oraşul nostru a fost gazda unor evenimente cu caracter naţional, axate pe sporirea participării tinerilor în procesul de luare a deciziilor, în promovarea şi dezvoltarea politicilor de tineret, informarea tinerilor despre posibilităţile de dezvoltare şi crearea parteneriatelor regionale în domeniul politicilor de tineret. Este foarte important să avem o viziune comună privind dezvoltarea oraşului Ungheni în viitorul apropiat. Avem, pentru fiecare dintre noi, o perspectivă foarte bună - statutul de municipiu pentru Ungheni. Acesta ne va permite să atragem resurse financiare suplimentare la bugetul oraşului, iar Ungheniul va deveni un important centru administrativ, economic şi cultural în regiune. Un buget majorat al municipiului va asigura atît consumul, cît şi investiţiile strategice. Primăria Ungheni îşi va putea permite să realizeze mai multe proiecte care să contribuie la creşterea bunăstării tuturor locuitorilor oraşului nostru. Proiectul de lege privind acordarea acestui statut oraşului nostru a fost deja depus în Parlamentul Republicii Moldova, urmînd să fie adoptat în scurt timp. Ne-am asumat anterior obligaţiunea de a îmbunătăţi traficul rutier. Un studiu de fezabilitate privind implementarea unui sistem de siguranţă şi informare în traficul rutier a fost recent elaborat. Au fost identificate, conform standardelor europene, necesităţile de aplicare a marcajului rutier, instalarea semnelor de circulaţie, semafoarelor şi camerelor de supraveghere a traficului. Avînd acest studiu în portofoliu, vom putea aplica pentru obţinerea finanţării de la donatori externi şi, drept rezultat, vom avea în oraşul nostru asigurată o mai bună securitate în traficul rutier şi spaţiile publice. La ceas de An Nou, gîndurile noastre se îndreaptă şi către miile de ungheneni plecaţi la muncă peste hotare. Lor le datorăm mult, fie că vorbim de unghenenii din Italia, de unghenenii din Rusia, din Spania sau Portugalia. Apreciem eforturile dumneavoastră şi dorul de casă pe care îl purtaţi în suflet. Fie ca aceste sărbători să învie tradiţiile şi obiceiurile creştine, să vă întregească familiile, să aducă pace, linişte şi sănătate în căminele tuturor. Stimaţi ungheneni, dragi concetăţeni, vă exprim cele mai adînci sentimente de recunoştinţă pentru susţinerea şi contribuţia adusă de dumneavoastră la realizarea celor mai importante şi utile proiecte în anul 2011. Vă mulţumesc pentru faptul că, atunci cînd v-am solicitat ajutorul, ni l-aţi oferit. Vă mulţumesc pentru implicare, pentru înţelegere, pentru devotament faţă de oraşul nostru. Asigurîndu-vă de tot respectul meu, vă doresc un An Nou plin de sănătate, frumuseţe, linişte şi belşug. Doresc ca Anul Nou 2012 să ne aducă tuturor speranţa unui nou început. Să avem parte de energia necesară pentru a realiza toate obiectivele trasate şi înţelepciunea de a aprecia fiecare zi prin bucuriile de care să avem parte din plin.
Crăciun fericit! La mulţi ani! Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni
Expresul
4
1 ianuarie 2012
Primiţi urătorii?
Reporter special
Pluguşorul 2012
Buda – satul cu case frumoase şi copii lăsaţi în grija rudelor
Anişoara Nastasiu, satul Ciuteşti, Nisporeni Aho, aho, copii şi fraţi, Cititori şi abonaţi, Directori şi secretari, Redactor-şef şi oameni mari, Gospodari şi gospodine, Ia veniţi mai lîngă mine Să primiţi urări de bine. Lîngă ziar vă adunaţi Şi cuvîntul mi-ascultaţi. În anul care a trecut Multe lucruri am făcut. Am cules de prin ziare, Cu plăcere şi ardoare, Informaţii noi, profunde. Am fost la nivel oriunde! Porniţi biciul cît mai tare, Să se audă-n depărtare, Hăi, hăi! Hai să tragem la un loc Brazda noastră de noroc Brazdă dreaptă, semănată, Cu sămînţă democrată Orice roadă să se facă Ca pe vremea geto-dacă. Dar, ori brazda ni-i de clacă Ori sămînţa este seacă. Pentru că pe-ntinsul gliei Creşte mita şi mafia, Şi paragina hoţiei – Relele ne înconjoară Şi fug oamenii din ţară. Dacă e greşeala noastră, Chiar de-aici, de sub fereastră, Haideţi s-o luăm mai ceala Şi să ne-ndreptăm greşeala, Altă brazdă să brăzdăm, Cu lumini s-o semănăm, Să ne lumineze ţara, Alte vremuri să răsară – Să curme pe veci mafia, Mita oarbă şi hoţia, Să stîrpească sărăcia, Să ne-aducă bucurie, Rudele să vină toate Din neagra străinătate Într-o ţară democrată. Ia strigaţi cu toţi-odată, Porniţi biciul şi mai tare Să se-audă-n depărtare! Hăi, hăi! Am venit din Nisporeni, Să urăm şi la Ungheni. Domnilor dragi ziarişti, Care sînt mari activişti, Harul pe care-l aveţi E-o comoară fără preţ. Domnul să vă aibă-n pază Ca să mergeţi după rază În lumina cea divină Cu „Expresul” mînă-n mînă. Şi să fiţi iubiţi de-o lume Să vă meargă cele bune, Să vă bucuraţi de viaţă Că-i frumoasă şi măreaţă. Domn Dumitru Mititelu, Vă dorim un an prosper! Anul care vine, Să v-aducă numai bine, Pace-n inimi, rod bogat, Bucurie, gînd curat, Mult belşug s-aveţi în casă, Pîinea să fie gustoasă, Fericire, sănătate, Tot ce vreţi şi nu aveţi, Ce lipseşte şi nu ştiţi, Ce n-aveţi şi vă doriţi. Pentrru ei, flăcăi voinici, Mai pocniţi avan din bici! Hăi, hăi! (Continuare în pag. 5)
De cum intri în satul Buda, raionul Călăraşi, în faţă îţi apare un tablou controversat - pe o parte case construite în stil european, iar pe altă parte locuinţe pustii, cu geamurile sparte şi cu porţile zăvorâte. Deşi era amiază, rareori găseai câte un om în vreo ogradă sau pe străzile satului. Din cei 800 de locuitori din Buda, peste 200 sînt plecaţi peste hotare. Majoritatea muncesc pentru a-şi asigura un trai mai bun atât lor, cât şi rudelor din sat. Cei rămaşi acasă au griji diferite: cei maturi - cum să-şi crească odraslele, iar picii - ce cadou le va aduce Moş Crăciun. Ionel Calin vrea un fluier, Adrian Răbdău - un pian adevărat. Cei mai mulţi însă au aceeaşi dorinţă: ca în anul 2012 să le vină acasă părinţii. Deşi sînt mici, ei ştiu că acest lucru nu depinde de posibilităţile moşului… Eudochia Păun, învăţătoare la Şcoala primară din Buda, spune că din cei 20 de copii din clasa I, 10 stau cu un părinte sau în grija buneilor şi a rudelor, căci mamele şi taţii sînt plecaţi la munci peste hotare.
Nepoţi crescuţi de bunici Maria Barbanou creşte două nepoţele gemene, care sînt în ultimul an la grădiniţă. După ce părinţii fetiţelor au divorţat, mama lor a plecat la muncă în Italia, astfel că bunica are grijă de nepoate de cînd acestea aveau doi ani. Dînsa spune că face tot posibilul ca fetele să nu ducă lipsă de nimic, dar totuşi lor le este dor de mama. Ea recunoaşte că nici peste hotare situaţia financiară nu este mai bună, dar banii trimişi de acolo sînt unica sursă de venit pentru familie. „Dacă nu vom avea pe cineva în străinătate,
vom muri de foame. Am două fete studente la Chişinău, eu cu soţul nu lucrez, doar aşa, vara, la cîmp. Cu ce să trăim?”, se întreabă indignată Maria Barbanou. Ana Timofti, o altă locuitoare din Buda, îngrijeşte de un nepoţel pe care-l creşte de cînd avea jumătate de an. Acum este un pici de trei anişori. Mama băiatului e şi ea în Italia. Bunica spune că, la început, le-a fost foarte greu. „Nu aveam bani, de aceea nora a fost nevoită să lase copilul şi să plece în lumea mare să muncească”, spune Ana Timofti, în timp ce-şi ţine nepotul în braţe. Femeia susţine că nici acum nu le este uşor, căci, odată ce copilul creşte mai mare, şi grijile se înmulţesc. Nepoţelul a strigat-o prima oară „mamă” pe bunica. Mai tîrziu a înţeles că ea, totuşi, este „mîca”, iar mama este cea care îi trimite dulciuri şi jucării din Italia. În satul Buda, potrivit datelor oferite de Minodora Balan, asistentă socială, 18 copii au cîte un părinte plecat peste hotare, iar la 9 copii lipsesc ambii părinţi. Asistenta socială menţionează că doar un copil dintre cei care îşi au părinţii plecaţi are statut legal, adică este lăsat în grija bunicii, în calitate de tutelă. Lilian Gotcă, primarul satului, spune că localnicii au fost
impuşi de sărăcie să-şi lase copiii şi să plece la munci în Italia, Rusia, Spania, Portugalia. Dînsul a remarcat că în localitate nu sînt locuri de muncă, iar oamenii nu au o altă opţiune decît să-şi lucreze pămînturile pentru a avea ce mînca. Potrivit primarului, fenomenul migraţiei are şi un aspect pozitiv. Odată ce revin oamenii de peste hotare, satul îşi schimbă faţa. „Cînd intri în sat, vezi, după case şi după maşinile de la poartă, care persoane sînt peste hotare şi care lucrează în sat. Localitatea se înnoieşte, adică, în locul caselor bătrîneşti, apar altele mult mai frumoase”, spune edilul satului. Numărul copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare – un mister pentru instituţiile de stat
Potrivit datelor oficiale, în anul 2010, în R. Moldova erau
peste 92 de mii de copii ai căror părinţi se aflau la muncă în străinătate. În 2011, însă, nu se ştie care este statistica. Atît Ministerul Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale, cît şi Ministerul Educaţiei nu au putut da un răspuns clar privind numărul copiilor care au părinţii plecaţi la muncă peste hotare. Elena Chitoroagă, specialist în protecţia familiilor cu copii în situaţii de risc din cad-
rul Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Călăraşi, susţine că în raion sînt 950 de copii care au cîte un părinte plecat peste hotare, iar la 527 lipsesc ambii părinţi. Potrivit dînsei, jumătate din aceşti copii se află în grija unei tutele. Ceilalţi sînt lăsaţi în grija rudelor sau a cunoştinţelor acestora, fără un statut legal. Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Pompierii avertizează: atenţie la foc! Direcţia Situaţii Excepţionale Ungheni face un apel către populaţie: respectaţi măsurile de prevenire a incendiilor. Sărbătorile de Anul Nou trebuie să se desfăşoare numai în încăperile asigurate cu minimum două ieşiri de evacuare, care n-au gratii la geamuri. Se interzice aflarea în încăperi a unui număr de persoane peste norma stabilită. Pomul de Crăciun trebuie montat pe un suport stabil, astfel încît ramurile să nu atingă tavanul şi pereţii. Atenţie la iluminare, la ghirlandele electrice! Dacă se supraîncălzesc sau ies scîntei, deconectaţi-le. Se interzice folosirea focurilor de artificii de către copii. Reţineţi: este mai uşor să previi un incendiu decît să-l stingi.
Deşi nu e simplu să pui pe roate o afacere în Moldova, Sergiu Scutaru a demonstrat că se poate O curăţătorie modernă, utilată cu cele mai performante utilaje de spălat, de călcat, de uscat, a fost deschisă, în anul 2011, la Ungheni. Aici, covoarele devin ca noi, pentru că este folosită o tehnologie unicală, graţie unor aparate germane care perie, aspiră şi spală în acelaşi timp. Aici, lenjeria de pat capătă o altă înfăţişare, fiind împrospătată şi apretată. Aici, pot fi curăţate cele mai fine articole. De exemplu, rochiile de mireasă. Dar şi cele mai pretenţioase, cum ar fi hainele de piele sau blănurile. „Noi avem cele mai performante echipamente care există azi pe piaţa curăţătoriilor. E vorba de maşini speciale, care au peste 150 de programe, în dependenţă de ţesătură. Operatorul are doar sarcina să determine exact ţesătura şi să programeze corect. În aceste condiţii, garantăm sută la sută că articolul va fi spălat foarte bine. Or, maşina îşi ia singură cantitatea necesară de detergent, alege detergentul cel mai potrivit pentru ţesătura respectivă, stabileşte temperatura optimă, cantitatea de apă şi timpul de spălare”, povesteşte patronul curăţătoriei, Sergiu Scutaru. Mai mult ca atît, a fost achiziţionat şi un manechin, cu
ajutorul căruia este restabilită ţesătura, a fost achiziţionat un calandru, care efectuează trei operaţii odată: usucă, calcă şi apretează. Orice pată, indiferent de originea ei sau de vechime, este înlăturată. Se curăţă tot – de la lenjerie de pat pînă la cele mai sofisticate articole în valoare de zeci de mii de lei. Există şi o secţie de curăţare a pernelor, unde se schimbă coşurile, se dezinfectează şi se spală penele. Din primăvară, va fi deschis şi un salon auto. Lumea, din ce în ce mai des, apelează la curăţătorie. Şi nu doar lumea din Ungheni. Mai nou, aici se spală toată lenjeria de pat de la o grădiniţă din Călăraşi. E prima rîndunică, iar
Sergiu Scutaru speră că în curînd va avea foarte mulţi clienţi. Deocamdată, au fost deschise patru puncte de colectare: la Sculeni, Pîrliţa, Corneşti şi Călăraşi. Vor mai fi deschise și la Ungheni, apoi la Nisporeni. „Din punct de vedere economic, curăţătoria noastră aduce doar beneficii. Dacă cineva ar face calculele, s-ar convinge că e aproape de două ori mai ieftin decît atunci cînd spală singuri”, face o remarcă Sergiu Scutaru. L-am întrebat cît de sigur poate fi omul că nu va lua acasă, împreună cu îmbrăcămintea sau cearşafurile spălate, şi vreo infecţie? „Exclus”, a urmat, promt, răspunsul. „Nici un program nu-l acceptă pe următorul, pînă maşina nu se dezinfectează în totalitate”, explică patronul, după care concretizează: „Am apelat la Centrul sănătate publică şi am solicitat că verifice prezenţa unor bacterii sau viruşi în articolele curăţate de noi. Au fost prelevate circa 20 de probe, la diferite faze ale procesului tehnologic. Absolut toate rezultatele au fost negative, adică nu au existat ur-
me de viruşi sau de bacterii”. Nu există pericol nici din punct de vedere ecologic. „Detergenţi sînt foarte calitativi, pur ecologici. Uitaţi-vă, pe pervazurile geamurilor stau flori şi se simt foarte bine în curăţătoria noastră”, spune Sergiu Scutaru. Deşi nu e simplu să pui pe
roate o afacere în Republica Moldova, iată că Sergiu Scutaru, anterior funcţionar public, apoi administrator al Zonei Economice Libere, a demonstrat că se poate. E nevoie doar de încredere în forţele proprii, de multă muncă, de insistenţă şi perseverenţă. Lucia Bacalu
Expresul
5
1 ianuarie 2012
În ajun de Crăciun - un manual de morală practică În prezența academicianului Mihai Cimpoi, a epigramiștilor și bunilor săi prieteni, Ion Diviza și Gheorghe Bîlici, membri ai Uniunii Scriitorilor din Moldova, precum și a cititorilor nisporeneni, Grigore Drăgan, specialist tineret şi sport în cadrul Secţiei Cultură Nisporeni, şi-a lansat o nouă carte – „Sfaturi necesare pentru mic și mare”. Evenimentul s-a produs pe 21 decembrie, în incinta Casei de cultură din Nisporeni. „Este o carte la care am visat demult. Ea poartă un caracter instructiv-educativ. În prezent, tot vorbim de crize, fie politice, fie economice. Părerea mea este că noi, cu toții, trecem printr-o criză morală”, a subliniat Grigore Drăgan. „Această culegere este unică în felul ei, deoarece conține niște sfaturi practice, niște gînduri sub semn de sfaturi morale, ceea ce nu s-a prea făcut de la Anton Pann încoace. Grigore Drăgan ne propune un manual de morală practică”, a menționat invitatul de onoa-
re al sărbătorii, Mihai Cimpoi, care a semnat şi prefaţa cărţii respective. Dînsul a mai adăugat că Grigore Drăgan este un umorist multilateral și un om talentat. Creația lui Drăgan este una pe înțelesul tuturor. De această părere este epigramistul Ion Diviza. „Cartea respectivă are un privilegiu - o deschizi la orice pagină și poți alege un sfat scurt, dar plin de sens. Orice distih poate transforma lectura în ceva ușor de perceput. În plus, îți poți alege în fiecare zi din carte cîte un sfat, în dependență de dispoziție sau trăirea interioară”, a remarcat dînsul.
Pe lîngă cuvintele de înaltă apreciere, colegii săi de peniță au dat citire mai multor epigrame, în care luau în derîdere, cu iscusință și delicatețe, situații și obiceiuri ale
poporului moldovenesc. Cei prezenţi la eveniment s-au distrat pe cinste. „Sfaturi necesare pentru mic și mare” este a șasea carte, semnată de epigramistul și
umoristul Grigore Drăgan din Nisporeni. Potrivit autorului, aici s-ar putea regăsi atît cititorii mai mici, cît și cei adulţi. Ina Landa
Mereu la datorie, mereu la straja ordinii publice Nu există, se pare, unghenean, care să nu fi auzit de Vasile Grecu, omul care a stat toată viaţa la straja ordinii publice. A muncit în poliţie, şi-a făcut un nume şi a trecut în rezervă avînd gradul de locotenentcolonel. Altul, în locul lui, după o viaţă tumultoasă şi plină de riscuri, s-ar fi odihnit. Vasile Grecu însă continuă să muncească. Este, în prezent, comandantul detaşamentului Gărzii populare din oraşul Ungheni, unica gardă populară cu adevărat funcţională din Republica Moldova. „Pe parcursul anului 2011, detaşamentul Gărzii populare, în cadrul căreia activează 42 de gardieni, de comun cu angajaţii poliţiei, cu plutonul de patrulă şi santinelă, au participat la menţinerea ordinii publice şi supravegherea legalităţii în localurile din oraş, pieţe, parcuri, stadioane, în cad-
rul diferitor manifestări culturale şi sportive”, spune dînsul milităreşte. Gardienii au luat parte activă la măsurile profilactice de combatere a narcomaniei, beţiei, sustragerii din avutul public şi privat, la prevenirea criminalităţii printre minori, şi-au adus contribuţia la contracararea unor accidente rutiere. Cifrele sînt relevante. Garda populară din Ungheni a depistat 6 persoane care au comis infracţiuni, 86 - care au încălcat ordinea publică,
8 - care au încălcat regimul de paşapoarte, 16 minori ce au admis diverse contravenţii. Au fost întocmite 118 procese-verbale. Datorită activităţii Gărzii populare, au fost curmate 5 infracţiuni, 12 infractori au fost reţinuţi. Membriii acesteia au participat la depistarea a 9 cazuri de păstrare şi utilizare a drogurilor, au fost martori în judecată pe 24 de cazuri. Vasile Grecu spune cu mîndire că în Garda populară din Ungheni activează reprezentanţi a numeroase instituţii şi întreprinderi din oraş, printre care: Moldtelecom, Silva-Centru, Secţia Pază de Stat, Liceul „Vasile Alecsandri”, Colegiul Agroindustrial. Dar are şi un regret: au încetat să mai participe reprezentanţi de la Apă-Canal, Staţia Ungheni, Poşta Moldovei, care serveau ca exemplu şi pentru alţii. Zilnic, pe străzile oraşului pot fi văzuţi patrulînd cîte 4-5 membri ai Gărzii populare, iar în zilele în care au loc manifestaţii - cîte 7-8. Apropo,
Garda populară, din momentul reanimării ei, în 2004, este susţinută de primărie, care alocă anual cîte 50 mii de lei. Aceşti bani sînt utilizaţi pentru salarizare (cîte 21 lei de fiecare ieşire la serviciu), procurarea brasardelor, insignelor, legitimaţiilor. Gărzii populare i-a fost oferit un spaţiu în Primărie şi altul - în Comisariatul de poliţie. În prezent, membrii Gărzii populare sînt implicaţi la paza pomului de Crăciun din centrul oraşului Ungheni, astfel că acesta e în siguranţă. Vasile Grecu a ţinut să menţioneze şi activitatea colegilor săi: Valeriu Mămăligă, Petru şi Ion Braşoveanu, Tudor Tataru, Nicolae Vîzdoagă, Nicolae Ureche, Vasile Popa, Grigore Talmaci, Oleg Tocarciuc, Dumitru Damir. „Vreau să subliniez că se descurcă bine cu toţii. Acum ne propunem să consolidăm succesele obţinute”, a spus în final comandantul detaşamentului Gărzii populare din Ungheni. Lucia Bacalu
Vrei urgent taxi la scară? Tu îl suni, iar el și zboară... Vi s-a întîmplat vreodată să întîlniți un taximetrist care să vă ofere nu doar o călătorie plăcută, ci și o carte de vizită... în versuri? Dacă nu, atunci trebuie să plecați neapărat la Nisporeni. Acolo, la un serviciu de taxi, muncește Sava Tiulenev, un bărbat vesel şi vorbăreţ din Vărzărești. Cu siguranță, puțini sînt cei care să nu fi primit de la șoferul amabil o carte de vizită. Dar nu una obişnuită. „Vrei urgent taxi la scară?/ Tu îl suni, iar el și zboară/ Unde vrei și cum dorești/ Ca pe-un rege te servesc!”, citesc pe una dintre cărţile sale de vizită. Pe alta găsesc un alt catren: „Sună la taxi acum./ Cînd te uiți, vine pe drum./ A sosit la poarta ta/ Urcă și nu mă uita!”. Anume lui îi aparține ideea cu cărțile de vizită create în mod neobișnuit: cu un conținut nu doar de informație utilă, dar și cu catrene ce creează o bună dispoziție călătorilor. „Într-o zi, cînd nu aveam prea multe solicitări, stînd în
mașina de serviciu, mi-a venit în minte un catren care suna cam în felul următor: „Dacă chemi taxi acum, mîndra nu-ți rămîne-n drum./ La o bere și-o cafea -/ Asta-nseamnă dragostea”. Imediat am luat un pix și am notat într-un carneţel versurile”, povestește, emoționat, taximetristul Sava Tiulenev. Dînsul ne-a mai mărturisit că muza îl însoțește încă din tinerețe, astfel că a aşterne pe hîrtie gînduri rimate nu prezintă nici o greutate pentru el. A muncit ani la rîndul în străinătate. Dar a revenit acasă, căci, vorba ceea: „Fie pîinea cît de rea/ Tot mai bună-i în ţara ta”. Zice că „pentru o
bucată de pîine” îşi poate face şi aici un ban. Clienţii săi îl apreciază pentru ceea ce face, iar unii dintre ei chiar colecționează cărțile sale de vizită.
”Eu am făcut vreo 24 de feluri de cărți de vizită, toate diferite, pentru clienți diferiți. Am scris versuri atît în limba română, cît și în rusă”, spune
șoferul de taxi. Deocamdată, susţine dînsul, are destule cărți de vizită în stoc și nu se grăbește să reînnoiască colecția. (Ina Landa)
Pluguşorul 2012 Acum boieri, dumneavoastră, Lipiţi fruntea de fereastră Să urăm toţi profesorii, Medicii şi vînzătorii, (Să ne fie vorba clară: Nu vînzătorii de ţară Care-şi vînd fraţi şi părinţi Pentru treizeci de arginţi!). Să tragem din zurgălăi Pentru săracii copii Gingaşi, deştepţi şi zglobii, Care au talente multe, Ştiu să-nveţe şi s-asculte, Au şi haine curăţele, Au cercei şi au inele, Lucruri mult interesante, Telefoane performante, Dar... părinţii-s duşi de-acasă – Alungaţi pe nedreptate, În neagra străinătate... Roată, roată, urători, Pentru fraţi, pentru surori, Pentru mamă, pentru tată – Ia strigaţi, fîrtaţi, o dată: Hăi, hăi! Aho, aho şi la primari. Frunză verde de stejar, Cine-n sat e gospodar, Dacă nu un domn primar? Opriţi plugul în Ungheni, Să urăm la Chirileni Pe Iurie Stoica – Un domn decent, inteligent şi exigent Primar atent, devotat şi competent, Gospodar fără de lene Cu vederi europene. Îi dorim în Noul An: Curajul riscului, Iuţeala vîntului, Dulceaţa cuvîntului, Speranţa gîndului Şi paza Domnului! Să vă fie coşul plin, Să aveţi pe săturate Casă plină, sănătate Toţi cei dragi, toţi cei iubiţi, Să se simtă împliniţi, Punga să geamă de bani, Mult noroc şi la mulţi ani! Hai uraţi cu bucurie Să răsune-n primărie Pentru cei harnici, flăcăi, Ce muncesc de sar scîntei. Mînaţi măi! Hăi, hăi! De urat, v-am mai ura Dar ni-i teamă c-om întîrzia. Avem codrii de trecut Iar pădurea-i de temut, Căci lupi suri au apărut, Mulţi copaci au dispărut. Nici pomii ce au rămas Nu mai au prea mult popas. Şefii mari i-au numărat I-au vîndut ca la mezat. Acum focu-l fac ţăranii Doar cu paie şi ciocane. Noul an s-ar vrea să fie Drum spre anti-sărăcie, E frumos şi bine sună, Dar condiţia e una: Tari să fim şi sănătoşi, Anti-răi, anti-lenoşi, Anti-laşi, anti-pizmaşi, Anti la gîlcevi părtaşi. Mînaţi măi! Hăi, hăi! Azi deprindem altă viaţă, Economie de piaţă Să muncească fiecare, S-avem roadă cît mai mare De trimis peste hotare, Ca să treacă peste vame Marfă, nu femei şi mame. S-aveţi zile însorite Şi familii reunite, Orice copilaş să spună Am şi taică, am şi mumă. Să vă fie casa - casă, Să vă fie masa - masă Şi-n chimir la gospodari, Lei solizi şi nu dolari, Lei puternici, zdraveni lei, Ca şi Ştefan de pe ei. Unde-i biciul, dragi flăcăi? Mai avan pocniţi-l, măi, Sănătate şi mulţi bani, La anul şi la mulţi, mulţi ani!
Expresul
6
1 ianuarie 2012
Prezicerea stelelor. Ce ne aşteaptă în anul 2012? Horoscopul 2012 anunţă un an complicat, cu multe provocări. Nativii celor 12 zodii sînt sfătuiţi să apeleze la raţiune şi diplomaţie pentru a traversa perioadele mai puţin plăcute. Norocoşii zodiacului vor fi cei care vor şti să profite de orice oportunitate întîlnită în cale şi care vor da dovadă de tenacitate şi răbdare atunci cînd cursul vieţii nu o ia tocmai pe calea dorită de ei. Cu toate acestea, chiar dacă astrele recomandă un stil de viaţă cît se poate de cumpătat şi echilibrat în 2012, ele pregătesc, în acelaşi timp, multe surprize plăcute în sectorul iubirii şi în relaţiile sociale.
Berbec În 2012, veţi avea parte de o perioadă în care prudenţa este cuvîntul de ordine. Se poate să auziţi multe lucruri, însă nu trebuie să vorbiţi despre ele. În ceea ce priveşte viaţa personală, este bine să vorbiţi despre ea numai cu acele persoane în care aveţi încredere. În 2012 apar numeroase oportunităţi de realizare profesională sau personală, însă aceste oportunităţi vin şi se duc, astfel că va fi nevoie să reacționaţi pentru a le prinde din zbor.
Rac
Balanţa
Anul 2012 se anunţă foarte aglomerat. Toată lumea trage de dumneavoastră, din toate părţile, vă cere lucruri, face presiuni, are pretenţii. Organizaţi-vă în aşa fel, încît să aveţi timp pentru toate. Pentru unii Raci se anunţă naşterea unui copil. Pentru alţii este vorba despre decizii importante pe care urmează să le ia. Pentru a fi siguri că nu veţi regreta, trebuie să analizaţi cu atenţie avantajele şi dezavantajele, să vă informaţi corespunzător şi astfel să luaţi cea mai bună decizie.
Taur În anul 2012, nimic nu este prea rapid sau prea bun pentru dumneavoastră. Tindeţi să fiţi nemulţumiţi de orice vă înconjoară. Ar trebui să fiţi mai diplomaţi dacă nu vreţi să suportaţi consecinţele. Vă grăbiţi să vă atingeţi scopurile, iar cînd nu reuşiţi, vă enervaţi. După aceasta, vă pierdeţi speranţa şi sînteţi pe punctul de a renunţa. Ar fi o greşeală. Aveţi încredere în dumneavoastră şi fiţi răbdători, iar răsplata va veni în scurt timp.
Leu Pentru dumneavoastră, anul 2012 este unul destul de complicat în ceea ce priveşte starea de sănătate, precum şi responsabilităţile de serviciu. Trebuie să găsiţi timp pentru dumneavoastră. Fiind prinşi cu diverse probleme şi preocupări, aveţi tendinţa să fiţi nemulţumiţi de felul în care merg lucrurile. Cu toate acestea, situaţia nu este atît de rea pe cît pare. Mijlocul anului reprezintă perioada cea mai benefică, cînd toate vă vor merge din plin.
Gemeni Anul acesta este bine să puneţi accentul pe lucrurile ce ţin de familie, prieteni, proiecte personale, dragoste şi creativitate. Fiţi încrezători în forţele proprii, activi şi combativi, pentru că doar astfel aveţi şanse să vă duceţi la îndeplinire proiectele. Dacă vreţi să faceţi o schimbare importantă în viaţă, acum e momentul. În plan profesional trebuie să faceţi eforturi ca să ieşiţi în evidenţă prin calităţile dumneavoastră.
Fecioara Anul 2012 este unul complicat, însă depinde mult de dumneavoastră cum se vor desfăşura lucrurile. Veţi tinde să fiţi agresivi, dar în chestiuni care ar trebui tratate altfel. Credeţi mult în părerea proprie şi nu vreţi s-o schimbaţi pentru nimic în lume. Ar fi bine să ţineţi cont totuşi şi de alte păreri. Gîndiţi-vă întotdeauna la toate aspectele unei probleme, pentru a şti care sînt avantajele şi dezavantajele şi atunci nu veţi regreta deciziile pe care le veţi lua.
Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Silva Centru” Ungheni (or. Ungheni, str. A. Cosmescu 1) dă în arendă complexul de mori: - moara de grîu, - moara de porumb, - oloiniţa din satul Teşcureni, raionul Ungheni. Relaţii la tel.: 0(236) 22639; 24630.
În 2012, trebuie să vă faceţi timp pentru a vă ocupa de obligaţiile profesionale şi familiale pe care le aveţi. Ambele sînt deosebit de importante, prin urmare nu este recomandat să neglijaţi una dintre ele. Se poate să mai aveţi şi alte treburi de făcut, însă, daca vreţi ca lucrurile să se îndrepte în direcţia dorită, făceţi-vă o listă de priorităţi. Veţi evita astfel problemele care pot apărea atunci cînd vă ignoraţi familia sau serviciul.
Capricorn În 2012 e posibil să simţiţi mai mult ca oricînd nevoia de a spune ce gîndiţi, ce simţiţi, ce vreţi. Chiar dacă, de obicei, sînteţi o persoană diplomată, în 2012 veţi deveni mai impulsivi şi veţi avea aşteptări mari de la cei din jur. Încercaţi să găsiţi linia de mijloc între interesele dumneavoastră şi interesele celor din jur. Atîta timp cît vă veţi vedea de drumul dumneavoastră, fără să supărați pe nimeni, lucrurile se vor îndrepta în direcţia bună.
Scorpion Anul 2012 poate reprezenta o schimbare foarte mare pentru dumneavoastră. Se poate să vă schimbați viaţa în bine, atît sub aspect familial, cît şi sub aspect profesional. Veţi avea şansa de a realiza exact ceea ce vă doriţi. Pentru a reuşi acest lucru, însă, este foarte important să aveţi răbdare, deşi această calitate nu prea vă caracterizează. În plan profesional, se anunţă o perioadă complicată, dar şi benefică în acelaşi timp.
Vărsător Anul 2012 este o perioadă cu suişuri şi coborîşuri. Aveţi multe lucruri de făcut. E posibil să fiţi forţaţi să luaţi unele decizii importante, să faceţi o schimbare majoră. La acel moment ar putea să vă fie foarte greu, dar în timp, pe termen lung, veţi înţelege că aşa e mai bine pentru dumneavoastră. Acordaţi foarte mare atenţie la deciziile pe care le veţi lua. Nu acţionaţi din impuls, pentru că puteţi regreta mai tîrziu.
Săgetător Anul 2012 poate reprezenta o perioadă foarte frumoasă, în care se întîmplă multe evenimente benefice pentru dumneavoastră. Este important să vă rezervaţi timp pentru a a vă înţelege nevoile. Cu cît reuşiţi să faceţi acest lucru mai bine, cu atît veţi putea profita mai mult de oportunităţile care apar în acest an. Acordaţi o atenţie sporită laturii spirituale a vieţii dumneavoastră, gîndiţi-vă mai profund la principiile pe care le aveţi, la bucuriile pe care le puteţi face celor care vă înconjoară.
Peşti 2012 este un an în care trebuie să vă grăbiţi să acţionaţi. Toate lucrurile le veţi face într-un mod spontan, toate proiectele le veţi realiza rapid, toate şansele trebuie să fie prinse din zbor. Numai de dumneavoastră depinde felul în care se vor desfăşura lucrurile. Este bine să acordaţi o atenţie sporită la ceea ce se întîmplă în jur. Fiţi atenţi la starea de spirit. Aveţi tendinţa să fiţi pesimişti, nemulţumiţi şi să priviţi totul în negru.
Previziuni pentru 2012 Planeta care va stăpîni anul 2012 este Mercur. Anul va fi uscat, vînturos, nu prea roditor. Primăvara începe friguroasă, apoi uscată, caldă şi vînturoasă, pe urmă bună. Vara, cîte odată, ploioasă, după care va fi cald. Roadele şi fînul se va strînge mai devreme ca de obicei. La sfîrşitul verii ploaie multă. Toamna începe în octombrie, pînă la jumătate - friguroasă, apoi urmează zile însorite, sfîrşitul - cu ploaie. Iarna nu este lipsită de vifor şi de vînt, friguroasă şi geroasă. Anul promite roade multe, vin mai puţin, grîul de primăvară şi alte seminţe - puţine. (După „Gromovnicul, calendar pentru 150 de ani”, de N. Popescu, editat în anul 1920 ) Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţenilor Becu Ludmila, Becu Sergiu, Becu Carolina, domiciliaţi în oraşul Ungheni, str. Ciprian Porumbescu 5, ap. 107, în calitate de pîrîţi în cauza civilă înaintată de către BC „Moldova – Agroindbank” SA despre deposedarea şi vînzarea forţată a obiectului ipotecat, care va avea loc la data de 25 ianuarie 2012, ora 8.30, biroul 3, în sediul Judecătoriei Ungheni. Judecător, Alexandru Parfeni
„Javelin N.A” S.R.L propune cărbune: - AM (oreşek) - AS (semecica). Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pîine).
Telefon: 0(236) 22686; Mobil: 079539755.
reditul editu MUL LTIOPÞIONAL TIOPÞ T n an fãrã dobîndã! bî dã!
ppremii rerremii emiiiii
Participã la promoþia de sãrbãtori de la Moldova Agroindbank ºi cîºtigã ºtigã dobînda pentru 1 AN de zile la creditul Multiopþional!
Doar în perioada promoþiei, luînd un credit Multiopþional eºti înscris direct în cursa pentru cele 100 de premii!
Mai mult, beneficiezi ºi de co ondiþii speciale la creditul Multiopþional: • suma creditului: pînã la 50 000 de lei • rata a dobînzii: de la 15% anual • termen: maxim 36 de luni
Prima extragere va avea loc la 26 decembrie 2011. Poþi fi ºi tu printre fericiþii cîºtigãtori!
Viino acum în oricarre din filialele Moldova Agrroindbank o sa sau sunã la (022) 85 65 65! InffoTeel.: (022) 85 65 65 www.maib.md Perioada promoþiei 1 decembrie 2011 – 29 februarie 2012
Expresul
7
1 ianuarie 2012
Ne-au felicitat şi ne-au urat de bine Zeci de felicitări au venit, în aceste zile, pe adresa Expresului. Crăciun fericit, succese şi împliniri profesionale, bucurii şi surprize plăcute, sănătate şi noroc – urările s-au succedat încontinuu. Ne-au colindat şi copii din Călăraşi, şi din Nisporeni. Au venit, la redacţie, copii din Ungheni. Le mulţumim tuturor: Asociaţiei Presei Independente, Centrului de Jurnalism Independent, Centrului de Reintegrare Socială a Tinerilor CREDO, Centrului Regional de Resurse pentru Tineri “Făclia”, Primăriei Ungheni, preşedintelui raionului Ungheni, Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familei Ungheni, Direcţiei Economie şi Reforme Ungheni, Bibliotecii Publice “Di-
mitrie Cantemir”, SRL “Ungheni-Gaz”, Ambasadei Moldovei în Estonia, Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media a Ministerului de Externe, Centrului de Resurse şi Atragere a Investiţiilor Ungheni, UNFPA Moldova, Centrului de Guvernare Electronică, Agenţiei de Dezvoltare Nord, Centrului de Suport al Businessului Ungheni, colegilor din presa locală din R.Moldova, partenerilor noştri, numeroşilor cititori. Mulţumim Liceului “Gheorghe Asachi” şi studioului “Romaniţe muzicale”, mulţumim Clubului “Vîrsta de Aur”, Societăţii Crucea Roşie. Este imposibil să-i numeşti pe toţi. Sperăm că la anul vom avea şi mai mulţi prieteni adevăraţi, care să ne ureze un sincer “La mulţi ani!”.
Stimati, Membri ai AEÎ,,Microcredit,,! Alături de urările tradiţionale de sărbători Vă transmitem mulţumirile noastre pentru încrederea acordată şi sperăm la o colaborare pe viitor. Vă dorim D-stră şi familiei un Crăciun fericit şi un an plin de realizări , La mulţi ani cu sănătate! Cu mult respect AEÎ ,, ,,MICROCREDIT,,
Multstimaţi cetăţeni ai oraşului şi raionului Ungheni, Vă felicit din suflet cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou 2012. Vă doresc multă sănătate, bucurie, prosperitate, succese în toate, un an cu ploaie curată, roadă bogată şi pîine pe masă. La mulţi ani! Cu respect, Elena Gavrişov, directorul Crucii Roşii, filiala Ungheni
Agenția de organizare a evenimentelor speciale ”SUPER EVENT” vă propune: Urătorii de la Liceul “Gheorghe Asachi”
Un colind de la “Romaniţe muzicale”
vă urează La Mulți Ani și Sărbători Fericite!
- Felinare zburătoare; - Baloane cu heliu; - Decor: ghirlande din baloane, flori, drapaj, lumînări, draperii luminiscente; - Efecte speciale: confeti, fum rece, glob cu lumini; - Foto, video; - Grup de dansatori.
Telefoane de contact: 069590838; 2-88-42; 2-34-02 Adresa e-mail: superevent.ungheni@yahoo.com Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Vînd garaj. Telefon: 068430349
Vînd casă în Ungheni-Vale, 6.7 ari pămînt (stare bună). Tel.069042757
Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Silva Centru” Ungheni (or. Ungheni, str. A. Cosmescu 1) prestează servicii populaţiei de prelucrare a lemnului, specii tari şi moi, inclusiv molid şi brad. Pregătim cherestea tivită şi netivită, căpriori, grinzi şi alte sortimente. Relaţii la tel.: 0(236) 22639; 24630.
Comercializăm HUMUS (îngrăşămînt) de calitate superioară. Marca: AVUN 1000 1l – 100l 101l – 1000l 1001l – 10000l Peste 10000l
IMPORTANT! | Următorul număr al „Expresului” va apărea pe 13 ianuarie.
3 lei 2,50 lei 2,10 lei preţ negociabil.
Ambalaj: saci sau vrac. Transport: peste 5000l - gratuit. Preţul nu include TVA.
Telefon de contact: 0(236) 25111
Date remarcabile şi memorabile 2012 Ani şi decenii proclamate de ONU: 2003 – 2012 Deceniul Naţiunilor Unite pentru alfabetizare. Educaţia pentru toţi 2005 – 2014 Deceniul pentru educaţie în scopul dezvoltării durabile
Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova (Istituită prin Hotărîrea Parlamentului R.Moldova din 23.04.2010, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la adoptarea tricolorului ca drapel de stat al RM) – 27 aprilie
2005 – 2015 Deceniul „Apă pentru viaţă”
Ianuarie
Ziua Constituţiei Republicii Moldova - 29 iulie
8 aprilie – Intrarea Domnului în Ierusalim
Ziua internaţională a tineretului (Instituită de ONU în 1999 pentru a recunoaşte eforturile tinerilor în îmbunătăţirea societăţii şi a activiza implicarea lor în rezolvarea problemelor globale ale umanităţii) - 12 august
Februarie Ziua mondială a bolnavilor - 11 februarie
Mai
Ziua internaţională a limbii materne - 21 februarie
Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii – 1 mai
Ziua dragostei şi bunăvoinţei, Dragobete - 24 februarie
Martie
Ziua mondială a libertăţii presei (Instituită de ONU în 1993 pentru a promova ideea că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice) – 3 mai
Ziua Mărţişorului – 1 martie
Ziua Crucii Roşii – 8 mai
Comemorarea eroilor căzuţi în conflictul de pe Nistru – 2 martie
Ziua Europei – 9 mai
Din cele 12 sărbători mari neschimbătoare 7 ianuarie – Naşterea Domnului Iisus Hristos 15 februarie – Întîmpinarea Domnului
Septembrie
19 august – Schimbarea la Faţă a Domnului
Ziua Cunoştinţelor - 1 septembrie
28 august – Adormirea Maicii Domnului
Ziua Armatei Naţionale - 3 septembrie
21 septembrie – Naşterea Maicii Domnului
Ziua internaţională a democraţiei - 15 septembrie
27 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci 4 decembrie – Întrarea în biserică a Maicii Domnului.
Ziua internaţională a păcii - 21 septembrie Ziua limbilor europene - 26 septembrie
Sărbători mari
Ziua mondială a turismului - 27 septembrie
14 ianuarie – Tăierea împrejur; Sf. Vasile cel Mare
Ziua internaţională a dreptului de a şti – 28 septembrie
7 iulie – Naşterea Sf. Ioan Botezătorul 12 iulie – Sf. Ap. Petru şi Pavel 11 septembrie Tăierea cinstitului cap al Sf. Ioan Botezătorul
Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei – 9 mai
Ziua internaţională a femeii (În 1977, ONU a propus marcarea acestei zile la nivel internaţional pentru a susţine lupta femeilor pentru drepturi împotriva discriminării) – 8 martie
Ziua internaţională a familiei - 15 mai
Ziua internaţională a francofoniei - 20 martie
Ziua mondială a societăţii informaţionale - 17 mai
Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret - 20 martie
Ziua internaţională a muzeelor - 18 mai
Ziua mondială a apei (Instituită de ONU în 1993 pentru a conştientiza gradul în care resursele de apă contribuie la dezvoltarea economică şi bunăstarea socială) – 22 martie
3 iunie – Sfînta Treime
7 aprilie – Buna Vestire Ziua internaţională a dansului – 29 aprilie
Ziua mondială a poeziei - 21 martie
24 mai – Înălţarea Domnului
19 ianuarie – Botezul Domnului
„Limba Noastră” - 31 august
Ziua internaţională pentru comemorarea victimelor holocaustului - 27 ianuarie
Ziua mondială a scriitorului – 3 martie
15 aprilie – Învierea Domnului (Sf. Paşti)
Din cele 12 sărbători mari schimbătoare
August
Ziua Independenţei - 27 august
Ziua comemorării lui Mihai Eminescu -15 ianuarie
Calendar creștin-ortodox
Ziua Latinităţii – 15 mai Ziua naţională a sportului - a treia sîmbătă a lunii
14 octombrie – Acoperămîntul Maicii Domnului.
Octombrie Lunarul bibliotecilor şcolare (Se organizează la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Bibliotecilor Şcolare). Ziua internaţională a muzicii – 1 octombrie
Zile profesionale Ziua Procuraturii - 29 ianuarie Ziua salvatorului (sărbătoarea profesională a angajaţilor Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale) - 5 aprilie Ziua bibliotecarului - 23 aprilie Ziua lucrătorului din gospodăria de locuinţe şi deservire comunală - a IV-a duminică din aprilie
Ziua mondială a diversităţii culturale pentru dialog şi dezvoltare - 21 mai
Ziua lucrătorului din cultură – a III-a duminică din luna mai Ziua lucrătorului din telecomunicaţii – 17 mai
Ziua mondială împotriva fumatului - 31 mai
Ziua lucrătorului bancar - 4 iunie Ziua amelioratorului - prima duminică a lunii iunie
Iunie
Ziua grănicerului - 10 iunie
Ziua internaţională a ocrotirii copiilor (Instituită în 1949 de către Federaţia Democratică Internaţională a Femeilor pentru a accentua necesitatea apărării drepturilor şi intereselor celor mai tineri locuitori ai planetei) - 1 iunie
Ziua internaţională a oamenilor în etate 1 octombrie Ziua mondială a femeilor din mediul rural – 15 octombrie Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei – 17 octombrie Ziua internaţională a internetului - 29 octombrie
Ziua lucrătorului din industria uşoară - a II-a duminică din iunie Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului - a III-a duminică din iunie Ziua inventatorului şi raţionalizatorului - ultima sîmbătă a lunii iunie Ziua formării Inspectoratului Fiscal - 1 iulie Ziua lucrătorului din ramura piscicolă - a II-a duminică din iulie Ziua lucrătorului din domeniul relaţiilor funciare – ultima duminică din iulie Ziua feroviarului – prima duminică din august
Noiembrie Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie
Ziua lucrătorului din construcţii – a doua duminică din august
Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători – 13 noiembrie Ziua internaţională pentru toleranţă – 16 noiembrie
Aprilie Ziua internaţională a păsărilor - 1 aprilie
Ziua mondială a mediului - 5 iunie
Ziua Umorului – 1 aprilie
Ziua mondială a donatorului de sînge – 14 iunie
Săptămîna lecturii şi a cărţii pentru copii - 1-7 aprilie Ziua internaţională a cărţii pentru copii 2 aprilie Ziua mondială a sănătăţii - 7 aprilie Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii - 12 aprilie
Ziua comemorării victimelor fascismului – 22 iunie Ziua Suveranităţii Republicii Moldova - 23 iunie
Ziua financiarului – 15 august Ziua lucrătorului din ramura gazului – prima duminică din septembrie Ziua lucrătorului Serviciului vamal – 4 septembrie
Ziua internaţională a studenţilor - 17 noiembrie
Ziua lucrătorului Serviciului de Informaţii şi Securitate – 9 septembrie
Ziua internaţională a drepturilor copiilor 18 noiembrie
Ziua lucrătorului din silvicultură – a III-a sîmbătă din septembrie
Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor rutiere - a treia duminică a lunii
Ziua lucrătorului social – a treia duminică a lunii septembrie
Ziua mondială olimpică
Ziua economistului – ultima duminică a lunii septembrie Ziua pedagogului – 5 octombrie Ziua poştei – 9 octombrie
Ziua internaţională împotriva consumului şi a traficului ilicit de droguri - 26 iunie
Decembrie
Ziua lucrătorului justiţiei – 19 octombrie
Ziua internaţională a monumentelor şi locurilor istorice - 18 aprilie
Ziua mondială de combatere şi profilaxie a maladiei HIV/SIDA - 1 decembrie
Ziua lucrătorului din transportul auto şi gospodăria drumurilor – 22 octombrie
Iulie
Ziua automobilistului – ultima duminică din octombrie
Ziua internaţională a Planetei Pămînt - 22 aprilie
Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfînt - 2 iulie
Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi - 3 decembrie
Ziua mondială a cărţii şi dreptului de autor - 23 aprilie
Ziua mondială a populaţiei – 11 iulie
Ziua internaţională a culturii - 15 aprilie
Ziua mondială a şahului - 20 iulie
Ziua internaţională a voluntarilor - 5 decembrie Ziua drepturilor omului - 10 decembrie
Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare – a patra duminică din noiembrie Ziua poliţiei – 18 decembrie Ziua energiticianului – a III-a duminică din decembrie
Anul 2012 – anul orașului Ungheni
Ungheni – 550 de ani Un proiect Expresul
Pe parcursul întregului an vom veni cu reportaje, interviuri și dezvăluiri impresionante din istoria și tradițiile de altădată ale localității, îi vom aduce în paginile ziarului pe foștii primari ai orașului, vom discuta despre Ungheni cu personalități marcante din Republica Moldova și de peste hotare.