Expresul NR 236

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Citiţi în numărul curent

ATENŢIE!

Sfîntul Ilie, Ilie Pălie şi Foca: între mit şi realitate

Satul arde, iar baba se piaptănă

Pentru că e vară, pentru că avem şi noi dreptul la odihnă, echipa „Expresul” pleacă într-o scurtă vacanţă. Vom reveni pe 30 august cu ştiri dintre cele mai interesante.

„Scurt, clar şi pe înţelesul tuturor”, aşa a comentat ştirea respectivă un cititor. Se vede că cele sfinte mai sînt în vogă, ceea ce înseamnă că mai există speranţe pentru o revenire spectaculoasă.

„Vor confort personal? Să fie buni să-şi procure din banii proprii maşini, cît mai luxoase şi mai confortabile, şi să se plimbe cu ele, dacă cele de serviciu nu le mai convin”.

Vezi pag. 4

Expresul Vineri, 10 august 2012 | Anul V, NR 31(236)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Indiferent de rezultat, Victor Mihalachi rămîne campionul numărul unu pentru Floriţoaia Veche Nu a fost să fie. Victor Mihalachi, originar din Floriţoaia Veche, Ungheni, alături de coechipierul său, Alexandru Liviu Dumitrescu, nu au reuşit să obţină rezultatul pe care şi-l doreau la Jocurile Olimpice de la Londra. A fost o zi mai puţin norocosă pentru ei. Echipajul tricolor a încheiat cursa de 1000 de metri la caiac-canoe, cu timpul de 3:43.005 minute, doar pe locul VII. Pentru altcineva nu ar fi fost rău. Pentru ei – campioni mondiali şi europeni – este o dezamăgire totală.

Satul de baştină al lui Victor Mihalachi a stat cu răsuflarea

Mama Liuba

întretăiată. Timp de cîteva minute, zeci de oameni şi-au aţintit privirile în televizoare, în speranţa că se va produce minunea şi consăteanul lor va urca pe podium. Pînă şi primarul de Floriţoaia Veche, Margarita Baban, a lăsat totul la o parte şi a privit cursa. În pofida rezultatului obţinut, dînsa a declarat: “Sîntem mîndri de Victor. Chiar dacă nu a luat o medalie, e foarte bine că a ajuns în finală”. Primăria comunei Floriţoaia Veche intenţionează să-i confere lui Victor Mihalachi titlul de cetăţean de onoare al satului. Declaraţia a fost făcută în premieră, pentru “Expresul”, de către primar. “Datorită lui Victor, despre satul Floriţoaia Veche s-a auzit pînă şi la Londra”, a explicat dînsa. Mama lui Victor, Liuba, a privit concursul final cu mîi-

La Victor Mihalachi acasă, la Florițoaia Veche

nile strînse la piept, exclamînd: “Hai, Victoraş!”. La jumătate de distanţă nu a mai rezistat şi a izbucnit în plîns. “Am vorbit cu el chiar ieri. L-am încurajat şi i-am zis: oricare ar fi rezultatul, pentru noi rămîi un campion. Aştept să-i mai spun odată acelaşi lucru cînd am să-l revăd”, a declarat dînsa imediat după încheierea competiţiei.

După cursă, primarul Margarita Baban a telefonat-o pe Liuba Mihalachi şi a felicitat-o pentru feciorul ei. Oricum, e un adevărat campion.

La Floriţoaia Veche, acasă, mama i-a reamenajat deja ca-

mera şi-l aşteaptă cu nerăbdare să-şi pună toată medaliile obţinute pînă acum aşa cum îi place lui.

Tata e la Moscova, la munci.

Potrivit presei române, la finalul cursei, Victor Mihalachi era supărat. “Trebuie să îmbunătățim strategia. Nu am fost în cea mai bună formă. Despre motivație ce să mai vorbim…”.

De notat că cei doi sportivi au concurat pe culoarul 1. “Va fi foarte greu să luăm medalie acum!”, spunea Liviu Dumitrescu după calificări, referindu-se la faptul că, în toată istoria Jocurilor Olimpice, acest culoar nu a fost niciodată medaliat.

PP Expresul

La Nisporeni a ars un microbuz în plină stradă

Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

În dimineața zilei de 3 august, chiar în centrul orașului Nisporeni, a luat foc, din senin, un microbuz de marca Ford Transit (vezi fotografia). Un fum dens s-a răspîndit cu repeziciune prin tot salonul automobilului, după care, de sub capotă, s-au arătat limbile de foc.

Trecătorii nu au reacționat imediat. Ei au luat poziția unor simpli spectatori. Numai după ce flăcările au cuprins de-a binelea automobilul, cineva a apelat serviciul de pompieri care, în scurt timp, a şi intervenit la stingerea incendiului.

Potrivit locotenentului Alexandru Tatarov, cauza incendiului ar fi un scurt-circuit favorizat de căldura de afară. ”Microbuzul nu mai poate fi reparat”, a dat dînsul verdictul.

Proprietarul maşinii, un bărbat din satul Milești, susține că a oprit motorul și a plecat doar pentru cîteva minute. „Cînd am coborît de la volan, totul era în regulă”, povestește dînsul. Cînd a revenit însă, microbuzul ardea. Şocul cel mai mare pentru proprietar a fost cînd a înţeles că pagubele nu-i vor fi restituite, fiindcă nu are asigurarea „Autocasco”. Bărbatul și-a cumpărat microbuzul cu un an și trei luni în urmă. Recent, a cheltuit 4000 de lei pentru reparația lui. (Ina Landa)

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactor: Natalia Junghietu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Citiţi „Expresul” şi nu veţi regreta!

Ziua de azi În anul 1950, ca azi, 10 august, s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C - în județul Brăila. În R. Moldova, cea mai înaltă temperatură, de 41,5 grade C, a fost înregistrată pe 25 iulie 2007, la Camenca. Anul 2000 s-a clasat pe locul doi, pentru că la Făleşti, pe 21 iulie, au fost 40 de grade C. Iar pe locul trei se clasează anul1938, cînd în luna iulie temperatura maximă a ajuns la 39,8 grade C.

Știri expres Seceta salvează aleea de castani din Ungheni Aflată sub pericolul de a dispărea, din cauza moliei miniere ce a afectat, în ultimii ani, practic toţi arborii, renumita alee de castani din Ungheni pare că-şi revine. Potrivit lui Ion Bostan, șeful Direcției fitosanitare și control semincier Ungheni, în acest an castanii au avut de suferit mult mai puțin şi asta, datorită secetei. Lipsa de umiditate, dar şi canicula, nu sînt nici pe departe propice dezvoltării larvelor moliei miniere.

Cu toate acestea, încă mai există motive de îngrijorare. Problema persistă, susţine specialistul şi, deocamdată, nu au fost găsite soluții sigure pentru ea. Castanii ar trebui prelucraţi cu insecticide, dar, pentru că sînt prea aproape de blocurile locative, este foarte complicată şi, de fapt, contraindicată această procedură. Ar mai exista una – arderea frunzelor. Dar, în acest caz, se împotrivesc ecologiștii, căci fumul de la ardere poluează aerul.

Astfel, copacilor de castan nu le rămîne decît să lupte unul la unul cu boala. La întrebarea dacă nu riscăm cumva să pierdem aleea de castani, Ion Bostan a răspuns: „Uneori şi natura mai reglează situația, de aceea nu trebuie să ne grăbim cu concluziile”.

Aleeea de castani din Ungheni a fost plantată în 1975 pe o lungime de peste trei kilometri de-a lungul străzii centrale. Numără circa 650 de arbori şi este considerată printre primele zece cele mai lungi alei similare din Europa. În ultimii 4-5 ani, a fost atacată constant de molia minieră. (Ina Landa)

Raionul Călăraşi are, în sfîrşit, suficienţi poliţişti După ce, ani la rîndul, s-a lucrat cu un număr insuficient de poliţişti, mai ales în satele raionului, iată că, în aceste zile, Comisariatul de Poliţie Călăraşi şi-a suplinit, în sfîrşit, posturile vacante care ajunseseră, la un moment dat, la 27. Potrivit comisarului Vasile Brăgoi, în ziua în care am discutat (săptămîna trecută), urmau să fie perfectate dosarele respective pentru ultimele trei posturi ce mai rămăseseră vacante. „Ne-au venit multe cadre tinere, chiar mai multe decît aveam nevoie”, a relatat comisarul, după care a punctat: „Ştim, din practica anilor precedenţi, că o parte dintre tinerii specialişti, după un timp scurt, pleacă, astfel că „rezerva” de cadre pe care o avem acum ne va prinde bine”. Vasile Brăgoi a mai spus că va încerca să creeze condiţii de lucru cît mai bune pentru tinerii specialişti şi speră că, în acest demers al său, va fi susţinut şi de către autorităţile publice locale din satele în care aceşti tineri au fost trimişi să-şi facă datoria. (Tudor Josanu)

Un tînăr a decedat la spital după ce a fost bătut de consăteni Angajații Comisariatului de poliție Ungheni au înregistrat, la 31 iulie, decesul unui tînăr din satul Petreşti, în vîrstă de 29 de ani.

Acesta fusese internat în spital în ajun, cu dureri acute în abdomen, dar nu a mai putut fi salvat. Expertiza medico-legală a stabilit că decesul a survenit din cauza unor traume primite cu cîteva zile înainte.

Imediat, pe acest caz a fost inițiată o cauză penală, iar la scurt timp, după un șir de acțiuni speciale de investigație, forțele de ordine au reținut doi suspecți, de 34 și, respectiv, 39 de ani. S-a stabilit că, la 26 iulie, victima, împreună cu cei doi, după ce au băut împreună, s-au luat la ceartă. Tînărul a fost bătut de amicii de pahar. S-a adresat la medic mult prea tîrziu. În prezent, suspecţii se află în arest preventiv pe un termen de 30 de zile. Dacă vinovăția lor va fi demonstrată, ei riscă pînă la 15 ani de închisoare. (Centrul de presă al MAI)

2 Expresul Vineri, 10 august

Comisia Europeană alocă noi fonduri pentru a susţine reformele în R. Moldova. 94 mln euro au fost acordate ca sprijin în cadrul Programului de acţiune 2012, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat. Finanţarea se va concentra pe reforma justiţiei, consolidarea dezvoltării locale şi regionale, îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare profesională, precum şi pregătirea terenului pentru noile acorduri bilaterale cu UE. (Stirilocale.md)

Actual Opinii

Politicul, bată-l vina

Oameni de afaceri lăsaţi în voia sorţii sau prigoniţi şi batjocoriţi Cu aproape două luni în urmă, a avut loc un adevărat atac asupra unui agent economic din Ungheni. În aceeaşi zi, de 22 iunie – relevantă data! – SRL „Unfloria” a fost „vizitată” şi de poliţie, şi de Inspectoratul Fiscal, şi de Centrul Sănătate Publică. În plus, i s-a telefonat şi de la Direcţia Situaţii Excepţionale (pompieri).

Să nu credeţi că au fost vizite de curtuazie. Nici pe departe.

Ce au căutat controlorii?

Poliţiştii de sector au venit, urmare a unei plîngeri anonime.

Cică, locatarii blocurilor din preajmă nu mai pot nici dormi, nici respira de răul întreprinderii cu pricina. Pînă la urmă, nu au găsit nimic ce ar fi putut să-i facă să pedepsească agentul economic.

Au venit şi reprezentanţi ai Centrului Sănătate Publică. Şi asta, la o lună după ce i-au eliberat întreprinderii respective autorizaţia sanitară. Ce au cău-

tat de data aceasta? Zgomot! Adică, au vrut să ştie care este nivelul zgomotului şi vibraţiei la locul de muncă al angajaţilor, dar şi pe terenurile de joc şi odihnă din curţile blocurilor de locuit din preajmă. Nu au găsit nimic. „Nivelul zgomotului depistat pe terenurile de joc şi odihnă pe lîngă casele de locuit de pe strada Naţională 25 şi Eminescu 28 nu depăşeşte nivelurile maxim admise, stipulate în S.N. nr.

2.2.4/2.1.8.562-96 din 31.10.96 „Zgomotul la locurile de muncă, în încăperile locative, edificiile administrative şi în teri-

Esențial cu Lucia Bacalu

Deocamdată, doar circ. Pîinea – cînd va da Domnul De la un timp, mă îngrijorează starea de spirit a unor lideri politici de pe la noi.

Să nu mai reziste oare presiunilor? Sau grijilor care s-au abătut asupra lor?

Frica le-a intrat pînă în măduva spinării, suferă de mania persecutării. Mai deunezi, o colegă de la „Expresul” s-a adresat unui şef, el şi lider de partid, cu o întrebare de rutină. Ce credeţi? S-a uitat prin părţi, ochii au început a-i luci şi, în loc să răspundă la întrebare, a dat-o în „amintiri din copilărie”, cu pomelnice ale tuturor duşmanilor care, cică, roiesc în jurul său. Şi a suspinat, şi a tot suspinat, încît colega mea nu a înţeles aproape nimic. Vedea omul că ea se uită straniu la el şi, la un moment dat, îi spuse: „Eşti cam tinerică şi nu prea îţi dai seama ce se întîmplă. Dar va trece vremea şi ai să vezi tu...”.

Abordăm un alt şef, cu o întrebare la care, s-ar fi părut, e foarte simplu să răspunzi, mai ales că eşti din domeniu. În loc de răspuns ne-am ales cu bîlbîieli care ne-au făcut să ne simţim oarecum vinovaţi că i-am solicitat părerea şi i-am creat un disconfort psihic şi fizic. Ne aşteptam deja să auzim că a fost internat omul în spital, cu vreo cădere de calciu sau hipertensiune.

Recent, publicam un material despre faptul că două instituţii de cultură din raionul Ungheni aşteaptă de ani buni premiile promise de Ministerul Culturii. Speram că cineva dintre conducătorii mai mari se va autosesiza şi că cele două instituţii vor primi, în cele din urmă, ceea ce merită pe deplin. O, sfîntă naivitate! Ne-am ales cu altceva. De unde am luat copia invitaţiei de la minister? Cine ne-a dat-o? De parcă ar fi fost mare secret de stat şi, publicînd-o, mai că nu am atentat la securitatea statului nostru.

Tot în această perioadă, un ditamai conslierul ne-a oferit date interesante şi liste curioase, la care vom reveni cu altă ocazie.

Aşa, prieteneşte. Cînd i-am spus că ar fi un material de ziar extraordinar, a sfeclit-o. „Doamne fereşte! Nu vreau reclamă! Eu v-am spus prieteneşte, vă rog să nu-mi faceţi probleme”, a fost reacţia lui. Iar nouă ni s-a făcut milă de el.

Aşa, prieteneşte, tare multe lucruri curioase aflăm în ultima perioadă. Dar mare ne este mirarea cînd, fiind prezenţi pe la şedinţe, cei ce vin la redacţie şi se indignează, erijindu-se în mari luptători pentru dreptate, iau, în cel mai bun caz, apă în gură. E penibil să-i vezi cu capul în jos, roşi la faţă, dînd explicaţii copilăreşti, departe de adevăr. Mai mult ca atît, sîntem sfătuiţi să tăcem şi noi. E mai bine, cică. Oricum, nu se schimbă nimic.

Circ şi pîine vrea poporul. Iar şefii noştri dragi, deocamdată pot oferi doar... circ. Pîine va fi cînd va da Domnul.

toriul sectorului locativ”, se arată în procesul-verbal emis de Centrul Sănătate Publică Ungheni. Şi nivelul zgomotului la locurile de muncă respective corespunde cerinţelor – este concluzia controlorilor.

Nu au ezitat să vină – într-o vizită fiscală! - nici angajaţi ai Inspectoratului Fiscal de Stat Ungheni. Concluzia? „Agentul economic îşi desfăşoară activitatea pe adresele declarate, impozitele şi taxele se calculează şi se achită în termen, în fişa personală întreprinderea nu înscrie restanţe”.

Controale sau comandă politică?

Directorul întreprinderii, Sergiu Scutaru, consideră că aceste controale nu sînt deloc întîmplătoare. Dimpotrivă, sînt o comandă politică. Dînsul, anterior, a făcut parte din PLDM, fiind chiar vicepreşedintele organizaţiei te-

ritoriale a acestei formaţiuni.

Acum, consideră omul de afaceri, foştii colegi, ajunşi în fruntea raionului, încearcă să se răzbune. „Ar fi prea naiv din partea mea să activez ilegal”, spune dînsul, mărturisind, totodată, că a simţit, în ultima perioadă, un atac bine gîndit şi direcţionat asupra sa.

Ce spune ministrul Economiei? „Cea mai mare prostie care poate să existe este atunci cînd, din cauza unor ambiţii politice, se încearcă implicarea diferitor structuri cu funcţii de reglementare şi control în activitatea agenţilor economici”, astfel a comentat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, ceea ce s-a întîmplat la SRL „Unfloria” Ungheni, după care a continuat: „Vă asigur, politicienii care practică aseme-

nea lucruri pot avea cîştiguri pe termen imediat, dar pierderi pe termen mediu şi lung”. În aceeaşi ordine de idei, Valeriu Lazăr a menţionat că Parlamentul a votat, în ultimele zile ale sesiunii parlamentare, o lege cu privire la controale, care are menirea „să egaleze şansele dintre controlori şi cei controlaţi”. „Cred că, din momentul în care această lege va intra în vi-

goare şi va fi pusă în aplicare, lucrurile se vor schimba”, a subliniat oficialul chişinăuean.

Referindu-se strict la problema SRL „Unfloria”, ministrul a accentuat că „agentul economic trebuie să-şi utilizeze toate drepturile legale existente”. „Dacă nu ajută şi nu ajută, eu sînt gata personal să mă implic”, a mai spus Valeriu Lazăr.

Lucia Bacalu, Ina Landa

Şeful Direcției Finanțe Nisporeni: ”Județele nu au fost cea mai rea formă de organizare a administrației publice locale” În următorii șase ani, Nisporeniul s-ar putea număra printre raioanele cu un ritm normal de dezvoltare economică. Asta, cu condiția că va avea și în continuare suportul Guvernului în ceea ce priveşte investițiile. Cam acestea sînt prezicerile lui Vladimir Buga, șeful Direcției Finanțe Nisporeni. Dînsul este încrezut că şi o reformă în administrația publică locală ar putea duce la o eficientizare a gestiunii finanțelor atît la nivel local, cît și național. „Consider că județele nu au fost cea mai rea formă de organizare a administrației publice locale”, a conchis oficialul.

Pe de altă parte, potrivit lui Vladimir Buga, la ora actuală este prematur să se vorbească despre o autonomie financiară locală, deoarece raionul Nisporeni se numără printre cele săra-

ce, care are nevoie de subvenţii semnificative de la stat. De fapt, în ultimii ani s-a observat sprijinul acordat de Guvern. Datorită transferurilor de la bugetul de stat, nici criza financiară nu a fost simțită în raion. „Guvernul și-a făcut datoria pînă la ultimul bănuț în ceea ce ține de transferurile de la bugetul de stat”, accentuează şeful Direcţiei Finanţe Nisporeni, după care continuă: „De la bugetul de stat, pentru investiții capitale, raionul Nisporeni a obținut sume impunătoare”. Unul dintre cele mai recente proiecte investiționale grandioase este Apeductul Prut-Nisporeni, în care statul va contribui, pe parcursul a patru ani, cu peste 25 milioane de lei.

Cu toate acestea, nici indicatorii la veniturile proprii nu sînt mai prejos. Bugetul raional la

venituri proprii pentru primele șapte luni ale anului curent, a atins cota de 104,3%. ”Din cele 23 de primării doar șase au indicatori mai mici de 100% în acest sens”, a specificat Vladimir Buga. De notat că Direcția Finanțe a raionului Nisporeni numără 13 angajați și este compusă din două secții: contabilitate bugetară; venituri și cheltuieli bugetare.

Ina Landa În fotografie: Vladimir Buga

P.S. Pe 15 august, este marcată ziua profesională a lucrătorului financiar. Cu această ocazie, Vladimir Buga a adresat un mesaj de felicitare colegilor de breaslă. „Vreau să-mi felicit toți colegii din domeniu, inclusiv din raioanele Ungheni și Călărași. Le doresc multă sănătate, iar localităților noastre - pros-

perare. Deşi este o profesie foarte migăloasă și istovitoare, lumea cifrelor are totuși un farmec al său. Sînt foarte mîndru că anume nouă ne revine misiunea de a oferi posibilitatea conducerii raionului să gestioneze cît mai eficient bugetul”, a spus Vladimir Buga.

Au mînat caii satului pentru a scăpa de secetă A devenit deja o tradiţie ca la Hîrjauca (Călăraşi) să se organizeze, de Sf. Ilie, o paradă a cailor, ritual străvechi de chemare a ploii pe timp de vară.

La amiază, după sfînta liturghie, oamenii s-au adunat în centrul satului pentru a asista la parada căruţelor şi a cailor. Cei circa 20 de participanţi au defilat spre admiraţia spectatorilor.

Ei şi-au împodobit animalele cu flori, cu panglici de diferite culori, i-au legat cu prosoape şi au agăţat de ei colaci. În căruţe au aşternut lăicere ţesute de părinţi şi bunei. Se zice că astfel ţăranii îl provoacă pe Sf. Ilie, care, cică, se plimbă cu trăsură de foc prin cer şi cheamă ploaia pe timp de secetă.

Organizatoarea sărbătorii, Ta-

tiana Popa, le-a împărţit tuturor hulubaşi proaspăt scoşi din cuptor, după care juriul şi-a spus verdictul: “Gospodarul cu cel mai frumos car” a fost declarat Serghei Vartic, care şi-a împodobit calul cu un trandafir roşu în frunte, iar căruţa sa nouă a atras privirile tuturor celor prezenţi. Sătenii i-au dedicat o horă, luîndu-l în mijloc să-l vadă toată lumea.

Spre bucuria tuturor, la încheierea ritualului, pe cer au pus stăpînire nori grei de ploaie. Oamenii, sufocaţi de atîta căldură, au continuat să danseze fiind ră-

coriţi de bobiţe mari de ploaie.

Oaspeţii s-au adăpostit mai apoi la Muzeul „Casa Părintească" al Tatianei Popa, unde au fost întîmpinaţi cu ţuică, unde au de-

gustat ardei umpluţi şi plăcinte.

La sărbătoare au participat mai mulţi meşteri populari din diferite zone ale ţării.

(După Adevăraul.ro)

Actual Opinii

În prima jumătate a acestui an, preţurile la produsele agricole s-au redus, menționează date ale Biroului Național de Statistică (BNS). Astfel, cartofii s-au ieftinit cu peste 80%; strugurii – cu 30%; grîul – cu 5,6%, porumbul – cu 9,4%. La produsele animaliere însă a fost marcată o creștere a prețurilor. Cel mai mult s-au scumpit ouăle – cu 21,6%, păsările în masă vie - cu 18,3%, iar laptele - cu 5,3%. După seceta din acest an, potrivit prognozelor BNS, pentru anul viitor se prevede o majorare de 10% a prețurilor la produsele agricole. (Eco.md)

Jurnalul din tren

“Nu pot să nu-i urăsc” Pornim din gara Berești cu noul tren modernizat. Aud la radio că la Bălți am mai dat o lecție de idiotism politico-democratic, ghiftuit cu bani și lozinci.

Mă întristează faptul că o colegă de breaslă a fost rănită de piatra unui smintit, unui pseudostatalist care, sînt sigur, era dobă de berea oferită la terasa unui cinematograf căruia nu vreau să-i fac publicitate.

Alături de mine merge un băiat cam de vîrsta mea. După cîțiva kilometri, mă întreabă dacă nu am un foc. Îi răspund că nu fumez şi că, mai ales, pe o asemenea arșiță nu port chibrituri la

Constantin Uzdriș costicauzdris@yahoo.com

mine. Îmi răspunde că nici el nu fuma, dar…. Face o pauză care mă intrigă. Îi spun că în studenție m-am prostit o dată, dar nu mi-a plăcut și am renunțat la ideea de a fi ,,pațan”.

Din vorbă în vorbă, ajungem la incidentul de la Bălți. Interlocutorul meu se arată dezintere-

sat. “Turbă care și cum poate”, spune indiferent privind în gol peste geam.

Trece o perioadă şi băiatul revine. “Mă bucur măcar că le-a dat prin cap să condamne crimele comunismului. Şi mai bine ar fi dacă ar scoate ideologia, cu partid cu tot, în afara legii. Dacă ar fi după mine, i-aș condamna și pe ăștia împreună cu străbunii lor”, spune. Îl întreb de ce vorbeşte cu atîta ură despre un partid în care sînt semeni de-ai lui și pe care îl susțin oameni ca el.

Tînărul respiră adînc. Zice că nu poate să nu-i urască, deoarece anume acești ,,semeni”, după 7 aprilie, au dat ordin să treacă prin coridorul morții; la indicația acestora a fost exmatriculat de rectorii care peste noapte au devenit liberal-democrați și astăzi cîntă în fluier de stejar. Şi cînd te gîndeşti că pînă la 2009 băteau cu ciocanul peste seceră

de dragul funcției sau al licenței de activitate a universității…

“Dacă ar muri vreo unul dintre ei, cred că aş face un chef. Ştiu că nu e creştineşte, nu e omeneşte, dar crede-mă că nu pot să nu-i urăsc. Din cauza lor și ăstora care le-au luat locul, trebuie să robesc la Moscova; iarna e frig dorm pe o saltea subțire”.

După această povestire, îmi trec prin minte momentele terorii din primăvara lui 2009, cînd simplul fapt că erai student putea fi o condamnare la coridorul morții sau la zile de detenție ilegală; iar rănile, după cum vedem, mai sîngerează, deoarece actualii demnitari nu fac nimic pentru a încerca măcar să-i răzbune pe cei nedreptățiți.

Oare trebuie și noi să-i urîm pe toţi de la 1991 încoace? În asemenea condiții, şi ura pare să devină trăsătură sau sport național.

Satul arde, iar baba se piaptănă După publicarea articolului „Lux în timpul sărăciei” (vezi „Expresul” din 13 iulie curent), am aflat că există mult mai mulţi şefi care doresc cu tot dinadinsul să-şi procure cîte o nouă maşină de serviciu. Şi aceasta, în situaţia în care au la dispoziţie automobile funcţionale din punct de vedere tehnic. Un consilier raional din Călăraşi, liderul unui grup care s-a opus, în cîteva rînduri, aprobării unor proiecte de decizii prin care se dorea alocarea banilor pentru achiziţionarea unor maşini noi de serviciu, a declarat, după ce a citit articolul din ziar, că are o listă întreagă de solicitări în acest sens de la diverşi conducători ai serviciilor publice raionale. Aceştia încearcă în fel şi chip să-l convingă să voteze pentru asemenea decizii.

„În condiţiile actuale, de profundă criză economică, conducătorii respectivi se comportă ca în zicala „Satul arde, iar baba se piaptănă”, dînd dovadă de totală iersponsabilitate şi nesimţire. De aceea nici eu, nici alţi consilieri, nu vom vota astfel de decizii, care ar subţia mult bugetul raional. Vor confort personal? Să fie buni să-şi procure din banii proprii maşini, cît mai luxoase şi mai confortabile, şi să se plimbe cu ele, dacă cele de serviciu nu le mai convin”, a declarat consilierul.

Tudor Josanu

Nevăzătorii au demonstrat că pot să se orienteze foarte bine în spaţiu “Orientare şi mobilitate în spaţiu” – sub acest generic, într-un pitorec colţ de pădure al Ocolului silvic Corneşti, lîngă Bahmut, s-au desfăşurat, la sfîrşit de iulie, competiţii de orientare sportivă şi turism, cu participarea nevăzătorilor din R.Moldova.

Competiţiile, care au durat trei zile, au fost organizate de către Societatea Orbilor din Moldova, iar scopul lor a fost „mobilizarea resurselor fizice şi psihice ale nevăzătorilor, manifestarea plenară a acestor calităţi, care să-i facă pe nevăzători să se simtă egali printre ceilalţi membri ai societăţii”.

Circa 200 de nevăzători reprezentînd 14 echipe, au concurat la tragerea funiei, la ridicarea greutăţilor, la trecerea obstacolelor naturale; şi-au demonstrat calităţile culinare, dibăcia, ingeniozitatea şi creativitatea la elaborarea emblemelor echipelor.

La concurs a participat activ şi echipa nevăzătorilor din raionul Călăraşi. Vasile Carp, preşedintele biroului organizaţiei raionale Călăraşi a Societăţii Orbilor, s-a arătat mulţumit de rezultatele obţinute de echipa sa. Iar călărăşenii s-au remarcat la toate probele. În acelaşi timp, el s-a declarat dezamăgit de faptul că organizatorii au pus pe acelaşi cîntar toate echipele participante. În consecinţă, pe primele trei locuri s-au clasat echipele din Tiraspol, Bender şi Chişinău, membrii acestora au posibilitatea să se antreneze permanent, spre deosebire de ceilalţi, care nu au asemenea condiţii de pregătire.

Tudor Josanu

Lux în timpul sărăciei (partea II) Cineva ne învinuia că facem doar apropo-uri, fără să venim cu dovezi. Iată-le.

Citat din ordinul nr. 712 din 12 iulie 2012 al Ministerului Sănătăţii: „Pentru deservirea administraţiei în special se procură unităţi de transport de clasă superioară şi, respectiv, la preţ înalt, de tip Scoda Octavia (CMF Ungheni, CMF Nisporeni, CMF Călăraşi...)”. Sînt menţionate încă trei instituţii medicale din R.Moldova. Mai mult ca atît, în acelaşi ordin se arată că, de regulă, la şedinţele Colegiului, la seminare sau alte acţiuni vin, din raioanele R.Moldova, conducătorii instituţiilor medicale, dar fiecare cu maşina sa. Astfel,

sînt utilizate, concomitent, trei maşini pentru a aduce trei şefi: al Spitalului raional, al Centrului Medicilor de Familie, al Centrului Sănătate Publică.

De acum încolo se doreşte a fi altfel. Prin ordinul menţionat, conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice sînt obligaţi să excludă achiziţionarea unităţilor de transport de clasă superioară şi la preţ înalt, să excludă şi „practica vicioasă de întărire a unităţilor de transport pentru deservirea în exclusivitate a conducătorului instituţiei şi folosirea transportului de serviciu în scopuri personale”. Autorităţilor publice locale li se recomandă să examineze problema în cauză la una din şedinţele Consiliului.

(T.J.)

Sărbătoare la Casa feroviarilor Feroviarii ungheneni şi-au sărbătorit, ca de obicei, cu mult fast ziua lor profesională.

Evenimentul a avut loc în incinta Casei feroviarilor, pe 5 august. La sărbătoare au participat circa 70 de persoane. Evenimentul a fost organizat de către administraţia nodului de cale ferată Ungheni în parteneriat cu comitetul sindical. „În fiecare an, sărbătorim diferit această zi, facem din ea o mare sărbătoare, căci lucrătorii feroviari merită acest lucru”, a declarat Vasile

Covalciuc, Şeful staţiei Ungheni.

O masă plină de bucate şi muzică bună, oferită de formaţia „Trio Plus” - acestea au fost ingredientele sărbătorii din anul curent. „Ne-am dorit să fie o zi în care toţi angajaţii să uite de probleme şi să se relaxeze. Mă închin în faţa angajaţilor şi le doresc tuturor sănătate, bunăstare în familie şi un salariu demn”, a

declarat Victor Cerlei, liderul sindical al feroviarilor ungheneni. Cu prilejul Zilei feroviarului, au fost organizate şi competiţii sportive la jocul de dame, tenis de masă şi darts.

Potrivit lui Vasile Covalciuc, Nodul de cale ferată Ungheni numără 868 de angajaţi, iar Staţia Ungheni – 264.

Veronica Gorea, studentă stagiară

3 Expresul Vineri, 10 august

Știri din Primăria Ungheni

P

Stimaţi lucrători din sistemul financiar, Cu prilejul sărbătorii profesionale, marcată pe 15 august, adresez tuturor celor ce activează în domeniul finanţelor publice cele mai sincere felicitări, însoţite de urări de bine şi sănătate.

Apreciind calităţile profesionale, onestitatea si responsabilitatea pe care le manifestaţi în exercitarea sarcinilor care vă sînt încredinţate, vă urez noi performanţe şi realizări, precum şi mult succes în activitatea pe care o desfăşuraţi, bunăstare şi bucurii în familiile dumneavoastră.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Stimaţi lucrători din domeniul construcțiilor, De Ziua dumneavoastră profesională, marcată, tradițional, în a doua duminică a lunii august, îmi face o deosebită plăcere să adresez tuturor angajaţilor din acest domeniu - constructori, arhitecţi, proiectanţi, designeri, lucrători din industria materialelor de construcţii - cele mai sincere felicitări şi realizări de succes în activitatea pe care o profesaţi.

Alături de alte sute de profesii pe care le cunoaştem, cea de constructor crează oamenilor confort şi condiţii bune de trai.

Domeniul construcțiilor reprezintă un sector foarte important al economiei naţionale, care aduce o contribuţie considerabilă la dezvoltarea republicii.

Doresc tuturor multă sănătate, prosperare şi succes în munca dumneavoastră nobilă.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Citaţii publice Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Timuţa Igor, dom. s. Pîrliţa, r. Ungheni, în calitate de reclamant în cauza civilă înaintată de către Timuţa Igor către Bargan Ana privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Bargan Ana, dom. s. Petreşti, r. Ungheni, în calitate de pîrît în cauza civilă înaintată de către Timuţa Igor către Bargan Ana privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Sanduleac Vera, dom. or. Ungheni, str. Creangă 17/28 în calitate de reclamant în cauza civilă înaintată de către Sanduleac Vera către Rusu Iurii privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Rusu Iurii, dom. s. Pîrliţa, r. Ungheni în calitate de pîrît în cauza civilă înaintată de către Sanduleac Vera către Rusu Iurii privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Epuraş Ghenadie, dom. or. Ungheni, str. C. Stamati 2 în calitate de reclamant în cauza civilă înaintată de către Epuraş Ghenadie către Plugaru Vadim privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Plugaru Vadim, dom. or. Ungheni, str. Creangă 25/34 în calitate de pîrît în cauza civilă înaintată de către Epuraş Ghenadie către Plugaru Vadim privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Roşca Igor, dom. or. Ungheni, str. Negoieşti 8 în calitate de reclamant în cauza civilă înaintată de către Roşca Igor către Marciuc Vitalie privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Marciuc Vitalie, dom. s. Ţîghira, r. Ungheni în calitate de pîrît în cauza civilă înaintată de către Roşca Igor către Marciuc Vitalie privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

4 Expresul

Într-o societate civilizată este necesar ca cetăţenii ţării să respecte şi să vorbească limba oficială a statului, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, într-un interviu pentru Agenţia Info-Prim. Şeful statului s-a arătat nedumerit de faptul că mai mulţi dintre cei ce locuiesc de ani buni în Moldova, nu vorbesc limba română, deşi au învăţat-o la şcoală, din contul banilor bugetari.

Eveniment

Vineri, 10 august

Orașul Ungheni devine Gîndesc ca un Dumnezeu un muzeu în aer liber şi lucrează ca robii Punct final pentru o nouă ediţie a Taberei de sculptură de la Ungheni, a cincea la număr. Evenimentul s-a produs pe 6 august, în preajma scuarului ”Grigore Vieru”, în prezența mai multor oficialități locale, a oamenilor de cultură din oraș, dar și a unui grup de copii de la grădinița „Steluța”.

Prima notă a fost dată de către primarul de Ungheni, Alexandru Ambros. „Această tabără a fost cea mai reușită din toate cîte au fost pînă acum: şi prin amploarea sa, şi prin valoarea lucrărilor efectuate”, a spus dînsul. Totodată, edilul orașului a dat de înțeles că se va încerca

identificarea unor surse financiare pentru editarea unui catalog, în care să se regăsească toate sculpturile create pe parcursul celor cinci ediții ale taberelor de sculptură din Ungheni.

Referindu-se la rodul muncii sale și al colegilor săi, sculptorul Ion Zderciuc a menționat că

Sculptura lui Ion Zderciuc, „În așteptare”

aceste lucrări sînt ca nişte copii ai lor. Ele au fost realizate cu multă grijă și dragoste. Cu aceleași sentimente de dragoste ei le lasă în dar unghenenilor.

Un oaspete tacit al evenimentului din 6 august a fost Victor Vieru, arhitectul-șef al orașului Ungheni în anii 2004-2006, în prezent șeful unui birou de design și arhitectură din Chișinău.

Imediat după festivitate, dînsul a declarat pentru ”Expresul” că este îmbucurător faptul că Ungheniul a cunoscut, în ultimii ani, o creștere culturală semnificativă. ”Le spun tuturor: dacă doresc să vadă un muzeu în aer liber, trebuie să vină la Unghenii mei”, a mai adăugat dînsul vădit emoționat.

La finalul ceremoniei, sculptorii au primit cîte un certificat de participare la Tabăra de sculptură, semnat de primarul Alexandru Ambros.

Reamintim că tabăra a purtat un caracter internațional și s-a intersectat cu prima ediție a taberei de pictură. În atelerierele din aer liber au luat naștere 14 sculpturi și 20 de picturi.

Povestea „Icoanei la fereastră” şi a sculptorului Nicolae-Ovidiu Popa A venit pentru a doua oară la Ungheni. „Mi-am dorit să vin aici”, mărturiseşte sculptorul bucureştean Nicolae-Ovidiu Popa, cunoscut deja unghenenilor prin lucrarea „Scaun împărătesc”, realizată în cadrul ediţiei a patra a Taberei de sculptură şi instalată chiar în faţa catedralei episcopale „Sf. Alexandru Nevski”, în 2006.

Cu ceva timp în urmă, l-a contactat pe primarul Alexandru Ambros pentru a-şi exprima dorinţa să participe şi la ediţia a cincea a Taberei de sculptură. „Atunci cînd am venit la Ungheni, în 2006, mi-au plăcut locurile, mi-au plăcut oamenii”, explică.

L-am găsit lucrînd de zor asupra lucrării sale. Vorbăreţ din fire, a povestit cu lux de amănunte despre noua sa sculptură: „Lucrarea mea este o poveste simplă, dar care vine de undeva din interiorul fiecăruia - icoana la fereastră. Așa și am numit-o”, după care i-a făcut şi o descriere exhaustivă: „Am aici o icoană, o icoană veche, care deja s-a deformat de atîtea mîini și de atîtea generații. Este doar o umbră, este ca un material peste care – se vede clar - a trecut vremea. Aveam nevoie de ceva care să o „înmoaie”. Elementul acesta este fereastra - în contrapunere cu elementele dure ale arhitecturii, fereastra prin care va trece lumina”.

Sculptorul recunoaşte că este o mare provocare pentru el. „Voi pune foițe de aur și de argint pe suprafața icoanei și sper

să-mi reușească. Dacă nu – ea oricum stă în piatră și are un mesaj”, zice, după care accentuează: „Eu nu tind ca cineva să vină în fața lucrării mele să se închine. Să nu înțelegeți greșit.

Este vorba de o temă general moral creștină”. Îi observ mîinile pline de răni. „Aşa se întîmplă de fiecare dată: piatra se dă îmblînzită cu durere?”, întreb. Zîmbeşte în colţul gurii şi răspunde filozofic: „Arta se dă cu durere. Nu e vorba de durerea fizică. Aceasta trece. Este una mai mare. Există agonie și extaz pe parcursul creației unei lucrări. Sînt momente cînd ajungi să fii foarte fericit, iar altădată îți vine să te bagi cu capul în pămînt pentru că ceva s-a schimbat”. Insist totuşi asupra unei explicaţii mai clare: se întîmplă des ca un sculptor să-şi traumeze mîinile cînd lucrează în piatră? „Se întîmplă.

Dacă lucrăm cu ciocanul și dalta, ce să facem?”, răspunde.

După o mică pauză, mărturiseşte că a avut piedici inimaginabile de înfruntat imediat ce a început să se gîndească să lase în piatră o icoană. ”Diavolul nu

REPARAȚIA calculatoarelor și laptopurilor. Ștergerea virușilor și instalarea corectă a programelor. Tel.: 060044404

doarme, bagă coada peste tot”, conchide, fără să intre în detalii.

L-au salvat, zice, rugăciunile către Maica Domnului.

Important e că mai lasă la Ungheni o sculptură. La Ungheniul despre care spune: „Aici vin și descopăr vechiul ca nou pentru mine. Este foarte frumos cînd vii să vezi locuri unde există rădăcini. Adevărata valoare este ceea ce a trecut în timp și a rămas”.

Notă: Nicolae-Ovidiu Popa este absolvent al Institutului de Arte Plastice Bucureşti, secţia sculptură. Are 47 de ani şi foarte multe lucrări amplasate în România, dar şi în străinătate. Una din temele preferate ale lucrărilor sale ţine de morală şi religia creştin-ortodoxă.

Ina Landa

Ambii sînt adevăraţi maeștri ai sculpturii. Ambii s-au născut la Ungheni. Ambii au absolvit Școala de Arte Plastice din Ungheni în acelaşi an - 1972.

Ambii sînt, la ora actuală, cetăţeni de onoare ai oraşului Ungheni. Ambii sînt membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Ambii îşi iubesc oraşul natal şi vin, ori de cîte ori au posibilitatea, aici.

Este vorba de Dumitru Verdianu şi Ion Zderciuc. Primul este stabilit cu traiul, de 20 de ani, în Viena, Austria. Acolo îşi creează o bună parte din lucrările sale. Al doilea locuieşte la Chişinău, este conferențiar universitar şi-i învaţă pe tinerii de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” tainele artei.

I-am întîlnit la Ungheni, pe 25 iulie. Lucrau intens la sculpturile ce vor bucura, de acum înainte, ochii celor ce vor veni să se odihnească în scuarul „Grigore Vieru” din centrul oraşului.

I-am rugat să-mi răspundă la cîteva întrebări. Ambii s-au dovedit foarte deschiși, plini de viață.

Aţi participat la toate cele cinci ediţii ale Taberei de sculptură de la Ungheni?

Dumitru Verdianu: Da. Noi am fost chiar de la începuturi.

Ion Zderciuc: Da, sîntem cei care au inițiat această tabără de scupltură. Prima ediţie a avut loc în 2000. Discutam în permanenţă despre aceasta.

Ideea a venit de la pictorul Ilie Cojocaru, de la Vasile Iucal pentru a înfrumuseța orașul, pentru a-l pune în valoare. Cel care ne-a susţinut a fost primarul de atunci, Vitalie Vrabie. Îmi amintesc că i-am zis: „Ar fi bine să organizăm o tabără de sculptură la Ungheni”.

Bani nu prea erau, era foarte complicat... Am reuşit totuşi.

Eu am vorbit cu sculptorii, l-am chemat și pe Dumitru Verdianu, pe cei ce-şi trag rădăcinile de aici. Sîntem trei...

D.V.: Din păcate, unul dintre noi a plecat – Tudor Cataraga. El era, de fapt, de la Nisporeni, dar din judeţul Ungheni.

I.Z.: Noi trei ne-am decis repede să venim la această tabără. Am implicat și alți sculptori, chiar dacă a fost o remu-

Ion Zderciuc

Pierdut paşaportul casei cu numărul cadastral 6041304186 pe numele Damir Vasilii din Mileşti, raionul Nisporeni.

A-l considera nevalabil.

nerare simbolică... Aşa, încetişor, a început să se manifeste acest act cultural la Ungheni.

La a doua ediție a fost mai ușor.

De atunci, au fost organizate patru ediții. A urmat apoi o pauză de şase ani. Iată că acum participăm la a cincea ediție: cea mai numeroasă - cu 16 sculptori, în comparaţie cu 9-10 la cele anterioare. În plus, e o tabără internațională. Au venit sculptori din Portugalia, din Polonia.

Avem şi din România. Dacă lucrările realizate în cadrul taberelor precedente au fost amplasate în diferite locaţii ale orașului, acum dorim să le plasăm aici, în centru, în scuarul “Grigore Vieru”. Sperăm că va fi un parc modern, cu sculpturi făcute cu suflet, cu dragoste.

Sînt valoroase şi este important că vor rămîne la Ungheni.

Domnule Verdianu, cum apreciază familia dumneavoastră faptul că ați venit aici, la Ungheni, să creaţi?

D.V.: Anul acesta, am venit la Ungheni cu ambii copii. Mai mult decît atît: a fost inițiativa și doleanța lor să realizez această sculptură, numită “Familia”. Îmi doresc şi eu să las aici o sculptură care ține de familia mea. Pe de altă parte, tema este una actuală, mai ales pentru Moldova, unde ba mama nu-i acasă, ba tata e plecat, iar copiii sînt lăsați singuri. Mi-am propus o sculptură cu familia întregită. Iniţial, mă gîndeam să reprezint o familie micuță, cu un copilaș. Băiatul şi fata mea însă m-au întrebat: „Unde ne vom regăsi noi?”. Atunci mi-am zis: sculptez doi copii.

Dar să revin la întrebarea pe care mi-aţi pus-o. Familia mea nu-mi pune niciodată piedici, mai ales cînd trebuie să merg la o tabără, căci acestea sînt adevărate academii, unde orice sculptor acumulează energie și experiență.

Domnule Zderciuc, cum e să fii sculptor în ziua de azi?

I.Z.: E complicat. Eu mai predau la facultate, lucrez mult şi în atelier. În plus, am familie şi trebuie să le acord timp. Pe de altă parte... Pare-mi-se, Brâncuşi spunea: „Sculptorul trebuie să gîndească ca un Dumnezeu, să ordone ca împăratul și să lucreze ca robul”. Este un mare adevăr. Trebuie să sapi lutul, să-l frămînți, să-l plămădești, apoi să gîndești ce să modelezi; trebuie să fii și un gînditor bun, să perfecționezi

ideile; să fii turnător în cazul unei lucrări în bronz, trebuie să fii și sudor, trebuie să sapi temelia, să o plasezi... E dificilă această profesie. Foarte mult se muncește.

Aveţi o lucrare preferată, la care țineti cel mai mult?

I.Z.: Autorul pune suflet şi dragoste în orice lucrare. De aceea toate îi sînt dragi. Contează să atingă strunele spectatorului.

D.V.: Pentru mine cea mai dragă e cea care va urma... Sigur că sînt lucrări care ți-s dragi, care au ieșit dintr-o suflare.

Dumitru Verdianu

Ce vă zic unghenenii? Întreabă ce se întîmplă aici?

I.Z.: Vin seara și mai întreabă ce ar semnifica lucrarea. Sînt unii care acceptă și sînt bucuroși că acest spațiu va fi innobilat cu sculpturi.

D.V.: Părerea publicului, care e mult mai numeros decît în ediţiile precedente, s-a schimbat radical. Dacă la început erau replici critice, gen „cui îi trebuie”, acum oamenii se interesează despre esența sculpturii, unde va fi amplasată. Se simte o atitudine sănătoasă, ceea ce bucură.

Ce sentimente vă încearcă acum, cînd lucraţi asupra sculpturilor?

I.Z.: Plăcerea de a lucra. E mai mult o muncă fizică, trebuie să depui efort, să savurezi aprecierea, plasticitatea sculpturii, dinamica ei…

D.V.: Mă concentrez asupra plasticităţii formelor, care trec din una în alta. Asta e sculptura. Dacă pictura are culori, sculptura are doar forme, care pot să te bucure sau pot să-ți inducă agresivitate.

Cu ce vă ocupați seara?

D.V.: Sîntem ca niște robi obosiți, ne mai înmuiem mușchii, ne lingem rănile... E o muncă grea, dar ne refacem şi ne trezim a doua zi buni de muncă.

La ora şase dimineaţa deja muncim, căci e mai răcoare. În comparație cu celelalte ediții, acum totul e organizat foarte bine, se vede progresul şi asta e îmbucurător. Se mișcă lucrurile.

Ana Crețu, studentă stagiară

Şcoala auto (lîngă BTI Ungheni) înscrie doritori la categoria B. Telefon de contact: 023624434, 079330420, 069904501.

Actual

Rusia şi-a pierdut poziţia de piaţă principală pentru vinurile moldoveneşti, deşi volumul băuturilor livrate aici, în ianuarie-iunie, a crescut cu 77% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalul consumator al vinurilor din R. Moldova a ajuns să fie Belarus. Pe a treia poziţie este Ucraina. Cel mai mare consumator de vinuri moldoveneşti din UE a fost Polonia, după care urmează România. (Publika.md)

5 Expresul Vineri, 10 august

Efectele unei mese de pomenire:

Economia raionului Ungheni nu mai interesează pe nimeni

36 persoane internate, o amendă usturătoare şi două şedinţe extraordinare

Se pare că problemele economice ale raionului Ungheni nu sînt foarte importante pentru actuala conducere. Conform noii organigrame, Direcţia Economie şi Reforme, constituită acum patru ani, va fi transformată din nou în Secţie, ceea ce înseamnă, de fapt, un număr mai mic de angajaţi şi, respectiv, o remunerare mai joasă. „Noi nu am fost consultaţi cu privire la acest subiect. Am fost, pur şi simplu, puşi în faţa faptului împlinit”, a subliniat şefa direcţiei respective, Eudochia Viziru. Fiind întrebată care va fi impactul acestei decizii, dînsa a răspuns: „Eu cred că nu e bine. Nu ştiu care au fost argumentele pentru modificarea statutului Direcţiei, dar, din punctul meu de vedere, nu e cea mai corectă decizie. Impactul, cu siguranţă, va fi unul negativ, căci va fi mai mică prestaţia de serviciu”. Şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, s-a arătat intrigat de această decizie a Consiliului raional Ungheni. „E o noutate pentru mine”, a declarat dînsul pentru „Expresul”, după care a continuat: „De fapt, noi ne străduim să consolidăm capacitatea sudviziunilor care au în gestiune problematica economică. Pentru noi este important ca numărul de personal să nu fie redus, să nu fie reduse nici sursele alocate pentru acest domeniu”. Oficialul le-a sugerat autorităţilor locale să fie foarte atente, să investească în capacităţi care se ocupă de îmbunătăţirea mediului de afaceri, de atragerea investiţiilor, de dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. „Scopul, pînă la urmă, ar trebui să fie unul axiomatic: să cîştigi, nu să pierzi”, a conchis dînsul. „Deşi autorităţile pot şi e corect să aibă propria viziune asupra faptului cum îşi gestionează resursele, decizia respectivă a Consiliului raional Ungheni pare a nu fi cea mai inspirată. Timpul însă va fi cel ce va arăta dacă au procedat corect sau ba autorităţile din Ungheni ”, a mai spus, în încheiere, ministrul Valeriu Lazăr.

Iulia Pancu, vicepreşedintele raionului, responsabilă de domeniul economic, a refuzat să comenteze decizia respectivă, iar Ludmila Litovcenco, preşedinta comisiei economie, buget şi finanţe a Consiliului raional Ungheni, a remarcat că o bună parte din consilieri nu s-au arătat încîntaţi de propunerea de a transforma Direcţia Economie şi Reforme în secţie. Pînă la urmă, totuşi, s-a votat pentru noua organigramă. „Eu nu sînt specialist în domeniu, dar am înţeles, din explicaţiile colegilor avizaţi, că nu a fost cea mai bună idee”, a subliniat dînsa.

Deocamdată, organigrama votată de Consiliul raional Ungheni nu a fost avizată de Cancelaria de Stat a Guvernului, aşa cum prevede legislaţia.

Lucia Bacalu, Ina Landa

Secția boli infecțioase a Spitalului raional Ungheni s-a dovedit a fi neîncăpătoare în primele zile ale lunii august.

O erupție de boli diareice acute a izbucnit în satul Rezina, după ce aproximativ 70 de persoane din localitate au luat parte la o masă de pomenire, pe data de 30 iulie.

Specialiștii din domeniul sănătate publică bat alarma. Pe lîngă faptul că au fost folosite în preparea bucatelor ouă de rață, ceea ce este contraindicat, mai ales vara, pe caniculă, s-a constatat că toate pregătirile către praznic au avut loc în sediul gimnaziului, în condiții departe de a fi numite igienice. În plus, satul se confruntă cu un deficit acut de apă potabilă. În dimineaţa zilei de 2 august, s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară comisia raională de sănătate publică, iar cîteva ore mai tîrziu a fost convocată o altă ședință a comisiei situaţii excepţionale cu participarea primarilor din toate localitățile raionului. Chiar și primarii aflaţi în concediu au fost rechemați în regim de urgență la datorie. Printre cei ce au trebuit să-și întrerupă va-

canța a fost și primarul de Mănoilești, Grigore Popa, în administrarea căruia e și satul Rezina.

Rînd pe rînd, specialiștii din domeniul ocrotirii sănătății, serviciului sanitar-veterinar şi al sănătăţii publice s-au expus pe marginea celor întîmplate la Rezina. „Avem noroc că la moment instituția școlară în care a avut loc masa de pomenire nu activează. Altfel am fi avut probleme și mai mari”, a menţionat Viorel Bradu, șeful Centrului Sănătate Publică Ungheni. Pentru faptul că a permis organizarea praznicului în școală, directorului Vasile Pleşca i-a fost aplicată o amendă usturătoare - în valoare de 4000 de lei. Dînsul şi-a recunoscut vina, dar a remarcat că ar fi putut fi şi mai rău dacă acea masă de pomenire ar fi fost făcută afară, sub cerul liber.

Fotografie: ro.14888.md

Directorul a mai spus că va achita amenda din buzunarul propriu.

La şedinţă s-a discutat şi despre lipsa apei potabile în unele localităţi, ceea ce prezintă un real pericol pentru sănătatea populaţiei. De aceea s-a pus accentul pe necesitatea aprovizionării cu apă potabilă a localităților, în mod special a grădinițelor care activează pe timp de caniculă.

Primarii și-au notat sarcinile puse în față, dar nu au întîrziat să remarce că, așa cum nu ajunge apă în unele sate, nu ajung nici

bani în bugetele locale pentru a acoperi necesitățile. În acest sens, sugestia conducerii raionului a fost de a revedea posibilitățile de accesare a fondurilor locale de rezervă.

Pe data de 2 august, în secția boli infecțioase a Spitalului raional erau internați 36 de pacienți, dintre care 4 în stare gravă. În aceeași zi, la Rezina, un sat cu o populaţie de circa 900 de locuitori, s-a sărbătorit hramul.

Ina Landa

Atenţie mare la bolile diareice acute Tudor Leva, medic-epidemiolog Bolile diareice acute (dizenteria, salmonelozele, enteritele, gastroenterocolite şi altele) se înregistrează, practic, pe tot parcursul anului. Totuşi, pentru această grupă de boli acute intestinale există sezonalitate. Cu alte cuvinte, anual, începînd cu lunile mai-iunie, numărul lor creşte.

Motive sînt suficiente: apar pomuşoarele, apoi fructele şi legumele; creşte temperatura aerului.

Un risc deosebit îl prezintă legumele şi fructele, deoarece, în foarte multe cazuri, nu se cunoaşte unde au fost crescute, cu ce fel de apă au fost udate, ce fel de îngrăşăminte au fost

folosite, cine le-a cules.

Un alt risc major îl prezintă, în această perioadă caldă a anului, nerespectarea condiţiilor de pregătire, păstrare şi comercializare a produselor alimentare, mai ales cînd se organizează ceremonii în condiţii casnice, dar şi în timpul diferitor munci agricole. În acest context, un pericol destul de mare îl prezintă ouăle de raţe şi gîşte care sînt purtătoare naturale de salmonele, provocînd, deseori, dereglări intestinale. Din aceste considerente ouăle respective sînt interzise pentru comercializare. În condiţii casnice, dacă se folosesc în alimentaţie, trebuie să

fie supuse unei prelucrări termice garantate.

Bolile diareice acute pot apărea şi din cauza apei potabile, luată din surse neamenajate corespunzător (izvoare, fîntîni, cişmele etc.).

Primele semne de îmbolnăvire: greaţă, vomă, dureri abdominale, diaree frecventă. La apariţia acestora, persoana trebuie să se adreseze imediat medicului, care îi va acorda ajutor medical necesar şi va întreprinde măsuri pentru internare sau tratament la domiciliu.

Cum să ne păzim? În profilaxia bolilor diareice acute o mare însemnătate o are respectarea igienei personale, spălatul mîinilor în primul rînd. Nu

întîmplător, aceste boli sînt supranumite „ale mîinilor murdare”.

Este obligatorie respectarea regulilor de prelucrare, păstrare şi transportare a produselor alimentare, îndeosebi a celor uşor alterabile, mai ales acum, în perioada de vară. Şi apa are un rol important.

Ideal ar fi să folosim, inclusiv în timpul lucrărilor agricole, apă îmbuteliată sau din surse bine amenajate.

Nu trebuie să uităm, că paza bună trece primejdea rea.

De notat că în primele 6 luni ale anului curent, în raionul Ungheni au fost înregistrate 257 de cazuri de boli diareice acute, 80% dintre care - la copiii cu vîrsta de pînă la 17 ani.

Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni Publicitate: Telefoane: (0236) 28575, 079461811 E-mail: unexpres@gmail.com

Despre armată, banditism de cazarmă şi sănătatea soldaţilor O discuţie cu Gheorghe Cimbriciuc, comandatul Centrului militar teritorial Ungheni Care este imaginea armatei în societate?

Sondajele arată că armata se află pe locul doi, după biserică, în ceea ce priveşte încrederea populației. Aceasta mă face să cred că și imaginea armatei în societate este bună. Da, în cazarme nu este confortul de acasă pe care și-l doresc unii tineri, dar de aceasta e și armata: pentru a educa bărbați adevărați și a le oferi deprinderi de viață în condiții optime.

Cît de sănătoasă este tînăra generație care merge azi la armată?

Cu regret, tinerii nu au sănătatea pe care ne-am fi dorit-o.

Din cei 400 de tineri care au trecut comisia medicală în acest

an, majoritatea nu corespund cerinţelor. Un exemplu: pentru a sluji în unitățile de elită, un tînăr trebuie să aibă gradul de limită de sănătate unu, adică să fie perfect sănătos. Să ştiţi că este foarte greu de găsit băieți care să corespundă acestor cerințe.

Ce studii au viitorii apărători ai Patriei?

Aproximativ 90 la sută dintre ei au doar studii gimnaziale, adică nouă clase. Mai rar, dar sînt și băieți care merg în armată după treapta liceală. În ultima încorporare a fost unul. Sînt şi soldați după absolvirea școlilor profesionale. Chiar avem sarcina de a recruta tineri cu anumite profesii: șoferi, bucătari, muzicanți. În prezent, la mare cău-

tare sînt tinerii cu studii medicale. Din practica mea de serviciu ştiu că majoritatea soldaților-medici rămîn să lucreze pe contract în rîndurile forțelor armate. Aici au posibilități mai mari de a-și face o carieră, au condiții de muncă foarte bune, li se conferă grade militare şi un salariu decent.

Am avut ocazia, nu demult, să văd soldați care nici nu știu a citi bine...

Sînt de acord cu observația dumneavoastră. Dar noi, cînd selectăm tinerii pentru armată, avem alte cerințe. În primul rînd, tînărul trebuie să corespundă din punct de vedere al condiției fizice și de sănătate. Pe parcursul serviciului militar însă ținem cont și de pregătirea spirituală a lor, antrenîndu-i în diverse activități culturale. De asemenea,

unitățile militare au biblioteci, unde soldații au posibilitatea să citească, să se informeze.

Am observat, la ceremoniile de încorporare, mame care-și petreceau feciorii la armată cu o doză de îngrijorare. Dînsele îi tot sfătuiau să nu se implice în conflicte de cazarmă. Ce poate să însemne aceasta?

Cu părere de rău, mai au loc cazuri pe care eu le numesc banditism de cazarmă. Să nu uităm că fiecare tînăr vine dintr-un mediu al său, cu o educație a sa, mai bună sau mai rea. Ajuns în colectivul de băieți, el se poate evidenția ca lider. În cazul cînd nu are cei șapte ani de acasă, apar anumite neînțelegeri ce pot duce la „reglări de conturi”. Dar Procuratura militară are o atitudine foarte serioasă făță de asemenea cazuri. Totodată, pînă a

depune jurămîntul militar, soldații sînt informați despre normele de conduită și prevederile Codului penal, depunîndu-şi în acest sens şi semnătura. Totul însă, repet, depinde de educația de acasă.

Cît de des se atestă acest banditism de cazarmă?

Cazurile sînt tot mai rare, dar nu aș putea spune că banditismul de cazarmă a fost dezrădăcinat. Mai persistă, deşi se duce o luptă foarte mare în acest sens.

Personal, de 17 ani sînt în activitatea militară, de tot atîta timp lupt cu banditismul de cazarmă și o voi face în continuare.

Cît de solicitată este profesia de militar de către tînăra generație? În acest an, de exemplu, au depus actele la Academia Mili-

tară 25 de tineri ungheneni. De fapt, totdeauna au fost mai mulți doritori de a face o carieră militară la Ungheni în comparaţie cu Nisporeniul sau Călăraşiul.

E şi de înţeles: Ungheniul are tradiţii militare, aici au apărut deja dinastii de militari.

Ina Landa

6 Expresul Vineri, 10 august

Anul de studii ar putea începe în unele școli în lipsa profesorilor. Ministrul Educației, Maia Sandu, afirmă că în prezent în școlile din zona rurală este o insuficiență de 700 de specialiști. „Așteptăm să vedem cîți absolvenți vor veni să completeze această necesitate”, a declarat Maia Sandu în cadrul ședinței Guvernului. La rîndul său, premierul Vlad Filat i-a cerut ministrului acțiuni concrete pentru a atrage cadrele în școlile de la sate. (Jurnal.md)

Stimaţi lucrători din domeniul construcţiilor, Ziua lucrătorului din construcţii, care se marchează anual în a doua duminică a lunii august, este un frumos prilej de a vă transmite cele mai sincere urări de sănătate şi succese în muncă.

Rolul ramurii construcţiilor este unul foarte important pentru economia naţională şi aduce un aport considerabil la dezvoltarea acesteia.

Apreciem înalt lucrărille de construcţii efectuate şi edificarea unor imobile care rămîn în istoria noastră ca adevărate lucrări de artă ce bucură privirile celor din jur.

Sîntem convinşi că şi de acum înainte munca conştiincioasă şi profesionalismul dumneavoastră ne vor permite să deţinem în patrimoniul naţional nişte imobile care vor corespunde standardelor internaţionale şi realizarea a noi proiecte în domeniul construcţiilor.

Vă dorim multă sănătate, fericire, bunăstare, o minunată dispoziţie de sărbătoare şi noi succese de muncă.

Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi lucrători din domeniul construcţiilor, Acum 18 ani, prin Hotărîre de Guvern, a fost instituită Ziua lucrătorului din construcţii, care se marchează anual în a doua duminică a lunii august. Cu acest frumos prilej, Consiliul raional Nisporeni vă adresează cele mai sincere urări de sănătate şi succese în munca dumneavoastră extrem de importantă pentru toţi cetăţenii raionului. În pofida crizei financiar-economice mondiale, care a lovit majoritatea domeniilor, sectorul construcţiilor rămîne a fi una din locomotivele economice principale ale economiei raionului nostru. Graţie profesionalismului înalt al constructorilor din raion şi perseverenţei conducătorilor din ramură, au fost atinse rezultate remarcabile, apreciate la nivel de raion.

Sînt ferm convins că şi pe viitor veţi depune toate eforturile pentru a înfrunta şi a depăşi toate greutăţile şi veţi continua activitatea rodnică în interesul celor care aşteaptă îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai.

Apreciem înalt implementarea pe larg a tehnologiilor avansate în domeniul construcţiilor, care contribuie semnificativ la dezvoltarea pieţei construcţiilor, îmbunătăţirea lucrărilor efectuate şi edificarea unor imobile care corespund standardelor internaţionale în domeniu.

Cu ocazia sărbătorii profesionale, în numele Consiliului raional și al meu personal, permiteţi-mi să vă urez dumneavoastră, familiilor dumneavoastră şi tuturor celor apropiaţi sănătate, prosperitate şi noi realizări.

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

Stimaţi angajaţi din domeniul financiar, Astăzi este o zi specială, o zi în care putem evalua ce a fost realizat pe parcursul unui an. Graţie muncii perseverente a lucrătorilor din sistemul financiar, se denotă o majoră importanţă a acestei profesii în dezvoltarea şi consolidarea economiei naţionale, iar lucrătorilor din domeniu le revine misiunea de a continua reformele începute pentru creşterea bunăstării populaţiei.

Apreciind înalt calităţile profesionale, perseverenţa, onestitatea, şi responsabilitatea pe care le manifestaţi zilnic în exercitarea sarcinilor care vă sînt încredinţate, vă urez noi performanţe şi realizări în activitatea dumneavoastră întru atingerea unui nivel de trai mai bun pentru cetăţenii noştri.

Vă urez tuturor succese, optimism, noi realizări în activitate, sănătate și bucurii în familiile dumneavoastră.

Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi lucrători din sistemul financiar, Cu ocazia sărbătorii profesionale - Ziua financiarului, marcată pe 15 august, exprim mulţumiri din partea Consiliului raional şi a mea personală tuturor angajaţilor care activează în acest important domeniu, pentru contribuţia substanţială la dezvoltarea economiei raionului. Vă adresez cele mai frumoase felicitări şi vă doresc succese în activitatea dumneavoastră.

Dezvoltarea şi perfecţionarea permanentă, sub egida dumneavoastră, a managementului financiar asigură buna activitate a instituţiilor, extinderea capacităţilor de competitivitate în condiţiile economiei de piaţă.

Sînt convins că specialiştii din sistemul financiar raional vor depune şi în viitor toate eforturile pentru susţinerea mediului de afaceri, a ramurilor economiei raionale, contribuind la dezvoltarea şi modernizarea raionului şi, respectiv, la bunăstarea populaţiei. În numele Consiliului raional și al meu personal, îmi exprim înalta recunoştinţă pentru munca dumneavoastră, dorindu-vă mari realizări în plan profesional, sănătate, realizarea aspiraţiilor, prosperare, fericire şi bucurii alături de cei dragi.

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

Crucea Roşie previne şi combate traficul de fiinţe umane Secretarii consiliilor locale şi asistentele medicale din Cioropcani, Todireşti, Rădenii Vechi, Chirileni, Petreşti, Buciumeni, Valea Mare şi Zagarancea (raionul Ungheni) s-au întîlnit, pe 8 august, la o masă rotundă, pentru a discuta despre traficul de fiinţe umane.

Potrivit Elenei Gavrişov, directoarea Crucii Roşii, filiala Ungheni, care este şi organizatorul evenimentului, s-a vorbit, în special, despre prevenirea şi combaterea acestui flagel, numit traficul de fiinţe umane, despre asistenţa socială şi psihologică a victimelor traficului. „Principalul e să se păstreze confidenţialitatea, pentru că cei ce au avut de suferit de pe urma traficului de fiinţe umane sînt foarte greu de convins că noi putem să-i ajutăm, mai ales dacă acceptă să colaboreze cu noi”, a accentuat Ghenadie Rusu, reperezentant al Comisariatului de poliţie Ungheni.

Potrivit lui, cel mai des sînt traficate persoanele social-vulnerabile. Anume ele nu mai au încredere în nimeni, se tem de toţi şi, în consecinţă, este foarte greu să le ajuţi.

Elena Gavrişov a subliniat că la masa rotundă au fost invitaţi responsabili din localităăile raionului, în care s-au înregistrat cele mai multe cazuri de traficare a fiinţelor umane.

Natalia Junghietu

Fragmentarium

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Cine eşti tu?

Victimă, supravieţuitor sau bijutier…

M-am săturat de jocul acesta al măştilor care, în zilele noastre, se cheamă viaţă. M-am săturat de întrecerea, pe care o cîştigă cel mai indiferent şi pierde cel căruia îi pasă. Cînd constataţi că eşti unul dintre puţinii care mai respectă nişte principii morale în raporturile umane, poate fi tentant să cazi în amoralitate. Şi asta, nu din convingere sau de plăcere, ci, pur şi simplu, pentru a nu mai suferi. Căci nu există durere mai mare decît să fii un inger în iad atunci cînd un diavol este oriunde la el acasă.

Dacă te-ai nimerit printre cei ce vor să facă din fiecare zi o zi minunată, dincolo de frumoasele cuvinte cu care te hrăneşti, dincolo de grija pe care o porţi trupului tău, dincolo de lucrurile bune pe care le faci, alege să pui preţ pe viaţa ta - aşa imperfectă şi fragilă cum e ea.

Unii sîntem victime. Nu punem mare preţ pe viaţa noastră. Sîntem aici dintr-o eroare sau o farsă a divinită-

ţii. Totul ne asupreşte. Totul este rău. Ce să mai vorbim de zile bune în acest caz? Ele sînt pentru ceilalţi.

Alţii sîntem supravieţuitori. Punem ceva preţ pe viaţa noastră, dar nu atît de mult, încît să nu o transformăm într-o luptă. Luăm totul în serios. Trebuie să cîştigăm de fiecare dată. Să ne conformăm regulilor, să nu dăm greş. Este o adevărată tragedie atunci cînd lucrurile nu ies cum ne-am dori.

Unii sîntem bijutieri. Viaţa noastră este o nestemată, ea are valoare doar pentru că ne-a fost data. Rolul nostru este de a-i scoate acea valoare minunată la iveală. În realitate, nu sîntem nici unul doar victimă, doar supravieţuitor sau doar bijutier.

Oscilăm dintr-o categorie în alta, stăm acolo mai mult sau mai puţin.

“Era odată un bărbat, care stătea la marginea unei oaze la intrarea într-o cetate din Orientul Mijlociu. Într-o bună zi, se apropie un tînăr de el şi îl întrebă: “Nu am

mai fost niciodată pe aici.

Cum sînt locuitorii acestei cetăţi?”. Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare: “Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?”. “Egoişti şi răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo”. “Aşa sînt şi locuitorii acestei cetăţi”, răspunse bătrînul.

Puţin după aceea, un alt tînăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeaşi întrebare: “Abia am sosit în acest ţinut. Cum sînt locuitorii acestei cetăţi?”. Omul nostru răspunse cu aceeaşi întrebare: “Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?”. “Erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiţi.

Aveam mulţi prieteni acolo şi cu greu i-am părăsit”. “Aşa sînt şi locuitorii acestei cetăţi”, răspunse bătrînul.

Un neguţător, care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat, auzise aceste discuţii şi, după ce se îndepărtă cel deal doilea tînăr, se întoarse spre bătrîn şi îi zise cu reproş: “Cum poţi să dai două răspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe

care ţi-o adresează două persoane?”.

“Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă.

Cel care nu a găsit nimic bun în trecut nu va găsi nici aici nimic bun. Şi dimpotrivă, cel care a avut şi în alt oraş prieteni va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere.

Pentru că, vezi tu, oamenii nu sînt altceva decît ceea ce ştim noi să găsim în ei”.

Gîndurile bune sosesc odată cu lumina zilei. Să ai, iubite cititor, o zi în care să ai timp să iubeşti, să zîmbesti, să ai timp sa ajuţi, să ai timp pentru sentimente care să-ţi bucure sufletul.

Morala: “Dacă realitatea cotidiană ţi se pare sărăcăcioasă, nu da vina pe ea, învinovaţeşte-te pe tine insuţi că nu eşti îndeajuns de poet pentru a-i pune în lumină bogăţia”.

La Boldurești s-a deschis cel de-al 118-lea muzeu din republică Știați că unul din semnatarii Unirii Basarabiei cu România în martie 1918 a fost boldureșteanul Vladimir Bogos, fost deputat în Sfatul Țării?

Dacă nu, atunci ar fi bine să vizitați muzeul satului Boldurești din raionul Nisporeni.

Instituția și-a deschis oficial ușile pe 3 august. La eveniment au participat oameni din partea locului, autorități locale, dar și raionale. „Acest muzeu va fi o carte de vizită a localităţii. Este o mîndrie ca localnicii să-și cunoască eroii prin intermediul muzeului satului”, a declarat Ion Munteanu, vicepreședintele raionului Nisporeni, la ceremonia de deschidere a muzeului.

Pentru boldureșteni, inaugurarea muzeului a fost o adevărată sărbătoare. „Dacă dorești să faci un lucru bun, reuşeşti chiar și cu bani puțini. De aceasta vă veți convinge astăzi”, a subliniat Vasile Miron, primarul de Boldurești. Dînsul a menționat că locația proaspătului muzeu – casa de cultură din sat - ar putea fi schimbată ulterior pe o casă bătrînească, pe care primăria o va achiziţiona din surse extrabugetare. „Ne dorim ca aspectul muzeului satului să corespundă anturajului, astfel ca Boldureștiul să devină un

În fotografie: Vasile Popa îi demonstează vicepreşedintelui raionului Nisporeni, Ion Munteanu, exponatele din muzeu.

punct turistic atractiv”, a adăugat primarul. „Astăzi se deschide al 118-lea muzeu din republică. Cred că această instituție va servi ca un mijloc de educație patriotică pentru tînăra generație și va scoate din sertarele uitării toate lucrurile frumoase pe care le-a trăit satul în trecut”, şi-a exprimat convingerea Grigore Drăgan, specialist în problemele patrimoniului cultural și turismului la Secția Cultură și Turism Nisporeni.

Muzeul din Boldureşti a adunat peste 3800 de exponate ce oglindesc o istorie

BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA anunţă vînzarea următorului bun imobil: Încăperi nelocative (subsolul casei de locuit) pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 25 cu suprafaţa de 525 mp. Preţ – 150 000 euro (preţ negociabil).

Telefon de contact: 068351325.

amplă a localității de la prima atestare documentală pînă în prezent. Toate au fost colectate de la săteni de către membrii familiei lui Vasile Popa, care a devenit astfel fondatorul muzeului. „Am studiat istoria, în special a localității mele, din proprie iniţiativă. Acum mă pot pronunța chiar și în fața un istoric profesionist”, a menționat dînsul, remarcînd, totodată, că ideea deschiderii unui muzeu al satului l-a urmărit de 20 de ani și iată că visul său a devenit realitate.

Ina Landa

Vînd URGENT apartament cu 2 odăi, Ungheni, cartierul Dănuțeni. Construcție auxiliară, posibilitate de extindere. Încălzire autonomă, reparație, 47 m.p.

Stare impecabilă. 19500 euro. Tel: 060044404.

Vînd Laptop aproape nou – 3500 lei; calculator staționar Pentium 4, stare foarte bună 8/10 – 2500 lei; Pentium 4+boxe+cameră, stare ideală 10/10 – 3500lei. GARANȚIE! Tel: 060044404.

Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămînii Este de o mie de ori mai bine să fii optimist şi să te înşeli, decît să fii pesimist şi să ai dreptate.

Jack Penn

Expresul Vineri, 10 august

Luni, 13 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Jocurile Olimpice 2012. Ceremonia de închidere 11.10 Cinemateca universală 11.25, 14.55 Documentar 12.00 Vedete la bis 13.10 Spectacol 15.50 Evantai folcloric 16.30 Portrete în timp 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 17.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria 17.50 Petalo romani 18.30 “PITICII ÎNŢELEPŢI” 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Templul muzicii 20.35 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

Marţi, 14 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00,17.00, 21.00, 22.00 Ştiri

6.10 Petalo romano 6.50, 17.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au maecat istoria 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Programul emisiunilor 9.15 Închiderea staţiei. Revizie tehnică 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 18.00 Găgăuz ogea 18.30 Desene animate 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Festivalul “Maria Tănase” 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 22.20 Moldova 1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989.

Miercuri, 15 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45, 17.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au maecat istoria 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 10.05, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”

Tragedie la Morenii Noi, Ungheni: 10 persoane, printre care primarul și soția sa, au murit

11.00, 14.40, 22.20 Moldova 1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională – 1989 13.10 Desene animate 14.00 Petalo romano 16.30 Documentar 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.30 Portrete în timp 19.55 Festivalul “Maria Tănase”.

22.45 Moldova 1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională – 1989 16.00 Documentar 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 Festivalul “Maria Tănase” 20.35 Legendele muzicii 20.50 Super-loto “5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă.

Moldova 1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională – 1989 16.30 Documentar 17.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Festivalul “Maria Tănase”.

Joi, 16 august TVM 06.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45, 17.40 Cunoşteţi ţara prin cei care i-au maecat istoria 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 8.00 Din fondul TV Moldova 1 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 Respiro 10.30 Natura în obiectiv 11.00 “Acadele cu surprize”. Program muzical 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 Desen animat 13. 40 Găgăuz ogea 14.10,

Vineri, 17 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.21, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 Respiro 10.30 Vector european 11.00 “Acadele cu surprize”.

Program muzical 12.00 Evantai folcloric 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Svitanok 14.10 Moldovenii de pretutindeni 14.40, 22.20

Sîmbătă, 18 august TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 “LUMEA E MINUNATĂ” 8.05 Vedete la bis 9.05, 16.00, 17.15 Documentar 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00 Spectacol 12.50 Videoteca copiilor 13.25 “LUNA ŞI LACUL” 14.55 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria 15.10 Desene animate 16.30 La mulţi ani! 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Omul de lîngă... 22.20

Viaţa i-a fost curmată în dimineaţa zilei de 9 august, într-un grav accident rutier. Era împreună cu familia şi se deplasa la Ungheni.

Ion Mardari s-a născut la 29 mai 1974. A fost profesor de muzică şi, pînă a fi ales primar, a lucrat director de gimnaziu.

Se afla deja la al doilea mandat.

Prima oară a fost ales primar în 2008, cînd avea doar 33 de ani.

A candidat independent şi a reuşit să cucerească inimile majorităţii populaţiei din comună.

A doua oară a candidat pe listele Partidului Democrat şi a reuşit cea mai frumoasă performanţă din raion – 81,41% pentru el, din primul tur, şi 7 mandate (din 9 posibile) în consiliul local pentru formaţiunea pe care o reprezintă.

A reuşit să soluţioneze, în primul său mandat de primar, numeroase probleme ale comunei, fapt pentru care oamenii i-au acordat, în număr mare, votul lor de încredere.

Zborul i-a fost întrerupt. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Jale mare la Morenii Noi

Cuvintele nu pot exprima durerea şi tristeţea aşternută în aceste momente de trecele la cele veşnice a primarului comunei Morenii Noi, Ion Mardari, şi a soţiei sale. Cu sufletele îndurerate şi cu ochii înlăcrimaţi, colectivul Consiliului raional Ungheni deplînge moartea lor şi este alături de rude în aceste clipe grele. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească în pace.

Am ajuns la locul accidentului la prînz. Nu mai era aproape nici o urmă. Doar cîteva cîrpe de singe se zăreau. Lumea este consternată. Plînge. “Am auzit o bubuitură mare. Cînd am ieşit în drum, am rămas şocată. Am 51 de ani, dar nu mi-a fost dat niciodată să văd o aşa tregedie. Vă imaginaţi: numai morţi în faţa ochilor”, povesteşte Natalia Cononenco, vă-

dit marcată de cele întîmplate.

Casa ei se află chiar alături de locul producerii accidentului.

Primăria din sat e încuiată. În curţi, unde şi unde, vezi cîte un om.

Sînt cu toţii în şoc. Cineva povesteşte că autobuzul care ducea oamenii spre Ungheni era poreclit în sat “Cerepaha” (“Broasca ţestoasă”), pentru că era vechi şi se defecta foarte des. (Ina Landa)

Am pierdut un om extraordinar, un conducător cum mai rar întîlneşti, o persoană săritoare la nevoie, receptivă, deschisă – Ion Mardari, primarul comunei Morenii Noi. Avea doar 38 de ani. Organizaţia teritorială Ungheni a Partidului Democrat deplînge moartea tragică şi mult prea devreme a colegului Ion Mardari. Dumnezeu să-i facă parte în Ceruri, alături de soţia lui iubită. Transmitem sincere condoleanţe rudelor şi celor apropiaţi.

Cumpărăm metal uzat – 1700 lei/tona tinichea (tablă) – 1200 lei/tona.

Tel.: 069633667; 069338318; 069289501

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Vă oferim: Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.

Luni 19.35 „Mai pe scurt”. Emisiune (Jurnal TV) 22.35 „Отель Вавилон”. Film (Sony) 23.40 „По закону”. Serial (РЕН ) Marţi 19.45 „Leacuri pentru neamuri”. Divertisment (Jurnal TV) 21.00 „Любовь на острове”. Film (СТС) 23.05 „Меч”. Serial (Россия РТР) Miercuri 13.45 „Глухарь. Продолжение”. Serial (НТВ) 21.00 „Роковая связь”. Film (СТС) 21.30 „Fabrika” (Publika) Joi 9.30 „Гюльчатай”. Serial (Россия РТР) 21.55 „Грязные мокрые деньги”. Film (Sony) 23.00 „Мальчик на троих”. Film (СТС) Vineri 20.00 „Сделай шаг”. Film (СТС) 21.40 „Мастер”. Film (НТВ) 23.00 „Два билета в Венецию” (Россия РТР) Sîmbătă 19.30 „Чужое лицо”. Film (Россия РТР).

20.00 „Виолетта”. Film (Sony) 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).

Duminică 13.20 „Умница, красавица”. Film (Россия РТР) 21.00 „P.S. Я люблю тебя”. Film (СТС) 22.00 „День отчаяния”. Film (НТВ) Vînd teren pentru construcţii în centrul oraşului Ungheni, suprafaţa – 4,6 ari. Telefon: 069264162.

Vînd două camere în cămin, cartierul Dănuţeni. Telefon: 068114428, 068114450.

Se dă în chirie apartament cu două odăi pe timp îndelungat, în cartierul Dănuţeni (lîngă magazinul „Moldova”). Nemobilat, căldură autonomă. Telefon: 068114428, 068114450.

Cursuri gratuite şi contra plată

Uzina de beton armat din Chişinău Angajază Inginer şi Lăcătuş.

mob.: 067 431 371

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Duminică, 19 august TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria 9.00 Domnului să ne rugăm 10.00 Ring Star 11.00 “SANDOCAN” 11.50 Respiro 12.00 Natura în obiectiv 13.00 Din fondul TV Moldova 1 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45 “LUMEA E MINUNATĂ” 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 16.30 Descoperă Moldova 18.00 La noi în sat 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.25 Focus. Magazin TV 22.20 “Sax-Story” 22.50 “FATA ÎN PARC”.

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

A plecat la cele veşnice cel mai tînăr primar din raionul Ungheni

ghează cazul, pentru a stabili cauzele exacte ale accidentului și cine se face vinovat de producerea acestuia. Şoferul autocarului, în vîrstă de 53 de ani, a murit în drum spre spital. Printre cei decedaţi se află şi doi minori, precum şi primarul comunei Morenii Noi, Ion Mardari, dar şi soţia acestuia. În total, în accident au fost rănite circa 35 de persoane, a declarat pentru Publika.md Alexei Pantea, şeful “Salvării” din Ungheni.

25 de oameni au ajuns la spital, şase dintre care se află în secţia de reanimare.

Ministrul de Interne, Dorin Recean, a menționat că în autobuz se aflau 45 de persoane. „Ceea ce este inadmisibil”, a spus ministrul.

Un autobuz încărcat cu oameni s-a răsturnat la Morenii Noi, raionul Ungheni, provocînd moartea a 10 persoane. Accidentul s-a produs în dimineața zilei de 9 august, la ora 7:50. Potrivit unui comunicat al Direcţiei Poliţiei Rutiere, autocarul de marca “MercedesBenz”, care circula pe ruta Morenii Noi - Ungheni, nu a virat la timp în curbă și a continuat deplasarea înainte, ieșind de pe traseu și derapînd într-o rîpă. Primele examinări ale locului accidentului demonstrează că pe carosabil nu există urme lăsate de pneuri urmare a frînării. Fie că frînele unității de transport au cedat, fie că șoferul autocarului nu a fost atent.

Organele de anchetă, în colaborare cu Poliția Rutieră, investi-

“FATA ÎN PARC”.

17.000 vizitatori pe lună

Alătură-te!

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus de primărie, la o distanţă de 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161, 067460041.

- Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători.

Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Vînd Mitsubishi Space Wagon, a.p. 1999, motor 2400 cm c., tracțiune 4x4, benzină, 7 locuri‐miniven. Telefon: 068800860. Preț negociabil!

Vînd automobil Lada Kalina, anul producerii 2006, motorul 1600 cm c., tracțiune din față, benzină. Tel.: 069212383.

Preț negociabil!

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale: băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing).

E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi!

Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md

La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Pierdut Titlul de propri‐ etate asupra terenului agricol cu nr. cadastral 6045111129, pe numele Galbici Liuba Ion din satul Şişcani, raionul Nisporeni.

A‐l considera nevalabil.

CONDOLEANȚE A plecat la cele veşnice, mult prea devreme, o doamnă extraordinară, un om de omenie – Nina Cotici, profesoară de fizică la Liceul „Vasile Alecsandri” din oraşul Ungheni. Deplîngem moartea prematură şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Dumenzeu să-i facă parte în Ceruri.

Colegii de la Liceul „Vasile Alecsandri” Direcţia Generală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni este

alături de Tatiana Muşchei, managerul grădiniţei din Măcăreşti, în cele mai dificile momente cauzate de moartea celei mai dragi fiinţe, mama.

Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Administraţia Zonei Economice Libere din Ungheni este alături de colega Natalia Zubca, în momentele grele pricinuite de decesul mamei Nina Cotici.

Dumnezeu s-o primească în împărăţia sa.

8

Un sfat pe săptămînă Cartofii fierţi vor fi mai gustoşi dacă la fierbere se adaugă doi căţei de usturoi şi o linguriţă de zeamă de lămîie.

Expresul

Util

Vineri, 10 august

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă Sănătate într-o sigură bobiţă de strugure

Prăjitură cu prune şi brînză de vaci Ingrediente (pentru 24 bucăţi): 450 gr unt, 600 gr zahăr, 7 ouă, 650 g făină, 750 gr brînză de vaci, două linguriţe praf de copt, un plic praf de budincă de vanilie, sucul şi coaja de la o lămîie, 2 kg prune, o linguriţă scorţişoară.

Mod de preparare: Se amestecă 250 gr de unt cu 250 gr zahăr, se înglobează pe rînd cinci ouă, apoi se adaugă 250 gr de făină amestecată în prealabil cu praful de copt. Alu-

atul obţinut se repartizează într-o tavă cu pereţi înalţi, tapetată cu hîrtie de copt. În brînza de vaci se înglobează două ouă, praful de budincă, sucul şi coaja de lămîie şi 150 gr zahăr. Se pune pe aluat şi se nivelează. Apoi, pe compoziţia de brînză se pun (cu partea tăiată în sus) jumătăţile de prune bine spălate şi golite de sîmburi. Se încrustează bine.

Cuptorul se încinge la 180 grade. Între timp, se face un aluat fărîmicios din restul de unt topit împreună

Gemeni Apar nişte provocări profesionale care vă vor solicita timpul şi nervii pe termen lung. Partea bună e că acest consum de timp şi energie vă aduce mai mulţi bani în buget.

cu 400 gr de făină, 200 gr zahăr şi scorţişoară. Se pune peste prune şi se coace circa 40 minute.

Spatifilum, floarea supranumită Crinul păcii bocilor. Atenţie, dacă doriţi ca planta să înflorească din plin primăvara, aveţi grijă să aibă lumină bună iarna.

Totuşi, trebuie evitată expunerea directă la soare.

Temperatura optimă pentru Spatifilum, în perioada de iarnă, trebuie să nu scadă mai mult de 14 grade Celsius, iar vara floarea preferă temperaturi ce pot varia între 19 și 30 grade C. Se udă o dată pe săptămînă. Vara – mai des şi este bine să fie stropită cu apă zilnic, dacă temperaturile sînt prea ridicate.

Pămîntul din ghiveci trebuie să fie un amestec de turbă. Înmulțirea se face prin divizarea tufei, întrucît planta formează ”pui”.

Transplantarea plantelor se recomandă să se facă doar atunci cînd rădăcinile au cuprins tot ghiveciul.

Operaţia se poate realiza primăvara sau toamna. Divizarea se va face cu mare atenţie pentru a nu răni rizomii. Este posibil ca în

Rac O călătorie pe care o aşteptaţi de multă vreme se amînă. Acest lucru vă face să vă reorganizaţi programul şi vă oferă un răgaz binevenit să mai rezolvaţi nişte probleme.

Uşor digerabili, bogaţi în vitamine şi săruri minerale, strugurii sînt revigoranţi, depurativi, dau energie, au efect diuretic şi laxativ. Pentru a beneficia de calităţile strugurilor îi puteţi întroduce în meniul zilnic alături de alte alimente.

Proprietăţile strugurilor

urma unei divizări traumatizante, noile plante să prezinte la început multe frunze galbene. Nu este o problemă gravă; în cîteva luni îşi revin.

Atenție! Lipsa apei favorizează ofilirea plantei.

E bine de ştiut că Spatifilum are proprietăţi benefice, purificînd aerul din încăperile unde se află.

Tocmai de aceea se aşează în încăperi unde se fumează, dar şi în dormitor.

Are efect anti-îmbătrînire: polifenolii, acizii graşi polisaturaţi ce se conţin în struguri au proprietăţi antioxidante, combat radicalii liberi - principalii factori ai îmbătrînirii şi ai apariţiei ridurilor, calmează pielea iritată. În acest caz, strugurii poti fi utilizaţi în compresele aplicate direct pe zonele cu probleme, eliminîndu-li-se înainte coaja şi sîmburii.

Are proprietati fortifiante: Vitaminele A, B1 şi B2, C, PP pe care le conţin strugurii ajută şi protejează, mai ales în perioada de toamnă, de stres. Un ciorchine de strugure este un supliment deosebit atît pentru maturi, cît şi pentru copii, deoarece este o sursă de energie nu doar fizică, ci şi mintală.

Dezintoxicant şi drenant: datorită conţinutului ridicat de potasiu are proprietăţi diuretice, ajutînd la eliminarea lipidelor în exces. Pulpa bogată în fibre, compusă din celuloză, ajută intestinele mai leneşe în mod natural.

Ajută inima şi circulaţia: uleiul vegetal pe care îl conţin, în special, sîmburii ajută la combaterea colesterolului şi favorizează circulaţia sîngelui.

Sînt ideali pentru păr: siliciul şi acidul fosforic sînt cei mai buni prieteni ai părului des, lucios şi sănătos. De asemenea protejează firul de păr împotriva poluării sau a spălatului agresiv.

Consumul de struguri proaspeţi şi must li se recomandă persoanelor anemice, dar şi fumătorilor înrăiţi, deoarece, prin bogăţia lor în substanţe nutritive, pot neutraliza efectele tutunului.

Pentru că are un conţinut ridicat de lecitină, mustul din struguri este un medicament natural pentru sistemul nervos, fără reacţii adverse şi dependenţă. Mustul se recomandă în curele rapide de dezintoxicare persoanelor care depun un intens efort intelectual, dar şi ca diuretic pentru tratarea bolilor cronice de rinichi. De asemenea, mustul este un excelent întăritor pentru persoanele grav bolnave şi convalescente.

Calendar creștin-ortodox 13 – 19 august Luni Sf. Mucenici Veniamin, Serghie, Iurie, Ioan; Sf. şi Drept.

Evdochim; Sf. Mc. Iulita. Lăsatul secului pentru Postul Sfintei Marii.

Marţi Scoaterea Sfintei Cruci.

Sf. Mucenici 7 Macabei, Solomonia şi Eleazar. Începutul Postului Sfintei Marii.

Miercuri Sf. Mc. şi Arhidiacon Ştefan; Sf. Vasile; Sf. şi Drept.

Nicodim.

Joi Sf. Cuvioşi Isaachie, Dalmat, Faust; Cuv. Antonie Romanul; Cuv. Cosma.

Vineri Sf. 7 tineri din Efes; SF. Mc. Evdochia; SF. Mc. Elefterie.

Sîmbătă Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona.

Duminică Duminica XI. Schimbarea la Faţă a Domnului.

Berbec Veţi lua hotărîri majore. Nu este vorba neapărat de ceva foarte vizibil pentru ceilalţi, ci de schimbări interioare, care vă ajută să depăşiţi momentele dificile.

Taur Sănătatea nu este foarte bine aspectată în această perioadă. Atenţie mai ales la răceli şi tulburări digestive. Atenţie mare cu banii, există riscul de furt.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Înainte de a puncta necesitățile acestei plante, trebuie precizate cîteva lucruri interesante despre ea. Numele provine din limba greacă, de la cuvintele: spath, ceea ce înseamnă teacă, și phyllon – frunză. Cu adevărat, Spatifilum are frunze sub formă de teacă.

Originară din America Centrală, planta este cultivată în prezent şi la noi pe scară largă pentru aspectul său.

Tulpina este foarte scurtă, frunzișul – persistent. Crește în formă de tufă. În cazul în care tufa este lăsată nedivizată mai mulți an, se poate obține un grup foarte frumos de plante cu un număr mare de flori.

De obicei, înfloreşte primăvara, dar, dacă au condiţiile potrivite, florile albe pot să apară pe parcursul întregului an. Durata înfloririi poate ajunge la 7-8 săptămîni începînd cu momentul apariției bo-

Horoscop | 13 – 19 august

Leu Sînteţi predispuşi la tot felul de accidente. Fie că e vorba de accidente fizice sau de gafe şi indiscreţii, puteţi intra uşor în necaz. Aveţi, în schimb, noroc în dragoste.

Fecioara E o perioadă bună pentru acumularea de informaţii, nu în sensul învăţării unor lucruri noi, ci al descoperirii unor secrete sau veşti care circulă în cerc restrîns.

Balanţa Sînteţi pe val. Aveţi şanse mari de reuşită în tot ce vă propuneţi, asa ca e un moment bun să vă faceţi planuri şi strategii, sau să încheieţi nişte socoteli mai vechi.

Scorpion Intraţi într-o perioadă favorabilă în ceea ce priveşte dragostea. Să nu neglijaţi totuşi latura profesională, pentru că şi aceasteia trebuie de-i acordat atenţia cuvenită.

Săgetator Ar fi bine să vă luaţi un pic de timp numai pentru voi. E o perioadă propice relaxării şi acumulării de energie. Aţi avut cam multe pe cap, aşa că meritaţi o pauză.

Capricorn Riscaţi să rataţi nişte ocazii excelente de a face o impresie bună la serviciu din cauza unor accese nervoase. Veţi sta cam prost cu nervii pe toate planurile.

Vărsător Veţi avea foarte multă energie şi depinde doar de voi cum o veţi folosi. Indicat ar fi să vă concentraţi asupra carierei. Relaţia de cuplu va fi foarte armonioasă.

Peşti Aveţi niste zile pline de mici surprize plăcute din partea prietenilor sau a familiei. Veţi primi cadouri, veşti care vă ridică moralul, vizite de la persoane dragi.

Prognoza meteo | 13 – 19 august 13 august: noaptea - +13° (cer senin); ziua - +26° (cer senin).

14 august: noaptea - +16° (cer senin); ziua - +29° (cer senin).

15 august: noaptea - +15° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +30° (cer puţin noros, ploaie slabă, furtună).

16 august: noaptea - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă, furtună); ziua - +30° (cer puţin noros, ploaie slabă).

17 august: noaptea - +17° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +31° (cer senin).

18 august: noaptea - +18° (cer senin); ziua - +31° (cer senin).

19 august: noaptea - +17° (cer senin); ziua - +31° (cer senin).

După: www.gismeteo.md

Bancuri Bulă îi spune tatălui: - Astăzi profesorul m-a pus să găsesc cel mai mic multiplu comun.

- Cum, nu l-au găsit nici acum? Păi asta se căuta şi cînd mergeam eu la şcoală…

Fotografia săptămînii | „Amintirile mă copleşesc...”. În muzeul satului de la Boldureşti, Nisporeni.

Fotografie: Ina Landa

Gheorghe se întîlneşte pe stradă cu un prieten: - Am auzit că ţi-a murit soacra. Ce-a avut? - îl întreabă acesta pe Gheorghe - Ceva bijuterii, un televizor şi puţine economii…

- Nu asta te-am întrebat. Ce i-a lipsit?

- Păi, maşină, o casă sau un apartament proprietate personală…

- Măi, Gheorghe, de ce a murit?!

- A-a-a… A fost la noi în vizită, eu i-am spus să meargă în pivniţă să aducă nişte cartofi ca să facem pireu. Dar a căzut pe scări şi şi-a rupt gîtul.

- Ce ghinion! Şi ce-aţi făcut în cazul ăsta?

- Macaroane cu brînză.