Expresul NR 231

Page 1

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Citiţi în numărul curent

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Fost-au vremuri… Cu trenul de plăcere la Ungheni

Jale mare cu roada de cereale

Ce a căutat Adrian Năstase la Ungheni?

Agricultorii spun că seceta le-a jucat festa. Specialiștii spun că ar fi o soluție de a minimaliza efectele acesteia – irigarea. Dar sistemele moderne de irigare costă bani mulţi, pe care agricultorii, pur şi simplu, nu-i au. Vezi pag. 2

Astăzi încarcerat, fostul premier al României, Adrian Năstase, a vizitat Ungheniul cu zece ani în urmă, într-o zi de sîmbătă, pe 25 ianuarie. Cu ce ocazie a venit în oraşul de pe malul Prutului şi cît a stat aici? Răspunsul, dar şi multe alte detalii curioase le veţi afla în numărul următor.

„Mai multe reportaje de acest gen am dori să citim. Este cu adevărat frumos şi interesant”, ne-a scris unul dintre cei care e mereu cu ochii pe noi. „Vor reînvia oare vreodată tradiţiile de odinioară ale Băilor unghenene?”, iată întrebarea. Cineva ne-a trimis două fotografii cu imagini surprinse la Prutul zilelor noastre: gunoi, sticle aruncate de-a valma… Trist.

Expresul Vineri, 6 iulie 2012 | Anul V, NR 26(231)

Ziua de azi La 1785, Congresul Confederațiilor Statelor Unite a adoptat dolarul, acesta devenind astfel valuta naţională a SUA. Anual, în SUA sînt emise circa 35 mln bancnote, utilizate pentru înlocuirea celor deteriorate. Actualul design al dolarilor a fost adoptat în 1928, mărimea bancnotelor, indiferent de nominal, fiind aceeaşi: 155,956x 66,294 mm.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Un omagiu adus celui pe care poporul l-a supranumit Mare şi Sfînt Nisporeneneii, aşa cum le e felul – patrioţi înflăcăraţi – au comemorat ca la carte cei 508 ani de la trecerea în eternitate a marelui voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt. La monumentul lui din centrul oraşului au venit numeroase persoane pentru a-i aduce un omagiu celui care a proslăvit Moldova în lumea întreagă. Au venit, fără a li se indica de undeva, de sus, fără a exista vreo decizie guvernamentală în acest sens. Au venit, pur şi simplu, din chemarea inimii. Preşedintele raionului, Vasile Bîtca, a ţinut un discurs în care a subliniat meritele domnitorului care a stat neclintit de strajă la hotare, demonstrînd o dragoste nemărginită pentru neam şi ţară şi devenind astfel un adevărat simbol şi o legendă pentru urmaşii săi. Nu au lipsit de la manifestare nici cîntecele patriotice, nici versurile declamate cu mult har de copii. Zeci de flori au fost depuse pe postament, iar comemorarea domnitorului a continuat la biblioteca raională. Aici a avut loc o activitate culturală cu genericul: „Un trandafir, o lumînare pentru Ştefan cel Mare”. S-a vorbit despre calităţile umane, cele de om politic, de strateg militar şi diplomat ale voievodului. Tot la bibliotecă a fost organizată o trecere în revistă a literaturii despre Ştefan cel Mare, întitulată „Voievod nemuritor”. Cei prezenţi au recitat versuri, balade, iar la final au interpretat cu toţii nemuritorul cîntec „La moartea lui Ştefan”. Spre seară, cînd a amurgit de-a

binelea, un grup de membri ai AO „Ecolatinie” au venit la monumentul lui Ştefan cel Mare şi au păstrat un minut de reculegere în semn de profund omagiu. Zeci de lumînări au fost aprinse în memoria celui pe care poporul l-a supranumit Mare şi Sfînt - la Nisporeni, unde mîndria de neam şi ţară e la ea acasă.

PP Expresul

Ştiri de pe Expresul.com

Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

În loc de apă, un… aruncător de mine

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactor: Natalia Junghietu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Știri expres Va fîlfîi tricolorul la Bălăneşti Pirm-ministrul Vlad Filat se ţine de cuvînt. După ce a promis, la începutul lunii mai, în cadrul vizitei sale la Nisporeni, că la Bălăneşti, pe cel mai înalt deal din Republica Moldova, va fi arborat un tricolor, iată că pe 30 iunie curent semnează o dispoziţie în acest sens. Conform acesteia, în lunile ce urmează vor fi executate lucrări de instalare a catargului de arborare a drapelului de stat la Bălăneşti, dar şi în alte două localităţi din R.Moldova: Vădeni (Soroca) şi Lărguța (Cantemir). Totodată, va fi amenajat şi teritoriul adiacent. Lucrările urmează a fi executate în termen de pînă la 27 aprilie 2013, se arată în dispoziţie. Nu se spune însă nimic despre finanţări.

Canicula continuă. Atenţionare de cod portocaliu Potrivit serviciului meteo Cornești, raioanele din centrul țării, inclusiv Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi, se vor afla sub cod portocaliu de caniculă între 3 şi 8 iulie. ”Nu este ceva ieşit din comun pentru această perioadă, căci tendința respectivă se observă deja de cîțiva ani la rînd”, a declarat pentru ”Expresul” Ala Culicovschi, tehnician agrometeorolog la Stația meteo Cornești. În 2007, de exemplu, în prima decadă a lunii iulie, s-a înregistrat o temperatură de 34,1 grade; în 2008, în aceeaşi perioadă – 36 grade. Cea mai înaltă temperatură înregistrată vreodată la Staţia meteo Corneşti în lunile de vară a fost de 39,9 grade Celsius şi asta s-a întîmplat în a doua decadă a lunii iulie 2007. Pentru următoarele zile meteorologii nu au vești mai îmbucurătoare: ploile însoțite de descărcări electrice își vor face apariția, dar temporar, local și vor fi de scurtă durată.

Un Crăciun în plină vară

În timp ce săpau o fîntînă, doi bărbaţi din Grozeşti, Nisporeni au dat, în loc de apă, de un obiect exploziv. Imediat au anunţat poliţia, iar la faţa locului s-a deplasat o echipă de genişti, care a stabilit că era vorba de un aruncător de mine de calibrul 82 mm, de producţie sovietică. Acesta a fost dezamorsat şi neutralizat.

Riscă ani grei de puşcărie Doi tineri din Călăraşi sînt suspectaţi că au ameninţat şi au jefuit două fete într-un parc din capitală. Potrivit poliţiei, bănuiţii au atacat tinerele în plină stradă, le-au ameninţat cu un pistol pneumatic şi le-au furat genţile.

Călătorie întreruptă la Ungheni Un bărbat în vîrstă de 31 de ani, cetăţean al Federaţiei Ruse, a fost reţinut de poliția de frontieră Ţuţora (România), după ce a traversat ilegal, înot, Prutul, în dimineaţa zilei de 29 iunie, dinspre Ungheni. După finalizarea cercetărilor, bărbatul a fost predat autorităților de graniță din Ungheni, în conformitate cu un acord încheiat între R. Moldova și România. Cel mai probabil, acesta va fi expulzat din ţară.

Circa 130 de copii de la tabăra “Armonie Plus” din Ungheni au avut parte, săptămîna trecută, de o supriză “dulce”. Ei au primit, pe neaşteptate, cîte o ciocolată dintre cele mai bune, trimise tocmai din Elveţia, în cadrul unui proiect al Crucii Roşii, ce se desfăşoară deja de ani buni şi care se întitulează “Crăciun de două ori”. Copii din îndepărtata ţară îşi doresc să-şi împărtăşească bucuria Crăciunului cu semenii lor din Moldova, pregătindu-le diferite daruri, care ajung aici în vară. Potrivit Elenei Gavrişov, directoarea Crucii Roşii Ungheni, în acest an vor fi distribuite copiilor din raion, dar şi părinţilor acestora, cîte 400 kg de paste făinoase şi orez, 70 kg de zahăr, 80 kg ciocolată, încălţăminte, şampoane, jucării, rechizite de birou – în total, lucruri în valoare de peste 41 mii de lei.

Cei mai buni din regiune Echipa raionului Ungheni va reprezenta Centrul Militar Teritorial la etapa naţională a unui joc militar-sportiv pentru juniori. Asta, după ce echipele învingătoare în etapele locale din Călăraşi, Nisporeni şi Ungheni s-au întrecut între ele, săptămîna trecută. Concurenţii au trecut prin mai multe probe de foc, ca în cele din urmă să fie stabilit învingătorul – echipa din Ungheni. Pe locul II s-a clasat echipa din Călăraşi, iar pe locul III – cea din Nisporeni. Etapa finală va avea loc în luna august şi vor concura 11 echipe din întreaga republică.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550


2 Expresul

Pîinea nu se va scumpi, chiar dacă R.Moldova se confruntă cu seceta. Autorităţile dau asigurări că recolta de grîu din acest an va asigura minimul necesar pentru consum şi preţurile la pîine vor rămîne neschimbate. Pentru a preveni un dezastru pe viitor, conducerea actuală doreşte să creeze un sistem de irigare modern, cu ajutorul finanţatorilor europeni. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 6 iulie

Jale mare cu roada de cereale Ungheni În primele zile ale lunii iulie, pe terenurile agricole din raionul Ungheni combinele lucrau ca albinuțele. Pe 27 iunie, cu două săptămîni mai devreme decît era prevăzut în calendarul agricol, a început secerişul. ”Căldura din ultima perioadă a dus la coacerea mai devreme a culturilor cerealiere de grupa întîi, de aceea am şi dat start recoltării”, a explicat Viorel Scutaru, șef-adjunct al Direcției raionale agricultură și alimentație Ungheni. Potrivit dînsului, în acest an se aşteaptă o recoltă de grîu între 8 şi 20 de chentale la hectar. În anii buni, roada a fost şi de peste 40 de chentale la hectar. Viorel Scutaru s-a arătat însă încrezut că va fi înaltă calitatea grîului. „Vom avea grîu sută la sută alimentar și doar o cantitate nesemnificativă va fi grîu menajer”, a specificat dînsul.

Nisporeni Spre deosebire de Ungheni, la Nisporeni campania de recoltare a început ceva mai tîrziu, în a doua jumătate a săptămînii curente. Potrivit lui Grigore Florea, șeful Secției agricultură și industrie prelucrătoare Nisporeni, vor participa la seceriş 21 de combine. Și, dacă la capitolul pregătirii

către recoltare totul este perfect, atunci cu previziunile nisporenenii nu sînt la fel de încîntați. ”Dacă vom obține 10 chentale (1 tonă) de grîu la hectar, va fi bine”, ne-a spus Grigore Florea. Dînsul s-a arătat îngrijorat de lipsa îndelungată a precipitațiilor din ultima perioadă, fapt care-i descurajează și mai mult pe cei care au ales să se ocupe cu agricultura.

Ce-i de făcut? Agricultorii spun că seceta le-a jucat festa. Specialiștii spun că ar fi o soluție de a minimaliza efectele acesteia - irigarea. Dar sistemele moderne de irigare costă bani mulţi, pe care agricultorii, pur şi simplu, nu-i au. O altă soluție ar fi asigurarea afacerii, dar agricultorii nu se prea grăbesc să-şi asigure cîmpurile contra capriciilor naturii, motivul fiind acelaşi: lipsa banilor. Acum, toată speranța e la culturile de grupa a doua, adică la sfecla de zahăr, porumb și floarea soarelui. Dar și aici optimismul scade din zi în zi, căci seceta înaintează. ”Dacă nu vom avea ploaie încă cel mult două săptămîni s-a zis și cu roada ceea”, a dat verdictul Viorel Scutaru. În asemenea condiții, creşterea prețurilor la cereale nu se va lăsa mult așteptată. Deocamdată, nu se cunoaşte care va fi preţul de achiziţie din

Jurnalul din tren Cine e cel mai prost? Cînd te deplasezi cu trenul, ai posibilitatea să înţelegi cares preocupările oamenilor, precum şi care le sînt viciile. Cea mai „iubită” dintre ocupaţiile călătorilor de gen masculin, mai ales dacă aceştia sînt în grup, este ,,bilotul”, un joc de cărţi care necesită o contabilitate riguroasă şi... cel puţin doi jucători. Constantin Uzdriș Tot în tren ies în evidenţă şi costicauzdris@yahoo.com marii amatori ai reţelelor de socializare, fie că e vorba de „Odnoklassniki” sau „Facebook” - mai ales după ce bătrînele vagoane au fost dotate cu wi-fi, adică un fel de conectare fără fir la internet. Pasionaţii de aceste site-uri sînt, în general, cei care au prins o vară în SUA, datorită programelor „Work & Travel”. Totuşi, cea mai importantă preocupare a călătorilor este... ronţăitul seminţelor de floarea soarelui. Le găseşti din abundenţă în orice tren moldovenesc, datorită vînzătoarelor ambulante, care scot în prim-plan defectele naţiunii noastre şi, în mod special, cel ce se numeşte nesimţire. Să revenim însă la „bilot”. Stau alături de patru bărbaţi bine, care-şi zic cu mîndrie „mujici” (de la rusescul mujik, ceea ce ar însemna un bărbat adevărat). Printre ,,tărţi şi băla, jumătate de sută sau cîte un bizon” (termeni utilizaţi în jocul respectiv), „mujicii” mai strecoară printre dinţi „meditaţii” despre viaţă, despe preţuri şi viitor. Unul dintre ei, căruia tocmai i-a venit rîndul să amestece cărţile de jucat, oftează profund şi zice: „Ei.... ni-o podvidit şi aiştea. Cîti ni-o promis, da nică după dînşii nu se vede. Ş-o făcut aliansuri şi tot pentru dînşii fură. Voi cum vreţi, da eu la alegeri nu mă mai duc...”. Sare altul cu vorba şi nu pregetă să-i spună că-i prost, deoarece a mers la votare şi în 2007, şi în 2009 de două ori, şi în 2010. Degeaba a făcut-o, îi zice. În discuţie intră şi al treilea. Vine cu părerea sa. Cică, e bine să mergi la alegeri şi trebuie să mergi, deoarece numai aşa putem da un „picior în fund” celor care ne-au minţit. Discuţia este întreruptă de cel mai în vîrstă jucător. „Băi, eu, dacă aş fi dat cu piciorul în fund tuturor celor pe care i-am ales mai înainte, apoi trebuia să am demult piciorul rupt”. Îşi aminteşte cum, în anii „perestroikăi”, a ales deputaţii în sovietul supem, apoi cum a votat pentru Mircea Snegur. Nu i-a plăcut şi la următoarele alegeri a votat deja pentru Pentru Lucinschi. Şi acesta l-a dezamăgit. Şi-a zis să-l voteze pe Vladimir Voronin, care, credea el atunci, este comunist „cтарoй закалки” şi-i „способен” să facă regulă în ţară. Degeaba. S-a întors cu faţa spre liberali, pe care îi credea progresişti şi reformatori. Ei şi? Care-i rezultatul? „Sfatul meu e să nu mergeţi la alegeri, că oricum nimic nu se va schimba”, a conchis omul supărat pe toţi politicienii. „Da eu ce v-am spus?”, sare cel mai tînăr. „Nu e mai bine să mergem în acea zi la şaşlîk?”. Tace puţin şi apoi adaugă: „Ei, dacă vine cineva din vreun partid şi ne pune de băut sau ne dă ceva, atunci e altă treabă. Măcar să nu-mi pară rău că am votat, că eu nu-s prost”. ... Mai avem puţin şi scăpăm din zăpuşeala din tren. Cine ştie, poate afară, la răcoare, altele vor fi gîndurile noastre.

acest an la grîu. Se presupune că ar putea fi mai înalt decît anul trecut, depăşind chiar 3 lei pentru un kilogram. Aceasta însă nu înseamnă neapărat că se va majora preţul şi la pîine, susţin specialiştii. Ina Landa

Secetă în toată legea Indiscutabil, seceta a devenit deja o legitate în Republica Moldova. Afrimaţia este confirmată şi de Ala Culicovschi, tehnician agrometeorolog la Stația meteo Cornești, raionul Ungheni. Mai e nevoie de argumente? Graficul nivelului de precipitaţii atins în al doilea semestru al anului trecut este foarte grăitor în acest sens. În iulie 2011 s-au înregistrat 27,9 ml la un metru pătrat, în august – 19,9 ml, în septembrie – 15,5 ml, în octombrie – 58,9 ml, în noiembrie – 2,2 ml, în decembrie – 9,8 ml. Şi asta, în condiţiile în care norma de precipitaţii pe lună este de 80 ml, ne-a spus Ala Culicovschi. Nici anul curent nu a fost mai bun. „Chiar dacă, în luna februarie 2012, am avut precipitații mai abundente, sub formă de zăpadă, situaţia nu s-a schimbat. Deoarece pămîntul a fost foarte îngheţat, nivelul absorbției în sol a fost destul de scăzut”, a explicat meteorologul. În luna iunie curent, nivelul precipitațiilor a atins cota de doar 18,2 ml. De la începtul lunii iulie nu a căzut nici un strop. Cum au fost lunile iulie din anii precedenţi din punct de vedere al ploilor? În 2008 s-au înregistrat 115,3 ml pe metru pătrat, în 2009 – 30,8 ml, în 2010 – 80,9 ml, în 2011 – 27,9 ml.

BAC-ul s-a încheiat! Trăiască BAC-ul! Mari emoţii şi multe discuţii despre examenele de bacalaureat din acest an. Aproape totul deja s-a încheiat. Primele rezultate au fost aduse la cunoştinţă. La Ungheni, în acest an au susţinut examenele de bacalaureat 821 candidaţi. La moment, sînt 44 de note negative, jumătate dintre acestea - 22 - fiind înregistrate la centrul de bacalaureat de la Liceul „Mihai Eminescu”, iar cele mai puţine, doar trei - la centrul „Aleksandr Puşkin”. 30 din cele 44 de note negative sînt la limba română. Numărul contestaţiilor depuse nu este foarte mare – doar 339, comparativ cu anul precedent, cînd au fost înregistrate 758 de contestaţii. De notat că marea majoritate a celor care au note negative nu au depus contestaţii. „.Nu se merită, pentru că în acest caz nota poate fi majorată doar cu un singur punct”, a explicat Petru Mărgărint. În schimb,

ei mai au o şansă să susţină în anul curent examenul. În raionul Ungheni au fost semnalate şi trei lucrări respinse din start, pe motiv că au fost plagiate sau aveau semne pe ele. Comisia republicană va fi cea care va decide soarta celor trei elevi: fie că vor veni la sesiunea suplimentară, fie că vor susţine examenul la anul viitor, fie că vor putea convinge comisia că nu au nici o vină şi astfel lucrările respective vor fi notate cu 5. La Nisporeni se atestă cam aceeaşi situaţie. Din cei 343 de candidaţi, 53 s-au ales cu note negative, cele mai multe fiind înregistrate şi aici la limba şi literatura română – 19. „Este îmbucurător faptul că avem şi multe

Explozibile descoperite chiar în centrul unui sat 12 proiectile de artilerie rămase de pe timpul celui de al doilea război mondial au fost descoprite, săptămîna trecută, chiar în centrul satului Rădeni, raionul Călăraşi. Acestea au fost scoase la iveală în timpul unor lucrări de excavaţie pentru conectarea la apeduct a unor localnici. Potrivit lui Andrei Stratu, angajat al Secţiei Situaţii Excepţionale Călăraşi, proiectilele aveau calibrul 76 mm şi erau de producţie sovietică. La faţa locului s-au deplasat geniştii unui batalion specializat, care au ridicat şi au transportat proiectilele în afara localităţii, după care au fost dezamorsate. Este deja al doilea caz din acest an, primul fiind înregistrat la Meleşeni, unde, pe 31 mai, a fost descoperit un obuz pentru lansatoare de mine de calibrul 82 mm, rămas aici tot din timpul celui de al doilea război mondial şi tot de producţie sovietică. De menţionat că în satele situate de-a lungul rîului Cula sînt descoperite adesea materiale explozive rămase aici din timpul războiului, căci pe aici trecea linia de demarcare dintre forţele sovietice şi cele germane. Tudor Josanu

Fotografie: realitatea.net

note de 9 şi 10”, a accentuat Alexandra Lungu, şefă adjunct al Direcţiei raionale învăţămînt, tineret şi sport Nisporeni. Potrivit dînsei, rezultatele sînt satisfăcătoare. Totuşi, au fost depistate şi unele încălcări de regulament, peste care s-a trecut însă cu bine în cele din urmă. „Responsabilitatea, creativitatea şi formarea de competenţe la copii mai lasă însă de dorit”, a concluzionat Alexandra Lungu, subliniind,

totodată: „Mi-aş dori ca părinţii să aibă mai multă responsabilitate faţă de copiii lor, iar copiii să conştientizeze că învaţă pentru ei înşişi”. Numărul contestaţiilor depuse de absolvenţii de licee din Nisporeni a fost de 235. Doar o singură lucrare a fost anulată. Rezultatele finale vor fi cunoscute abia după data de 8 iulie, cînd vor fi examinate şi toate contestaţiile. Natalia Junghietu

Avînd în vedere decizia comisiei raionale extraordinare de sănătate publică Ungheni nr. 5/1 din 22.06.2012 „Cu privire la aprobarea planului de acţiuni în perioada caniculară 2012”, conducătorii de instituţii, întreprinderi, agenţii economici vor întreprinde, în perioada caniculară, următoarele măsuri: - vor modifica programul de activitate astfel încît deservirea populaţiei să fie în afara orelor cu temperaturi extrem de ridicate; - vor asigura protecţia sănătăţii angajaţilor prin crearea microclimatului corespunzător în încăperi, practicarea pauzelor pentru refacerea capacităţii de termoreglare a organismului; - vor asigura angajaţii (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă în volum de minimum 1,5 litri, la temperatura aerului de +30 grade şi stabilirea unei pauze de două ore în perioada de temperatură maximă; - vor asigura angajaţii (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă în volum de minim 2 litri pentru persoană, pînă la temperatura aerului de +35 grade şi o pauză de minimum 4 ore la picul temperaturii; - vor asigura angajaţii (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă în volum de 2,5 litri de persoană, după temperatura aerului e de +35 grade şi stabilirea unei pauze de minim 6 ore în orele de maximă tempretaură; - vor limita lucrările în cîmp, pe şantierele de construcţii în orele de maximă temperatură şi vor asigura angajaţii cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală. În cazul în care temperatura mediului înconjurător sau în încăperile de producţie atinge +40 grade, se interzice orice activitate, cu excepţia serviciilor operative şi de urgenţă, cărora li se vor crea condiţii speciale de activitate (climatizoare, ventilatoare, rotaţia personalului), temperatură şi asigurarea gratuită cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală.


Eveniment

Moldovenii consumă 250 milioane de sticle de bere şi peste 30 de milioane de sticle de vodkă anual. Datele au fost anunţate de către ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. Totodată, băutura tradiţională, vinul, cedează, anual în ţara noastră fiind consumate sub 30 milioane de sticle. Ministrul a spus că cifrele nu-s îmbucurătoare pentru o ţară vitivinicolă. (Unimedia.md)

3 Expresul Vineri, 6 iulie

Omul contează, nu culoarea politică “Nu am simţit niciodată că apartenenţa mea politică îmi ajută sau îmi încurcă. Tot timpul am contat pe forţele proprii şi am contat pe încrederea oamenilor”. Declaraţia îi aparţine primarului de Ungheni, Alexandru Ambros, şi a fost făcută pentru postul de radio “Europa liberă”. Referindu-se la relaţiile şi dialogul dintre puterea locală şi cea centrală, dînsul a subliniat că totul depinde de factorul uman, aducînd drept exemplu propria experienţă. “Eu sînt la al doilea mandat. În primul mandat guvernarea centrală îmi era în opoziţie. Atunci erau comuniştii la putere, iar eu făceam parte dintrun partid de opoziţie. N-a fost simplu, dar, dacă mi-am dorit, am găsit această colaborare”. Concluzia primarului de Ungheni a fost una tranşantă: “Din moment ce ai o viziune clară a ceea ce ai de făcut şi vii cu soluţii, nu doar cu probleme, se poate de lucrat, indiferent de guvernarea centrală”. Fiind rugat să numească problemele, soluţionarea cărora depinde de implicarea Guvernului,

Știri din Primăria Ungheni

P

Au început lucrările de reabilitare a trotuarelor Primăria Ungheni aduce la cunoștința cetățenilor că din 2 iulie curent au demarat lucrările de reabilitare și modernizare a trotuarelor şi parcărilor auto pe următoarele străzi: Romană (Centrul Medicilor de Familie) - parcare și trotuare pe ambele părți; Vasile Alecsandri, Eminescu, Hasdeu – trotuare pe ambele părți; Bernardazzi (în preajma pieței) - trotuare și parcare; Ghenadie Cristiuic, George Coșbuc - trotuare, drumul și trotuarele spre Liceul “Ion Creangă” şi Centrul de Sănătate Dănuțeni. Primăria cere scuze pentru incomoditățile create pe perioada efectuării lucrărilor de reabilitare. Totodată, se adresează către conducătorii auto cu rugămintea să fie cît mai prudenți şi înțelegători în această perioadă.

Alexandru Ambros a spus că, la ora actuală, este imperios necesară implementarea strategiei de descentralizare a administraţiei publice locale, care ar asigura o autonomie locală durabilă şi, implicit, o dezvoltare a teritoriilor. Atunci, nimeni nu ar mai putea da vina pe cei de sus. În altă ordine de idei, edilul a specificat: “Eu sînt împotriva celor care zic că în ţara noastră este rău de trăit şi lucrurile merg prost. Nu e corect. Republica Moldova este administrată prost la nivel local şi, să zicem, nu perfect la nivel central”. Reamintim că Alexandru Ambros este, la ora actuală, membru al PLDM. Anterior a făcut parte din AMN, după care a cochetat şi cu Partidul Democrat. Lucia Bacalu

Fără apă pe timp de noapte În legătură cu lucrările de reabilitare a stației de tratare a apei potabile prin înlocuirea utilajului vechi cu unul nou, Întreprinderea “Apă-Canal” anunță locuitorii orașului Ungheni despre faptul că, în lunile iulie-octombrie, pe timp de noapte, între orele 23.00 - 2.00, va fi sistată periodic furnizarea apei potabile. Cerem scuze consumatorilor pentru incomodităţile create. Reabilitarea staţiei de tratare a apei are loc în cadrul Proiectului Naţional de alimentare cu apă şi canalizare din R.Moldova, care derulează din anul 2008. Administrația ÎM “Apă –Canal”

Încă un trofeu pentru ”Struguraș”

„A fi împreună este un început, a munci împreună este un succes, a coopera este un progres”

Ansamblul de dansuri populare ”Struguraș” de la Palatul culturii din Ungheni a revenit acasă în calitate de laureat al Festivalului Internațional al tinerelor talente ”Zlatna perla” (Perla de aur) de la Varna (Bulgaria). ”A fost bine. Am avut parte de o primire călduroasă și înalte aprecieri din partea gazdelor”, a declarat Nina Pricladov, coregraful ansamblului.

La 7 iulie, cooperaţia de consum marchează, pentru a 90-a oară, Ziua internaţională a cooperaţiei. În aceeaşi zi, lucrătorii din cooperaţia de consum îşi sărbătoresc ziua lor profesională. Este un prilej de recunoştinţă pentru munca şi profesionalismul manifestat de lucrătorii ce activează în domeniu întru asigurarea continuităţii dezvoltării cooperaţiei de consum prin realizarea sarcinilor puse, îndeosebi în ceea ce priveşte prestarea la sate a serviciilor de comerţ populaţiei şi modernizarea tehnologiei de comercializare a mărfurilor şi produselor. În cooperaţia de consum din raionul Ungheni activează 220 angajaţi, aceasta avînd şi circa 8400 membri cooperatori. Datorită oamenilor care muncesc cu devotament şi dăruire de sine, cooperaţia de consum a rezistat perioadei de criză internă şi crizei economice mondiale, demonstrînd vitalitate şi posibilitatea de a dezvolta şi în continuare sistemul cooperatist pentru binele populaţiei. Anul 2012 este unul semnificativ pentru cooperaţia de consum. A avut loc cel mai important for - Congresul al XVI-lea al cooperaţiei de consum din R. Moldova, la care s-au făcut totalurile activităţilor din ultimii patru ani şi s-au trasat obiectivele şi priorităţile de dezvoltare pentru următoarea perioadă. Totodată, anul în curs este declarat Anul internaţional al cooperativelor şi se desfăşoară cu genericul „Cooperativele construiesc o lume mai bună”. În cadrul cooperaţiei de consum Ungheni au avut loc alegerile organelor de conducere şi de control în cooperative şi în Uniunea cooperativelor de consum, care se desfăşoară o dată la patru ani. De notat că s-a dat

o notă satisfăcătoare activităţii economice-financiare pe această perioadă. Deci, succesele în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a cooperaţiei sînt destul de bune. În raionul Ungheni, cooperaţia de consum se caracterizează prin faptul că au fost păstrate şi dezvoltate toate domeniile de activitate de mai înainte: comerţul, producerea pîinii şi produselor de panificaţie, mezeluri, prestarea serviciilor pe piaţă, achiziţionarea produselor vegetale şi animale de la populaţie şi agenţi economici din domeniul agricol. Am reuşit să atingem, în această perioadă, cifra de afaceri a volumului total din activităţi de 150 mln 300 mii lei. Orice activitate economică este binevenită cînd se soldează cu un rezultat financiar pozitiv. Profitul înregistrat în această perioadă este de 3 mln 100 mii lei. Nu s-au admis restanţe la plăţile în bugetul consolidat şi asigurările sociale. Dimpotrivă, contribuţia la completarea acestora a fost de 12 mln 800 mii lei. O atenţie deosebită s-a acordat dezvoltării bazei tehnico-materiale, îndeosebi modernizării unităţilor comerciale, pieţii. În aceste scopuri s-au investit 4 mln 900 mii lei. Rezultatele obţinute ne satisfac. Am reuşit, datorită aportului benefic al tuturor colectivelor de muncă din cadrul sistemului cooperatist Ungheni, iar competenţa profesională a devenit factorul-cheie în asigurarea succesului. Şi pentru următorii patru ani ne-am asumat angajamente concrete: realizarea unui volum to-

tal din activităţile practice de 171 mln 500 mii lei, activitate cu profit, modernizarea şi în continuare a bazei tehnico-materiale. Pentru aceasta se cer eforturi şi mai mari şi o mai bună conlucrare la toate nivelurile. Cu ocazia zilei profesionale, transmitem sincere mulţiumiri angajaţilor din domeniul cooperaţiei de consum pentru munca depusă: Elizaveta Cvasniuc, Tatiana Cheleş, Maria Carp, Zinaida Nistirovshi (Consumcoop Sculeni), Parascovia Foşnea, Ana Praporşcic, Valerii Pleşco (Consumcoop Pîrliţa), Elena Ciobanu, Victor Scutaru, Ana Şovgan (Consumcoop Cetireni), Ecaterina Tverdostup, Natalia Deric (Coopcomerţ Ungheni), Larisa Grinciuc (Colprodcoop Ungheni). De asemenea menţionăm aportul şi susţinerea din partea veteranilor cooperaţiei de consum: Lidia Sîrghi, Lidia Darie, Nina Rotaru (Consumcoop Sculeni), Efim Medviţchi, Ecaterina Zamfir, Parascovia Bejan, Petru Popa (Consumcoop Pîrliţa), Ludmila Stratulat, Pavel Gherman (Consumcoop Cetireni), Valentin Iurii (Colprodcoop Ungheni), Anatolie Vorona, Grigore Calancea, Tatiana Timoşco, Ion Livădaru (UCOOP Ungheni). Mulţumim

tuturor celor care au rămas fideli principiilor cooperatiste. Nu mai puţin important este că, în cadrul sistemului Moldcoop, pe parcursul mai multor ani, ne-am păstrat o bună imagine, menţinîndu-ne în permanenţă, conform rezultatelor indicilor economico-financiari, printre primele cinci raioane. Prin munca de an cu an am reuşit să ne creăm o imagine pozitivă şi în raion. Particpăm anual la concursul raional „Businesmanul anului” şi de fiecare dată sîntem menţionaţi. Am fost menţionaţi şi la expoziţiile republicane Moldexpo pentru participare cu expunerea producţiei proprii. Sigur, există şi multe probleme în domeniul de activitate, dar sarcina principală este de a contribui şi în continuare la dezvoltarea potenţialului profesional al cooperaţiei de consum, realizarea problemelor economice şi sociale din sistem. Sîntem siguri că împreună, atît angajaţii, cît şi membrii cooperatori, cu susţinerea reprezentanţilor administraţiilor publice locale, a conducerii Moldcoop, vom reuşi. O vorbă înţeleaptă spune: „A fi împreună este un început. A munci împreună este un succes. A coopera este un progres”.

Cu prilejul sărbătorii profesionale, Consiliul de administraţie, biroul executiv UCOOP şi Sindcoopcomerţ Ungheni exprimă cuvinte de mulţumire angajaţilor, membrilor cooperatori, veteranilor sistemului cooperaţiei de consum pentru toate realizările obţinute, pentru eforturile depuse întru asigurarea şi îmbunătăţirea imaginii cooperaţiei de consum Ungheni şi adresează sincere felicitări, urări de sănătate, fericire, prosperitate şi noi realizări în activitatea profesională şi viaţa personală.

Dansatorii ungheneni au prezentat patru dansuri: două populare moldovenești și cîte unul unguresc și țigănesc. Totodată, a avut loc şi un schimb de experiență eficient între conducătorii artistici ai colectivelor participante la festival. ”Am luat parte la mai multe ateliere de lucru, ne-am expus părerile despre prestația artiștilor, dar și despre unele momente organizatorice ce trebuie luate în calcul la viitoarele ediții ale festivalului”, a remarcat Nina Pricladov. „Păcat că nu am avut posibilitatea să mergem cu mai mulți copii ca să putem demonstra toată măiestria artistică a Strugurașului”, a spus dînsa în încheiere. Alături de „Struguraş” pe scena festivalului s-a produs şi tînărul viorist Alexandru Boiciuc, elev al profesoarei Tereza Cazac de la Școala de muzică din Ungheni. Şi el a devenit laureat al acestui festival internațional. DISPOZIŢIE nr. 120-02/1-06 din 02 iulie 2012 Cu privire la convocarea Consiliului Orăşenesc În temeiul art. 16 alin. (3) al Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, DISPUN: Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară, pe data de 20.07.2012, la orele 15:00, în sala de şedinţe a Primăriei oraşului Ungheni, cu următoarea ordine de zi: ORDINEA DE ZI : 1. Cu privire la activitatea Centrului de Reabilitare şi Integrare Socială a Bătrînilor din or. Ungheni Raportor: Nelea Lupu, directorul Centrului de Reabilitare şi Integrare Socială a Bătrînilor 2. Cu privire la nivelul de pregătire al instituţiilor de învăţământ din Ungheni către noul an şcolar 2012-2013 Informează: Cristofor Codreanu, viceprimar 3. Cu privire la mersul executării deciziei Consiliului Orăşenesc Ungheni nr. 3/5 din 06.06.2012 ,,Cu privire la pregătirea locurilor de agrement din Ungheni pentru sezonul estival 2012” Informează: Ghenadie Ciobanu, administratorul ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni” 4. Diverse Primar, Alexandru AMBROS


EDIŢIA NR.

2 (21)

pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii editată de Asociaţia Presei Independente (API) CERE SOCOTEALĂ pentru banii publici!

„Franceza distractivă” de la Borosenii Noi La 15 iunie curent, Plenul Curţii de Conturi a examinat Raportul auditului bugetelor și gestionării patrimoniului public din raionul Râșcani pentru anul 2011. Curtea de Conturi a descoperit mai multe încălcări în utilizarea banilor publici, cum ar fi remunerarea unor angajaţi care nu se aflau pe teritoriul ţării, dar și plăţi salariale neregulamentare în sumă totală de 0,6 milioane lei.

D

e exemplu, o profesoară angajată de Casa de creaţie din Râșcani pentru predarea extrașcolară a limbii franceze și-ar fi ridicat salariul timp de trei ani, fără să fi desfășurat această activitate. Profesoara respinge acuzaţiile și intenţionează să acţioneze în judecată Curtea de Conturi pentru defăimare, afirmând că cercul de limbă franceză a funcţionat. Potrivit auditorului care a desfășurat controlul în satul Borosenii Noi, raionul Râșcani, profesoara de franceză din sat Veronica Mogîldan, fiind și angajata Casei de creaţie Râșcani, trebuia să desfășoare în sat activitatea extrașcolară „Franceza distractivă”, în așa fel încât peste 50 de elevi din localitate să poată frecventa, gratuit, cursuri de limbă franceză. „Când am efectuat auditul în sat, am depistat că această activitate didactică nu se petrecea în realitate, iar administraţia școlii nici nu știa despre orarul cercului respectiv”, explică auditorul. Ea spune că profesoara de franceză trebuia să predea săptămânal 25 de ore, iar salariul pe care l-ar fi primit timp de trei ani, fără a desfășura orele de franceză, depășește 90 mii lei. La rândul său, Veronica Mogîldan neagă acuzaţiile și spune că activitatea extrașcolară „Franceza distractivă” s-a desfășurat cu regulatitate în școală, iar dovadă sunt spectacolele prezentate de elevi la diferite evenimente culturale desfășurate în raion. „Cum pot să susţină cei de la Curtea de Conturi că nu am lucrat timp de trei ani? Am mai multe înregistrări video unde copiii pregătiţi în cadrul acestui cerc au prezentat spectacolele „Cenușăreasa”, „O călătorie imaginară prin Franţa”... Unde puteau fi pregătite aceste activităţi, la mine acasă? Prin această învinuire,

Curtea de Conturi m-a făcut de râs și mi-a ponegrit imaginea, de aceea voi acţiona în judecată și voi demonstra că orele s-au desfășurat”, ne-a declarat profesoara. Ea spune că acum va fi obligată să înapoieze aproape 100 mii lei, pe motiv că nu a ţinut orele de franceză în activitatea extrașcolară. Directoarea gimnaziului din Borosenii Noi, Nelea Lupacescu, afirmă că nu știa nimic despre programul activităţii extrașcolare a doamnei Mogîldan. „Eu știam că ea are aceste ore suplimentare, dar nu cunoșteam orarul când ele au loc”, susţine directoarea gimnaziului, adăugând că nu vrea să fie implicată în acest scandal, deoarece nu dorește să-și facă dușmani printre colegi. De altă parte, Viorel Tandara, șeful Direcţiei Învăţământ, Tineret și Sport, în subordinea căreia se află Casa de creaţie Râșcani, ia apărarea profesoarei de franceză și spune că, din câte cunoaște, cercul „Franceza distractivă” Borosenii Noi a existat, însă întâmplarea a făcut ca profesoara să nu fie la serviciu tocmai atunci când a fost efectuat controlul Curţii de Conturi. Președintele raionului Râșcani, Ion Parea ne-a declarat că va convoca o ședinţă specială cu reprezentanţii Direcţiei Finanţe și a Direcţiei Învăţământ, Tineret și Sport pentru a lămuri întreaga poveste și a trage concluziile care se impun. Vladimir Potlogu, șeful Direcţiei Generale Audit al autorităţilor publice locale din cadrul Curţii de Conturi, spune că asemenea încălcări sunt cauzate de lipsa procedurilor de control intern atât la etapa de planificare, cât și la etapa de executare a bugetului public local, dar și de iresponsabilitatea unor funcţionari publici. Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale și gestionării patrimoniului public din raionul Râșcani pentru anul 2011 urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web a Curţii de Conturi. (LILIA ZAHARIA)

VREI SĂ SEMNALEZI CAZURI DE UTILIZARE INCORECTĂ A BANILOR PUBLICI DE CĂTRE AUTORITĂŢILE LOCALE? Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional? Vrei să ne informezi despre practicile (bune sau proaste) de adoptare a deciziilor şi gestionare a banilor publici în satul, comuna sau oraşul tău? Telefonează la „Linia verde” pentru transparenţa procesului decizional, cu apel gratuit

0800 88808

Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor verifica semnalele de gestionare frauduloasă a banilor publici.

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Maria Popov se bucură că, după curăţarea canalului, apa nu se mai revarsă în timpul ploilor, iar grădina ei nu mai este inundată.

EXEMPLE DE IMPLICARE în soluţionarea problemelor comunităţii

Gospodăriile din satul Albina nu vor mai fi inundate De ani buni, multe gospodării din satul Albina, raionul Cimișlia, se pomeneau cu casele, beciurile și șoproanele inundare de fiecare dată, când se întâmpla să plouă abundent. Problema era în canalul care desparte localitatea în două, pe unde curge un afluent al râului Cogâlnic, iar apa care se acumula aici inunda terenurile din apropiere. Pentru a scăpa de acest necaz, toţi locuitorii satului Albina (inclusiv cei care nu au case în regiunea cu pricina) s-au mobilizat și au reușit să cureţe digul pentru a-i face loc apei să se scurgă.

D

e când s-a mutat la casă nouă, aproape de malul râuleţului, beciul mătușii Agafia Luchianov era mai tot timpul în apă. „Când ploua o zi întreagă, toate conservele din beci pluteau, iar pivniţa era plină cu apă până la gârlici”, arată femeia spre pereţii pivniţei care sunt și acum umezi. La vecinii ei, apa ajungea și în casă. „Pe pereţii casei aveam mai întotdeauna mucegai. Nu mai puteam scăpa de el și asta deoarece primul nivel al casei era inundat când ploua”, spune Vasile Jardan. O altă localnică, Maria Popov, era un pic mai norocoasă, căci locuiește mai departe de canal. Totuși, când erau ploi abundente, apa îi pătrundea în grădina, fără să ajungă până la casă ori în pivniţă.

Când a fost nevoie, s-au mobilizat toţi locuitorii din sat

De câteva luni, situaţia din această parte a localităţii Albina s-a schimbat, iar apa nu se mai adună într-un singur loc, ci curge la vale. Sătenii nu mai încalţă cizmele ca să poată intra în beciuri și nu mai improvizează baraje prin grădini pentru a îndrepta apa să curgă fără a le intra în gospodării. Acest lucru se datorează sătenilor înșiși care au răspuns la iniţiativa primăriei de a soluţiona această problemă cu forţe comune. Valentina Morozan, primara satului Albina, spune că a primit nenumărate solicitări de la săteni să fie curăţit acest canal. „Deoarece albia artificială a acestui afluent are o lungime de câţiva kilometri și nu ne ajungeau bani pentru a finisa toate lucrările de curăţire, am cerut și ajutorul localnicilor, care ne-au surprins plăcut prin unitatea și receptivitatea lor. Fiecare a contribuit cu ce a putut: unii au dat bani să plătim excavatoristul de care am avut nevoie ca să destupăm canalul, alţi au venit și au lucrat zile întregi, săpând, mutând gardurile din apropiere...”, susţine doamna primar care a fost impresionată în special de faptul că în ajutor au sărit și sătenii care trăiesc mai departe de acest mal și nu erau afectaţi de revărsarea apei. „Când a fost nevoie, s-au mobilizat toţi locuitorii. Mișunau ca furnicile”, zâm-

bește Valentina Morozan. Ea le este recunoscătoare locuitorilor și afirmă că, fără ajutorul lor, satul nu atingea performanţa de a rezolva această problemă a comunităţii. Nicolae Popușoi nu a avut de suferit din cauza apei, totuși nu a stat nepăsător în timp ce alţii munceau pentru curăţarea canalului. „Sunt inginer de profesie și ajutorul meu a fost necesar, deoarece reţelele de apeduct și gazoduct din localitate trec prin apropierea acestui canal, iată de ce am stat zilnic lângă excavatorist, pentru a-l ghida să nu facă vreo stricăciune”, explică Nicolae Popușoi. Un alt locuitor al satului, Maxim Chiţac, care la fel a ajutat la lucrările de curăţare a canalului, cu toate că gospodăria sa nu a fost niciodată inundată, spune că în situaţia în care mulţi tineri din sat sunt plecaţi peste hotare, cei rămași trebuie să fie uniţi și să se ajute la nevoie. Doina Ciorici, consultant principal în cadrul Cancelariei de Stat, spune că efortul depus de cetăţenii din Albina merită să fie apreciat. „În același timp, eu cred că autorităţile publice locale trebuiau să solicite și ajutorul Ministerului Mediului”, afirmă ea. Întrebată de ce nu a apelat la autorităţile centrale după ajutor, primara din Albina spune că s-a gândit și la soluţia de a cere mijloace financiare de la Ministerul Mediului, însă își dădea seama că lucrările erau să fie tergiversate, iar oamenii din sat nu mai puteau aștepta.

Nu-i greu să convingi oamenii să facă un lucru frumos Anul acesta, de Rusalii, în satul Oxentea din raionul Dubăsari, s-a desfășurat o adevărată expoziţie a fântânilor. Administraţia publică locală a desfășurat concursul „Cea mai amenajată fântână”, iar la Marele premiu de 800 de lei au râvnit 68 de fântâni din sat. Valeriu Rusu, primarul de Oxentea, spune că intenţionat a organizat concursul de Rusalii, când creștinii curăţă izvoarele. „Nu prea sunt izvoare prin apropiere, așa că ne le-am propus sătenilor să curăţe și să amenajeze fântânile din localitate. Unele din ele, chiar dacă aveau apă foarte bună, nu erau îngrijite, iar acest concurs i-a motivat pe oxenteni să fie mai gospodăroși”, spune primarul. Ion Pintea, un locuitor al satului, își amintește că tradiţia de curăţire și sfinţire a apelor există în Oxentea de zeci de ani, însă „acum este mai frumos și mai interesant, fiindcă există o competiţie serioasă pentru cea mai amenajată fântână din sat”. Cum fiecare concurs trebuie să aibă și un regulament, Consiliul local din Oxentea a stabilit câteva criterii de apreciere

a celor mai bine amenajate fântâni. Eudochia Rusu, asistenta socială din sat și membră a juriului, povestește că au fost luate în calcul efortul depus de oameni, dotarea fântânilor cu capace, căldări și căni etc. „De exemplu, fântânile reparate capital de către săteni au primit 9 sau 10 puncte, iar dacă aveau și capac, juriul le mai dădea suplimentar până la 8 puncte. Fântânilor reparate cosmetic li s-au atribuiau de la 1 până la 8 puncte, în funcţie de efortul depus de săteni. Același punctaj, l-au primit și fântânile care aveau căldare și cană”, spune asistenta socială. Fântâna de lângă casa lui Vladimir și a Mariei Izman s-a învrednicit de Premiul mare, în sumă de 800 de lei. Cu câte 450 de lei s-au ales fântânile clasate pe locul doi: cea de lângă casa Eudochiei Botnari, și cea de lângă casa lui Vasile Curbet. Alte trei fântâni din sat: cele de lângă casele lui Gheorghe Leca, Mihail Bortos și Mihail Leca, au primit premiul trei de câte 300 lei fiecare. Maria Izman, locuitoarea uliţei a cărei fântâni s-a ales cu locul întâi, spune că nu a fost greu să se mobilizeze pentru a face un lucru frumos. „Am adunat bani de la fiecare familie de pe stradă, am cumpărat vopsele și

Cu ani în urmă, această fântână era părăginită, însă sătenii au amenajat-o şi s-au ales cu Marele Premiu de 800 lei.

iată cum arată fântâniţa noastră”, se laudă femeia cu rodul muncii lor. Elena Postică, o altă oxenteancă, e de părerea că nu este important cine câștigă acest concurs, ci faptul că oamenii se implică în astfel de activităţi pentru binele tuturor. „Mulţi săteni au propriile fântâni în ograzile lor, dar asta nu înseamnă că trebuie să nu îngrijim și de fântânile publice”, spune femeia. (LILIA ZAHARIA)


Germania este cel mai mare consumator de fructe și legume proaspete din Europa. Dar nici un produs de origine moldovenească nu este comercializat în prezent pe piața germană, constată autorii unui studiu privind piaţa fructelor proaspete și uscate în Germania. Conform datelor din acest studiu Moldova este prezentă doar cu miez de nucă, cu o cotă de 7% din exporturi, după SUA care deţine 58% şi Chile cu 15%. (Adevarul.md)

Actual

5 Expresul Vineri, 6 iulie

Foştii grăniceri rămîn cu necunoscutul în faţă Începînd cu 1 iulie, nu mai avem grăniceri, ci polițiști de frontieră, care se vor subordona Ministerului Afacerilor Interne al R.Moldova. Cu toate acestea, foștii grăniceri încă nu prea au simțit schimbarea și rămîn cu necunoscutul în față. De exemplu, la Ungheni nu se știe, deocamdată, cine va fi noul șef al noii Direcții regionale a poliției de frontieră. Nu se ştie nici cum se va numi în continuare fos-

tul Colegiu național de grăniceri. ”Este prematur să vorbim la acest subiect atîta timp cît nu va fi numită noua conducere a Departamentului Poliției de Fron-

Arde iarba uscată la Nisporeni Șapte incendii în ultimele patru săptămîni. Arde vegetația uscată în raionul Nisporeni. Ulltimele două incendii s-au produs chiar duminica trecută. Unul - în apropierea satului Vărzărești, iar al doilea - în regiunea Țanțu din extravilanul orașului Nisporeni. Focul s-a extins pe o suprafață de aproximativ trei - patru hectare. Cauza principală, potrivit lui Igor Lazăr, șeful Secției Situații Excepționale Nisporeni, a fost imprudența la folosirea focului deschis plus temperaturile înalte din ultima perioadă. Pericolul de incendiere a ierbii uscate și pășunilor persistă deja de o lună, timp în care pompierii activează în regim sporit. În cazul unor situații excepționale e posibil ca salvatorii să fie ridicați chiar de la domiciliu. „Efectivul este întotdeauna pregătit pentru intervenții de acest gen”, a dat asigurări Igor Lazăr, după care a continuat: „Noi sîntem informați zilnic despre starea vremii și ținem la control

orice schimbare a acesteia, informînd totodată și primăriile despre riscul sporit de incendii în perioada caniculară”. Activitatea pompierilor, în această perioadă, este concentrată și la verificarea lanurilor

tieră”, ne-a spus Valeriu Primac, directorul Colegiului național de grăniceri. Acelaşi lucru ni l-a spus şi Isac Tarlapan, şeful Direcției regionale supraveghere și control al frontierei de stat Ungheni. Dînsul însă și-a exprimat încrederea că noua structură va avea un efect pozitiv şi se va axa doar pe cetățean și siguranța acestuia la traversarea frontierei de stat.

de păioase, a tehnicii încadrate în campania de recoltare. Un accent deosebit se pune și pe informarea populației în vederea prevenirii cazurilor de înec în cele circa 59 de bazine acvatice din raion. De notat că Secția Situații Excepționale Nisporeni are în dotare trei autospeciale de stingere a incendiului, iar aprovizionarea cu apa necesară se face de la apeductul central orășenesc.

Fotografie: agrofm.ro

Ina Landa

Totodată, a remarcat că pentru foștii grăniceri schimabarea nu va fi una ușoară. ”Cred că va fi nevoie de ceva timp pentru adaptare, întotdeauna noul aduce cu sine și necunoscutul”, a mai spus Isac Tarlapan. Nici el, nici Valeriu Primac, deocamdată, nu au fost confirmaţi în noile funcţii. Ina Landa

Fără menajamente

La ce sînt bune maşinile partidelor între campaniile electorale? Ştiut lucru, în campaniile electorale partidele-şi fac treaba cu ajutorul maşinilor de partid sau al celor închiriate. Dar la ce sînt bune maşinile de partid cînd campania se încheie? Judecînd după unele exemple concrete din raionul Călăraşi, dar şi din cele adiacente, acestea nu au răgaz niciodată. Bunăoară, maşina unui partid de dreapta poate fi văzută săptămînal la piaţa din Călăraşi, unde liderul local al formaţiunii cu pricina aduce spre vînzare legumele crescute în propriile sere. Şi la Ungheni un lider local îşi plimba copiii cu maşina partidului. „Rău” de tot o duc liderii de partid, mai ales cei care s-au căpătuit şi cu cîte un post important. Graţie carnetului de partid, nu a profesionalismului! Tudor Josanu

Migranţii vor fi ajutaţi să plece, dar şi să revină În toamnă, Ungheniul ar putea avea un centru de informare pentru migranţi. Ar fi o premieră pentru Republica Moldova. Un proiect în acest sens a fost deja depus de către Agenţia Internaţională pentru Sursa Informaţiilor pe Ţară (IASCII) la Comisia Europeană. „În curînd trebuie să avem rezultatul final. Proiectul este foarte bun şi actual. Lumea migrează şi pierde foarte mult atrunci cînd nu are informaţii despre locul în care pleacă. Astfel, se fac multe greşeli, iar greşeala costă”, a declarat, pentru „Expresul”, vicepreşedintele raionului, Iulia Pancu. Discuţiile privind acest centru au început în luna noiembrie 2011, cînd la Ungheni a venit Nicolaas Zwager, directorul IASCII, şi le-a vorbit autorităţilor raionale despre ideea respectivă. Autorităţile, la rîndul lor, au acceptat-o imediat. Acum a mai rămas doar puţin pînă la deznodămînt. „Dacă proiectul va fi acceptat de către Comisia Europeană, va fi un lucru extraordinar”, a remarcat Iulia Pancu, dînd de înţeles că şansele sînt destul de mari, căci un astfel de centru ar fi de mare ajutor celor ce vor să migreze. Pe oameni nu-i poţi opri şi nici nu le poţi interzice să plece. Dar poţi să faci astfel ca perioada de şedere în altă ţară să fie cu mult mai mică, după care persoanele respective să revină acasă, unde să-şi rezolve problemele, să investească banii cîştigaţi astfel ca aceştia să le aducă satisfacţie atît morală, cît şi materială. Anume acesta este scopul pe care şi l-au propus autorii proiectului. Acum, majoritatea oamenilor pleacă în necunoscut. Centrul de informare pentru migranţi, în cazul în care va fi deschis, le va ajuta acestora să obţină informaţiile necesare, să înţeleagă că e bine să cunoască şi limba statului în care vor să plece. Centrul va face legătura şi cu persoane din ţara respectivă, care îi vor întîlni şi-i vor ajuta pe eventualii migranţi. De notat că se preconizează un centru regional, de serviciile căruia vor beneficia şi locuitorii raioanelor adiacente. Asemenea centre se planifică să fie deschise şi la Cahul, şi la Edineţ. „Scopul nostru e să nu-i pierdem pe oameni. Scopul nostru e ca aceştia să revină acasă, iar banii care îi cîştigă în străinătate să nu fie utilizaţi doar pentru consum, ci pentru dezvoltare”, a opinat, la final, Iulia Pancu. Lucia Bacalu

Universitatea de Studii Europene din Moldova vă invită la studii. Acum – şi la Ungheni! Calitatea studiilor are prioritate – este motto-ul celor ce activează aici. Or, USEM are ca scop formarea specialiştilor de înaltă calificare, în conformitate cu standardele europene. Începînd cu anul 2010, doritorii pot să studieze şi la Ungheni, unde a fost deschisă un centru consultativ al universităţii respective. Astfel, în fiecare zi de vineri, sîmbătă şi duminică, vin aici profesori universitari de la Chişinău, care le citesc studenţilor cursurile prevăzute de curriculă. Este o practică foarte bună. „Profesorii care vin de la Chişinău sînt exemplari, ne citesc cursurile la cel mai înalt nivel, iar examenele sînt susţinute la modul cel mai serios. Să ştiţi că aici se face carte cu adevărat”, spune Ana Beşliu, studentă în anul III la Facultatea economie. În tinereţe a îmbrăţişat profesia de pedagog, dar cursul vieţii a îndreptat-o în cu totul altă parte, spre finanţe, astfel că necesitatea unor studii aprofundate în acest domeniu a fost pentru ea oportună. S-a înscris imediat la facultate, cînd a aflat despre deschiderea la Ungheni a centrului consultativ a Universităţii de Studii Europene din Moldova. Beneficiile sînt pe faţă, susţine dînsa. În primul rînd, persoane care deja au trecut de vîrsta tinereţii, dar care-şi doresc studii universitare, pot să le obţină acum, fără să simtă prea multe incomodităţi. Cu certitudine, majoritatea dintre acestea au familii şi nu e chiar simplu să mergi la Chişinău pentru a studia. „Este foarte util şi binevenit un asemenea centru consultativ la Ungheni”, a concluzionat Ana Beşliu. Şi Ecaterina Coşarcă, studentă la psihologie, e de aceeaşi părere. Pentru

că avea copil mic, a fost nevoită să se mulţumească, pentru moment, cu studiile ce le-a făcut la un colegiu din capitală. Deschiderea la Ungheni a centrului consultativ al USEM a fost pentru ea ca o mană cerească. „Acum reuşesc să-mi cresc copilul, dar şi să învăţ”, spune ea cu mîndrie. „E foarte rentabil şi comod. Vin profesorii şi ne predau, avem seminare, avem examene. Cunoştinţele pe care le obţinem aici – pot spune cu certitudine – sînt foarte bune”, continuă dînsa. Vestea că la Ungheni a fost deschis un centru consultaiv al ASEM i-a adus-o, cu doi ani în urmă, tatăl său. „Ce-ar fi să încerc?”, şi-a zis atunci. Nu regretă pentru pasul făcut. Dimpotrivă, le recomandă şi altora să încerce. Şi-ar dori ca Universitatea de Studii Europene să mai facă un pas şi să deschidă la Ungheni o filială a sa. Unghenenii, cu siguranţă, ar avea de cîştigat. Dar şi locuitorii raioanelor adiacente. Mulţi dintre ei ar veni să studieze aici, mai aproape de casă. Iurie SEDLEŢCHI, rectorul Universităţii de Studii Europene din Moldova:

„Intenţionăm să deschidem o filială la Ungheni” Fiind rugat să vină cu cîteva argumente care ne-ar convinge că cei ce doresc să obţină studii de calitate trebuie să opteze anume pentru USEM, Iurie Sedleţchi a fost prompt. „Noi mizăm pe calitate, iar calitatea începe de la cadrele didactice”. Astfel, la USEM

Iurie Sedlețchi

predau oameni care şi-au făcut un nume şi sînt nu doar buni teoreticieni, ci şi practicieni. Iată doar cîteva nume: Nicolae Ursu, doctor în drept, prim-viceprocuror general al R. Moldova în anii 1991-2001, Gheorghe Hioară, doctor în drept, deputat în Parlamentul R. Moldova în 1990-1991, director general al Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal în 1991-1997, Ministru Consilier, Ambasador al R.Moldova în Bulgaria (1997-2002), Alexandru Burian, doctor habilitat în drept, deputat în Parlamentul R.Moldova (1990-1994), viceministru al Afacerilor Externe al R. Moldova (1994-1995), Ambasador al R. Moldova în Germania (1995-1997), Mihail Manole, doctor în ştiinţe economice, ministru al Finanţelor (1999-2002), Ambasador al R. Moldova în SUA, reprezentantul special al R. Moldova pe lîngă FMI şi

Banca Mondială (2002-2006). Şirul numelor sonore poate fi continuat. Un alt motiv pentru care USEM ar trebui să fie în vizor este faptul că în cel mai scurt timp diplomele eliberate de instituţia respectivă vor fi recunoscute în toată Europa. În plus, aici sînt create condiţii optime pentru studii. Deschiderea unui centru consultativ la Ungheni este un argument în plus în acest sens. Rectorul USEM, Iurie Sedleţchi, doctor în drept, profesor universitar, a declarat, la final, că intenţionează să deschidă la Ungheni o filială a universităţii. La ora actuală, se caută un sediu ce ar corespunde tuturor rigorilor. Astfel, potrivit dînsului, mulţi tineri vor avea posibilitatea să înveţe mai aproape de casă şi, implicit, să cheltuie mai puţini bani pentru studii.

Faceţi cunoştinţă: Universitatea de Studii Europene din Moldova USEM este succesoarea Academiei de Drept din Moldova, care şi-a început activitatea la 7 octombrie 1992. Scopul principal este pregatirea, perfecţionarea şi recalificarea, la nivel superior, a specialiştilor şi cadrelor ştiinţifice în diverse domenii. USEM promovează cele mai noi tehnologii educaţionale şi informaţionale în procesul didacticoştiinţific, esenţa acestuia fiind orientată spre formarea calitativă a specialistului de mîine, în strictă conformitate cu imperativele Procesului de la Bologna.

USEM activează în baza licenţei Seria A MMII, nr. 022120, eliberată de Camera de Licenţiere la 9 august 2006. Universitatea de Studii Europene din Moldova include patru facultăţi: Drept, Economie şi Informatică, Jurnalism şi Comunicare Publică, Limbi Moderne. La Ungheni, la ora actuală, sînt pregătiţi specialişti în drept, economie şi psihologie. Studiile au loc în Centrul Educaţional (fostul gimnaziu-internat) din Ungheni.

Dacă v-au interesat cele expuse, contactaţi-ne la tel.: 068115512, 068744889, 023633400. Vă aşteptăm cu drag.

P


6 Expresul

Îi place să citească, să asculte muzică bună, să crească flori de cameră. Este vorba despre Margareta Timofti, soţia preşedintelui Republicii Moldova. Prima doamnă mărturiseşte într-un interviu pentru “Timpul” că biblioteca este locul său de “desfătare sufletească”, are o mare preferinţă pentru tangou şi romanţă, pentru muzica clasică, dar şi pentru jazz. De un an, dînsa frecventează şi cursuri de engleză.

Fragmentarium

Vineri, 6 iulie

Militarii ştiu să vorbească în engleză 19 militari din Ungheni au învăţat a vorbi în limba engleză. La 28 iunie, aceştia au primit diplomele de calificare profesională suplimentară, înmînate de însuşi consilierul pe probleme militare şi politice al Misiunii OSCE în Moldova, Maurice Dunand. “Există multe ocazii cînd trebuie să vorbeşti în engleză la frontieră, căci o traversează şi mulţi cetăţeni străini”, a subliniat Rodica Cuhut, profesoară la Colegiul naţional de grăniceri din Ungheni, menţionînd totodată că aceste cursuri i-au fost de un real folos în perfecţionarea limbii engleze. Dînsa a făcut un apel şi către colegii săi, îndemnîndu-i să se înscrie la astfel de cursuri şi asigurîndu-i că nu vor regreta. “Orice limbă este un organism viu şi ea poate muri foarte uşor, dacă nu o practici”, a făcut o remarcă Dana Ţugulea, care le-a fost alături militarilor zi de zi, învăţîndu-i limba engleză. Şi,

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Fluturele albastru

cum aceştia au intrat în marea familie a cunoscătorilor de engleză, Seghei Cladco, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie, filiala Ungheni, i-a îndemnat s-o vorbească nu doar în scop profesional, ci şi în familie, astfel demonstrîndu-le tuturor cunoştinţele lor în domeniul limbii engleze. Instruirea militarilor a fost posibilă, graţie Proiectului “Recalificarea personalului militar din Republica Moldova”, semnat de Guvernul Republicii Moldova şi Misiunea în Moldova a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în iunie 2010, iar Camera de Comerţ şi Industrie a fost selectată pentru a-l implementa. Natalia Junghietu

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, ROMÂNIA Oferta educatională pentru tineri de origine română din Republica Moldova

Nu ne-am născut în locul şi la timpul potrivit. Trăim aici, unde cei proşti mor pentru ideile celor deştepţi. De aceea vor fi mereu două categorii de oameni: cei care conduc şi cei care se lasă conduşi. Refuz să cred că am devenit un caz pierdut şi că nu mai avem ce respira, ce iubi, ce simţi, ce vedea şi ce auzi. Un viciu, fie oricît de rău, are un scop: savurarea momentului. „Unii oameni spun că nu s-au descoperit încă pe ei înşişi. Dar sinele nu e ceva pe care trebuie să-l cauţi. Tu trebuie să-l creezi”, zicea Thomas Szasz. Închipuiţi-vă că la naştere primim, fiecare, cîte o cutiuţă a vieţii. Înăuntru se află piesele unui puzzle. Fiecare dintre ele reprezintă un aspect al potenţialului nostru. Dacă le priveşti separat, nu par să aibă prea mare însemnătate. Dar dacă reuşeşti să le aşezi pe fiecare la locul său, vei obţine o imagine a ceea ce eşti şi ceea ce poţi deveni. De cele mai multe ori,

aceste cutiuţe rămîn închise. Limitările impuse de mediul în care trăim şi opiniile celor din jurul nostru sînt cele care primează şi au un important cuvînt de spus asupra cursului vieţii noastre. Nicidecum potenţialul cu care am fost înzestraţi! Motive pentru care nu ne-am realizat sînt destule: nu ne-a spus nimeni că ar trebui să facem altfel; avem prea multe lucruri importante de care trebuie să ne ocupăm: trebuie să luăm note bune, trebuie să ne căutăm o slujbă bună, să ne creştem familia, să ne plătim facturile. În plus, avem atît de multe distracţii - emisiunile televizate, calculatorul şi internetul, ştirile, bîrfele. A-ţi întoarce privirea spre tine, a deschide cutiuţa şi a încerca să rezolvi acel puzzle nu pare deloc atractiv. E mult mai uşor să alegem varianta de a lăsa, pur şi simplu, ca viaţa să se întîmple decît să ne asumăm riscul de a pierde şi de a cîştiga. Dar viaţa nu este despre a pierde sau a cîştiga. Este des-

pre alegerea pe care o faci între a lăsa cutia închisă şi a da cîştig de cauză soartei sau de a încerca să rezolvi puzzle-ul şi a lucra cu propriul potenţial pentru a vedea cîte vise poţi transforma în realitate. ,A fost odată un bărbat, căruia i-a murit soţia. El locuia împreună cu cele două fete ale sale, foarte curioase şi inteligente din fire. Fetele îi puneau mereu întrebări. La unele ştia ce să le răspundă, la altele – nu. Tatăl dorea să le ofere cea mai bună educaţie. De aceea, într-o zi, le-a trimis să-şi petreacă o perioadă de timp în casa unui inţelept. Acesta ştia întotdeauna să răspundă la întrebările pe care le puneau fetele. La un moment dat, una dintre ele a adus un fluture albastru, pe care plănuia să-l

folosească pentru a-l înşela pe înţelept. - Ce vei face? o întrebă sora ei. - Am să ascund fluturele în mîinile mele şi am să-l întreb pe înţelept dacă acesta e viu sau mort. Dacă va zice că e mort, îmi voi deschide mîinile şi voi lăsa fluturele să zboare. Dacă va zice că e viu, îl voi strivi între mîini. Astfel, orice va răspunde, se va înşela! Cele două fete au mers într-o clipă la înţelept şi l-au găsit meditînd. - Am aici un fluture albastru. Spune-mi, înţeleptule, e viu sau mort? Foarte calm, înţeleptul surîse şi îi zise: “Depinde de tine, fiindcă e in mîinile tale”. Aşa e şi viaţa noastră, prezentul şi viitorul nostru. Nu trebuie să învinovăţim pe nimeni cînd ceva nu merge. Noi sîntem responsabili pentru ceea ce obţinem sau nu. Viaţa noastră e în mîinile noastre, ca și fluturele albastru. De noi depinde să alegem ce vom face cu ea. Morala: ,,Viaţa nu e o cursă, ci o călătorie care trebuie savurată pas cu pas. Ieri e istorie, mîine e mister, iar azi e un cadou. Bucură-te de el”.

10 întrebări pentru oameni de nota 10 1)

2)

Doamna care şi-a găsit vocaţia şi e mîndră de asta Deşi este originară din raionul Orhei, Raisa Ciochină, directoarea grădiniței „Licurici” din Nisporeni, se consideră deja nisporeneancă. Or, mai bine de jumătate din viaţa sa a petrecut-o anume aici. A venit la Nisporeni de tinerică, după absolvirea Universităţii de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, unde a studiat pedagogie si psihologie. Avea pe atunci doar 21 de ani şi multe vise, multe planuri de viitor. De aproape 20 de ani munceşte în grădiniţa „Licurici”. Şi-a făcut o carieră frumoasă, are cu ce se mîndri. A reuşit să realizeze un proiect de proporţii la instituţia pe care o conduce, renovînd-o de la acoperiş pînă la centrala termică. Niciodată nu i-a fost frică de muncă, de nou, iar copiii au fost mereu prioritatea sa. Consideraţi ca sînteţi un om realizat? Da, sînt o persoană realizată: am doi copii, un nepoţel. Şi în plan profesional am obţinut succese de care sînt foarte mîndră. Mă pot considera ca o a doua mamă atît pentru copiii de la grădiniţă, cît şi pentru cadrele didactice, pentru educatori şi părinţi. Care sînt principiile dumneavoastră de viață? În primul rînd, să fiu obiectivă cu fiecare om în parte, să fiu echidistantă,

să am aceeaşi atitudine faţă de fiecare om în parte, indiferent de starea lui socială, intelectuală sau materială. Totodată, îmi place să fiu punctuală, receptivă, iar în unele momente chiar şi loială. Principalele momente din viață care v-au făcut să fiți ceea ce sînteți? Dintotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu copiii, mi-a plăcut profesia pe care o am. Cred că fiecare om se naşte cu anumite capacități, are o vocație a sa. Eu mi-am găsit-o şi cred că a fost suficient pentru activitatea mea de mai departe. Am putut să muncesc şi cu un copil, şi cu un matur, am putut să colaborez şi cu conducator de rang înalt. Cu ce se mîndreşte Raisa Ciochină? Cu familia mea, cu copiii mei, cu soțul care îmi este mereu alături, care m-a ajutat şi m-a susţinut totdeauna, fiind cel mai de seamă sprijin pentru mine. Ce calități ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră? Să fie punctual, responsabil şi, desigur, optimist, căci doar aşa le poți realiza pe toate, aşa poţi transmite şi altora energie pozitivă. Ocupația dumnevoastră preferată? Îmi place foarte mult să citesc. Chiar dacă am foarte multe griji, totdeauna găsesc timp, cel puţin 15 minute, pentru

a citi o carte, fie de specialitate, fie din literatură artistică. Îmi place să gătesc, să croşetez. În tinereţe, croşetam adesea hăinuțe pentru copii mei. Acum, din păcate, iau croşeta în mîna mult mai rar. Visul dumnevoastră de fericire? Pentru mine fericirea este atunci cînd ai o familie extraordinară, copii de nota zece și, nu în ultimul rind, satisfacţia datoriei împlinite. Starea de spirit actuală? Să fac bine oameilor, iar cei din jurul meu să fie mulțumiți de ceea ce fac. Care au fost cei care v-au marcat caracterul şi viitorul? Părinții mei. Fiind cea mai mare în familie, părinții doreau să mă vadă o persoană cu studii, la locul ei. Mama îmi spunea mereu: “Să fii o cărare pentru surorile tale” . Deviza dumnevoastră? Munca este cheia succesului. Dina Josan, studentă stagiară

FC “Costuleni” rămîne în Divizia Națională 1) Cifra totală de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Republica Moldova care au diplomă de bacalaureat obținută în România 2) Cifra de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă

DETALII Telefon: +40-234/542.411, Fax: +40-234/545.753, E-mail: rector@ub.ro, Web: http://www.ub.ro/

Chiar dacă s-a clasat pe ultimul loc în clasamentul general al Campionatului Republicii Moldova la fotbal, echipa din Costuleni (raionul Ungheni) nu părăseşte Divizia naţională. O decizie în acest sens a luat, pe 29 iunie, Federaţia Moldovenească de Fotbal. Şi asta, deoarece posedă licența corespunzătoare, în timp ce alte echipe, poate chiar mai merituoase, nu o au. Noul antrenor principal al FC Costuleni este Vitalie Mostovei, care l-a schimbat pe banca tehnică pe bulgarul Velizar

Popov. Anterior, Mostovei a lucrat în calitate de asistent al antrenorului principal la CSCA-Rapid, Ursidos şi MilsamiUrsidos.

Telefoane: (0236) 28575, 079461811 E-mail: unexpres@gmail.com


Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămînii Spune lumii ce gîndeşti, nu ce vor să audă. Cosmin Negoitescu

Expresul Vineri, 6 iulie

Luni, 9 iulie TVM 6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Baştina 6.55 Documentar 7.25 “Au înflorit cireşii...”. Program muzical 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.05 Reporterul de gardă 10.30 “TROIŢA” 12.00 Vedete la bis 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Cultura azi 14.25 Spectacol 15.15 “TAXIMETRISTA” 16.45, 21.50 Respiro 17.45 Focus 18.00 In memoriam. Maria Bieşu 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 22.20 Dor 22.50 Cinemateca universală.

Miercuri, 11 iulie TVM 6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Găgăuz ogea 6.40, 10.05, 13.40 Documentar 7.40 “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.50, 17.45 Respiro 13.10, 18.30 Desene animate 14.10, 23.10 “DORA” 15.40 Videoteca copiilor 15.55 Părinţi şi copii 16.25 Magazinul copiilor 18.00 Resskii mir 19.00 Mesager 19.40 Poveste 22.20 Gala Olimpică 22.40 Filler 22.50 Alternative.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „SURF NINJAS” 14.00 „FRUMOASA ŞI DICTATORUL” 17.45 Happy Hour 21.00 În Profunzime 23.15 „MESAJE DE DINCOLO”.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „COMOARA DIN SPATELE CĂRŢILOR” 14.00 „LOIS ŞI CLARK” 17.45 Happy Hour 20.30 „DISPARIŢIA” 23.15 „MESAJE DE DINCOLO”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "ЖЕНСКИЙ ДОКТОР" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "НАЗАД В СССР" 23.15 "Свобода и справедливости". Marţi, 10 iulie TVM 6.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 12.30 Documentar 7.40 “Înflorit-au castanii...” 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 Focus. Magazin TV 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Accente economice 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Dor 14.10, 23.10 “DORA” 15.55 Ring Star 17.45, 21.50 Respiro 18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 22.20 Cultura azi. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 Apropo TV 12.00 România, te iubesc! 14.00 „LOIS ŞI CLARK” 17.45 Happy Hour 20.30 „COMOARA DIN SPATELE CĂRŢILOR” 23.15 „MESAJE DE DINCOLO”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "НАЗАД В СССР" 23.15 "Опасный рейс".

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "НАЗАД В СССР" 23.15 Среда обитания. Joi, 12 iulie TVM 06.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Russkii mir 6.45 Documentar 7.45 “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.15 Respiro 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00, 15.55 Constantin Rotaru la 60 de ani. Program muzical 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Găgăuz ogea 14.10, 23.10 “DORA” 15.40 Cinemateca universală 17.40 Din fondul Tv Moldova 1 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.25 Super-loto “5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „LOIS ŞI CLARK” 14.00 „O ALEGERE DIFICILĂ” 17.45 Happy Hour 20.30 „SOLOMON KANE” 23.15 „DOI BĂTBAŢI ŞI JUMĂTATE”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай

поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.20 „НАЗАД В СССР” 23.20 „Человек и закон”. Vineri, 13 iulie TVM 6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.00, 19.55 Festival “Steaua Chişinăului” 7.40, 10.05 Documentar 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 11.00 Moldova în direct 12.00 Evantai folcloric 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Russkii mir 14.10, 23.10 “DORA” 15.40 Moldovenii de pretutindeni 16.10 Din fondul TV Moldova 1 17.40 Cinemateca universală 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 22.20 Fii tînăr! PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „O ALEGERE DIFICILĂ” 14.00 „SPIONI CA NOI” 17.45 Happy Hour 20.30 “PRIZONIERII TIMPULUI” 23.00 “DEPARTE DE CÎMPIA ÎN FLĂCĂRI”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.20 "Хочу знать" 16.55 "Жди меня" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Поле чудес" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 „Seara tîrziu” 23.30 "Достояние Республики: Владимир Матецкий". Sîmbătă, 14 iulie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 8.05, 9.15, 13.45, 16.00 Documentar 7.05 Vedete la bis 9.00 Legendele muzicii 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Focus. Magazin TV 12.00 Spectacol 15.00 “AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN” 16.30 La mulţi ani! 17.20 Desene animate 18.05 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Omul de lîngă... 22.20 Respiro 22.35 “CHARLIE BARTLETT”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping 10.15 „SPIONI CA NOI” 11.30 În Profunzime

13.20 „FĂRĂ PROTOCOL” 15.15 „CÎINI ŞI PISICI” 17.00 „IUBITUL MAMEI MELE” 20.30 „LEGEA LUI BANKS” 22.30 „OMUL DE RĂCHITĂ”.

VĂ RECOMANDĂM LA TV! Luni 17.15 „Sare şi piper”. Divertisment (Jurnal TV) 20.30 „Счастливы вместе”. Comedie (ТНТ) 21.00 „Натали”. Film (СТС)

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 7.15 "БОТАНИЧЕСКИЙ САД" 8.55 "Смещарики. ПИНкод" 9.05 "Играй, гармонь любимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.30 Смак 11.05 "Лабиринты Григория Лепса" 12.15 "ХРАНИ МЕНЯ, ДОЖДЬ" 13.55 "ВЕПРЬ" 15.55 "КВН" 17.45 Футбол. Суперкубок России. Зенит-Рубин 19.45 "Da sau Nu" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Большая разница" 22.55 "27 СВАДЕБ".

Marţi 21.15 „Сердце не камень”. Serial (Россия РТР) 19.45 „Leacuri pentru neamuri”. Divertisment (Jurnal TV) 19.20 „Частная школа”. Dramă (Sony)

Duminică, 15 iulie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.20, 8.15, 13.00 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Cinemateca universală 9.05 “AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN” 10.00 Ring Star 11.00 Spectacol 11.30 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv 14.00 Baştina 14.50 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical 16.30 La mulţi ani! 17.15 Desene animate 18.00 La noi în sat 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.25 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei” 22.20 “TANDREŢEA CAILOR SĂLBATICI”.

Miercuri 16.50 „Говорим и показываем”. Talk-show (НТВ) 21.00 „Новичёк”. Film (СТС) 21.30 „Fabrika” (Publika) Joi 19.30 „Срочно в номер”. Serial

(Россия РТР) 21.30 „Корсиканец”. Film (СТС) 23.45 „Калифрения”. Film (Sony) Vineri 20.00 „Молодая, одинокая, злая”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă”. (TVR 1) 23.05 „Алиби надежда, алиби любовь”. Film (Россия РТР) Sîmbătă 13.20 „Мой любимый гений”. Film (Россия РТР). 16.00 „Прекрасная девушка”. Film (Sony) 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1). Duminică 15.00 „Няньки”. Film (СТС) 20.05 „Бобро поржаловать!”. Film (Sony) 21.00 „Погоня”. Film (СТС)

Dragi enoriaşi Maica stareţă Sofia împreună cu preotul Iosif fac minuni dumnezeeşti prin deschiderea cărţii sfinte. Este înzestrată de Dumnezeu cu har divin pentru a ajutora oamenii cu necazuri şi probleme. Rezolvă orice fel de problemă şi prin telefon pe baza zodiei şi numelui, chiar de la distanţă. Oxana din Rezina: „Mii de mulţumiri măicuţei Sofia pentru că aveam vârsta de 38 de ani şi nu mă puteam căsători. Nu puteam duce o relaţie până la capăt. Am încercat, dar fără niciun rezultat. Cu puteri miraculoase, maica Sofia mi-a dezlegat cununiile şi acum sunt căsătorită şi fericită”. Apelaţi cu maximă încredere şi rezultatul va fi garantat 100%. Tel.: 0040743828144 sau 0040722919763.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.05, 16.00 Teleshoping 10.15 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 11.00 „IUBITUL MAMEI MELE” 13.20 „VOTUL DECISIV” 16.15 „BATMAN SE ÎNTOARCE” 20.30 Fobal Cupa României: Dinamo-CFR Cluj 22.35 „DISPĂRUT ÎN MISIUNE 2”. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 17.25 Новости 6.10 "Футбол нашего детства" 7.00 "ЧЕЛОВЕК ИЗ ЧЁРНОЙ ВОЛГИ". Х.ф. 8.40 "Армейский магазин" 9.10 "Смешарики. Пин-код" 9.20 "Здоровье" 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 Фазенда 12.15 "VIP Confidente" 13.15 "Вредный здоровый образ жизни" 14.15 "ГДЕ НАХОДИТСЯ НОФЕЛЕТ" 15.40 "Лучшие моменты "Поле чудес" 16.50 "По следам "Больших гонок" 18.30 "Replica" 20.00 "Vrei să fii milionar?" 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.05 "Золотой граммофон".

În atenţia consilierilor raionali Pe data de 19 iulie 2012, ora 10.00, în sala de şedinţe a Consiliului raional Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului raional Ungheni cu următoarea ordine de zi: 1. Cu privire la execuţia bugetului raional pentru primul semestru al anului 2012. 2. Cu privire la darea de seamă a lui Petru Langa, vicepreşedintele raionului. 3. Cu privire la organizarea şi desfăşurarea încorporării cetăţenilor în Forţele Armate ale RM, în toamna anului 2012.

Pentru o sărbătoare de vis, SUPER EVENT vă propune: Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

- decor din: baloane, flori, drapaj, lumînări; - moderator, dansatori (stil național, țigănesc, oriental); - clovn, personaje din desene animate (Mini, Miki Mouse); Organizăm: - ieșirea spectaculoasă din tort a miresei, a omagiatului; - furatul miresei în Colivia de Aur de către Pirații din Caraibe; - surpriza serii ”Pig Pink Sexy” (purcica sexi). Tel.: (0236)28842; 26189, 069697266 (Svetlana) La prezentarea acestui anunț decupat, REDUCERI 10%!

RETEAUA DE FARMACII “FELICIA” anunta concurs pentru suplinirea urmatoarelor posturi vacante la farmacia din or.Ungheni 1. Farmacist 2. Consultant vinzari produse cosmetice 3. Femeie de serviciu Telefon de contact: 022‐31‐06‐17 mob: 069326527 e‐mail: hr@felicia.md persoana de contact – Ludmila Strat – HR Manager

Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători. Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907. Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Todiriţă Ala, domiciliată în oraşul Ungheni, str. M. Cibotari 90/42 şi cetăţeanului Todiriţă Gabriela, domiciliată în oraşul Ungheni, str. M. Cibotari 90/42, în calitate de pîrîţi, în cauza civilă înaintată de către Noviţchi Angela privind înregistrarea bunului imobil, care va avea loc la data de 25.07.2012, ora 9.00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni. Judecător, Maria Malanciuc


8

Un sfat pe săptămînă

Util

Carnea se presară cu sare numai cu puţin timp înainte de a o găti. Altfel îşi lasă zeama, care este bogată în vitamine, şi gustul devine fad.

Expresul Vineri, 6 iulie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Horoscop | 9 – 15 iulie

Salată cu fasole păstăi şi ardei

Piersica, un plus adus sănătăţii tale

Berbec Un început de săptămînă promiţător, cu noi provocări în domeniul carierei, ce stagna de ceva vreme. În familie sînt aşteptate evenimente importante, care vă vor aduce multă bucurie.

Ingrediente: 500 gr de fasole păstăi (verzi), 4-5 ardei dulci (coloraţi), 2 cepe medii, 2-3 căţei de usturoi, ulei, jumătate de linguriţă de oţet de vin, sare, piper, verdeaţă. Mod de preparare: Se rup aţele şi codiţele păstăilor, se spală bine şi

se pun la fiert pentru 5-7 minute. Apoi se scot din apă, se răcesc bine, iar cele măşcate se taie în două. Ceapa se taie pai şi se prăjeşte pînă capătă o culoare aurie. Ardeiul se coace, se scoate coaja şi se taie pai. Usturoiul se toacă mărunt. Se unesc toate ingredientele, se adaugă sare după gust, piper negru, oţet,

Delicioase, cărnoase şi zemoase, piersicile au un conţinut scăzut de calorii şi nu conţin grăsimi saturate, însă abundă în minerale, vitamine şi alţi compuşi ce au un rol important în menţinerea unei stări de sănătate optime. Conţin multă vitamina C cu efect antioxidant, care ajută corpul să îşi dezvolte rezistenţa la infecţii şi să lupte împotriva radicalilor liberi.

verdeaţă. Salata se poate servi şi cu carne de vită sau pasăre, preparate la grătar.

Leu Mărinimoşi şi foarte sociabili, aveţi nevoie mai mult decît oricînd de recunoaşterea şi aprecierea celor din jur, deoarece acum sînteţi foarte predispuşi la depresii. Fecioara Chiar dacă sînteţi renumiţi pentru meticulozitate şi rigurozitate, în această săptămînă trebuie să vă aşteptaţi la mari probleme la serviciu.

Castanul australian (Castanospermum) dar asigurați-i cîteva ore de lumină directă, la orele dimineții sau ale serii. Așadar, așezarea ideală este într-o fereastră cu orientare spre răsărit sau spre apus. Ca plantă de interior, castanul australian este mic și crește lent, avînd frunze lungi și strălucitoare. Poate atinge doi metri înălțime în condiții bune de viață. Se comercializează în ghiveci, unde pot crește cîte trei-patru exemplare. Semințele lui sînt foarte asemănătoare cu castanele, care au și dat numele plantei. Castanului australian îi place solul umed, dar udarea în exces ar putea să ducă la putrezirea rădăcinilor. Regula generală: lăsați pămîntul să se zvînte la suprafață, înainte de a-l uda din nou. Apa nu trebuie să rămînă pe mult timp în farfurioară. La udat, dacă apa de robinet este foarte dură, folosiți apa filtrată sau chiar distilată – în nici un caz apă proaspătă, ci stătută măcar cîteva zile într-un flacon. În aer liber, copacul Castanospermum face flori de culoare roșie și galbenă. Fructele sale sînt

Calendar creștin-ortodox 9 – 15 iulie Luni Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Sf. Irh. Iov; Cuv. Varlaam; Cuv. Paisie; Sf. Mc. Zosima. Marţi Sf. Mc. Metodie; Sf. Irh. Gurie. Miercuri Sf. Mc. Iulian; Sf. Mc. Terentie; Cuv. Maxim Grec. Joi Sf. Mc. Eusebie; Sf. Mucenici Galaction, Iuliana.

Gemeni Tot ce v-aţi propus aţi reuşit, iar săptămîna care urmează va fi o încununare a efortului depus. Financiar este o perioadă propice investiţiilor. Rac O săptămînă plină de evenimente pozitive, mai ales în plan sentimental. O atenţie deosebită ar trebui să o acordaţi familiei, de care v-aţi cam îndepărtat în ultima perioadă.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Este o plantă de apartament foarte frumoasă, deși nu foarte răspîndită. Castanul australian este un copăcel veșnic verde, numit și arborele de fasole, pentru că fructele lui amintesc de fasole. Țara de origine a acestuia este Australia, unde crește pînă la dimensiunile unui copac de 40 de metri. Castanospermum a fost aclimatizat ca arbore ornamental. Mai este numit arborele de fasole sau fasolea neagră (din cauza asemănării păstăilor sale cu cele de fasole). Lemnul castanului australian este foarte apreciat fiind folosit la fabricarea mobilei. Crescut în ghiveci, dimensiunile lui trebuie adaptate înălțimii plantei. Dacă ghiveciul este prea mare, rădăcinile se vor dezvolta prea mult, în detrimentul plantei, care va rămîne mică. Pe vară, castanul poate fi scos în aer liber, dar trebuie ținut cont de faptul că, deși are renumele unei plante rezistente, temperatura sa preferată este de circa 26 grade Celsius. Planta iubește căldura, dar și umezeala. Țineți planta în lumină medie indirectă,

Taur O săptămînă mai bună decît cea precedentă. Nu veţi întîmpina dificultăţi deosebite în rezolvarea problemelor financiare care nici nu sînt atît de mari pe cît par.

sub formă de păstăi lungi, de 12-20 cm fiecare, adăpostind cîte 3-5 semințe. Atenţie: aceste semințe sînt toxice. Dacă v-ați gîndit să încercați să plantați copăcelul în grădină, alegeți un loc la cel puțin zece metri depărtare de fundația casei sau a garajului, de canalele de scurgere sau de piscină, căci copacul respectiv are niște rădăcini foarte puternice care se extind foarte rapid.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină atenţionează

Proprietariii de teren agricol pot să procure poliţa de asigurare medicală pînă la data de 31 octombrie 2012, cu reducere de 75% – 745,5 lei.

CNAM – alături de voi! CNAM – alături de populaţie!

Vineri Cuv. Artemie; Sf. Irh. Gherman; Sf. Mc. Agripina.

Sănătatea e prioritară! Asigur-o!

Sîmbătă NAŞTEREA SF. PR. IOAN BOTEZĂTORUL (SÎNZIENELE).

Agenţia teritorială CNAM: Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12

Duminică Duminica V. Sf. Mc. fevronia; Cuv. Nicon.

Linia fierbinte: 0-800-99999

Tel.: (236) 22736.

Piersicile proaspete au un conţinut ridicat de vitamina A, care este cunoscută ca avînd proprietăţi antioxidante şi este foarte importantă pentru vedere. Piersicile sînt, de asemenea, bune pentru menţinerea sănătăţii pielii şi a membranei mucoase. Este cunsocut faptul că alimentele bogate în vitamina A ajută corpul să lupte împotriva cancerului apărut în cavităţi şi plămîni. Piersicile conţin multe minerale, cum sînt potasiul, fluorul şi fierul. Fierul este necesar în formarea celulelor roşii ale sîngelui, în vreme ce flourul este o componentă a dinţilor şi oaselor, prevenind apariţia cariilor. Potasiul este o componentă importantă a celulelor şi fluidelor corpului, care ajută la controlul bătăilor inimii şi al tensiunii. Piersica adună laolaltă elemente esenţiale pentru sănătate, care se reflectă la exterior prin buna dispoziţie, atît fizică, cît şi psihică. Datorită conţinutului mare de zahăr şi hidraţi de carbon, acest fruct furnizează cantităţi semnificative de energie organismului nostru. Fosforul din component piersicii are un beneficiu incontestabil în tratarea afecţiunilor nevrotice. Deoarece constituie o sursă sigură şi naturală de energie, specialiştii în nutriţie recomandă piersica celor ce trebuie să se refacă după o boală sau o perioadă critică, celor afectaţi de stări depresive, stresaţi, obosiţi sau care au, pur şi simplu, nevoie de un repaus. Piersicile sînt foarte bune şi pentru tratamentele cosmetic, mai ales în cazul unui ten normal sau uscat. Atenţie însă: aceste fructe pot determina apariţia unor reacţii alergice, în special la persoanele alergice la polen.

Vînd apartament cu 3 odăi, etaj 3 din cinci, în Ungheni, regiunea magazinului „Făt‐Frumos”. Tel.: (236) 31053, 078098743 Vînd apartament cu o odaie în Ungheni. Tel.: 069589933 Se vinde apartament cu 3 odăi în Ungheni, cartierul Tinereții, str.Bernardazzi, etajul 3/5. Preț negociabil. Tel.: 069328723

Balanţa Deşi impresia generală este aceea că sînteţi foarte echilibraţi, în săptămîna care urmează orice poate fi cuvîntul de ordine, mai puţin echilibrul. Financiar staţi foarte bine. Scorpion Este o săptămînă favorabilă dezvoltării unor relaţii de parteneriat cu persoane din afara ţării. Mai puţin bine este aspectat în această săptămînă domeniul financiar. Săgetător În urma multiplelor atenţionări din partea superiorilor, vă daţi în sfîrşit silinţa să vă faceţi datoria aşa cum trebuie, cu simţ de răspundere şi maturitate. Capricorn Aveţi mult de lucru în acestă perioadă. Şi nu vă interesează deocamdată concediul. Important este că partenerul de viaţă vă înţelege şi vă ajută să vă relaxaţi Vărsător Sînteţi predispuşi la accidentări uşoare. La serviciu vă veţi simţi probabil copleşiti de numeroasele sarcini care vă sînt atribuite, dar le veţi finaliza pe toate cu brio. Peşti Se prevede un început de săptămînă destul de relaxant din punct de vedere profesional. În cuplu e posibil să apară careva discuţii legate de planul financiar.

Prognoza meteo | 9 – 15 iulie 9 iulie: noaptea - +21° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +31° (cer puţin noros, ploaie slabă). 10 iulie: noaptea - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă), ziua - +30° (cer senin). 11 iulie: noaptea - +17° (cer senin); ziua - +30° (cer puţin noros, ploaie slabă). 12 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30° (cer puţin noros, ploaie slabă). 13 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30° (cer puţin nors, ploaie slabă). 14 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua – +30° (cer puţin noros, ploaie slabă). 15 iulie: noaptea - +17° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +28° (cer puţin noros, ploaie). (După: www.gismeteo.md)

Bancuri Bulă o întreabă, într-o zi, pe doamna învăţătoare: - Doamnă învăţătoare, aricii nasc pui vii? - Da, Bulă, de ce? - Doar aşa, mă gîndeam că e vai de mama lor…

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161, 067460041.

Nevasta unui deţinut merge în audienţă la directorul închisorii. - Domnule director, vă rog să-i daţi bărbatului meu o muncă mai uşoară. - Dar, doamnă, soţul dumneavoastră lipeşte etichete pe sticle, vi se pare că e greu? - Nenorocitul, mie mi-a zis că sapă un tunel…

Vind casă în Buzduganii de Jos, raionul Ungheni, 15 ari (pe lîngă casă). Sau schimb pe un apartament cu o cameră în Ungheni. Tel.: 023650292, 068190020

Un angajat întîrzie la serviciu. Şeful său, nervos, ţipă la el: - Ar fi trebuit să fii aici la 8:30! Tipul răspunde: - De ce? S-a întîmplat ceva la 8:30?

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus de primărie, la o distanţă de 300‐400 metri. Telefon: 0(22) 731797; 060267498.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.