Expresul NR 232 by expresul ungheni

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Citiţi în numărul curent

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Tragedie la Ungheni. În Prut s-a înecat o fetiţă

Flacăra veşnic vie de la Petreşti. O familie prepară bucate la ea

Cine a oprit ploaia şi provoacă seceta?

O copilă de 9 ani din satul Sculeni, raionul Ungheni a fost luată de apele Prutului în timpul scăldatului. Tragedia a avut loc sîmbătă, 7 iulie. Potrivit Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, fetiţa a mers de una singură la scăldat şi nu s-a mai întors.

Iar ﬂacăra arde deja neîntrerupt, decenii la rînd. Doar vînturile mari şi ploile puternice o pot stinge. Dar nu-i bai. Gospodarul o reaprinde. De mai bine de 30 de ani, gospodina casei, Ileana, prepară aici bucate. Vezi pag. 2

Este o întrebare foarte actuală. Răspunsul îl veţi găsi în numărul următor. Îl vor da specialiştii în domeniu. Din surse sigure şi avizate!

Expresul Vineri, 13 iulie 2012 | Anul V, NR 27(232)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Apa potabilă e din ce în ce mai puţină în satele din regiune Ina Landa „Nu-i apă în fîntîni. Nu-i apă deloc. Ne trezim dimineața, în zori, ca să reușim să scoatem măcar vreo două căldări de apă, că pe urmă gata, e tulbură. Înspre seară nu-i deloc”, își spune păsul Eugenia Șvarț din satul Țîghira, Ungheni. Situații similare am întîlnit și în alte sate din raioanele Nisporeni şi Ungheni. Oamenii spun că trebuie să se trezească cu noaptea în cap pentru a putea să-și facă rezerve de apă. În caz contrar, nu mai apucă să scoată o căldare cu apă cristalină. Autoritățile caută soluții. De exemplu, la Mănoilești, raionul Ungheni, primarul Grigore Popa a dispus să se toarne în cîteva fîntîni secate, o dată la trei zile, cîte o cisternă de cinci tone cu apă adusă de la un izor din apropiere. „Deocamdată ne descurcăm şi trăim cu speranța că numărul fîntînilor secate nu se va mări”, face o remarcă dînsul. Lumea e îngrijorată peste tot. Apa potabilă e la mare căutare. Chiar și în satele unde sînt apeducte, oamenii sînt avertizați să folosească apa din robinete doar în scopuri strict potabile. Cel puțin, aşa ne-a informat primarul de Ciutești, Nisporeni, Iurie Stamati. „Noi întrerupem furnizarea apei pe timp de noapte, ca să se acumuleze în rezervoare. Ziua o distribuim după un anumit grafic, astfel ca să ajungă la fiecare gospodărie”, a declarat dînsul pentru ”Expresul”, accentuînd, totodată, că se mai găseşte cîte unul mai şmecher, ca peste tot de altfel, care-şi

udă din abundenţă – cu apă potabilă! – grădinile, în timp ce alţii nu au apă măcar de băut. „Așa este moldoveanul nostru”, a concluzionat primarul. Și, dacă oamenii de rînd bat alarma, pentru că a scăzut cantitatea de apă în fîntîni, specialiștii centrelor de sănătate publică din Ungheni și Nisporeni spun într-un glas că și calitatea acesteia lasă de dorit. „Ultimele investigații de laborator ne-au arătat că în circa 300 de fîntîni publice din raionul Ungheni avem o situație foarte proastă în ceea ce priveşte calitatea apei. Cantitatea nitraților și sărurilor din apă este de aproape cinci ori mai mare decît norma”, a spus Serghei Malenda, medic igienist la Centrul sănătate publică Ungheni. Aceasta înseamnă că în

majoritatea fîntînilor apa este amară și sărată. Nici la Nisporeni indicii bactereologici și sanitaro-chimici ai apei din fîntîni nu sînt mai buni. Cu toate acestea, potrivit șefului Centrului de sănătate publică Nisporeni, Ion Cibotaru, gustul, culoarea, mirosul și turbiditatea apei din aproximativ 200 de fîntîni publice investigate recent sînt în normă. Specialiștii sfătuiesc populația nu doar să economisească apa potabilă, ci și să se implice activ la păstrarea și curățarea surselor de apă potabilă. Doar aşa vor fi minimalizate riscurile de infectare în masă a consumatorilor de apă cu diferite bacterii ce se pot dezvolta în condițiile de caniculă. În raionul Ungheni sînt peste 5000 de fîntîni publice, iar la Nisporeni – peste 1790.

PP Expresul

Ştiri de pe Expresul.com

Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

Ploile au făcut ravagii la Nisporeni şi Călăraşi

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), aﬁliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Potrivit Serviciului Situații Excepționale, ploile de marţi, 10 iulie, au lăsat fără lumină opt localități, inclusiv din Nisporeni (patru) şi Călărași (una). Acestea au afectat și sute de hectare de culturi. În Nisporeni au fost distruse 120 de hectare de de viță-de-vie, 120 de hectare de porumb și floarea-soarelui. Tot la Nisporeni, dar şi în alte două raioane - Dubăsari și Călărași -aproximativ 62 de case au rămas cu geamuri sparte și acoperișuri afectate.

Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactor: Natalia Junghietu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipograﬁa Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

În premieră E pentru prima oară în ultimii ani, cînd în raionul Nisporeni au fost deschise două tabere de odihnă pentru copii. Declaraţia îi aparţine preşedintelui raionului, Vasile Bîtca şi a fost făcută în cadrul festivităţii de deschidere a taberei “Salut” de la Vărzăreşti. Dînsul a dat asigurări că autorităţile vor insista şi în continuare ca în anii următori numărul taberelor să crească, astfel ca şi mai mulţi copii să aibă posibilitatea să se odihnească aici în lunile de vară.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oﬁciul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Experienţa unghenenilor – exemplu pentru tadjici Reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, Curţii Supreme de Justiție şi ai altor instituţii de drept din Tadjikistan s-au aflat într-o vizită de documentare la Ungheni. Aceştia au venit aici pentru a lua cunoştinţă de bunele practici din Ungheni şi din republică, privind justiția juvenilă. Potrivit reprezentantului UNICEF Moldova, raionul Ungheni s-a aflat în atenţia delegaţiei din Tadjikistan, datorită proiectelor-pilot din domeniu, implementate aici cu success.

Ziua de azi În 1930, cu exact 82 de ani în urmă, este inaugurat primul campionat mondial de fotbal - la Montevideo, Uruguay. Doar patru naționale din Europa s-au aventurat în călătoria peste ocean (Belgia, Franța, România și Iugoslavia), iar ﬁnala s-a disputat între Uruguay şi Argentina. Gazdele au triumfat cu 4-2 pe noul stadion Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali.

Știri expres Schimbarea la faţă a drumurilor din raionul Nisporeni a început Drumul ce leagă satul Milești de Nisporeni a devenit de nerecunoscut. În sfîrșit, după ani şi ani, conducătorii auto au simțit ce înseamnă să ai plăcerea de a șofa. A dispărut şi frica de a nu pierde din mers vreo piesă de la automobil, căci nenumăratele gropi au rămas în trecut. Doar cu opt luni în urmă, un fost nisporenean se plîngea de starea deplorabilă a acestui traseu. „Încercați să mergeți pe drumul ce leagă satul Milești de Nisporeni. Dezastru. Pe unele porțiuni viteza medie este de 5-10 km/oră”, scria Gheorghe Bobeica, acum domiciliat la Strasbourg. Acum, mileștenii spun că pot dezvolta pe aici o viteză de 90-100 kilometri pe oră. Potrivit lor, de cînd drumul a fost reparat, cei 23 de kilometri pot fi parcurşi în doar 15-20 de minute. Reparația traseului Nisporeni-Păruceni-Milești a demarat în noiembrie 2011 şi s-a încheiat în iunie 2012. Potrivit lui Feodor Vasilachii, director-manager al SA ”Drumuri-Nisporeni”, costul total al lucrărilor a fost de 14 milioane de lei, bani alocaţi din Fondul rutier al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. „A fost o reparație capitală a carosabilului”, a specificat șeful drumarilor din Nisporeni, după care a continuat: „Pînă la finele anului curent, se mai prevede executarea unor lucrări de reparație curentă pe mai multe drumuri locale din raion”. Tot din banii Fondului național rutier s-au efectuat deja 60 la sută din lucrările de reparație a drumului ce duce pînă la hotarul dintre raioanele Nisporeni şi Ungheni, în direcția satului Pîrlița. Alte 850 de mii de lei sînt planificate, susţine Fiodor Vasilachii, din resursele Fondului rutier al Consiliului raional Nisporeni pentru a reabilita drumurile de acces spree satele Bursuc, Boldurești, Brătuleni, precum și un sector de drum ce leagă satele Mărinici și Șișcani.

Un sfîrşit de săptămînă fructuos pentru Grupul Local al Tinerilor din Ungheni “Am reuşit să încheiem, ce-i drept, informal, un acord de colaborare cu Youthbank Iaşi&Fundaţia Comunitară Iaşi, ne-am făcut prieteni noi şi ne-am simţit o păriticică din ceea ce este “Swimathonul” - o platformă de atragere de fonduri, un mecanism atractiv, creativ şi eficient de a strînge bani pentru inițiative ale societății civile”, scrie pe contul său de Facebook Natalia Rîbcic, coordonator al Grupului Local al Tinerilor din Ungheni. De notat că această organizaţie a fost constituită în cadrul proiectului “Fondul pentru Tineri“, în mai 2010, şi de atunci acţionează în vederea atragerii a cît mai multe fonduri pentru realizarea unor proiecte importante pentru comunitate. Cu siguranţă, experienţa ieşenilor de care au luat cunoştinţă recent le va fi de un real folos.

Vasile Pascaru – decorat “Spaima” instituţiilor publice din raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi, Vasile Pascaru, şeful Direcţiei Teritoriale Inspectare Financiară Ungheni, a fost decorat de către preşedintele ţării, Nicolae Timofti. Dînsul a primit medalia “Meritul Civic” – “în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă îndelungată şi prodigioasă şi înaltă măiestrie profesională”. De notat că Vasile Pascaru se numără printre primele 80 de persoane decorate de actualul şef al statului.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2 Expresul

Profesorii din instituţiile preuniversitare ar putea avea un program de lucru obligatoriu de opt ore. Prevederea este inclusă în proiectul noului Cod al Educaţiei şi va intra în vigoare după aprobarea documentului de către Guvern. În acest fel, autorităţile îşi propun să evite neînţelegerile legate de numărul orelor predate. De cealaltă parte, dascălii speră ca această măsură va aduce cu sine şi majorarea salariilor. (Publika.md)

Actual

Vineri, 13 iulie

Flacăra veşnic vie de la Petreşti. O familie prepară bucate la ea O gaură în pămînt, cîteva pietre de jur-împrejur şi un disc de la roata maşinii. Acesta este aragazul pe care l-a improvizat, în curtea casei sale, petreşteanul Victor Gorea. Da, da, aragazul. Iar ﬂacăra arde deja neîntrerupt, decenii la rînd. Doar vînturile mari şi ploile puternice o pot stinge. Dar nu-i bai. Gospodarul o reaprinde.

Mirosul de bucate ce se răpîndeşte pretutindeni E o flacără veşnic vie. Arde şi zi, şi noapte, şi iarnă, şi vară. Flacăra vine din pămînt, datorită unei „vene de gaz”, cum îi spune Victor Gorea, care se trage „de cine ştie de unde”. De mai bine de 30 de ani, gospodina casei, Ileana, prepară aici bucate. „La început, flacăra ardea foarte încet, dar cu anii a devenit tot mai puternică”, povesteşte bărbatul. Chiar dacă familia Gorea se foloseşte de această flacără de decenii, nimeni nu-i întreabă nimic. Nimeni nu a venit să vadă ce se întîmplă şi de unde, totuşi, „izvorăşte” gazul. Mirosul de bucate ce se răspîndeşte pretutindeni – „aragazul” se află chiar lîngă drum şi doar gardul afumat îl trădează -

îi opreşte uneori pe trecători. Mătuşa Ileana pregăteşte orice fel de bucate aici. Pînă şi conservele pentru iarnă le face tot la acest aragaz, pe care-l dezmiardă cu drag „cuptoraş”. Nu are nici o problemă. „Bogdaproste ca avem gaz în ogradă, nu trebuie să ne mai batem capul să aducem vreascuri”, spune dînsa mulţumită. Vecinii nu sînt invidioşi pe norocul care a dat peste această familie. Din contra, sînt bucuroşi nevoie mare, pentru că şi ei mai beneficiază, cîteodată, de cuptoraşul „fermecat”. În ziua în care i-am vizitat, o vecină pregătea o crăticioară cu borş. Asemenea tablouri nu sînt rare în ograda familiei Gorea. Oamenii sînt ospitalieri şi săritori la nevoie. Mătuşa Elena, cînd e nevoie, mai pune un cartof, un pătrunjel în ciorbele vecinilor. Se ajută. Nu întîmplător, văzîn-

Esențial cu Lucia Bacalu Nu mai sîntem noi buricul pămîntului Ungheniul are cele mai multe proiecte realizate, Ungheniul are atrase investiţii de milioane, Ungheniul a fost capitala tineretului, Ungheniul are cei mai buni oameni, Ungheniul este pionier în toate… Ce mai, ca la noi la nimenea. De aproape un an sîntem şi la Nisporeni. Mare ne-a fost mirarea, la început, cînd am aflat că şi acolo se fac lucruri foarte frumoase şi chiar unele dintre ele – înaintea Ungheniului. Da, Nisporeniul e mai mic, e mai sărac, are mai puţini agenţi economici. Dar ce oameni are! Dar ce locuri are! Dar ce iniţiative are! Pur și simplu, ani la rînd nu s-a vorbit nimic despre ele. Aşa e natura omului: să vadă doar răul, să arunce săgeţi şi venin. Noi ne-am propus să aducem în prim-plan binele, căci atitudinea şi gîndirea pozitivă atrag doar energie pozitivă, ceea ce, în ultimă instanţă, aduce doar beneficii. Primul beneficiu e pe faţă: am înţeles că nu mai sîntem noi buricul pămîntului. Şi că se fac lucruri fumoase, ba chiar mai frumoase decît la Ungheni, şi în alte părţi. Chiar ieri, am primit un comunicat de presă. La Cahul, actuala capitală a tineretului, a fost lansat oficial site-ul capitalatineretului.md. L-am deschis imediat. Ştiri de tot soiul despre tineri şi pentru tineri. Vrei - nu vrei, gîndul te duce la ceea ce a fost la noi. Şi, dacă tot ne lăudăm că sîntem foarte buni, poate e cazul să fie elaborat un site despre tineri şi pentru tineri. Dar un site adevărat, lucrativ, util. Este posibil, dacă ar fi dorinţă, voinţă şi… interes. Avem mulţi tineri talentaţi, care ar putea şi ar avea ce să spună. Deci, la treabă! Decît să alergăm după lucruri grandioase, gen forumuri de tot felul, nu ar fi mai bine să fie elaborat un site ca lumea? Decît să ne limităm de a imita ceea ce au făcut alţii cu mult înainte site-uri de ştiri fără ştiri, de exemplu – nu ar fi mai bine să ne concentrăm asupra unor lucruri concrete? Dar foarte concrete! Nu arunc pietre în grădina nimănui, să fie foarte clar. Vin şi eu cu o idee. Sper că nu vom avea reacţia pe care am avut-o din partea unui “grup de creştini”, după ce ne-am întrebat de ce sînt lăsate de izbelişte bisericile vechi, care au devenit adevărate monumente ecleziastice? Aceştia, foarte supăraţi, ne-au replicat: “Decît să vă daţi cu părerea şi să puneţi întrebări nelalocul lor, mai bine aţi porni o campanie de adunare a banilor pentru reconstrucţia unei biserici”. Iaca na! Noi însă continuăm să ne dăm cu părerea. De ce? Pentru că aceasta e menirea rubricii respective. Ne-am bucura foarte mult dacă măcar o frază l-ar face pe cel puţin un cititor să vadă altfel lumea, să-şi revizuiască comportamentul şi să înceapă a acţiona. Sau să polemizeze, dar cu argumente. Or, anume discutînd poţi ajunge la adevăr în ultimă instanță.

În fotograﬁe: Mătuşa Ileana Gorea la aragazul imporvizat

du-mă în curtea cu pricina, un vecin sări ca ars: „Cu ce drept vii în ograda omului?”. I se făcuse frică omului ca nu cumva, după intervenţia mea, să li se „închidă” gazul. Aceeaşi întrebare mi-au pus-o şi gospodarii casei cînd i-am contactat telefonic, solicitîndu-le o întîlnire.

Totul a început de la o... ţeavă Chiar în drum, se ridica o ţeavă înaltă, cam de un metru, cu o pălărie de fier în vîrf. Nimeni nu ştia ce semnificaţie are,

cine a instalat-o aici şi la ce serveşte. Noroc de un tractor care a trecut peste ea şi a strivit-o. Altfel, cine ştie, poate şi azi rămînea în drum - o ţeavă cu pălărie în vîrf. După ce tractorul a rupt-o, pe Victor Gorea, care-şi petrecuse copilăria în acele locuri, l-a încercat curiozitatea: ce să însemne acea ţeavă? Neavînd ce face, a aprins un chibrit deasupra. Dintr-o pură întîmplare! Ce-i văzu ochii, nu avea să creadă. Apăruse o flacără, care ardea încontinuu. De atunci tot arde.

După ce şi-a întemeiat o familie, petreşteanul nostru şi-a construit o casă chiar în preajma acelui loc. Acea ţeavă, ruginită de timp, a ajuns în curtea sa, lîngă gard. De ce să n-o utilizeze? Doar nu fură gazul cuiva. Iar ţeava... Cine ştie care i-a fost menirea. Satul Petreşti a fost conectat la gazoduct doar cu un an în urmă. I-am întrebat dacă nu se tem o eventuală explozie. Cu gazul natural nu-i de glumit. „De ce să-mi fie frică? Cîte zile mi-a dat Dumnezeu, atîtea voi trăi”, a răspuns, filosofic, mătuşa Ileana. Gospodarul casei, Victor Gorea, va împlini, în luna lui octombrie, 60 de ani. Vrea să facă mare petrecere, să adune la masa de sărbătoare toate rudele şi vecinii. Bucatele tradiţionale vor fi pregătite, cu siguranţă, la aragazul improvizat de lîngă gard.

Mai este gaz. Acesta a dat de ştire şi în satul vecin Cu o lună în urmă, la Mede-

leni, sat ce face parte din comuna Petreşti, s-a produs un incendiu, provocat de gazul natural ce a început să iasă la suprafaţă dintr-un zăcămînt descoperit în anii 50 ai secolului trecut. Localnicii spun că s-a auzit o bubuitură puternică, iar flacăra a ajuns la o înălţime de peste trei metri. „A luat foc gazul ce ieşea dintr-o sondă veche, aflată la cîteva zeci de metri de casele de locuit şi care fusese forată de geologii sovietici prin anul 1956″, a declarat atunci primarul de Petreşti, Serghei Gorea, pentru Adevarul.md. A fost făcută şi o expertiză de către specialiştii de la “Moldovagaz” şi “Valiexchimp”, care au stabilit că gazul este de calitate bună şi poate fi folosit, doar că presiunea e joasă. Se spune că din acea sondă s-a extras metan în perioada sovietică. De fapt, la mijlocul secolului trecut, geologii au forat circa 800 de sonde pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în speranţa că vor găsi gaz şi petrol. Aproape toate au fost ulterior conservate. Natalia Junghietu

Nisporeniul – zero datorii. Călăraşul – în primii zece datornici. Ungheniul? Banii pentru pedagogi s-au blocat în conturile administraţiei publice locale. În poﬁda faptului că au primit toate transferurile de la bugetul de stat, 28 din cele 35 de unităţi administrativteritoriale reţin plata salariilor şi concedialelor pentru bugetari. Cei mai mari datornici sînt: UTA Găgăuzia, raioanele Ungheni, Ştefan Vodă, Briceni. Ştirea respectivă a fost plasată, în ziua de 10 iulie, pe o bună parte din site-urile de ştiri din R.Moldova. Raionul Nisporeni, potrivit aceleiaşi ştiri, nu are nici un ban datorii la salarii şi concediale. Călăraşul e printre primii zece datornici. Ungheniul însă e chiar în frunte. Ce se întîmplă? Ne-am adresat după explicaţii Tatianei Struc, şefa Direcţiei Finanţe Ungheni. “Nu avem datorii la salarii”, a răspuns dînsa răspicat, menţionînd că transferurile pentru luna iunie, din care se achită salariile pentru luna mai, au fost transferate integral în teritoriu, la primării. “Datorii, la data de 1 iulie, raionul Ungheni nu are”, a

mai accentuat dînsa o dată. În ceea ce priveşte concedialele pentru lunile iunie, iulie şi august, este nevoie, potrivit oficialului, de peste 12 milioane lei. Dacă luăm în calcul şi salariile pentru luna iunie (peste şase milioane lei), suma totală ce trebuie să fie transferată este de 19 mln 114,4 mii lei. Deocamdată, pe contul respectiv au venit 4 mln 991,6 mii lei – la data de 9 iulie, susţine Tatiana Struc. Aceşti bani au fost transferaţi imediat primăriilor. De notat că opt primării din raionul Ungheni, care au avut rezervele lor, au achitat salariul şi concedialele integral. Restul – mai aşteaptă transferurile de

la centru. “M-am adresat la Ministerul Finanţelor pentru a face unele modificări, astfel ca să ne fie transferaţi toţi banii necesari pentru achitarea integrală a concedialelor”, a menţionat dînsa.

Ministerul însă a refuzat. În conformitate cu Codul muncii, indemnizaţiile pentru concediu se plătesc cu trei zile înainte de a ieşi în concediu. Natalia Junghietu

Copiii migranţilor vor ﬁ încadraţi în activităţi Instruiţi şi informaţi Circa 120 de copii din Ungheni, ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare, vor beneﬁcia în această vară de diverse activităţi organizate la Centrul de reintergare socială a tinerilor „CREDO” şi asta, datorită proiectului „Copiii migranţilor. Speranţa nu moare niciodată”. Copiii vor avea parte de servicii de consiliere psihologică, de concursuri, competiţii sportive, excursii, activităţi de comunicare la distanţă între ei şi părinţi. În cadrul proiectului vor fi organizate şcoli de vară, se va desfăşura o tabără de vară, unde copii vor fi pregătiţi în calitate de animatori de timp liber.

„Sigur că mama şi tata nu pot fi înlocuiţi, dar sperăm că, datorită acestui proiect, să fie diminuat efectul migraţiei”, a accentuat Constantin Potlog, şef adjunct la Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei Ungheni. Lansarea proiectului a avut loc pe 29 iulie şi va fi implementat de Asociaţia pentru educaţie civică „Viitorul începe azi”. Acesta face parte din Proiectul „Abordarea efectelor negative ale migraţiei asupra minorilor şi familiilor rămase în ţară”, implementat de Misiunea Organizaţiei internaţionale pentru migraţie în Moldova, finanţat de Comisia Europeană şi co-finanţat de Ministerul muncii şi politicilor sociale din Italia. Potrivit lui Constantin Stratulat, preşedintele asociaţiei, valoarea totală a subproiectului este de peste 101 mii lei. Natalia Junghietu

lună de lună

După o perioadă de repaos, contabilii din Ungheni s-au pus iarăşi pe învăţat. Vineri, 29 iunie, aceştia au participat la o masă rotundă cu genericul: „Modul de documentare şi contabilizare a carnetelor de muncă eliberate angajaţilor”, organizată de Asociaţia contabililor şi auditorilor profesionişti (ACAP) din Republica Moldova, reprezentanţa Ungheni. „Ne străduim ca la fiecare întîlnire pe care o avem să discutăm cele mai actuale probleme cu care se confruntă contabilii noştri pe parcursul activităţii lor, punîndu-le la dispoziţie toate informaţia de care au nevoie, aducîndu-le, totodată, la cunoştinţă şi ultimile modificări şi hotărîri de Guvern în domeniu”, a menţionat Angela Mihalachi, membru al consiliului directorilor ACAP. Deşi reprezentanţa Ungheni întruneşte, la ora actuală, 19 membri, la mesele rotunde, organizate în ultima vinere a fiecărei luni la SA „Unserv Audit” din Ungheni, participă toţi doritorii. Natalia Junghietu

Actual

Crimele regimului totalitar comunist ar putea ﬁ condamnate în R. Moldova. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat la Parlament, iar pentru a intra în vigoare trebuie votat de către deputați în două lecturi. Inițiativa aparține deputaților din fracțiunea PL. Proiectul interzice utilizarea în scopuri politice pe teritoriul R. Moldova a oricăror simboluri ale fostului regim, inclusiv secera şi ciocanul. (Jurnal.md)

3 Expresul Vineri, 13 iulie

O zi tragică în viaţa poporului, comemorată altfel la Călăraşi Cu ocazia celor 63 de ani de la cel de al doilea mare val al deportărilor staliniste din 6 iulie 1949, pe ediﬁciul gării feroviare din Călăraşi a fost instalată o placă comemorativă. Preşedintele raionului, Ilie Rău, a explicat şi de ce: 187 de familii din raionul Călăraşi, numărînd circa 800 de persoane, catalogate drept culaci, moşieri şi mari comercianţi, au fost ridicate, noaptea, şi aduse forţat aici, unde au fost urcate în vagoane de vite şi trimise în regiunea Kurgan din Kazahstan. Mulţi nu s-au mai întors, murind pe pămînt străin. Cei care au reuşit să revină la baştină au continuat să suporte consecinţele acelui genocid. Vorbitorul a menţionat că mulţi dintre foştii represaţi din raion, din cauza imperfecţiunii cadrului legal, încă nu şi-au primit despăgubirile pentru averea lor sau a părinţilor, confiscată atunci în mod abuziv. „Sînt încă multe de făcut pentru aceşti martiri ai neamului de către administraţia publică locală, dar şi mai multe – de către puterea centrală care ar trebui să pună capăt, odată şi odată, nedreptăţilor ce continuă de peste 60 de ani”, a conchis sursa citată.

După dezevelirea plăcii, a urmat un te-deum, desfăşurat de preoţii bisericii „Sfînta Treime” din Călăraşi. Numeroase persoane, printre care foşti represaţi, primari, funcţionari publici, au vorbit în faţa celor prezenţi. Cu multă emoţie au fost ascultate amintirile lui Ion Trifan, pe atunci un copilandru de vreo 10 ani, care a fost bătut cu picioarele de o santinelă ce sta în poarta gospodăriei părinţilor săi doar pentru faptul că a vrut să intre în propria curte. „Nici pînă azi nu pot uita durerea ce mi-a provocat-o acea cizmă de care, se pare, nu mai putem scăpa”, a încheiat, cu ochii în lacrimi, vorbitorul.

Primarul de Vălcineţ, Alexandru Curmei, s-a referit la grija pe care le-o poartă foştilor represaţi, iar Petru Cosoi, vicepreşedintele raionului, a povestit cum i-au trebuit 20 de ani pentru a-şi adjudeca statutul de persoană supusă represiunilor politice şi ulterior reabilitată. La eveniment a participat şi deputatul Valeriu Saharneanu, care a subliniat că, din păcate, nici pînă azi o parte a populaţiei, dar şi conducătorii

statului, nu conştientizează dimensiunile acelor nelegiuiri şi consecinţele ce le-au avut asupra Basarabiei. Instalarea plăcii comemorative la gara Călăraşi a fost posibilă, datorită iniţiativei a trei călărăşeni: Petru Cosoi, vicepreşedinte al raionului, Sergiu Cojocaru, şeful Direcţiei cultură, şi a subsemnatului. Ei au venit cu ideea, ei au făcut demersurile necesare. Deşi, iniţial, s-a dorit un monument, din cauza lipsei banilor, în final, s-au rezumat la o placă comemorativă. Aceste acţiuni au fost sprijinite de către preşedintele raionului, Ilie Rău. Din bugetul raional au fost alocate 15 mi de lei. După ceremonia de inaugurare, toţi cei prezenţi au fost invitaţi la o masă de pomenire a represaţilor, care au pierit în exil sau au trecut în lumea celor drepţi după întoarcerea acasă. Aceasta a fost organizată de Consiliul raional. Tudor Josanu

Un omagiu adus celor care au trecut prin calvarul deportărilor din 1949 6 iulie 2012. În locul unde, cu 63 de ani în urmă, se auzeau doar plînsete, bocete şi blesteme, Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Nisporeni, în colaborare cu Secţia Cultură şi Turism, a organizat un miting de comemorare a victimelor regimului stalinist. O alocuţiune a rostit preşedintele raionului, Vasile Bîtca, care nu a pregetat să amintească despre consecinţele înfiorătoare ale celui de-al doilea val de deportări. Victor Rusu, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a reamintit celor prezenţi că diabolica moară stalinistă a măcinat atunci multe vieţi omeneşti. Circa 30 % din cei deportaţi nu s-au mai întors la baştină, rămînînd să zacă în pămînturi străine. Nu au lipsit nici cei ce au fost greu încercaţi. Cu profundă durere în suflet a vorbit despre cruzimea represaliilor Vasile Arteni, care a avut nenorocul să se nască în regiunea Ciunsk, la ki-

lometrul 97, părinţii lui fiind deportaţi în Siberia. Nadejda Nicolau şi-a amintit despre umilinţele la care a fost supusă pe vremea cînd era învăţătoare, după ce a revenit la baştină, tot din Siberia. Au trebuit să treacă 40 de ani, ca să fie reabilitată. Lucrătorii Bibliotecii publice raionale şi angajaţii Muzeului de istorie şi etnografie au amenajat o expoziţie de carte, de materiale, fotografii şi obiecte individuale ale foştilor deportaţi, întitulată „Calvarul deportărilor”. Un moment deosebit de emoţionant s-a produs cînd a răsunat cîntecul „Reaprindeţi candela în căscioară”. În me-

Neoﬁcial, a fost dat startul taberei de sculptură Deşi Tabăra de sculptură, ediţia a V-a, nu a fost încă deschisă oficial, deja primul sculptor a ajuns la destinaţie. De cîteva zile, el lucrează intens, cioplind în lemn. Este vorba de polonezul Mariusz Markiewicz, care-şi doreşte să înveşnicească în lemn ce-i mai sfînt pe lume: mama şi copilul, inspirîndu-se din opera lui Grigore Vieru. Sculptura va avea o înălţime de 1,80 metri. Mariusz Markiewicz a sosit la Ungheni în ziua de 8 iulie, data la care se preconiza deschiderea taberei de sculptură. Între timp, au intervenit anumite schimbări, şi s-a amînat cu o săptămînă inaugurarea acesteia. Sculptorul polonez nu a reuşit să-şi schimbe biletul la avion, bronat cu cîteva luni în urmă. Astfel că a venit la Ungheni cu o săptămînă mai devreme. Este pentru prima dată cînd vine în Republica Moldova. Are mare curaj, mai ales că nu cunoaşte nici o limbă de circulaţie internaţională. Tabăra de sculptură va fi dedicată operei poetului Grigore Vieru, căci toate sculpturile vor fi amplasate în scuarul cu acelaşi nume din centrul oraşului. Toate cheltuielile, la această ediţie, vor fi suportate de primăria Ungheni, iar sculpurile vor fi un frumos cadou pentru ungheneni cu ocazia celor 550 de ani de la prima atestare documentară a localităţii. La ora actuală, Ungheniul se poate lăuda cu 33 de lucrări, efectuate în cadrul ediţiilor anterioare ale taberelor de sculptură, iar autorii acestora sînt artişi renumiţi nu doar în R.Moldova, ci şi în străinătate.

De la Ungheni la Reghin O delegaţie a Primăriei Ungheni a revenit duminică, 8 iulie, de la Reghin (România), oraş înfrăţit cu Ungheniul. Membrii delegaţiei au participat, ca de altfel în fiecare an, la Zilele reghinenilor, alături de delegaţii din Franţa, Ungaria, Marea Britanie. Cu toţii au menţionat că au avut parte de o primire călduroasă, chiar dacă Reghinul şi-a ales în acest an un nou primar - Maria Precup. Acum, unghenenii urmează să examineze o propunere interesantă a reghinenilor: de a contribui la înfrăţirea familiilor. Astfel, cele două oraşe s-ar apropia şi mai mult între ele. Delegaţia din Ungheni s-a aflat la Reghin timp de două zile şi a avut parte de numeroase activităţi, printre care: întîlniri cu oamenii de afaceri, vizite în diverse locuri turistice, discuţii cu oficialităţile reghinene.

moria victimelor represiunilor staliniste a fost păstrat şi un minut de reculegere. Parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a oficiat un serviciu divin, apoi la placa comemorativă, plasată pe peretele Casei Naţionale, în memoria persoanelor deportate din raionul Nisporeni,

au fost depuse flori. Anume de aici, în noapte neagră de 5 spre 6 iulie 1949, a pornit calvarul celor circa 300 de familii cu peste 1400 de membri ai lor, ridicate de la casele lor, de la vatra strămoşească, şi deportate în Siberia şi Kazahstan. Ina Landa

La Todireşti talentele nu sînt lăsate să dispară O zi frumoasă de duminică a fost dedicată de către todireşteni unui eveniment absolut impresionant şi inedit pentru localitate. La casa de cultură a avut loc un concert de binefacere, banii urmînd să ﬁe oferiţi unor domnişoare foarte talentate, dar cu posibilităţi materiale reduse. „De mai bine de doi ani ne tot gîndim să organizăm un asemenea concert. În sfîrşit, am reuşţit. Este un pas făcut în susţinerea copiilor talentaţi de la noi”, a declarat pentru „Expresul” Liuba Culiuc, directoarea casei de cultură din Todireşti. Au evoluat, în acea zi, alături de cele mai talentate interprete de la Todireşti: Nadejda Rusnac, Elizaveta Mămăligă, Valentina Ţinevschi, şi domnişoarele pentru care a fost organizat evenimentul: Parascovia Covali, în prezent elevă la Liceul din Pîrliţa, şi Anastasia Casian, elevă la Colegiul de muzică „Ciprian Porumbescu” din Chişinău. „Parascovia are numai tată, iar el e mai

Știri din Primăria Ungheni

Ungheniul s-a înfrăţit cu oraşul portughez Cascais Evenimentul s-a produs pe 27 iunie. La Cascais, într-o atmosferă festivă, a fost semnat Acordul de înfrăţire între cele două localităţi. A fost prezentă o delegaţie întreagă din Ungheni, formată preponderent din consilieri orăşeneşti, care au participat şi la Reuniunea oraşelor înfrăţite cu Cascaisul. Urmare a semnării acordului respectiv au fost stabilite şi domeniile generale de colaborare, printre care: promovarea diversităţii culturale, sociale, economice. La începutul lunii septembrie, o delegaţie din Cascais va participa la Zilele oraşului Ungheni. „Important este că au fost stabilite legături foarte călduroase cu cei din Cascais. Cu siguranţă, vor urma proiecte interesante de colaborare”, a declarat primarul de Ungheni, Alexandru Ambros. Reamintim că oraşul Ungheni mai are semnate acorduri de înfrăţire cu: Reghin, România; Auce, Lituania; Carmel, Israel; Konin, Polonia; Mankato şi Winston-Salem, SUA.

Stimaţi angajați din comerț

mult prin deplasare. Mama a decedat cu ani în urmă. Năstica nu are tată, iar mama e bolnavă. De aceea am şi hotărît să facem acest gest”, a explicat Liuba Culiuc. Toţi banii adunaţi, chiar dacă nu au fost foarte mulţi, le-au fost înmînaţi, la final, celor două. La eveniment a participat şi Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni. „De fiecare dată, vin cu o deosebită plăcere

aici, la Todireşti”, a recunoscut dînsa, menţionînd că în localitatea respectivă „cultura are valoare, are putere, are şi potenţial”. După ce a mulţumit organizatorilor, a înmînat, din partea Secţiei cultură, 400 de lei. Primul pas a fost făcut şi s-a demonstrat că la Todireşti talentele adevărate nu sînt lăsate de izbelişte. Lucia Bacalu

Cu prilejul zilei profesionale, sărbătorită a treia duminică din iulie, vă adresez sincere felicitări însoțite de urări de bine. Comerțul ocupă un segment bine determinat în economia naţională, contribuind eficient la dezvoltarea socio-economică a țării. Apreciem munca angajaţilor din acest domeniu şi ne exprimăm încrederea că, prin conlucrare eficientă, vom contribui la prosperarea cetățenilor. Vă doresc energie creatoare, multă sănătate şi noi realizări în nobila activitate pentru prosperarea populaţiei. Cu mult respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

AVIZ Agenții economici, care doresc să desfășoare activități culturale și de agrement în parcul orășenesc în perioada estivală, sînt rugați să se adreseze la primăria Ungheni cu inițiative, propuneri și idei privind organizarea și desfășurarea acestora.

4 Expresul

Şi în acest an R. Moldova va duce lipsă de profesori de matematică, informatică, fizică. Motivul îl constituie, în mare parte, numărul insuficient de absolvenţi în raport cu necesarul de cadre la disciplinele respective. În schimb, sînt acoperite locurile vacante la limba română, limbi moderne, istorie, biologie, chimie, geografie, arte plastice, clase primare, pedagogia preşcolară, psihologie, psihopedagogie specială. (Stirilocale.md)

Opinii Eveniment

Vineri, 13 iulie

Dă-ne, Doamne, apa (sau mintea?) cea de pe urmă… Dumitru Mititelu În sfîrşit, Cerurile ne-au plîns de milă. A plouat. Dar am impresia că ploaia asta nu a fost din apă condensată la rece, din vapori, precum ne lămureşte ştiinţa, ci s-a născut din picăturile şiroinde pe obrajii sfinţilor care, cu lacrimi în ochi, îl rugau pe Dumnezeu: „Îndură-te, Doamne, şi de ei. Sînt aşa cum sînt... Dar îs harnici, aproape cuminţi şi răbdători, Doamne, de-i invidiază pînă şi oile...”. Şi a plouat. Cerurile ne-au stropit lanurile, grădinile, livezile cu apă vie şi, poate-poate, cîte ceva va mai reînvia, va rodi şi vom putea zice în toamnă că mila lui Dumnezeu nu ne-a părăsit. Că noi de ăştia sîntem, dealde „să dea Dumnezeu ploaie, roadă, noroc… de toate. Principalul – să ne dea”. Nu ştiu, n-am prea umblat

prin lume, dar aş fi curios să aflu ce dorinţe îşi mai exprimă şi alte popoare cînd ciocnesc paharele. Ruşii, din cîte cunosc, vor, în primul rînd, sănătate. În al doilea rînd – să nu fie ultimul (pahar!), iar restul – pe urmă. La noi, în primul rînd – să ni se dea. Că de luat noi sîntem meşteri. Necazul este că, în ultima perioadă, nu ni se prea dă. Pînă

Apa din Prut a ajuns pe cîmpurile de legume din Mănoilești Legumicultorii din satul Mănoilești, raionul Ungheni pot răsufla ușor, iar seceta nu le va mai da bătăi de cap. Grijile în ceea ce priveşte lipsa de apă pentru irigare au rămas în trecut. Pe 5 iulie, la Mănoilești a fost dat în exploatare un sistem nou de irigare prin aspersiune, prevăzut să asigure cu apă din rîul Prut o suprafață de 160 de hectare.

Iurie Toma şi Vasile Bumacov tăind panglica simbolică

La ceremonia oficială s-a adunat multă lume, agenți economici, specialiștii Direcției agricultură, conducerea raionului și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. „În aceste zile de secetă crîncenă, am văzut aici, la Mănoilești, că sînt totuși oameni care se gîndesc la viitor și demonstrează că se poate de făcut agricultură”, a subliniat, în alocuțiunea sa, ministrul. Dînsul a mai vorbit despre necesitatea extinderii suprafețelor irigate în toată țara pentru a obține o recoltă garantată, care să asigure nu doar necesitățile pieței interne, dar și ale celei externe. Pentru ca apa din Prut să ajungă pe cîmpurile de legume din Mănoilești, a fost nevoie de o investiție de 1 milion 900 mii de lei, partea leului fiind alocată prin Programul de Creditare în agricultură UCIP-IFAD. Au contirbuit de asemenea şi beneficiarii: Veaceslav Glodeanu și Mihai Diaconu, lideri agricoli locali, dar şi Consiliul raional Ungheni. Astfel a fost posibilă construcția unui apeduct cu o lungime de 4,5 km și a unui bazin de acumulare a apei. „Conectarea agenților economici la conducta de apă Zagarancea-Corneşti deschide o perspectivă mare pentru aceştia. Sînt sigur că, peste cîțiva ani, vom avea de-a lungul acestui traseu și alte bazine de acumulare a apei, și alți agenți economici ce vor utiliza apă din Prut”, și-a exprimat încrederea Victor Rusu, directorul UCIP-IFAD. Referindu-se la importanţa apei ce a fost adusă la Mănoileşti, Mihai Diaconu, beneficiarul noului sistem de irigare, a remarcat: ”Vor fi deschise noi locuri de muncă, se vor forma noi agenți economici în localitățile rurale, căci, dacă este apă, şi investiţiile în dezvoltarea socio-economică a satului vor fi mai mari, și tinerii vor reveni acasă”. „Apa în agricultură este plusvaloare și plus-profit. Sînt sigur că ceea ce o să adunați pînă în toamnă va aduce beneficiu și un venit mai mare în bugetul de stat”, i-a continuat gîndul agricultorului mănoileştean şi Iurie Toma, președintele raionului. Evenimentul a culminat, după o bună tradiție, cu tăierea panglicii din fața bazinului de acumulare a apei. Această misiune i-a revenit ministrului Vasile Bumacov și președintelui raionului, Iurie Toma. Ina Landa

şi credulii de străini au observat că în Moldova, nu ştiu cum se face, dar ceea ce se dă se evaporă, dispare. A observat treaba asta şi Dumnezeu. Se aşezase cu Sfîntul Petru acolo, sus, să mesească. Sfîntul Petru, văzînd un moldovean cum se scaldă în sudoare la prăşit de cucuruz, i se înmuie inima şi zice către Domnul: - Doamne, am face bine să-i dăm necăjitului ista ceva de mîncare din masa noastră… - Bine, Petre, spuse Domnul. Şi Sfîntul Petru taie o halcă de slănină, cheamă un sfînt şi io dă cu poruncă să fie transmisă moldoveanului din lanul de cucuruz. Aşa, din sfînt în sfînt, adică din instanţă în instanţă, cum cere regulamentul, slănina ajunse la masa moldoveanului. Se uită Sfîntul Petru, se şterge pe la ochi, iar priveşte şi zice: - Doamne, am tăiat o halcă destul de bună de slănină, dar la moldoveanul nostru a ajuns

doar o zdreanţă unsuroasă… - Da, Petre, zice atunci Dumnezeu mîhnit de tot, ia priveşte la mîinile sfinţilor... Şi a privit Sfîntul Petru la mîinile sfinţilor şi a văzut că toate erau unse. Dar să revenim la ale noastre. Fiindcă tot vorbeam despre ploaie, despre apă, mi-am zis: ce-ar fi, dacă, printr-o minune, l-am învia pe Tutanhamon şi l-am plimba pe lanurile noastre? Sărmana mumie, peste cîteva zile de agroturism prin Moldova, în loc să se bucure de viaţa pe care i-am dăruit-o, ar fugi în Egiptul său ca să-şi spargă fruntea de vîrful piramidei, de ciudă că nu înţelege cum de noi, după mii de ani, nu putem face ceea ce făcea poporul său cu unghiile robilor: agricultură irigată. Este adevărat că, pe atunci, lumea nu era bolnavă de democraţie. Robii făceau exact ce le spunea Tutanhamon, că de

nu – erau trimişi drept hrană crocodililor. Pe la noi povestea-i alta. Pe la noi e democraţie şi Tutanhamonii noştri, chiar dacă ar încerca să bată cu toiagul în pămînt şi să ordone săparea canalelor de irigare, degeaba şi-ar răci gura. Că la noi propietatea e privată şi toţi ştim regula: „Fac ce vreau şi nimeni nu poate să-mi comande ce să fac, că noi nu mai vrem totalitarism şi dictatură, că avem drepturile omului la căpătîi...”. Ce mai, au venit deştepţii de americani să ne ia cu bombonica, ca să facem diferite sisteme de irigare, să creăm asociaţii de utilizatori ai apei. Dau şi sfaturi, dau şi bani. Noi însă nu sîntem proşti. Cît e americanul lîngă noi, facem treabă. Cînd se duce... mama ei de treabă. Din păcate, cei de sus încă nu şi-au dat seama că la noi democraţia trebuie introdusă cu ajutorul dictaturii. În loc să păstreze

în mîna sa iazurile şi, de frica crocodililor (sau a puşcăriilor!), să le dea în grija primăriilor, ca să nu le lase să se înnămolească, să se usuce, ei au dat frîu liber celor care le iau în arendă, le „greblează” de peşte, după care le usucă şi caută alte iazuri. În preajma Nisporenilor, cîndva era un iaz mare chiar la intrare dinspre Vărzăreşti. Mai la vale – pînă la satul Mărinici, pe Valea Nîrnovei, erau încă două iazuri. Dincolo de Mărinici, pînă spre Căţeleni – alte două iazuri lăsate de Dumnezeu. Acum nu mai sînt. Cel de Sus, văzînd toate acestea, crede, pur şi simplu, că nouă nu ne mai trebuie apă. De aceea ne-o şi dă atît de rar. P.S. După seceta din această vară, Tutanhamonii noştri au început a bîigui despre necesitatea construirii sistemelor de irigare. Dar... Mai dă Dumnezeu o ploaie-două şi uită iar.

Cine a distrus iazul de la Milești? Iazul de la Milești, Nisporeni, din regiunea numită de localnici „La Custură”, nu mai este. Ani la rînd, să ﬁe vreo 60-70 la număr, mileştenii se răcoreau aici în lunile toride de vară, îşi adăpau vitele, se odihneau, prindeau peşte. Acum, doar cîteva broaşte mai dau de veste că apa dătătoare de viaţă acoperea o suprafaţă de 70 de hectare. Un tablou apocaliptic apare în faţa trecătorului. Din iazul cu pricina nu a mai rămas decît forma și ceva stufăriș la o margine. De apă nici urmă. Doar niște fisuri mari pe tot întinsul lacului. Alături de dig, stă o inscripție mare: ”Leucă a distrus iazul”. Leucă, Petru Leucă, este primarul satului Mileşti. L-am contactat telefonic şi l-am întrebat ce se întîmplă? „Iazul nu mai are apă de trei ani. Dar nu numai acesta e uscat, mai este și cel de la Cîrnești, Brătuleni... În iazul de la Cetireni, Ungheni a pierit peștele din cauza căldurii. În toată Moldova situația e critică cu iazurile”, ne-a spus dînsul care este şi specialist licenţiat în domeniu.

Cu referire la bazinul acvatic de la Custură, primarul de Milești a explicat că acesta este arendat încă de prin anul 1998 de un cetățean din Ciutești, Nisporeni. Tot de pe atunci au și pornit problemele. De 14 ani primăria se tot judecă cu acest arendaș și nu poate ajunge la un numitor comun în ceea ce priveşte exploatarea iazului și achitarea taxelor în bugetul local. „S-au schimbat trei primari în această perioadă și nici unul nu a fost bun, toți au fost răi pentru acest cetățean”, a mai adăugat Petru Leucă. Și totuși, unde este apa din iaz? A secat sau a fost scursă intenționat? Primarul a dat explicațiile de rigoare: „Cu vreo

În fotograﬁe: iazul de la Mileşti

patru ani în urmă, arendașul a intervenit cu solicitarea de a da drumul la apă pentru a scoate tot peștele din iaz. I s-a permis. Dar de atunci, din anul 2008, nu prea au mai fost ploi. Totuşi, nu s-a renunţat la ideea de a-l „reanima”. Chiar şi astă iarnă s-a lucrat acolo, susţine primarul. Dar nivelul apei ce s-a acumulat a ajuns, în primăvară, la 80 de centimetri. Seceta ce a urmat a uscat totul. În asemenea con-

diții de secetă nimeni nu riscă să facă un pronostic: îşi va reveni oare acest iaz şi cînd? În ceea ce priveşte inscripția de lîngă lac, Petru Leucă nu s-a arătat prea deranjat: ”Las’să scrie ce vor. Dacă distrugeam totul, așa cum zic autorii acelei inscripţii, nu mai eram ales și pentru al doilea mandat, cu aproape 70 la sută din voturi, chiar în primul tur”. Ina Landa

Bumacov a venit la Ungheni să-i dea replica lui Voronin Nici căldura mare din ziua de 5 iulie, nici distanța de peste 100 de kilometri nu l-au făcut pe ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, să se oprească din calea sa spre Ungheni. Pe lîngă misiunea de a oﬁcia darea în exploatare a unui nou sistem de irigare la Mănoileşti, ministrul s-a arătat ferm decis să-i dea, de pe lanurile unghenene, o replică lui Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor din R.Moldova. În ajun, în cadrul unei conferințe de presă, liderul comuniștilor moldoveni i-a făcut cu ou și cu oțet pe mai mulți reprezentanți ai Alianței pentru Integrare Europeană. Nu a scăpat de săgeţile lui nici ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, care, în opinia lui Voronin, apare prea des la televizor. ”Băi, du-te, băi, la seceriș, ministru al agricultu-

rii! Care interviu, cînd în țară-i seceriș? Eu, cînd eram președinte, să fi fost la televizor în timpul secerișului ministrul agriculturii, avea să explodeze și televizorul, și Bumacov...”, a spus, în stilu-i obişnuit, Vladimir Voronin. „Vreau să-i dau un răspuns lui Vladimir Voronin la cele spuse de el ieri. Dumnealui a fost

președinte de-iure opt ani, dar de-facto – zece ani. Dacă în fiecare an inaugura cîte zece proiecte precum e acesta de la Ungheni, de irigare, astăzi seceta nu ne mai provoca probleme. Cu părere de rău, s-a dormit, nu s-a muncit”, a declarat Vasile Bumacov, în faţa reporterilor de la cîteva televiziuni care s-au deplasat la Mănoileşti, pentru a relata despre eveniment. Nici una dintre acestea însă nu a dat pe post declaraţia ministrului. În acelaşi context, Vasile Bumacov a ținut să accentueze că vor fi suficiente finanțări pentru scoaterea țării din situația creată. Cel mai important, potrivit dînsului, este de a găsi oamenii

potriviți care să gestioneze eficient sursele, să pregătească proiecte și să antreneze în acțiunile de implementare a acestora comunitatea. Ina Landa

Actual

Vacile trebuie să bea vin pentru o carne mai fragedă şi mai suculentă. Neobişnuita descoperire a fost făcută de un fermier dintr-o localitate din sudul regiunii franceze Herault. Pe parcursul a patru luni, acesta a întrodus în alimentaţia zilnică a vacilor cîte două sticle de vin de înaltă calitate. Rezultatul a fost pe măsura aşteptărilor. (Publika.md)

5 Expresul Vineri, 13 iulie

O nouă promoţie de asistenţi medicali a pornit la drum Proaspeţii absolvenţi ai Colegiului de medicină din Ungheni, 123 la număr, s-au adunat, la început de iulie, pentru a răsfoi din albumul amintirilor. Unii cu zîmbete pe faţă, alţii cu lacrimi în ochi, s-au despărţit de instituţia care le-a fost a doua casă ani la rînd. Şi-au primit cu toţii diplomele care certiﬁcă faptul că, de azi înainte, sînt asistenţi medicali cu acte în regulă. „Realizarea cea mai mare a corpului didactic este că şi-a adus contribuţia ca voi să deveniţi adevăraţi profesionişti”, li s-a adresat profesoara Ana Spînu. Absolvenţii, la rîndul lor, le-au mulţumit cadrelor didactice pentru sprijinul acordat în formarea noilor aptitudini pentru a deveni specialişti de înaltă calificare. „Îmi pare rău că ne despărţim, dar sînt sigur că ne vom mai întîlni”, le-a spus şi Valeriu Jardan, directorul Colegiului

de medicină, dorindu-le drum bun în viaţă. Zeci de tinere şi tineri, în dorinţa de a face studii aici, au parcurs săptămînal kilometri întregi, venind de la Nisporeni, Călăraşi, Făleşti sau din alte raioane ale republicii. Acum au o profesie şi sînt mîndri că au absolvit Colegiul de medicină din Ungheni, că au avut parte de clipe frumoase, de un colectiv pedagogic minunat, de colegi foarte buni.

„Pe cei care vor să vină să studieze aici îi sfătuiesc să aibă încredere, căci se merită”, ne-a spus proaspăta absolventă, Ludmila Blişceac, originară din raionul Făleşti. La toamnă, Colegiul de medicină din Ungehni va împlini 20 de ani. În această perioadă, a pregătit 2650 se asistenţi medicali, care activează în prezent în toată republica, dar şi departe de hotarele ei. Portivit lui Valeriu Jardan, în acest an vor fi înmatriculaţi absolvenţi ai gimnaziilor, şcolilor de cultură generală, dar şi ai liceelor. Unele categorii de cetăţeni au şi privilegii. Printre aceştia: copiii ai căror părinţi au luptat în Transnistria, au participat la războiul din Afganistan sau la lichidarea con-

Crucea Roşie din Ungheni – la datorie Peste 382 mii de lei – aceasta a fost valoarea ajutoarelor acordate persoanelor defavorizate şi cu dizabilităţi, copiilor orfani, sinistraţilor, bătrînilor singuri de către Crucea Roşie Ungheni începînd cu anul 2008 şi pînă în prezent. Cifrele sînt impresionate: 1 tonă 224 kilograme de paste făinoase, 967 kilograme de orez, 353 kilograme de zahăr, 746 kilograme de săpun, 331 kilograme de şampon şi multe alte bunuri au ajuns la cei încercaţi de greutăţi. Copiii din raion au primit peste 200 kilograme de ciocolată, peste o tonă de rechizite şcolare, mii de jucării. În aceşti ani, au fost împărţite populaţiei haine uzate, greutatea lor totală ajungînd la 1 tonă 375 de kilograme, au fost împărţite ustensile de bucătărie, începînd de

la cuţite şi terminînd cu cele mai sofisticate aparate – 605 kilograme. Au fost împărţite conserve de carne, legume, fructe, lenjerie de pat, sute de perechi de încălţăminte, ulei, hrişcă, mazăre, fasole... Potrivit Elenei Gavrişov, preşedinta Crucii Roşii Ungheni, toate aceste ajutoare au venit din străinătate, prin Federaţia Internaţională de Cruce Roşie. „Noi cu dumneavoastră le-am distribuit celor mai vulnerabile persoane, aducîndu-le cîte o mică bucurie”, li s-a adresat dînsa preşedinţilor organiza-

ţiilor primare ale Crucii Roşii din raionul Ungheni, la adunarea de totalizare, ce a avut loc la 28 iunie curent. Anual, sînt transferate pe contul Crucii Roşii 17 mii de lei sub formă de cotizaţii. De fiecare dată însă, în pofida numeroaselor ajutoare aduse în teritoriu, aceşti bani sînt adunaţi cu mare greutate. „Cîte un leu sau cîte cinci dau tot cei care au mai puţin. Ceilalţi nu se prea grăbesc s-o facă”, susţine Elena Gavrişov. În consecinţă, pînă acum nu a fost posibilă deschiderea, pe lîngă Crucea Roşie din Ungheni, a unui centru medico-social, de serviciile căruia ar beneficia, gratuit, zeci şi sute de persoane. Utilajul a fost adus cu mulţi ani în urmă, însă nu se reuşeşete amenajarea

secinţelor avariei de la Cernobîl, tinerii din familii numeroase, ce cel puţin patru copii, sau persoanele cu dizabilităţi (gradul I de invaliditate) care vor putea practica profesia de asistent medical, dar şi romii. „Student poate să fie oricine vrea şi cînd vrea”, a concluzionat Valeriu Jardan. Natalia Junghietu

încăperilor – din lipsă de bani. Din acelaşi motiv, pînă în prezent nu a putut fi instalată o poartă, astfel ca accesul în sediul Crucii Roşii din Ungheni să fie liber. „Acum mergem prin curtea oficiului poştal, în vecinătatea căruia ne aflăm. Uneori, sîntem nevoiţi să sărim peste poarta care, în zilele de odihnă şi pe timp de noapte, e încuiată”, spune Elena Gavrişov. Doar satisfacţia datoriei îndeplinite, zîmbetul şi bucuria din ochii celor spre care se îndreaptă ajutoarele o fac pe preşedinta Crucii Roşii din Ungheni să continue, deşi are un salariu de... 490 de lei. La adunarea din 28 iunie, dînsa a fost realeasă pentru a şaptea oară consecutiv în fruntea organizaţiei raionale Ungheni a Crucii Roşii, unde munceşte neîncetat din 1986. Lucia Bacalu

Cultura rurală, salarii şi proiecte de viitor Ungheniul este un exemplu pentru celelalte raioane în domeniul culturii. Declaraţia îi aparţine viceministrului Culturii, Gheorghe Postica, şi a fost făcută în cadrul vizitei sale la Ungheni, pe 10 iulie curent. În acest context, dînsul a menţionat Muzeul de istorie şi etnografie din Ungheni care, potrivit oficialului, este unul foarte bun. „Aş vrea să remarc că la Ungheni se observă o promovare a culturii”, a accentuat dînsul, felicitîndu-i pentru aceasta pe lucrătorii din acest domeniu, veniţi în număr mare la întîlnirea cu el. Viceministrul Culturii a vorbit pe larg şi despre proiectele de lege care urmează a fi elaborate, dar şi despre planurile pe care le are în vizor Ministerul Culturii în următorii ani. O atenţie sporită se va acorda culturii rurale. În acest sens, casele de cultură vor fi transformate în centre culturale multifuncţionale, a precizat oaspetele chişinăuean, declarîndu-se îngrijorat pentru faptul că „riscăm să pierdem în mare parte activitatea culturală din teritoriu”. În altă ordine de idei, Gheorghe Postica a remarcat că „la Ungheni există condiţii favorabile, care ne fac să fim optimişti în perspectiva conservării şi promovării tezaurului naţional şi spriritual pe care l-am moştenit”. Viceministrul s-a referit şi la salariile angajaţilor din cultură, recunoscînd că acestea sînt mici, chiar foarte mici comparativ cu salariile din alte domenii. Dînsul a spus că şi Guvernul, şi Ministerul Culturii va acorda o atenţie sporită acestui aspect în următorii doi ani. Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni, a declarat imediat după întîlnirea cu viceministrul Gheorghe Postica: „Sper că această întîlnire va avea un efect benefic pentru tot raionul. Or, toate doleanţele lucrătorilor din cultură vor fi transmise mai departe şi astfel se va vedea un rezultat pozitiv”, după care a subliniat: „Cultura are un rol deosebit în dezvoltarea comunităţii”. Anterior, aceeaşi idee a expus-o şi viceministrul, care a remarcat: „Cultura nu este un domeniu de promovare a muzicii sau a dansului, dar este şi poate fi o importantă resursă de dezvoltare durabilă a societăţii”. Natalia Junghietu

Ce a căutat Adrian Năstase la Ungheni? Astăzi încarcerat, fostul premier al României, Adrian Năstase, a vizitat Ungheniul exact cu douăzeci de ani în urmă, într-o zi de sîmbătă, pe 25 ianuarie. Cu ce ocazie a venit în oraşul de pe malul Prutului şi cît a stat aici? Răspunsul l-am aﬂat de la Serghei Cladco, vicepreşedinte al Consiliului raional Ungheni în 1992.

Era o zi de iarnă, geroasă, cu multă zăpadă 24 ianuarie 1992. Consiliul raional era anunţat că a doua zi la Ungheni va avea loc o întîlnire la cel mai înalt nivel. „Vă mai amintiţi de acea zi?”, îl întreb pe Serghei Cladco. „Cum să nu? Mai ales că am fost luat prin surpindere”, răspunde. În acea perioadă, şi preşedintele Consiliului raional Ungheni, Tudor Goncearuc, şi primarul de Ungheni, Vasile Para, deputat în Parlament, erau într-o deplasare în China. Plecaseră împreună cu ansamblul de muzică şi dansuri populare „Struguraş”, fără să facă un anunţ oficial. Astfel că Serghei Cladco trebuia să facă faţă tuturor provocărilor. „Îmi amintesc cum a telefonat ministrul de stat al Republicii Moldova, Filip Zubatîi, şi a întrebat: unde-i preşedintele Goncearuc? „E bolnav, am spus. E la o cură de tratament specific”. Noi, pe atunci, aveam şcoala diplomatică – pe şefi trebuie să-i

salvezi la momentul oportun”, spune.

La Ungheni avea să se producă un eveniment istoric Pe 25 ianuarie 1992, a avut loc prima întîlnire a preşedinţilor Republicii Moldova şi României: Mircea Snegur şi Ion Iliescu - la Ungheni, la hotarul dintre cele două state. Oficialii ungheneni au fost anunţaţi despre eveniment în ajun. Li s-a indicat şi locaţia aleasă. „Întîlnirea a avut loc în aşanumita „Casa albă” (casa de oaspeţi din livada gospodăriei agricole „Prut”, supranumită livada lui Ciachir). Clădirea era deja cam delăsată, neîncălzită, dar cu efoturi comune, ale noastre şi ale celor de la Chişinău, am reuşit s-o aducem în ordine întro zi”, îşi aminteşte Serghei Cladco. S-a făcut ordine peste tot, s-a rezolvat şi cu căldura, fiind aduse pompe, cisterne cu apă, cu combustibil... Pe atunci, în altă parte, de fapt,

nici nu aveai unde să organizezi o asemenea întîlnire. „S-ar fi putut doar în hotelul numit „Drujba”, în sala de restaurant. Dar chiar într-o sală de restaurant să se întîlnească doi preşedinţi de ţară?”, face o remarcă fostul vicepreşedinte al Consiliului raional Ungheni. La „Casa albă”, la ora stabilită, au poposit zeci de automobile. Era forfotă mare. Niciodată Ungheniul nu văzuse atîtea oficialităţi laolaltă: Nicolae Ţîu, ministru de Externe, Andrei Cheptene, viceministru al Economiei, Filip Zubatîi, ministru de stat, Ion Borşevici, deputat, primconsilier al preşedintelui R.Moldova, Leonid Talmaci, guvernator al Băncii Naţionale, Aurelian Dănilă, ambasador al R.Moldova în România – din partea Republicii Moldova. Din delegaţia română făceau parte: Adrian Năstase, ministru de Externe, Ion Bistreanu, însărcinat interimar cu afaceri al României la Chişinău, Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naţionale. „Eu am participat ca gazdă, eram unicul reprezentant al conducerii raionului”, a menţionat Serghei Cladco, după care a accentuat zîmbind: „Doar cu ascultatul. Intervenţiile mele nu şi-ar fi avut locul”.

Despre Iliescu şi Năstase Sigur, principalele personaje din delegaţia română, asupra cărora s-a îndreptat toată atenţia atunci au fost Ion Iliescu şi Adrian Năstase. „Chiar eram curios să-i văd”, mărturiseşte Serghei Cladco. Ambii au făcut o impresie bună. „Erau oameni culţi. Ion Iliescu, pur şi simplu, iradia cultură, avea o adevărată ţinută de diplomat, a avut şi un discurs elegant. Adrian Năstase, tînăr pe atunci, părea destul de impunător, se vedea cu ochiul neînarmat că e şcolit. Avea o ţinută deosebită, era îmbrăcat la patru ace – îţi insufla respect, dar adia de la el şi puţină aroganţă. Iliescu părea mai din popor, mai simplu”, povesteşte dînsul.

25 ianuarie 1992, Ungheni, la masa de discuţii. Al cincilea din stînga – Serghei Cladco Fotograﬁe preluată din ziarul „Moldova Suverană” nr. 15 din 28 ianuarie 1992

întîlni la Ungheni a fost a părţii române, dorindu-se a fi un simbol: s-au întîlnit doi preşedinţi de stat la frontiera dintre cele două state, iar căldura acelei întîlniri va iradia şi în interior. În plus, mai erau proaspete amintirile de la „Podul de flori”.

cătarii au venit de la Chişinău, cu produse lor. O parte din bucate au fost pregătite la Chişinău, alta – la Ungheni. „Au fost şi băuturi?”, am întrebat. „Cred că da. Se obişnuieşte la orice masă oficială”, a urmat răspunsul.

La masa de discuţii S-a discutat lejer, prieteneşte. La „casa albă” a fost amenajată o masă simplă, într-un birou adaptat pentru discuţii. „S-a făcut un schimb de opinii cu privire la situaţia la zi în cele două state, perspectivele de colaborare, intensificarea relaţiilor bilaterale”, ne-a spus Serghei Cladco, adoptînd un limbaj mai oficial, după care a opinat: „Sînt nişte subtilităţi diplomatice. Eu cred că iniţiativa de a se

S-a mîncat şi s-a băut Mai apoi... Întîlnirea a durat vreo trei ore. Tot acolo, la „Casa albă” a avut loc prînzul. „Nu-mi amintesc meniul. Vă daţi seama că emoţiile erau din abundenţă”, ne-a spus Serghei Cladco, după care a menţionat că, deşi fusese şi el invitat la acel prînz, a refuzat delicat. „Ca o gazdă ospitalieră, am găsit de cuviinţă că trebuie să am grijă să fie totul pus la punct”, a explicat dînsul. Bu-

În acelaşi an, tot la Ungheni, a avut loc şi o întîlnire interguvernamentală moldo-română. Au fost echipe întregi de miniştri din ambele state, îţi aminteşte Serghei Cladco. Discuţiile, de data aceasta, au avut loc în sala de restaurant al hotelului numit pe atunci „Drujba”, iar prînzul, pregătit de bucătarii ungheneni, a fost servit la „Casa albă”. Lucia Bacalu

6 Expresul

R. Moldova ar trebui să renunțe la simbolurile sovietice. Declarația aparține președintelui țării, Nicolae Timofti, și a fost lansată în cadrul unui interviu pentru publicația lituaniană DELFI. „Noi am trebui să renunțăm la simboluri sovietice, care ne amintesc de multe suferinţe prin care am trecut, în special părinţii şi strămoşii noştri. Avem propriile noastre simboluri naţionale”, a spus sursa.

Fragmentarium

Vineri, 13 iulie

Lux în plină sărăcie În timp ce marea majoritate a populaţiei raionului Călăraşi se zbate într-o sărăcie lucie, abia reuşind să-şi asigure pîinea cea de toate zilele, mai mulţi funcţionari ai unor instituţii publice îşi permit luxul de a procura din banii publici maşini de serviciu luxoase. Parcă apucaţi de o patimă de nestăpînit a unei competiţii nesănătoase, tocătoare de bani publici, ei se întrec în a cumpăra maşini care mai de care mai scumpe şi mai arătoase. În topul celor mai preferate sînt, indiscutabil, „Scoda-Octavia”. În astfel de automobile se plimbă conducătorii unor instituţii medicale din raion. Recent, un conducător important, deşi avea două automobile de serviciu „Niva”, relativ noi, a cumpărat o „Scoda-Octavia -Superb” de sute de mii de lei, cu care se plimbă în exclusivitate doar el. Şi conducerea pri-

măriei Călăraşi a procurat recent o maşină de toată frumuseţea, „Chevrolet”, de 178 de mii de lei, dar, potrivit consilierilor orăşeneşti, în condiţii total netransparente şi cu abateri de la buchia legii. Mai mult ca atît, aceeiaşi consilieri spun că primăria plăteşte bani buni unui şofer care conduce această maşină. Cu cîteva luni în urmă, şi conducerea raionului, parcă molipsită de acest morb al luxului, solicita consiliului raional aprobarea unor sume mari de bani pentru achiziţionarea unor automobile de serviciu noi. Consilierii însă nu au susţinut această iniţiativă. Nu-i vorbă, dacă lipseşte o maşină într-o anumită structură, ea trebuie procurată. Dar să-şi permită luxul de a avea cîte două-trei automobile care costă mult şi, pe deasupra, mai cer şi bani grei pentru întreţinere nu este decît o sfidare a bunului simţ din partea unor conducători. Tudor Josanu

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, ROMÂNIA Oferta educatională pentru tineri de origine română din Republica Moldova

scrisul, ca şi vorbitul, poate linişti durerile sufleteşti. Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sînt luaţi prea repede. Am învăţat prea multe pentru o viaţă aşa de scurtă.

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Înainte de a uita În mod instinctiv, oamenii se proiectează neîncetat în viitor. Ei trăiesc cu speranţa că mîine le va fi mai bine. De unde oare le vine această speranţă că viitorul poate fi mai bun ca prezentul? Adevărul este că viitorul va fi şi mai rău, dacă ei se mulţumesc doar să spere. Lucrurile bune vin rar din exterior. Depinde de tine să determini desfăşurarea evenimentelor în favoarea sau detrimentul tău. Or, poţi trăi fiecare eveniment în două feluri: unul care te înalţă mai presus de tine şi altul care te coboară sau chiar te pune la pămînt. În urmă cu mult timp, mă plîngeam unui prieten ca nu reuşesc să iert un om care mia facut foarte mult rău. El mia spus atunci o poveste pe care mi-o amintesc de fiecare dată cînd am nevoie să îmi folosesc capacitatea de a ierta. „Doi călugări budişti mergeau, odată, prin padure. Şi, cum mergeau ei, au dat de un rîu învolburat şi adînc. Cînd tocmai se pregăteau să-l treacă, au vazut o femeie tînără ca-

re nu se încumeta să pornească spre celălalt mal. Atunci unul dintre ei a luat-o în braţe şi a trecut-o dincolo. Dupa vreo două ore, celălalt călugar, care nu o ajutase, izbucni nervos: “Cum ai îndrăznit să atingi acea femeie şi să o porţi în brațe?”. Celălalt răspunse calm: “Eu am lăsat-o din braţe acum două ore, iar tu încă o porţi cu tine!”. Am învăţat unele lucruri în viaţă cu care vreau să mă împart cu tine, iubite cititor. Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul depinde de ceilalţi. Am învăţat că, oricît miar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese. Am învăţat că durează ani să cîştigi încrederea celor din jur şi că doar în cîteva secunde poţi s-o pierzi. Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă, ci pe CINE ai. Am învăţat că nu contează ce li se întîmplă oamenilor, ci contează ceea ce pot eu să fac pentru a le ajuta. Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi

Morala: “Viaţa îi îngenunchează pe cei puternici, pentru a le demonstra că pot mereu să se ridice. Pe cei slabi nu-i atinge - ei oricum îşi petrec întreaga viaţă îngenuncheaţi”. cu cuvinte calde. S-ar putea să fie ultima oară cînd îi vezi. Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi. Am învăţat că sînt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate. Am învăţat că prietenia adevărată continuă să existe chiar şi la distanţă. Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul. Am învăţat că, indiferent cît de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta. Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii. Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în cîteva ore de către oameni care nici nu te cunosc. Am învăţat că

P.S. Reţetă pentru o viaţă mai bună: se iau 12 luni şi se curăţa foarte bine de amărăciune, mîndrie, ură, invidie, frică, irascibilitate şi stres. Se împarte fiecare lună în 28-31 de zile, după caz, astfel ca proviziile să ajungă exact pe un an. Fiecare zi se prepară separat: o parte muncă, o parte linişte, o parte umor. Se mai adaugă 3 linguri de optimism, 1 linguriţă de toleranţă, un praf de bun simţ şi… o picătură de speranţă! Apoi se toarnă deasupra dragoste din belşug. Preparatul obţinut se aşează pe farfurie şi se împodobeşte cu frunzuliţe de curaj şi încredere în sine. Se serveşte zilnic, împreună cu cafeaua de dimineaţă. Vă doresc un sfîrşit de săptămînă cu linişte şi pace.

Poliția rutieră din Nisporeni a făcut bilanțul 1)

Agenții rutieri din raionul Nisporeni au demonstrat, în ultimele șase luni ale anului curent, o activitate fructuoasă, menită să asigure securitatea traﬁcului rutier, dar şi să minimalizeze nivelul infracționalității în raion. Potrivit unei note informative semnate de către maiorul de poliție Sergiu Robu, șeful Secției poliție rutieră Nisporeni, în perioada respectivă au fost înregistrate 8 accidente rutiere, în urma cărora două persoane au decedat și alte opt s-au ales cu traume. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, situația este mai bună. Au fost cu două accidente

rutiere mai puţine, dar şi numărul celor decedaţi şi traumatizaţi s-a micşorat simţitor: cu doi şi, respectiv, cu cinci. Tot în aceeastă perioadă, poliția rutieră a depistat 1296 de contravenții din domeniul circulației rutiere și a aplicat 1220 amenzi în valoare totală de 308 mii 450 lei. Continuă să fie mare numărul celor care se urcă la volan în stare de ebrietate.

Canicula. Recomandări generale pentru comportamentul populaţiei

1) Cifra totală de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Republica Moldova care au diplomă de bacalaureat obținută în România 2) Cifra de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă

DETALII Telefon: +40-234/542.411, Fax: +40-234/545.753, E-mail: rector@ub.ro, Web: http://www.ub.ro/

• Evitaţi pe cît e posibil expunerea prelungită la soare între orele 11.00 – 18.00. • Purtaţi pălării de soare, haine cu mîneca lungă, din fibre naturale, de culori deschise. • Preveniţi pierderile de apă şi substanţe minerale prin consumarea a cel puţin 1,5 – 2 litri de lichide pe zi, care nu vor fi prea reci. Se mai recomandă consumul de ceai din muşeţel, sunătoare, urzici la temperatura camerei – dispare senzaţia de sete. • În afară de lichidele propriu-zise, se recomandă consumul cît mai mult al fructelor şi legumelor proaspete, ca fiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale, de asemenea dispare senzaţia de sete. • Alimentaţia trebuie să fie variată şi preferabil de a se consuma alimente uşoare şi proaspete, cu valoare calorică mică, evitînd pe cît posibil alimentele bogate în grăsimi. • Evitaţi consumul băuturilor alcoolice, a berei, cafelei şi băuturilor foarte reci. • Evitaţi eforturile fizice susţinute în perioada zilei, cînd temperatura atinge valorile maxime. • Faceţi duşuri frecvente cu apă la temperatura moderată. În locuinţe: • Reglaţi aparatul pentru aerul condiţionat astfel, încît temperatura să fie cu 5 grade mai mică decît temperatura din exterior.

Agenţii rutieri au depistat 38 de cazuri de acest fel. Nici pietonii nu sînt foarte disciplinaţi – în semestrul întîi al anului curent, la Nisporeni au fost înregistrate 24 de cazuri cînd anume pietonii au încălcat Regulamentul de circulație rutieră. Mulţi şoferi au condus automobile reutilate în mod neautorizat şi nu au scăpat nepedepsiţi. În acest sens, au fost sancționați 205 de conducători auto, fiindule retrase plăcile de înmatriculare. “Poliţia rutieră, ca parte componentă a poliţiei, concomitent cu îndeplinirea sar-

cinilor ce ţin de asigurarea securităţii circulaţiei rutiere, a depus eforturi esenţiale și în combaterea criminalităţii, contracararea furturilor şi răpirilor unităţilor de transport, contribuind astfel la descoperirea a 24 infracțiuni, 41 de crime și 11 reţineri în flagrant”, susţine Sergiu Robu. Pe parcursul ultimelor șase luni ale anului curent, pentru buna desfășurare a activității de serviciu, patru agenţi rutieri din Nisporeni au fost menționați de către conducerea ierarhic superioară. Ina Landa

• Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade C. • Pentru a limita efectele caniculei, ferestrele expuse la soare trebuie închise, iar jaluzelele sau draperiile trase. • Ferestrele vor rămîne închise pe perioada în care temperatura exterioară este mai mare decît cea din locuinţă şi vor fi deschise seara tîrziu, noaptea şi dimineaţa. • Pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială să fie menţinută la intensitate scăzută şi aparatele electro-casnice să fie utilizate pentru perioade mai scurte. Pentru copii şi familiile lor: • Daţi copilului să consume cît mai des lichide proaspete, chiar dacă el nu le cere. • Copilul nu trebuie lăsat fără supraveghere. Chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate. • În cazul unei deplăsări, făceţi-vă rezerve de apă în cantităţi suficiente. • Evitaţi plimbările copilului pînă la un an în perioada de caniculă. • Nu se recomandă scăldatul în apă rece. • Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie din fibre naturale, de culoare deschisă. • În instituţiile pentru copii, activităţile se vor organiza în pavilioane, evitînd acţiunea directă a radiaţiei solare. • Alimentarea copiilor va include legume, fructe, sucuri naturale şi decocturi din plante. Centrul sănătate publică Ungheni

Programe TV Publicitate

Citatul săptămînii O zi în care nu ai rîs este o zi pierdută. Charlie Chaplin

Expresul Vineri, 13 iulie

Luni, 16 iulie TVM 6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.00 “TANDREŢEA CAILOR SĂLBATICI” 8.35 Gala olimpică 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.05 Reporterul de gardă 10.30 Desene animate 12.00 Vedete la bis 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 “FRATE ŞI SORĂ” 15.20 Spectacol 17.40 Respiro 18.00 Sub acelaşi cer 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 22.20 Festivalul “Steaua Chişinăului” 23.00 “CHARLIE BARTLETT”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 Apropo TV 12.00 România, te iubesc! 14.00 „ÎN SFÎRŞIT, VĂDUVĂ!” 17.45 Happy Hour 20.30 „PAZNIC DE TEMUT” 23.15 „DOI BĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ" 23.20 "Свобода и справедливости". Marţi, 17 iulie TVM 6.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Sub acelaşi cer 6.45 Festivalul-concurs “Crizantema de argint”. Ediţia XX 7.55, 12.00, 13.40 Documentar 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 Focus. Magazin TV 11.00 Moldova în direct 12.00 Accente economice 13.10, 18.30 Desene animate 14.10, 23.10 “DORA” 15.40 Cinemateca universală 16.00 Ring Star 17.40 Medalion muzical 18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Din fondul TV Moldova 1 22.20 Cultura azi. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „ÎN SFÎRŞIT, VĂDUVĂ!” 14.00 „LOIS ŞI CLARK” 17.45 Happy Hour 20.30 „O MOARTE MAI BUNĂ” 23.15 „DOI BĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ " 23.20 "Роковая любовь Саввы Морозова". Miercuri, 18 iulie TVM 6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri

6.10 Unda Bugeacului 6.40 Festivalu-concurs “Crizantema de argint” 7.25 “MEŞTERUL MANOLE” 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.05 Videoteca copiilor 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55 Din fondul TV Moldova 1 12.00 Baştina 12.45 Medalion muzical 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Sub acelaşi cer 14.10, 23.10 “DORA” 15.45 “Cine-aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical 16.50 Chişinăul de ieri şi de azi 17.40 Respiro 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Poveste 22.20 Portrete în timp 22.50 Alternative. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00, 13.45 „LOIS ŞI CLARK” 17.45 Happy Hour 20.30 „TURBULENŢE” 23.15 „DOI BĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Роковая любовь Саввы Морозова" 23.15 "МУЖЧИНА, КОТОРЫЙ ЛЮБИТ". Joi, 19 iulie TVM 06.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Svitanok 6.40 Festivalul-concurs “Crizantema de argint” 8.00 Spectacol 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 “Un copil e o floare”. Program muzical 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Din fondul TV Moldova 1 12.00 O seară în familie 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 Desene animate 13.35 Unda Bugeacului 14.05, 23.10 “DORA” 15.40 “Cine-aude gura mea” 16.30 Dor 17.40 Respiro 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 20.50 Super-loto “5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.10 Fotbal. Liga Europei. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „LOIS ŞI CLARK” 14.00 „ÎNTRE ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ” 17.45 Happy Hour 20.30 „OSTATICI SUB ACOPERIRE” 23.15 „DOI BĂTBAŢI ŞI JUMĂTATE”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 „ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ” 23.20 „Человек и закон”.

Vineri, 20 iulie TVM 6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.00 “REGELE CIOC DE STURZ” 8.35, 17.40 Respiro 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 Festivalul “STEAUA CHIŞINĂULUI” 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Svitanok 14.10, 23.10 “DORA” 15.00 Portrete în timp 15.30 Documentar 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.00 Din fondul TV Moldova 1 22.20 Fii tînăr! PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „ÎNTRE ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ” 14.00 „PĂRINŢII MEI AU FUGIT DEACASĂ” 17.45 Happy Hour 20.30 “EVADARE DIN LOS ANGELES” 22.45 “LABIRINTUL LUI PAN”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.20 "Хочу знать" 16.55 "Жди меня" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Поле чудес" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 „ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ” 23.20 „Seara tîrziu”. Sîmbătă, 21 iulie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 “BĂIATUL ŞI MAREA” 7.55, 18.50 Respiro 8.15 Vedete la bis 9.15, 16.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00 Spectacol 13.40 “Prietenii muzicii”. Orchestra Naţională Simfonică a Companiei Teleradio-Moldova 14.45 Videoteca copiilor 15.05 “AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN” 16.30 La mulţi ani! 17.15 Studio Art plus 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi 18.05 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Omul de lîngă... 22.20 “IDILĂ CU DĂDACA MEA”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.30 Teleshopping 10.15 „PĂRINŢII MEI AU FUGIT DE ACASĂ” 12.00 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 13.20 „POVESTE DE DRAGOSTE” 15.45 „SE CAUTĂ UN CREIER” 17.00 „FETIŢA DIN JERSEY” 20.30 „BĂIAT DE TREABĂ” 22.15 „CUM SĂ RĂMÎI FĂRĂ PRIETENI”. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.55 "БАРХАНОВ И ЕГО ТЕЛОХРАНИТЕЛЬ" 8.50 "Смещарики. ПИН-код" 9.05 "Играй, гармонь любимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.30 Смак 11.05 "Вечный зов Ады Роговцовой" 12.15 "САМЫЕ УМНЫЕ ЖИВОТНЫЕ" 13.10 "БУДЬТЕ МОИМ МУЖЕМ" 14.35 "КИТАЙСКИЙ СЕРВИЗЬ" 16.15 "Фальшивые биографии"

Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Ungheni Anunţă admiterea pentru anul de studii 2012-2013. Liceul vă propune studierea aprofundată a limbii franceze în clasele francofone. Elevii claselor a V-a încep de la cursul primar. Toţi solicitanţii sînt bineveniţi şi aşteptaţi să depună actele. Locurile vacante pentru anul de învăţămînt 2012-2013: cl. V – 75 elevi; cl. VI – 5 elevi; cl. VII – 5 elevi; cl. VIII – 20 elevi; cl. IX – 20 elevi; cl. X – 75 elevi; cl. XI – 10 elevi (5 – profil real, 5 - profil umanist). Liceul vă oferă posibilitatea de autoafirmare, de diagnosticare a situaţiilor dificile şi depăşirea lor, de aplicare a cunoştinţelor obţinute în activitatea de zi cu zi. Liceul „Vasile Alecsandri” este templul ştiinţei şi altarul vieţii, adună un sunet din trecutul vieţii, pentru ieri, azi şi mîine. În colectivul pedagogic sînt oameni deosebiţi, care le ştiu pe toate, cu chipul luminat şi bun, preocupaţi mereu de reuşitele şi personalitatea elevului. Adresa: or. Ungheni, str. Naţională 13. Tel: 0(236 22965, 023622257.

17.10, 18.20 "ВЕПРЬ" 19.45 "Da sau Nu" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "КВН" 23.30 "ЗАЛОЖНИЦА".

VĂ RECOMANDĂM LA TV! Luni 17.15 „Sare şi piper”. Divertisment (Jurnal TV) 23.00 „Ганнибал”. Film (СТС) 23.30 „Путь Баненна”. Serial (Sony)

Duminică, 22 iulie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 11.00 Documentar 7.00 Cinemateca universală 7.15 Cevintele credinţei 8.00 Spectacol 9.05 “AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN” 10.00 Ring Star 11.30 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Chişinăul de ieri şi de azi 13.10 Respiro 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.50 “REGELE CIOC DE STURZ” 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.25 Focus. Magazin TV 22.50 “HOTELUL DE UN MILION”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 11.00 „FETIŢA DIN JERSEY 13.05, 16.00 Teleshoping” 13.20 „CEVA, CEVA, TOT O IEŞI” 16.15 „BATMAN FOR EVER” 20.30 „G.I. JOE: ASCENSIUNEA COBREI” 23.00 „OMUL DE RĂCHITĂ”. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Управление сном" 7.10 "МАЛЕНЬКАЯ ПРИНЦЕССА". Х.ф. 8.40 "Служу Отчизне!" 9.10 "Смешарики. Пин-код" 9.20 "Здоровье" 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 Фазенда 12.15 "VIP Confidente" 13.15 "САМЫЕ УМНЫЕ ЖИВОТНЫЕ" 14.10 "КАРДИОГРАМА ЛЮБВИ" 15.40 " Как стать лучшим" 16.30 "По следам "Больших гонок" 18.10 Просто смех! 20.00 "Vrei să fii milionar?" 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.05 "ГОЛУБКА".

Marţi 19.45 „Leacuri pentru neamuri”. Divertisment (Jurnal TV) 21.00 „Вид с верху лучше”. Film (СТС) 23.05 „Остро ненужных людей”. Serial (Россия РТР) Miercuri 12.55 „Судебный детектив” (НТВ) 21.00„Школа негодяев”. Film (СТС) 21.30 „Fabrika” (Publika) Joi 11.30 „Пончик Люся”. Serial (Россия РТР)

21.00 „Никогда не сдавайся”. Film (СТС) 23.40 „Калифрения”. Film (Sony) Vineri 20.00 „Слава”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă”. (TVR 1) 21.15 „Лесное озеро”. Film (Россия РТР) Sîmbătă 13.20 „Мать и мачеха”. Film (Россия РТР). 16.00„Луна в бутылке”. Film (Sony) 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1). Duminică 15.00„Ребёнок на прокат”. Film (СТС) 20.00 „Опасности любви”. Film (Sony) 21.00 „Соломон Кейн”. Film (СТС)

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim: Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale: băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a. Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md

La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Pentru o sărbătoare de vis, SUPER EVENT vă propune: - decor din: baloane, flori, drapaj, lumînări; - moderator, dansatori (stil național, țigănesc, oriental); - clovn, personaje din desene animate (Mini, Miki Mouse); Organizăm: - ieșirea spectaculoasă din tort a miresei, a omagiatului; - furatul miresei în Colivia de Aur de către Pirații din Caraibe; - surpriza serii ”Pig Pink Sexy” (purcica sexi). Tel.: (0236)28842; 26189, 069697266 (Svetlana) La prezentarea acestui anunț decupat, REDUCERI 10%!

RETEAUA DE FARMACII “FELICIA” anunta concurs pentru suplinirea urmatoarelor posturi vacante la farmacia din or.Ungheni 1. Farmacist 2. Consultant vinzari produse cosmetice 3. Femeie de serviciu Telefon de contact: 022‐31‐06‐17 mob: 069326527 e‐mail: hr@felicia.md persoana de contact – Ludmila Strat – HR Manager

Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători. Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Anunţ Marți, 17 iulie, ora 10:00, în incinta Consiliului raional Nisporeni, str. Ioan Vodă 2, se va desfăşura audienţa cetăţenilor de către Mihail MAGDEI, viceministrul Sănătății. Relaţii la tel: 026422058.

Un sfat pe săptămînă Vişinele pe care le dezgheţaţi pentru prăjituri trebuie să le lăsaţi să-şi scurgă zeama foarte bine, altfel îngreunează aluatul.

Expresul

Util

Vineri, 13 iulie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Pui cu legume

Caisele, un remediu dulce de vară

Ingrediente: Un pui, 2 cepe mijlocii, 2 ardei dulci, 2 roşii, 8-10 ciuperci, un dovlecel, usturoi, ulei, jumătate de pahar de vin alb sec, sare, piper, verdeaţă. Mod de preparare: Puiul se taie bucăţi, se sărează, se pipărează, se ru-

meneşte pe tava încinsă cu ulei. Legumele se taie bucăţi mari, puţin se rumenesc într-o tava, aparte după care se adaugă peste pui. Apoi se toarnă vin, se sărează după gust, se pipărează, se căleşte pînă carnea devine moale. Cu 2-3 minute înainte de a se lua de pe foc, se adaugă usturoi şi verdeaţă.

Prin aroma pe care o au, caisele ne duc cu gîndul la un desert natural şi răcoritor într-o zi toridă de vară. Însă nu toţi cunosc adevăratele efecte terapeutice pe care acestea le au asupra organismului. Fiind o sursă abundentă de vitamina A, C, B şi beta-caroten, caisele îmbunătăţesc vederea şi ajută la regenerarea ţesuturilor şi a nervilor. Prin aportul ridicat de fier, aceste fructe sînt recomandate în cazurile severe de anemie, fiind folosite atît pentru întărirea dinţilor, cît şi a sistemului osos. Ca un adevărat izvor de vitamine, caisele ajută la tonifierea ficatului, stomacului şi a inimii, contribuind la refacerea unor ţesuturi importante ale acestor organe. Caisele elimină toxinele din organism, controlează digestia, înlătură constipaţia, luptă împotriva infecţiilor, combat astenia şi stările depresive, stopează pierderile de memorie datorită conţinutului ridicat de fosfor, tratează insomnia, influenţează creşterea cantităţii de hemoglobină.

În împărăţia ﬂorilor cu Tatiana Fotea

Un lămîi pentru ﬁecare casă Lămîiul şi mandarinul devin tot mai îndrăgite de către iubitorii plantelor de apartament. Cine nu a pus vreodată o sămînță de lămîie în ghiveci, în speranța că va mînca fructe proaspete de pe propriul balcon? Să cultivi acasă un pom roditor din semințe poți, dar cu puține șanse, pentru că va înflori doar peste vreo 8-10 ani. Cel mai bine ar fi să cumpăraţi un lămîi altoit din magazinele de profil și să îi asiguraţi acasă locul ideal ca să rodească. Pentru ca arbustul să vă bucure cu roada sa, este nevoie de răbdare și multă îngrijire. Lămîii altoiți încep să rodească la vîrsta de 3-5 ani. Lămîiul este planta de apartament care poate atinge o înălțime de cel mult un metru jumătate. În perioada de înflorire, trebuie să aibă acces către plantă albinele, pentru a efectua polenizarea. De aceea, cel mai bine este să-i găsiți un loc potrivit afară, fiind protejat de curenții de aer și soarele direct. În primul an de rod, pe lămîi se lasă doar 2-3 fructe; în anul doi - 5-8 fructe; în anul trei - 10-15 fructe. În general, lămîiul adoră cantitățile mari de apă vara, însă aveți grijă să nu îl înecați. În timpul iernii, pămîntul plantei trebuie

lăsat să se usuce în totalitate, după care i se aplică o cantitate mică de apă lăsată anterior să stea 2-3 ore la temperatura camerei. Se mai recomandă ca, pe lîngă solul format în mare parte din lut și nisip, să i se asigure plantei și un ghiveci din ceramică, care va păstra mai bine umiditatea în sol. Lămîiul are nevoie de multă căldură, fiind sensibil la temperaturi scăzute. Temperatura optimă pentru creșterea vegetativă este de 16-18 grade Celsius. În perioada înfloritului, temperatura trebuie să nu fie mai mare de 18 grade, întrucît florile avortează. Pentru creșterea și coacerea fructelor temperatura optimă

Calendar creștin-ortodox 16 – 22 iulie Luni Sf. Mc. Iachint; Sf. Ierarhi Filip, Vasile; Cuv. Anatolie. Marţi Sf. Irh. Andrei Criteanul, Cuv. Marta; Cuv. Andrei (Rubliov); Sf. Mucenici Nicolae, Alexandra, Alexie, Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia. Miercuri Aflarea moaştelor Cuv. Serghie de Radonej; Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Mc. Ana; Sf. Mc. Elisabeta; SF. Mc. Varvara. Joi Cuv. Sisoe; Sf. Iuliana. Vineri Cuv. Toma; Cuv. Evdochia; Sf. Mucenici Epictet şi Astion. Sîmbătă Sf. Mare Mc. Procopie. Ziua hirotoniei Mitropolitului Vladimir, Întîi Stătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Duminică Duminica VII. Sf. Mucenici Pangratie, Chiril; Sf. Irh. Teodor.

este de 19-22 grade. Cerințele față de lumină la fel sînt important de a fi luate în calcul. Lumina insuficientă va cauza căderea frunzelor. Dacă vă doriți o creștere a lămîiului în lateral și mai puțin în înălțime, atunci ar fi bine să-l tundeți din cînd în cînd. Procedura este una simplă. Se taie doar vîrful, după care locul ”ranei” se prelucrează cu ceară caldă. În așa mod, creșterea în sus va fi stopată, iar arbustul de lămîi va fi forțat să se dezvolte în desime.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină atenţionează

Proprietariii de teren agricol pot să procure poliţa de asigurare medicală pînă la data de 31 octombrie 2012, cu reducere de 75% – 745,5 lei.

CNAM – alături de voi! CNAM – alături de populaţie! Sănătatea e prioritară! Asigur-o!

În tratarea diverselor afecţiuni sînt folosite atît fructul ca atare, cît şi sîmburii şi florile. Fructul, sau mai bine zis miezul acestuia, conţine vitamina B17, o vitamină ce ajută organismul să lupte împotriva cancerului, contribuind la distrugerea celulelor cancerigene. Sîmburele caisei, bogat în acizi graşi şi proteine, este din ce în ce mai folosit în producerea de ulei. Acesta este utilizat în industria cosmetică. Pe de altă parte, sîmburii sînt folosiţi la tratarea problemelor respiratorii grave: astm, bronşita sau tuse. Florile de cais sînt şi ele folosite în industria cosmetică. Sucul natural de caise are două indicaţii terapeutice importante. Pe de o parte, reprezintă un remediu eficient în tratarea febrei, iar pe de altă parte ajută la vindecarea unor boli de piele sau arsuri la nivelul epidermei. Uleiul de caise este folosit atît pentru masaj, cît şi în aromaterapie, întrucît calmează pielea şi oferă o stare de bine psihicului. Un singur fruct de cais furnizează jumătate din necesarul zilnic de provitamina A.

Vînd apartament cu 3 odăi, etaj 3 din cinci, în Ungheni, regiunea magazinului „Făt‐Frumos”. Tel.: (236) 31053, 078098743 Vînd apartament cu o odaie în Ungheni. Tel.: 069589933 Se vinde apartament cu 3 odăi în Ungheni, cartierul Tinereții, str.Bernardazzi, etajul 3/5. Preț negociabil. Tel.: 069328723 Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se aﬂă mai sus de primărie, la o distanţă de 300‐400 metri. Telefon: 0(22) 731797; 060267498. Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161, 067460041.

Agenţia teritorială CNAM: Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12 Tel.: (236) 22736. Linia fierbinte: 0-800-99999

Vind casă în Buzduganii de Jos, raionul Ungheni, 15 ari (pe lîngă casă). Sau schimb pe un apartament cu o cameră în Ungheni. Tel.: 023650292, 068190020

Horoscop | 16 – 22 iulie Berbec Veţi trece printr-o perioadă mai încordată în relaţia de cuplu. Pe plan financiar, norii negri se ridică şi se întrevăd nişte perspective frumoase. Atenţie la planul profesional. Taur La serviciu, ar fi bine să nu faceţi exces de zel, ci doar să vă urmaţi programul obişnuit. Eforturile suplimentare nu vor fi răsplătite. Banii nu vă vor lipsi, dar şi cheltuielile vor fi mari. Gemeni O perioadă cu multe provocări pe plan profesional. Veţi trece prin emoţii care v-ar putea afecta munca, depinde doar de voi cum să le controlaţi. Atenţie la chetuielile fără măsură. Rac Săptămîna debutează cu nelinişti pe plan financiar. N-ar trebui să fiţi deprimaţi din acest motiv, pentru că veţi face rost de bani şi veţi rezolva totul în timp util. Leu Vă aşteaptă, din păcate, o perioadă cam grea sub toate aspectele. Banii vor fi principala preocupare în următoarele zile şi veţi fi nevoiţi să strîngeţi cureaua. Fecioara Veţi avea o perioadă extrem de încărcată: vi se vor da o mulţime de sarcini profesionale dificile şi vi se va cere să vă demonstraţi capacităţile. Relaţia de cuplu nu este prea bună. Balanţa Veţi fi cam nemulţumite de cum decurge relaţia de cuplu. La serviciu ar fi bine să vă concentraţi energia asupra unui singur obiectiv, nu să vă împărţiţi în mai multe direcţii. Scorpion Ocazii nesperate, mai ales în profesie. Nu veţi fi nevoiţi să căutaţi, pentru că vor bate oportunităţile la uşă. Se recomandă mai multă prudenţă la cheltuieli. Săgetător Nu se poate spune că săptămîna va fi bună. Dar nici rea. Şi în nici un caz mediocră. Veţi primi veşti foarte proaste, compensate de foarte bune, un adevărat carusel emoţional. Capricorn Astrele sînt iarăşi generoase. Veţi reuşi să duceţi la îndeplinire tot ce vă puneţi în gand în aceste zile. La serviciu veţi da dovadă de mai multă deschidere şi comunicativitate. Vărsător Săptămîna va fi una destul de confuză în privinţa planurilor de viitor. Din toate părţile se ivesc atît oportunităţi favorabile, cît şi piedici. Cu banii veţi sta ceva mai bine. Peşti Treceţi printr-o perioadă excelentă din punct de vedere sentimental. Nici de bani nu vă veţi putea plînge: încet şi sigur, vă veţi atinge scopurile.

Prognoza meteo | 16 – 22 iulie 16 iulie: noaptea - + 18° (cer puţin noros); ziua +26° (cer puţin noros, ploaie slabă). 17 iulie: noaptea - +15° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +25° (cer puţin noros, ploaie slabă). 18 iulie: noaptea - +13° cer puţin noros, ploaie; ziua +24° (cer puţin noros, ploaie). 19 iulie: noaptea - +12° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +26° (cer senin). 20 iulie: noaptea - +15° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +29° (cer puţin noros, ploaie slabă). 21 iulie: noaptea - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30° (cer puţin noros, ploaie slabă). 22 iulie: noaptea - +17° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30° (cer noros, ploaie).

Bancuri Soţia: De unde vii la ora asta? Soţul: Dar ce caută bărbatul ăsta în patul nostru? Soţia: Nu schimba subiectul! De unde vii la ora asta? Ceartă între soţi - Mi-ai stricat tinereţea! – spune soţia. - Iar tu mi-ai mîncat viaţa – spune bărbatul. - Ai băut, ai fumat, m-ai batjocorit – iar soţia. - M-ai cicălit, m-ai certat şi m-ai lovit cu tigaia - soţul. - Eşti un nimic în pat. - Iar tu în pat eşti ca un cub de gheaţă! - Cîştigi foarte puţin. - Iar tu cheltui prea mult. - Nu mi-ai cumpărat niciodată o blană sau un parfum. Ce să vorbim, nici măcar flori nu mi-ai adus niciodată! - Iar tu mă hrăneşti ca pe un cîine. - Mi-ai transformat viaţa într-un lung şir de suferinţe. - Tu mi-ai otrăvit viaţa. - Deci, asta înseamnă că sîntem chit, dragul meu? - Da, soarele meu… Nici o supărare!