Expresul NR 218

2 | În topul celor mai importante atracţii turistice Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

Podul feroviar peste Prut de la Ungheni şi vulcanul noroios din Bărboieni, Nisporeni se află în topul celor cinci atracţii turistice din centrul Republicii Moldova, realizat de site-ul Stiripozitive.md.

Expresul Vineri, 30 martie 2012 | Anul V, NR 13(218)

4 | Vin sanitarii pădurilor O haită de lupi s-a stabilit, de vreo trei ani, în regiunea satului Măgurele, Ungheni. Deocamdată, ei nu au provocat mari probleme populaţiei. Şi totuşi, afirmă Iurie Anton, inginer silvic la ÎS “Silva-Centru”, oamenii ar trebui să ia anumite măsuri de securitate.

Ziua de azi Exact cu 170 de ani în urmă, a fost utilizată în premieră, într-o intervenție chirurgicală, anestezia. Doctorul american Crawford Williamson Long a folosit pentru prima oară în practica medicală eterul în calitate de anestezic, pentru a extirpa o tumoare de pe gîtul unui pacient.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Unirea de la 1918 sărbătorită de cei cu gîndire şi simţire românească

Știri expres Ungheniul va fi punctul terminus al unei reţele trans-europene de transport Comisia Europeană a acceptat includerea în noua reţea trans-europeană de transport TEN-T a traseului Timişoara - Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni, anunţă Ministerul român al Transporturilor. “România a reuşit impunerea unei axe est-vest de relevanţă regională. Acest segment de autostradă consolidează interconectarea viitoare a R. Moldova la principalele coridoare europene”, a afirmat Alexandru Nazare, ministrul român al Transporturilor. Dînsul susţine că, astfel, pe viitor accesul la finanţare va fi simplificat: “Finanţarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va creşte substanţial, la fel interesul şi încrederea finanţatorilor privaţi şi internaţionali”. Referindu-se la traseul propriu-zis, ministrul a explicat, că este unul “prin excelenţă de importanţă europeană: traversează Carpaţii, conectează doua state membre ale UE, România şi Ungaria, cu doi vecini importanţi, R. Moldova şi Ucraina, şi scurtează ruta europeană est-vest la nivel de autostradă cu peste 300 de km”.

Prima locuinţă protejată

Lucia Bacalu Grigore Codreanu Zeci de ungheneni, printre care preşedintele raionului, Iurie Toma, vicepreşedinţii Alexandru Ciuvaga şi Anatol Arhire, primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, dar şi alte oficialităţi, s-au prins într-o Horă a Unirii, pe Piaţa Independenţei din oraşul Ungheni.

Astfel a fost marcată, duminică, 25 martie, aniversarea a 94-a de la actul unirii Basarabiei cu România.

Printre oaspeţii de marcă, prezenţi la eveniment s-au numărat Ion Negrei şi Anatol Petrencu, doctori habilitaţi în istorie, Victor Popa, deputat în Parlament. Numărul participanţilor însă a fost mult mai mic decît şi-ar fi dorit organizatorii. „Dacă azi veneau aici toți cei care în ultimii ani și-au redobîndit cetățenia română, era să fie o mare de oameni. Dar nu este așa”, a remarcat Maria Buruiană, consilier raional. Potrivit unor estimări, în Piaţa Independenţei din Ungheni s-au adunat circa 150 de persoane. Anatol Arhire, liderul organizaţiei teritoriale a PL, organizatorul evenimentului de la Ungheni, explică prezenţa în număr mic a oamenilor prin faptul că „e perioada

însămînțărilor”. În plus, nu s-a ţinut cont de trecerea la ora de vară.

Dar şi aşa, evenimentul a fost unul reuşit, au declarat la final mulţi dintre participanţi. „Lume bună, misunea noastră e să le ridicăm capul celor rătăciți”, li-a adresat celor prezenţi Anatol Arhire.

Tot duminică, 25 martie, au sărbătorit Unirea de la 1918 şi nisporenenii. Acţiunea a avut loc în Casa Naţională din Nisporeni, ea fiind iniţiată de Ginta Latină “Ecolatinie”. Au participat membrii filialelor din Vărzăreşti, Boldureşti, Micleuşeni, dar şi alte persoane cu gîndire şi simţire românească. În memoria bravilor

PP Expresul

Ştiri de pe Expresul.com

Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

6.000 de cărți românești blocate în vama Sculeni

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Junghietu, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

şi neînfricaţilor patrioţi ai neamului, a membrilor Sfatului Ţării care au putut realiza, la 1918, un vis al mai multor generaţii, cei prezenţi au păstrat un minut de reculegere. În cadrul şedinţei festive au vorbit despre acest eveniment de mare importanţă istorică doctorii în istorie Mihai Cernenco şi Veceaslav Stăvilă, realizatorul emisiunilor de autor la postul de radio “Vocea Basarabiei”, Arcadie Gherasim, dar şi numeroşi nisporeneni. La final, a fost prezentat un spectacol de sărbătoare cu participarea ansamblului folcloric “Doina Codrilor” din Vărzăreşti, ansamblului de cîntece şi dansuri populare “Moştenitorii” din Nisporeni şi a interpretei Basarabeanca.

Cărţile urmau să ajungă în instituțiile de învățămînt din R. Moldova, ele fiind colectate de către Asociația tinerilor români din afara granițelor (ATRAG) din Iaşi. „Am prezentat toate actele, însă șeful postului vamal Sculeni nu ne lasă să trecem. Așteptăm să ne dea explicații, pentru că pînă acum am prezentat toate documentele pe care le-au cerut”, a declarat, pentru Adevărul.md, Igor Drangoi, vicepreședintele ATRAG. „Nu au documentele necesare. Au un act în care se menționează că e vorba de o donație, dar nu este indicat că acele cărți trebuie să ajungă în R. Moldova”, a precizat, pentru acelaşi site, Nicolae Gorincioi, șef de post de la vama Sculeni. Cărțile urmau să ajungă la Universitatea „Alecu Russo" din Bălți, dar și în trei localități din regiune.

Un nou serviciu social, „Locuinţa protejată”, a fost inaugurat, săptămîna trecută, la Călăraşi. Apariţia acestuia se datorează unui Acord de parteneriat între Consiliul raional şi AO „Keyston Moldova”, care a finanţat achiziţionarea unui apartament în care vor locui 4 persoane cu dizabilităţi. Cei patru tineri s-au stabilit în această locuinţă încă în decembrie 2011, aflîndu-se în îngrijirea asistentei sociale Zinaida Ursachi. Dînsa susţine că ei se simt aici utili şi satisfăcuţi.

Potrivit Aglaiei Gurschi, specialist al Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Călăraşi, cu timpul, în raion vor mai apărea asemenea locuinţe, iar colaborare cu Fundaţia Keyston va continua.

Salariul de o lună al unui primar – pentru energie electrică Aproape un salariu a scos din buzunar Filip Petriciuc, primarul de Buciumeni, Ungheni, pentru a plăti pentru curentul electric consumat de primărie. În ajun de Anul Nou, dînsul a fost anunţat că primăria va rămîne fără electricitate, dacă nu-şi va plăti integral factura. „În bugetul local nu mai rămăsese nici un ban. Transferasem doar 4000 de lei – atît cît am avut. Am solicitat organelor abilitate să ne prelungească termenul de plată pînă vom primi banii la buget pentru anul 2012. Solicitarea noastră însă nu a fost acceptată”, explică Filip Petriciuc. Unica soluţie a fost să scoată din buzunarul său 2150 lei. Acum, dînsul nu poate să-şi recupereze banii. Cum să-i ia din buget, cînd e vorba de banii publici? Primarul susţine că astfel de situaţii apar adesea şi că este nevoit să plătească din banii proprii pentru unele servicii.

Îl vor slăvi pe Hristos „Hristos a înviat, Slăviți-L!”, acesta va fi genericul primei ediții a Festivalului cîntecului și tradițiilor pascale, organizat la Ungheni, pe 6 mai curent, de către Secția cultură, în parteneriat cu Episcopia de Ungheni și Nisporeni. Deși regulamentul festivalului este încă în lucru, Galina Moraru, specialist principal al Secţiei respective, a declarat pentru ”Expresul” că se prevede organizarea unei expoziții de ouă încondeiate şi compoziții pascale ale meșterilor populari. Formațiile folclorice vor pregăti obiceiuri pascale, ceea ce reprezintă o noutate pentru ele. La festival vor evolua coruri bisericești de la Hîncești, Nisporeni, Călărași, Ungheni. Şi la Nisporeni va fi organizat un Festival al obiceiurilor pascale, întitualt: ”După datina creștină”. Potrivit Aureliei Andronache, șefa Secției cultură Nisporeni, programul va fi variat şi va conține cîntece pascale, dar și obiceiuri de Paşte, prezentate de colectivele floclorice din raion.

La studii Reprezentanţii direcţiilor şi serviciilor economice din cadrul consiliilor raionale vor beneficia de cursuri de instruire antreprenorială, organizate de Ministerul Economiei, în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană. Dînşii urmează să obţină cunoştinţe ce ţin de noţiunile şi specificul activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, să înţeleagă care sînt aşteptările agenţilor economici şi cum pot ei, în calitate de autoritate publică locală, să-i ajute în soluţionarea problemelor ce ar putea să apară pe parcursul activităţii. Cursul este susţinut de experți internaționali. În 2012, se planifică cel puțin 4 instruiri de acest gen. De notat că liderul de echipă al proiectului, Philip Santens, este cetăţean de onoare al oraşului Ungheni, unde a implementat, acum cîţiva ani, un proiect în valoare de 2 milioane de euro.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2 Expresul

Rezidenţii zonelor economice libere au înregistrat vânzări record. Anul trecut suma a ajuns la trei miliarde de lei. Potrivit unui raport al Ministerului Economiei, cifra este mai mare de două ori, în comparaţie cu anul 2010. Şi statul a avut de câştigat. Numai din impozite şi plăţi obligatorii de la rezidenţi, au fost încasate în bugetul de stat 176 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 35 la sută faţă de 2010. (Publika.md)

Actual

Vineri, 30 martie

Știri din Primăria Ungheni

P

La Strasbourg, vorbind despre administraţia publică locală din Moldova Alexandru Ambros, primarul de Ungheni, a avut un discurs în plenul sesiunii a 22-a a Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei (CPLRCE) de la Strasbourg. Dar domnia sa nu a vorbit în calitate de primar, ci de preşedinte al Delegaţiei Republicii Moldova.

“Una dintre întrebărilecheie care ne vizează pe noi este cea cu privire la raportul “Democrația locală și regională în Republica Moldova”.

R. Moldova este supusă monitorizării din partea Consiliului Europei printr-un grup de lucru al Congresului Autorităților Locale și Regionale. Ultimul raport a fost prezentat în 2005. Acum s-a discutat raportul pentru anul curent. Vreau să vă zic că este un raport foarte amplu, ce vine cu un șir de recomandări, care vor servi drept puncte de reper pentru R. Moldova în procesul de dezvoltare a proceselor democratice la nivel local și regional”, a declarat Alexandru Ambros pentru portalul Neo-Dacii. În plenul sesiunii, dînsul a mulțumit autorilor raportului pentru obiectivitatea aprecierii situației din R.Moldova, s-a referit la recomandările făcute de CPLRCE, apreciindu-le drept “foarte utile pentru guvernarea de la Chișinău”.

Alexandru Ambros a menționat şi faptul că în procesul de descentralizare care are loc în R.Moldova, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a devenit un partener important pentru Guvern, opinia acestuia fiind solicitată în permanență.

“Discursul domnului Alexandru Ambros a fost înalt apreciat de asistență”, notează site-ul calm.md.

Agenda Delegației Republicii Moldova a fost destul de încărcată. Pe lîngă ședința plenară și analiza raportului și a recomandărilor, oficialii moldoveni au avut o serie de întîlniri importante. Dintre acestea: întrevederea de lucru cu secretarul general al CPLRCE, Andreas Kiefer, în cadrul căreia a fost analizată situația din R. Moldova și pașii ce urmează să fie întreprinși pentru consolidarea autonomiei locale, a procesului de descentralizare financiară și a dialogului dintre guvernarea locală și cea centrală. În mod special a fost subliniată importanța și rolul pe care trebuie să-l aibă CALM în calitatea sa de reprezentant al administraţiei publice locale.

Activitatea Delegației Republicii Moldova a fost înalt apreciată și salutată de conducerea și membrii CPLRCE. Vorbitorii au subliniat schimbarea esențială, produsă în cadrul acesteia, menţionînd că Delegaţia a devenit una foarte activă, competentă, lucrativă.

CPLRCE este o adunare politică pan-europeană, compusă din 636 de membri care dețin funcţii elective (consilieri, primari sau președinți de autorități regionale), reprezentînd peste 200 mii de autorități din 47 state europene.

La Konin ”Strugurașul” a dansat, iar oficialii au pus bazele unor relații economice bilaterale Ansamblul de dansuri populare ”Struguraș” din Ungheni a devenit laureat al Festivalului de cîntece și dansuri din Konin (Polonia). La întoarcere acasă, coregraful ansamblului, Nina Pricladov, a declarat cu satisfacţie: „Temperamentul dansurilor populare moldovenești i-a impresionat pe spectatorii polonezi, iar noi, la rîndul nostru, ne-am simțit foarte bine în scenă”.

Misiunea culturală din Polonia a fost precedată și de cea administrativă. Delegația oficială, prezidată de Ludmila Guzun, viceprimarul de Ungheni, a avut întîlniri cu administraţia oraşului Konin. Potrivit dînsei, în cadrul discuțiilor purtate, s-a convenit de a extinde colaborarea între Ungheni și Konin şi în alte domenii decît cel cultural. „S-a propus de a se organiza misiuni economice bilaterale, unde oamenii de afaceri polonezi și cei de la Ungheni să se aşeze la o masă de discuții pentru a stabili parteneriate și un schimb de experiență în domeniu”, a relatat Ludmila Guzun. Totodată, administrația orașului Konin a propus desfășurarea unei olimpiade pe discipline școlare între liceenii din cele două oraşe înfrăţite, Ungheni şi Konin.

Ludmila Guzun a dat o notă maximă deplasării efectuate. „M-am simțit cu adevărat mîndră de talentele noastre care au fost înalt apreciate la festival”, a specificat dînsa.

În topul celor mai importante atracţii turistice Podul feroviar peste Prut de la Ungheni şi vulcanul noroios din Bărboieni, Nisporeni se află în topul celor cinci atracţii turistice din centrul Republicii Moldova, realizat de site-ul Stiripozitive.md.

Iată ce scriu autorii despre cele două obiective turistice care, fiind promovate intens şi avînd infrastructura necesară, ar putea deveni cu adevărat atractive pentru turiştii autohtoni, dar şi pentru cei străini.

“Podul Eiffel” al Ungheniului Podul ce uneşte cele două maluri ale Prutului este unul dintre

frații mai mari ai vestitului turn Eiffel din Paris. La sfîrşitul secolului al XIX-lea, celebrul inginer din Franța, Gustave Eiffel, a fost invitat de către administrația Căilor Ferate basarabene pentru a proiecta podul. În 1876, au început lucrările de construcție a acestuia. Peste un an, la 21 aprilie, podul Eiffel a fost inaugurat, iar la doar trei zile de la acest eveniment armata rusă tre-

cea pe el spre Balcani, unul dintre fronturile războiului rusoturc din 1877-1878.

La zece ani de la construcția Podului Eiffel de la Ungheni, încep lucrările asupra Turnului Eiffel, ce avea să devină simbolul Parisului şi unul din importantele obiective turistice ale lumii. Turnul Eiffel repetă anumite forme ale fratelui său mai mare de pe Prut. Chiar aliajul și niturile ambelor construcții sînt asemănătoare.

Vulcanul noroios din Bărboieni Într-un iaz de la marginea Bărboieniului se află unul dintre cei cinci vulcani noroioși înregistrați pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. “Buricul Susanei” – astfel a fost poreclit de către băștinași. Cică, vulcanul noroios este situat în vecinătatea casei în care pe vremuri locuia o femeie pe nume Susana.

Craterul ciudat este mic în comparație cu vulcanele obișnuite, iar pînă acum cîteva decenii, erupea humă prin cele trei ochiuri ale sale.

Deși vulcanul noroios de la Bărboieni “a adormit” în secolul trecut, sătenii vin şi acum la vulcan după humă. Se crede că aceasta are proprietăți tămăduitoare.

De notat că, pe lîngă aceste două obiective, în top se regăsesc şi: Curtea domnească a lui Alexandru Lăpușneanu de la Hînceşti, Biserica romano-catolică din Orhei şi Conacul lui Nicolae Donici din Dubăsarii Vechi.

Acest clasament însă nu include obiectivele binecunoscute din centrul Republicii Moldova, cum ar fi: Orheiul Vechi, hrubele Cricovei, mănăstirile Căpriana, Curchi sau Hîncu, ci repere mai puțin știute, dar care, susţin autorii, “ar merita să fie incluse în traseele turistice”.

Lucia Bacalu

Îngrijorător! Cel puțin un om dintr-o mie este bolnav de tuberculoză Tuberculoza nu se lasă bătută. An de an, îşi face loc tot mai mult în rîndurile populaţiei, afectîndu-i şi pe cei mari, şi pe cei mici. Potrivit datelor Centrului Național de Management în Sănătate, regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi este printre lideri în ceea ce priveşte numărul de îmbolnăviri. Şi Ungheniul, şi Nisporeniul, şi Călăraşul a depăşit, în anul 2011, pragul de 100 de îmbolnăviri prin tuberculoză la 100 de mii de persoane. Aceasta înseamnă că cel puțin un om dintr-o mie este bolnav de tuberculoză. De notat că media europeană este de circa 30 de bolnavi la 100 de mii de locuitori.

Raionul Călăraşi ocupă poziţia a doua cu 150,7 cazuri la 100 mii populație, fiind surclasat doar de Dubăsari (193,2 cazuri la 100 mii de locuitori).

Raioanele Ungheni și Nisporeni se numără şi ele printre primele zece. Înregistrînd 121,8 cazuri la 100 de mii de locuitori, Ungheniul se clasează pe locul VI, fiind urmat de Nisporeni (locul VII) cu 106,1 cazuri la 100 mii de persoane. Statistica denotă că în toate raioanele numărul de bolnavi de tuberculoză este mult mai mare în mediul rural decît în cel urban. Specialiștii explică această situaţie prin faptul că nivelul de trai al populației de

la sate e mai scăzut, la fel şi gradul de informare a oamenilor.

Nici la capitolul cazurilor noi de tuberculoză cele trei raioane nu au cu ce se lăuda. Călărașiul se clasează pe locul trei, înregistrînd 116,5 cazuri la 100 mii populație. Cu toate că cifrele în dreptul raioanelor Ungheni și Nisporeni nu au atins pragul de 100 de cazuri noi de tuberculoză la 100 mii de locuitori, situația, în comparație cu anii precedenți, nu este deloc îmbucurătoare.

De exemplu, dacă în 2010 raionul Ungheni atingea indicele de 85,2 cazuri noi de tuberculoză, în 2011 acesta a crescut pînă la 97,1. În prezent, în evidența medicilor ftiziatri de la Spritalul raional Ungheni se află 235 de pacienți, dintre care 32 de bolnavi de tuberculoză au fost depistați în primele trei luni ale anului 2012. Nisporeniul, în 2011, comparativ cu ultimii patru ani, a atins cota de vîrf, înregistrînd 63 de cazuri noi.

Tuberculoza este o maladie infecţioasă periculoasă care, în cazul nedepistării la timp şi tratării inadecvate, poate duce la pierderea capacităţii de muncă, invaliditate şi deces, atenţionează site-ul Ministerului Sănătăţii al Republiciii Moldova. În unele cazuri, tuberculoza evoluează atît de repede, încît decesul poate surveni peste cîteva luni. Bolnavul de tuberculoză pulmonară contagioasă, nesupus tratamentului, poate infecta timp de un an 10-15 persoane.

Ina Landa

Apropo Pentru ca lumea să cunoască cît mai multe despre tuberculoză, la Ungheni au fost desfășurate activități de informare a polițiștilor de sector din raion,

a asistenților sociali şi angajaţilor din medicina primară, precum și a elevilor de la Colegiul Național de Grăniceri. În acest scop, medicul ftiziopulmonolog, Larisa Scorohodco, coordonatorul Cabinetului de ftiziopulmonologie a Spitalului raional Ungheni, a invitat-o pe Feodora Rodiucova, președinta Asociației ”Salvatorii Terrei” din Bălți, pentru a le vorbi celor prezenţi despre această maladie şi metodele de prevenire a ei. ”Ne dorim să aducem informații utile despre boala respectivă care reprezintă o adevărată problemă a sănătății publice.

Cu toții trebuie să cunoaștem ce înseamnă tuberculoza, să știm cum să ne protejăm pentru a reduce riscurile de îmbolnăvire”, a declarat, în încheiere, Feodora Rodiucova. (I.L.)

Timp de 21 de ani printre cele mai bune instituții de învățămînt Două decenii la rînd nu cedează poziția de lider la concursurile raionale pe discipline. Este vorba despre Liceul ”Vasile Alecsandri”, unde, potrivit şefului Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport, Alexandru Ciuvaga, „învaţă copii de bani gata”. Şi în acest an instituţia respectivă s-a clasat pe locul I, avînd cel mai mare număr de locuri premiante.

Liceul „Vasile Alecsandri” a completat lotul unghenean care participă la olimpiadele repub-

licane cu cei mai mulți elevi: 21 din numărul total de 59.

Pe poziția a doua se clasează

Liceul ”Gheorghe Asachi”, care a trimis 10 elevi la olimpiadele republicane. Liceul ”Mihai Eminescu”, s-a plasat pe locul trei.

O situaţie îngrijorătoare însă se atestă în gimnazii. „Rezultatele olimpiadelor raionale din acest an ne-au demonstrat că în multe dintre ele calitatea procesului educațional lasă de dorit”, a subliniat Galina Gheorghiţă,

șef adjunct al Direcției Învățămînt, Tineret şi Sport Ungheni.

Din cele 42 de gimnazii existente în raion doar 19 s-au remarcat prin elevii lor, care au reuşit să obţină locuri premiante. În anul curent, la olimpiadele raionale pe discipline au participat 897 de elevi din 54 de instituții de învățămînt.

Ina Landa

Eveniment

Neverosimil: 105,3% din moldoveni au telefon mobil. Numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut în anul 2011 cu peste jumătate de milion, ajungînd la 3 milioane 738,7 mii, iar rata de penetrare cu servicii de telefonie mobilă s-a ridicat la 105%, transmite MOLDPRES cu referire la date ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. În ultimii şase ani, numărul de utilizatori a crescut de 2,5 ori.

3 Expresul Vineri, 30 martie

*Schimb o maşină de spălat rufe pe una de spălat bani. *Schimb scările de coborît în beci pe scara ce urcă la cer. *Schimb o clipă de tăcere pe un borcănaş cu miere. *Schimb tot ce am pe tot ce n-am. *Schimb un butic de cărţi pe un butic de vie. *Schimb un lac pentru unghii pe un lac cu peşte. *Schimb toate seminţele de vrajbă pe o seminţă de adevăr.

În Postul mare, ce păcat. .............. Şi printre noi găsim cîte-un măgar Ce face şotii fără... calendar.

Ungheni A revenit acasă din Polonia O maşină de luxȘtiri din Primăria cu titlul Miss Festival Konin 2012 Turismul pentru raionul Ungheni.

Rîdeţi cît mai des, rîdeţi cît mai mult

Am citit undeva că un copil zîm- Unde nu suntem - e bine; beşte în medie de 400 de ori pe zi, în Trai mai bun de vrem s-avem, timp ce adulţii nu reuşesc să schiţeze Să fim unde nu suntem. un zîmbet decît de 15 ori pe zi. Este “Skoda Superb o maşină de toată Destăinuire păcat că ceva atît Ambition de simplu, 1.8”, precum frumuseţea, de un negru metalizat, a fost ar fi zîmbetul, pentru cei maturi este Am să rîdachiziţionată, pîn-am să mor,chiar de către autorităţile raionale Ungheni. atît de recent, rar.

Nu pot fără veselie, UnProbabil cadou frumos de Anul Nou, care costă mii 232 lei. nu toţi ştiu că zîmbetul, Viaţa fără372 de umor “E un lucru bun, căci întăreşte este vorba imaginea rîsul anesteziază corpul, sis- deSeamănă c-oraionului”, tragedie. a declarat, pentru “Expresul”, preşedintele raionului, temul imunitar, ne protejează de boli, ajută Iurie memoria, Toma. învăţarea mai rapidă Întrebări fără răspuns şi prelungeşte viaţa. După o partidă - Oare cîţi neînvăţaţi revin la un învăDe pulsul ce Skoda Superb? “M-am pere prin rezultate, să fie de rîs, se stabilizează, respira-cumţător? consultat cu alţi preşedinţi de iareficientă”, a subliniat ţia se adînceşte, arterele se dilată, - Oare cît cîntăreşteşi oHara lacrimă de muşchii se relaxează.

Iată deraice crocodil? raioane, cu Consiliul nostru - vălambie Chirilov, preşedintele sfătuim să rîdeţi mai des. că fracţiunii - Dacă a-ţi trăi viaţa datorie, onal şi am ajunscît la concluzia PCRM, dupăe ocare a poţi s-o trăieşti numaică în edatorii? anume acest model este mai bun adăugat: “Se vede nevoie

Grigore pentru drum u r i l e DRĂGAN, noastre, e o Nisporeni m a ş i n ă economă.

Rîs credit De în altfel, administraţiile a 16 Cît ar fi deaudeficit raioane anume astfel de Totuşi, voia arăspuns declara:Iurie Toma. maşini”, -Fiind De s-ar da rîsu-n credit întrebat, dacă nu se putea Foarte mulţi l-ar procura. mai achiziţiona un automobil ieftin, dînsul a menţionat: “Noi Sfat ne-am condus de zicala: de Dacă vreţi s-aveţi noroc, şapte ori măsoară şi o dată taie.

Ascultaţi-mă pe mine: Astfel, am ajuns la concluzia că - Zîmbetul e un mijloc e mai bine una bună”.

Ca să arătaţi maişi bine.

“Dacă omul are nevoie de transport, dedecezîmbet să nu-şi permită?

Apropo Fiecare vrea o Dau adevărul înmaşină vileag mai bună şi mai comodă”, a fost remarca (Este vorba de o soacră), lui Sergiu Caţer, dulceag, preşedintele Greu e să zîmbeşti fracţiunii PD din raioDacă mutra-ţi esteConsiliul acră. nal. “Mergem spre Europa. Deci, Îndemn avem nevoie de maşini europeŞtie ne”, astăzi a maiorşicine adăugat dînsul.

“Să dea Domnul să se răs-

Ungheneanca Adriana Popovici a fost declarată, pe 25 martie, „Miss Festival Konin FURATologia 2012”. Tînăra La o anumită etapă istorică, a apăinterpretă, în rut pe al nostru plai mioritic o nouă ştivîrstă de doar inţă. Firavă la început, a prins rădăVladimir 14 ani, a cini adînci şi azi rar cine nu a auzit COJOCARU, evoluat, alături de ea. Cea mai mare dezvoltare a cude ansamblul Ungheni noscut-o pe timpul comunismului Timp de o săptămînă, delegaţii de dansuri populare ”Struguraș” din Ungheni, la „de aur”. S-au observatdin două etape Italia şiînGeorgia Ziua glumei tradiţionalul festival de cîntece și dansuri al dezvoltarea sa, ce şi-au găsit reflec s-au aflat în-vizită localităţilor la Ungheni,înfrățite pentrucu a studia strategiDacă le asculţi atent oraşul polonez Konin. de o asemenea maşină, dacă luta rea în folclorul autohton: „La colile de dezvoltare a turismului în oraşul de pe malul Sînt cam „roze” ştirile, Anunţuri ”Totul s-a întîmplat atît de repede, că iniţial Nicolaehoz, Gaviuc (2003-2007): ăm în calcul faptul că raionul tate, căci cea veche – un “Jigupe dealul mare,/ Cine fură - acela În Moldova permanent *Săpăm groapa celor cu un picior în nici nu am reușit să conștientizez valoarea disnu aupapă ce face are cinci vicepreşedinţi. Dar, cu li” uzat la maximum – nicide- Dacă sînt bani are” şişi„Cine bine, are corp fruE... întîi aprilie. ea. tincției acordate”, şi-a împărtășit emoțiile prin să nu-şi cum pere tot respectul faţă de autorităţile cum nu asigura securitatea vi- cu ei, de ce mos,/ Cine are cotă - umblă grebănos”. *Programăm telefon, chiar din vamă, în drum spre casă, mama Skoda Superb?

Au construit de-(şi neplecarea) cepreşedinţilor raionului.

Maişi cuvîntul raionale, cred căvisuri ar fi realizabile trebuit să pentru Odată cu venirea Mai întîi a fost cuvîntul cei care dorm la lucru.

Adrianei, Aliona Popovici. atît, aceştia au fost ja gazoducte, au construit apese gîndească mai bine, să ţină mult decît crizei economice, această ştiinţă a în*Facem publicitate largă celor c-un a fost... ”Roata morii”, ”Hora mare” și ”Hutoreanka” de cîteva ori, în drum ducte, nu mai au credite de cont de situaţia actuală, de nevoiţi,Alianţa tîmpinat dificultăţi enorme.

A fost – integrare! orizont îngust. au fost piesele cu care Adriana a cucerit simpatia maişi multe totul e de bine la varămijloace pentru optimizările din învăţămînt…”. spre Chişinău, să iasă din maşi- rambursat,nevoie *Organizăm paza paznicilor care Comuniştii – uzurpare! publicului.

Anume publicul i-a oferit cele mai a o menţine la nivelul cuvenit.

Graţie împingă pentru a o re- va fi cald. În plus, au şi cinci “Noi, liberalii, decla- nă şi s-o Poporul – mîncare! dorm în timpul ne-am serviciului. multe voturi pentru a ajunge să cucerească înaltul ajutoarelor venite de peste hotare, s-a vicepreşedinţi de raion.

Da, şi porni.

Acum, lor li se va tran s mirat împotriva achiziţionării unei *Ajutăm pe cei strîmbi să treacă cît Igor Dodon – soluţia? păstrat o stabilitate relativă, înregis titlu de Miss Festival. Anterior, la începutl lunii noi am achiziţionat o maşină te maşina preşedintelui, tot o maşini atît de scumpe.

Se putea Guvernanţii – răbdare? mai repede în lumea celor drepţi. trîndu-se chiar unele succese. Cu martie, Adriana Popovici a fost declarată şi „Miss “Şkoda”, dar atunci nu a fost Skoda achiziţionată cu cinci ani lua *Alungăm una mai ieftină.

Comuniştii Marian Lupu – reiterare? gîndurile negre în plină zi. toateciacestea, baza Ungheni 2012” într-un concurs de fotomodeling. preşedintele va voinţa noastră, a celor de sus,materială lasă însă*Schimb au fost cei care susţinut Vladiar Filat – vizavi. patul luiau Procust pe unînpaturmă, În ciuda ”Două titluri Miss într-un an nu este deloc rău.

Mihai – anticomunism! de Ghimpu noua maşină.

De iar costul amult fostde dedorit.

220 mii lei. eforturilor tiaceastă idee. Cel puţin, în comi- beneficia conjugal.

Prutului. au fostmîndră posibile, tanice întreprinse de cei mai Aceste activi acţiuni Sînt foarte că-sdatorită apreciatăproiecatît peste hotare, Vitalia Pavlicenco – unire! notat că actuala maşină, Skoda Ion Harea (2007-2011): Dasia *Duc probleme sociale”, declaşi-l - bagă de nas pe cei,a care tului „Abordarea integrată pentru durabilitatea membri ai Guvernului, Parlamentului cît și la mine acasă”, ne-a spus Adriana. unde nuBuruiană, le fierbe oala. rat Maria preşedinta Superb, a fost cumpărată din ba- că oamenii au ambiţii, de ce să şi Preşedenţiei, se pare că vom asista producţiei Cocoşul De menționat că Adriana Popovici s-a aflat *Schimb vîntuluirai pentru ceiprevăzuţi în buget şi neutili- nu şi le satisfacă? Vreau să spun fracţiunii PLdirecţia din Consiliul - nii la prohodul celei mai vestite şi mai de turism”, implementat provincia din Italia, de particiCocoşul oaspeţi a vestit deja adetreia oară laVenezia Konin în calitate ce-şi dauera aere. că activitatea unui conducător onal. ”Nu neapărat ca pre- zaţi în 2011. populare (nestudiate în şcoală!) şti-cu primăria Ungheni şi primăria Kutaisi în parteneriat Şi-n răcituri a nimerit. pantă la evenimente cultural-artistice. În curînd va *Schimb un bilet de plimbe loterie pe unNici acel “Jiguli” depăşit de de raion nu se reduce la o maşişedintele raionului să se inţe, cunoscută de mic mare. Des din şiGeorgia, în- cadrul Programului CIUDAD finanţat ............... bilet la o casă de odihnă. pleca din nou. Peste două şiluni, va evolua deja la va fi dat la fier vechi. nă de lux. Putea fi achiziţionată într-o maşină de lux.

Ar fi trebuit vreme nu pre ea ne va amintideaceeaşi creaţie Uniunea Europeană.

Nu-i fabulă fără morală *Ofer aşternut cald celor care un Festival-concurs înternațional de cîntece și banii lele, să cînd ai fost”. să fie mai modest. Mă întreb cu Iurie Toma speră ca acesta să una mai modestă, populară: iar „Fost-ai, Potrivit Svetlanei Ciobanu, expert în și-au dezvoltarea durabilă, pro- peste 17 Şi nici ospăţ fără de oală. meditează la rece. dansuri, unde anunțat participarea şi înmelancolici alte sco- îşi vor şterge ce ne deosebim, în acest caz, de poată fi reparat şi repartizat ul- fie redirecţionaţi Şi doar unii iectul respectiv are cîtevațări. obiective distincte atît pentru Ungheni, *Ofer spaţiu locativ şi promit raiul terior Secţiei cultură. puri, căci lacrimile sînt multesuspinînd: probleme „Fie-i ţărîna comunişti?”, a mai spus dînsa.

Vulpoiul cît şi pentru Kutaisi. Partenerii din Italia vin cu experienţe în domecelor care şi-au trăit traiul.

Ina Landa Dar… Dumnezeu Ce spun foştii vulpoiul preşedinţi de de rezolvat.

Potrivit lui Iurie Toma, achiuşoară.

Amin!”

Un iepuraş a mîncat niul dezvoltării turismului. Astfel, va fi elaborată o strategie de să le ajute şi să nu se împiedice ziţionarea maşinii era o necesi- raion despre noua achiziţie?

Statistica ştie totul Azi constatăm un adevăr: Şi pentru ea e un mister Cîte parale-au fost furate Şi cîţi măgari poartă cravate

la Ungheni se va baza pe tradiţii şi unicitate

4 Expresul

R. Moldova nu va fi pregătită să adere la UE nici peste 10 ani. De această părere este academicianul american de la Universitatea Harvard, Zbigniew Bochniarz. În cadrul unei întîlniri cu studenţii de la ASEM, dînsul a declarat că principalele bariere în dezvoltarea economico-socială a R.Moldova sînt instabilitatea politică, incapacitatea instituţiilor statului de a funcţiona corect şi corupţia. (Publika.md)

Actualitate

Vineri, 30 martie

Vor deveni buni cetăţeni ai Moldovei Tudor Josanu Sincer să recunosc, am mers cu anumite rezerve la dezbaterea publică a tinerilor din raionul Călăraşi, organizată recent în cadrul proiectului „Participarea tinerilor în Moldova”, de către Fundaţia Est-Europeană din resursele acordate de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Aveam un sentiment de neîncredere în succesul unei asemenea dezbateri a tinerilor cu vîrstele cuprinse între 16 şi 20 de ani. Le cunosc impulsivitatea şi spontanietatea, dar şi indiferenţa pronunţată, în anumite cazuri, faţă de unele lucruri pe care ei le consideră plictisitoare. O asemenea atitudine a lor ne provoacă nouă, celor mai în vîrstă, o anumită insatisfacţie şi – de ce să nu spun? - chiar o iritare. Şi atmosfera din sala mare a Consiliului raional, unde se adunaseră cei aproximativ 50 de tineri, în temei elevi şi liceeeni din localităţile raionului, secondaţi de persoane responsabile de activităţile extraşcolare, părea, la început, cam încordată. Toţi tăceau privind la Natalia Rîbcic, moderatoarea dezbaterilor, venită de la Ungheni şi însoţită de o voluntară, şi ea tînără. Într-o tăcere covîrşitoare, tinerii au vizionat imaginile proiectate şi au ascultat comentariile moderatoarei vizînd un studiu sociologic naţional, desfăşurat recent în Moldova sub genericul: „Participarea tinerilor”.

Acesta, de altfel, caracterizează gradul de implicare a tinerilor în viaţa socială şi poliitică. Datele, în mare parte, s-au confirmat ulterior, în cadrul dezbaterilor, ca fiind perfect valabile şi pentru tinerii din raionul Călăraşi.

A fost însă suficient ca mode-

ratoarea să anunţe întrunirea deschisă, să ofere cuvîntul Irinei Stratan, specialist al Direcţiei raionale învăţămînt, tineret şi sport, pentru un cuvînt de salut din partea autorităţilor publice locale, mai apoi să fie anunţată agenda de lucru, ca totul să se schimbe. Înviorarea i-a cuprins pe tineri după ce aceştia au primit cîte două foiţe de culori diferite, pe care trebuiau să scrie răspunsul la două întrebări: „Cum vedeţi modalitatea de implicare a tinerilor?” şi „De ce este improtantă implicarea?”. Ca prin minune, atmosfera s-a schimbat, tinerii devenind mai vioi, schimbînd replici şi făcînd diverse remarci între ei. La un moment dat, nu-şi mai dădeau rîndul la standul pe care-şi afişau răspunsurile şi comentariile la subiectele propuse.

Cele mai frecvente răspunsuri la prima întrebare au fost: „prin voluntariat”,”prin partici-

parea la concursuri”, „prin implicarea în diverse proiecte, traininguri”. Mult mai diverse au fost răspunsurile la cea de a doua întrebare, ce viza motivaţia implicării tinerilor. O parte a răspuns că implicarea are mai multe avantaje personale, menţionînd: „ca să mă formez ca persoanalitate”, „pentru a mă dezvolta multilateral”, „ca să fiu mai informat”, „pentru a-mi forma abilităţi de comunicare”, „pentru a-mi dezvolta spiritul de iniţiativă”. Cealalată parte a manifestat interes pentru problemele actuale cu impact mai mare asupra comunităţilor, cum ar fi: „cunoaşterea şi rezolvarea problemelor sociale”, „pentru a propune metode de soluţionare a problemelor localităţii”.

Cineva le-a replicat tinerilor că merg foarte rar la bibliotecă, ignorînd cartea ca sursă de informare. Şi mai activi au devenit tinerii atunci cînd s-a trecut la o altă etapă a dezbaterilor, în care li s-a cerut să nominalizeze problemele cu care se confruntă la locul de trai. Tinerii din oraşul Călăraşi au reclamat starea deplorabilă a parcurilor. Cei din Pituşca au semnalat lipsa acută a mijloacelor financiare destinate activităţii tinerilor. Alţii au învinovățit autorităţile publice locale precum că i-ar discrimina, au evocat numărul redus al locurilor de muncă pentru tineri, activitatea nesatisfăcătoare a in-

stituţiilor de cultură, neinformarea tinerilor despre acţiunile importante organizate de autorităţi. Aici, în discuţii s-au inclus şi unii responsabili de activităţile extraşcolare din Vălcineţ, Horodişte, Pituşca, Sipoteni. Ei au venit cu argumentele lor, uneori combătînd cele spuse de tineri. Spre exemplu, viceprimarul de Sipoteni, Alexandru Ţîcu, un tînăr şi el, dar ceva mai „trecuţel” cum s-a autocaracterizat, a afirmat că, acum cîţiva ani, pentru reparaţia casei de cultură din sat au fost cheltuite peste 2 milioane de lei, fiind create condiţii bune pentru odihna tinerilor. Dar ce credeţi?

Aceştia nu vin aproape deloc aici. „Noroc de filiala Şcolii de arte din Călăraşi, găzduită de căminul cultural. Altfel, am putea considera că am aruncat banii în vînt”, a opinat sursa citată.

Un alt vorbitor a replicat tinerilor că merg foarte rar la bibliotecă, ignorînd cartea ca sursă de informare. Altcineva i-a întrebat de ce, printre problemele nominalizate de ei, nu se regăseşte şi cea legată de lipsa multor părinţi, care sînt plecaţi peste hotare? Sau de ce nimeni nu s-a referit la comportamentul deloc agreabil al unor semeni de-ai lor în locurile publice?

Spre lauda lor, tinerii prezenţi la dezbateri au recunoscut că cele menţionate de adulţi se întîmplă des, ceea ce nu face decît să le şifoneze imaginea per ansamblu.

Partea cea mai mobilizatoare a fost însă ultima, cînd tinerii au lucrat în grup şi au reuşit să-şi manifeste din plin atitudinea şi poziţia civică.

Cîţiva tineri au vrut să realizeze un interviu cu un primar. Acesta însă le-a tăiat-o scurt: „Noi nu ne jucăm de-a şcoala”, lipsindu-i astfel de motivaţia de a se implica.

Astfel, primul grup a analizat tema „Lipsa motivaţiei”, aducînd şi un exemplu elocvent din propria experienţă. Anterior, ei au vrut să realizeze un interviu cu un primar. Acesta însă le-a tăiat-o scurt: „Noi nu ne jucăm de-a şcoala”, lipsindu-i astfel de motivaţia de a se implica.

Cel de-al doilea grup a avut ca temă discriminarea tinerilor. În mare parte, au subliniat ei, fenomenul este prezent în Moldova din cauza lipsei unei legi antidiscriminare conforme cu normele europene, dar şi din cauza „lipsei celor şapte ani de acasă la unii tineri”.

Celelalte teme analizate au vizat: starea deplorabilă a unor locuri de agrement, numărul redus de activităţi extraşcolare, metodele insuficiente de informare a tinerilor.

Discuţiile, răspunsurile la multiplele întrebări apărute pe parcurs, uneori chiar prea argumentate şi serioase pentru vîrsta tinerilor, m-au convins că îndoielile mele de la început nu au fost întemeiate, tinerii călărăşeni dînd dovadă de un interes real faţă de problemele de zi cu zi. Or, acesta este un argument clar că ei vor deveni buni cetăţeni şi vor contribui din plin la prosperarea statului.

La final, în mod democratic, au fost selectaţi 10 tineri ce vor reprezenta raionul Călăraşi, la începutul lunii aprilie, la Forumul regional al tinerilor din raioanele de centru ale R.Moldova. Cei prezenţi au acceptat în unanimitate ca rezultatele dezbaterilor să fie sintetizate într-o Declaraţie a tinerilor călărăşeni, care să ajungă pe masa fiecărui primar din cele 28 de primării călărăşene.

Această dezbatere a fost realizată în cadrul proiectului „Participarea tinerilor în Moldova” implementat de Fundaţia Est-Europeană cu suportul financiar acordat de Departamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul Fundaţiei Eurasia.

Vin sanitarii pădurilor

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

A înţeles că muzica este o parte importantă din viaţa sa Pasiunea pentru muzică a făcut-o pe Dumitriţa Fotea din Ungheni să-şi convingă părinţii că vrea să meargă la şcoala de muzică pentru a studia vioara. În paralel, frecventează şi studioul muzical „Do-Re-Micii” de la Palatul culturii, unde îşi perfecţionează şi abilităţile vocale.

O haită de şapte lupi s-a stabilit, de vreo trei ani, în regiunea satului Măgurele, Ungheni. Deocamdată, aceştia nu au provocat mari probleme populaţiei. Şi totuşi, afirmă Iurie Anton, inginer silvic la ÎS “Silva-Centru”, oamenii ar trebui să ia anumite măsuri de securitate. Printre acestea: să nu lase copiii fără supraveghere în păduri, să nu admită păşunatul vitelor în arealele împădurite. Şi nu e vorba doar de regiunea satului Măgurele. Lupii, în căutarea hranei, pot parcurge, într-o singură noapte, pînă la 70 de kilometri, ajungînd astfel de la un capăt al raionului pînă în celălalt şi chiar trecînd în raioanele învecinate.

Specialiştii susţin că apariţia acestor animale, care dispăruseră de pe teritoriul republicii cu ani în urmă, ar trebui să bucure, deoarece lupii mănîncă vulpi şi cîini vagabonzi, numărul cărora a crescut îngrijorător de mult. Nu întîmplător lupul este supranumit sanitar al pădurii. Pe de altă parte, se spune că lupii vin acolo de unde pleacă oamenii.

La momentul actual, pe teritoriul republicii sînt 18-20 de lupi. Nu există probe care ar demonstra că aceştia au început să se reproducă la noi.

Fiind pe cale de dispariţie, lupul este ocrotit de lege în multe state, inclusiv în Republica Moldova, unde vînarea lui este interzisă. Lupii nu atacă omul decît în cazuri foarte rare, astfel că populaţia nu trebuie să intre în panică, a mai spus Iurie Anton.

Lucia Bacalu

Este o fetiţă silitoare care, la doar opt anişori ai săi, a înţeles că muzica este o parte importantă din viaţa sa, chiar dacă nu-şi vede viitorul în acest domeniu.

Dumitriţa învaţă în clasa a doua la Liceul „Mihai Eminescu” şi este exemplară în toate. Însă, din spusele mamei sale, Tatiana Fotea, are o trăsătură de caracter care o face neobservată printre colegi, şi anume timiditatea.

Ca să scape de ea, Dumitriţa a luat calea muzicii încă de la

coş cu viorele” şi, nu în ultimul rînd, nota zece la finele semestrului la Şcoala de muzică.

patru anişori. „Lecţiile de la studiou îi fac bine. Observ tot mai mult că fiica mea are tendinţa de a se remarca printre semenii săi”, mărturiseşte mama fetiţei.

Dînsa este de părerea că orele extraşcolare de muzică nu vor face din copila sa o vedetă. În schimb, vor contribui la ridicarea nivelului ei de cultură generală.

La capitolul rezultate în domeniul muzical, Dumitriţa a enumerat mai multe nominalizări la concursurile raionale: „Bobocelul muzical”, „Într-un

Este născută în zodia Balanţei. Mămica ei susţine că această zodie o reprezintă. Fata este răbdarea întruchipată. Chiar dacă anumite lucruri nu decurg aşa cum îşi doreşte, ea ştie să aştepte pînă cînd toate îi vor fi favorabile. Proverbul „Cu răbdarea treci şi marea” i se potriveşte cum nu se poate mai bine.

Tot pentru dezvoltarea multilaterală a Dumitriţei părinţii au avut grijă ca ea să studieze adăugător şi o limbă străină: franceza. Chiar dacă nu-i rămîne prea mult timp pentru joacă, ea spune că alegerea celor mai mari din casă a coincis cu alegerea ei. Iar aceasta o face să studieze cu plăcere atît la şcoală, cît şi la activităţile extracuriculare.

Ina Landa

Pasările norocului au populat bălţile Corneştiului Norocoşii care traversează, în aceste zile, porţiunea de drum ce leagă satul Corneşti de orăşelul cu acelaşi nume din raionul Ungheni au ocazia să vadă o adevărată paradă a berzelor, relatează „Ziarul de Gardă”.

Pe lîngă numărul impunător al păsărilor, care se spune că aduc noroc caselor pe lîngă care îşi fac cuibul, atrage atenţia faptul că circa o treime dintre ele sînt de culoare neagră. Specialiştii susţin că acestea sînt mai rar în-

tîlnite, ele fiind mai puţine la număr, dar şi mai retrase. Berzele negre îşi fac cuibul, de obicei, prin locuri mai puţin umblate. În prezent, pe întreg teritoriul Republicii Moldova se numără cîteva sute de perechi de

berze negre, în timp ce numărul berzelor albe este mult mai mare. În general însă, an de an se atestă un număr tot mai mic de berze în R. Moldova, cauza principală fiind schimbările climaterice.

6 Expresul

În acest an, Ziua națională a curățeniei, cel mai mare proiect de implicare socială din istoria R. Moldova, se va desfășura pe 12 mai. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Hai, Moldova!”, iar organizatorii își propun să adune peste 150 000 de persoane și să strîngă 10 000 tone de gunoi. În 2011, la eveniment au participat peste 100 000 de voluntari, care au strîns aproape 7 000 tone de gunoi din natură. (Unimedia.md)

Fragmentarium

Vineri, 30 martie

10 întrebări pentru oameni de nota 10

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Ani dedicaţi apropierii de o ţară europeană – Franţa

Fărîme de suflet…

„Bonjour!”. Aşa m-a întîlnit pe mine, chiar în pragul Alianţei Franceze, antena Nisporeni. Binevoitoare şi foarte deschisă spre dialog, Raisa Andriuţă, şefa instituţiei respective, trăieşte şi răsuflă în limba franceză. Tot ce a făcut şi mai doreşte să facă ţine doar de promovarea acestei limbi, dar şi a culturii franceze în rîndul tinerilor din raionul Nisporeni.

Are în spate 32 de ani de activitate pedagogică, ani dedicaţi apropierii de o ţară europeană cum este Franţa. În toate pornirile ei a fost susţinută de soţ şi de cei doi copii ai săi, cu care se mîndreşte mult.

Raisa Andriuţă este un izvor nesecat de idei şi proiecte. Printre acestea se numără Programul de schimb şcolar între oraşele St. Amand-Montrond, Franţa, şi Nisporeni, R.Moldova, iniţiat în anul 2004 şi care continuă pînă în prezent. Potrivit Raisei Andriuţă, zeci de copii nisporeneni au beneficiat de el, avînd posibilitatea să viziteze Franţa. La rîndul lor, mai mulţi tineri francezi au putut descoperi Moldova prin Nisporeni.

diale în viaţa unui om.

Care sînt principiile dumneavoastră de viaţă? Încerc întotdeauna să am un comportament corect, indiferent de situaţie şi circumstanţe. Spun ceea ce gîndesc, nu ceea ce place. Nu fac compromisuri şi nu-mi place să fiu manipulată.

Consideraţi că sînteţi un om realizat?

Dacă dimineaţa mergi la serviciu cu plăcere, abia aştepţi să-ţi reîntîlneşti colegele, să împartăşeşti cu ele noile proiecte, să simţi că eşti susţinută în tot ceea ce faci, sorbi bucuria reuşitelor şi găseşti soluţii în comun pentru eşecuri, iar seara te grăbeşti acasă la cei dragi să iei cina împreună cu ei, să discuţi cu copiii, cu familia, eşti un om realizat. În viziunea mea, profesia şi familia sînt primor-

Ce calităţi ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră?

Trebuie să fie înţelept, corect cu sine în primul rînd şi mai apoi cu alţii. Nu tolerez făţărnicia şi minciuna. Cînd e cazul – să ne înţelegem din priviri. Aşa percep eu o prietenie adevărată.

Principalele momente din viaţă care v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi.

Studiile la Universitatea pedagogică ”Aleco Russo” din Bălţi, facultatea limbi străine. Port un respect deosebit pentru profesorii mei, care au avut încredere în mine, iar eu m-am străduit să le răsplătesc aşteptările. Întotdeauna am avut marele noroc să întîlnesc oameni cu adevărat profesionişti, buni îndrumători, de la care am învăţat şi continuu să mai învăţ.

Cu ce se mîndreşte Raisa Andriuţă?

Cu familia şi locul de muncă actual, Alianţa Franceză, antena Nisporeni.

Ocupaţia dumneavoastră preferată.

Lectura, gătitul şi grădinăritul.

Visul dumneavoastră de fericire.

Să-mi fie sănătoasă familia şi prietenii. Să-i am cît mai mult timp pe părinţi alături şi să văd bucuria pe feţele nepoţilor.

Starea de spirit actuală.

Stare de veşnică creaţie şi împlinire sufletească. Sînt o persoană optimistă şi pozitivă.

Cine au fost cei care v-au marcat carcterul şi viitorul?

Părinţii, Mihail şi Haritina Enachi din satul Borldureşti, raionul Nisporeni. De la mama am luat înţelepciunea şi răbdarea. Sînt ca tata creativă şi întreprinzătoare. M-au marcat şi numeroasele stagii şi sejururi în Franţa, care m-au făcut să gîndesc altfel, să fiu „open-minded”, să gîndesc larg şi de perspectivă.

Deviza dumneavoastră?

J’ai une tete et je m’en sers (Am un cap de care mă folosesc). Je ne veux pas etre melee a la foule et faire comme la foule (Nu vreau să mă contopesc cu mulţimea şi să fac ceea ce face ea).

Ina Landa

“Elevii citesc o carte” şi la Pîrliţa Pe 14 martie, Gimnaziul “Ion Vatamanu” din Pîrliţa, Ungheni a mai demonstrat o dată că anume cartea e în capul mesei.

Aici s-a desfăşurat acţiunea “Elevii citesc o carte”. Iar cartea s-a numit “Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija.

Activitatea a fost organizată de către elevii clasei a IX-a, împreună cu profesoara de limba şi literatura română, Nina Burlacu. Iniţial, cei prezenţi au vizionat un filmuleţ, prin care au făcut cunoştinţă cu scriitorul Nicolae Dabija. Dumnealui participa la lansarea cărţii sale la Chişinău. Am aflat despre accidentul ne-

fericit pe care l-a avut, despre zilele lungi cît a fost ţintuit la pat, dar care l-au făcut să vadă întreaga acţiune a romanului, care ne-a uimit pe noi, cititorii.

Colegii mei: Crina Calaraşciuc, Cristian Brihuneţ şi Ion Dutca, au reuşit să aducă în scenă un fragment din “Tema pentru acasă”, şi anume: ora de literatura ro-

mână a profesorului Mihai Ulmu şi a elevilor din Poiana Basarabiei. Ne-am convins că adolescenţii acelor timpuri, de la mijlocul secolului al XX-lea, aveau gînduri la fel de luminoase despre dragoste ca şi noi.

Deoarece o parte din cei prezenţi la activitate, elevi ai claselor VII-VIII, nu au citit cartea, noi, cei din clasa a IX-a: Aurel Cepoi, Vlad Irimcă, Irina Coptu, Valentina Popovici şi Loredana Covalciuc, am relatat succint mesajul romanului.

Cred că am reuşit să le trezim interesul, să-i intrigăm pentru a-l citi. Mai ales că

Ministerul – da. Consiliul orăşenesc – ba Fiind într-o vizită de lucru la Călăraşi, pe 20 martie curent, viceministrul Tineretului şi Sportului,Octavian Budişteanu, şi-a exprimat regretul pentru faptul că aleşii lcoali călărăşeni s-au opus trecerii Şcolii specializate pentru sport din Călăraşi, „Rezervele Olimpice”, sub jurisdicţia ministerului. „Nu este înţeleasă o asemenea poziţie a Consiliului Orăşenesc. Pe de o parte, se opune acestui transfer, care ar fi for-

tificat logistic instituţia respectivă, iar pe de altă parte – nu alocă pentru anul în curs fondurile necesare unei bune activităţi a acesteia”, a subliniat oficialul. În altă ordine de idei, dînsul a spus că, la ora actuală, se lucrează asupra unui proiect de lege care ar facilita sponsorizările, ceea ce ar aduce mari beneficii sportului moldovenesc.

Tudor Josanu

mari personalităţi, printre care academicianul Mihai Cimpoi, au menţionat că această carte, “Tema pentru acasă”, merită Premiul Nobel, căci transmite numeroase valori etice universale: dragostea, speranţa, credinţa, răbdarea, jertfirea de sine...

Vă îndemn să lecturaţi “Tema pentru acasă”. Cu siguranţă, veţi descoperi adevărate lecţii de viaţă, veţi înţelege că a fi om e o artă.

Valentina Popovici, clasa aIX-a, Gimnaziul “Ion Vatamanu”

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Trei bunuri sfinte are omul: credinţa, speranţa şi dragostea. Iar mai “mare” dintre acestea este dragostea. Ea nu se laudă, nu pizmuieşte, nu se poartă cu necuviinţă. Le suferă pe toate, le crede, le nădăjduieşte, le rabdă. Eşti pe calea cea dreaptă, dacă astăzi încerci să fii un pic mai bun decît ai fost ieri.

Aţi observat? O mulţime de oameni aleargă după măreţie, încercînd să pară mari şi tari, pentru că au haine “de firmă”, bijuterii, maşini şi case de lux, posturi înalte... Deşărtăciunea se pare că nu are margini.

Sîntem prizonierii falselor ambiţii. Uităm că nu banii, ci ecoul faptelor pe care le-am făcut în timpul vieţii trec cu noi vama dintre cele două lumi.

Greşim cu toţii. Greşim în familie, în relaţiile cu părinţii, cu prietenii, iubiţii, colegii de serviciu... În fond, nu există om care să nu greşească. Diferenţa constă în faptul că unii percep greşeala ca pe un păcat şi au mustrări de conştiinţă.

Alţii, însă, nici nu vor s-o recunoască. Ei consideră că toată lumea le este datoare. Dacă cineva din această ultimă categorie ajunge la putere, atunci individul în cauză pune interesul personal înaintea celui general. El face foarte puţin pentru alţii şi asta abia după ce a făcut foarte

mult pentru sine. Firea omului e cuibul în care întunericul îşi creşte plozii.

Marele nenorociri apar acolo şi atunci, cînd şi unde răul începe să domine binele. ,,Legendele arabe povestesc că un vizir l-a servit cu credinţă pe un sultan timp de treizeci de ani. Într-o zi, indus în eroare de cîţiva curteni invidioşi, sultanul şi-a pierdut încrederea în vizirul său şi l-a condamnat la moarte. Acesta urma să fie aruncat de viu într-un ocol cu cîini sălbatici. Exprimîndu-şi ultima dorinţă, vizirul a cerut să fie lăsat în viaţă încă zece zile. Acest timp i-a fost suficient ca să cumpere bunăvoinţa îngrijitorului de cîini şi să se ocupe de hrana acestora.

A sosit şi ziua execuţiei.

Vizirul, sub ochii sultanului, a fost aruncat în ocolul cîinilor. Dar, în loc să-l sfîşie, animalele au prins a da din coadă şi a se gudura pe lîngă el. Toţi au rămas uimiţi. Sultanul a ordonat să fie adus la el şi l-a întrebat: ,,Cum ai scăpat nevătămat de colţii cîinilor?”. ,,Am avut grijă de ei doar zece zile, a răspuns sincer vizirul, şi iată cîtă recunoştinţă am cîştigat din partea lor... De tine, stăpîne, am avut grijă treizeci de ani şi tu, în loc de recunoştinţă, m-ai condamnat la moarte...”.

Ruşinat de fapta sa, sultanul i-a dat voie vizirului să hotărască soarta curtenilor ce l-au bîrfit. Străjerii au pus mîna pe ei şi i-au tîrit cu forţa în faţa cîinilor sălbatici. Toată lumea aştepta ca vizirul să dea ordinul de execuţie. El, însă, a pus capăt la toate spunînd celor prezenţi: ,,Ar fi, probabil, omeneşte să mă răzbun pentru răul ce mi l-au făcut aceşti mişei. Dar ar fi total neomeneşte, dacă n-aş fi în stare să-i iert...”.

Morala: Se pare că e mai uşor să faci bine altora decît să răspunzi cu recunoştinţă la binele făcut de ei. Cine reuşeşte s-o facă măcar o dată poate spera că va deveni OM. Cine reuşeşte s-o facă permanent poate fi sigur că va rămîne OM. P.S. Toate acestea au fost spicuite din cartea lui Aurelian Silvestru „Fărâme de suflet”. Este o culegere alcătuită din eseuri, fiecare fiind o virtute, o morală, o valoare, un drum spre o viaţă mai bună. Dacă n-ai citit-o încă, crede-mă, ai pierdut multe, iar viaţa este atît de scurtă...

Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămînii Cînd vrei să stingi lumînarea altuia, te arzi la degete.

Woody Allen

Expresul Vineri, 30 martie

Luni, 2 aprilie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 DORA 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 -17.15 Revizie tehnică 17.15 “DORA” 18.00 Magazinele UEFA 18.30 Noile aventuri ale lui Black Beauty 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.25 A doua şansă 22.20 Templul muzicii 23.00 Handbal.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.30, 16.00 Teleshopping 10.15 „Secrete de familie” 12.00, 16.15 TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT 13.45 Apropo Tv 14.30 Serviciul român de comedie 17.45 Happy Hour 21.00 În Profunzime 23.00 „PARIU CU VIAŢA”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00 "Доброе утро" 7.00 Prima Oră 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 Primele Ştiri 9.15 "Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!" 10.45 Teleshoping 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 Криминальные хроники 13.00 Право на защиту 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Обручальное кольцо" 17.05 "Сердце Марии" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.35 Agenda „Fabricii de Staruri” 21.50 "Время" 22.25 "ОТРЫВ" 23.25 "Краткий курс счастливой жизни".

Marţi, 3 aprilie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00 Ştiri 6.10 Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 DORA 10.00 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Accente economice 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Cultura azi 12.45 Respiro 13.10, 18.30 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 13.35 Dor 14.04 Magazinele UEFA 14.30 MICA VRĂJITOARE 16.00 Ring Star 18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: Ştiri 23.35 Cinemateca universală 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „PARIU CU VIAŢA” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 „LOIS ŞI CLARK” 17.45 Happy Hour 20.30 MasterChef 23.00 AutoExpert 23.30 „SPARTACUS: NISIP ÎNSÎNGERAT”.

Liga Campionilor. În pauză: Ştiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „LOIS ŞI CLARK” 12.00, 16.15 “TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 AutoExpert 14.15 „CORINA, CORINA” 17.45 Happy Hour 20.30 Serviciul român de comedie 23.00 Academia de poliţie-5. Film. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 "Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!" 10.45 Teleshoping 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 Криминальные хроники 13.00 Право на защиту 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Обручальное кольцо" 17.05 "Сердце Марии" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.35 Agenda „Fabricii de Staruri” 21.50 "Время" 22.25 "ОТРЫВ" 23.25 "Краткий курс счастливой жизни".

Joi, 5 aprilie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 DORA 10.00, 14.05 Documentar 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY 13.35 Găgăuz ogea 14.45 PIŢIGOIUL ÎN PICAJ 15.55 Mihai Toderaşcu. Itinerar de creaţie 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.10 “Un preot printre noi”.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 23.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 CORINA, CORINA 12.00, 16.15 TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT 14.00 CRIMELE DIN MIDSOMER 17.45 Happy Hour 20.30 „LAS FIERBINŢI” 21.30 CONDAMNAŢII.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ Revizie tehnică pînă la 18.00 18.00, 21.00 Primele ştiri 18.10 Новости 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.35 Agenda „Fabricii de Staruri” 21.50 "Время" 22.25 "ОТРЫВ" 23.25 "Краткий курс счастливой жизни".

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 "Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!" 10.45 Teleshoping 11.00 "Модный приговор" 12.10, 14.00, 15.10, 18.10 Новости 12.30 Криминальные хроники 13.00 Право на защиту 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Обручальное кольцо" 17.05 "Сердце Марии" 18.55 "Давай поженимся!"

19.55 „Пусть говорят” 21.35 Agenda „Fabricii de Staruri” 21.50 "Время" 22.25 "ОТРЫВ" 23.25 "Краткий курс счастливой жизни".

Miercuri, 4 aprilie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA” 10.00, 13.40 Documentar 10.30 Ghidul sănătăţii tale 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Videoteca copiilor 13.10, 18.30 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 14.15 “De dragul tău”. Spectacol muzical 15.55 Magazinul copiilor 16.30 Istorie şi Victorie 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal.

Vineri, 6 aprilie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.10, 17.15 DORA 10.00, 21.25 A DOUA ŞANSĂ 10.30 Vector european 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY 13.35 Svitanok 14.10 Legendele muzicii 14.20, 23.05 UN PREOT PRINTRE NOI 15.55 Surpizele primăverii. Con-

cert 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.20 Fii tînăr!

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 CRIMELE DIN MIDSOMER 12.00, 16.15 TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT 14.00 ANDRE 17.45 Happy Hour 20.30 Românii au talent 23.15 MOULIN ROUGE. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 "Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!" 10.45 Teleshoping 11.00 "Модный приговор" 12.10, 14.00, 15.10, 18.10 Новости 12.30 Криминальные хроники 13.00 Право на защиту 14.00 14.30 "Понять. Простить" 15.25 "Обручальное кольцо" 16.55 "Жди меня" 18.55 "Поле чудес" 19.55 „Пусть говорят” 21.35 Agenda „Fabricii de Staruri” 21.50 "Время" 22.25 "Две звезды" 23.55 "Прожекторперисхилтон".

Sîmbătă, 7 aprilie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 UN PREOT PRINTRE NOI 7.45, 13.10,16.00, 23.15 Documentar 8.30 Domnului să ne rugăm 9.30 Portrete în timp 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Ghidul sănătăţii tale 11.00 Casa mea 11.30 Focus magazin Tv 12.00 Coridorul morţii. Spectacol. 13.40 Fotbal în sală 15.05 Desene animate 16.30 La mulţi ani! 17.15 Art-Club-Afişa 17.40 Reporterul de gardă 18.10 Erudit-Cafe 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O seară în familie 21.25 In memoriam. 22.20 Festivalul “Crizantema de argint”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 14.00 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.20 LEGENDA CĂUTĂTORULUI 14.15 ÎNGERUL PĂZITOR 16.00 Românii au talent 20.30 MOTIVAT SĂ UCIDĂ 22.45 OSTATICUL. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 ВИСОКОСНЫЙ ГОД 8.05 Играй, гармонь любимая! 8.50 Смешарики 9.00 Умницы и умники 9.45 Слово пастыря 10.15 Teleshoping 10.30 Смак 11.05 "Осторожно Нагиев" 12.15 Похищение бомбы 13.45 Две звезды 15.15, 18.15 ВЫШЕЛ ЕЖИК ИЗ ТУМАНА 19.45 "Da sau Nu" 21.00 „Primele ştiri” 21.20 Agenda „Fabricii de Staruri” 21.35 21.50 "Время" 22.00 "Что? Где? Когда?" 23.10 „Жила-была одна баба”.

Duminică, 8 aprilie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Legendele muzicii 6.20 Desene animate 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Documentar 9.00 Domnului să ne rugăm 10.00 Ring Star 11.00 Istorie şi Victorie 11.30 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Cinemateca universală 13.20 Orchestra “Plai moldovenesc” 14.00 Baştina 14.45 HATHI 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.25 Săptămîna sportivă 22.20 IDILA CU DĂDACA MEA.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.05, 16.00 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „ÎNGERUL PĂZITOR” 13.20 Apropo TV 14.00 Master Chef 16.15 „PARIU CU VIAŢA” 18.00 România, te iubesc! 20.30 „PASĂREA PHOENIX” 22.45 „FIRMA”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "ОСТРОВ ОШИБОК" 6.50 "ДЕВЯТЬ ДНЕЙ ОДНОГО ГОДА" 8.40 "Служу Отчизне” 9.05 Смешарики. 9.20 Здоровье 10.15 Teleshoping 10.30 "Непутевые заметки” 10.45 „Пока все дома" 11.30 "Фазенда" 12.15 "VIP Confidenţe" 13.10 „Операция Ы и другие приключения Шурика” 14.45 „Петровка, 38” 18.30 "Replica" 20.00 „Vrei să fii milionar” 21.00 Sinteza săptămînii 21.40 „Fabrica de Staruri”.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină atenţionează 31 martie e ultima zi cînd mai beneficiaţi de reduceri la poliţa de asigurare şi o puteţi procura cu doar 1491 lei.

Asiguraţi-vă şi veţi cîştiga!

De la 1 aprilie, poliţa va costa peste 4100 lei (2982 lei costul integral + 1100 lei amendă + penalităţile pentru fiecare zi de întîrziere).

Nu mizaţi pe noroc! Sănătatea e prioritară. Asiguraţi-v-o!

Puteţi procura poliţele la orice oficiu poştal sau la Agenţia Teritorială (Ungheni, str. Romană 27 A, bir. 12. Tel. 22736).

Vînd loc de casă, 12 ari, în satul Temeleuţi, raionul Călăraşi. (Loc de casă cu perspectivă).

20 ari de vie (9 rînduri), căruţă cu roţi de metal, plug nou.Preţ negociabil.

Tel.: 0(244)74447; 079272304.

Se dă în arendă un iaz cu o suprafaţă de 0.5 ha (8 km de la Ungheni) pe un termen de la trei ani pînă la 30 de ani, cu dreptul de prelungire.

Relaţii la telefonul: 067409591, 068009519.

Agenţia de organizare a evenimentelor speciale SUPER EVENT vă propune: - Felinare zburătoare - Baloane cu heliu - Decor din baloane, flori, drapaj, lumînări - Efecte speciale: confeti, fum rece, glob cu lumini - Foto, video - Dansatori, moderatori - Personaje din desene animate.

Tel.: (236)28842, 23402, 069590838 (Aliona Leşanu) E-mail: superevent.ungheni@yahoo.com

La prezentarea acestui anunţ decupat – REDUCERI CU 10%

Citație publică Judecătoria Ungheni (str.Națională 21) solicită prezența cet. Margină Nina, dom. s.Călugăr, r.Fălești, în calitate de pîrît în cauza civilă înaintată de către Russu Florica privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiția întreținerii pe viață, care va avea loc la data de 27.04.2012, ora 9.30, biroul 8, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

Uzina de beton armat angajează: Electrician, lăcătuș şi muncitori necalificați.

Mob.: 067431371

În atenţia agenţilor economici Vă invităm să participaţi la ediţia a XI-a a Concursului raional „Businessmanul anului 2011”, care a devenit deja o frumoasă tradiţie de dezvoltare a unui parteneriat dintre cele două segmente importante ale societăţii noastre – sectorul privat şi autorităţile publice locale din raionul Ungheni.

Concursul „Businessmanul anului 2011”, fiind unul dintre cele mai prestigioase concursuri pentru agenţii economici din raion, are drept scop încurajarea dezvoltării sectorului privat şi crearea, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, a unui mediu favorabil de afaceri.

Comisia de concurs a stabilit următoarele nominalizări pentru conferirea tilului „Businessmanul anului 2011”: 1. Businessmanul anului în sfera de producţie (agricultură); 2. Businessmanul anului în sfera de producţie (industrie); 3. Businessmanul anului în sfera construcţiilor; 4. Businessmanul anului în sfera comerţului; 5. Businessmanul anului în sfera prestări servicii; 6. Cel mai tînăr antreprenor; 7. Cel mai bun antreprenor – exportator al anului; 8. Cea mai bună gospodărie ţărănească.

Pentru a aparticipa la concurs, antreprenorii vor prezenta un set de documente care include: cererea-tip şi indicii financiar-economici ai întreprinderii.

Formularele pot fi ridicate sau cerute online de la Direcţia Economie şi Reforme Ungheni. Telefon pentru informaţii: 23599, 26435, 23054; e-mail: der.ungheni@yahoo.com.

Termenul de prezentare al setului de documente este pînă la 30 aprilie 2012. Evenimentul festiv de totalizare a concursului „Businessmanului anului 2011” va avea loc pe data de 24 mai la „Casa sărbătorii” (Patria), or. Ungheni.

Se vinde sală de ceremonii, magazin în Ungheni, aparat de amestecat aluatul.

Tel.: (236) 21626, 079613620 Vînd garsonieră cu o odaie, cartierul Tineretului.

Telefon: 068229699

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti).

Vînd garaj.

Telefon: 068430349

Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători.

Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Vînd teren.

Centru Ungheni.

Tel.: 069264162 Vînd casă în Ungheni-Vale, 6.7 ari pămînt (stare bună).

Tel.: 069042757

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti.

Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus de primărie, la o distanţă de 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Se vinde clădire cu 3 niveluri plus subsol, în centrul oraşului Ungheni.

Suprafaţa – 400 m p.

Telefon: 069145801

8

Un sfat pe săptămînă Cînd curăţim vasele murdare de grăsime putem adăuga cîţiva stropi de oţet în apa fierbinte şi spălarea acestora va merge mult mai uşor.

Expresul

Util

Vineri, 30 martie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă Leurda, un remediu de primăvară

Hrișcă cu ciuperci Ingrediente: 650 gr ciuperci, o ceapă, 2-3 căței de usturoi, un ardei dulce, o lingură de pastă de tomate, ½ păhar de hrișcă.

Mod de preparare: Ciupercile se taie felii și se prăjesc. Aparte, în tavă, se rumenește ceapa cu usturoiul tăiate cubulețe, du-

pă care se adaugă ardeiul, la fel mărunțit în formă de cubulețe. Peste 2-3 minute, la compoziția din tavă adăugăm ciupercile și lăsăm să se înăbușe la foc mic.

Cînd totul e gata, turnăm pasta de roșii. Între timp, fierbem separat hrișca, după care o condimentăm cu legumele înăbușite.

Poftă mare!

Leurda este recunoscută pentru numeroasele ei beneficii asupra sănătății noastre, astfel: fluidizează single, ajută la îmbunătățirea memoriei, tratează eficient insomnia, îmbunătățește activitatea intestinală, amelioreaza insuficiența respiratorie provocată de tuse, stopează diareea acută și cronică însoțită de balonări și colici, grăbește vindecarea rănilor, este folosită în tratarea hipertensiunii arteriale, accelerează procesul de recuperare după un accident vascular, previne și tratează guturaiul, înlătură efectele nocive ale nicotinei și ale fumatului, este eficientă în tratarea reumatismului, ajută la combaterea eczemelor, favorizează circulația cerebrală.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

mîntul trebuie să fie ușor umed. Aerul uscat nu va face probleme plantei. Frigul, însă, poate provoca putrezirea plantei, frunzele căreia în așa condiții devin maro.

Primăvara și vara, o dată la două săptămîni, are nevoie de îngrășămînt lichid.

Perioada de înflorire Planta înfloreşte atunci cînd ajunge la maturitate.

Ea poate fi forțată să înflorească dacă este tratată cu substanțe speciale. O altă metodă prin care Aechmea fasciata poate fi forțată să înflorească este următoarea: așezați întreaga plantă într-o pungă de plastic; tot acolo puneţi şi un măr (tăvița nu trebuie să aibă apă, pentru a nu se aduna prea multă umiditate). Mărul va elibera în aerul închis etilenă, gaz care sti-

Berbec În săptămîna care urmează, veţi simţi că nu puteţi sta locului: aţi pleca oriunde, numai să nu staţi în casă. Revederea cu un amic vechi vă va face bine, veţi afla noutăţi interesante.

Taur Din păcate, calculele pe care vi le faceţi în aceste zile au foarte puţine şanse să iasa aşa cum v-aţi fi dorit. Mai bine să mai aşteptaţi puţin înainte să luaţi o hotărîre radicală.

Gemeni Puteţi să cîştigaţi mulţi bani în această perioadă şi toate energiile vi se vor canaliza spre soluţionarea problemelor finaciare. Astrele favorizează investiţiile şi speculaţiile financiare.

Rac Veţi întîlni oameni deosebiţi şi interesanţi, de a căror companie ar fi indicat să profitaţi din plin. Experienţele pe care le veţi avea vă vor ajuta să evoluaţi şi să priviţi altfel viaţa.

Leu Acum veţi putea demonstra că sînteţi persoane de bază şi veţi cîştiga respectul familiei. La serviciu există riscul unei greşeli majore, bazate pe o neatenţie, sau pe ignorarea unei informaţii.

Aechmea fasciata, floarea supranumită de americani plantă-vază Aechmea fasciata este o plantă epifită, ceea ce înseamnă că trăiește pe alte plante, consumînd din substanțele nutritive ale acestora. Este originară din Brazilia. Florile sale mari, viu colorate se ridică deasupra nivelului rozetei de frunze în formă de vază, de unde și numele de plantăvază, pe care i-au dat-o americanii.

Florile sale albastre-violet durează luni în șir, fiind susținute de frunzele superioare de culoare roz.

Aechmea are o rozetă înaltă de 60 cm și cu un diametru de 50 cm, cu frunze puternice, arcuite de culoare gri-verzui. Foliajul argintiu susține o floare roz-roșietică, din care pot apărea flori obișnuite, albastre. Ea crește foarte bine într-un loc luminos, dar nu însorit, din apropierea ferestrei, la o temperatură de 20 grade Celsius. Iarna temperatura nu trebuie să scadă mai jos de 18 grade Celsius. Îngrijire În timpul lunilor de vară, în pîlnia rozetei de frunze trebuie să se afle tot timpul apă. Pămîntul din ghiveci se udă regulat, dar trebuie evitată umezeala stătută. Udați Aechmea cu apă dedurizată. Iarna pă-

Horoscop | 2 – 8 aprilie

Fecioara Vă aşteaptă multe bucurii mărunte. Şi toate acestea vă vor reda sau vă vor consolida buna dispoziţie şi vă vor transforma într-o companie mai mult decît agreabilă pentru cei din jur.

mulează înflorirea. Planta se lasă în aceste condiții timp de 7-10 zile, iar florile vor apărea cu 1-2 luni mai tîrziu. Înmulțirea După ofilire, planta-mamă moare, lăsînd în urma sa urmași. Cînd tinerii lăstari ating pe jumătate mărimea plantei de la care provin, pot fi separați și plantați în alt ghiveci, în pămînt special pentru bramellii, familia din care face parte si aechemea fascinata. Știați că această plantă de interior contribuie la îmbunătățirea aerului din cameră, eliminînd formaldehida din mediul înconjurător?

Prin mirosul pe care îl emană, leurda ne face să ne gîndim la banalul usturoi, dar este mult mai bine tolerată de sistemul digestiv. Ar fi păcat să nu profităm de beneficiile pe care ni le oferă mai ales acum, cînd o găseşti la tot pasul.

Modalităţi de utilizare Sub formă de condiment. Frunzele proaspete de leurdă se mărunţesc şi fie se presară pe pîine, fie se adaugă în supe, sosuri, salate sau mîncăruri cu carne.

Suc de leurdă. Frunzele plantei se mărunţesc într-un robot de bucătărie şi apoi se amestecă într-un borcan cu chefir sau lapte bătut. Acest suc se poate adăuga în diferite mîncăruri sau se poate bea, cîte unul-două păhare pe zi, pe stomacul gol, în cure de minimum 20 de zile. Sucul de leurdă combate reumatismul degenerativ, mastita şi nodulii la sîn, mai înlătură efectele nocive ale tutunului, printr-o acţiune antitoxică.

Tinctură de leurdă. Frunzele sau bulbii tocaţi mărunt se pun într-o sticlă, peste care se toarnă alcool de 38-40° făcut în casă. Se lasă în jur de două săptămîni la soare sau în apropierea unei surse de căldură. Se strecoară şi se păstrează în sticle închise la culoare, într-un loc răcoros şi întunecos. O linguriţă de tinctură se diluează în jumătate de pahar cu apă, se ia de patru ori pe zi, în cure de cîte o lună, cu o săptămînă de pauză. Tinctura are efecte deosebite în dobîndirea unei memorii excelente.

Vin de leurdă. O mînă de frunze tocate mărunt se dă în clocot într-un litru de vin alb, se îndulceşte după gust cu miere şi se bea puţin cîte puţin în fiecare zi. Vinul de leurdă este indicat pentru bătrînii cu secreţii bronşice abundente şi greutate în respiraţie.

Atenţie! Leurda nu este indicată mamelor care alăptează, deoarece aceasta poate da un gust neplăcut laptelui.

Calendar creștin-ortodox

Balanţa Vă aşteaptă nişte emoţii legate de un răspuns pe care îl aşteptaţi de mult timp. Şansele de da sau nu sînt în proporţie egală, aşa că nu aveţi altceva de făcut decît să vă pregătiţi sufleteşte.

Scorpion Este o perioadă extrem de favorabilă schimbărilor, aşa că ar fi bine să vă adunaţi şi să faceţi acele mutări pe care le-aţi tot amînat. E foarte important să nu scăpaţi acest moment.

Săgetător Se pare că viaţa socială va fi plină şi interesantă. Veţi avea multe ocazii să vă distraţi şi să străluciţi, veţi primi invitaţii la diverse evenimente şi veţi cunoaşte multă lume nouă.

Capricorn Cariera va fi foarte bine aspectată: veţi fi apreciaţi, lăudaţi, încurajaţi şi există posibilitatea serioasă a unei măriri de salariu.

Vărsător În zilele acestea aproape totul se învîrte în jurul banilor: tranzacţii, cumpărături, investiţii, datorii, speculaţii... nu prea vă mai rămîne timp şi de altceva. Cîştiguri mari nu se întrevăd.

Peşti Această săptămînă va fi dedicată aspectelor sentimentale. Perioada se anunţă favorabilă în sensul că relaţiile vor evolua, conflictele vor fi soluţionate calm şi rapid.

Prognoza meteo | 2 – 8 aprilie 2 aprilie: noaptea - - 1° (posomorît); ziua - + 8° (puţin înnorat).

3 aprilie: noaptea - 0° (senin); ziua - +13° (senin).

4 aprilie: noaptea - +2° (senin); ziua - +15° (senin).

5 aprilie: noaptea - +4° (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua - +17° (puţin înnorat, ploaie slabă).

6 aprilie: noaptea - +5° (senin); ziua - +17° (puţin înnorat, ploaie slabă).

7 aprilie: noaptea – +5° (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua - +18° (senin).

8 aprilie: noaptea - +7° (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua - +19° (puţin înnorat, ploaie slabă).

2 – 8 aprilie

Bancuri

Luni Cuv. Ioan, Serghie; Sf. Mc. Fotina (Svetlana), Victor, Alexandra, Claudia, Matroana, Parascheva.

Trei prieteni se laudă cu nevestele lor. Primul spune: “Eu am o nevastă ca un fluture!”. Al doilea: “Nevasta mea e ca o căprioară”.

Al treilea stă şi se gîndeşte, apoi, după două minute, zice: “Păi… nici a mea nu prea seamănă a om”.

Marți Sf.Irh. Iacob Mărturisitorul; Sf.Irh.Chiril, Toma.

Miercuri Sf.Mc. Vasile; Cuv. Isaachie.

Întrebare la Radio Erevan: - Ce înseamnă să fii logodit?

- Este cum ai fi arestat preventiv înainte de a fi condamnat la închisoare pe viaţă.

Joi Cuv.Nicon; Sf.Mucenici Filit și Lidia.

Vineri Cuv.Zaharia; Sf.Irh. Artemie; Sf.Mucenici Petru și Ștefan.

Sîmbătă Buna Vestire. Sîmbăta lui Lazăr.

Duminică Duminica VI (a Floriilor) Intrarea Domnului în Ierusalim. Soborul Arhanghelului Gavriil. Sf.Mucenițe Ana, Larisa, Ala.

Fotografia săptămînii | Ţară a copilăriei. Grădiniţa nr. 9 „Steluţa” din Ungheni.

În apartamentul unei familii care în iarna asta a cerut decuplarea de la centrala care furniza energie termică şi electrică, un reporter întreabă: - Ce faceţi dacă vă este frig?

- Ne strîngem în jurul lumînării.

- Dar dacă este foarte frig?

- Ne apropiem şi mai mult de ea.

- Dar dacă este ger cu temperatură sub -20 C? - În acest caz, aprindem lumînarea...