Expresul NR 235

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Citiţi în numărul curent

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Scutiri de taxe pentru posesorii de automobile

Seceta bate în apicultură.

Mierea va fi la mare căutare

Oameni de afaceri lăsaţi în voia sorţii

De cîteva zile bune, internauţii accesează cel mai mult această ştire. Se vede că sînt mulţi şoferi printre ei şi aceştia speră să poată economisi măcar un ban.

Dar nu. Scutirile au loc doar la Ungheni şi doar pentru pensionari şi invalizi de gradul I.

„Dacă nu-i ploaie şi rouă, dacă temperaturile depăşesc cota de 30 de grade, nu mai există polen în flori. Dacă nu sînt flori de calitate, nu mai poate fi nici miere”, explica un apicultor în această săptămînă, referindu-se la situaţia creată în apicultura din regiune.

Vezi pag. 4

Expresul Vineri, 3 august 2012 | Anul V, NR 30(235)

Chiar dacă am promis pentru numărul curent acest subiect, multe altele ne-au ieşit în cale, pe care vi le propunem. Avem însă deja declaraţia ministrului Economiei cu privire la controale inopinate, planificate sau la comandă...

Citiţi numărul următor!

Ziua de azi Se împlinesc 520 de ani din ziua în care Cristofor Columb a început prima sa călătorie spre America, plecînd din portul Palos de la Frontera cu nava Santa Maria - de aproximativ 30 metri lungime şi două caravele mai mici: Pinta şi Nina. La 12 octombrie 1492, ora 2 noaptea, un marinar de pe Pinta zărește pămîntul, descoperind astfel Lumea Nouă (America).

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Un semnal de atenționare pentru guvernanţi.

Știri expres

Mămăliga ar putea să explodeze

Noi servicii medicale la spitalele din Corneşti şi Sculeni

„Seceta ne afectează, impozitele ne falimentează!” - cu un astfel de mesaj imprimat pe lozinci au ieșit la protest agricultorii din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași pe 31 iulie. Mitingul a avut loc pe Piața Independenței din orașul Ungheni.

Prutul i-a întors copiii, dar l-a luat pe el

De la lideri agricoli și pînă la simpli agricultori – cu toţii s-au adunat pentru a-și expune nemulțumirea în public față de noua politică bugetar-fiscală pentru anul 2013, dar și pentru a-și apăra drepturile.

Protestatarii au venit în piață cu peste 20 de tractoare. Căldura de afară nu i-a speriat. Ei afirmă că sînt obişnuiţi, căci muncesc în astfel de condiţii şi în cîmp. ”Noi spunem NU politicii bugetar-fiscale pentru anul 2013, care este o politică nechibzuită și necîntărită, în detrimentul agricultorilor. Aceasta va da înapoi dezvoltarea agriculturii în Republica Moldova”, a declarat de la microfon, în fața mulțimii adunate, Iurie Vrabie, președintele Asociației ”Uncalnis”. Mesajul dînsului a fost susținut de prezență prin aplauze. ”Salut solidaritatea fermierilor și apreciez faptul că atît la Ungheni, cît şi în toată republica, ei au ieșit pentru a-și apăra

interesele”, a menționat Aurelia Bondari, directorul executiv al Federației Naționale a Agricultorilor ”Agroinform”, care venit special de la Chişinău pentru a participa la miting. Imediat după încheierea acțiunii de protest, dînsa a declarat pentru ”Expresul”: ”Guvernanții au fost întotdeauna absolut siguri că agricultorii niciodată nu se vor răscula.

Ei spun că mămăliga nu explodează. Mitingul de astăzi însă a fost un semnal de atenționare, după care așteptăm să fim invitaţi la negocieri”.

Potrivit organizatorilor, la protest au participat peste 480

PP Expresul

Ştiri de pe Expresul.com

Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactor: Natalia Junghietu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Alarmă falsă. Spitalul din Corneşti nu va fi închis. Potrivit directoarei Spitalului raional Ungheni, Lidia Crăciun, va fi redus doar numărul paturilor – de la 25 la 20. Personalul însă va rămîne integral.

Aici, la Corneşti, va fi introdus un serviciu nou – de geriartrie, ceea ce înseamnă îngrijirea şi acordarea asistenţei medicale persoanelor trecute de 65 de ani. Pentru această categorie vor fi rezervate zece paturi. Celelalte zece paturi vor fi destinate serviciului pediatric. La această decizie s-a ajuns în urma discuţiilor pe care le-a avut conducerea Spitalului raional Ungheni la Ministerul Sănătăţii. În ceea ce priveşte spitalul din Sculeni, e posibil ca şi aici să fie introdus un nou serviciu – îngrijiri paleative sau îngrijirea bolnavilor gravi, în stadiu terminal. Deocamdată, nu a fost luată o decizie finală în acest sens.

de agricultori din raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. În fața lor și-au vărsat amarul şi lideri din agricultură. Ei, rînd pe rînd, au chemat lumea la solidaritate. „Noi trebuie să punem mîna nu numai pe tractoare, dar și pe furci, pe țepoaie. Altceva nu ne rămîne”, a spus Nicanor Buzovoi, directorul ”Agrosfera BM” din Pîrlița, Ungheni.

Alături de protestatari s-a aflat şi vicepreședintele raionului Ungheni, Anatol Arhire, responsabil de domeniul agricol.

Deşi reprezintă guvernarea, dînsul a asigurat prezența că susține acţiunile inițiate, după care a

declarat: „Eu voi fi alături de dumneavoastră, nu am de gînd să părăsesc orașul, indiferent de situația mea pe viitor. Rămîn în acest domeniu, rămîn cu voi”.

Protestul a purtat un caracter pașnic. În cazul în care autoritățile centrale nu vor reacționa la acest prim semnal de alarmă, agricultorii sînt gata să desfășoare un miting similar și pe Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Acțiunea s-a încheiat cu un marș al tractoarelor ce claxonau încontinuu.

Ina Landa

Un bărbat din Grozeşti, raionul Nisporeni, a fost înghițit de apele Prutului în timp ce încerca să-şi salveze de la înec cei doi copii ai săi şi o nepoată.

Tragedia s-a produs în seara zilei de 24 iulie. Alexandru Mocanu, în vîrstă de 46 de ani, a mers să se odihnească pe malul Prutului împreună cu doi fii ai săi și o nepoată. În timp ce se scăldau, copiii au fost atraşi de curenții de apă, îndepărtîndu-se de mal. Doi dintre ei nu puteau să înoate, astfel că tatăl lor a intrat în apă să-i salveze. A reuşit, însă el, lipsit de puteri, nu a mai putut să ajungă la mal.

Corpul său neînsuflețit a fost găsit a doua zi, de către angajaţii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale Nisporeni.

Alexandru Mocanu era inspector-șef al gărzii forestiere în cadrul întreprinderii silvice Nisporeni. Era căsătorit și avea trei copii.

Un tînăr avocat prins cu mită la Călăraşi Cu o urrmărire ca în filmele hollywoodiene s-a încheiat, la finele săptămînii trecute, o operaţiune de reţinere în flagrant a unui tînăr avocat călărăşean, bănuit de luare de mită şi trafic de influenţă, desfăşurată de către ofiţeriii de la Centrul Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie.

Avocatul a venit la întîlnirea stabilită cu un scuter, ceea ce le-a dat puţine bătăi de cap celor ce-l aşteptau. După ce a reuşit să primească banii, s-a urcat pe scuter, vrînd să fugă. Spre ghinionul său şi spre norocul celor de la Anticorupţie, tînărul, din grabă şi neatenţie, s-a izbit de un automobil parcat pe strada Mihai Eminescu din Călăraşi. Imediat l-a abandonat şi a rupt-o la fugă. Alerga atît de iute, încît ofiţerului ce-l urmărea i-a trebuit ceva timp şi efort ca să-l ajungă şi să-l imobilizeze.

Surse din organele de drept călărăşene, care au dorit să rămînă anonime, au declarat că tînârul avocat, de fapt, ar fi luat banii pentru mama sa, angajată a Procuraturii raionale. Dînsa, cică, urma să-i scape de puşcărie pe cîţiva hoţi de animale domestice din raion. Pentru că ar fi cerut o sumă exagerată (se vorbeşte de 200 mii de lei) cei aflaţi sub învinuire s-au adresat Centrului Anticorupţie. A urmat transmiterea banilor marcaţi tînărului avocat, apoi reţinerea acestuia, dar şi a mamei sale. Ambii au fost transportaţi la Chişinău pentru audieri.

Ai noştri ca brazii...

Persoana care a lansat, pe 18 iulie curent, alarmă falsă cu bombă la Aeroportul Internațional Chișinău, a fost reținută de către oamenii legii. „Informatorul” s-a dovedit a fi un tînăr de 21 de ani, originar din raionul Ungheni, cu antecedente penale. Polițiștii au stabilit că motivul apelului fals l-a constituit o relație amoroasă mai veche a suspectului.

Scăldatul la Nisporeni – strict interzis Nici un bazin acvatic din raionul Nisporeni nu poate fi utilizat, la ora actuală, pentru scăldat.

Declaraţia îi aparţine şefului Centrului Sănătate Publică Nisporeni, Ion Cibotaru, şi a fost făcută pentru postul de televiziune local “Albasat”. Plajele nu sînt amenajate corespunzător, indicii bacteorologici au atins cote alarmante. “Este un risc foarte mare pentru sănătatea oamenilor”, a spus specialistul.

Surplus de produse agricole pe piața din Ungheni Duminica trecută, piața din Ungheni a fost inundată de fructe și legume, în majoritate de import sau aduse de la bazele angro din Chișinău, anunţă Agroinform. Cu toate acestea, prețurile rămîn mari şi nu se vor schimba, susţin specialiştii. Produsele agricole autohtone sînt pe sfîrșite şi vor fi în curînd la mare căutare. Cele de import totdeauna au fost mai scumpe, iar cantitatea lor va creşte în pieţele noastre.

După praznic – la spital Situaţie excepţională într-un sat din raionul Ungheni: 70 de persoane au fost intoxicate după ce au participat la o masă de pomenire.

S-a întîmplat în ziua de 30 iulie, la Rezina. O echipă de specialişti de la Centrul Sănătate Publică (CSP) s-a deplsat imediat la faţa locului.

“Se presupune că intoxicaţia a survenit de la ouăle de raţă folosite în mîncare”, a spus Viorel Bradu, şeful CSP Ungheni. Cauza exactă va fi cunoscută însă după ce vor fi finalizate investigaţiile de laborator.

2 Expresul Vineri, 3 august

Anul şcolar 2012-2013 va începe la 3 septembrie. În contextul declarării anului 2012 – Anul Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, prima oră va avea genericul „Doina şi Ion Aldea-Teodorovici – tribuni ai idealurilor naţionale”. Ministerul Educaţiei a solicitat cadrelor didactice şi manageriale să depună tot efortul pentru a transforma prima oră într-un eveniment educaţional de calitate, care ar inaugura, pentru întregul an şcolar, o atmosferă intelectuală şi civică.

Eveniment Opinii

Victor Mihalachi – primul campion olimpic din Ungheni?

Canoistul Victor Mihalachi, originar din Florițoaia Veche, Ungheni, pornește lupta pentru aurul olimpic. Este unica medalie care îi lipseşte la cei 23 de ani ai săi,. Împreună cu colegul său Alexandru Dumitrescu, sînt tripli campioni mondiali şi europeni la caiac canoe dublu.

La momentul actual, sînt considerați principalii favoriți la medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Londra. “Victor Mihalachi a venit din Republica Moldova ca să cîştige aurul olimpic pentru România”, se menţionează într-un clip promoţional dedicat celor doi canoişti. Acasă, din păcate, nu a reuşit să se impună. Acasă nimeni nu a avut nevoie de el. L-a observat marele canoist Ivan Patzaichin, cvadruplu medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 şi 1984 şi triplu medaliat cu argint, deţinător a 22 de titluri de campion mondial, care l-a şi invitat, cu aproape cinci ani în urmă, la Bucureşti.

“Sînt harnici, muncesc. Au viteză, au rezistenţă, au pasiune”, astfel îi caracterizează pe cei doi antrenorul lor, Igor Lipalit.

Barca lor este de culoarea aurului metalizat. “Sperăm să fie un semn pentru Londra şi să ne întoarcem cu o medalie cît mai strălucitoare”, spune colegul lui Victor Mijhalachi, Alexandru Dumitrescu.

Am contactat-o pe mama lui Victor, Liuba Mihalachi, să o întrebăm cum se simte înainte de intrarea în concurs a feciorului său. “Bine. Cu emoţii”, ne-a răspuns. Vorbise cu Victor chiar în ajun. “Este bine dispus şi gata de a porni lupta”, a subliniat mama, după care a adăugat: “Mare e Dumnezeu…”.

Să fim alături de Victor Mihalachi, să-i ţinem pumnii!

Astăzi, vineri, 3 august, cei doi canoişti vor ajunge la Londra. Pe 7 august, se vor alinia la

Esențial cu Lucia Bacalu Drag popor, plăteşte-ţi înţelepţii, plăteşte-ţi conducătorii! Îmi povestea regretatul meu tată că, pe vremuri, în Secţia raională învăţămînt, lucrau doar vreo trei oameni. Şi se descurcau! Iar şcoala era şcoală. Pedagogul era pedagog şi era, în acele timpuri, foarte prestigios să munceşti în şcoală. Cu anii, s-au adunat în secţiile de învăţămînt zeci de specialişti, inspectori, metodişti şi tot aşa mai departe.

A devenit oare şcoala mai bună? Se trag oare mai mult copiii la carte? Vor să înveţe cu adevărat sau vor doar note?

Tot tatăl meu îmi vorbea des şi despre rolul „conducător” al raikomurilor (comitetele raionale ale partidului comunist) de odinioară. „Cum, Doamne Dumnezeule, ţăranul nostru, gospodar şi înţelept, a ştiut de secole cum să are, cum să samene, cînd să înceapă secerişul, cînd să recolteze strugurii? Acum, trebuie să aştepte indicaţia raikomului, că altfel e rău de el”. Chiar dacă raikomurile au murit, în locul lor au apărut secţii (direcţii) agricole. Pentru ce? Mai ales că există, la ora actuală, şi Federaţia fermierilor, şi Asociaţia producătorilor agricoli, şi Asociaţia de consultanţă şi şcolarizare în agricultură – mult mai eficiente şi mult active în promovarea politicilor de agricultură.

Slavă Domnului, au apărut şi fermieri adevăraţi, oameni care pricep în agricultură nu doar din teorie. Nu au ei nevoie de indicaţiile sau sfaturile „specialiştilor de la raion”, la fel cum nu au nici cei ce se află la început de cale.

Cineva, cu siguranţă, mă va învinui de o abordare simplistă a problemei. Vezi Doamne, am progresat atît de mult, iar tehnologiile şi metodele au mers atît de departe, încît, fără conducători înţelepţi în agricultură, în învăţămînt sau în alte domenii, nu mai putem trăi. Aşa că, drag popor, plăteşte-ţi înţelepţii, plăteşte-ţi conducătorii!

De aproape un an, raionul Ungheni are cinci vicepreşedinţi. Şi asta, în timp ce fostul judeţ Ungheni, de circa trei ori mai mare şi cu mult mai multe probleme de rezolvat, avea un singur vicepreşedinte! S-a decurcat oare mai rău conducerea fostului judeţ? Da de unde! Dimportivă.

A trecut un an de la alegerile locale. Ce avem? Stagnare totală. Cel puţin, la Ungheni. Batem pasul pe loc şi ne simţim bine. Opoziţia a uitat că e opoziţie: unii au părăsit-o, alţii, atunci cînd îi abordezi, încep a se bîlbîi. Puterea demult nu mai este putere în sensul adevărat al cuvîntului.

Doar de tragere de sfori şi tragere pe sfoară avem parte. ... Se discută, în ultimul timp, tot mai intens, despre o eventuală reformă a adminstraţiei publice locale. Atîta timp însă cît în administraţia publică va prevala politicul şi amatorismul (în loc de profesionalism!), numai de reforme nu vom avea parte.

start, la 1000 metri caiac-canoe.

Calificările vor avea loc la ora 11.54, iar semifinalele – în aceeaşi zi, la ora 12.55.

Finala se va desfăşura la 9 august, ora 11.38.

Raionul Ungheni are toate şansele să aibă un campion olimpic sau, cel puţin, un medaliat la Jocurile Olimpice. Trebuie să spunem că Victor Mihalachi şi-a început primele antrenamente, sub îndrumarea tatălui său, pe lacul din oraşul Ungheni. În ziua calificărilor, dar şi în cea a finalei, acasă, la Floriţoaia Veche, îi vor ţine pumnii şi vor sta cu sufletul la gură mama, sora şi fratele mai mic. Tata e la munci la Moscova. De acolo, de la Moscova, gîndurile i se vor îndrepta spre Londra.

“Ei au emoţii foarte mari, de parcă ar trage ei în locul nostru.

E frumos să stai să-i asculţi cum vorbesc şi ce emoţii au trait în timpul cursei”, spunea Victor Mihalachi.

Lucia Bacalu

Cîteva curiozităţi

Canoea specială Dumitrescu şi Mihalachi vor concura la Londra cu o barcă deosebită. Are partea de jos neagră, iar cea de deasupra e aurie, cu bucăţele sclipitoare.

Produsă de firma Plastex, ea a fost realizată după dorinţa celor doi canoişti. “Nouă ne-a venit ideea”, explică Victor. “Tot vedeam titluri în ziare, la televizor, “Băieţii de aur”, “Barca de aur”, “Pagaiele de aur”, aşa că am zis să facem canoea aurie”, spune el.

Cu băsmăluţele roşii Alex şi Victor încă nu ştiu cum va fi echipamentul cu care vor concura la Londra. Ei şi-ar dori să-l poată folosi pe cel de la Europene, dar nu ştiu dacă e posibil. Ceva va rămîne însă neschimbat în înfăţişarea lor: băsmăluţele roşii cu frunze albe. “Pe acelea le purtăm mereu la competiţiile importante”, măr-

Captură din clipul promoţional “Împreună la Jocurile Olimpice”

turiseşte Dumitrescu, iar Mihalachi explică şi de ce: “Au o culoare distinctivă”. Altfel, au o gamă întreagă, verzi, albe, galbene. “Le-am trimis la spălat, la scrobit, să le avem pregătite”, glumeşte Alex.

Şi declaraţii Victor Mihalachi: “Să prindem vîrful de formă la Londra?

Cred că noi sîntem în vîrf de formă. Trebuie să-l menţinem pînă atunci. E greu, dar sîntem conştienţi de acest lucru”.

Alexandru Dumitrescu: “Sîntem optimişti, nu avem motive de îngrijorare. Ne-am pregătit bine şi mergem la Londra să arătăm doar ce am exersat acasă”.

(Gsp.ro)

Campania de încorporare de primăvară a luat sfîrşit Mare aglomeraţie în curtea Centrului militar teritorial Ungheni în dimineața zilei de 25 iulie. Au venit să-i petreacă la armată pe cei 25 de recruţi părinții, frații, surorile, prietenii, iubitele.

Chiar dacă mai petrecuse anterior trei fii la armată, emoțiile și lacrimile nu au părăsit-o pe Eudochia Folișteanu din Stolniceni, Ungheni nici atunci cînd şi-a luat rămas bun de la mezinul său, Constantin. „Îi doresc o armată ușoară și să se întoarcă sănătos acasă. Îl voi aștepta așa cum i-am așteptat și pe ceilalți”, a spus dînsa vădit emoționată. „Băiatul meu îmi tot zice: mamă, nimeni n-a murit acolo, nici cu mine nu se va întîmpla nimic”, povestește Lidia Hușanu din Mănoilești. Deşi se simte mîndră, totuşi își face şi griji pentru feciorul ei Sorin.

Majoritatea dintre cei 25 de recruţi susţin că au făcut alegerea de a merge să slujească Patriei absolut benevol. Constantin Pădure din Zagarancea, de exem-

plu, a spus că-şi leagă mari speranțe de serviciul militar, căci își dorește o carieră în domeniu.

Visează că într-o bună zi va ajunge într-o unitate militară de elită. „Cred că am șanse, deoarece practic și un gen de sport în care am obținut succese”, e de părere Constantin. De notat că tînărul s-a ocupat intens, sub conducerea antrenorului Radu Baranov, cu kickboxingul, iar la începutul anului curent a devenit campion european.

Comandantul Centrului militar teritorial Ungheni, Gheorghe Cimbriciuc, s-a aflat în acea zi, alături de recruţi, adresîndu-le cuvinte de îndrumare şi încurajare. A venit să le ureze drum bun şi vicepreședintele raionului, Petru Langa. „Astăzi, condițiile în Armata Națională nu

În fotografie: Îniante de plecare la armată. Momente emoţionante din ziua de 25 iulie la Centrul militar teritorial Ungheni.

sînt ca cele de ieri, așa că, în cazul în care aveţi temeri, să ştiţi că nu-s întemeiate”, li s-a adresat dînsul celor prezenţi.

De notat că mulți dintre tinerii recruţi au solicitat să meargă la hotarele țării, să fie grăniceri.

Mare le-a fost mirarea cînd au aflat că serviciul de grăniceri nu mai există și că ei pot deveni

polițiști de frontieră prin contract – dar numai după încheierea serviciului militar în termen.

Pe 25 iulie, a fost pus punctul final campaniei de încorporare de primăvară. Din raionul Ungheni au luat drumul cătăniei 25 de recruți, din Nisporeni – 20, iar din Călărași – 15.

Ina Landa

Semne bune pentru modernizarea bibliotecilor Ajutorul vine de la Programul Bibliotecii Globale în Moldova „Novateca”. Potrivit directorului acestuia, Evan Tracz, este vorba de un grant, menit să ajute bibliotecile să îşi servească mai eficient comunităţile prin instruire şi tehnologii modernizate. „Noi credem că, prin suportul adus pentru modernizarea bibliotecilor, vom susţine, de fapt, revitalizarea comunităţilor”.

Pe 31 iulie, şefii bibliotecilor publice din Ungheni, Nisporeni, Călăraşi şi Străşeni, ai secţiilor de cultură, dar şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale s-au adunat la Ungheni pentru a discuta despre Programul „Novateca”, demonstrînd astfel că sînt interesaţi de acesta. „Bucură faptul că se implică

nişte fonduri internaţionale, astfel ca bibliotecile să fie revitalizate. În prezent, ducem o lipsă enormă de carte bună în biblioteci. Dacă am face o revizie totală, probabil că ar trebui să fie lichidate peste 60% din toate cărţile”, a subliniat Sergiu Cojocaru, şeful Secţiei cultură Călăraşi. S-a arătat interesantă şi

impresionată de program şi Elizaveta Tîmbur, directoarea Bibliotecii publice din Nisporeni, menţionînd că este „unul foarte util şi dă posibilitatea bibliotecilor din raion să se dezvolte un pic”. În cadrul programului respectiv, bibliotecile raionale vor deveni biblioteci coordonatoare. Acestea vor fi încurajate să desemneze un spectru larg de biblioteci din mediul rural în calitate de biblioteci participante. Bibliotecile selectate vor primi echipamente performante, începînd cu calculatoare şi terminînd cu camere web, iar bibliotecarii vor obţine noi cunoştinţe.

„Noi nu ne dorim să avem în program cele mai puternice biblioteci, ci să avem biblioteci diverse cu care am putea lucra.

Ne dorim biblioteci active, comunităţi active, care nu au avut posibilitatea să se manifeste”, a explicat Evan Tracz, remarîcnd totodată: „O bibliotecă modernă poate avea un rol important în ameliorarea calităţii vieţii cetăţenilor şi a condiţiilor socio-economice din comunităţi”.

Prezent la eveniment, vicepreşedintele raionului Ungheni, petru Langa, i-a îndemnat pe cei prezenţi să aplice, căci toţi merită o şansă la modernizare.

Natalia Jughietu

93 de localităţi din R. Moldova, cu o populaţie totală de 250 de mii de locuitori, trăiesc astăzi în zone supuse riscului inundaţiilor. Lucrările de consolidare a digurilor de protecţie trebuie executate în regim de urgenţă, a atenționat Marin Adam, directorul general al Agenţiei „Apele Moldovei", remarcînd că starea acestora este nesatisfăcătoare. (Info-Prim Neo)

Actual Opinii

3 Expresul Vineri, 3 august

Jurnalul din tren

Nostalgia, sport național Pornesc din gara Chișinău, cu noul tren modernizat D1M nr. 801-802. În vagon – foarte puţini pasageri. Par stingheriţi şi uimiţi de tot ceea ce e în jurul lor: scaune moi, aer condiționat, curățenie, prospețime.

Lîngă mine stau două doamne trecute demult de prima tinerețe. Vorbesc, ca de obicei, despre probleme. Aceste dialoguri le aud deja de cinci ani, de cînd fac naveta Ungheni-Chișinău.

Nu ştiu de ce, dar în tren oamenii vorbesc mai mult despre

Constantin Uzdriș costicauzdris@yahoo.com

probleme, de parcă ar sta la Zidul plîngerii. Îşi spun unii altora tot ce-i doare și nici nu așteaptă reacția celor din jur. Dau a lehamite din mînă: au spus și au uitat.

Cele două doamnele vorbesc cu nostalgie despre “vremea Soiuzului”, cînd nu trebuia să te gîn-

dești la ziua de mîine, nu trebuia să-ţi faci probleme ce vei pune pe masă sau cu ce te vei îmbrăca, când era de lucru, aveai unde trăi și multe-multe alte avantaje ale vremurilor demult apuse.

Atunci, în acele clipe, mă apucă și pe mine parcă nostalgia după trenul vechi în care călătorisem atîta amar de vreme şi pe care-l cunoşteam de douăzeci și ceva de ani – cîți îi am. Îmi amintesc de faptul cum arătau acele trenuri în perioada anilor 90, cînd nu aveau nici lumină și nici un picuț de căldură, de iernile cînd trebuia să sufli îndelung în geamuri ca să-ți dai seama la ce stație te afli, cînd toți pasagerii dădeau din picioare pentru a nu amorți de frig, iar seara călătorii încercau să meargă în grup de frică că ar putea fi atacați de cineva.

Cît de repede zboară timpul!

Mă trezesc tresărind cînd aflu că sîntem deja la gara Berești, unde trebuie să cobor. Nu mai reuşesc să prind discuția dintre doamne.

Cobor și îmi dau seama cît de nostalgici sîntem. În sfîrșit, apare și pe strada noastră civilizația; în sfîrșit, avem un tren mai bun în care să te simţi om, nu animal înghețînd iarna şi vara transpirînd. Dar… Din nostalgie (sau nu?), am transferat din trenurile vechi incultura specifică nouă. Şi în acest tren renovat am adus mîncatul semințelor de floarea soarelui, am adus muzica ce urlă din difuzoarele telefoanelor mobile, am adus scuipatul prin coridoare și comportamentul nu tocmai civilizat în veceuri. Dacă tot sîntem nostalgici, ar fi fost mult mai indicat să luăm ceea ce a fost bun și frumos, nu și mojiciile deprinse de-a lungul timpului.

Sfîntul Ilie, Ilie Pălie şi Foca: între mit şi realitate În perioada 2-4 august, toată lumea e în sărbători.

Oamenii zic că sărbătoresc, pe rînd, Sfinţii Ilie, Ilie Pălie, şi Foca. Ştefan Rîmbu, preot la mănăstirea „Sf. Gheorghe” din Ungheni vine cu unele explicaţii, dar, înainte de aceasta, a remarcat: „Foarte puţini sînt cei care se informează corect. Noi, preoţii, avem datoria de a spune lucrurile exact aşa cum sînt din punct de vedere bisericesc”.

Iar din punct de vedere bisericesc, pe 2 august se sărbătoreşte Sf. Prooroc Ilie. „E o sărbătoare foarte mare”, atenţionează preotul, menţionînd, totdată, că, atunci cînd cineva o încalcă, este pedepsit. În popor se spune că cei ce lucrează de Sf. Ilie, sînt „păliţi” imediat, chiar a doua zi, de unde şi vine numele de Ilie Pălie pentru ziua de 3 august. Adică, Ilie te păleşte. Biserica orto-

doxă însă nu are nici o referire la această sărbătoare. „3 august e o zi obişnuită de lucru. În calendarul bisericesc se sărbătoreşte Sf. Pr. Iezechiel; Sf. Cuvioşi Simeon şi Ioan. Nu este nici un fel de Ilie Pălie. Cei ce-l sărbătoresc aduc o oarecare jignire Sf. Ilie”, accentuează părintele Ştefan.

Dar să revenim la Sf. Ilie. Interesantă este istoria sa. Pentru că poporul făcuse mari păcate

Fazanii şi vînătorii – prieteni buni la Călăraşi Populaţia de fazani a raionului Călăraşi a crescut, în ultima perioadă, cu încă 400 de păsări şi asta, datortă... vînătorilor.

Potrivit inspectorului cinegetic al raionului, Gheorghe Elisei, tinerii fazani au fost achiziţionaţi, la începutul lunii iulie, din mijloacele băneşti acumulate din cotizaţiile de membri ai Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor din Călăraşi. Păsările au fost repartizate ulterior, în mod egal, cîte 200, organizaţiilor primare din Dereneu şi Bravicea. „Noi cumpărăm anual fazani tineri, pe care îi îngrijim în locuri special amenajate, pînă aceştia se adaptează şi se integrează în mediul natural”, a explicat Gheorghe Elisei. Potrivit sursei citate, datorită „prieteniei” dintre vînători şi fazani, populaţia acestora din urmă a ajuns în raionul Călăraşi la circa o mie de exemplare.

Preşedintele organizaţiei primare a vînătorilor şi pescarilor din Dereneu, Ion

Gurschi, spune că cei opt vînători din sat fac de gardă în permanenţă la locul unde au fost „cazaţi” temporar fazanii, asigurîndu-le hrana şi protecţia împotriva prădătorilor, mai ales a vulpilor care au fost „rărite” substanţial înainte de aduce aici fazanii. Tot dînsul a remarcat cu mîndrie că fazanii din custodie deja ies ziua în cîmp, iar seara se adună în locul destinat lor. În această perioadă, vînătorii, însoţiţi şi de poliţistul de sector, sînt văzuţi ades prin împrejurimile satului, unde organizează raiduri de profilaxie. Acest fapt, susţine Dumitru Cumpănă, un vînător notoriu din partea locului, i-a disciplinat puţin şi pe cei care „umblau hăbăuca pricinuind prejudicii florei şi faunei”.

Tudor Josanu

închinîndu-se la zei, Sf. Ilie l-a rugat pe Dumnezeu să trimită o secetă de trei ani şi jumătate pe pămînt, ca să-i înveţe minte.

După ce a trecut această perioadă, tot Sf. Ilie l-a rugat pe Dumnzeu să le trimită ploaie. „Deci, ne rugăm acestui Sfînt să ne aducă ploi cînd este secetă şi să contenească ploile - atunci cînd acestea sînt prea mari”, a conchis părintele.

Urmează ziua de 4 august, cînd lumea sărbătoreşte Foca. „Într-adevăr există Sf. Mc. Foca”, spune preotul. Doar că este puţin altfel înţeles. Lumea respectă această sărbătore, pentru a se păzi de foc. Adevărul este că Sf. Mc. Foca nu are nimic cu focul. Din contra: Sf. Mc. Foca este ocrotitorul celor care navi-

ghează pe apă. Totuşi, am putea găsi o legătură. Or, atunci cînd se aprinde ceva, doar apa îl stinge. „Este bine că se sărbătoreşte această zi, dar nu pentru a nu lua foc, ci pentru că trebuie cinstită. Greşeala noastră e că uneori îl sărbătorim pe Sf. Mc. Foca mai fastuos decît pe Sf. Pr. Ilie”, a mai spus părintele.

Apropo, conform calendarului, Sf. Mc. Foca se sărbătoreşte pe 5 august, dar, fiindcă în acea zi biserica prăznuieşte cu o slujbă deosebită Icoana Maicii Domnului de la Poceaev, s-a decis, conform regulamentului bisericesc, ca Sf. Mc. Foca să fie trecut pe 4 august - pentru a nu se suprapune aceste două sărbători.

Natalia Junghietu

Viteza excesivă a mai luat o viaţă S-a întîmplat în satul Păruceni, raionul Nisporeni, pe data de 28 iulie, în jurul orei 12.30. Un automobil de marca “Opel Astra” a derapat de pe partea carosabilă intrînd într-un copac. Impactul a fost atît de mare, încît din maşină aproape că n-a rămas nimic.

Știri din Primăria Ungheni

P

Un club de şah specializat – la Ungheni De acum înainte, amatorii șahului din oraşul Ungheni vor avea un loc bine amenajat, unde vor putea nu doar să joace, dar şi să înveţe șah. Pe 28 iulie, într-o atmosferă festivă, a fost deschis primul club de şah specializat din Ungheni - un proiect comun al Academiei Naționale de Șah din Moldova, al Primăriei orașului Ungheni și al unei companii de telecomunicații.

Prezent la eveniment, marele maestru internațional, Viorel Iordăchescu, preşedintele Academiei Naționale de Șah din Moldova, a menţionat, în cuvîntul său de salut, că acest club va ajuta la familiarizarea unghenenilor cu șahul.

Primarul orașului, Alexandru Ambros, a declarat la rîndul său că este o plăcere atît pentru el, cît și pentru ungheneni, să aibă un club de şah specializat în localitate, iar, odată cu deschiderea lui, începe și un parteneriat de succes cu Academia Națională de Șah și compania de telecomunicații StarNet. Cu ocazia deschiderii clubului de şah, marele maestru international, Viorel Iordăchescu, și maestrul Ruslan Soltanici au jucat, în Piaţa Independenţei din Ungheni, un simultan cu iubitorii șahului. Cei mai buni s-au ales cu premii din partea organizatorilor.

Prima “rîndunică” a Taberei de Scultpură La începutul săptămînii curente, în scuarul “Grigore Vieru” din centrul Ungheniului a fost instalată prima sculptură realizată în cadrul ediţiei a cincea a Taberei de Sculptură.

Este vorba de “Familia” aparţinînd lui Dumitru Verdianu, sculptor originar din Ungheni, stabilit cu traiul, de 20 de ani, la Viena, Austria. Este cetățean de onoare al orașului Ungheni, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Rusia, Moldova și Austria. Are în palmares numeroase premii și distincții, cea mai recentă fiind medalia de aur pentru sculptură, premiu acordat în anul 2008 de către ”Le Monde de la Culture et des Arts”, Cannes, Franța.

“Anul acesta, am venit la Ungheni cu familia, cu ambii copii.

Ei au avut inițiativa şi au dorit să fac acum şi aici o sculptură numită “Familia”, în care să se regăsească ambii. Le-am îndeplinit dorinţa, aşa că lucrarea mea are carectaristici “autoportretice”, dacă pot să mă exprim aşa”, a explicat artistul.

Pentru că avea şi alte obligaţiuni, Dumitru Verdianu a făcut tot posibilul să-şi realizeze sculptura în termeni optimi. Pe 30 iulie, dînsul a luat calea aerului înapoi spre Viena.

Tabăra de sculptură din Ungheni se află deja la ediţia a cincea. Ea va dura pînă la 6 august. Se planifică instalarea încă a 16 sculpturi pe lîngă cele 33 deja existente.

Stimaţi feroviari, Cu prilejul sărbătorii profesionale, consemnată în prima duminică a lunii august, vă adresez cele mai sincere felicitări însoţite de urări de mult succes în activitatea dumneavoastră şi în viaţa personală.Vă doresc un viitor senin, plin de căldură, recunoştinţă şi satisfacţie morală. Vă urez sănătate, perseverenţă, optimism, energie şi noi realizări în munca dificilă pe care o faceţi în beneficiul dezvoltării economice a republicii noastre.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Anunţ Concurs de poezie şi eseu cu tematica “Ungheni – Oraşul Tinerilor “

În fotografie: Automobilul implicat în accidentul de la Păruceni.

Fotografie oferită de Secţia Poliţiei Rutiere Nisporeni

Şoferul, un bărbat în vîrstă de 37 de ani din raionul Cantemir, a fost grav accidentat, fiind transportat la spital cu diferite leziuni corporale.

Pasagerul, un bărbat în vîrstă de 36 de ani din Ciuteşti, Nisporeni, a decedat pe loc.

Fiind contactat telefonic, şeful Secţiei Poliţie Rutieră Nisporeni, Sergiu Robu, a explicat următoarele: “Conducătorul auto nu a respectat limita de viteză stabilită, în curbă a pierdut controlul volanului, astfel că automobilul a ajuns într-un arbore de pe partea dreaptă a drumului”, după care a concluzionat: “Excesul de viteză a mai luat o viaţă”. (Ina Landa)

organizat de Primăria Ungheni şi Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni Condiţii de participare: 1. La concurs pot participa creatori cu vîrsta 12 - 25 ani.

2. Concurenţii vor trimite într-un plic mare, închis, pe adresa organizatorului, câte 3 lucrări maxim, fiecare fiind dactilografiată pe câte o singură pagină şi semnată: numele real al autorului, adresa şi telefonul se vor scrie pe o pagină. Manuscrisele nu se înapoiază.

3. Lucrările (maxim 3) vor fi trimise la adresa de email: galina_crtt@yahoo.com, in subiect avînd menţionat: concurs poezie şi eseu, sau le puteţi prezenta la CRRT Ungheni, adresa: str. Lacului 3.

4. Trierea și catalogarea lucrărilor se va face de către un juriu format din reprezentanţii Primăriei Ungheni şi CRRT Ungheni.

Perioada de primire a lucrărilor: 20 iulie – 20 august 2012.

Perioada de selectare: 20 august – 25 august.

Cîştigătorii vor primi diplome şi premii băneşti.

Detalii la tel. 0 236 20288.

4 Expresul

În Piaţa Centrală din Chişinău se vor face razii pentru a-i identifica pe cei care comercilizează carne de cîine.

Un post de televiziune a filmat cu camera ascunsă o persoană care era dispusă să-i vîndă carne de cîine unui cetăţean, susţinînd că este bună pentru bolnavii de tuberculoză. În Moldova nu se consumă cîini şi vînzarea acestora este interzisă prin lege. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 3 august

Un mic plus pe fundalul marelui minus sau Copiii capitalului Grant Dumnica trecută, la Cioreşti, Nisporeni a fost sfinţită şi îşi va reîncepe activitatea, după o întrerupere de aproape cinci luni, grădiniţa de copii. Aceste cîteva luni au fost, de fapt, ultima etapă dintr-un şir de proiecte care, legate unul de altul, au adus, în final, la o grădiniţă de toată frumuseţea. Toate laudele pentru cele realizate primarului Valeriu Guţu şi tuturor celor ce l-au ajutat şi l-au sprijinit.

Cred însă că evenimentul merită a fi şi un prilej de meditaţii mai adînci despre noi, despre firea noastră, despre atitudinea noastră faţă de tot ce se întîmplă cu noi. De peste douăzeci de ani tot mîncăm coliva răposatei Uniuni sovietice, fiartă în cazanele multor state dezvoltate. Lumea, mă rog, o face fie din milă, fie din teamă să nu năvălim, flămînzi, peste liniştea lor… Iar noi ne-am obişnuit atît de mult cu gîndul că sîntem cei mai oropsiţi şi că cineva trebuie să ne poarte de grijă, încît nici surcele de foc sub cazanele cu colivă nu ne vine a le mai aduna…

Acest mare minus, bineînţe-

les, nu aparţine doar comunei Cioreşti. La ziua de azi, marele minus este, în fond, al tuturor localităţilor. Logica ne impune concluzia că acest minus este o caracteristică şi a raionului. Iar, întrucît raionul Nisporeni este o părticică a republicii... Dar să lăsăm republica în pace, că ea şi aşa e scuturată de autonomii ca de friguri. Să ne întoarcem la vorba noastră, subliniind că necazul acesta de minus apasă greu peste toate localităţile.

Cît priveşte micul plus, care a apărut pe fundalul acestui minus, el aparţine în exclusivitate comunei Cioreşti, iar primarul Valeriu Guţu a avut tot dreptul,

Un sfat proaspetelor mămici: alăptaţi-vă copiii cît mai mult Ce poate fi mai frumos decît o mamă alăptîndu-şi copilul?

Această imagine i-a inspirat şi continuă să-i inspire pe mulţi artişti plastici. Dar nu numai pe ei. Imaginea respectivă îi mulţumeşte şi pe medici, căci alăptarea are un rol deosebit de important în dezvoltarea sănătoasă a bebeluşului şi, implicit, a noii generaţii.

Cu informaţii utile la temă vine doctorul Ala BAXAN, şefa Secţiei perinatologie a Spitalului raional Ungheni Perioada de alăptare trebuie să dureze cel puţin pînă la vîrsta de şase luni a bebeluşului. Unde mai pui că alăptatul este benefic chiar şi pentru mamă. Laptele matern asigură o nutriţie echilibrată, oferind cea mai bună creştere a greutăţii copilului în primele şase luni de viaţă. De asemenea, este eficient în protecţia copilului contra infecţiilor. De fapt, un copil care nu este alimentat natural, în condiţii cu multe infecţii, are o probabilitate de cel puţin 24 de ori mai mare de a deceda decît un prunc alimentat exclusiv natural.

Care sînt, totuşi, avantajele alimentaţiei naturale?

Pentru nou-născut: Protejează copilul de infecţii, în special contra bolii diareice, infecţiilor căilor respiratorii şi ale urechii.

Furnizează toate componentele nutritive necesare pentru creşterea optimă în primele şase luni de Fotografie: doctor.ro viaţă.

Reprezintă o importantă sursă de nutriţie pînă la vîrsta de doi ani.

Colostrul (laptele matern secretat timp de cîteva zile după naşterea copilului) furnizează anticorpi valoroşi şi este bogat în proteine, vitaminele A, K şi în zinc.

Reduce riscul alergiilor ulterioare şi diabetului zaharat.

Facilitează dezvoltarea potrivită a mandibulei, dinţilor şi vorbirii.

Nu produce constipaţie sau diaree.

Este mai uşor digerabil, copiii suferă mai puţin de colici, gaze şi regurgitări.

Previne deficitul de minerale şi vitamine printr-o absorbţie mai bună a acestora.

Pentru mamă: Permite o mai bună legătură între mamă şi copil şi o recuperare mai rapidă în lăuzie.

Stimulează contractarea uterului şi revenirea lui la dimensiunea normal.

Contribuie la scăderea în greutate a mamei.

Reduce riscul hemoragiei post-partum.

Scade riscul cancerului ovarian şi mamar, precum şi al osteoporozei.

Pentru familie: Nu costă bani, este gratuit, gata de folosire.

Reduce cheltuielile medicale prin prevenirea îmbolnăvirii şi alergiilor.

Nu este necesară terapia medicamentoasă.

Deci, sănătate mămicilor şi copilaşilor, lapte mult şi bun!

duminica trecută, să ridice un pahar cu vin şi să spună: „Să fie într-un ceas bun!”.

Acum, că v-am aţîţat puţin curiozitatea, că introducerea s-a făcut – să precizăm care e treaba cu minusul şi plusul.

Nu chiar cu atît de mulţi ani în urmă, uşa gimnaziului din Cioreşti număra în fiecare zi cîte 1200 de copii ce veneau la ore. Acum uşa scîrţie mai rar, doar pentru 400 de elevi. Acesta ar fi marele minus al comunei.

Un astfel de minus, unde mai mare, unde mai mic, apasă cam peste toate localităţile.

Cu micul plus povestea e alta. El aparţinei doar comunei Cioreşti şi intră în lista de merite ale primarului Valeriu Guţu, ale Consiliului local. Micul plus este grădiniţa cu 140 de locuri, care a fost sfinţită duminică. Un plus este şi faptul că administraţia locală s-a orientat gospodăreşte, deschizînd grădiniţa într-o aripă a şcolii, care rămînea ne-

folosită. Concomitent trebuie să adăugăm ceva şi la categoria minus: grădiniţa a fost deschisă, de fapt, în 2002, iar acum sîntem în 2012! A fost nevoie de zece ani ca, pas cu pas, din proiect în proiect, susţinuţi ba de elveţieni, ba de americani, să se ajungă la momentul, cînd nu e ruşine să inviţi preotul şi lume bună la sfinţirea localului renovat, frumos, modern. Toate acestea – mobilă, podele, geamuri, cărăruşe pavate, centrală autonomă, perdeluţe, păhărele etc. în frumoasa sumă de circa 1 milion 700 mii lei, bani primiţi, în fond, ca ajutor de la oameni buni. Să înscriem sub semnul plus insistenţa primarului Valeriu Guţu, a consilierilor locali, a membrilor diferitor organizaţii obşteşti din comună care au contribuit la atragerea acestor investiţii.

Dar să lăsăm să mai cadă şi o picătură amară. Vorba este despre o informaţie luată de la

Liuba Ciorici, şefa Oficiului Stării Civile Nisporeni. În prima jumătate a anului curent în comuna Cioreşti s-au înregistrat 16 naşteri şi 24 de decese. În raion s-au înregistrat 301 naşteri şi 414 decese. Marele minus e în creştere!

Duminică, privind copilaşii care se ţineau pe lîngă mămicile lor, mi-a venit în minte titlul materialului: „Copiii capitalului Grant”. Şi tot duminică mi-am zis: lung şi cotit a fost drumul

creşterii acestei grădiniţe. Dar ce se va întîmpla cînd izvoarele Capitalului Grant se vor retrage la matca lor?

Dumitru Mititelu

Seceta bate în apicultură.

Mierea va fi la mare căutare „Dacă nu-i ploaie şi rouă, dacă temperaturile depăşesc cota de 30 de grade, nu mai există polen în flori. Dacă nu sînt flori de calitate, nu mai poate fi nici miere”, explica un apicultor în această săptămîna, referindu-se la situaţia creată în apicultura din regiune. „Situaţia e alarmantă. Raionul Ungheni, dar şi cele din vecinătate, se numără printre cele mai afectate din R. Moldova în ceea ce priveşte apicultura. Cantitatea de miere de salcîm obţinută în acest an este de două ori mai mică decît în anii precedenţi.

Mierea de tei, practic, nu s-a cules, iar cea de floarea soarelui a rămas în stupi, pentru hrana albinelor”, a declarat Viorel Gheceanu, preşedintele Asociaţiei

apicultorilor din Ungheni.

Un semnal de îngrijorare şi alarmă s-a auzit şi în cadrul unui seminar organizat recent de către Asociaţia raională a apicultorilor din Călăraşi. „Din cauza temperaturilor extreme, albinele nu au reuşit să adune suficientă hrană, ceea ce periclitează serios dezvoltarea normală a familiilor de albine şi de reproducere a puietului sănătos, capabil să reziste perioadei de iarnă”,

explică Dumitru Gavriliţă, inspector principal pentru supravegherea zootehnică în Călăraşi.

Aceeaşi stare de lucruri se atestă şi la Nisporeni. „Anul acesta nu avem nici o nădejde că situaţia în apicultură se va ameliora”, susţine şi Vasile Leucă, preşedintele Asociaţiei apicultorilor din Nisporeni, după care continuă: „Eu, de exemplu, nu am strîns nimic, am lăsat toată mierea ca hrană la albine pentru iarnă. Cei care nu au făcut-o, nu ştiu cum se vor descurca”. „Pentru a menţine populaţia de albine, apicultorii sînt nevoiţi de pe acum să le asigure hrană suplimentară sub formă de

sirop de zahăr. În unele cazuri e nevoie de un supliment între 8 şi 10 kilograme pentru o familie”, povesteşte Dumitru Gavriliţă din Călăraşi. „Sînt nevoit să cumpăr zahăr”, afirmă şi Viorel Gheceanu din Ungheni, după care face o constatare: „Pentru cei ce trăiesc din apicultură e un an de faliment”. În această situaţie, cînd despre venit nici nu poate fi vorba, apicultorii călărăşenii au adresat un apel către autorităţile statului, prin care solicită implicarea acestora în susţinerea domeniului respectiv.

Lucia Bacalu

Piersici compromiși de înghețuri și secetă la Sculeni În zădar au așteptat soții Natalia și Pavel Rusu din Sculeni roada din livada lor de piersici ce se întinde pe şapte hectare. Natura le-a jucat festa. După șapte ani de muncă, nu mai au nici un folos din ea.

Gerurile năprasnice din iarna trecută au lăsat fără muguri o mare parte din pomi. Seceta din vara curentă a dat lovitura decisivă, răpindu-le şi ultima șansă la viață a tinerilor copăcei. Astăzi au mai rămas verzi, dar fără nici un fruct, pomii de pe patru hectare. Restul s-au uscat. „Mă doare inima cînd privesc la livada noastră... Parcă-i după război”, ne mărturisește, tristă, Natalia Rusu, după care continuă: „Nu am reușit să gust nici măcar un fruct din ea în

acest an”. De profit nici vorbă.

De cînd a fost plantată livada, doar o singură dată s-a cules roada – anul trecut şi atunci de pe o suprafaţă de doar trei hectare. „Ne bucuraserăm cînd am obținut 18 tone de piersici de pe un hectar. Asta ne făcea să fim optimiști”, adaugă Pavel Rusu.

Atunci, spune dînsul, și-a vîndut producția fără probleme la piața din Ungheni, la un preț de 7-8 lei pentru un kilogram.

Astăzi, piersicii au un preț și mai bun, ajungînd să coste și 20

de lei kilogramul, dar ce folos? „Fructele sînt cu cizme roșii”, spune agricultorul. Cu toate acestea, chiar dacă prin buzunare le bate vîntul, familia Rusu face eforturi să pună din nou pe picioare afacerea în pomicultură. „Am început să scoatem copacii uscați și ne gîndim să punem alţii în loc”, îşi împărtășeşte planurile Natalia Rusu. Ba mai mult, dînsa, împreună cu soțul ei, se încăpăținează să planteze încă 13 hectare de livadă, dar de data aceasta – de pruni.

Speră că acum nu vor da greș. În ceea ce priveşte livada de piersici... Au recunoscut că li-i frică să calculeze suma totală pe care au investit-o pe parcursul a

șapte ani. Numai pentru întreținerea unui hectar de livadă, potrivit dînșilor, anual e nevoie de cel puţin 30 mii de lei. Pe de altă parte, pagubele din acest an, provocate de geruri şi secetă, se apropie de un milion de lei.

Chiar și așa, familia Rusu nu are de gînd să cedeze. Se gîndește să apeleze - a cîta oară! la credite. „În ziua de azi nu faci nimic fără împrumuturi”, subliniază Pavel Rusu, după care, în încheiere, punctează: „Agricultura e pîinea noastră.

Chiar dacă e greu, nu vom da înapoi, căci altceva nu știm să facem”.

Ina Landa

Eveniment Actual

Vlad Filat dă peste nas judecătorilor care locuiesc în case de lux. Mai în glumă, mai în serios, premierul a propus, pe 1 august, la ședința Guvernului, ca în locuințele magistraților să fie amplasate sediile judecătoriilor. “Poate identificăm locuințe ale foștilor judecători în care se vede că putem amplasa o judecătorie. Poate ne ajutați. Va fi mai eficient și mai echitabil”, a propus Filat. (Jurnal.md)

5 Expresul Vineri, 3 august

ZEL „Ungheni-Business” = oază de libertate și spirit antreprenorial inovator

Medalia obţinută de halterofila Cristina Iovu la Jocurile Olimpice de la Londra i-a înaripat pe sportivii nisporeneni, care se pregătesc, în aceste zile, pentru două competiții de talie internațională la haltere juniori: Campionatul Europei, ce va avea loc la Bucureşti, pe 25 august; şi Campionatul mondial, ce va avea loc la Kosice, Slovacia, pe 17 septembrie.

Zece ani de activitate a marcat, săptămîna trecută, una dintre cele mai performante zone economice libere din R.Moldova – cea din Ungheni. La ora actuală, ea se află pe locul doi, după Chişinău, în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor, dar şi a creării locurilor de muncă. „Activitatea ZEL ”Ungheni-Business” însumează realizări frumoase, iar rezultatele noastre se datorează climatului favorabil economic care a fost garantat de către autoritățile publice locale și centrale”, a subliniat,în discursul său de la ceremonia oficială, adminsitratorul Natalia Iepuraş.

Evenimentul a fost marcat cu mult fast și oaspeți de valoare. Prezent la festivitate, viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a comparat ZEL ”Ungheni Business” cu o oază de libertate și spirit antreprenorial inovator. „Modelul de dezvoltare a acestei Zone urmează modelul paradigmei economice pe care vrem să-l implementăm pe întreg teritoriul Republicii Moldova, însemnînd investiţii în tehnologii inovative,

crearea noilor locuri de muncă cu salarii competitive, producţie şi export”, a spus dînsul. Totodată, ministrul a atenţionat că nu vor fi create noi zone economice libere pe viitor. “Nu trebuie să peticim teritoriul R. Moldova, ci să înbunătăţim climatul de afaceri general pînă la atractivitatea pe care o au aceste Zone”, e explicat oficialul.

ZEL ”Ungheni-Business” este situată pe o suprafață de 42 ha și are 37 de rezidenți, care se ocupă, în

În fotografie: Ministrul Valeriu Lazăr felicitînd administraţia ZEL „Ungheni-Business”.

mare parte, de producerea industrială a mărfurilor pentru export. În anul 2011, Zona Economică Liberă a generat 17,6% din impozi-

tele colectate în raionul Ungheni, 67% din investiţiile efectuate şi 53% din vînzări realizate.

Ina Landa

Marii absenţi ai unei frumoase aniversări Deşi au trecut numai zece ani de la deschiderea, la Ungheni, a Zonei Economice Libere, se pare că cei ce au stat la izvoarele înfiinţării acesteia au fost uitaţi.

Este vorba de Vitalie Vrabie, primar de Ungheni în 2002, şi Sergiu Scutaru, primul administrator al ZEL “UngheniBusiness”. Nici unul dintre ei nu a fost prezent la festivitate.

Nici unul dintre ei nu a fost pomenit măcar cu un cuvînt bun pentru eforturile depuse în acea perioadă.

Vitalie Vrabie ne-a rugat să publicăm următorul mesaj: “Mult stimată doamnă Natalia Iepuraş, onoraţi rezidenţi, stimaţi prieteni, Primiţi cele mai sincere şi calde felicitări cu ocazia aniversării a zecea a Zonei Economice Libere “Ungheni-Business”.

“Timpul este măsura tuturor lucrurilor”, spuneau romanii. Astăzi ne convingem că ZEL “Ungheni-Business” a rezistat timpului devenind o oază de afaceri pentru oamenii cu iniţiative şi idei, o oază a dezvoltării şi creşterii economice şi bunăstării cetăţenilor oraşului Ungheni. Îmi aduc aminte cum a fost instituită Zona Economică Liberă.

Au fost o mulţime de probleme şi obstacole, dar a fost şi mult optimism, şi credinţă izvorîtă din propriile forţe ale micului colectiv care începuse această istorie de succes, în frunte cu administratorul principal Sergiu Scutaru.

Sînt mîndru că am stat şi eu la izvorul ei şi că speranţele noastre, eforturile depuse şi-au confirmat justeţea şi valoarea de-a lungul acestor 10 ani de existenţă.

Aniversările de acest tip sînt un moment de bilanţ şi de stabilire a unor noi repere pentru viitor.

Apreciez mult rezultatele atinse de dumneavoastră , profesionalismul, perseverenţa, onestitatea şi responsabilitatea echipei şi administratorului principal ZEL, doam-

na Natalia Iepuraş. Vă urez noi performanţe şi realizări, precum şi mult succes în activitatea dumneavoastră întru dezvoltarea economică a oraşului Ungheni şi prosperării cetăţenilor lui. În această zi minunantă şi plină de semnificaţie, vă adresez cele mai calde felicitări, urări de bine, fericire, sănătate, bunăstare şi noi realizări în activitatea Zonei Economice Libere “UngheniBusiness”.

Cu deosebit respect, Vitalie Vrabie, director general PI “Tracom” SA”.

Dacă Vitalie Vrabie a fost invitat, totuşi, la festivitate, atunci Sergiu Scutaru, cel care, practic, a pus pe picioare această instituţie importantă atît pentru Ungheni, cît şi pentru întreaga republică, a fost neglijat. “Nu, nu am fost invitat”, ne-a spus dînsul, după care a remarcat: “Astăzi, iată, putem culege roadele şi nu importă cine le culege. Mă bucur că impactul

acelei idei este unul benefic pentru regiune. În prezent, Ungheniul este invidiat în sensul bun al cuvîntului de foarte multă lume din republică, căci aici au fost dechise mii de locuri de muncă, activează întreprinderi prospere, aici se produc utilaje şi echipament care se exportă în toată lumea, avînd inscripţia “Made in Moldova”. E o mîndrie pentru noi. Doresc Zonei Economice Libere “Ungheni-Business” să prospere în continuare, căci ceea ce s-a făcut şi se face e pentru binele tuturor”.

Natalia Iepuraş, administratorul actual al Zonei Economice Libere, ne-a spus că de invitaţii sau ocupat angajaţii ei. Vitalie Vrabie a fost invitat, iar Sergiu Scutaru… Ea personal nu l-a invitat. “A fost un eveniment de rutină. Dacă ne-am fi dorit ceva mai fastuos, ar fi trebiuit să-l invităm şi pe preşedintele ţării, şi pe prim-ministru şi tot aşa mai departe”, a exlicat dînsa.

Lucia Bacalu

„Surpizele” caniculei: după 29 de ani, omida de stepă îşi face apariţia în forţă Călăraşi Mii de omizi de stepă s-au năpustit asupra unor plantaţii agricole din satele raionului Călăraşi, devorînd tot ce le-a nimerit în cale. Petru Cosoi, vicpreşedintele raionului, responsabil de domeniul agricol, spune că au fost localizate focare la Ţibirica, unde omizile au distrus 1,5 ha de pepeni verzi. La Hogineşti au fost afectate 40 ha de floarea soarelui aparţinînd fermierului Nicolae Drăgănel. Semnale despre culturi atacate de aceste omizi au parvenit şi din Neşcani, dar şi din alte localităţi ale raionului.

Potrivi specialiştilor, comportamentul din acest an, extrem de feroce al dăunătorului respectiv, este pus pe seama căldurilor mari şi îndelungate. Petru Cosoi ne-a spus că se întreprind măsuri de combatere a omizii de stepă, fiind comandate cantităţile necesare de insecticide. Mai complicat va fi la prelucrarea plantaţiilor de pe suprafeţele mai mari. În aceste cazuri, susţin specialiştii, e nevoie de aviaţia fitosanitară. La moment, se examinează şi astfel de posibilităţi.

Nisporeni Şi pe cîmpurile nisporenene omida de stepă a pornit la atac. Potrivit lui Grigore Florea, șeful Secției agricultură și industrie prelucrătoare Nisporeni, anume specialiştii de aici au bă-

Tinerii halterofili nisporeneni – gata pentru europenele și mondialele din acest an

tut alarma în republică. S-a întîmplat pe 17 iulie curent. „Imediat am anunțat serviciile de resort de la Chișinău, reprezentanții cărora au sosit în aceeași zi la fața locului”, ne-a spus dînsul.

Omida atacase 4-5 sectoare a cîte trei ari din regiunea Nisporeni, Bărboieni, Grozești. „Unde mergea, făcea prăpăd”, a remarcat specialistul.

Cele mai multe omizi de stepă au fost observate pe terenurile rămase în paragină, apoi pe cele de floarea soarelui, tutun, porumb. Chiar în prima zi, cum s-a depistat dăunătorul, au fost prelucrate cu chimicale circa 25 ha de pămînt. „Acum, parcă ținem sub control situaţia, dar căldura crează condiții bune de dezvoltare a omidei”, a spus în final Grigore Florea, menţionînd, totodată, că au fost întreprinse şi măsuri necesare de informare a populației.

Ungheni Situaţia e mult mai bună la Ungheni şi, deocamdată, nu sînt motive de îngrijorare. Aflată deja la a doua generaţie în acest an, omida de stepă nu s-a extins semnificativ pe cîmpurile raionului Ungheni, ne-a spus Ion Bostan, șeful Direcției fitosanitare și control semincier Ungheni. În permanenţă sînt inspectate cîmpurile. Au fost depistate unele sectoare nesemnificative cu o populare în proporţie de 3-4% a omizii de stepă la Cornești, Pîrlița, Chirileni, Todirești. „Această stare de lucruri

În fotografie: Iată ce lasă în urmă omida de stepă. Foto: unimedia.md

nu prezintă vreun pericol la ziua de azi”, a explicat specialistul, ca apoi să remarce că, în zilele următoare, vor fi inspectate şi cîmpurile megieșe cu raionul Nisporeni, deoarece acolo există mai multe focare de omidă.

De notat că omida de stepă, un dăunător agresiv, care afectează majoritatea culturilor agricole, a invadat cîmpurile în peste 20 de raioane ale R. Moldova. Fenomenul a luat amploare din cauza secetei şi a temperaturilor înalte. Omida migrează foarte repede, lăsînd în urmă pagube semnificative. Specialiştii susţin că ultima invazie de proporţii a acestor omizi a fost înregistrată la noi în 1983.

Ina Landa, Tudor Josanu

În fotografie: Antrenorul Grigore Braşoveanu împreună cu cei doi discipoli ai săi.

La ambele competiții vor lua parte și doi sportivi talentaţi din Nisporeni, discipoli ai antrenorului Grigore Braşoveanu: Marcel Guidea de 17 ani și Ecaterina Tretiacova (15 ani). „Sperăm să obţină amîndoi medalii”, a subliniat antrenorul.

Dînsul este încrezut de succesul elevilor săi, care au reuşit deja să stabilească zeci de recorduri la ridicarea halterelor.

Marcel Guidea este multiplu campion național la haltere. Şi Ecaterina Tretiacova are cu ce se mîndri. Este deja maestru în sport. ”Pentru mine e foarte important să fiu printre primii trei la aceste competiții. Astfel voi reuși să îndeplinesc normativul pentru maestru al sportului de clasă înternațională”, ne-a spus dînsa. Sportiva a reușit în acest an, la ea acasă, să îndeplinească de două ori acest normativ, dar mai e nevoie şi de o confirmare oficială la o competiție din afara țării. În prezent, cei doi halterofili sînt într-un cantonament de 15 zile la Nisporeni. Direcția Raională Învățămînt, Tineret şi Sport a alocat în acest scop 3000 de lei, ceea ce înseamnă cîte o sută de lei pe zi pentru alimentația fiecărui sportiv.

Ina Landa

Un total trist al incendiilor din acest an la Nisporeni Pe 24 iulie, la Nisporeni s-a produs un incendiu de proporţii. A luat foc un stog de fîn, amplasat de gospodarul casei chiar lîngă drum. Focul nemilos s-a extins cu repeziciune şi asupra şoproanelor din preajmă, dar şi asupra lemnelor, pregătite pentru iarnă.

Potrivit pompierilor, de vină e şi proprietarul, care a neglijat distanţele de siguranţă la foc, atunci cînd a ales locul de amplasare a stogului. “Trebuie să cunoască toată lumea că distanţele de siguranţă la foc sînt următoarele: de la stoguri sau stive pînă la construcţii - 50 metri; de la drum pînă la stoguri - 20 metri; de la liniile de tensiune - 15 metri. În cazul în care cetăţenii nu respectă aceste reguli, ei riscă să se confrunte cu incendii mari, căci e suficient un chibrit sau o ţigară nestinsă, ca în cîteva minute stogul să ardă în flăcări”, explică Grigore Rîlea, şeful Serviciului apărare împotriva incendiilor Nisporeni.

Dînsul a atras atenţia şi asupra secetei şi caniculei ce s-au instalat afară. Acestea pot favoriza cu uşurinţă incendiile. De aceea oamenii ar trebui să se abţină de la efectuarea unor lucrări cu focul deschis în apropierea pădurilor şi suprafeţelor de păşunat. În ultima perioadă, pompierii nisporeneni au intervenit la diverse cazuri de aprindere intenţionată a ierbii uscate, cînd au fost pîrjolite hectare întregi. “În aceste condiţii, apare tot mai mult necesitatea mobilizării de către primari a echipelor benevole de pompieri, cît şi a implicării populaţiei la lichidarea focarelor la iarbă uscată. Temperaturile foarte înalte şi uscăciunea sînt foarte prielnice pentru izbucnirea a noi incendii”, a mai spus Grigore Rîlea.

De notat că, de la începutul anului curent, în raionul Nisporeni s-au produs 23 incendii, prejudiciile material ajungînd la 327 mii 820 lei. Prompierii au reşit să salveze, în această perioadă, bunuri materiale în valoare de 1 milion 282 mii de lei.

Incendiile din acest an de la Nisporeni au luat viaţa a cinci persoane, dintre care doi copii. (Lucia Bacalu)

6 Expresul

Atenţie la fructele şi legumele comercializate pe marginea drumului. Reprezentanţii Centrului de Sănătate Publică Chişinău susţin că unele produse au un coţinut prea mare de nitraţi. Cea mai mare concentraţie de nitraţi a fost descoperită în pepenii galbeni importaţi din Ucraina şi Olanda. Depăşiri ale normei s-au mai depistat în dovlecei, sfeclă roşie, cartofi, castraveţi, ceapă verde, vinete şi banane. (Publika.md)

Fragmentarium

Vineri, 3 august

Tinerii nisporenenei pentru Nîrnova

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Izvorînd din cel mai mare deal din Moldova, al Bălăneştilor, un minunat rîuleţ colindă cîteva localităţi din centrul Moldovei. Este vorba de Nîrnova, un afluent al rîului Prut, care, deşi e foarte mic şi are puţină apă, rezistă.

Rezistă de secole întregi, fiind pomenit chiar şi de Dimitrie Cantemir în „Descierea Moldovei”. În ultimul timp, observ adesea cum societatea noastră e asaltată de indiferenţă şi nepăsare. Tot mai multe rîuri, inclusiv Nîrnova noastră, sînt poluate. Acest fenomen mă întristează şi mă îngrijorează. Mă doare pentru tot ceea ce se petrece. Din acest motiv, m-am alăturat grupului de tineri care, timp de trei zile, între 18 şi 20 iulie, au organizat o expediţie pe rîul Nîrnova, sub îndrumarea organizaţiei „Solidaritatea europeană pentru apă în Moldova” (SEAM).

Am pornit la drum de la Nisporeni, pentru a informa şi a sensibiliza oamenii, căci nu trebuie să permitem

Cînd dimineaţa ta pare că începe prost, nu fi supărat

nimănui să atenteze la ceea ce a creat natura pentru noi. Am continuat traseul pînă în satul Călimăneşti. Am fost aproximativ 50 de participanţi, noi fiind împărţiţi în trei echipe. Dar toate am avut un scop comun: să stabilim resursele rîului, sursele de poluare, să atenţionăm populaţia despre necesitatea îngrijirii Nîrnovei. Împreună cu Nina Plop, reprezentant al SEAM, am înţeles cît de importantă este apa pentru noi şi, totodată, cît de poluată este ea.

Expediţia din 18-20 iulie a fost la a doua ediţie, prima desfăşurîndu-se în septembrie 2011. Mulţumim tuturor sponsorilor, primarilor, preşedintelui raionului Nisporeni, Vasile Bîtca, directorului SEAM, Galina Cazimir, pentru susţinere, pentru organizarea unor astfel de activităţi utile.

Aşteptăm noi colaborări.

Daniela Hîncu, 15 ani, s. Ciuteşti, r. Nisporeni

REPARAȚIA calculatoarelor și laptopurilor. Ștergerea virușilor și instalarea corectă a programelor. Tel.: 060044404

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, ROMÂNIA Oferta educatională pentru tineri de origine română din Republica Moldova

1)

O zi bună începe cu o cafea bună. Sau cu o vorbă frumoasă, pentru a-ţi reaminti că nu există nici o clipă care să nu merite a fi trăită din plin, dar şi pentru a-ţi da puterea de a reuşi în ceea ce ţiai propus. Ştiu că există multe lucruri pentru care ne facem griji, dar sînt cu mult mai multe lucruri pentru care trebuie să fim recunoscători. Deschide-ţi ochii, deschide-ţi inima, chiar şi atunci cînd vîntul rece bate, iar lumea pare acoperită de o umbră ceţoasă. Vei vedea că bunătatea este peste tot.

Data viitoare, cînd dimineaţa ta pare că începe prost, nu fi supărat. Dumnezeu este la datorie şi veghează asupra ta. Aşa că, bucură-te şi preţuieşte fiecare moment pe care îl ai, aminteşte-ţi că timpul nu asteaptă pe nimeni. ÎNCETEAZĂ să mai astepţi... pînă cînd vei întoarce toate datoriile pentru maşină ori casa ta, pînă cînd copiii vor creşte, pînă cînd slăbeşti cu 10 kg, pînă cînd te căsă-

toreşti, pînă cînd ai copii, pînă cînd te pensionezi, pînă la vară, pînă la toamnă, pînă cînd mori...

Este important să laşi anumite lucruri să treacă. Să le dai drumul. Să te desprinzi de ele. Oamenii trebuie să înţeleagă că uneori cîştigăm, alteori pierdem. Nu aştepta să ţi se dea ceva înapoi, nu aştepta să ţi se recunoască eforturile, să ţi se descopere geniul, să ţi se înţeleagă iubirea. Încheie nişte etape. Nu din orgoliu, din neputinţă sau mîndrie, ci, pur şi simplu, pentru că acel lucru nu se mai potriveşte cu viaţa ta. Închide uşa, schimbă macazul, fă curat, şterge praful. Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!

Nu există un moment mai bun ca să fii fericit decît cel de acum. Fericirea este o călătorie, nu o destinaţie. Şi poate că astăzi este cea mai bună zi ca să plantezi primul bulb al propriei tale fericiri. ,,Era odată un tăietor de lemne foarte puternic, care-şi căuta de lucru. A ajuns la un

negustor de cherestea şi acesta l-a angajat imediat. Pentru că era plătit bine, iar condiţiile de lucru erau foarte bune, tăietorul de lemne şi-a dat silinţa să lucreze cît putea de bine. Negustorul i-a dat un topor şi i-a arătat locul de unde să taie copacii. În prima zi, omul a tăiat 15 copaci. „Felicitări”, i-a spus şeful. „Continuă să munceşti tot aşa!”

Fiind foarte motivat de cuvintele stăpînului, tăietorul de lemne a încercat să muncească şi mai bine a doua zi, dar nu a putut doborî decît 10 copaci. A treia zi a încercat şi mai mult, dar n-a reuşit să doboare decît 7 copaci. Zi după zi el dobora tot mai puţini copaci. „Cred că îmi pierd puterile”, se gîndea tăietorul de lemne. Stînjenit, s-a dus la negustor şi şi-a cerut scuze, spunîndu-i că nu înţelege ce i se întîmplă. „Cînd ai ascuţit ultima oara toporul?”, a întrebat negustorul. „Ascuţit? Nu am avut timp să ascut toporul.

Am fost foarte ocupat să tai copacii”.

Oare cîţi nu greşim la fel ca şi tăietorul nostru de lemne? Cel mai des uităm să ne facem timp pentru a ne întreţine ,,instrumentele” din dotare: mintea, inima şi sufletul. Atunci cînd vine vorba de „o zi bună”, gîndul ne duce, cel mai probabil, la o zi frumoasă, lipsită de probleme, plină de reuşite, petrecută alături de oameni minunaţi, făcînd ceea ce ne place...

Vă doresc, dragi cititori, un sfîrşit bun de săptămînă şi nu uitaţi: după ce vă treziţi, să daţi perdeaua la o parte, pentru ca soarele să intre pe fereastra inimii dumneavoastră.

Morala: “ Viaţa nu se află sub nici o obligaţie de a ne da ceea ce asteptăm noi de la ea”.

2)

Nu se plînge, nu se milogeşte, nu aşteaptă daruri şi ajutoare Viaţa a fost dură cu el. L-a pus la încercări de neînchipuit.

A rezistat. Ba mai mult: a dat tuturor celor care-l cunosc o adevărată lecţie de viaţă, de curaj, de perseverenţă, de verticalitate.

De mic copil, Serghei Beleavschi din Pîrliţa Ungheni a rămas fără mîini. Avea doar cinci ani cînd s-a produs tragedia.

Băiatul se juca pe toloacă alături de alţi copii. La un moment dat, au găsit un exploziv. Curioşi din fire, i-au dat foc. Ceea ce a urmat a fost de groază. Lui Serghei Beleavschi i-au fost amputate ambele mîini de la coate. Numai aşa a putut fi salvat. Dar nu a fost unicul său necaz.

Bărbatul nu aude bine, nici nu vorbeşte.

Totuşi, toate acestea, luate la un loc, nu au fost un impediment pentru el. A ajuns la vîrsat de 80 de ani, se simte încă în puteri, se descurcă cum poate, fără a cere ajutorul nimănui. În tinereţe, şi-a întemeiat o familie, a crescut şi a educat patru copii. De mai bine de 20 de ani este văduv. Acum, îi sînt alături doi dintre copii.

Chiar dacă soarta nu i-a fost deloc uşoară, el a răzbit. A învăţat o meserie care l-a ajutat să-şi întreţină familia de-a

lungul anilor. Este lemnar de profesie. A meşterit multe lucruri frumoase. „Cel mai greu pentru el era atunci cînd trebuia să pornească strungul. Vă imaginaţi cum e cînd nu ai degete”, povesteşte Tamara Lavrimenco, lucrător social din Pîrliţa.

Dar a găsit şi pentru asta o modalitate: lua creionul în gură şi apăsa pe buton.

Consătenii îl stimează şi îl admiră pentru curajul său şi voinţa de a merge mai departe. Are o pensie mică, dar nu se plînge. Nu s-a plîns niciodată. Totdeauna a căutat soluţiile optime. A reuşit să facă un ban şi datorită calului pe care-l are.

Chiar şi acum, pe timp de caniculă şi secetă, nu a stat degeaba. Cînd a văzut că o regiune a Pîrliţei, numită Nicolaevca, a rămas fără apă, şi-a luat calul şi căruţa, a găsit o sursă de apă, şi-a umplut butoaiele şi... înapoi la oameni. Vindea apa la un preţ simbolic. Ludmila Negarneac, asistent social, spune că sătenii apelează adeseori la ajutorul bătrînului, mai ales atunci cînd au nevoie de un transport mai ieftin. „Niciodată nu a avut o taxă fixă pentru serviciile sale. Fiecare îi dă cît socoate de cuviinţă”, subliniază dînsa. Iar el se mulţumeşte şi cu puţinul. Niciodată nu a zis „Nu”. Îi face plăcere să poată ajuta.

A muncit dintotdeauna. Asistenţii sociali susţin că el poate face orice: şi să

Citaţie 1) Cifra totală de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Republica Moldova care au diplomă de bacalaureat obținută în România 2) Cifra de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă

DETALII Telefon: +40-234/542.411, Fax: +40-234/545.753, E-mail: rector@ub.ro, Web: http://www.ub.ro/

Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Todiriţă Ala, domiciliată în or. Ungheni, str. M. Cibotari 90/42 şi a cetăţeanului Todiriţă Gabriela, domiciliată în or. Ungheni, str.

M. Cibotari 90/42, în calitate de pîrîţi în cauza civilă înaintată de către Noviţchi Angela privind înregistrarea bunului imobil, care va avea loc la data de 20.08.2012, ora 14.00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

coacă şi pîine, şi să prepare o mămăligă, şi să facă un borş, şi să spele rufe, şi să îngrijească de calul său. Ce mai, se descurcă în toate. ... Stingherit, Serghei Beleavschi a venit să primească ajutorul pe care i l-a oferit Crucea Roşie din Ungheni în ziua de 24 iulie. Se vedea de la o poştă, nu este obişnuit cu aşa ceva, nu se simte confortabil în astfel de situaţii. Singur şi-a scos paşaportul de tip sovietic din buzunarul sacoului, singur şi-a pus semnătura, singur şi-a dus produsele primite la căruţă. A urcat, a pornit calul şi a plecat...

Natalia Junghietu

Vînd URGENT apartament cu 2 odăi, Ungheni, cartierul Dănuțeni. Construcție auxiliară, posibilitate de extindere. Încălzire autonomă, reparație, 47 m.p.

Stare impecabilă. 19500 euro. Tel: 060044404.

Vînd Laptop aproape nou – 3500 lei; calculator staționar Pentium 4, stare foarte bună 8/10 – 2500 lei; Pentium 4+boxe+cameră, stare ideală 10/10 – 3500lei. GARANȚIE! Tel: 060044404.

Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămînii Nu ne oprim din joacă atunci cînd îmbătrînim ci îmbătrînim cînd încetăm să ne mai jucăm.

George Bernard Show

Expresul Vineri, 3 august

Luni, 6 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 15.45, 20.30 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Dan Puric: „Omul frumos”. Confesiuni 10.20, 11.10, 17.55 Documentar 10.50 Picături de „Dor” 12.00 Vedete la bis 13.10 “BROSCUŢA ŞI BALENA” 14.45 Spectacol 16.00, 20.45, 21.00 Jocurile Olimpice 2012 17.45 Descoperă Moldova 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Dor. Oleg Negruţa.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „20.000 DE LEGE SUB MĂRI” 14.00 „INELUL NIBELUNGILOR” 17.45 „UN ALT ÎNCEPUT” 20.30 „LAS FIERBINŢI” 23.00 „CHUCK”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00, 12.10, 15.10, 18.10 "Время" 9.55 "Жить здорово" 11.00 "Модный приговор" 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 12.30 "Выжить вопреки" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.40 "ЖКХ" 16.30 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ" 23.15 "ДОКТОР ДУЛИТТЛ: РЕБЯТА НА МИЛЛИОН ДОЛЛАРОВ".

Miercuri, 8 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 15.45, 21.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10 “RĂMĂŞAGUL” 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00 Părinţi şi copii 11.30, 14.50 Documentar 12.00 Baştina 12.45 Videoteca copiilor 13.10 “RINO GAETANO” 15.15 Russkii mir 16.00, 19.45, 21.15, 21.30 Jocurile Olimpice 19.00 Mesager 20.30 Portrete în timp.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 23.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „SABRINA” 14.00 „ATÎT DE APROAPE DE ADEVĂR” 17.45 „Serviţi, vă rog” 21.00 Fotbal Champions League 23.30 „CHUCK”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00, 12.10, 15.10, 18.10 "Время" 9.10 Контрольная закупка 9.55 "Жить здорово" 11.00 "Модный приговор" 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.40 "ЖКХ" 16.30 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ" 23.15 "ТАЙНАЯ ЖИЗНЬ ПЧЁЛ".

Marţi, 7 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 15.45, 20.20 Ştiri 6.15, 12.00 Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Dan Puric. “Omul frumos”.

Confesiuni 10.15 “BROSCUŢA ŞI BALENA” 11.50 Videoteca copiilor 13.10 Focus. Magazin TV 13.40 Magazinul copiilor 14.10 Ring Star.

Concurs muzical 15.15 Unda Bugeacului 16.00, 20.35, 20.50 Jocurile Olimpice 2012 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 Apropo TV 12.00 România, te iubesc! 14.00 „SABRINA” 17.45 „UN ALT ÎNCEPUT” 20.30 „Serviţi, vă rog” 23.00 „CHUCK”.

PRIME TV 16.00 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 18.10 Новости 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.05 "ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ" 23.05 "РОЛЛЕРЫ".

Joi, 9 august TVM 06.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.45, 21.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 8.00 Din fondul TV Moldova 1 9.10 “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Focus. Magazin TV 11.30 Documentar 12.00 O seară în familie 13.10 “RINO GAETANO” 14.45 Videoteca copiilor 15.00, 18.00, 21.15, 21.30 Jocurile Olimpice 2012 19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 O seară de clarinet cu Veaceslav Cernavca. Program muzical 20.35 Cinemateca universală 20.50 Super-loto “5” din “35”.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „ATÎT DE APROAPE DE ADEVĂR” 14.00 „POVESTEA LUI TRACI” 17.45, 20.35 Serviţi, vă rog! 23.00 „CHUCK”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00, 12.10, 15.10, 18.10, 21.00 "Время" 9.10 "Контрольная закупка" 9.55 "Жить здорово" 11.00 "Модный приго-

вор" 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 12.30 "Супертело, супермозг" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.40 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖАНИЯ" 23.15 "Апокалипсис 2012. Когда настанет судный день".

Vineri, 10 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 15.45, 21.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “MARIKEN” 10.40 Spectacol 11.15, 18.30, 19.55 Documentar 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10 “RĂMĂŞAGUL” 14.30 Russkii mir 15.00 Portrete în timp 15.30 Legendele muzicii 16.00, 21.15, 21.30 Jocurile Olimpice 2012 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.25 O seară de clarinet cu Veaceslav Cernavca. Program muzical.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „POVESTEA LUI TRACI” 14.00 „AFACEREA SECOLULUI” 17.45 Serviţi, vă rog! 20.30 “BANII VORBESC” 22.30 “SECRETUL CAMEREI 6”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00, 12.10, 15.10, 18.10 "Время" 9.10 "Контрольная закупка" 9.55 "Жить здорово" 11.00 "Модный приговор" 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.20 "Хочу знать" 18.30 "Между нами, девочками" 19.00 "Поле чудес" 20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.05 "Большая разница" 23.05 "ЛЮБЛЮ ТЕБЯ, ЧУВАК".

Sîmbătă, 11 august TVM 6.00, 17.00, 20.00 Ştiri 6.15 Cinemateca universală 6.30 “MARIKEN” 8.05 Vedete la bis 9.05, 16.00 Documentar 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00 Spectacol 13.45 TVC 14.55 Videoteca copiilor 15.10 Desene animate 16.30 La mulţi ani! 17.35 Erudit cafe 18.00, 20.15, 20.30 Jocurile Olimpice 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Respiro.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping 10.15 „AFACEREA

SECOLULUI” 12.00 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 13.20 „CELE 6 SOŢII ALE LUI HENRY LEFAY” 15.15 „NU SÎNTEM ÎNGERI” 17.00 „SPIRITUL ADOLESCENTEI” 20.30 „RAMBO II” 22.30 „FRĂŢIA VI”.

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Супертело, супермозг" 7.20 "ДУША" 8.50 "Смещарики. ПИН-код" 9.05 "Играй, гармонь любимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.30 Смак 11.05 "Андрей Соколов. Долгая дорога в ЗАГС" 12.25 "Таинственный остров" 14.05 "Битва за воздух" 15.00 "СТАРШИЙ СЫН" 17.20, 18.10 "ХИРОМАНТ" 19.20 "КВН" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.55 "Пусть говорят".

Duminică, 12 august TVM 6.00, 16.45, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.30 “Sax-Story” 8.30 Spectacol 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 Moldovenii de pretutindeni 11.30 Natura în obiectiv 12.00 Baştina 12.50 Respiro 13.00, 17.00, 23.00 Jocurile Olimpice 2012 15.40 La mulţi ani! 16.10 Parteneriate pentru fiecare copil 16.30 Descoperă Moldova 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.25 Din fondul TV Moldova 1 22.20 Evantai folcloric.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping” 10.15 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 11.00 „NU SÎNTEM ÎNGERI” 13.20 „MERLIN” 15.15 „20.000 DE LEGHE SUB MĂRI” 17.00 „INELUL NIBELUNGILOR” 20.30 „CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÎNTULUI” 22.30 „OMUL DE RĂCHITĂ”.

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.35 "Фунтик и огурцы" 6.55 "ПОТОМУ ЧТО ЛЮБЛЮ" 8.20 "Армейский магазин" 8.50 "Смешарики. Пин-код" 9.00 "Здоровье" 10.30 "Жизнь как подвиг" 11.05 "100 лет – полет нормальный" 12.15 "Как стать здоровым" 12.55 "Как стать желанным" 13.40 "Как стать молодым и красивым" 14.30 Концерт Софии Ротару 15.50 "ИЩИТЕ ЖЕНЩИНУ" 18.25 "Леонид Быков. Улыбка маэстро" 19.15 "В БОЙ ИДУТ ОДНИ СТАРИКИ" 21.00 "Primele ştiri" 21.25 Воскресное "Время" 21.55 "Мгновения Олимпиады" 22.30 "Мульт личности" 23.05 "ПОВОРОТ".

Stimaţi credincioşi!

Singura şi adevarata maică stareţă împreună cu preotul Iosif elimină tot ce este legat de farmece şi blesteme. A fost aprobată de cei mai mari episcopi din România, datorită rezultatelor garantate oferite clientilor săi. „Mă numesc Victor şi sunt primar în R. Moldova, revin cu această mulţumire adresată maicii stareţe Sofia şi preotului Iosif, eu fiind o persoană la nivel înalt am decis să fac o ultimă încercare pentru a-mi rezolva problemele de sănătate ceea ce nimeni nu-mi puteau găsi leacul. Aveam dureri îngrozitoare în tot corpul, nu puteam dormi noaptea din cauza coşmarurilor, sporul îmi lipsea şi nimic din ceea ce făceam nu era bine. Apelând la această sfânta maică stareţă, cu rugăciuni sfinte mi-a îndepartat farmecele şi răul de la casa mea şi acum sunt bine şi sănătos cu poftă de viaţă”.

Natalia din Bălţi. Coşmarul unei mame disperate. „Aduc mii şi mii de mulţumiri măicuţei starete Sofia deoarece fiul meu, deşi ajunsese la o vârstă, foarte înaintată nu putea duce o relaţie până la capăt şi totodată devenise alcoolic. Prin rugăciuni sfinte, maica stareţă Sofia i-a dezlegat cununiile l-a vindecat de alcoolism şi nu mai bea, iar acum e căsătorit şi fericit”.

Apelaţi cu maximă încredere şi rezultatul va fi garantat 100%.

Telefoane: 0040743828144 sau 0040722919763.

Luni 17.15 „Sare şi piper”. Divertisment (Jurnal TV) 18.40„Скорая помощь”. Serial (РЕН) 23.00 „Открытый простор”. Film (Sony) Marţi 19.45 „Leacuri pentru neamuri”.

Divertisment (Jurnal TV) 21.00 „Один прекрасный день”.

Film (СТС) 21.15 „Санта Лючия”. Serial (Россия РТР) Miercuri 18.30 „Наркотрафик”. Serial (НТВ) 21.00 „Дневники няни”. Film (СТС) 21.30 „Fabrika” (Publika) Joi 9.30 „Сделано в СССР”. Serial (Россия РТР)

21.05 „Фишки. Деньги. Адвокаты”. Film (Sony) 23.00 „Домино”. Film (СТС) Vineri 20.00 „Таможня даёт добро”.

Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă”. (TVR 1) 23.15 „Полынь-трава окаянная” (Россия РТР) Sîmbătă 19.30 „Зимнее танго”. Film (Россия РТР).

20.00 „Императрица Сисси”. Film (Sony) 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).

Duminică 10.15 „20 лет без любви”. Film (Россия РТР) 21.00 „Вавилон н.э.”. Film (СТС) 22.50 „Необходимая жестокость”. Film (Sony)

Dragi cititori credincioși, S‐a descoperit o mare minune Dumnezeiască, maica stareță Paraschiva.

Ea a fost binecuvîntată de Dumnezeu pentru a ajuta oameni la necaz și în pragul disperării. Venită de curînd din țara sfîntă Ierusalim, maica stareță deține cele mai puterncie slujbe, rugăciuni, plante, apă sfințită făcătoare de minuni. Toate știute numai de ea, maica stareță Paraschiva, cu harul ei preasfînt, elimină tot ce este legat de farmece, vrăji, blesteme, boli incurabile, vindecă depresia, durerile de cap, dureri de picioare, amorțeli, impotența, scoate argintul viu din corp, împreunează familii dezbinate, aduce spor în casă și în afaceri și multe altele. Toate acestea chiar și prin telefon de la distanță pe numele de botez și al datelor personale, vă deschide Cartea Sfîntă gratuit în numele Domnu‐ lui. Gratuit de luni pînă luni. Telefon: 0746811663 (România) Mulțumiri Liuba din Ungheni: Mii și mii de mulțumiri stareței Paraschiva că, prin put‐ erea ei miraculoasă, m‐a vindecat de depresie și m‐a împreunat cu soțul meu, după o despărțire de trei ani, care mă părăsise pentru o altă femeie.

Mă numesc Olga și sînt din Ungheni. Țin să‐i mulțumesc pe această cale stareței Paraschiva că, printr‐o rugăciune telefonică, mi‐a dezlegat cununia ce o aveam legată prin vrăji. Aveam 43 de ani și nu mă puteam căsători, iar acum sînt căsătorită și fericită.

Veaceslav din Ungheni. Îi mulțumesc făcătoarei de minuni Paraschiva că m‐a vindecat de impotență și mi‐a scos argintul viu din corp. Aveam dureri și amorțeli în tot corpul.

Mă numesc Elena, sînt stabilită în Moscova. Aflînd de la o rudă apropiată de dînsa, am apelat și, prin rugăciunile sale sfinte, m‐a ajutat chiar și de la distanță. Mi‐a adus spor în casă și în afacere, de aceea o recomand tuturor oamenilor cu necazuri și probleme. Cu un singur telefon viața vi se va schimba din rău în bine. Rezultate garantate 100%.

Telefon: 0746811663 (România) Vînd teren pentru construcţii în centrul oraşului Ungheni, suprafaţa – 4,6 ari. Telefon: 069264162.

Vînd două camere în cămin, cartierul Dănuţeni. Telefon: 068114428, 068114450.

Se dă în chirie apartament cu două odăi pe timp îndelungat, în cartierul Dănuţeni (lîngă magazinul „Moldova”). Nemobilat, căldură autonomă. Telefon: 068114428, 068114450.

Cumpărăm metal uzat – 1700 lei/tona tinichea (tablă) – 1200 lei/tona.

Tel.: 069633667; 069338318; 069289501 Direcția Finanțe a Consiliu‐ lui raional Nisporeni anunță concurs de ocupare a funcției publice vacante de specialist în secția con‐ tabilitate bugetară.

Pentru mai multe detalii accesați site‐ul www.nis‐ poreni.md sau contactați la telefonul: 0264 23006.

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus de primărie, la o distanţă de 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161, 067460041.

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Требуется водитель экспедитор, водитель на кару, электрик, разнорабочие и кладовщик железобетонных изделий.

моб.: 067431371

Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători.

Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Vînd Mitsubishi Space Wagon, a.p. 1999, motor 2400 cm c., tracțiune 4x4, benzină, 7 locuri‐miniven. Telefon: 068800860. Preț negociabil!

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS

Vînd automobil Lada Kalina, anul producerii 2006, motorul 1600 cm c., tracțiune din față, benzină. Tel.: 069212383.

Preț negociabil!

Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:

Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:

Licitaţie IMSP CMF Nisporeni organizează licitaţie pentru vinzare‐cumpărare a automobilului UAZ‐3152‐01, anul producerii 1989.

Persoanele fizice interesate vor depune: 1) Cerere 2) Copia buletinului de identitate Taxa de participare la licitaţie 200 lei.

Persoanele juridice interesate vor depune: 1) Cerere 2) Copia certificatului de înregistrare 3) Procură cu drept de a efectua tranzacţia vinzare‐cumpărare.

Taxa de participare la licitaţie 500 lei.

Licitaţia va avea loc la 17.08.2012, ora 10.30, în incinta IMSP CMF Nisporeni, str. Toma Ciorbă nr.5.

Telefon de contact: 0264 23472 , 079737377.

băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing).

E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi!

Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md

La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

8

Un sfat pe săptămînă Înlăturaţi grăsimea din supe punînd în bol cîteva cuburi de gheaţă. Grasimile se vor strînge în jurul gheţei, care apoi va fi înlăturată.

Expresul

Util

Vineri, 3 august

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă Pepenele galben – şi deliciu, şi tratament

Salată cu ciuperci şi găină Ingrediente: 250 gr file de pui, 70 gr ciuperci şampinioane, 70 gr caşcaval tare, 100 gr roşii cherry, o legătură frunze de salată, maioneză, smîntînă.

Mod de preparare: Ciupercile se taie felii şi se rumenesc. Fileul de pui se prăjeşte pe ambele părţi

pînă este gata, apoi se răceşte şi se taie ca şi ciupercile.

Frunza de salată spălată şi uscată se rupe cu mîinile şi se pune în salatieră. Apoi se pun ciupercile şi carnea, se stropeşte cu compoziţia din smîntînă şi maioneză, se pun felii de roşii şi se presară caşcaval ras.

Parfumat şi răcoritor, pepenele galben (zămosul) este desertul ideal în sezonul estival.

Pe lîngă deliciile gustative, el aduce şi numeroase beneficii sănatăţii, fiind considerat chiar mai puternic în acțiune terapeutică decît fratele lui roşu. Cura de pepene galben este recomandată în numeroase afecţiuni, dar şi ca regim de întreţinere.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Hortensia sau bucuria verii Planta este pentru vară aşa cum este liliacul pentru primavară. Se plantează, preponderent, în grădini, dar poate creşte şi în ghiveciuri. Acesta trebuie să fie astfel poziţionată, încît să beneficieze de razele soarelui dimineaţa, dar nu la amiază. Se cunosc aproximativ 190 de soiuri. Hortensia este o plantă de talie mare, cu o înălţime de pînă la doi metri şi un diametru ce poate fi cuprins între 30 şi 60 cm.

Hortensia înfloreşte începînd cu lunile mai-iunie şi durează pînă toamna tîrziu. Florile îşi schimbă nuanţa atît în funcţie de proprietăţile pămîntului, cît şi de vîrsta lor. Astfel, la început ele vor fi albe, apoi colorate în roz sau albastru, trecînd treptat în verde maroniu. Nu este recomandat ca toamna să îndepărtaţi florile uscate, ele au atît un rol de protecţie, cît şi unul decorativ.

Pentru ca planta să-şi păstreze florile şi coloritul o perioadă mai îndelungată trebuie să respecaţi o serie de condiţii: Amplasaţi floarea într-un loc luminos, dar ferit de razele directe.

Temperaturile cuprinse

între 15 şi 21 de grade C vor favoriza o înflorire abundentă. Într-un sol udat permanent, hortensia îşi va menţine aspectul vizual plăcut mai mult timp.

Dacă veţi pulveriza extremităţile plantei periodic, veţi prelungi cu mult perioada de înflorire şi veţi stimula astfel apariţia noilor boboci. În zilele cu temepraturi mărite peste 30 grade C hortensia se udă zilnic, preferabil dimineaţa devreme, stropind inclusiv frunzele pentru a le hidrata. Dacă frunzele se înnegresc pe margine, este un semn că solul este suprasaturat cu apă.

Apropo, un rol important în coloritul florilor îl are anume solul. Horten-

Calendar creștin-ortodox 6 – 12 august Luni Sf. Mc. Cristina; Cuv. Policarp.

Marţi Adormirea Sf. Ana. Sf. Olimpiada şi Eupraxia.

Miercuri Sf. Mc. Ermolae; Cuv. Moise; Sf. Mc. Parascheva.

Joi Sf. Mare. Mc. Pantelimon; Sf. Cuvioşi Clement, Antusa, Naum.

Vineri Sf. Apostoli Prohor, Nicanor, Timon, Parmen; Sf. Irh. Pitirim.

Sîmbătă Sf. Mucenici Calinic, Eustatie; Cuv. Constantin şi Cosma; Sf. Muceniţe Serafima, Teodota.

Duminică Duminica X. Sf. Apostoli Sila, Siluan, Andronic; Sf. Mc. Ioan Ostaşul; Sf. Mc. Valentin.

Cura de pepene galben sia este planta care indică PH-ul solului unei grădini.

Florile de culoare roz indică un PH al solului acid, florile care au o coloraţie albastră, ce apoi devine roz arată un conţinut mare de calcar în sol.

Dacă doriţi ca florile să devină roz, îngropaţi toamna, odată cu săpatul, o cantitate mică de var în jurul plantei. Nu exageraţi însă, cîteva sute de grame sînt îndeajuns pentru o suprafaţă de doi-trei metri pătraţi. Pentru ca plantele din ghiveci cu flori albastre să-şi păstreze coloritul, udaţi-le cu apă de ploaie, care are un conţinut mai mic de calcar. Puteţi de asemenea să-i administraţi şi un îngrăşămînt special pentru florile albastre.

La mijloc de iulie, soţii Aramă, Viorica şi Vasile, şi-au sărbătorit nunta de aur. Parcă mai ieri au venit la Corneşti, tineri, frumoşi cu planuri măreţe. Ambii pedagogi, ea – de limba română, el – de fizică. Ambii inteligenţi, ambiţioşi, dornici de noi cunoştinţe. Viorica Aramă a ajuns să fie un model de profesoară, iar meritele sale au fost recunoscute la cel mai înalt nivel. Vasile Aramă a ajuns să conducă şcoala din oraşul Corneşti, fiind cel ce a stat la izvoarele creării liceului din localitate. Cea mai mare realizare a lor sînt, totuşi, cei doi copii: Angela şi Alexandru. Viaţa nu a fost trăită în zădar. Mereu au fost în primele rînduri: şi la serviciu, şi în societate. Au luptat, au creat.

Vă urăm, la acest minunat jubileu, viaţă lungă, zile senine, numai şi numai bucurii. Să aveţi parte şi de acum încolo de stima şi respectul celor ce vă cunosc. Să fiţi mereu alături, aşa cum sînteţi de o jumătate de secol. La mulţi ani şi toţi fericiţi.

Cu drag, colegii, vecinii, prietenii de-o viaţă: Bacalu, Popa, Bocşa, Picireanu

Va dura între 10 şi 20 zile. O atenţionare este necesară aici: pentru a elimina riscul unor tulburări digestive nu se va depăşi cantitatea de 2 kg de pepene pe zi. Pepenele galben are, pe lîngă gustul delicios, şi o acţiune regulatoare asupra apetitului (este un desert indicat în curele de slăbire) şi un efect vitalizant puternic. Este recomandat şi sucul pepenelui galben care este recunoscut ca foarte rezistent la oxidare. Se prepară cu ajutorul mixerului. Se poate adăuga miere pentru un gust dulce mai intens. În curele de pepene galben se vor bea 4-6 căni pe zi.

Pentru constipaţie este recomandat consumul de pepene galben pe stomacul gol, în cantitate cît mai mare. Pepenele curăţă tubul digestiv. Pentru un efect mai puternic, după masa de pepene se vor lua şi cîteva linguri de tărîţe înmuiate în apă.

Acest aliment reglează apetitul şi este recomandat pentru efectul său vitalizant, mai ales în anemii. Se vor consuma 1-2 felii de pepene cu un sfert de oră înainte de masă. E important ca feliile să fie mîncate încet şi mestecate bine. Un kilogram de pepene mîncat dimineaţa şi unul la prînz vor crea acea senzaţie de saţietate la care visează toate persoanele pofticioase.

Chiar dacă este dulce, anumite componente ale pepenului galben (potasiu, calciu, vitaminele A, B, C) ajută la păstrarea echilibrului metabolic în cazul diabeticilor. Pentru aceştia este recomandat consumul de pepene galben în cantităţi moderate, pe tot parcursul sezonului.

Seminţele de pepene galben, transformate în praf, sînt indicate în problemele digestive. În uz extern, sub formă de cataplasme, pepenele galben este indicat în arsuri uşoare sau diferite inflamaţii. Aplicat sub formă de felii, miezul hidratează foarte bine ţesuturile uscate.

Horoscop | 6 – 12 august Berbec Veţi căuta să fiţi permanent în centrul atenţiei şi vă veţi lăsa conduşi de primele impulsuri, ceea ce nu este tocmai indicat. Financiar, veţi avea numai de cîştigat.

Taur Sînteţi foarte motivaţi şi dornici să începeţi lucrul la un nou proiect.

Deşi uşor nemulţumiţi de partenerul de viaţă, totuşi veţi reuşi să aduceţi echilibrul în relaţie.

Gemeni Aveţi serioase motive de îngrijorare la serviciu, şefii sînt nemulţumiti, unii riscă chiar să îşi piardă credibilitatea. Ar fi cazul să reveniţi urgent pe linia de plutire.

Rac Se prevede o săptămînă încărcată la serviciu, deşi, de altfel, va fi destul de pozitivă. În plan financiar nu există momentan motive de îngrijorare.

Leu Săptămîna reprezintă o perioadă excelentă din punct de vedere sentimental. Cu banii staţi mai prost, ideal ar fi să vă abţineţi de la cheltuielile inutile.

Fecioara Urmează cîteva zile foarte agitate în care veţi avea nevoie de întreg talentul organizatoric pentru a pune la punct un eveniment important în familie.

Balanţa În săptămîna următoare veţi avea multe schimbări de făcut, nu toate plăcute sau favorabile interesului propriu, dar oarecum forţate de împrejurări.

Scorpion Sînteţi angrenaţi în tot felul de proiecte şi acţiuni în interes personal.

Partenerul de viaţă se simte neglijat şi pus pe locul doi, după problemele de serviciu.

Săgetător Nimic nu pare să vă stea în cale. Aveţi o putere de muncă extraordinară şi sînteţi foarte motivaţi financiar. Aveţi grijă la sănătate.

Capricorn De regulă, acaparaţi de carieră şi bani, acum vă hotărîţi să vă acordaţi o mică vacanţă. Este de preferat să nu neglijaţi partenerul de viaţă.

Vărsător Săptămîna care urmează este una plină de surprize în plan sentimental şi răsturnări de situaţie. O mare atenţie trebuie acordată şi sănătăţii.

Peşti Veţi avea parte de o săptămînă ceva mai relaxată, la serviciu lucrurile stau bine, financiar vorbind aveţi chiar mari şanse la cîştiguri neaşteptate.

Prognoza meteo | 6 – 12 august 6 august: noaptea - +21° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua +35° (cer senin).

7 august: noaptea - +20° (cer senin); ziua - +35° (cer parţial noros, ploaie slabă, furtună).

8 august: noaptea - +20° (cer puţin noros, ploaie, furtună); ziua +32° (cer parţial noros, ploaie, furtună).

9 august: noaptea - +19° (cer puţin noros, ploaie, furtună); ziua +32° (cer parţial noros, ploaie, furtună).

10 august: noaptea - +20° (cer puţin noros, ploaie, furtună); ziua +32° (cer parţial noros, ploaie, furtună).

11 august: noaptea - +19° (cer puţin noros, ploaie, furtună); ziua +30° (cer parţial noros, ploaie, furtună).

12 august: noaptea - +17° (cer parţial noros, ploaie, furtună); ziua - +30° (cer parţial noros, ploaie, furtună).

După: www.gismeteo.md

Bancuri Un bărbat la gară. O întreabă pe doamna de la casa de bilete: - Pot să iau cu mine în tren 120 kg de dulceaţă?

- Cum să luaţi 120 kg de dulceaţă? Ăsta nu-i mărfar!

Tipul, vesel, se întoarce către nevastă-sa şi îi spune: - Îmi pare rău, dulceaţă, ai auzit ce-a spus… Tu rămîi acasă. Într-o localitate are loc un accident, o maşină iese de pe carosabil într-un cimitir. Politiştii raportează: S-au găsit 1537 de morţi…

Căutările continuă.

Un tip la închisoare. Un altul îl întreabă: - Pentru ce stai, mă, aici?

- Pentru că am acordat primul ajutor medical de urgenţă.

- Cum aşa?

- Soacrei mele a început să-i curgă sînge din nas, iar eu i-am strîns gîtul cu o curea pentru a-i opri sîngerarea.