Expresul Nr.43 (187)

2 | Ofertă mare de struguri de masă.

Unde-i piața de desfacere?

3 | Reprezentanţi ai „Expresului” – la Congresul internaţional al jurnaliştilor români

7 | Este şeful lor, al celor ca el, fără adăpost

Preţul strugurilor este dictat de piaţă. În plus, nu-i atît de simplu să găseşti cumpărătorii. Piaţa de desfacere pentru agricultorii moldoveni mai rămîne o problemă stringentă. „Pînă la moment nu am avut nici un cumpărător en-gros”, spune Natalia Rusu din Sculeni.

Delegaţia Republicii Moldova a fost destul de impunătoare, în ea regăsindu-se ziarişti de la Compania teleradio „Moldova 1”, de la „Jurnal Trust Media”, de la publicaţii periodice şi site-uri de ştiri. Vitalie Harea a fost unicul reprezentant al presei locale din Republica Moldova.

Acum cîteva luni, mă aflam la Moscova. Plecasem, pentru cîteva zile, în vizită la nişte prieteni. Cine ar fi crezut că acolo, la mii de kilometri de casă, aveam să întîlnesc o veche cunoştinţă. Recunosc: nu m-a bucurat deloc acea întîlnire neaşteptată.

Expresul Vineri, 28 octombrie 2011 | Anul IV, NR 43 (187)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Un prim-pas spre un mediu mai curat şi mai sănătos Un eveniment important a avut loc pe 20 octombrie curent la Cioreşti, Nisporeni. În dimineaţa acelei zilei, în faţa primăriei din localitate a poposit o maşină de toată frumuseţea.

Potrivit unui comunicat de presă al Agenției de Dezvoltare Regională Centru, este vorba de o autospecială, repartizată conform planului prevăzut de proiectul „Salubrizarea localităţilor din raioanele Nisporeni, Străşeni şi Călăraşi pentru un mediu curat şi sănătos”.

Știrile săptămînii Investiţii de peste 6,5 milioane de euro Începînd cu 20 octombrie, Zona Economică Liberă „UngheniBusiness” are încă doi rezidenţi. Este vorba de „Sarco-Term” SRL, o întreprindere cu capital originar din R. Moldova, care va produce panouri tip sandwich. Valoarea investitiţiilor va constitui circa 60 mii de euro. Întreprinderea preconizează de a genera un volum de producere de 500 mii euro pe an, iar producţia finită va fi livrată în special în România şi R. Moldova.

Al doilea rezident este ÎM „Euro Yarns” SRL, o întreprindere cu capital mixt moldo–belgian. Aceasta va produce fire sintetice.

Compania planifică să investească în utilaj peste 6 milioane de euro. Producţia fabricată va fi livrată în special în ţările UE (Belgia şi Polonia), dar şi în statele CSI, iar 30% vor fi comercializate societăţii cu răspundere limitată „Moldabela” din Ungheni, pentru fabricarea covoarelor. Conform estimărilor, la etapa iniţială volumul vînzărilor nete va fi de 4,5 milioane euro anual, cu o creştere de pînă la 6 milioane euro în decurs de trei ani. Salariul mediu va fi de 4500 lei, iar numărul de angajaţi – 58.

La ora actuală, Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” are 38 de rezidenţi, anunţă Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media al Ministerului Economiei.

Duminică, 23 octombrie, la Palatul Culturii din Ungheni a fost mare sărbătoare. Au venit formaţii folclorice din toată republica, dar şi de peste hotarele ei, pentru a participa la Festivalul „Efim Junghietu”, aflat deja la a treia ediţie.

Autospeciala de la Ciorești

şeuri. Toate acţiunile ulterioare vor avea loc în cadrul aceluiaşi proiect.

De notat că proiectul „Salubrizarea localităţilor din raioanele Nisporeni, Străşeni şi Călăraşi pentru un mediu curat şi sănătos" este finanțat din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Suma totală a acestuia este de aproximativ 5 milioane lei. Astfel, se doreşte ameliorarea calităţii resurselor naturale şi a condiţiilor de trai ale locuitorilor.

La ora actuală, Agenția de Dezvoltare Regională Centru implementează 9 proiecte, pruntre care şi cel vizat.

Raionul Ungheni, deşi tot face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, nu beneficiază de nici un proiect în prezent. În Regiunea respectivă sînt cuprinse 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni.

Ştiri de pe Expresul.com O altă faţă a procurorilor ungheneni

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Se împlinesc 125 de ani de la inaugurarea la New York, de către președintele Grover Cleveland, a Statuii libertății, un cadou al Franţei, făcut SUA cu ocazia jubileului de 100 de ani de la declararea Independenţei Statelor Unite.

Numele original complet al acestei renumite statui este „Libertatea luminînd lumea”. Învelişul de cupru a fost proiectat de sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi, iar scheletul metalic - de inginerul Alexandre Gustave Eiffel. Statuia are o înălţime, cu tot cu soclu, de 93 metri.

A treia filă din „cartea” Festivalului folcloric „Efim Junghietu”

Preţul de achiziţie al noii maşini – un GAZ-3309 – este de 459.000 lei. Autospeciala respectivă este dotată cu sistem de încărcare și descărcare laterală automată şi va fi folosită pentru transportarea deşeurilor menajere solide din 12 localități partenere.

Urmează să fie creată la Cioreşti şi o întreprindere de salubritate, să fie achiziţionate 110 pubele şi 156 de eurocontainere speciale de acumulare a deşeurilor. Vor fi construite şi platforme de de-

PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

Ziua de azi

Angajaţi ai Procuraturii raionului Ungheni l-au vizitat, săptămîna trecută, pe Valeriu Miţelea din Frăsineşti. Au venit la el nu pentru a-l lua la întrebări, ci pentru a-i oferi un ajutor. De patru ani, după un accident tragic la scăldat, Valeriu, în vîrstă de 24 de ani, este ţintuit la pat. „Am venit cu ceea ce am putut să ajutăm”, a declarat, pentru Aici TV, procurorul raionului, Eduard Florea.

Ajutorul a constat în haine şi bani. De notat că, la ora actuală, Valeriu Miţelea beneficiază de o subvenție pentru invaliditate de doar 125 de lei.

Angajaţii Procuraturii raionului Ungheni nu se vor opri aici. Ei speră că exemplul lor va fi urmat şi de alte instituții de stat, dar şi de întreprinderi private din Ungheni.

Mai aproape de armată Circa 200 de tineri din raionul Ungheni au participat, în ziua de 22 octombrie, la o activitate devenită deja tradiţională – Ziua recrutului, organizată de Centrul Militar Teritorial Ungheni în comun cu autorităţile raionale. Evenimentul s-a produs pe Piaţa Independenţei, iar cei prezenţi au asistat la un program demonstrativ, care a inclus exerciții de luptă corp la corp, exerciții de front cu arma. A fost organizată şi o prezentare a armamentului din dotarea Armatei Naționale.

Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Toamna, tulburelul şi accidentele rutiere

Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Situaţia pe drumurile Republicii Moldova este alarmantă. Despre aceasta a vorbit Iurie Cheptănaru, viceministru al Afacerilor Interne, aflat recent într-o vizită de lucru la Ungheni. Numărul de accidente rutiere, soldate cu decesul sau traumatizarea oamenilor este mare. “Trebuie luate măsuri urgente în toată republica”, a subliniat dînsul, menţionînd că motivele principale sînt: conducerea automobilului sub influenţa alcoolului sau excesul de viteză.

„Parcă mai ieri am inaugurat prima ediţie. Se pare că atunci am pornit cu dreptul. Bucură faptul că, odată cu trecerea anilor, creşte şi calitatea”, a accentuat, în discursul său de salut, Petru Langa, vicepreşedintele raionului Ungheni, directorul festivalului. „Ceea ce se va întîmpla pe această scenă sper să atingă inimile fiecărui om. Pot să afirm cu certitudine: festivalul respectiv ne va da posibilitatea să trăim în timp”, a mai adăugat dînsul. „Am venit cu o deosebită plăcere la acest festival. Sîntem pentru prima dată şi avem anumite emoţii”, a recunoscut, înainte de a ieşi în scenă, Grigore Drăgan, membru al ansamblului folcloric „Dor nisporenean”, angajat al Secţiei cultură din Nisporeni. „Nu ştiu de ce, dar sînt sigur că de undeva de sus, din ceruri, Efim Junghietu ne va privi şi ne va asculta, ne va accepta şi se va mîndri cu noi, pentru că am preluat ştafeta de la el”, a mai adăugat dînsul.

Participanţii la festival s-au declarat în favoarea continuităţii acestuia, subliniind că iniţiativa Secţiei cultură Ungheni a fost una bună. Or, folclorul nostru este o perlă valoroasă, care trebuie nu doar conservată, dar şi promovată pe toate căile. „Fără tradiţii, fără cîntec, fără creaţie populară, fără suflet naţional, nu vom putea intra cu fruntea sus în Europa”, a subliniat Grigore Drăgan. Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni, care a optat în permanenţă pentru un asemenea festival.

Reamintim că folcloristul Efim Junghietu s-a născut în satul Petreşti, raionul Ungheni. În acest an, la 18 octombrie, ar fi împlinit 71 de ani. (Natalia Chiosa)

2 Expresul Vineri, 28 octombrie

Cei mai importanţi lideri ai lumii nu au si cele mai mari salarii din lume. Barack Obama, preşedintele SUA, sau Angela Merkel, cancelarul german, nu sînt pe departe printre cei mai bine plătiţi conducători din lume, transmite a1.ro. Potrivit unul top realizat de Business Insider, cele mai mari salarii (în dolari SUA), în 2010, le-au avut: Lee Hsien Loong (premier, Singapore): 2183516 ; Donald Tsang (Hong Kong): 513.245; Raila Odinga (Kenya): 427.886.

Actualitate

Ofertă mare de struguri de masă. Unde-i piața de desfacere?

De cînd se țin minte, soții Natalia și Pavel Rusu din Sculeni au muncit la pămînt.

Nu sînt obişnuiţi să se plîngă pe vremuri grele. Au în proprietate terenuri de pămînt la Sculeni și la Morenii Noi. Au plantat pe ele piersici și viţă de vie.

Ina Landa Morenii Noi | 20 octombrie

Deși cam toată roada a fost adunată și dusă pe la casele oamenilor, pe podgoriile Morenilor mai puteau fi auzite, săptămîna trecută, glasurile culegătorilor de struguri. Aici, pe 20 de hectare, se întind plantațiile de viță de vie ale familiei Rusu. Pămîntul a fost cumpărat cu trei ani în urmă, fiind pe atunci într-o stare deplorabilă. ”Era mai mult pîrloagă decît vie”, își amintește Natalia Rusu. Ea spune că acest lot le provoacă dureri de cap, deoarece se află la o distanță considerabilă de casa lor, la circa 40 de kilometri. ”Cheltuielile sînt mari. Dar nu putem să-l lăsăm neîngrijit”, spune femeia. Anul acesta, soții au luat un credit bancar în valoare de 150.000 lei pentru a pune toate lucrările la cale.

Din experiența anilor trecuți, familia Rusu a scos mai multe învățăminte. Pentru a obține un profit, comercializarea strugurilor de masă trebuie să aibă loc ceva mai tîrziu, deoarece în iarnă prețurile sînt duble. Pînă atunci însă este nevoie de a-i depozita într-un frigider. Deocamdată, nu au unul al lor. Au fost nevoiţi să-l arendeze, tocmai la Fălești, unde au depozitat deja vreo 40 de tone de struguri de soiurile Moldova și Doina. „Ne rugăm să mai țină timpul cu noi, ca să reușim să culegem tot ce a rămas. Sperăm să mai obţinem vreo 20 de tone de struguri cu un aspect comercial, atractiv. Restul, adică strugurii de calitatea a doua, îi vom vinde pentru vin”, povesteşte Natalia Rusu.

De culesul, sortarea și aranjarea strugurilor în lădițe de lemn se ocupă, zilnic, 25-30 de per-

Esențial cu Lucia Bacalu

soane. Pentru fiecare lădiţă muncitorii primesc cîte cinci lei. Astfel, oamenii pot cîştiga pe zi și pînă la 300 de lei. Mai puțin de 120 de lei nu a primit nimeni.

Este greu de prevăzut cîștigul familiei Rusu în domeniul viticol. Preţul strugurilor este dictat de piaţă. În plus, nu-i atît de simplu să găseşti cumpărătorii. Piaţa de desfacere pentru agricultorii moldoveni mai rămîne o problemă stringentă. „Pînă la moment nu am avut nici un cumpărător en-gros. Rămîne să sperăm că îi vom avea ceva mai tîrziu”, spune, optimistă, Natalia Rusu. Pînă atunci, dînsa împreună cu soțul Pavel, îşi vînd strugurii la piaţă, cu 4-5 lei kilogramul, ca din banii cîștigați să mai achite datoriile la bancă.

AgraVista.md:

Problema comercializării strugurilor de masă în Nispo-

Natalia Rusu, demonstrînd rodul muncii familiei sale

reni rămîne nerezolvată, susţin specialiştii de la AGROinform Nisporeni. Recolta de struguri „Moldova” a fost, în acest an, foarte generoasă. O mai mare dragoste a fost să admiri plantaţiile de viţă de vie încărcate cu struguri.

Dar ce folos? Viticultorii nu au unde-şi vinde roada. Intermedi-

arii nu se grăbesc să achiziţioneze acest produs pentru export.

Depozitarea în frigidere, în regiunea Nisporeni, este imposibilă, căci camerele frigorifice, în mare majoritate, sînt pline.

O soluţie pentru viticultori ar fi comercializarea strugurilor la fabricile de prelucrare. Dar la Nisporeni, din cele trei fabrici

de vinuri, doar una achiziţionează struguri „Moldova”, preţul fiind de 2,5 lei/kg.

Cea mai mare problemă o întîmpină fermierii din satul Şişcani care, de pe plantaţiile cu o suprafaţă de 221 hectare, recoltaseră, pînă la 19 octombrie, doar circa 30% din roada de struguri.

La Mănăstirea Hîncu Sfinţenii deosebite spre închinare

Patru ani împreună cu „Expresul” Marţi, 1 noiembrie, „Expresul” împlineşte patru ani de la fondare. Pentru unii, poate, e puţin. Pentru noi – e foarte mult.

Au fost patru ani de muncă încordată, fără zile de odihnă, fără concedii. Dar a meritat. În primul rînd, am reuşit să aducem pe piaţa informaţională din regiune un produs nou, de calitate, cu care nu ne este ruşine să ieşim în lume. În al doilea rînd, am reuşit să creăm o adevărată echipă, în care fiecare îşi cunoaşte locul şi rolul. În acest sens, sîntem, cu adevărat, de invidiat. Deschideţi uşa redacţiei dimineaţa şi ne veţi vedea pe toţi, adunaţi grămăjoară, la o cafea. Deschideţi uşa redacţiei mai tîrziu şi ne veţi vedea muncind de zor, fiecare aplecat asupra calculatorului său. Avem cea mai tînără echipă din presa locală din Republica Moldova. Vîrsta medie este 36 de ani! Şi cea mai profesionistă. Toţi au studii în domeniu, toţi ştiu ce vor, ştiu cum să-şi realizeze ideile. Nu vreau să-mi supăr colegii de breaslă, dar aşa este şi sîntem mîndri că am putut demonstra că se poate.

La „Expresul” nu există şefi şi subalterni. Există doar colegi.

Colegi extraordinari, cu mult bun-simţ. Anume din acest motiv reuşim să mergem înainte, să fim mereu în schimbare, să realizăm proiect după proiect, să stabilim tot mai multe parteneriate.

Astăzi, cu ocazia aniversării noastre, am venit cu o nouă faţă a ziarului. Sperăm să placă cititorilor noştri.

Apropo, de cititori. Sînt cei mai mai inteligenţi şi curioşi. O spunem cu toată certitudinea. Şi îi avem în număr foarte mare, dacă luăm în consideraţie atît tirajul total al publicaţiei, cît şi vizitatorii site-ului de ştiri Expresul.com. În plus, reacţiile care ne parvin, în urma publicării unor reportaje, interviuri, ştiri, ne fac să credem în justeţea afirmaţiilor noastre. Iată un fragment din ultimul mesaj, datat cu 24 octombrie: „Aş avea motive să vă trimit zilnic scrisori de admiraţie şi felicitare. Pentru că tot ceea ce scrieţi în „Expresul” este nemaipomenit”. Semnează: Zamfira Mihail, profesor universitar din Bucureşti, care-şi trage rădăcinile din Cornova, Ungheni.

Sau rubricile pe care le-am iniţiat. Şi Constantin Uzdriş, şi Irina Caducenco, şi Tatiana Fotea s-au arătat încîntaţi de a colabora cu „Expresul”. Atenţie! Fără a primi vreun ban pentru aceasta. Avem şi alte solicitări, la fel de interesante, cărora le vom da curs în curînd.

Deci, surprizele vor continua.

Iar săptămîna viitoare vom da o petrecere pe cinste. Căci merităm, fie-mi iertată lipsa de modestie.

Părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici Ciprian şi Iustina, o bucată de lemn din crucea şi dintr-un cui cu care a fost răstignit şi ţintuit Iisus Hristos au fost duse spre închinare la Mănăstirea Hîncu, anunţă siteul Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni. Anterior, acestea s-au aflat şi la Catedrala Episcopală “Sf. Cnz. Alexandru Nevski” din oraşul Ungheni.

Chivotul cu părticelele acestor sfinţenii au fost aduse cu binecuvîntarea Prea Sfinţitului Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, fiind întîmpinate cu mare evlavie de întreaga obşte monahală şi de pelerinii prezenţi, în acele momente, la mănăstire.

Au mai rămas zile numărate în care „cei care au dragoste şi rîvnă întru Domnul” pot merge să se închine acestor sfinţenii deosebite, care se vor afla aici pînă la 31 octombrie.

Ambasadorul Italiei decorat de episcop În ziua de 22 octombrie, la Mănăstirea Hîncu, Prea Sfințitul Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, a primit în audienţă pe Excelenţa Sa, Stefano De Leo, Ambasadorul Italiei în Republica Moldova, însoţit de familia sa şi cîţiva oasepţi din Italia.

Pentru colaborarea fructuoasă între Bi-

Imagine: picasaweb.google.com

serica Ortodoxă din Moldova şi Ambasada Italiei şi cu binecuvîntarea Înalt Prea Sfințitului Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi întregii Moldove, Excelenţa Sa a fost decorat de către Prea Sfințitul Petru, cu ordinul bisericesc “Sfîntul Voievod Ştefan cel Mare” de gr.II. Ambasadorul a mulţumit pentru ordinul primit şi a propus stabilirea unor relaţii mai strînse de colaborare cu Episcopia de Ungheni şi Nisporeni, iniţiativă salutată de PS Petru.

Dangăt de clopote pentru Cuv. Parascheva Pe 27 octombrie, cînd se prăznuieşte Cuvioasa Parascheva, apărătoarea Moldovei, Mănăstirea Hîncu se îmbracă în straie de sărbătoare şi-i întîmpină pe creștini, ca de fiecare dată, cu dangăt de clopot, la fel ca în 1678, cînd, conform legendei, a bătut primul clopot pentru prima monahie Parascheva, fata marelui stolnic Mihalcea Hîncu.

(După www.episcopia-ungheni.md)

În prim-plan – produsele ecologice Camera de Comerţ şi Industrie (CCI), filiala Ungheni, a invitat, pe 20 octombrie curent, la o masă rotundă cu genericul: „Produse ecologice – o oportunitate majoră pentru valorificarea pieţelor europene. Realizări şi perspective”, reprezentanţii administraţiei pubice locale, agenţii economici, reprezentanţii societăţii civile.

Scopul, potrivit directorului Serghei Cladco, a fost de a discuta despre creşterea produselor ecologice în regiune şi care sînt posibilităţile de export pe

piaţa europeană. „R. Moldova are nevoie de produse ecologice, cu atît mai mult că amplasarea geografică, condiţiile climaterice ne permit să le creş-

tem”, a accentuat Eudochia Viziru, şefa Secţiei Economie şi Reforme Ungheni, moderatoarea evenimentului. „Nu este complicat să creşti produse ecologice, este nevoie doar de voinţă”, a menţionat Tatiana Melnic, manager al unei întreprinderi care exportă produse agricole. Mult mai complicat, potrivit dînsei, este pînă vezi marfa exportată. „E necesară implicarea şi susţinerea statu-

lui”, a concluzionat antreprenoarea. Fără implicarea statului, succesele nu vor veni degrabă în acest domeniu, a dat de înţeles şi Alexandru Gorincioi, specialist la Direcţia agricultură şi alimentaţie Ungheni.

Masa rotundă „Produse ecologice – o oportunitate majoră pentru valorificarea pieţelor europene. Realizări şi perspective” a fost organizată în cadrul unui proiect moldo-german. (N.Ch.)

Actualitate

În Moldova va fi creată Inspecţia Socială, instituţie care va verifica cum se aplică legile în domeniul social pe teritoriul întregii ţări. În cadrul acesteia vor activa 25 de angajaţi, specialişti cu experienţă în domeniu, care vor monitoriza şi modul în care sunt acordate ajutoarele sociale persoanelor care se încadrează în categoriile ce beneficiază de susţinere din partea statului. Un proiect de lege în acest sens a fost propus spre aprobare în cadrul şedinţei Guvernului, pe 26 octombrie. (Publika.md)

3 Expresul Vineri, 28 octombrie

Reprezentanţi ai „Expresului” – la Congresul internaţional al jurnaliştilor români Știri din Primăria Ungheni Vitalie Harea, secretar de redacţie la „Expresul”, a participat, în perioada 20-23 octombrie curent, la Congresul internaţional al jurnaliştilor români, ajuns deja la ediţia a treia.

De data aceasta, lucrările congresului s-au desfăşurat la Cernăuţi, iar subiectele discutate au avut genericul: „Identitatecultură-mass-media”. Evenimentul a reunit circa 100 de reprezentanţi ai instituţiilor media care scriu şi vorbesc în limba română din Ucraina, Serbia şi, bineînţeles, România şi Republica Moldova.

Delegaţia Republicii Moldova a fost destul de impunătoare, în ea regăsindu-se ziarişti de la Compania teleradio „Moldova 1”, de la „Jurnal Trust Media”, de la publicaţii periodice şi site-uri de ştiri. Vitalie Harea a fost unicul reprezentant al presei locale din Republica Moldova.

Prezent la reuniune, Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, a subliniat importanţa unor astfel de întruniri pentru consolidarea identităţii și

valorilor românești în comunitățile din afara frontierelor, îndemnând jurnaliştii să se implice mai mult în promovarea acestora.

Conform tradiţiei, Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români a acordat un premiu pentru cel mai remarcant promotor al valorilor românești în comunitățile din jurul României.

De data aceasta - lui Cristian Tabără, directorul Departamentului Film al Televiziunii Române, realizator de emisiuni de televiziune.

Anul viitor, cea de-a IV-a ediţie a Congresului Jurnaliştilor Români se va desfăşura în oraşul Jula, Ungaria.

De notat că este pentru a doua oară cînd un reprezentant al „Expresului” participă la acest for. În anul 2009, la ediţia întîia a Congresului, care a avut loc la Drobeta Turnu-Severin (România), a participat directorul publicaţiei, Lucia Bacalu.

P

Primarul de Ungheni - la Strasbourg

Vitalie Harea împreună cu Cristian Tabără

Vedeți pe site-ul Expresul.com un reportaj foto din Cernăuți.

Săptămîna trecută, primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, a revenit de la Strasbourg, unde a participat la o şedinţă a Congresului Puterilor Locale şi Regionale, o instituţie a Consiliului Europei. Dînsul însă nu a reprezentat oraşul Ungheni, ci R. Moldova, fiind ales recent preşedinte al Delegaţiei permanente a Republicii Moldova în acest for european. „Congresul Puterilor Locale şi Regionale este vocea oraşelor şi regiunilor din 47 de state ale Europei”, a făcut explicaţiile de rigoare Alexandru Ambros. De data aceasta, cei prezenţi au ascultat şi un raport privind Republica Moldova. „În linii mari, a fost un raport pozitiv”, a menţionat primarul, remarcînd, totodată, că experţii europeni au atras atenţia asupra culturii politice joase a populaţiei de la noi. Delegaţia din R.Moldova a avut întîlniri bilaterale cu reprezentanţi ai Letoniei, Rusiei, Ucrainei, Georgiei, Azerbaidjanului, Danemarcei. De asemenea, a avut o întrevedere cu ambasadorul R.Moldova la Consiliul Europei, Tatiana Pîrvu, şi cu judecătorul de la CEDO, Mihai Poalelungi. „Foarte puţin se cunoaşte despre Republica Moldova.

Este încă mult de lucru pentru a fi cu adevărat cunoscuţi”, a fost concluzia lui Alexandru Ambros.

Proiecte mai multe la Fundația Comunitară Ecologie și amenajare, sport, educație incluzivă, promovarea modului sănătos de viață – sînt cele mai frecvente domenii pe care încearcă să le ia cu asalt, prin ideile lor de proiect, cei ce au aplicat la concursul Programului de Granturi Mici din cadrul Fundației Comunitare Ungheni (FCU), anunţat cu o lună în urmă.

Potrivit lui Valeriu Botnari, directorul executiv al FCU, de data aceasta şi-au depus proiectele 21 de grupuri de iniţiativă şi

organizaţii neguvernamentale din şapte localităţi ale raionului, inclusiv din oraşul Ungheni. La sfîrșitul săptămînii curente, vor fi stabiliţi cîştigătorii. Aceştia vor fi contactați direct de finanțator. „După prima revizuire, administrativă, în concurs au rămas 15 aplicanți. Au fost excluşi din cursă cei ce nu au ținut cont de cerințele concursului.

Proiectele rămase se examinează în continuare. Urmează ca Grupul Local de Tineri să le dea

o notă şi să decidă care dintre ele merită să fie finanţate”, a explicat Valeriu Botnari.

Conform regulamentului, cei ce au aplicat pentru prima dată vor putea beneficia de granturi în valoare de pînă la 6000 lei, iar cei mai experimentați – de pînă la 12000 lei.

Proiectele cu un impact imediat și pozitiv asupra comunității vor obține cel mai mare punctaj din partea evaluatorilor. ”Șansele de finanțare sînt egale

pentru toți. Depinde doar de cît de bine au argumentat problema şi soluţiile cei ce şi-au depus ideile de proiect”, a subliniat directorul executiv al FCU. Primul Program de granturi mici a fost anunţat de către Fundaţia Comunitară Ungheni în primăvara anului 2008. În cei patru ani de activitate, graţie acestei Fundaţii, la Ungheni au fost implementate 59 de proiecte cu o valoare totală de 1 milion 60 mii 892 lei. (Ina Landa)

La o cafenea a tinerilor din Ungheni Vineri, 21 octombrie, la Ungheni a avut loc o cafenea a tinerilor, unde zeci de participanţi s-au întrecut la capitolul „Cunoştinţe despre oraşul Ungheni”. Cei mai buni au primit cadouri şi diplome, oferite de Primăria Ungheni.

Potrivit Nataliei Rîbcic, coordonator junior al Grupului Local de Tineri (organizatorul

evenimentului), scopul acestei cafenele a fost de a crea un dialog între tinerii din oraşul Ungheni şi din afara lui, dar şi de a colecta fonduri pentru activităţile ulterioare. „Tinerii nu se prea cunosc între ei, pentru că sînt prea puţine activităţi în care să fie implicaţi cu toţii”, a accentuat dînsa.

De aceea, cafenelele respective

sînt binevenite, căci prin participare îţi poţi dezvolta abilităţile de comunicare şi poţi contribui, direct sau indirect, la soluţionarea problemelor din localitatea ta.

Fiind la prima ediţie, cafeneaua tinerilor a avut genericul „Cît de bine îmi cunosc eu oraşul”. „Am fost curioşi să aflăm care sînt cunoştinţele tinerilor

despre oraşul în care locuiesc şi se dezvoltă”, a remarcat Marina Zeamă, noul lider al Grupului Local de Tineri. Concluzia? Îl cunosc. „Nici nu m-am aşteptat că se vor descurca atît de bine”, a apreciat dînsa.

S-a decis ca asemenea cafenele să fie organizate lunar, iar taxa de participare pentru tineri este de 15 lei. (Natalia Chiosa)

O privire din afară

Socoteala de acasă va fi ca şi cea din Parlament?

Constantin Uzdriș costicauzdris@yahoo.com

Odată cu validarea de către Curtea Constituţională a mandatului de deputat în Parlament al preşedintelui raionului Ungheni, Iurie Toma, acesta va trebui să păşească pe covorul roşu al forului legislativ. Cu puţin noroc, se poate pricopsi şi cu o locuinţă de serviciu, undeva în capitală, pe strada Corobceanu. Într-un interviu pentru „Expresul”, noul deputat liberal-de-

mocrat spunea că, graţie mandatului, va putea ajuta raionul Ungheni. „Printr-un lobby inteligent şi permanent sper că voi reuşi să aduc sume importante pentru raionul Ungheni.

Sînt foarte multe probleme de soluţionat”; „Eu mă consider o persoană norocoasă şi cred că, odată cu venirea mea în Parlament, va fi ales şi preşedintele ţării”, declara Iurie Toma. Mai ales că noul deputat a devenit membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, condusă de colegul său de partid, Veaceslav Ioniţă.

Ultimele evoluţii din legislativ îmi conturează un grad de scepticism în posibilitatea realizării tendinţelor deputatului unghenean. În primul rînd, comisia care a investigat circumstanţele falsificării unor date în renumita lege ,,a cazinourilor”, propune preşedintelui legislativului să-l demită pe Ioniţă din fun-

cţie. Comuniştii, care îniţial nu au susţinut ideea, au propus să revină asupra demiterii lui Veaceslav Ioniţă la următoarea şedinţă. Astfel, primul „as” din mîneca domnului Toma ar putea dispărea chiar în această săptămînă. În plus, la 18 noiembrie curent, vom avea prima tentativă de alegere a şefului statului. De ce zic prima? Pentru că nu sînt sigur că va fi unica şi, în general, nu sînt sigur că va fi ales şeful statului. După cum decurg negocierile, avem şanse mari ca la trecerea dintre ani să fim felicitaţi din nou de către un Preşedinte interimar, ceea ce înseamnă, de fapt, noi alegeri anticipate. Astfel, mandatul deputatului PLDM, Iurie Toma, s-ar prelungi pînă, cel tîrziu, în luna martie a anului viitor Prevederile legale reduc şi mai mult şansele domnului Toma la orice fel de lobby în favoarea raionului Ungheni, dar şi a ţării. Mai ales

că politica fiscal-bugetară şi legea bugetului pe anul 2012 a trecut deja de Guvern.

Scaunul de preşedinte al raionului Ungheni va fi suplinit imediat. Nu am nici un dubiu în acest sens. Şi nici actuala schemă de partajare a funcţiilor în coaliţie nu ar trebui să se schimbe.

Problema este ce vor înţelege alegătorii PLDM din această rocadă şi ce preferă politicianul Iurie Toma – un loc de frunte acasă sau unul de umbră în capitală?... Poate va ţine cont de proverbul „Decît codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş”.

Apropo Iurie Toma are la dispoziţie 30 de zile pentru decizia finală: să rămînă în Parlament sau în fruntea raionului Ungheni. Aşa prevede legislaţia în vigoare.

Curtea Constituţională a validat mandatul de deputat al lui Iurie Toma pe 18 octombrie curent.

Alexandru Ambros în plenul Congresului Puterilor Locale şi Regionale

Citiţi în numărul următor despre ce intervenţii a făcut Delegaţia R.Moldova în plenul Congresului Puterilor Locale şi Regionale şi ce iniţiativă a avut Alexandru Ambros.

28 octombrie – 5 noiembrie

Zilele sanitare şi de înverzire ale oraşului Ungheni Primăria Ungheni anunţă că, în legătură cu pregătirea oraşului către perioada de iarnă, în zilele de 28.10.11 – 05.11.2011, vor fi întreprinse măsuri de efectuare a curăţeniei în întreaga localitate. În acest context, rugăm cetăţenii şi agenţii economici să aducă în ordine curţile blocurilor de locuit şi teritoriile adiacente. Frunzele vor fi stocate pe marginea drumurilor. Primăria Ungheni va asigura transportul pentru evacuarea lor.

Totodată, aducem la cunoştinţa unghenenilor că, începînd cu acest an, în ultima sîmbătă a lunii octombrie (anul acesta - pe 29 octombrie), în oraşul Ungheni vor avea loc acţiuni prilejuite de Ziua Naţională de înverzire a plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră”.

Arborii ce urmează să fie plantaţi vor fi distribuiţi agenţilor economici, instituţiilor publice şi asociaţiilor de proprietari ai locuinţelor privatizate de către ÎM Servicii Comunale Ungheni. Împreună pentru un oraş verde si curat!

Foarte buni la Karate Do Tradiţional La 22 octombrie curent, echipa de Karate Do Tradiţional din Ungheni a participat la Cupa deschisă a municipiului Chişinău, consacrată Hramului Chişinăului. Tinerii sportivi ungheneni au obţinut rezultate bune şi au reuşit să obţină 7 locuri întîi, 6 locuri doi şi 5 locuri trei. Numele învingătorilor sînt : Ion Ţîţu, Maxim Periteanu, Maxim Guţanu, Marius Bernic, Mariana Vîrlan, Sergiu Ţaranu, Iulian Vulpe, Vadim Ursu, Constantin Popa, Cristian Bernic, Cosmin Doroftei, Alexandru Ivanov, Severin Şuchendrea, discipoli ai antrenorului Iurie Cebaniuc.

Stimati lucrători și veterani din transportul auto, Cu ocazia Zilei profesionale a lucrătorului din ramura transportului auto, care se sărbătorește tradițional în ultima duminică a lunii octombrie, Primăria Ungheni adresează tuturor automobiliştilor şi lucrătorilor din acest domeniu cele mai sincere felicitări și urări de bine.

Munca dumneavoastră, serviciile pe care le prestaţi merită o apreciere înaltă. Ne exprimăm profunda recunoştinţă pentru toţi cei care activează în acest domeniu. Dorim tuturor multă sănătate, fericire, împliniri și succese remarcabile. Aceleași urări le adresăm membrilor familiilor dumneavoastră și tuturor celor apropiați.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

4 Expresul

Noiembrie 2011 – luna decisivă pentru viitorul Republicii Moldova. Va fi ales sau nu preşedinteţe ţării?

Iată întrebarea! Prima tentativă va avea loc la 18 noiembrie. Dacă alegerea președintelui suferă eșec de două ori și deputații nu pot ajunge la un compromis, președintele Parlamentului trebuie să dizolve Legislativul și să anunțe alegeri parlamentare anticipate.

Luna Noiembrie Pagină realizată de Natalia Chiosa

Vineri, 28 octombrie

Noiembrie Noiembrie este a 11-a lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Numele lunii, din latină: November, vine de la cuvîntul novem - nouă, pentru că luna noiembrie era a noua în calendarul roman.

Grecii o numeau Maimakterion.

Popular, luna noiembrie se numeşte Brumar.

Noiembrie începe în aceeaşi zi a săptămînii ca şi martie în fiecare an şi ca februarie, cu excepţia anilor bisecţi.

În noiembrie s-au născut: Barbara Becker, designer german; Traian Băsescu, președinte al României; Mihail Sadoveanu, scriitor; Marie Curie, chimist, fizician, laureată a Premiului Nobel; Margaret Mitchell, scriitoare americană; Alain Delon, actor francez; Ivan Turghenev, scriitor rus; Martin Luther, reformator religios german; Brittany Murphy, actriță americană; Leonardo DiCaprio, actor american; Nadia Comăneci, gimnastă româncă; Mihail Lomonosov, savant rus; Indira Gandhi, politician indian; Calvin Klein, designer de modă; Voltaire, scriitor şi filozof francez; Tina Turner, cîntăreaţă americană; Liviu Rebreanu, academician, prozator şi dramaturg român; Bruce Lee, actor, maestru în arte marţiale; Mark Twain, scriitor american.

Tot în noiembrie A apărut primul număr al ziarului “Expresul de Ungheni” (1 noiembrie 2007), ulterior – „Expresul”.

Fernando Magellan descoperă Strîmtoarea Magellan (1 noiembrie 1520).

Reforma alfabetului turc prin adoptarea caracterelor latine (1 noiembrie 1928).

A luat fiinţă Uniunea Europeană (1 noiembrie 1993).

A fost înființată Casa Albă, reşedinţa preşedinților SUA, situată în Washington (3 noiembrie 1800).

Democratul Franklin D. Roosvelt este ales în funcția de preşedinte pentru o a treia legislatură, fapt unic în istoria SUA (4 noiembrie 1940).

A izbucnit Revoluţia Bolşevică din Rusia (7 noiembrie 1917).

Alessandro Volta prezintă prima baterie electrică (7 noiembrie 1801).

A fost inaugurat Muzeul Louvre din Paris (8 noiembrie 1793).

S-a terminat tipărirea Bibliei în limba română (10 noiembrie 1688).

A fost efectuată prima convorbire telefonică la distanță, fără să fie nevoie de asistența unui operator (10 noiembrie 1951).

Marele Zid Chinezesc a devenit obiectiv turistic (10 noiembrie 1970). Începe demolarea Zidului Berlinului (10 noiembrie 1989).

S-au întrodus în Moldova timbrele poştale, imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei, astăzi unele dintre cele mai valoroase mărci poştale din lume (12 noiembrie 1857).

Johann Georg Lehner a inventat "hot dog"-ul (13 noiembrie 1805).

Este lansat primul film Harry Potter: "Harry Potter şi piatra filozofală" (13 noiembrie 1805).

Arnold Schwarzenegger devine Guvernatorul Californiei (17 noiembrie 2003).

Ucraina este declarată republică (20 noiembrie 1917). Începe a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir în Moldova (23 noiembrie 1710).

Este pus în funcţiune primul tramvai din lume, în New York City (26 noiembrie 1832).

Date remarcabile şi memorabile 10 noiembrie – Ziua internaţională a tineretului 13 noiembrie – Ziua internaţională a nevăzătorilor 14 noiembrie – Ziua mondială a persoanelor care suferă de diabet 16 noiembrie – Ziua internaţională pentru toleranţă 17 noiembrie – Ziua internaţională a studenţilor 18 noiembrie – Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor rutiere 21 noiembrie – Ziua mondială a televiziunii 24 noiembrie – Ziua internaţională a Naţiunilor Unite 25 noiembrie – Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor 27 noiembrie – Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare 29 noiembrie – Ziua mondială a cărţii 29 noiembrie – Ziua mondială a internetului.

Cine-i născut în noiembrie...

2 noiembrie – Tatiana Funaru, directorul liceului Selişte, Nisporeni 2 noiembrie – Pavel Scarlat, şeful secţie pulmonologie a Spitalului raional Ungheni 3 noiembrie – Maria Andronachi, directorul gimnaziului Vărzăreşti, Nisporeni 4 noiembrie – Petru Langa, vicepreşedintele raionului Ungheni 4 noiembrie – Maria Dodon, directorul gimnaziului Zberoaia, Nisporeni 5 noiembrie – Boris Gobjilă, director SA “Moldtlecom”, filiala Nisporeni 6 noiembrie - Stela Bistriţchi, specialist Direcţia finanţe Ungheni 6 noiembrie – Nicolae Silion, medic-şef Centrul de Sănătate Năpădeni 7 noiembrie – Viorel Andronachi, directorul liceului Bălăureşti, Nisporeni 9 noiembrie – Andrei Ciobanu, directorul gimnaziului Brătuleni, Nisporeni 11 noiembrie – Nadejda Enache, director liceului “Valeriu Bulicanu”, Boldureşti, Nisporeni 12 noiembrie – Svetlana Alexei, director grădiniţa-creşă Morenii Noi 12 noiembrie – Maria Iov, primar de Năpădeni 13 noiembrie – Tatiana Chez, director grădiniţa-creş Buzduganii de Sus, Ungheni

14 noiembrie – Anastasia Cojocaru, secretarul consiliului local Chirileni 14 noiembrie – Zinaida Stratulat, directorul liceului “Alexandru cel Bun” Vărzăreşti, Nisporeni 14 noiembrie – Maria Trofimov, director creşa-grădiniţă Cornova, Ungheni 15 noiembrie – Mihail Lazăr, consilier raional Nisporeni 17 noiembrie – Constantin Fuior, şeful Secţiei construcţii, gospodărie comunală, drumuri Ungheni 18 noiembrie – Gheorghe Adam, directorul gimnaziului Vulcăneşti, Nisporeni 19 noiembrie – Maria Rotaru, director adjunct al Spitalului raional Ungheni 20 noiembrie – Iurie Robuleţ, primar de Cioropcani, Ungheni 21 noiembrie – Mihail Tabără, consilier raional Nisporeni 22 noiembrie – Valeriu Ciobanu, preşedintele CS “Moldova-03” 22 noiembrie – Vasile Luţa, consilier raional Nisporeni 22 noiembrie – Xenia Axenti, consilier raional Nisporeni 23 noiembrie – Aliona Zaiaţ, şef Serviciu arhivă Ungheni 26 noiembrie – Valentina Bădănău, şef Trezoreria teritorială Ungheni 27 noiembrie – Aurel Popa, primar de Măgurele. Ungheni 29 noiembrie – Viorel Sorici, şef SA “Moldtelecom” Ungheni 29 noiembrie – Valentina Grosu, secretarul primăriei Mănoileşti.

7 noiembrie, ziua care-i place cel mai mult, dar pe care o ura în studenţie Pentru Viorel Andronachi, directorul Liceului Bălăureşti din raionul Nisporeni, 7 noiembrie este cea mai fericită zi. Este ziua în care s-a născut. “Este încă o posibilitate să-mi petrec clipele plăcut în sînul familiei”, accentuează dînsul.

Tradiţional, îşi sărbătoreşte ziua de naştere şi în familie, cu cei dragi, dar şi cu colegii de lucru. În acest an, cu ocazia celei de a 47-a aniversări, îşi doreşte să-şi sărbătorească ziua de naştere în aer liber, aşa cum a făcut şi anul trecut. “A fost o zi deosebită, a fost cald şi bine afară. Îmi doresc nespus de mult să

am parte şi în acest an de aşa ceva”, spune Viorel Andronachi. Cel mai mare cadou pentru el este să-i vadă pe cei apropiaţi alături. În rest - nu mai contează. “Am copii sănătoşi, soţia la fel, familia mi-e sănătoasă. Ce altceva mi-aş mai putea dori?”, întreabă dînsul.

Pe timpul Uniunii Sovietice,

ziua de 7 noiembrie era marcată cu roşu în calendar, se sărbătorea “Marea revoluţie socialistă”, o sărbătoare despre care,

practice, s-a uitat. “Poate doar aşa, cu ocazii, li se mai spune elevilor despre ceea ce s-a întîmplat în acea zi, în anul 1917.

Cu părere de bine, nu se mai sărbătoreşte”, face o remarcă directorul liceului. Şi, cum Dumnezeu a vrut ca Viorel Andronachi să se nască pe 7 noiembrie, doar părinţii sau fraţii mai mari pot să-i mai amintească, în glumă, despre semnificaţia de odinioară a acestei zile. În studenţie, o ura, pentru că era obligat să participe la paradele ce se organizau.

Preferă să adune în jurul mesei doar familia şi prietenii apropiaţi S-a născut la sfîrşitul lunii noiembrie. Pentru el, e o zi ca oricare alta, este ziua cînd se scurge încă un an din viaţă. Pe 29 noiembrie, Viorel Sorici, directorul SA “Moldtelecom”, filiala Ungheni va împlini 45 de ani. Tot pe 29 noiembrie, se sărbătoreşete şi ziua mondială a internetului.

“Internetul, în ziua de astăzi, joacă un rol foarte mare în societate”, spune dînsul, după care explică: “Este foarte util, pentru că poţi găsi aici informaţii de orice gen. Omul însă ar trebui să aibă capacitatea de a selecta ce e bine şi ce e rău”.

Din an în an, Viorel Sorici

obişnuieşte să schimbe tradiţia de a-şi sărbători ziua de naştere.

Dacă pînă nu demult, organiza petreceri pompoase, acum preferă să adune în jurul mesei doar familia şi prietenii apropiaţi. De ziua lui nu îşi doreşte nimic deosebit, doar “sănătate şi să-i văd fericiţi pe cei apropi-

Cea mai mare realizare a sa este familia La 27 noiembrie, Aurel Popa, primarul de Măgurele, va împlini 45 de ani. Pentru el, această dată nu reprezintă nimic, este încă o zice se scurge în calendar, ca şi toate celelalte. Nu prea obişnuieşte să organizeze, cu această ocazie, petreceri mari. Sărbătoreşte simplu, împreună cu familia - dacă e în week-end, sau cu colegii de serviciu - dacă e în zi de lucru.

De ziua lui nu-şi doreşte nimic deosebit. Speră doar că va trăi, odată cu trecerea anilor, mai bine. Nu are timp pentru viaţa personală, nu are timp să-şi pună planurile personale în ap-

licare, pentru că este mult prea ocupat de viaţa profesională.

Totuşi, are o familie mare: soţia, trei copii, cel mai mic dintre care are… un anişor. Mai are în grija sa şi o bunică în vîrstă de 92 de ani.

Planurile de viitor ţin mai mult de… primărie. “Vrem să elaborăm o nouă strategie de dezvoltare a satului, pe care s-o putem aplica şi în practică. Sper să reuşim”, a declarat primarul de Măgurele.

aţi”, spune dînsul.

Cea mai mare realizare a sa, consideră Viorel Sorici, este fap-

tul că a reuşit să devină director la doar 28 de ani şi, de cînd este în această funcţie, a reuşit să mărească lista de abonaţi ai Moldtelecom-ului, filiala Ungheni, de la 6 mii la 45 mii. Pentru viitor îşi propune să meargă în acelaşi ritm, să obţină succese mari şi să se orienteze cu faţa spre abonaţi. În ceea ce priveşte suuccesele personale, Viorel Sorici a accentuat: “Personalul cu profesionalul merg alături. În caz contrar, este imposibil să realizezi ceva”.

ediţia nr. 1(8) pagină anti-tortură,

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

1875 de zile în căutarea dreptăţii A luptat cinci ani pentru a i se face dreptate. Nicolae Ipate se afla în arest preventiv la Penitenciarul nr.13 din Chişinău când un ofiţer de poliţie i-a cerut să se transfere într-o altă celulă. Pentru că a refuzat să se conformeze solicitării şi a cerut explicaţii de la administraţia închisorii, bărbatul a fost lovit cu pumnii, cu bastonul de cauciuc şi cu capul de perete.

Nicolae Ipate a fost împins cu forţa în celula nr.121, unde s-a lovit de fereastră şi a spart-o. În speranţa că gardienii vor înceta să-l maltrateze şi vor chema un medic, bărbatul a încercat să-şi taie venele cu cioburile de sticlă. Totuşi, el a fost în continuare supus relelor tratamente, iar ulterior reclamantul a fost dus la un psihiatru. Aceasta se întâmpla în luna mai 2006.

Nicolae Ipate afirmă că în repetate rânduri a solicitat să fie examinat de un medic şi chiar a recurs la greva foamei. Însă, potrivit extrasului din fişa medicală de la Penitenciarul nr.13, „reclamantul a refuzat categoric de a fi examinat”.

Abia peste o lună, a fost întocmit un alt raport medical, care statua că reclamantul avea şase tăieturi la mână.

Bărbatul s-a plâns procuraturii. Însă, instanţele naţionale au refuzat să-i examineze plângerea, considerând-o nefondată. În faţa instanţei de la Strasbourg, Guvernul Moldovei a declarat că nu există probe care ar demonstra maltratarea.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat însă că actele de tortură au avut loc, considerând în unanimitate violarea articolului 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

La 21 iunie a.c., Curtea a dat reclamantului câştig de cauză, stabilind ca Guvernul să-i achite 15000 euro cu titlu de daune morale şi 100 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Moldova încă nu s-a învăţat să investigheze cazurile de tortură

Din 1998 şi până în 2010 Guvernul R. Moldova a pierdut 216 de dosare la CEDO şi a fost obligat să achite compensaţii în mărime de 12,8 milioane de euro.

Sfatul Juristului Rubrică susţinută de juristul Victor Panţâru Întrebare: Cât timp o persoană poate fi reţinută de către poliţie?

Răspuns: În conformitate cu prevederile art.

6 al Codului de Procedură Penală al RM, reţinere este – măsură luată de organul competent de a priva de libertate o persoană pe un termen de până la 72 de ore.

Trebuie să mai cunoaştem că reţinerea nu poate depăşi 72 de ore sau 3 zile, iar dacă există temeiuri şi necesitatea pentru ca persoana să fie reţinută mai mult de 72 ore, ce în fapt deja este arest, atunci asupra arestului urmează să decidă un judecător. Reţinerea minorului nu poate depăşi 24 de ore. Fiecare trebuie să cunoască faptul că orice persoană reţinută urmează să fie adusă cât mai curând posibil, din momentul reţinerii, în faţa judecătorului de instrucţie pentru a fi examinată aplicarea arestului sau, după caz, eliberarea Dacă aveţi acesteia.

şi alte întrebări de ordin juridic sunaţi la 22 09 96

Foto: simbol

Totodată, în anul 2010, numărul de cereri depuse la CEDO împotriva R. Moldova a scăzut cu 28 % faţă de anul 2009.

Conform statisticilor, 16% din hotărârile judecătoreşti împotriva Moldovei ţin de Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului - Interzicerea torturii, care statuează că „nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor şi pedepselor inumane sau degradante”. Din 1997 şi până în 2010, Curtea a pronunţat 40 de hotărâri care vizează tortura în R. Moldova.

Executarea hotărârilor CEDO – un pas spre schimbare

„Cazul Ipate demonstrează încă o dată că în R. Moldova există în continuare problema investigării ineficiente a pretinselor maltratări”, ne spune Vitalie Zamă, avocat la asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului”.

Vitalie Zamă este de părere că statul trebuie să întreprindă măsuri în favoarea reclamantului pentru a pune capăt încălcării şi, unde este posibil, să elimine consecinţele, iar, pe de altă parte, trebuie să întreprindă măsuri necesare pentru a preveni încălcări similare. „Prima obligaţie este, prin urmare, plata satisfacţiei echitabile, de regulă, o sumă de bani, pe care Curtea poate să le adjudece reclamantului şi care acoperă, după caz, prejudiciul material

şi moral şi/sau costurile şi cheltuielile.

Plata acestor compensaţii este o obligaţie strictă, clar definită în hotărâre”, susţine Vitalie Zamă. În anumite circumstanţe, executarea hotărârii poate impune statului întreprinderea măsurilor individuale în privinţa reclamantului, cum ar fi redeschiderea procedurilor inechitabile, distrugerea informaţiei acumulate cu încălcarea dreptului de confidenţialitate sau revocarea deciziei emisă în pofida riscului supunerii la tratament inuman în ţara de destinaţie. De asemenea, pot fi impuse măsuri generale, cum ar fi revizuirea legislaţiei, practicii judiciare, pentru a preveni noi încălcări.

Reformarea justiţiei va îmbunătăţi situaţia

Valeriu Caţer, consultant pentru comunicare la Ministerul Justiţiei, a menţionat că Ministerul Justiţiei întreprinde acţiuni complexe în vederea prevenirii şi combaterii relelor tratamente şi a torturii în raport cu persoanele aflate în custodia autorităţilor sau în detenţie. „Subiectul este pe larg abordat în proiectul Strategiei de reformare în sectorul justiţiei, elaborat de minister şi aprobat de Guvern, care urmează să fie examinat în Parlament.

Documentul în cauză cuprinde un şir întreg de măsuri ce urmează a fi apli-

DICŢIONAR JURIDIC Tortură: infracţiunea de tortură a fost definită de Conveţia ONU, semnată la 10.12.1984 la Instambul, Turcia, ca: „orice act prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice, de natură fizică sau psihică, în special, cu scopul de a obţine, de la această persoană sau de la o persoană terţă, informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la instigarea sau cu consimţământul expres sau tacit al unor asemenea persoane”.

Violenţă: poate fi fizică şi psihică. Violenţa fizică se manifestă prin aplicarea forţei fizice (lovire, împingere), violenţa psihică se manifestă prin ameninţări, injurii. Aplicarea violenţei în sinea ei este o acţiune condamnabilă în orice situaţie, iar în dependenţă de circumstanţele de fapt, violenţa este o contravenţie/infracţiune aparte, un element a unei altei infracţiuni sau circumstanţă agravantă.

Ce este Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii? În iulie 2007, Parlamentul a modificat Legea cu privire la avocaţii parlamentari, instituind Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii în conformitate cu prevederile Protocolului Opţional al Convenţiei ONU împotriva torturii. Ulterior, Centrul pentru Drepturile Omului a creat un Consiliu consultativ, compus din 10 membri, pentru a acorda consultanţă şi asistenţă avocaţilor parlamentari în exercitarea atribuţiilor lor în prevenirea torturii. Mecanismul are un şir de atribuţii, principala fiind inspectarea instituţiilor penitenciare, comisariatelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, izolatoarelor de detenţie provizorie, unităţilor militare, centrelor de plasament pentru imigranţi sau al solicitanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament.

cate până în 2015, menite să înlesnească eliminarea practicilor restrictive de detenţie şi, în final, reabilitarea şi reintegrarea deţinuţilor în societate, după ispăşirea pedepsei”, a mai spus Valeriu Caţer. Printre aceste măsuri se numără instruirea profesională corespunzătoare a colaboratorilor Departamentului Instituţii Penitenciare în spiritul respectării drepturilor tuturor persoanelor private de libertate. „În ceea ce priveşte cazul Ipate, hotărârea CEDO care îl priveşte a devenit recent definitivă şi executarea măsurilor de ordin general şi individual se află în derulare”, a adăugat Valeriu Caţer.

Cetăţenii învaţă să-şi revendice drepturile

Potrivit serviciului de presă al Procuraturii Generale, la sfârşitul primului semestru 2011 procurorii aveau în procedură 89 de cauze penale privind cazurile de tortură, maltratare şi aplicare a relelor tratamente. Procurorii au expediat în instanţele de judecată 16 cauze penale. În primul semestru al anului 2011, Secţia combatere tortură a Procuraturii Generale a examinat 73 de petiţii ale cetăţenilor, 16 fiind admise.

Stela Roman

Pentru a sesiza Mecanismul Naţional pentru Prevenirea Torturii despre acte de tortură, tratamente inumane, crude şi degradante, în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului activează „linia verde” la care cetăţenii pot reclama cazuri de încălcare a drepturilor omului, apelând gratuit la numărul .

Plângerile pot fi expediate şi prin poştă: Republica Moldova, Chişinău, MD-2012, str. Sfatul Ţării 16.

Întrebare: În cazul în care o persoană a fost reţinută şi bătută şi nu a fost consultată de medic, iar după eliberare rănile nu mai sunt vizibile, de ce documente este nevoie pentru a reclama cazul de tortură?

Răspuns: Dacă o persoană a fost reţinută, iar cât s-a aflat în custodia organelor de drept a fost bătută de către reprezentanţi ai statului (procuror şi/sau poliţist) sau altă persoană, în dependenţă de circumstanţele faptului şi gravitatea leziunilor corporale aceasta se cataloghează drept tortură. În momentul în care persoana, care a ajuns în custodia poliţiei, nu avea leziuni corporale, era sănătoasă şi se simţea bine, iar după ce a fost reţinută/arestată i-au apărut leziuni corporale, s-a îmbolnăvit de anumite boli infecţioase incurabile (hepatită, tuberculoză, HIV, etc.) poate înainta plângere către Procuratura Generală, Secţia combatere tortură. În cazul unor boli infecţioase incurabile, se probează cu fişa medicală a persoanei. În cazul în care persoana a fost bătută la momentul reţinerii iar când este eliberată nu mai sunt vizibile leziunile, oricum urmează să se adreseze la specialişti pentru a fixa anumite schimbări în fiziologia persoanei. Acţiunile de tortură nu lasă doar urme vizibile dar şi urme invizibile, în unele cazuri acestea pot fi depistate şi probate chiar şi peste ani. Anume din aceste motive adresarea la un specialist medico legal este absolut necesară şi cu cât mai curând se face acest lucru, cu atât sunt şanse mai mari ca făptuitorul să fie pedepsit.

De asemenea, este foarte important ca această persoană să se adreseze unui avocat care o va ajuta să întocmească o plângere penală. Concomitent, urmează să se adreseze medicului pentru a fixa sau a-i da îndreptări spre alţi medici specialişti ce vor efectua anumite investigaţii, rezultatul cărora vor susţine declaraţiile făcute de persoana torturată.

Nu există un set de documente prestabilit pentru a iniţia o plângere pe un caz de tortură. Cel mai important este memorarea detaliilor şi circumstanţelor exacte în care s-a produs actul de tortură, semnelor distinctive ale persoanelor care aplică tortura, pentru ca mai apoi să fie posibilă identificarea şi probarea circumstanţele de fapt. Întrebare: Dacă în timpul arestului persoana a fost bătută şi acum vrea să acţioneze în judecată, unde se poate adresa să depună plângere?

Răspuns: Trebuie explicat din start că tragerea la răspundere penală pentru acţiuni de tortură este la dispoziţia şi discreţia procurorilor. Pentru ca procurorul să poată face anumite acţiuni pentru a apăra drepturile persoanei torturate, este nevoie ca procurorul să fie ori sesizat printr-o plângere, ori să se autosesizeze. În cazul în care se autosesizează, pentru a reuşi identificarea persoanelor ce au efectuat sau admis acţiuni de tortură şi tragerea lor la răspundere el trebuie să aibă susţinerea persoanei torturate. Un caz ajunge să fie examinat în judecată doar dacă procurorul finisează urmărirea penală reuşind să adune suficiente probe pentru a înainta o învinuire pe caz de tortură. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene, simpla sesizare din partea unei persoane care afirmă că a fost sau este torturată este suficient pentru a porni o cauză penală, în cadrul căreia urmează să fie adunate probele care vor afirma sau infirma declaraţiile persoanei torturate. Astfel, cel mai potrivit este ca plângerile pe tortură să fie trimise în adresa Procuraturii Generale, cu menţiunea Secţia combatere tortură. Secţia respectivă a fost instituită în urma evenimentelor din aprilie 2009.

Pagina tematică a fost elaborată în cadrul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

6 Expresul Vineri, 28 octombrie

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a devenit „victima” unei campanii pe internet. Dînsul este îndemnat, într-un clip, să se lase de fumat. În filmuleţ apar: premierul Vlad Filat, ministrul de Externe Iurie Leancă, preşedintele CEC Iurie Ciocan, secretarul Guvernului Victor Bodiu, dar şi soţia lui Oleg Efrim, Violeta Marian. Toţi îi spun: „Oleg, lasă fumatul!”. Minsitrul Justiţiei este orginar din satul Corneşti, raionul Ungheni. (Protv.md)

Fragmentarium

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Viaţa de lîngă noi

Începînd cu acest număr, lansăm o nouă rubrică: „10 întrebări pentru oameni de nota 10”. Îi vom aduce pe paginile „Expresului” pe cei care, din punctul nostru de vedere, merită să fie cunoscuţi, pe cei care au realizări frumoase, care s-au remarcat într-un domeniu sau altul.

Este şeful lor, al celor ca el, fără adăpost

În permanenţă optimist şi plin de energie Primul om de nota 10 este din raionul Nisporeni. Se numeşte Ion Crudu şi este primar de Vărzăreşti. Inteligent, energic şi... foarte tînăr. Are doar 26 de ani şi este absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Nu îi prea place să vorbească despre sine. Asta o lasă pe seama celor ce-l cunosc. Dînsul doar menţionează: „Pomul bun se cunoaşte după roadele bune, pomul rău se cunoaşte după roadele rele. Aşa şi omul - se cunoaşte după realizările sale”.

Este o persoană comunicabilă şi se axează mereu pe rezultate.

Nu regretă că a ales acest drum. „Ştiam unde vin şi la ce vin”, a accentuat dînsul. În doar trei luni de activitate, a reuşit să facă multe. O porţiune de drum de o lungime de 2,5 km a fost reparată în variantă albă, o altă porţiune de 2,8 km este în proces de reparaţie. Acoperişul grădiniţei şi casei de cultură a fost renovat, gardul din jurul bisericii şi cimitirului a fost reconstruit. A reuşit să aducă o donaţie de 30 mii lei din Olanda, se aşteaptă încă una din Elveţia. A încheiat un acord de colaborare cu o firmă de salubrizare care va colecta gunoiul de le cetăţeni gratis. În toamna anului 2012, în Vărzăreşti vor apărea 12 instalaţii eoliene cu înălţimea de 120 de metri.

Venind la cîrma comunei, cu o populaţie de 6645 de persoa-

ne, a ştiut sigur ce vrea să facă. „Apa, canalizarea, iluminatul străzilor şi drumul sînt problemele esenţiale care trebuie rezolvate, pentru ca localitatea să se dezvolte”, spune dînsul. Încă nu e căsătorit. La 26 de ani consideră că e prea devreme. Pînă la 30 de ani mai are.

Dar a accentuat: „Nu sînt căsătorit cu primăria şi nici nu am de gînd să fac asta. Pentru mine, familia reprezintă nucleul de bază al societăţii”. Şi... a promis că ne va invita la nuntă.

Consideraţi că sînteţi un om realizat? Da, dar nu pe deplin.

Care sînt principiile dumneavoastră de viaţă? Activitatea, în primul rînd. Un alt principu este: „Îmbogăţeşte-te pe tine ca să fii de ajutor celor din jur”.

Principalele momente din viaţă care v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi: Momentul în care am decis, la 16 ani, să plec să-mi fac studiile peste hotare, dar şi momentul în care am hotărît să revin acasă pentru a contribui la dezvoltarea ţării noastre. Acestea mi-au schimbat traiectoria vieţii.

Cu ce se mîndreşte primarul Ion Crudu? Cu oamenii din comună, pentru că totul se învîrte în jurul lor.

Ce calităţi ar trebui să aibă un om ca să devină prietenul dumneavoastră? Să fie integru, consecvent, sincer în gîndire

Natalia Chiosa

şi în fapte, axat pe rezultate concrete.

Ocupaţia preferată: Cărţile îmi sînt prieteni siguri. Dar îmi place nespus de mult să mă aflu şi în mijlocul oamenilor.

Visul dumneavoastră de fericire: Să văd în jur doar oameni fericiţi.

Starea de spirit actuală: În permanenţă optimist şi plin de energie.

Cine au fost cei care v-au marcat caracterul şi viitorul?

Familia, cîţiva profesori din şcoala generală, liceu, facultate, dar şi oameni pe care nu i-am cunoscut personal, în schimb le-am cunoscut succesele şi realizările lor: Abraham Lincoln, Bill Gates, Vladimir Putin.

Deviza dumneavoastră? Am mai multe devize, în dependenţă de caz. Una dintre ele ar fi: „Nu aştepta ca altcineva să-ţi rezolve problemele, rezolvă-le tu”. O altă deviză ar fi: „Ţara va ieşi din mocirlă doar atunci cînd fiecare cetăţean se va implica activ în soluţionarea problemelor, nu va vorbi, dar va înfăptui”. (Natalia Chiosa)

Rădăcini

Vocea de aur a radioului moldovenesc Frumoasă, elegantă, inteligentă şi intotdeauna inspirată în faţa celor ce o ascultă şi o privesc.

Este vorba de Mariana Bahnaru, doamna care a cucerit ireversibil inimile radioascultătorilor prin vocea-i inconfuntabilă. Îşi trage rădăcinile din Vînători, un sat mic din raionul Nisporeni, care însă a dat Moldovei cîteva voci cu adevărat remarcabile. S-a născut la 28 ianuarie

1946. A absolvit Şcoala superioară teatrală „Şciukin” din Moscova. Este artistă emerită a Republicii Moldova.

De-a lungul anilor, a prezentat diverse emisiuni radio şi tv, a interpretat mai multe roluri în spectacolele montate la Teatrul televizat „Dialog” şi la cel radiofonic. S-a produs cu succes şi în cinematografie, şi în teatru, şi ca profesoară.

Știați că... „Tatăl” lui Guguţă, personajul îndrăgit de generaţii întregi de copii, Spiridon Vangheli, şi-a început cariera profesională ca învăţător în şcoala medie din satul Năpădeni, raionul Ungheni.

Era anul 1958, iar el, un tînăr în vîrstă de doar 26 de ani, venea într-un sat necunoscut, ca să-i înveţe pe copii limba şi literatura română (pe atunci – moldovenească). De notat că la acea vreme şcoala din Năpădeni era considerată printre cele mai bune din raion, de aici luîndu-şi zborul sute de elevi care, ulterior, au obţinut studii superioare şi s-au impus în diverse domenii. În anul 1955, Spiridon Vangheli, a absolvit

Facultatea de filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă" din Chişinău, a făcut armata şi apoi s-a angajat la serviciu. La Năpădeni a lucrat doar doi ani, pînă în 1960, după care se stabileşte cu traiul la Chişinău. Peste ani, este distins cu Diploma de Onoare Internaţională „Hans Christian Andersen" (1974), cu Premiul de Stat al R. Moldova (1980), Premiul de Stat al URSS (1988), Premiul „Ion Creangă" al Academiei Române (1996) şi cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România (2002), opera sa literară fiind tradusă în engleză, rusă, japoneză, franceză, bulgară, slovacă, italiană, finlandeză, arabă, hindi etc.

La ora actuală, numele lui Spiridon Vangheli îl poartă o şcoală primară din oraşul Ungheni.

Acum cîteva luni, mă aflam la Moscova. Plecasem, pentru cîteva zile, în vizită la nişte prieteni. Cine ar fi crezut că acolo, la mii de kilometri de casă, aveam să întîlnesc o veche cunoştinţă. Recunosc: nu m-a bucurat deloc acea întîlnire neaşteptată.

Imaginea pe care am văzut-o m-a şocat, m-a lăsat fără cuvinte. Nu am avut curajul nici măcar să mă apropii de el, ca să schimb cîteva cuvinte. Ce i-aş fi putut spune? Ce aş fi putut să-l întreb?

Stătea la gară, într-o ţinută jalnică. Zdrenţele de pe el, părul slinos, barba îl transformaseră într-un bătrîn neputincios, deşi Igor, aşa îi voi spune, nu are decît... 34 de ani. I-am citit în ochi o bucurie nemărginită atunci cînd de el s-au apropiat prietenii mei şi i-au strîns mîna.

Viaţa lui Igor, pînă nu demult, a avut un făgaş firesc, cu bucuriile şi necazurile sale.

S-a căsătorit cu o tînără fată din satul său natal. Au făcut o nuntă frumoasă, iar peste un timp s-a născut şi primul lor copil. Mare bucurie a fost în famila lor. Dar timpul trecea, copilul creştea şi, odată cu el, creşteau şi problemele cotidiene. Cum să le facă faţă? Aşa cum e obiceiul la moldoveni de o habă de vreme, bărbatul şi-a luat inima în dinţi şi a plecat la munci peste hotare. Credea cu toată fiinţa sa că va cîştiga bani mulţi.

A plecat la Moscova, acolo unde merg majoritatea bărbaţilor noştri. Totul bine şi frumos pînă aici. Bărbatul şi-a găsit de lucru. Făcea bani. Poate

Fotogrfaie: bzi.ro

nu atît de mulţi cît şi-ar fi dorit, dar reuşea să aibă grijă de familie. Pînă într-o zi... Se pare că peste cel sărac şi nenorocirea se abate mai repede. Într-un accident de lucru, Igor rămîne fără un picior. Într-o singură clipă, toate planurile, toate visele i-au fost date peste cap.

Nu a mai putut să plece acasă, căci nici bani de drum nu avea, săracul. Între timp, nevasta lui se îmbolnăveşte de o boală grea şi, doar la mai puţin de 25 de ani, se stinge. Nu a fost la înmormîntarea ei. Nu a reuşit. Nu a putut.

Un copil de doar trei anişori a rămas în grija bunicii din partea mamei, o femeie bătrînă şi fără puteri. În această vară, copilul a împlinit zece ani şi este în grija celei de a doua bunici, mama lui Igor. Aceasta se luptă din răsputeri cu autorităţile, pentru ca să nu-i ia unica comoară ce i-a mai rămas de la fiul ei.

Iar tatăl lui, sărac lipit pămîntului, fără un acoperiş deasupra capului, s-a resemnat.

Cine ştie cînd îşi va vedea copilul şi dacă îl va vedea vreo-

dată. Cine ştie ce îi va reproşa acesta şi dacă îl va ierta pentru faptul că l-a lăsat în voia sorţii.

Ceea ce a putut realiza la Moscova este că, în anii pe care i-a petrecut acolo, a devenit o mare autoritate între boschetari, este şeful lor, al celor ca el, fără adăpost. Toţi îl ascultă şi fac ceea ce le spune. ... În acea zi de vară, unul dintre prietenii mei i-a dat nişte bani. Mare i-a fost bucuria cînd i-a văzut. Deşi puţin ruşinat, i-a acceptat. Ne gîndeam că îi va cheltui pe băutură. Nu a fost aşa.

Peste cîteva zile, iar ne-am întîlnit cu el. A scos banii din buzunar şi a spus cu mîndrie că-i va cheltui pentru ceva util, fără să concretizeze pentru ce anume.

Deşi nici de data aceasta nu am avut curajul să schimb o vorbă cu el, m-am bucurat să aflu că nu cheltuie banii pe care îi obţine pentru băutură.

Cine ştie, poate, într-o zi, viaţa lui se va schimba. Chiar dacă ochii îi erau sclipitori şi veseli, undeva, în suflet, adînc de tot, este întuneric şi trist.

Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămĂŽnii Cariera cea mai sigură pentru fete tot măritiĹ&#x;ul rămĂŽne, dacă nimeresc un băiat bun.

Liviu Rebreanu

Expresul Vineri, 28 octombrie

Luni, 10 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 BaĹ&#x;tina 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 “DORAâ€?

10.00, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 10.30 Reporterul de gardă 11.00 Bună seara!

12.00 Vedete la bis 13.10 SăptămĂŽna sportivă 13.40 Cultura azi 14.25 “ULTIMUL ZBORâ€? 16.05 Magazinul copiilor 16.35 Magazinele UEFA 17.15 “FANTAGHIROâ€? 17.45 Cinemateca universală 18.00 Sub acelaĹ&#x;i cer 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova ĂŽn direct 22.15 Dor 22.45 Legendele muzicii 23.15 “UN PREOT PRINTRE NOIâ€?.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „AVENTURA PRIETENIEIâ€? 12.00, 16.15 „TĂŽNÄ‚R ĹžI NELINIĹžTITâ€? 14.00 „PARIU CU VIAŢAâ€? 17.45 Happy Hour 21.00 ĂŽn Profunzime 23.00 „FRINGEâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!"

11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń Ń‚ĐşĐžĐ˛Ń‹Đš дотоктив" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "Đ¤ĐľĐ´ĐľŃ€Đ°ĐťŃŒĐ˝Ń‹Đš Ń ŃƒĐ´ŃŒŃ?" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 "ДоНО ĐłĐ°Ń Ń‚Ń€ĐžĐ˝ĐžĐźĐ° â„–1" 22.25 "ĐĄŃƒĐ´ŃŒĐąĐ° на выйОр" 23.20 "Đ&#x;ОСнор".

MarĹŁi, 11 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.40 Ĺžtiri 6.15 Sub acelaĹ&#x;i cer 6.45 Cinemateca universală 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10 “DORAâ€? 10.00, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 10.25, 13.10 “FANTAGHIROâ€? 10.50, 12.50, 21.25 Respiro 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.05 Magazinele UEFA 12.30, 17.15 Documentar 13.35 “ULTIMUL ZBORâ€?

15.20 “UN PREOT PRINTRE NOI�

18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal.

Liga Campionilor. ĂŽn pauză Ĺžtiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Ce se ĂŽntĂŽmplă, doctore? 10.45 România, te iubesc! 12.00, 16.15 „TĂŽNÄ‚R ĹžI NELINIĹžTITâ€? 14.00 „DARYLâ€? 17.45 Happy Hour 20.30 Vocea României 23.00 AutoExpert 23.30 „FRINGEâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!" 11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń ĐşĐžĐ˛Ń‹Đš дотоктив" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "Đ¤ĐľĐ´ĐľŃ€Đ°ĐťŃŒĐ˝Ń‹Đš Ń ŃƒĐ´ŃŒŃ?" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 „ДоНО ĐłĐ°Ń Ń‚Ń€ĐžĐ˝ĐžĐźĐ° â„–1â€?

22.25 Хрода ОйитаниŃ? 23.40 "Terra nova".

Miercuri, 12 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.40 Ĺžtiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45, 21.25 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 9.35, 13.10 “FANTAGHIROâ€?

10.00 Moldovenii de pretutindeni 10.30 Vector European 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 BaĹ&#x;tina 12.45 Enter 13.35 Cuvintele CredinĹŁei 14.20 Sub acelaĹ&#x;i cer 14.50 “FRUMOSUL ANTONIOâ€?

16.30 Istorie Ĺ&#x;i Victorie. Ĺžtii Ĺ&#x;i cĂŽĹ&#x;tigi 17.15 Documentar 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. ĂŽn pauză Ĺžtiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „DARYLâ€? 12.00, 16.15 “TĂŽNÄ‚R ĹžI NELINIĹžTITâ€? 14.00 AutoExpert 14.30 „VIEŢI ĂŽN PERICOLâ€?

17.45 Happy Hour 20.30 Serviciul Român de Comedie 23.00 „FRINGE�.

ĐťĐ°Ńˆ" 16.40 "Три йОгатырŃ? и Đ¨Đ°ĐźĐ°Ń…Đ°Đ˝Ń ĐşĐ°Ń? царица" 18.10 "Đ˜ĐłĐžŃ€ŃŒ Đ˘Đ°ĐťŃŒĐşĐžĐ˛. Đ&#x;ОворМонныК в йОю" 19.25 "ĐšĐ?Đ’ĐšĐ?Đ—ĐĄĐšĐ?ĐŻ Đ&#x;ЛЕĐ?Đ?Đ˜ĐŚĐ?, Đ˜Đ›Đ˜ Đ?ОВЍЕ Đ&#x;Đ Đ˜ĐšĐ›ĐŽĐ§Đ•Đ?Đ˜ĐŻ Đ¨ĐŁĐ Đ˜ĐšĐ?" 21.00 "ВроПŃ?" 21.20 "ЎПОр FM" 23.20 "Đ&#x;Đ•Đ Đ•Đ’ĐžĐ—Đ§Đ˜Đš".

Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!" 11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń Ń‚ĐşĐžĐ˛Ń‹Đš дотоктив" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "Đ¤ĐľĐ´ĐľŃ€Đ°ĐťŃŒĐ˝Ń‹Đš Ń ŃƒĐ´ŃŒŃ?" 19.00 "ДаваК ĐżĐžĐśĐľĐ˝Đ¸ĐźŃ Ń?!" 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 „ДоНО ĐłĐ°Ń Ń‚Ń€ĐžĐ˝ĐžĐźĐ° â„–1â€?

22.25 "ЧоНОвок и СакОн" 23.40 "ĐŁĐąĐ¸ĐšŃ Ń‚Đ˛Đž".

SĂŽmbătă, 15 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.10 Dor 6.40, 9.10, 21.25 Documentar 7.35 Vedete la bis 8.35 Portrete ĂŽn timp 9.05 Meteo 10.00 Abraziv 10.30 Ghidul sănătÄƒĹŁii tale 11.05 M. Zadornov. “Ultima Ĺ&#x;ansăâ€?. Spectacol 12.05, 22.05, 23.15 “ULTIMA FRONTIERÄ‚â€? 13.40 “TAXIMETRISTAâ€? 14.05 “RUY, MICUL CAVALERâ€? 14.55 Fotbal. Campionatul RM. FC Dacia – FC Zimbru. ĂŽn pauză: Descoperă Moldova 17.15 La MulĹŁi Ani! 17.45 ENTER 18.00 Erudit cafe 18.45 Respiro 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O seară ĂŽn familie.

Joi, 13 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 Svitanok 6.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 9.35, 13.10 “FANTAGHIROâ€? 10.00, 13.35, 17.15 Documentar 10.30 Natura ĂŽn obiectiv 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 O seară ĂŽn familia 14.00 Unda Bugeacului 14.35 “FRUMOSUL ANTONIOâ€?

16.15 Erudit cafe 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 21.25 “DORA� 22.10 Reporterul de gardă 22.35 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.15 “UN PREOT PRINTRE NOI�.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 19.30 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „VIEŢI ĂŽN PERICOLâ€? 12.00, 16.15 “TĂŽNÄ‚R ĹžI NELINIĹžTITâ€? 14.00 „FANTOMAS ĂŽN ACŢIUNEâ€? 17.45 Happy Hour 20.00 Fotbal Europa League: Legia VarĹ&#x;ovia – Rapid 22.00 Fotbal Europa League. Steaua – Maccabi Haifa. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 9.05 "ДОйрОо ŃƒŃ‚Ń€Đž" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 9.30 "ĐšĐžĐ˝Ń‚Ń€ĐžĐťŃŒĐ˝Đ°Ń? ĐˇĐ°ĐşŃƒĐżĐşĐ°" 10.00 "Đ–Đ¸Ń‚ŃŒ СдОрОвО!" 11.00 "ĐœĐžĐ´Đ˝Ń‹Đš пригОвОр" 12.20 "ЖКм" 13.20 "ĐŁŃ‡Đ°Ń Ń‚ĐşĐžĐ˛Ń‹Đš дотоктив" 14.00 Đ”Ń€ŃƒĐłĐ¸Đľ Đ˝ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 14.25 "Đ&#x;ОнŃ?Ń‚ŃŒ. Đ&#x;Ń€ĐžŃ Ń‚Đ¸Ń‚ŃŒ" 15.30 "ĐĽĐžŃ‡Ńƒ ĐˇĐ˝Đ°Ń‚ŃŒ" 16.00 "ĐžĐąŃ€ŃƒŃ‡Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ ĐşĐžĐťŃŒŃ†Đž" 16.50 "Жди ПонŃ?" 19.00 "Đ&#x;ОНо Ń‡ŃƒĐ´ĐľŃ " 19.55 „Đ&#x;ŃƒŃ Ń‚ŃŒ гОвОрŃ?Ń‚â€? 21.00 "ВроПŃ?" 21.30 „ДоНО ĐłĐ°Ń Ń‚Ń€ĐžĐ˝ĐžĐźĐ°â€? 22.25 "ГОХĐ&#x;ОЖĐ? ГОРĐ?Đ˜Đ§Đ?Đ?ĐŻ".

Vineri, 14 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 Cuvintele CredinĹŁei 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 “DORAâ€? 10.00, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 10.25 “FANTAGHIROâ€? 10.50 Respiro 11.00 Moldova ĂŽn direct 11.55 Evantai folcloric 12.40 “Un sfert de vorbăâ€? cu Ilona Spătaru 13.35 Svitanok 14.05 “UN PREOT PRINTRE NOIâ€?

15.40 Vector european 16.10 “La casa sufletelor noastreâ€? 17.15 Documentar 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.10 Fii tĂŽnăr! 23.15 “ULTIMA FRONTIERÄ‚â€?

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „FANTOMAS ÎN ACŢIUNE� 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT� 14.00 Fotbal Europa League.

Steaua – Maccabi Haifa 17.45 Happy Hour 20.30 Dansez pentru tine. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 6.10 "Гонии и СНОдои" 6.40 "Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ТРОЛЕЙБУХ" 8.05 "КУБĐ?Đ?ĐĄĐšĐ˜Đ• ĐšĐ?КЗĐ?ĐšĐ˜" 10.25 "ĐŚĐ˜Đ Đš" 12.15 "ĐœĐ?ĐšĐĄĐ˜Đœ Đ&#x;Đ•Đ Đ•Đ&#x;Đ•Đ›Đ˜ĐŚĐ?" 13.45 "Đ&#x;ĐžĐšĐ ĐžĐ’ĐĄĐšĐ˜Đ• ВОРОТĐ?" 16.05 "Ера-

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.05 Teleshopping 10.15 Ce se ĂŽntĂŽmplă, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 ĂŽn Profunzime 13.20 Rezumat Europa League 14.00 „LEGENDA CÄ‚UTÄ‚TORULUIâ€? 14.45 Dansez pentru tine 20.30 „SCÄ‚PAŢI DE SMARTâ€?

23.00 „RUPTURAâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 6.10 "ĐĽĐžĐ—ĐŻĐ˜Đ? ТĐ?Đ™Đ“Đ˜" 7.30 "ВОЗВРĐ?ĐŠĐ•Đ?Đ˜Đ• КОТĐ? Đ’ ĐĄĐ?Đ&#x;ОГĐ?ĐĽ" 8.25 "Đ˜ĐłŃ€Đ°Đš, ĐłĐ°Ń€ĐźĐžĐ˝ŃŒ НюйиПаŃ?!" 9.00 "УПницы и ŃƒĐźĐ˝Đ¸ĐşĐ¸" 9.45 "ХНОвО ĐżĐ°Ń Ń‚Ń‹Ń€Ń?"

10.15 "ХПак" 10.40 "ĐšĐ?Đ’ĐšĐ?Đ—ĐĄĐšĐ?ĐŻ Đ&#x;ЛЕĐ?Đ?Đ˜ĐŚĐ?, Đ˜Đ›Đ˜ Đ?ОВЍЕ Đ&#x;Đ Đ˜ĐšĐ›ĐŽĐ§Đ•Đ?Đ˜ĐŻ Đ¨ĐŁĐ Đ˜ĐšĐ?" 12.15 Хрода ОйитаниŃ? 13.10 Đ•Ń€Đ°ĐťĐ°Ńˆ 13.45 "Đ’ĐľŃ Ń‘ĐťŃ‹Đľ ройŃ?Ń‚Đ° – Đ°Ń€Ń‚Đ¸Ń Ń‚Ń‹ и надСиратоНи" 14.45 "Đ’ĐľŃ Ń‘ĐťŃ‹Đľ ройŃ?Ń‚Đ°" 16.20 "УКРОЊЕĐ?Đ˜Đ• ХТРОĐ&#x;Đ˘Đ˜Đ’ĐŤĐĽ" 18.15 "Đ ĐžĐˇŃ‹ĐłŃ€Ń‹Ńˆ" 19.20 "Đ‘ĐžĐťŃŒŃˆĐ¸Đľ гОнки" 21.00 "ВроПŃ?" 21.15 "БОНорО" 22.40 "Đ&#x;Ń€ĐžĐśĐľĐşŃ‚ĐžŃ€ĐżĐľŃ€Đ¸Ń Ń…Đ¸ĐťŃ‚ĐžĐ˝" 23.15 "Đ˜Đ“Đ Đ? Đ’ Đ&#x;Đ ĐŻĐ˘ĐšĐ˜".

Duminică, 16 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.10, 8.30, 13.15 Documentar 6.35 Balada “Badiulâ€?.

Suzana Popescu 7.15 Cuvintele CredinĹŁei 8.00 Portrete ĂŽn timp 9.10 “RUY, MICUL CAVALERâ€? 10.30 Ring star 11.00 Istorie Ĺ&#x;i Victorie 11.30 La datorie 12.00 Portrete ĂŽn timp 12.30 Natura ĂŽn obiectiv 13.00, 14.50 Respiro 14.00 BaĹ&#x;tina 15.00 “ULTIMA FRONTIERÄ‚â€?

16.30 La mulĹŁi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi ĂŽn sat 18.40 Descoperă Moldova 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.25 SăptămĂŽna sportivă 22.00 Documentar 22.45, 23.15 “LUMEA E MINUNATÄ‚â€?.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ĺžtirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „AVENTURILE LUI SHATKBOY ĹžI LAVAGIRLâ€? 13.20 Apropo TV 14.00 „LEGENDA CÄ‚UTÄ‚TORULUIâ€? 15.15 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 20.30 „PARIU CU VIAŢAâ€? 22.30 „RÄ‚SÄ‚RIT DE SOAREâ€?. Đ&#x;Đ•Đ Đ’ĐŤĐ™ ĐšĐ?Đ?Đ?Đ› 6.00, 10.00, 12.00 Đ?ĐžĐ˛ĐžŃ Ń‚Đ¸ 6.10 "Đ?натОНиК Đ&#x;апанОв. От кОПодии Đ´Đž трагодии" 7.05 "Đ˘ĐžĐ‘ĐžĐ ĐŁĐĽĐžĐ”Đ˜Đ˘ Đ’ Đ?Đ•Đ‘Đž" 8.50 "Đ?Ń€ĐźĐľĐšŃ ĐşĐ¸Đš ПагаСин" 9.20 "Đ—Đ´ĐžŃ€ĐžĐ˛ŃŒĐľ" 10.15 "Đ?ĐľĐżŃƒŃ‚Ń‘Đ˛Ń‹Đľ СаПотки" 10.30 "ĐšŃƒŃ€ĐąĐ°Đ˝-йаКраП". Đ˘Ń€Đ°Đ˝Ń ĐťŃ?циŃ? иС ĐŁŃ„Đ¸ĐźŃ ĐşĐžĐš Ń ĐžĐąĐžŃ€Đ˝ĐžĐš Почоти 11ŃŽ05 "Đ&#x;Ока Đ˛Ń Đľ дОПа" 12.15 "ĐĄĐżĐľŃ†Đ¸Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžĐľ Саданио" 13.20 "ЛидиŃ? Đ¤ĐľĐ´ĐžŃ ĐľĐľĐ˛Đ° – Đ¨ŃƒĐşŃˆĐ¸Đ˝Đ°. Đž Нюйви, Đž дотŃ?Ń…, Đž Ń ĐľĐąĐľ..."

14.15 "ĐšĐ?Đ›Đ˜Đ?Đ? КРĐ?ĐĄĐ?Đ?ĐŻ" 16.10 "ĐĄĐ?ĐœĐ?ĐŻ ОБОЯТЕЛЏĐ?Đ?ĐŻ Đ˜ Đ&#x;Đ Đ˜Đ’Đ›Đ•ĐšĐ?ТЕЛЏĐ?Đ?ĐŻ" 17.35 "ĐœĐžĐťĐžĐłĐ°. Đ ŃƒŃ Ń ĐşĐ°Ń? Đ?тНантида" 19.25 КОнцорт ХОфии Đ ĐžŃ‚Đ°Ń€Ńƒ 21.00 Đ’ĐžŃ ĐşŃ€ĐľŃ Đ˝ĐžĐľ "ВроПŃ?" 22.00 "Đ‘ĐžĐťŃŒŃˆĐ°Ń? раСница" 23.00 "Đ?Đ?ХТЯ".

VÄ‚ RECOMANDÄ‚M!

ĂŽn atenĹŁia amatorilor jocului de dame

Luni 11.05 „ГаПНотâ€?. Film (РТР„Đ&#x;Нанотаâ€?)

17.15 „Sare Ĺ&#x;i piperâ€? (Jurnal TV) 21.30 „Đ&#x;ОтапОв, Đş Đ´ĐžŃ ĐşĐľâ€?. Film (ХТХ)

Invităm doritorii de a participa la Turneul de dame, dedicat aniversării a IV-a de la fondarea ziarului „Expresulâ€?, duminică, 30 septembrie, ĂŽn sala de Ĺ&#x;ah Ĺ&#x;i dame a Ĺžcolii sportive (Palatul culturi din Ungheni). ĂŽnceputul: ora 10.00.

Turneul este organizat de „Expresulâ€?, ĂŽn parteneriat cu FederaĹŁia raională a jocului de dame din Ungheni.

MarĹŁi 21.00 â€žĐĄŃƒĐżĐľŃ€ĐłĐľŃ€ĐžĐšŃ ĐşĐžĐľ кинОâ€?.

Film (ТĐ?Т) 19.45 „Leacuri pentru neamuriâ€?

(Jurnal TV) 21.30 „БоС паПŃ?тиâ€?. Film (ХТХ) Miercuri 21.00 â€žĐ•Ń ĐťĐ¸ Ń Đ˛ĐľĐşŃ€ĐžĐ˛ŃŒ – ĐźĐžĐ˝Ń Ń‚Ń€...â€?.

Film (ТĐ?Т) 21.30 „Fabrikaâ€? (Publika) 21.30 „ВО иПŃ? ĐźĐľŃ Ń‚Đ¸â€?. Film (ХТХ) Joi 11.05 â€žĐšĐžŃ€ĐžĐťŃŒ Лирâ€?. Film (ТĐ?Т) 21.30 â€žĐžŃ ĐľĐ˝ŃŒ в Đ?ŃŒŃŽ-ЙОркоâ€?. Film (ХТХ) 23.25 â€žĐžĐżĐ°Ń Đ˝Đ°Ń? Ń Đ˛Ń?ĐˇŃŒâ€?. Film (Đ?ТВ) Vineri 17.25„Офицорыâ€?. Film (РТР„Đ&#x;Нанотаâ€?)

20.30 „Đ&#x;рОрОкâ€?. Film (ХТХ) 21.00 „O dată-n viaĹŁÄƒâ€? (TVR 1) SĂŽmbătă 18.00 „ViaĹŁa merge mai departeâ€?.

Emisiune (Jurnal TV) 21.00 „ГаннийаН�. Film (ХТХ).

21.00 „ÎnTrecerea anilorâ€? (TVR 1) Duminică 14.00 „Банти и БайНиâ€?. Film (ХТХ) 16.00 â€žĐ’ĐťĐ°Ń Ń‚ĐľĐťĐ¸Đ˝ кОНоц: Дво ĐşŃ€ĐľĐżĐžŃ Ń‚Đ¸â€?. Film (ТĐ?Т) 21.15 „Ora de rasâ€? (Jurnal TV).

Un Birou Comun de InformaĹŁii Ĺ&#x;i Servicii la Ungheni La data de 19 octombrie, ora 10.00, ĂŽn sala de Ĺ&#x;edinĹŁe a Consiliului raional Ungheni, a avut loc Ĺ&#x;edinĹŁa de constituire a Biroului Comun de InformaĹŁii Ĺ&#x;i Servicii (BCIS) ĂŽn cadrul Programului UN Women „Abilitate economică a femeilor prin creĹ&#x;terea oportunitÄƒĹŁilor de angajare ĂŽn cĂŽmpul muncii ĂŽn Republica Moldovaâ€? implementat de Fondul NaĹŁiunilor Unite pentru Femei, ĂŽn comun cu Ministerul Muncii, ProtecĹŁiei Sociale Ĺ&#x;i a Familiei, cu susĹŁinerea financiară a Guvernului Suediei prin intermediul AgenĹŁiei Suedeze de Cooperare InternaĹŁională pentru Dezvoltare.

Biuroul Comun de InformaĹŁii Ĺ&#x;i Servicii a fost propus, ĂŽn calitate de inovaĹŁie, pentru facilitarea accesului la informaĹŁii Ĺ&#x;i servicii de calitate, ĂŽn special din comunitÄƒĹŁile rurale. Biroul reuneĹ&#x;te prestatori de servicii din sectorul public, privat Ĺ&#x;i societatea civilă care, sub egida Consiliului raional, va furniza informaĹŁii Ĺ&#x;i va presta servicii ĂŽn mod coordonat privind angajarea ĂŽn cĂŽmpul muncii, protecĹŁia socială, agricultura, cadastrul, iniĹŁierea Ĺ&#x;i dezvoltarea afacerilor.

DirecĹŁia Generală Raională ĂŽnvÄƒČ›ÄƒmĂŽnt, Tineret Č™i Sport Ungheni anunČ›Äƒ concurs pentru ocuparea funcĹŁiei de directori ai următoarelor instituČ›ii preĹ&#x;colare, după cum urmează: creĹ&#x;a-grădiniĹŁÄƒ Cetireni; creĹ&#x;a-grădiniĹŁÄƒ Negurenii Vechi; creĹ&#x;a-grădiniĹŁÄƒ Costuleni; creĹ&#x;a-grădiniĹŁÄƒ Alexeevca; creĹ&#x;a-grădiniĹŁÄƒ Valea Mare.

La concurs pot participa cetÄƒČ›eni ai Republicii Moldova, cu studii superioare pedagogice, care au desfÄƒČ™urat activitatea pedagogică pe parcursul ultimilor 5 ani, posedă limba română, ce nu au ĂŽmplinit vĂŽrsta necesară obČ›inerii dreptului la pensie pentru limită de vĂŽrstă, sĂŽnt apČ›i din punct de vedere medical (fizic Ĺ&#x;i neuropsihic) pentru exercitarea funcČ›iei, nu au antecedente penale.

La cerere vor fi anexate: - Cererea de ĂŽnscriere la concurs; - Copia actului de identitate; - Copiile legalizate ale actelor de studii; - Curriculum Vitae; - Copiile legalizate ale actelor ce confirm gradul didactic/managerial; - Copiile certificatelor de participare la cursuri de perfecĹŁionare Ĺ&#x;i la programe/proiecte educaĹŁionale; - Copia legalizată a carnetului de muncă; - Programul de activitate ĂŽn viitoarea funcČ›ie, pentru o perioadă de 5 ani; - Certificatul medical din care rezultă că este apt medical, fizic Č™i neuropsihic; - Certificatul de cazier judiciar; - Cuprinsul dosarului, ĂŽn două exemplare.

Documentele urmează a fi prezentate ĂŽn termen de 30 de zile din ziua publicării ĂŽn ziar a avizului, pe adresa: or. Ungheni, str.NaČ›ională 9; DGRĂŽTS Ungheni, comisia de concurs.

RelaĹŁii la tel.: (236) 26917; 22748.

Firma 2011 - 2012

$&+,=,Ä&#x;,21($=Ä‚ 0,(= '( 18&á /D SUHÄ FRQYHQDELO SH DGUHVD

1LVSRUHQL VWU 'DFLD

Tel.: (0264)2-40-54

VĂŽnd casă la Ungheni, ĂŽn cartierul DănuĹŁeni.

Tel.: 079684568 VĂŽnd casă ĂŽn satul CorneĹ&#x;ti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viĹŁÄƒ de vie).

PreĹŁ negociabil.

Telefon: 0(22)731797.

VĂŽnd teren pentru construcĹŁii la Ungheni (BereĹ&#x;ti).

Tel. 068430349.

Ă?ÎòÎÏùòâüííà ÿ Ă&#x;ùíÎâèäÿÚà ÿ ĂƒĂ Ă¤Ă ĂŤĂŞĂ

Ă€Ă­Ă­Ă ĂŒĂ Ă°Ă¨Ăż

ùíèÏà üò ïÎðáó, ðÎäÎâÎü ïðÎêÍÿòèü, ùãÍà ç, þðÎíèáüùêÎü íüâüçüíèü, äüïðüùùèâíÎü ùÎùòÎÿíèü, ùÎüäèíÿüò ðà çåèòÝü ùüÏßÿ â êÎðÎòêèü ùðÎêè, ùíèÏà üò âüíüÜ åüçåðà áèÿ, ðüøà üò ÏóÌùêèü ïðÎåÍüÏÝ, ÎòêðÝâà üò äÎðÎãè, ãÎâÎðèò èÏüíà âðà ãÎâ, äüíüÌíÝü íüâüçüíèü, ùüà íùÝ ïðüäùêà çà íèÿ ïÎ ÂüÍèêèÏ êà ðòà Ï Òà ðÎ. Îåüùïüáèò óÞò è ïÎêÎÊ â Âà øüÏ äÎÏü ù à ÎÌßüÊ

ùèÍÎÊ. Îåðà Úà Êòüùß, ĂƒĂ Ă°Ă Ă­Ă˛Ă¨Ăż. Ă’ĂĽĂŤ: 068-548-177; 079-762-107; 022-603095

8 Expresul

Un sfat pe săptămînă Linguriţa cu care se ia dulceaţa dintr-un borcan trebuie să fie uscată. Altfel, în cîteva săptămîni, conţinutul borcanului se va zaharisi.

Util

Vineri, 28 octombrie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Horoscop | 31 octombrie – 6 noiembrie

Noua rubrică este destinată atît bucătarilor şi culinarilor care vor să-şi îmbunătăţească cunoştinţele, cît şi pentru gospodinele începătoare care vor să înveţe cum să pregătească bucate, în condiţii casnice, cît mai repede şi mai uşor.

Bucătarul-şef, Irina Caducenco, ne va propune reţete noi, îmbunătăţite, dar şi dintre cele uitate pe nedrept.

Toate bucatele pot fi preparate din produsele noastre, pe care le puteţi găsi în magazine şi în pieţe. Bine aţi venit în Bucătăria noastră!

Dovleacul (bostanul) – şi aliment, şi medicament

Berbec O persoană din anturaj vă critică, dar vă face şi propuneri constructive. Presiunile la care sînteţi supus la serviciu vă impun un comportament dur. Activităţile în care vă implicaţi se rezolvă rapid.

Paste cu sos alb (4 persoane) Ingrediente: paste – 200 gr, smîntînă – 200 gr, făină – 20 gr, caşcaval – 50 gr, unt – 50 gr, un ou.

Pastele din făină de soiuri tari se fierb aldente, ceea ce înseamnă că sînt fierte mai puțin decît normal, mijlocul lor fiind un pic mai elastic. Dacă ar fi fierte de tot, pastele s-ar înmuia nepermis de tare, devenind aproape terci, atunci cînd se combină cu sosuri.

Se prepară sosul în tavă: se toarnă smîntîna (e de dorit dulce), se adaugă unt înmuiat în făină, un gălbenuş de ou, după care se amestecă repede

pînă dă în clocot. Apoi, deasupra, se toarnă pastele şi se mai dă o dată în clocot.

Se serveşte în farfurie, presărat cu caşcaval ras.

Taur Simpatizaţi pe cine nu trebuie şi vă criticaţi rudele. E posibil să vă lansaţi într-un proiect cu şanse îndoielnice de reuşită. Munciţi foarte mult ca să reuşiţi să cîştigaţi admiraţia şefului.

Gemeni Optimismul dumneavoastră este justificat. Sînteţi supus unui adevărat interogatoriu de către familie şi cei dragi. Găsiţi pe neaşteptate soluţii originale pentru a vă îmbunătăţi situaţia financiară.

Rac Vă pare foarte rău ca i-aţi criticat pe cei dragi şi vă decideţi să le faceţi o recompensă. Eventual, organizaţi o petrecere surpriză.

Nu veţi renunţa la independenţa cucerită cu greu.

Leu Vi se cere o sumă mare de bani şi nu ştiti cum să scăpaţi de obligaţii. Partenerul este din ce în ce mai gelos. Poate ar fi mai bine să nu îi mai daţi ocazia de a se manifesta astfel.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea Născut din mii de bătăi plăpînde de aripi, suflul fierbinte al verii s-a pierdut în văpaia vîntului tomnatic. Pe măsură ce devine mai puternic, culegem dorințe, idei, revelații pe care le transformăm într-o miraculoasă amintire. Ne străduim să adunăm fiecare picătură a verii pentru a nu pierde nimic din farmecul ei. În această perioadă a anului, casa noastră trebuie să devină un refugiu, un paradis verde și colorat. Aici ne vin în ajutor, desigur, florile de cameră.

De fapt, florile în interior sînt ca un izvor de bună dispoziție și atmosferă plăcută. Ce poate fi mai frumos și atrăgător decît să vezi cum crește și înflorește o floare? În această rubrică am să încerc să vă dezvolt o mare pasiune pentru flori.

Deci, să pornim la drum.

De ce au nevoie florile?

Toate florile iubesc lumina, apa, aerul și căldura, în cantități diferite, de la caz la caz.

Lumina – florile trăiesc pe baza luminii solare. Cu ajutorul luminii cresc și înfloresc. Unele au nevoie chiar de cîteva ore de soare direct în fiecare zi, altele – de mai multă umbră, adică lumină indirectă.

Apa – plantele fără apă nu rezistă. Dar ea nu trebuie să fie nici prea multă. O regulă de aur pentru toate plantele: după udarea lor nu trebuie să rămînă apă în farfurioară mai mult de jumătate de oră.

Durata și cantitatea apei depinde de specia de flori.

Aerul – odăile în care se află florile trebuie să fie aerisite pe parcursul întregului an.

Dovleacul, dincolo de gustul minunat pe care îl are, reprezintă un izvor de sănătate, graţie compoziţiei sale. În primul rînd, este o sursă bogată de vitamina A şi de carotenoizi, care protejează organismul împotriva îmbătrînirii precoce, afecţiunilor cardiovasculare, aterosclerozei etc.

Temperatura – florile de apartament au la fel ca noi, oamenii, propriile pretenții legate de confortul termic.

Unele se simt mai bine la temperaturi mai mari, altele preferă răcoare.

Pămîntul – trebuie să fie de foarte bună calitate, fin și afînat, să conțină îngrășămînt, să fie lipsit de germeni.

Aranjează-le deci, în funcție de gusturile lor, ale florilor, ca să le meargă bine peste iarnă. Respectînd aceste condiții obligatorii, pentru perioada de repaos, florile dumneavoastră se vor odihni acum, ulterior vă vor bucura din plin prin înflorire la vremea cuvenită.

Se poate consuma în stare crudă, sub formă de piure, budincă, plăcinte, salate sau supe.

Pentru combaterea constipaţiei este foarte eficientă „ciulamaua” de dovleac. Se folosesc 500 g pulpă de dovleac, care se fierbe în apă, apoi se pasează. În pasta obţinută se adaugă o parte din lichidul în care a fiert dovleacul şi se amestecă pînă cînd compoziţia se omogenizează. Leacul se consumă pe parcursul unei zile.

Elimină viermii intestinali. Pentru a scăpa de viermii intestinali se foloseşte un preparat obţinut din seminţe crude de dovleac, numit şi pastă „antihelmintică”. Pasta se prepară din 100 g de seminţe (păstrîndu-se pieliţa verde), cîte 100 ml de apă şi de lapte şi trei linguriţe de miere de albine. Toată cantitatea se împarte în trei porţii, care se consumă pînă la masa de prînz, din oră în oră. După o pauză de trei ore, se ia o lingură de ulei de ricin. Pentru copiii cu vîrste cuprinse între 9 şi 12 ani, pasta antiparazitară se prepară din 50 g de seminţe, iar pentru cei mai mici (de vîrstă 5-7 ani), cantitatea de seminţe se reduce la 25 g. Cura durează între patru şi şase zile.

Reglează nivelul glicemiei. Un remediu dovedit pentru reglarea nivelului zahărului în sînge se obţine prin fierberea a 30 g de seminţe curăţate, la foc mic, timp de o oră, în 500 ml de apă.

Zeama obţinută se consumă în două etape: prima porţie se bea dimineaţa (pe stomacul gol), iar a doua - seara, înainte de culcare.

Tratamentul trebuie urmat cîte trei zile pe săptămînă, timp de două luni.

Consumul de dovleac protejează de asemenea inima şi creierul.

Fecioara Partenerul vă încurajează să rupeţi relaţiile cu cei care sînt prea pretenţiosi. Evenimentele cotidiene nu vă provoacă nelinişte sau neîncredere în viitor. Dimpotrivă, sînteţi satisfăcut de cîstiguri.

Balanţa Nu rezistaţi unor tentaţii periculoase pentru bugetul familial.

Chiar dacă primiţi propuneri atrăgătoare, spiritul dumneavoastră critic va îndeamnă să nu le luaţi în serios şi bine faceţi.

Scorpion Aveţi senzaţia că aţi uitat ceva important. Aşa e: vor ieşi la iveală problemele pe care le-aţi neglijat. Primiţi ajutor de la toţi cunoscuţii. Nu vă convine să fiţi avansat, dar de ce vă este frică nu scăpaţi.

Săgetător Reluaţi relaţiile de amiciţie cu persoane de sex opus care au încercat să vă înşele anterior. Primiţi pe neaşteptate cadouri, care, deşi nu sînt preţioase, vă creează o stare de bună dispoziţie.

Capricorn Fiţi foarte atent, căci toate greşelile vă sînt contorizate şi există pericolul să vi se ceară mai mult decît puteţi face. La serviciu, riscaţi să fiţi pedepsit pentru erorile comise de colegii dumneavoastră.

Vărsător Apar griji în plus din cauza unor neîntelegeri cu partenerul, care nu este de acord cu ceea ce doriţi să faceţi în urmatoarea perioadă.

Relaţiile cu şefii se deteriorează rapid, după o perioadă de acalmie.

Peşti Deşi aveţi o groază de probleme nerezolvate, preferaţi să vă petreceţi timpul în compania unor amici care dau mai multă atenţie distracţiei. Nu mai puteţi amîna luarea unei decizii pe plan profesional.

Bancuri

Calendar creștin-ortodox 31 octombrie – 6 noiembrie

Guvernul moldovean a decis să discute în direct cu populația și a deschis o linie telefonică ”fierbinte”. Potrivit cu un comunicat de presă al cabinetului de miniştri, de cele mai dese ori cetățenii pun una și aceeași întrebare: - De ce trebuie iarăși să strîngem cureaua în perioada asta de criză?

- De gît!, este răspunsul Guvernului, se mai spune în comunicat.

Luni Sf. Ap. Şi Evanghelist Luca; Cuv. Iosif.

Marţi Sf. Pr. Ioil; Cuv. Ioan; Sf. Cleopatra.

Miercuri Sf. Mare Mc. Artemie.

Joi Cuv. Ilarion, Teofil, Iacov.

Profesorul de matematică, văzînd caietul elevului, nu s-a putut stăpîni, zicînd: - Unul din noi şi-a ieşit din minţi!

A doua zi, elevul se apropie de profesor, punîndu-i pe masă o foaie.

- Ce-i asta? - întreabă profesorul.

- Certificat de la medicul de familie că sînt absolut sănătos.

Vineri Sf. întocmai cu Apostolii Averchie; Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Alexandru, Ana, Elisabeta, Glicheria.

Sîmbătă Pomenirea morţilor. Sf. Ap. Iacob, fratele Domnului; Sf. Irh. Ignatie.

Duminică Duminica XXI. Sf. Mc. Areta; Cuv. Teofil.

Fotografia săptămînii | Toamna 2011. Ce te legeni...

Doi tipi discută: - Toate problemele apar din cauza nervilor.

- Nu, din cauza banilor.

- Ei, bine, din cauza nervilor, atuni cînd nu ai bani.