Expresul NR 237

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Citiţi în numărul curent

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

O ungheneancă și-a pus capăt zilelor, lăsînd orfani patru copii minori

La Medeleni, Prutul înghite pămîntul

Cinematograful de odinioară, veşnic viu la Boldurești

De cîţiva ani buni, Prutul macină şi înghite pămîntul în regiunea satului Medeleni, Ungheni. Apele lui îşi fac loc şi înaintează tot mai mult spre localitate. Oamenii se tem că, în curînd, vor fi înghiţite de Prut şi casele lor.

Vezi pag. 2

Tragedia s-a produs la Corneşti, raionul Ungheni. Femeia, în vîrstă de 37 de ani, s-a strangulat. Rudele spun că ea suferea, de trei ani, de schizofrenie. Motivul pentru care şi-a luat rămas bun de la viaţă ar fi faptul că nu a putut ajunge în Irlanda, unde muncea soţul ei.

Expresul Miercuri, 29 august 2012 | Anul V, NR 32(237)

Valentin Adam mai păstrează și astăzi, în subsolul casei de cultură din Boldurești, acele bobine cu peliculele a peste 20 de filme vechi. Nici aparatajul de proiectare a filmelor nu s-a pierdut, ba chiar funcționează, așa ca înainte.

Citiţi numărul următor!

Ziua de azi Pe 29 august, cu 54 de ani în urmă, s-a născut Michael Joseph Jackson, supranumit Regele muzicii pop.

Imensul succes comercial și o viață personală mult prea controversată l-au ținut în cultura muzicii timp de patru decenii. Michael Jackson este recunoscut ca fiind cel mai de succes artist din toate timpurile potrivit Guiness World Records.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Ziua Independenţei, marcată pentru a 21-a oară consecutiv Lume peste lume a sărbătorit, pe 27 august, Ziua Independenţei. La Ungheni, a devenit deja o tradiţie ca această zi să fie marcată la Troiţa Martirilor Neamului din centrul oraşului. În ciuda ploii, oamenii s-au adunat pentru a retrăi – a cîta oară! – evenimentele de acum 20 şi ceva de ani, de a-i comemora pe cei ce s-au jertfit pentru independenţă şi suveranitate. Un sobor de preoţi, în frunte cu Prea Sfinţitul Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, a oficializat o slujbă de pomenire. Totodată, a fost sfinţit tricolorul care, de acum înainte, va fîlfîi şi în preajma Troiţei.

Au trecut exact 21 de ani de la semnarea Declaraţiei de independenţă, timp în care, potrivit primarului de Ungheni, Alexandru Ambros, „s-au făcut multe lucruri frumoase pentru ca Re-

publica Moldova să fie recunoscută în plan internaţional”. Dar, a subliniat edilul, mai este nevoie încă de multă muncă şi responsabilitate ca multiplele probleme să fie soluţionate, doleanţele să fie înfăptuite, iar provocările să fie înfruntate. „Sînt sigur de viitorul prosper al oraşului nostru, al Republicii Moldova”, a mai spus Alexandru Ambros.

Preşedintele raionului, Iurie Toma, prezent şi dînsul la eveniment, nu a pregetat să îndemne pe oameni să muncească mai mult, să lupte mai mult, să fie mai responsabili, mai credincioşi şi mai oneşti. „Unghenenii au fost cei mai

deosebiţi şi atunci cînd a fost nevoie de apărat integritatea şi independenţa Republicii Moldova, dar şi acum”, a subliniat

PP Expresul

Ştiri de pe Expresul.com

Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

Drumuri asfaltate prin sate – bucuria șoferilor și spaima pietonilor

Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactor: Natalia Junghietu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Ruta Morenii Noi – Ungheni a fost redeschisă Începînd cu ziua de 24 august, ruta Morenii Noi – Ungheni, sistată după tragicul accident din 9 august, ce a luat viaţa a 13 oameni, a fost redeschisă. Informația ne-a fost oferită de către Alexei Dubangiu, administratorul filialei Ungheni a ÎS „Gările și Stațiile Auto”. Potrivit dînsului, noul mijloc de transport de marca „Mercedes-410 D”, prevăzut pentru 20 de locuri, nu este nici pe departe unul nou. „Nu pot spune exact în ce an a fost fabricat, dar nu cred că are mai puțin de zece ani”, a remarcat oficialul. Pentru început, locuitorii din Morenii Noi, care vor dori să ajungă în centrul raional, vor putea călători cu autobuzul doar în zilele de luni, joi, vineri și duminică. „Mercedes”-ul respectiv aparține aceleiași firme prestatoare de servicii de transport de călători - ”Feodora” SRL din Ungheni. (Ina Landa)

A încercat să mituiască un poliţist călărăşean

locotenent-colonel Anatol Caraman, preşedintele Asociaţiei veteranilor „Tiras-Tighina”, amintindu-şi cum, în cele mai grele clipe, a fost formată o unitate de carabinieri din raionul Ungheni care, chiar din primele zile, au apărat dîrz şi curajos independenţa Republicii Moldova.

Salve de arme au încununat mitingul organizat cu ocazia Zilei Independenţei. Manifestări similare au avut loc şi în celelalte oraşe ale regiunii UngheniNisporeni-Călăraşi.

Natalia Junghietu În fotografii: secvenţe de la manifestările prilejuite de Ziua Independenţei la Ungheni

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Știri expres

Pentru o bătrînă în vîrstă de 83 de ani din Bălănești, Nisporeni, traversarea unui drum din localitate, în dimineața zilei de 21 august, a fost fatală. Femeia s-a stins din viață, după ce a fost lovită de un „Mercedes”, la volanul căruia se afla un localnic şi care se deplasa cu exces de viteză.

Cazul este anchetat de către Comisariatul de poliție Nisporeni.

Cea mai scumpă autostradă construită vreodată în România va face legătură cu oraşul Ungheni Autoritățile române și-au anunțat intenția de a construi o autostradă care să facă legătura între Moldova şi Transilvania, iar mai exact – între oraşul Ungheni (RM), Iași și Târgu Mureş. Lungimea ei va fi de 310 km. Pentru construcția a doar 1 km se va cheltui circa 20 mln euro. Potrivit adevarul.ro, valoarea proiectului se ridică la 6,140 miliarde euro. Autostrada ar urma să aibă 43 de tuneluri, 322 de poduri, pasaje şi viaducte.

Pentru a doua oară a fost legitimată o ilegalitate Consiliul raional Călăraşi a refuzat din nou să ridice mandatul consilierului Ion Chitoroagă, condamnat definitiv şi irevocabil la trei ani de penitenţă, chiar dacă legea cere acest lucru. Iniţiativa de a refuza a venit din partea lui Ştefan Chitoroagă, liderul raional al PL, care e şi viceministru al Agriculturii. Pentru decizia respectivă a votat şi însuşi Ion Chitoroagă, care a ajuns consilier raional pe listele PLDM, dar a trecut ulterior în tabăra celor două partide aflate în prezent la guvernare în Călăraşi – PD şi PL.

Un locuitor din Horodiște, Călărași, a fost prins în flagrant în timp ce mituia un polițist. Bărbatul a sperat că banii îl vor salva de la o pedeapsă penală, dar i-au adus și mai multe neplăceri. Acesta a încercat să ofere 14.000 de lei unui polițist din Călărași pentru a nu fi tras la răspundere penală. În schimb, polițistul urma să „uite” că în gospodăria sa au fost depistate 365 de plante de cînepă. Suspectul a fost reținut în flagrant în biroul de serviciu al ofițerului din Călărași. Pe lîngă pedeapsa pentru deținerea de substanțe narcotice, bărbatul, în vîrstă de 45 de ani, riscă o amendă de pînă la 60.000 de lei și închisoare pe un termen de pînă la 7 ani. (După Ştirilocale.md)

Oraşul Ungheni – şi mai curat Un nou proiect vizînd salubrizarea oraşului Ungheni a început să fie pus în aplicare. Este vorba de un sistem de evacuare a deşeurilor stradale, iar primarul Alexandru Ambros susţine că e o premieră pentru localitate. Au fost deja achiziţionate două autospeciale: un compactor și o măturătoare automată. De acum încolo, curăţenia se va face în mod mecanizat, şi nu manual ca pînă în prezent. “Deșeurile stradale sînt cele provenite din locurile publice, de pe străzi, de pe trotuare.

Degrabă veți vedea pe străzile Ungheniului maşinile care le vor evacua”, a dat asigurări primarul, adăugînd că astfel oraşul va deveni şi mai curat. De notat că la Ungheni mai activează, deja de cinci ani, o întreprindere de salubrizare – AVE Ungheni, care se ocupă cu evacuarea deşeurilor menajere. (Lucia Bacalu)

Operațiunea “Alcool-Drog” în plină desfășurare la Nisporeni Ultimele zile de vară vor fi fierbinți şi la propriu, și la figurat pentru șoferii nedisciplinați la trafic. Asta, cel puțin, promite poliția rutieră Nisporeni, care s-a luat rău de capul celor care urcă beți la volan. În perioada 10-31 august, aici se desfășoară operațiunea specială ”Alcool-Drog”. ”Cu regret, se atestă suficient de multe cazuri de comportament inadecvat la volan, cazuri de provocare a unor situaţii de risc pe drumurile publice urmare a consumului de alcool şi excesului de viteză”, a declarat Sergiu Robu, șeful Secției Poliție Rutieră Nisporeni.

Astfel, pe şoferii ce vor fi găsiţi în stare de ebrietate la volan îi aşteaptă o sancțiune usturătoare: ridicarea permisului de conducere pe o perioadă de la 3 pînă la 5 ani și o amendă de la 8000 pînă la 10000 de lei.

De la începutul anului pînă în prezent, la Nisporeni au fost înregistrate 56 de cazuri de conducere a unităților de transport în stare de ebrietate. (Ina Landa)

2 Expresul Vineri, 31 august

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) atenţionează asupra riscului de extindere a pestei porcine africane în R.Moldova, după depistarea primului caz al acestei maladii în Ucraina. „Aici există un număr mare de porci crescuţi în ferme şi gospodării casnice, unde sînt neglijate frecvent măsurile de biosecuritate", explică FAO. Pesta porcină este cea mai periculoasă boală infecţioasă a animalelor. Nu există vaccin împotriva ei, singurul remediu fiind nimicirea porcilor. (Adevarul.md)

Actual Opinii

La Medeleni, Prutul înghite pămîntul De cîţiva ani buni, Prutul macină şi înghite pămîntul în regiunea satului Medeleni, Ungheni. Apele lui îşi fac loc şi înaintează tot mai mult spre localitate. Oamenii se tem că, în curînd, vor fi înghiţite de Prut şi casele lor.

Lume speriată 10 august 2012. Ne aflăm în ograda lui Grigore Rusu. Ne îndreptăm spre grădina acestuia, unde în ajun, în noaptea de 9 august, Prutul, dezlănţuit, a făcut ravagii. „Ne-am speriat foarte tare. La un moment dat, am auzit o bubuitură atît de puternică, încît am avut impresia că ne cade cerul peste noi. Parcă era cutremur”, povesteşte gospodina casei, Raisa Rusu.

Cei trei membri ai familiei Rusu din Medeleni stau cu frica în sîn şi în fiecare noapte se roagă să ajungă cu bine la ziua de mîine. Totul în jur se prăbuşeşte. Pînă şi copacii cad în prăpastie. În direcţia spre grajdul de animale se observă o crăpătură. În curînd, şi aici rîul va înghiţi o bucată de pămînt. Grigore Rusu mărturiseşte că nu mai ştie ce să facă. „Ne temem ca Prutul să nu ajungă pînă la casă. Noaptea aceasta nu am închis un ochi.

Şi la noapte cred că tot aşa va fi. Dacă va mai ploua, nu ştiu ce se va întîmpla cu gospodăria noastră, nu ştiu ce se va întîmpla cu noi”, spune dînsul.

Autorităţile în alertă Primarul comunei Petreşti, Serghei Gorea, ne-a spus că va întreprinde tot ce îi stă în putere ca să nu se întîmple o tragedie. „Am fost telefonat de către Grigore Rusu la 9 august, seara tîrziu, pe la ora 22.00. Dînsul, speriat, mi-a zis că o parte din terenul său de pămînt s-a prăbuşit în Prut. M-am deplasat imediat la faţa locului. Era de necrezut ceea ce se întîmpla în grădina acelui om. O porţiune de aproape cinci metri pătraţi se prăbuşise în Prut, astfel că apele rîului s-au apropiat foarte mult de casa omului”, povesteşte primarul.

A fost anunţat despre incident şi Serviciul Situaţii Excepţionale. Potrivit lui Dumitru Sa-

Dă-ne, Doamne, mintea cea de pe urmă Alogicul vieţii noastre Dumitru Mititelu Septembrie deja îşi face loc în grijile multora. Noi însă ne vom opri doar la directorii de şcoală şi diriginţii de clasă. În jumătatea a doua a lunii august, tradiţional - şi tradiţia aceasta, am impresia, e de cînd lumea şi pămîntul - deci, tradiţional, ei au de susţinut un examen foarte serios la pregătirea şcolilor către noul an de studii. În ziua cu pricina, directorii şi diriginţii, ca nişte şcolari, stau în faţa comisiei de examinare, venită să ia în primire şcoala şi să le pună notă lor: ÎNVĂŢĂTORILOR! Cu ani şi ani în urmă, această tradiţie mi se părea la fel de firească precum impozitul plătit de cei necăsătoriţi pentru că... nu aveau copii. O directoare de şcoală din Lituania însă m-a făcut să privesc altfel lucrurile. „La noi, îmi spunea dînsa, la începutul verii, cînd se termină anul de studii, fiecare pedagog, înainte de a pleca în concediu, îmi pune pe masă cheia şi o listă cu lucrările de reparaţie care trebuie efectuate. Eu, ca director, la rîndul meu, las toate cheile şi listele adunate de la diriginţi, la care o adaug şi pe a mea, pe masa primarului, după care plec în concediu. Înspre toamnă, revenim cu toţii în şcoala renovată. Noi nu sîntem constructori, nu sîntem tencuitori, lemnari, zugravi, electricieni. Noi sîntem pedagogi!”.

Nu ştiu pe cît de răspîndită este această practică în Lituania. Poate că e doar o excepţie de la regulă, impusă de autoritatea directoarei. Dar mi-a plăcut. De aceea, din cînd în cînd, mai arunc seminţele acestor gînduri, în speranţa că nu toate vor cădea pe loc pietros.

La noi, zile la rînd, tot aud de pe la televizor discuţii despre pregătirea şcolilor către noul an de studii. Discuţii lungi, dar nici o vordă despre faptul că învăţătorul trebuie să fie doar învăţător, nu şi constructor. Se discută, în ultimii ani, pînă la răguşeală, despre corupţia în şcoală (mare corupţie, Doamne!), dar, nu ştiu cum, nimeni nu vrea să înţeleagă că pînă şi participarea părinţilor la reparaţia clasei e tot o corupere. Pedagogul e om cu obraz. Dar, dacă tata are chimirul plin şi îl deschide larg, cînd e vorba de amenajat clasa, şcoala... Chiar crede cineva că odrasla lui va fi apreciată la justa-i valoare?

Apropo, în toată treaba asta cu pregătirea şcolilor pentru noul an de studii cel mai mult mă miră faptul că în comisiile de control se regăseşte şi reprezentantul... sindicatului. Nu ştiu de ce, dar eu totdeauna vedeam reprezentantul sindicatului alături de pedagog: cerîndu-le socoteală celor din administraţia publică locală pentru condiţiile de muncă create învăţătorului.

De altfel, nimic nou. Atîta amar de ani am avut „gheghemonul”, care veşnic se scălda în propria sudoare, şi „slugile poporului”, care veşnic stăteau la umbră deasă, pe divane moi, încît chestia cu pregătirea şcolilor pentru 1 septembrie devine doar un simplu detaliu al alogicului din viaţa noastră.

su, şeful Secţiei Protecţiei Civile a Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni, această problemă este cunoscută şi persistă nu numai în satul Medeleni, dar şi în multe alte localităţi din lunca Prutului. Soluţionarea ei însă necesită foarte mulţi bani, căci trebuie să fie edificate construcţii inginereşti speciale de întărire a malurilor. La ora actuală, acest lucru este, practic, imposibil de realizat, din lipsa fondurilor necesare. „Mai ieftin şi mai în siguranţă ar fi evacuarea familiilor ce se află în această regiune şi repartizarea pentru ele a noi locuri de casă”, a subliniat Dumitru Sasu, după care a punctat: „Cred că familia Rusu va fi evacuată şi, cu ajutorul primăriei, al Consiliului Raional, i se va oferi un nou loc de trai”.

„Cum să fac casă la 90 de ani?” Şi casa Mariei Tîrsînă, o bătrînă în vîrstă de 90 de ani din Medeleni, e în pericol. Văzîndu-ne, dînsa a venit spre noi, abia mişcîndu-şi picioarele, pentru a ne anunţa că şi la ea se

La Medeleni, Prutul a mai înghiţit o bucată de pămînt

prăbuşeşte grădina. Ne-a spus că, acum 10-15 ani în urmă, a fost cineva pe la ea, cică o comisie, a examinat terenul şi de atunci nu a mai apărut nimeni, nimic nu s-a întreprins, nimic nu i s-a zis. „Am rugat atunci să-mi dea casă, dar ei mi-au spus că sîntem prea mulţi care

cerem case şi ne-a lăsat în plata Domnului. Azi am ajuns să mă tem că o sa mă trezesc într-o bună zi şi fără casa pe care o am. Dacă îmi dau un loc de casă, ce să fac acum cu el? La 90 de ani ai mei nu mai am putere”, ne mărturiseşte, cu lacrimi în ochi, Maria Tîrsînă.

Oamenii sînt speriaţi de ceea ce li se poate întîmpla peste noapte. Cu frica în sîn, dar cu gîndul la Dumnezeu, aşteaptă ca autorităţile să-i ajute şi să le ofere o locuinţă unde să trăiască în siguranţă.

Veronica Gorea, studentă stagiară

“Doiniţele” din Todireşti alături de prima doamnă a Republicii Moldova Tinerele vlăstare ale ansamblului “Doiniţele” din Todireşti, Ungheni au avut marea şansă şi fericire să participe, pe data de 11 august, la Festivalul iei, organizat pentru prima oară în Republica Moldova, într-o locaţie superbă de sub Chişinău.

Fetele, discipole ale Valentinei Ţinevschi, au cîntat alături de îndrăgiţii interpreţi de muzică populară: Maria Sarabaş, Nicolae Gribincea, Suzana Popescu, au dansat în horă cu Margareta Timofti, soţia președintelui Republicii Moldova, cu Marie Moser, soţia Ambasadorului SUA în R.Moldova. “A fost extraordinar! Parcă am fost în rai”, avea să spună ulterior Liuba Cojocaru, directoarea casei de cultură din Todireşti.

Invitaţia pentru Ungheni a venit de la Maria Cristea, renumita creatoare de costume naţionale din Republica Moldova, cu care Secţia cultură din Un-

gheni are o strînsă colaborare.

Numai în ultimii trei ani au fost achiziţionate 143 de costume naţionale pentru 9 colective artistice din raion.

Referindu-se la invitaţia propriu-zisă, Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni, a spus: “Am acceptat imediat.

Eram sigură că vom participa cu toţii la o sărbătoare de suflet, la o sărbătoare cu o încărcătură emoţională deosebită. Mă bucur că am fost prezenţi la această primă ediţie a Festivalului iei. Cred că evenimentul respectiv le va lăsa fetiţelor din Todireşti urme adînci în suflet”.

Unica interpretă solistă de la

În fotografie: Vladimir Buga

festival, necunoscută pentru public, a fost tot de la Todireşti - Parascovia Covali, o tînără în vîrstă de 16 ani. Dînsa a impresionat audienţa cu vocea şi stilul său de interpretare. Muzicianul Victor Butnaru, profesor la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, a

acompaniat-o la cobză, iar la final a sfătuit-o să persevereze în acest domeniu.

Festivalul iei a fost organizat de către Muzeul Naţional de Istorie şi Etnografie, Casa “Maria Cristea”, în parteneriat cu postul public de televiziune “Moldova 1”.

Lucia Bacalu

„Vai, sărmana turturică” din nou va răsuna la Bălăureștii Mariei Drăgan Pregătirile pentru Festivalul-concurs național al interpreților cîntecului folcloric ”Maria Drăgan”, ediția a VI-a, sînt pe ultima sută de metri. Evenimentul va avea loc în zilele de 27-28 august, la baștina regretatei interprete de muzică populară, Maria Drăgan, în satul Bălăurești, Nisporeni.

Potrivit Aureliei Andronache, șefa Secției Cultură Nisporeni, ediția curentă va fi una deosebită, căci și-au anunțat participarea, în premieră, și trei interpreţi din România. Va avea loc și un recital de zile mari. În scenă se vor produce artiști consacrați, printre care: Constantin Rotaru, Maria Iliuț, Ioana Căpraru. „Avem mari emoții, dar sperăm să ne reușească totul”, a

declarat dînsa pentru ”Expresul” cu trei zile înainte de începerea festivalului.

Concursul propriu-zis se va desfășura pe 28 august. Tot atunci, vor avea loc și acțiuni de comemorare a Mariei Drăgan.

Concurenţii vor fi acompaniați de orchestra ”Busuioc moldovenesc”, condusă de Mihai Amihalachioaie, maestru în artă. Ei vor interpreta cîte două

cîntece diferite ca gen. Juriul va lua în consideraţie și ținuta scenică, și portul interpreților, care trebuie să corespundă zonelor de unde vin.”Şi premierea va fi la cel mai înalt nivel în acest an”, a accentuat Aurelia Andronache. Cîștigătorul Marelui Premiu va primi 5000 de lei, iar pentru locul I organizatorii au planificat 3500 de lei.

Valoarea premiului II va fi de 2500 lei. Vor fi înmînate şi două premii de gradul III a cîte 2500 lei, dar și trei premii speciale de cîte 1000 de lei.

Ediția curentă a festivalului este organizată de către Centrul Național de Conservare și Pro-

movare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Secția raională cultură Nisporeni și Primăria Bălăurești sub egida Ministerului Culturii.

La 23 august, Maria Drăgan ar fi împlinit 63 de ani. Ea a fost solistă a ansamblurilor de muzică populară ”Lăutarii” și ”Mugurel”. Deși a trăit doar 39 de ani, a lăsat în urmă adevărate perle ale cîntecului popular, iar experții susțin că o voce ca a ei nu a mai răsunat pe acest meleag.

Cu detalii de la Bălăureștii Mariei Drăgan vom reveni în numărul următor.

Ina Landa

Ungheni, ai 550 de ani

3 Expresul Vineri, 31 august

“Ungheniul este locul pe care l-am îndrăgit foarte mult şi pentru totdeauna” Interviu, la aniversare, cu primarul de Ungheni, Alexandru Ambros Ce înseamnă pentru dumneavoastră oraşul Ungheni, domnule primar?

Ungheniul este, în primul rînd, baştina mea, locul unde m-am născut, unde am crescut, unde am primit educație, locul pe care l-am îndrăgit foarte mult şi pentru totdeauna. Ori de cîte ori am ocazia, spun că sînt un om fericit, fiindcă m-am născut la Ungheni. Am lipsit de aici doar atît cît am făcut facultatea şi armata. Cunosc oraşul din foarte multe aspecte. Ţin minte cum arăta cu aproape 40 de ani în urmă, cînd aveam cinci ani. Îmi amintesc foarte bine cum se construia strada principală, că asfaltul era la mare căutare. Transportul urban era format din autobuze foarte vechi care circulau foarte rar. Mergeam la școală pe jos şi trebuia să ai două perechi de încălțăminte pe timp de ploaie. În fața școlii erau niște ligheane mari cu apă, unde trebuia să-ţi speli încălțămintea. În caz contrar, nu aveai voie să intri în școală. Stradela unde locuiam a fost asfaltată pe cînd aveam vreo zece ani - a fost o adevărată sărbătoare, un eveniment deosebit. Îmi amintesc cum arăta piața centrală, cu o casă de cultură aici şi un magazin de jucării vizavi. Îmi amintesc şi de piața agroalimentară – pe locul unde acum e Liceul “Mihai Eminescu”. Era o piață mare, cu multe dughene. Cartierul Tineretului abia se construia… Amintiri foarte plăcute... Ungheniul mi-a părut totdeauna cel mai frumos oraș. Probabil, pentru că l-am privit cu ochi iubitori. Totdeauna am fost mîndru că sînt unghenean.

Totuși, la ora actuală, foarte mulți tineri ungheneni pleacă de aici...

Tinerii pleacă nu doar din Ungheni, pleacă din toată țara.

Sigur, noi ne-am dori ca oamenii să nu plece, să poată contribui la dezvoltarea localității în care au crescut şi s-au educat.

Dar asta e situaţia. Nu-i învinuiesc pe cei ce decid să plece. Vreau doar să zic că putem să ne afirmăm şi aici, pe loc. Important e să înțelegem foarte bine ce ne dorim de la viață. Din păcate, pleacă foarte multă lume bună.

Pleacă, pentru că, poate, nu a avut suficientă răbdare să aștepte schimbările. Ei pleacă într-un sistem deja foarte bine format de alții, acolo fiind însă doar mici şurubaşe. Din moment ce fac lucrul pe care îl au de făcut, acel sistem îi acceptă. Dar ei, cu foarte mici excepții, nu pot să se afirme, nu pot participa la luarea de decizii.

La noi e altă situație. Mecanismul respectiv nu este atît de bine format. Aici trebuie să depui efort, să pui umărul, să faci voluntariat, ca să contribui la reglarea structurii respective. În schimb, există cu mult mai multe posibilități de afirmare.

Cu ce se pot mîndri cei ce au rămas la Ungheni?

Cu faptul că orașul nostru este deosebit. Nu mă tem să spun lucrul acesta. Avem o aşezare geografică interesantă cu un nod de cale ferată, cu drumuri ce duc în trei direcții. Cu faptul că avem întreprinderi foarte bune, cu tradiții de decenii, cum ar fi: fabrica de covoare sau cea de ceramică, că avem o Zonă economi-

că liberă, unde au început să se dezvolte noi întreprinderi. Dacă în alte regiuni din R.Moldova lumea se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă, la Ungheni situația e diametral opusă. Avem nevoie de cadre în toate domeniile și la toate nivelurile, începînd de la muncitori necalificați şi terminînd cu manageri de nivel mediu şi înalt. Atunci cînd cineva spune că nu poate să-şi găsească un serviciu la Ungheni, eu am dubii la ceea ce ştie a face.

o gară internațională foarte veche, unde se schimbă roțile trenurilor ce vin din Vest şi pleacă spre Est – e un element de mare interes pentru potențialii turiști. Ungheniul este unul din puținele centre raionale, ca să nu zic unicul, care are un hotel frumos, cu toate condițiile. Avem o sală de protocol extraordinară, în care ar putea avea loc evenimente chiar şi de rang naţional… De fapt, atunci cînd iubești, iubești necondiționat.

O întrebare de la un simplu cetățean, care se confruntă zi de zi cu numeroase probleme: domnule primar, pentru ce ar trebui să-mi iubesc oraşul?

Pentru că aici, la Ungheni, poți primi o educație de calitate în cele șase grădinițe existente, chiar dacă sînt aglomerate. Pentru că avem licee foarte bune, care și-au făcut un nume, care au dat foarte multe minți luminate, copii care au ajuns să facă o carieră frumoasă. Sîntem un oraș cu un număr foarte mare de servicii. Avem o școală de muzică foarte bună, o școală de arte plastice de unde au pornit pictori și sculptori renumiți, avem foarte multe servicii pe care alte orașe nu le au: un centru pentru copii şi tineri aflaţi în dificultate, un centru pentru reabilitarea şi reintegrarea socială a bătrînilor, un centru regional pentru tineri. Avem o zonă industrială dezvoltată. Avem oameni deosebiți. Trebuie să ne iubim orașul, pentru că este foarte verde, este un oraș relativ curat – va fi și mai curat. Este un oraș deosebit, pentru sculpturile sale, realizate în cadrul taberelor de sculptură. Pentru că avem o societate civilă foarte activă. Pentru că avem un număr mare de orașe înfrățite șapte la număr. Pentru că avem un scuar care a devenit deja un loc adevărat de agrement. Seara este arhiplin. Vom face multe scuaruri de felul acesta, și în cartierul Tineretului, și în alte zone. Pentru că avem un pod Eiffel, o alee de castani unicală,

Şi, pentru că e sărbătoare, ce le-aţi ura concitadinilor dumneavoastră?

O voi face oficial:

Dragi ungheneni şi oaspeţi ai oraşului, Cu ocazia aniversării a 550-a de la prima atestare documentară a oraşului Ungheni, precum şi cu prilejul Hramului oraşului Ungheni, sărbătorit pe 28 august, de ziua Adormirii Maicii Domnului, vă adresez cele mai calde felicitări şi urări de bine. Cu o deosebită plăcere constat şi mă mîndresc cu faptul că, pe an ce trece, oraşul Ungheni devine tot mai frumos, mai verde, mai modern şi mai civilizat. Vă mulţumesc tuturor pentru implicare şi participare la dezvoltarea oraşului. Vă invit să rămînem şi în continuare împreună, să muncim pentru a avea în viitor o creştere economică pe măsură să ne asigure o viaţă mai bogată din punct de vedere material şi cultural, stabilitate socială, armonie interetnică.

Doresc tuturor multă sănătate, prosperare şi realizări frumoase. Fie ca aceste sărbători să aducă lumină în casele fiecărui unghenean, făcîndu-i mai buni la suflet, mai toleranţi, mai responsabili.

Buna dispoziţie să vă însotească mereu.

La mulţi ani, Ungheni!

Lucia Bacalu

Stimaţi locuitori ai oraşului Ungheni!

Pentru noi, locuitorii oraşului Ungheni, ziua de 28 august are o semnificaţie aparte. În această zi, sărbătorim Hramul oraşului şi aniversarea a 550-a de la prima atestare documentară a localităţii.

Pe parcursul a circa cinci secole şi jumătate, Ungheniul s-a transformat, dintr-o localitate cu un număr mic de cetăţeni, într-un oraş modern al Republicii Moldova. Şi aceasta se datorează generaţiilor care au dus dragostea şi devotamentul Patriei prin viaţa lor, au împărtăşit bucuriile şi greutăţile oraşului făcînd ca această zi să reunească unghenenii şi oaspeţii oraşului an de an.

Vă urăm ca sărbătoarea să aducă lumină în casele fiecărui unghenean, făcîndu-i mai buni la suflet, mai toleranţi, mai responsabili faţă de ziua de azi şi cea de mîine a comunităţii. Doresc să adresez felicitări călduroase generaţiillor în vîrstă care, activînd decenii întregi în calitate de muncitori, funcţionari, profesori, medici, savanţi, lucrători de cultură şi artă, sportivi, au sporit bunul nume al oraşului nostru, au făcut din el un oraş dezvoltat.

Iar generaţiile mai tinere, inclusiv elevii şi studenţii de astăzi, vor şti să-l fortifice în continuare, transformîndu-l într-un oraş european ca nivel de dezvoltare, de civilizaţie şi cultură.

Urez bătrînului, veşnic tînărului şi dragului nostru Ungheni un cer albastru fără nori în calea sa de prosperitate, iar celor ce poartă cu mîndrie numele de unghenean – cele mai calde gînduri şi urări de sănătate, fericire, bucurii şi împliniri.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

O nouă înfrăţire cu Ungheniul, a opta la număr De Zilele oraşului Ungheni vor fi alături de ungheneni, la sărbătoarea lor, delegaţii din oraşele înfrăţite: Mankato (SUA), Reghin (România), Conin (Polonia), Cascais (Portugalia), Karmel (Israel), Auce (Letonia).

În ziua de 1 septembrie, se planifică semnarea unui nou acord de înfrăţire – cu oraşul ucrainean Komsomolsk. Este o localitate foarte tînără din regiunea Poltava. A apărut în anul 1960, cu denumirea Komsomolsk pe Nipru. Peste 12 ani a obţinut statutul de oraş de subordine raională, iar peste alţi cinci ani a devenit oraş de subordine regională. Are, în prezent, o populaţie de circa 50 mii de persoane.

Komsomolskul se află în topul celor 50 de oraşe ale Ucrainei, în care gradul de bunăstare a populaţiei este destul de înalt, iar condiţiile de trai – bune.

Programul Zilelor oraşului Ungheni 30,31 august - 1,2 septembrie 2012 30 august, joi 18.00 Parada DJ-lor MC Gabi Marcu, DJ Vanted, DJ Vital, Iaroslav Paul Dumas, Jucătorul, DJ Delph, DJ Skanner, DJ Vzorov.

Locul desfășurării: Piața Independenței 31 august, vineri 10.00 Recital de poezie, depunere de flori Locul desfășurării: Bustul poetului Mihai Eminescu 18.00 Program de concert cu participarea colectivelor din oraşul Ungheni 20.00 Concert cu participarea interpeţilor: Ion Suruceanu, Gheorghe Țopa, Cătălin Crişan, Nellu Stratan.

Discotecă Locul desfășurării: Piața Independenței 1 septembrie, sîmbătă 17.00 Program de concert cu participarea colectivelor din oraşul Ungheni 19.00 Deschiderea oficială a sărbătorii Concert: orchestra de muzică populară ”Fluieraş”, solişti: Sidor și Nicolae Glib Olga Ciolacu 23.00 Foc de artificii Discotecă Locul desfășurării: Piața Independenței.

2 septembrie, duminică 16.00 Festivalul de muzică și dans ”Hora de la Prut” Locul desfășurării: Piața Independenței.

ediţia nr.

4 (23) Cere socoteală pentru banii publici!

Maşină de teren pentru primărie pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii editată de Asociaţia Presei Independente (API) Exemple de implicare

în soluţionarea problemelor comunităţii

În satul Chiştelniţa se deschide o sală de forţă Începând cu luna septembrie, sătenii din Chiştelniţa, raionul Teleneşti, vor putea merge... la sala de forţă din localitate. Locaţia sportivă a fost construită de autorităţi din bani publici, dar şi din banii colectaţi de la cetăţenii care au susţinut această idee.

A

cum trei ani, prin Programul Educaţie pentru Sănătate în Şcoală şi Comunitate al Corpului Păcii, la liceul din sat a venit voluntarul american Mackenzie Walters, care a şi lansat propunerea de a deschide o sală de forţă. Ideea a fost susţinută de direcţia liceului. Directoarea adjunctă povesteşte că, iniţial, s-au gândit că această sală va fi necesară doar pentru orele de educaţie fizică. „După ce am găsit locaţia potrivită în locul vechii cantine şcolare, am hotărât să facem o sală de forţă pentru toţi locuitorii din sat”, spune doamna Lidia Stratulat.

Pentru renovarea clădirii şi construirea vestiarelor sălii de forţă erau necesare sume mari de bani, astfel că a fost nevoie de implicarea nu doar a autorităţilor, ci şi a cetăţenilor. „Credeam că „vom ieşi la liman” cu o reparaţie cosmetică, însă nu a fost aşa. A trebuit să schimbăm geamurile, uşile, să instalăm vestiare”, povesteşte profesorul de educaţie fizică Petru Donos.

Mijloacele financiare au fost acumulate din mai multe părţi. Prima contribuţie – 25 mii de lei, a venit de la Corpul Păcii.

Mulţi săteni au fost de acord să contribuie şi ei cu bani pentru sala de forţă, astfel că s-au mai strâns 40 mii de lei. Totuşi, aceşti bani nu au fost suficienţi pentru a duce la bun sfârşit lucrările începute, aşa că primăria şi Consiliului raional Teleneşti au alocat încă circa 70 mii de lei.

Sala va funcţiona cu suportul sătenilor

de exerciţii de reabilitare ş.a. Pentru ca sala să funcţioneze după un program complet, mai trebuie puse la punct câteva detalii importante: să fie găsită o persoană care să aibă grijă de locaţie, bani pentru salarizarea lunară a acestei persoane şi să fie stabilit un program de lucru a sălii de forţă. Constantin Ciobanu, primarul satului Chiştelniţa, intenţionează să apeleze şi de data aceasta la ajutorul comunităţii. „Vom organiza adunări şi consultări cu sătenii. Îi vom informa că orele la sala de forţă vor fi contra plată, iar pentru elevi antrenamentul va fi gratuit”, spune primarul.

Profesorul de educaţie fizică Petru Donos remarcă că, din banii acumulaţi, se vor procura alte echipamente necesare: „Ne-am gândit să cumpărăm un tonometru, aparat foarte util într-o astfel de activitate, dar şi un aparat de casă”.

Pentru o bună implicare a cetăţenilor este nevoie de transparenţă

Primarul de Chiştelniţa afirmă că fiecare bănuţ cheltuit pentru renovarea sălii de forţă a fost contabilizat. „Pe panoul informativ al primăriei a fost afişată suma de bani acumulată de la cetăţeni şi lista cheltuielilor care au fost efectuate pentru amenajarea sălii, aşa că locuitorii pot vedea unde anume au fost investiţi banii lor”, spune Constantin Ciobanu.

Victoria Cujba, reprezentanta Direcţiei politici de descentralizare din cadrul Cancelariei de Stat, menţionează că autorităţile publice sunt obligate să asigure posibilităţi de participare a cetăţenilor în procesul decizional: „Locuitorii din Chiştelniţa au încredere în autorităţi, deoarece autorităţile au asigurat transparenţă maximă în procesul de luare a deciziilor, respectând astfel Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional”.

Lilia Zaharia

Din toamnă, uşile sălii de forţă vor fi deschise pentru toţi locuitorii din sat: copii, tineri, barbăţi sau femei, persoane care au suferit traume fizice şi au nevoie

În foto: Ion Meleca şi Petru Donos (de la stânga la dreapta) se antrenează în sala de forţă construită cu ajutorul oamenilor din sat.

• Vrei să semnalezi cazuri de utilizare incorectă a banilor publici de către autorităţile locale?

• Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional?

• Vrei să ne informezi despre practicile (bune sau proaste) de adoptare a deciziilor şi gestionare a banilor publici în satul, comuna sau oraşul tău?

Telefonează la Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor verifica „Linia verde” pentru transparenţa semnalele de gestionare frauduloasă a banilor publici. procesului decizional, cu apel gratuit

0800 88808

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

La „Linia verde” cu apel gratuit 080088808, lansată de Asociaţia Presei Independente (API), sună oameni care semnalează cazuri de utilizare incorectă, în opinia lor, a banilor publici de către autorităţile locale. Astfel, locuitori din comuna Selişte şi din satul Zahoreni, ambele localităţi din raionul Orhei, s-au plâns că primarii ar fi procurat din bani publici maşini scumpe, în loc să investească în soluţionarea altor probleme ale comunităţii.

Maşină scumpă pe drumuri proaste

Maşina nouă a primăriei comunei Selişte a provocat scandal mare în localitate. În luna martie curent, Consiliul local a decis alocarea din buget a sumei impresionante de 210 mii lei pentru achiziţionarea unei maşini, singurul consilier local care s-a opus acestei decizii fiind doamna Haritina Cecan. Ea spune că banii publici au fost irosiţi în zadar, căci primăria deja avea maşină, pe care o procurase cu doar cinci ani în urmă. „De ce s-a cumpărat maşină nouă, când cea veche era într-o stare bună? Pentru confortul primarului? Dar cum rămâne cu disconfortul creat cetăţenilor din cauza drumurilor proaste din comună?”, întreabă Haritina Cecan.

De situaţia proastă a drumurilor din Lucaşeuca, sat ce aparţine comunei Selişte, se plânge şi locuitoarea Zinaida Soltan: „Am adresat mai multe solicitări primarului, în care ceream să repare drumul, fiindcă dacă plouă, de aici nu ieşi nici cu tancul. De fiecare dată am primit răspunsul că nu sunt bani. Dar pentru maşină a avut bani?”. O altă săteancă, Galina Dodon, afirmă că şi ea a cerut primăriei să renoveze drumul în regiunea unde locuieşte, însă răspunsul primarului a fost acelaşi: în bugetul local nu sunt suficienţi bani pentru a repara drumurile. „În campania electorală, cerşea votul nostru pe la porţi, promiţândune drumuri moderne, acum am rămas doar cu vorbele”, spune femeia.

Vasile Scripnic, primarul comunei Selişte, susţine că primăria avea nevoie de o maşină nouă, deoarece cea veche deseori se defecta, iar piesele de schimb sunt scumpe şi se făceau investiţii inutile. „Decât să investim atât de mulţi bani într-o maşină veche, am făcut un sacrificiu, din bugetul local s-au alocat bani şi am cumpărat o maşină de teren nouă, marca DACIA DUSTER, care face faţă reliefu-

lui comunei, se alimentează cu motorină şi are un termen de garanţie mai mare”, susţine primarul, care a fost şi preşedintele grupului de lucru pentru desfăşurarea licitaţiei publice. În ce priveşte calitatea drumurilor din comună, primarul afirmă că nu vor putea fi reparate în viitorul apropiat, deoarece în comună s-a planificat instalarea apeductului. „Nu putem repara drumurile atunci când vor oamenii, fiindcă dacă le renovăm acum, mai târziu vor trebui săpate tranşeele pentru apeduct şi drumurile din nou vor fi deteriorate”, explică Vasile Scripnic.

Maşină cu bucluc şi la Zahoreni

Şi în satul Zahoreni din acelaşi raion noua maşină a primăriei a stârnit nemulţumiri. Pentru autoturism au fost cheltuiţi din bugetul local 150 mii lei.

Consilierul local Valentin Botezat este convins că, prin procurarea acestei maşini, au fost irosiţi banii din bugetul satului. „Sunt maşini mai ieftine, nu trebuiau să fie cheltuiţi tocmai 150 mii lei pentru o maşină. Avem atâtea drumuri de reparat în sat, aşa că puteam cheltui banii cu folos pentru săteni”, remarcă consilierul local. Tamara Lupaşcu, locuitoare din Zahoreni, povesteşte că, după ploaie, drumurile din sat devin impracticabile. „În partea de sus a satului, regiune unde trăiesc eu, lângă Artizană, drumul este foarte rău. Primarul şi-a făcut drum bun doar în regiunea unde trăieşte el, de ceilalţi a uitat...”, se plânge femeia.

zentat ofertele, iar noi am ales o maşină DACIA LOGAN”, declară primarul.

La ambele licitaţii au participat aceiaşi agenţi economici

Licitaţia publică pentru achiziţionarea maşinii pentru primăria satului Zahoreni a avut loc în luna februarie 2012. La concurs au participat patru agenţi economici: SRL „DAAC-Autotest” cu o ofertă de circa 187 mii lei, SRL „DAAC-Auto” a propus o maşină de 252 mii lei, SRL „DAAC-Autosport” a avut o ofertă de 150 mii lei, iar SRL „Autoframe FM” a propus oferta cu cel mai mic preţ, de 135 mii lei. Câştigător al acestei licitaţii a fost declarată SRL „DAAC-Autosport”.

Aceiaşi agenţi economici şi-au propus ofertele şi la licitaţia publică pentru achiziţionarea maşinii pentru primăria comunei Selişte, care a avut loc la 16 martie 2012. SRL „Autoframe FM” din nou a propus oferta cu cel mai mic preţ – 198 mii lei, şi din nou a pierdut. Câştigător al acestei licitaţi a fost desemnată aceiaşi firmă ca şi la Zahoreni – SRL „DAAC-Autosport” (210 mii lei).

Licitaţiile publice pentru achiziţionarea maşinilor de la Zahoreni şi Selişte au fost înregistrate la secţia Achiziţii Bunuri a Agenţiei Achiziţii Publice, fapt ce confirmă corectitudinea desfăşurării procedurilor de achiziţie. Victor Mocanu, expert în administraţia publică la IDIS „Viitorul” spune că auto-

Potrivit art.27 (4) al Legii Nr.96 din 13.04.2007 privind achiziţiile publice, caracteristicile tehnice din caietul de sarcini nu trebuie să facă referinţă la o anumită marcă comercială sau la un anumit agent economic, la un brevet, o schiţă sau un tip de bunuri, de lucrări şi de servicii, nu vor indica o origine, un producător sau un operator economic concret.

Primarul de Zahoreni Vasile Cojocari spune însă că lucrările de renovare a drumurilor din sat sunt în derulare. „Oamenii vor ca toate drumurile să fie reparate într-o singură zi. Vom ajunge şi la Artizană”, răspunde alesul local. La întrebarea de ce a fost procurată o maşină scumpă, primarul afirmă că... acest model de autoturism corespunde criteriilor pe care le-au înaintat consilierii locali şi care au fost incluse în caietul de sarcini pentru licitaţia publică. „Am vrut să avem o maşină confortabilă care să nu consume prea mult combustibil. Am făcut licitaţie, agenţii economici şi-au pre-

ritatea contractantă, adică primăria, este direct responsabilă de desfăşurarea corectă şi transparentă a licitaţiilor publice. „Dacă caracteristicile bunurilor cerute de autoritatea contractantă, incluse în caietul de sarcini, vor descrie exact obiectul achiziţiei, atunci nu vor mai fi dubii privind cheltuirea banului public”, susţine expertul, adăugând că atunci când condiţiile descrise în caietul de sarcini corespund în mare parte cu descrierea ofertei alese, apar suspiciuni că grupul de lucru pentru desfăşurarea licitaţiei ar fi favorizat oferta unui agent economic.

Controverse în gestionarea banilor publici în municipiul Chişinău Pentru a exclude abaterile frecvente de la legislaţia privind achiziţiile publice, Primăria municipiului Chişinău a constituit un grup de lucru unic pentru desfăşurarea achiziţiilor publice în sistemul de învăţământ, astfel direcţiile de educaţie din sectoarele Capitalei, care sunt autorităţi contractante, au fost excluse din procesul de achiziţii.

O

ficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a atacat în instanţă Primăria, argumentând că Dispoziţia din 22 februarie 2012 a primarului general privind crearea grupului de lucru unic este ilegală, pe motiv că grupurile de lucru pentru desfăşurarea achiziţiilor publice pot fi formate doar de către direcţiile de sector.

Lilian Carp, şeful Cabinetului primarului general al municipiului Chişinău, afirmă că această dispoziţie a fost emisă după neregulile depistate în cadrul Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport (DGETS) şi a direcţiilor de profil din sectoarele Chişinăului, de către echipa de audit care a verificat utilizarea banilor publici în anul 2009. „Majoritatea grupurilor de lucru nu întocmeau declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate pentru fiecare procedură în parte, iar caietele de sarcini şi documentele de licitaţie nu conţineau toate cerinţele, criteriile faţă de obiectul achiziţiei”, afirmă

Lilian Carp. Şeful Cabinetului primarului general mai spune că anterior nu era asigurată informarea pe scară largă a potenţialilor ofertanţi, iar invitaţiile de participare erau trimise unui număr limitat de operatori economici. „Acum situaţia este alta, la concursuri se înregistrează mai mulţi agenţi economici, iar concurenţa este una loială”, conchide Lilian Carp.

Ion Munteanu, unul dintre antreprenorii care participă de mai mulţi ani la licitaţiile publice organizate de către direcţiile de educaţie din municipiu, confirmă că acum procesul de achiziţii publice este mai transparent: „Dacă înainte la o licitaţie publică participau câte trei sau patru agenţi economici, în prezent vin şi câte zece participanţi la o licitaţie”.

De altă părere este Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat. Iancu Ţurcanu, şeful adjunct al Oficiului, admite că dispoziţia primarului general al Chişinăului a fost emisă cu intenţii bune, însă ea nu corespunde Legii privind achiziţiile publice. „Înţeleg că primarul general a dorit să aplice o metodologie unică privind planificarea, iniţierea şi desfăşurarea procedurii de achiziţii publice pentru bunuri, lucrări şi servicii, dar această dispoziţie contravine legii, care spune că grupul de lucru este constituit de autoritatea contractantă, iar în acest caz autorităţile contractante sunt direcţiile de sector, care sunt autorităţi publice cu personalitate juridică”, explică reprezentantul Cancelariei de Stat.

Legea imperfectă e de vină?

Unii experţi în economie afirmă că aceste situaţii de blocaj sunt cauzate de imperfecţiunea Legii privind achiziţiile publice. Dumitru Budianschi, expert la Centrul analitic independent „Expert Grup”, susţine că legea nu specifică clar cine poate fi autoritatea contractantă şi care sunt atribuţiile acestei autorităţi, fapt care generează interpretări ambigue. În acelaşi timp, Gheorghe Ghidora, jurist la Agenţia de Achiziţii Publice, argumentează că legislaţia actuală prevede şi posibilitatea constituirii unui grup de lucru comun pentru mai multe autorităţi contractante. „Dacă în cadrul DGETS se forma o asociaţie de autorităţi contractante, în care fiecare direcţie de sector delega câte un membru, constituirea grupului unic ar fi fost perfect legală”, spune juristul. În luna iunie curent, Curtea de Apel Chişinău a dat câştig de cauză Oficiului Teritorial Chişinău din cadrul Cancelariei de Stat şi a hotărât că dispoziţia primarului general de Chişinău privind constituirea unui grup de lucru unic pentru desfăşurarea achiziţiilor publice în sistemul de învăţământ este ilegală. Hotărârea Curţii de Apel a fost contestată de către Primăria municipiului Chişinău la Curtea Supremă de Justiţie.

Lilia Zaharia

Actual

Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană peste 10 ani, consideră preşedintele Partidului European Liberal Democrat şi Reformist, europarlamentarul britanic Graham Watson. „Moldova va adera la UE, probabil, peste vreo 10 ani, iar situaţia privind Transnistria s-ar putea schimba între timp. Statele UE depun mari eforturi pentru a presa Rusia în scopul soluţionării diferendului transnistrean”, a declarat dînsul în cadrul unei întruniri informale cu presa de la Chişinău. (Stirilocale.md)

5 Expresul Vineri, 31 august

1 septembrie: un nou început, cu mai puţine gimnazii şi licee, dar cu multe speranţe Ungheni Cuvîntul „calitate” a fost la ordinea zilei pe 24 august, la tradiţionala conferinţă pedagogică. Nu întîmplător, Alexandru Ciuvaga, şeful Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport Ungheni, vicepreşedintele raionului, şi-a întitulat raportul „Dezvoltarea învăţămîntului din raionul Ungheni prin asigurarea accesului la educaţie de calitate”. „Cuvîntul „calitate” trebuie să devină pentru fiecare dintre noi un scop foarte bine definit şi concret, astfel ca munca noastră de zi cu zi să dea roade”, a accentuat dînsul. Au fost aduse multe cifre care indică faptul că la Ungheni sistemul de învăţămînt este în permanentă dezvoltare. Optimizarea şcolilor la fel este un acces spre calitate, consideră Alexandru Ciuvaga. Pînă acum, în raionul Ungheni au fost reorganizate gimnaziile: Zăzulenii Noi, Hristoforovca, Curtoaia, Mînzăteşti, Morenii

Vechi. Au obţinut statutul de şcoli de circumscripţie gimnaziile Agronomovca, Valea Mare, Hîrceşti, Floriţoaia Nouă, Boghenii Noi, Ţîghira, Negurenii Vechi, „Ion Vatamanu” Pîrliţa şi Liceul Sculeni. Oficialul susţine că spre aceste localităţi drumurile au fost reparate, primăriile au fost asigurate cu transport, şcolile – cu material didactic, dar şi cu pedagogi.

Concluzia: toate instituţiile au fost pregătite pentru noul an de studii, în cinci dintre ele fiind efectuate chiar reparaţii capitale. Armata de pedagogi a raionului Ungheni s-a completat cu 12 tineri specialişti. „Pînă la 1 septembrie mai avem timp să angajăm şi alte cadre didactice”, a accentuat Alexandru Ciuvaga.

Nisporeni Potrivit Alexandrei Lungu, director-adjunct al Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport Nisporeni, către noul an de studii au

fost pregătite toate instituţiile şcolare şi preşcolare din raion, reparaţii capitale efectuîndu-se doar în gimnaziul Bolţun şi Liceul „Boris Cazacu” din Nisporeni.

La tradiţionala conferinţă pedagogică din august, care a avut loc aici pe data de 22, au fost întîmpinaţi cu multe aplauze 9 tineri specialişti. Însuşi preşedintele raionului, Vasile Bîtca, le-a înmînat acestora, în mod oficial, carnetele de muncă. Totuşi, în raion, îşi vor continua activitatea şi peste 170 de pedagogi pensionari. „Asta nu înseamnă că nu avem locuri pentru tinerii specialişti. Noi întotdeauna sîntem deschişi pentru a-i primi”, a accentuat Alexandra Lungu. În această vară, în raionul Nisporeni a fost optimizată doar şcoala primară-grădiniţă din Nisporeni, iar gimnaziul din Cîrneşti a fost transformat în şcoală primară-grădiniţă. Cei aproximativ 60 de elevi de vîrstă gim-

nazială din cele două instituţii vor pleca la studii la Liceul „Ştefan cel Mare” din Nisporeni şi, respectiv, la şcoala de circumpscripţie din Brătuleni. (Natalia Junghietu)

Călăraşi Un an al succeselor moderate, dar şi al contrastelor - astfel poate fi calificată situaţia din învăţămîntul călărăşean. Ea a fost analizată în cadrul tradiţionalei conferinţe din august, pe data de 22. În raportul prezentat celor circa 600 de reprezentanţi ai colectivelor pedagogice din raion, Andrei Ciubotaru, şeful Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport Călăraşi, a calificat rezultatele muncii lor ca stabile. Ca peste tot, şi la Călăraşi au fost reorganizate gimnazii, în această vară – trei la număr. Raionul s-a ales cu 16 unităţi de transport, prevăzute pentru deplasarea a peste 700 de copii la şcolile de circumscripţie.

Şedinţă cu năbădăi a Consiliului raional Călăraşi După o perioadă de acalmie, cînd discuţiile şi adoptarea deciziilor se desfăşurau civilizat, aparent constructiv, situaţia din Consiliul raional Călăraşi pare a se tensiona din nou.

Ultima şedinţă, din 9 august curent, a scos la iveală aspecte inedite. Nici nu au dovedit să aprobe ordinea de zi, că o bună parte din consilieri, reprezentanţi ai PLDM şi PCRM, au părăsit sala, motivînd că nu s-au respectat nişte înţelegeri preliminare vizînd includerea sau

excluderea unor chestiuni din ordinea de zi. Aproape o oră a domnit incertitudinea, timp în care preşedinele raionului, Ilie Rău, a negociat cu cele două grupuri răsfirate prin coridoarele Consiliului. În cele din urmă, şedinţa a fost reluată, dar a continuat cu ciondăneli.

În rezultat, urmare a unei păruieli evidente între cele două grupări, nu s-a reuşit adoptarea mai multor regulamente de activitate, necesare după stabilirea noii organigrame, inclusiv ale Direcţiei Învăţămînt şi Secţiei Economie, Investiţii şi Cooperare. Şi nu doar asta. Se pare că, dintr-un sentiment de răzbunare, banii, circa 180 mii de lei, solicitaţi de preşedintele Ilie Rău pentru procurarea unei noi maşini de serviciu, au fost re-

partizaţi la două primării în calitate de contribuţii la implementarea unor proiecte cu destinaţie socială.

Nu a fost acceptată nici propunerea de a închide Muzeul raional de Istorie şi Etnografie, care aşa şi nu a mai fost inaugurat după investiţii de peste un milion de lei şi ani de tergiversări.

Ce mai, atmosferă de insatisfacţie şi tensiune la final de şedinţă.

Tudor Josanu

Ungheniul – în lista atracţiilor turistice a unor francezi veniţi la Nisporeni Un grup din şapte copii și doi profesori din orașul Saint Amand-Montrond, Franța s-a aflat, pe 17 august, într-o vizită turistică la Ungheni. Ei au fost însoțiți de copii și profesori de la Alianța Franceză, Antena Nisporeni. „Ungheniul este, indiscutabil, un punct turistic atractiv. De aceea ne-am gîndit că aici oaspeții noștri vor avea de văzut multe lucruri frumoase”, a explicat Raisa Andriuță, directoarea Antenei Nisporeni. Potrivit dînsei, cel mai rîvnit obiectiv pe care au dorit cu toții să-l vadă la Ungheni a fost Podul feroviar „Eiffel”, de unde, de fapt, a și pornit excursia propriu-zisă. „Îmi imaginam un pod cu mult mai mare, însă mă bucur să recunosc stilul marelui arhitect Gustave Eiffel, care se repetă, de altfel, și în construcția Turnului din Paris”, şi-a împărtășit impresiile, imediat ce a ajuns în preajma podului, profesorul

francez, Fabrice Dubus.

Excursia a continuat la fabrica de ceramică, unde atît francezii, cît și nisporenenii, au admirat cum se îmblînzește lutul de către meșterii ceramiști. La final, mulţi dintre ei chiar au achiziţionat obiecte din ceramică, pe care le vor duce acasă în calitate de suvenire. În aceeaşi zi, grupul moldofrancez a vizitat şi Muzeul de istorie și etnografie din Ungheni, despre care profesorii francezi au spus că are multe tangențe cu muzeele din Europa, prin felul cum își prezintă exponatele.

Nu au fost trecute cu vederea nici lucrările renumiților sculptori, realizate în cadrul ta-

Conferinţa pedagogică de la Călăraşi

Comparativ cu anii precedenţi, cînd în raion veneau cîte 20-25 de tineri specialşti, în acest an s-au prezentat la locul de muncă doar trei. Au fost reziliate 208 contracte de muncă încheiate anterior, pe un termen nelimitat, cu pedagogi pensionari. Vor fi reîncheiate, pentru un an de studii, foarte puţine, doar în cazuri de extremă necesitate.

Banii, de ordinul milioanelor, economisiţi în urma reorganizării celor zece gimnazii (de altfel, cel mai mare număr, comparativ cu alte raioane), nu au fost lăsaţi pentru fortificarea învăţămîntului, cum ar fi fost logic, ci au fost folosiţi în alte scopuri. Astfel, acest domeniu are succese moderate, dar stabile. (Tudor Josanu)

La început de an şcolar, Poliţia de frontieră avertizează Aveţi copii ce vor să studieze peste hotarele ţării?

Pentru a evita apariţia neplăcerilor la trecerea frontierei de stat, Poliţia de frontieră vă aduce la cunoştinţă: În conformitate cu art.1 al.3 al Legii nr. 269 cu privire la ieşirea, intrarea în R.Moldova, minorii care au împlinit 14 ani şi sînt elevi, studenţi, înmatriculaţi la studii în alt stat, traversează frontiera de stat în baza paşaportului propriu, fără însoţitori, la prezentarea actului de înmatriculare la instituţia de învăţămînt respectivă şi a declaraţiei eliberate de unul dintre părinţi, autentificată notarial. În declaraţie trebuie să fie indicat consimţămîntul reprezentantului legal pentru ieşirea din R.Moldova, datele minorului, denumirea instituţiei de învăţămînt, ţara de destinaţie. Acest act este valabil pentru o perioadă de 1 an de studii.

Minorii care deţin paşaport personal (necesar la împlinirea vîrstei de 16 ani pentru a fi autorizată trecerea frontierei), în baza Legii Nr.135 din 01.07.2010, pînă la atingerea majoratului pot călători fiind însoţiţi de un reprezentant legal, fără acordul celuilalt reprezentant.

Dacă hotărîţi să încredinţaţi minorul unei anumite persoane, pentru a traversa frontiera de stat, atunci, potrivit prevederilor legale, acest însoţitor trebuie desemnat prin declaraţie de către reprezentantul legal, a cărui semnătură se legalizează notarial. În declaraţie se indică datele personale ale minorului, cît şi ale însoţitorului, scopul, durata călătoriei, ţara de destinaţie. Atenţie: încredinţaţi-vă copilul doar unei persoane în care aveţi încredere deplină!

Vă rugăm să ţineţi cont de recomandările oferite pentru a anticipa dificultăţile ce pot apărea în timpul perfectării actelor necesare traversării frontierei de stat.

BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala Ungheni, propune spre comercializare: tehnică agricolă pentru irigare Bauer – „Rainstar E-31-110-470” cu mini-compuuter de dirijare, anul producerii – 2005, preţ iniţial – 242.000 (negociabil).

Pentru informaţii suplimentare puteţi să vă adresaţi la filiala Ungheni a BC „Moldova-Agroindbank” SA, pe adresa: or. Ungheni, str. Mihai Eminescu, nr.37 sau la numărul de telefon: 023620504.

berelor de sculptură din Ungheni.

Francezii, găzduiţi de nisporeneni, în perioada 10-22 august, au mai vizitat orașele Bălți și Chișinău, dar și mănăstirile Hîncu, Căpriana, Țîpova și Saharna. „Ne-am dorit să se pro-

ducă o adevărată interconexiune culturală moldo-franceză”, a subliniat Raisa Andriuță. În aprilie 2013, copiii nisporeneni sînt așteptați într-o vizită de trei săptămîni la Saint Amand-Montrond, Franța.

Ina Landa

BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala Ungheni, propune spre comercializare: construcţii cu suprafaţa totală de 880,7 m.p. cu teren aferent cu suprafaţa totală de 0,2624 ha, amplasate în or. Corneşti, strada Eroilor f\n, la preţul iniţial de 500.000 lei (negociabil).

Pentru informaţii suplimentare puteţi să vă adresaţi la filiala Ungheni a BC „Moldova-Agroindbank” SA, pe adresa: or. Ungheni, str. Mihai Eminescu, nr.37 sau la numărul de telefon: 023620504.

6 Expresul Vineri, 31 august

Piaţa maşinilor noi în R.Moldova este în declin. Saloanele auto au raportat, pentru şapte luni ale anului, reducerea vînzărilor cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut. De vină este criza din Europa, afirmă dealerii auto. De la începutul anului şi pînă în august, moldovenii au cumpărat două mii de maşini noi, sau cu aproximativ 200 mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai solicitate sînt: Dacia, Chevrolet şi Skoda. (Jurnal.md)

Strategia de dezvoltare socio-economică a raionului Ungheni: primele totaluri Au fost făcute totalurile realizării Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Ungheni pentru anii 2012-2020. Evenimentul s-a produs pe 16 august, în cadrul şedinţei Consiliului pentru dezvoltarea locală şi regională.

Concluzia: în semestrul I al anului curent a fost înregistrată o creştere optimistă în economia raionului. Volumul producţiei industriale s-a majorat cu 21,2%, investiţile în capital fix - cu 7,9% , salariul mediu lunar - cu 11,7%, darea în folosinţă a caselor de locuit (suprafaţa totală) - cu 76%, venitul din vînzări – cu 1%.

Dintre cele 220 de acţiuni majore planificate, au fost realizate 212 sau 96%. Printre realizările obţinute remarcăm: - selectarea terenului şi elaborarea documentaţiei de proiect pentru lucrările de reparaţie capitală a drumului naţional R1 Chişinău-UngheniSculeni cu construcţia drumului de ocolire a oraşului Ungheni; - construcţia sistemului de aprovizionare cu apă în satul Sineşti; - proiectarea apeductului pentru localităţile Nicolaevca, Mănoileşti, Cetireni, Unţeşti, Măgurele, Zagarancea şi Bumbăta; - executarea lucrărilor de proiectare şi construcţie a cazangeriilor pe bază de biomasă în satele: Sculeni, Zagarancea, Valea Mare, Floriţoaia Veche, Bumbăta şi Buşila; - reparaţia drumurilor în variantă albă din localităţile Corneşti, Măcăreşti, Buciumeni, drumului spre Sineşti plombat cu beton asfaltic; - reparaţia grădiniţelor în Ungheni, Cetireni, Chirileni, Rădenii Vechi, Morenii Noi, Ţîghira; - reparaţia gimnaziilor în satele Todireşti, Cornova, Negurenii Vechi, Sineşti; - reparaţia caselor de cultură din Unţeşti, Năpădeni, Gherman, Boghenii Vechi; - lichidarea gunoiştilor cu suprafaţa 3,36 ha, salubrizarea spaţiilor verzi şi fîşiilor de protecţie pe o suprafaţă de 18,3 ha în cadrul bilunarului de înverzire şi salubrizare; - extinderea ariei de activitate a întreprinderii “AVE Ungheni” privind evacuarea deşeurilor: au fost încheiate contracte cu locuitori din Sculeni, Pîrliţa, Valea Mare; - acordarea de consultanţă şi asistenţă pentru deschiderea şi dezvoltarea noilor afaceri prin Punctul de Contact în Afaceri pentru 39 agenţi economici şi persoane fizice; - organizarea Concursului raional „Businessmanul Anului”, la care au participat 53 de agenţi economici; - organizarea şi sprijinirea activităţilor de formare antreprenorială şi de pregătire a managerilor prin organizarea cursurilor de instruire pentru 174 persoane; - încurajarea şi susţinerea agenţilor economici pentru a participa la Expoziţia naţională „Fabricat în Moldova”, la care au luat parte16 agenţi economici; - identificarea şi susţinerea dezvoltării unor ferme agricole demonstrative prin aplicarea modelelor productive; - reducerea suprafeţelor de terenuri agricole neprelucrate cu 827,4 ha; - extinderea suprafeţelor de irigare; - renovarea parcului de maşini şi utilaje agricole: au fost procurate 14 tractoare şi 47 unităţi de utilaj agricol; - crearea cadrului pentru funcţionarea Serviciului social “Echipa Mobilă”; - crearea Biroului Comun de Informaţii şi Servicii; - extinderea serviciului social de îngrijire la domiciliu a persoanelor ţintuite la pat; - acordarea asistenţei parentale profesioniste pentru copiii aflaţi în dificultate; - reorganizarea a 6 instituţii de învăţămînt; - dezvoltarea învăţămîntului incluziv cu indicatori de progres şi de performanţă; - implementarea Strategiei Naţionale “Educaţie pentru Toţi”; - îmbunătăţirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medicale din raion prin: achiziţionarea a 5 unităţi de transport sanitar, efectuarea reparaţiilor şi amenajarea sistemelor de canalizare în 5 instituţii, proiectarea şi gazificarea în 4 instituţii, a fost finalizată reparaţia capitală a blocului central al Spitalului Raional şi a acoperişului secţiei de internare; - procurarea utilajului medical performant în sumă de 0,8 mln. lei; - crearea Centrului de sănătate prietenos tinerilor; - organizarea spectacolelor, festivalurilor, concertelor („Mărţişor - 2012”, „Cîntecele Credinţei, Speranţei şi Iubirii”, „Lume, lume, hai la glume”, “Înflorit-au castanii”); - efectuarea activităţilor şi măsurilor privind atragerea granturilor, utilizarea eficientă a banilor publici şi creşterea veniturilor; - implementarea Programului de instruire a primarilor şi aleşilor locali; - încheierea a trei acorduri de colaborare cu autorităţi publice regionale din Estonia Lituania şi Rusia. În proces de implementare se află 13 proiecte de dezvoltare locală şi regională.

P

Fragmentarium

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Povestea măgarului Ştiţi la ce mă gîndesc cîte odată? Dacă n-am fi ca o carte deschisă pentru cei ce ne sînt prieteni, dacă nu i-am lăsa să ne vadă așa cum sîntem – triști, bucuroși, amărîți, entuziaști – ce rost ar mai avea apropierea aceea? Dacă ne-am cenzura și-n fața lor bucuriile și tristețile, n-ar însemna oare că, de fapt, ne înstrăinăm şi de noi înșine? Și totuși, purtăm măști. Atît de mult şi-atît de multe, încît ajungem să confundăm ceea ce sîntem cu ceea ce ne străduim să arătăm că sîntem. Oare poate fi și ceva bun din asta?

Sînt oameni pe care îi cunoşti fără să-i fi întîlnit. Dar cîţi alţii – începînd cu propriul suflet – aleargă, aleargă fără să-i poţi prinde? Aş dori să am, de multe ori, un burete cu care să şterg anumite întîmplări, anumite părţi din viaţă. Ba aş vrea să şterg trei ani, ba o noapte, ba un cuvînt, ba o cunoştinţă. Cît de eliberată m-aş simţi, cît de nouă şi de încărcată cu ener-

gie pentru a o lua de la capăt!

Dar… Nu am putea şterge ceva rău care să nu tragă după sine şi ceva bun. Dacă am putea uita dezamăgirile la care ne-au dus relaţiile cu unii oameni, am uita, implicit, şi ceea ce a fost bun şi frumos în acea relaţie. Dacă am şterge lacrimile, am pierde şi trăirile. Dacă am uita străfundurile, cum am mai putea măsura înălţimile? Am deveni, poate, oameni noi, eliberaţi de orice trăire. Dar am mai fi noi înşine?

Treci, cîte odată, pe lîngă un om care, cu ceva vreme în urmă, îţi era adînc cuibărit în suflet. Acum, abia de tresari, eventual amar, ca la vederea a ceva ce ţi se pare cunoscut, dar nu ştii exact de unde.

Cred că soluţia nu e să-i ştergem pe oameni din minte, nu să uităm cele trăite, chiar dacă ajungi să înţelegi că ai trăit ceva fals, că o poveste pe care o credeai împărtăşită era, de fapt, doar a ta. Dacă priveşti în urmă şi simţi că

nici măcar trecutul nu poate rămîne aşa, fără pată, poate că trebuie să acceptăm lucrurile aşa cum sînt. “Într-o bună zi, măgarul unui ţăran căzu într-o fîntînă.

Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore întregi, în timp ce ţăranul căuta să vadă ce e de făcut. Pînă la urmă, își zise că măgarul e oricum bătrîn, iar fîntîna, fiind secată, tot trebuie să fie acoperită odată şi-odată. Astfel, a ajuns la concluzia că nu mai merită osteneala de a-l scoate pe măgar din adîncul fîntînii. Aşa că ţăranul îşi chemă vecinii şi fiecare dintre ei luă cîte o lopată şi începu să arunce de zor pămînt în fîntînă. Măgarul pricepu de îndată ce i se pregătea şi se puse şi mai tare pe zbierat.

Mare fu mirarea tuturor, cînd, după cîteva lopeţi bune de pamînt, măgarul se potoli şi tăcu. Ţăranul privi în adîncul fîntînii şi ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopată de pămînt, măgarul cel bătrîn se

scutura şi făcea un pas înainte. În curînd, toată lumea fu surprinsă cum măgarul, ajuns pînă la gura fîntînii, sări peste ghizduri şi ieşi fremătînd...”.

Viaţa va arunca poate şi peste tine cu pămînt şi cu tot felul de greutăţi... Pentru a rezista, trebuie să te scuturi de acest pămînt şi să-l foloseşti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutăţile noastre este o ocazie pentru un pas înainte. Putem ieşi din adîncurile cele mai profunde, dacă nu ne dăm bătuţi. Foloseşte pămîntul pe care ţi-l aruncă peste tine cineva ca să mergi înainte.

Morala: ,,Viaţa omului e ca un ring în care alergăm, luptăm pentru a prinde ceva mai bun, dar constatăm că sîntem obosiţi şi realizările sînt foarte puţine pentru trup și suflet!”.

Pasionată de muzica populară şi romanţă Are doar 19 ani. Este nisporeneancă get-beget. Pasiunea ei cea mare este muzica. Chiar dacă e foarte tînără, a cîntat pe mai multe scene, adunînd premii după premii şi devenind o interpretă cunoscută de muzică populară şi romanţă. Îi zice Mihaela Rotaru.

Dragă Mihaela, de unde atîta pasiune pentru cîntecul popular la o domnişoară care a făcut nu demult majoratul?

Cînt de mică, vin dintr-o famile cu tradiţii muzicale.

Mama mea a absolvit Facultatea canto academic şi m-a susţinut mereu în ceea ce fac. M-a susţinut şi prima mea profesoară de muzică, Claudia Negură, de la care am învăţat primele note muzicale. Am fost încurajată şi de ceilalţi profesori care au urmat. Îmi place cu adevărat muzica: şi cea populară, şi cea uşoară. Dar cel mai aproape de suflet îmi este romanţa, care îmi atinge cele mai fine corzi ale sufletului.

Ai participat la numeroase concursuri şi festivaluri, de unde ai revenit cu premii. Te rog să le enumeri pe cele mai importante.

Diploma de excelenţă la Festivalul internaţional de folclor pentru copii „Soarom”, ediţia a XXIII-a din 2008, de la Sîngeorz-Băi (România); Diploma pentru evoluare eminentă la cel de-al XIII-lea Festival Internaţional „Bulgaria DVE Mogali 2011”; Diplomă şi Premiul Consiliului raional Nisporeni la Fes-

tivalul-concurs naţional al interpreţilor cîntecului folcloric „Maria Drăgan”, ediţia a V-a (anul 2010); premiul I la Festivalul internaţional „Piosenki” de la Podlasku Nuta 2011” (Polonia); premiul II la Festivalul republican al creaţiei artistice al tineretului studios din instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate (noiembrie 2011). La ediţia a XX-a a Festivalului-concurs „Crizantema de Argint”, mi-a fost acordat Premiul special „Pentru cea mai tînără interpretă”.

Ai trecut cu brio şi preselecţia pentru participare la Festivalul-concurs naţional al interpreţilor cîntecului folcloric „Maria Drăgan”, ediţia a VI-a.

Aşa este. Vreau să spun că am o dragoste aparte pentru cîntecele acestei irepetabile interprete, iar participarea la festival, la baştina regretatei interprete, în Bălăureşti, este o onoare pentru mine.

Ce emoţii încerci în preajma acestui prestigios eveniment? Încerc emoţii deosebite, mai ales că vor participa nu numai tineri interpreţi, dar şi

cu experienţă. Ştiu vă îmi va fi destul de greu să concurez cu ei, dar sper să am o evoluţie bună.

Care sînt visele şi aspiraţiile tale?

Sînt multe. Vreau să-mi continui studiile la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Vreau să-mi mai încerc puterile la Festivalul-concurs „Crizantema de Argint”. Vreau să particip şi la concursul „Crizantema

de Aur” din Tîrgovişte (România). Sînt optimistă şi sper să reuşesc. Ştiu că trebuie să muncesc fără a-mi precupeţi puterile. Nu pretind doar la premii. Pentru mine premiul cel mai important sînt aplauzele spectatorilor.

Grigore Drăgan, specialist în problemele patrimoniului cultural şi turismului la Secţia Cultură şi Turism Nisporeni

Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămînii Cu cît stai mai mult într-un singur loc, cu atît sînt mai mari şansele de a avea o deziluzie.

Art. Spander

Expresul Vineri, 31 august

Ziua de 27 august este Ziua de proclamare a Independenței Republicii Moldova. An de an, este o sărbătoare de suflet pentru toți cetățenii acestei țări.

Cu acest deosebit și semnificativ prilej, în numele administrației raionului Nisporeni, adresez tuturor cetățenilor raionului Nisporeni sincere felicitări cu tot respectul și înaltele mele considerațiuni. Vă urez numai de bine și vă doresc multă sănătate și prosperitate, pace și cer senin, bucurii și fericire, realizări şi succese.

Cu respect, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni În numele administrației raionului Nisporeni, am deosebita plăcere de a vă felicita cu prilejul solemnei sărbători „Limba noastră”, dorindu-vă sănătate, fericire, pace, entuziasm și optimism. Fie ca radioasa făclie a acestei mărețe sărbători să dăinuiască pe vecie, amintindu-ne mereu de cele mai eterne valori: idealul suveranității, al dragostei de limba maternă.

Vă doresc, stimați cetățeni, realizări fructuoase în afirmarea valorilor naționale, bunăstare, liniște și căldură în căminele familiale.

Cu deosebită considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni Stimaţi cetăţeni ai raionului Ungheni, În numele Consiliului raional şi al meu personal, vă felicit cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Moldova – Ziua Independenţei. Această zi ne oferă posibilitatea să ne simţim cetăţeni ai unui stat împlinit, care a demonstrat că este capabil să-şi făurească singur destinul.

A fi liber înseamnă mult mai mult decît a fi un om bogat. Să ne mîndrim cu această libertate pe care am obţinut-o la 27 august 1991. Pentru idealul nostru naţional au luptat, inclusiv cu preţul vieţii, zeci, sute şi chiar mii de oameni. Datoria noastră şi a generaţiilor următoare este de a aduce un omagiu continuu celor care s-au jertfit pentru libertate.

Felicitări cetăţenilor raionului Ungheni, multă sănătate, mai mult zîmbet şi optimism. Mulţumim celor care au luptat pentru independenţă!

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni Stimaţi cetăţeni ai raionului Ungheni, Limba este cheia fermecată cu care descui o ţară, cunoşti un popor, o pătrunzi de la rădăcini pînă în prezentul în care te afli chiar tu. În fiecare cuvînt se rezumă toată istoria neamului nostru aşa cum ea a fost simţită şi trăită împreună.

Avem datoria de a ne cinsti limba pe care o vorbim, indiferent unde ne aflăm, pentru că prin limbă ne păstrăm cultura, tradiţiile, istoria şi credinţa. În spiritul respectului reciproc faţă de identitatea naţională, transmit sincere felicitări tuturor cetăţenilor raionului Ungheni pentru mîndria cu care aduc an de an acest omagiu limbii române. „În al limbilor tezaur,/ Pururea o să rămînă,/ Limba doinelor de aur,/ Limba noastră cea română”. (Grigore Vieru) Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi concetăţeni, Moldova întreagă sărbătoreşte, pe data de 27 august, Ziua Independenţei Republicii Moldova, iar pe 31 august – “Limba Noastră”.

Cu prilejul acestor două importante şi simbolice sărbători pentru ţara noastră, adresez tuturor sincere felicitări şi urări de bine.

Ziua de 27 august va rămîne pentru totdeauna înscrisă cu litere de aur în paginile de cronică a edificării statului nostru. Independenţa a creat noi oportunităţi pentru dezvoltarea ţării pe cale democratică şi pentru promovarea economică în beneficiul şi prosperarea cetăţenilor.

Vă urez succese în activitatea zilnică, iar patriotismul şi dragostea faţă de această ţară să devină impulsul fiecărei acţiuni desfăşurate întru prosperare. Vă doresc multă sănătate şi bunăstare, pace şi cer senin, bucurii şi fericire.

La mulţi ani!

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Radio „Cultura Divină” la prima sa aniversare

Stimaţi ofiţeri, plutonieri, sergenţi şi ostaşi, Stimaţi veterani ai Armatei Naţionale, În numele primăriei, vă adresez cele mai sincere şi calde felicitări, însoţite de urări de bine, cu prilejul celei de a 21-a aniversări de la crearea Armatei Naţionale. Considerînd că Armata Naţională este o şcoală a patriotismului, a dragostei şi respectului cetăţeanului pentru neamul şi ţara sa, serviciul militar mai este şi un bun prilej pentru dezvoltarea culturii fizice şi morale a tinerii noastre generaţii, este un examen de maturitate. Ați demonstrat că la nevoie sînteţi alături de popor. În acest context, doresc să mulţumesc militarilor care, astazi, se află la datorie.

Apreciez curajul şi profesionalismul dumneavoastră. Sîntem convinşi că Armata Națională va depune şi în continuare toate eforturile pentru asigurarea liniştii și păcii în ţară. În această zi deosebită, vă doresc multă sănătate, fericire, prosperitate şi bunăstare, noi realizări şi succese în nobila misiune de apărare a Patriei, dar şi în viaţa personală.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

De unde a venit ideea acestui post de radio?

Fiind masterand la Iași, am colaborat cu „Reîntregirea”. Atunci mi-am pus în gînd că, după ce voi reveni acasă, la parohia mea, primul lucru pe care îl voi face va fi deschiderea unui post de radio.

Nu a fost ușor, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am depășit toate greutățile. Numai cel ce nu încearcă nu știe cum e să-ţi realizezi un vis.

Cui îi este destinat Radio „Cultura creştină”?

Este un post de radio local și public, destinat tuturor categoriilor de vîrstă, inclusiv adolescenților. În prezent, dorim să creăm un cerc de tineret, pentru a realiza emisiuni axate în special pe ecologie.

Deci, nu e vorba doar de emisiuni pe teme religioase, cum ar părea, dacă ţinem cont de denumire?

Nu. Avem emisiuni interactive, cum ar fi: Ora primarului, Ora medicului, Ora parajuristului, Ora polițistului. Avem şi o fonotecă de muzică folclorică reprezentată de mari artiști ai Moldovei.

Stimaţi angajaţi ai Biroului Vamal Ungheni, Cu prilejul sărbătorii profesionale, Ziua lucrătorului vamal, consemnată pe 4 septembrie, în numele Primăriei Ungheni, vin cu cele mai senine gînduri, pentru a vă felicita cordial. Această dată ne reaminteşte, an de an, de importanţa fiecărui angajat al vămii, de devotamentul profesional şi atitudinea constructivă pe care o manifestaţi zilnic. Vă doresc sănătate, să ne bucurăm în continuare de realizări frumoase şi succese remarcabile. Multă sănătate, perseverenţă şi abilitate spre a îndeplini şi în continuare scopurile pe care vi le-aţi propus. Să vă fie de bine tuturor şi toate în viaţă să vă fie cu spor.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni Stimaţi angajaţi din ramura gazificării, Cu prilejul sărbătorii profesionale, consemnată în prima duminică a lunii septembrie, adresez sincere felicitări lucrătorilor din sistemul gaze şi le urez sănătate, perseverenţă şi succese în responsabila activitate pe care o desfăşoară zi de zi.

Apreciez profesionalismul înalt al celor care aduc „flacăra albastră” în casa fiecăruia.

Doresc tuturor prosperitate şi bunăvoinţă, realizări frumoase în exercitarea profesiei. Fie ca străduinţa şi munca depusă să vă servească şi pe viitor drept călăuză în realizarea misiunii importante pe care o aveţi.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni Vînd teren pentru construcţii în centrul oraşului Ungheni, suprafaţa – 4,6 ari.

Telefon: 069264162.

Postul de radio „Cultura Divină” din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, împlineşte, pe 2 septembrie, un an de la inaugurare. În frunte cu directorul Serghei Telechi (părintele Siluan) și în strînsă colaborare cu jurnalistul Nicolae Josan, dar şi cu alţi cîţiva voluntari, „Cultura Divină” se impune tot mai mult în comunitate. Aici, la Cioreşti, am fost primită ca la mine acasă. Nu am ezitat să-i pun cîteva întrebări părintelui Siluan.

De ce atunci „Cultura Divină”?

Nu mi-am dorit niciodată să fie un post de radio exclusiv cu tentă religioasă. Am avut dorința ca acest post de radio să fie unul viu, creativ. Așa cum biserica este un organ viu al societății, la fel și radio „Cultura Divină” să fie viu.

Prin el să ajutăm creștinii să iasă din criza necunoașterii de Dumnezeu, din criza necunoașterii de adevăr, din criza obstacolelor întîmpinate în viață. Sper că ne-a reuşit.

Care vă sînt proiectele de viitor?

Să atragem cît mai multe investiţii pentru a ne extinde şi pentru a reuşi să-i remunerăm pe cei ce activează aici. Ne dorim să creăm şi un site cu acelaşi titlu: Cultura Divină, unde doritorii ar putea găsi totul: fotografii, emisiuni, articole...

Ce le transmiteți ascultătorilor fideli?

Pace în suflet. Le transmit ceea ce este mai sublim în viața aceasta - bucurie.

Dina Josan, studentă stagiară

Vînd URGENT apartament cu 2 odăi, Ungheni, cartierul Dănuțeni. Construcție auxiliară, posibilitate de extindere. Încălzire autonomă, reparație, 47 m.p. Stare impecabilă. 19500 euro. Tel: 060044404.

Vînd două camere în cămin, cartierul Dănuţeni. Telefon: 068114428, 068114450.

Se dă în chirie apartament cu două odăi pe timp îndelungat, în cartierul Dănuţeni (lîngă magazinul „Moldova”). Nemobilat, căldură autonomă. Telefon: 068114428, 068114450.

Cumpărăm metal uzat – 1700 lei/tona tinichea (tablă) – 1200 lei/tona.

Tel.: 069633667; 069338318; 069289501

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim: Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale: băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing).

E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi!

Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md

La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Vînd Laptop aproape nou – 3500 lei; calculator staționar Pentium 4, stare foarte bună 8/10 – 2500 lei; Pentium 4+boxe+cameră, stare ideală 10/10 – 3500lei. GARANȚIE! Tel: 060044404.

INOX – НЕРЖАВЕЙКА Vase, poloboace, căzi, teascuri, mese, balustrade, mînere ş.a. Executăm comenzi Tel. 022 87 77 77 Mob.: 067-11-11-11 www.inox.md

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie).

Se află mai sus de primărie, la o distanţă de 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa.

Telefon: 069509161, 067460041.

Vînd Mitsubishi Space Wagon, a.p.

1999, motor 2400 cm c., tracțiune 4x4, benzină, 7 locuri‐miniven.

Telefon: 068800860.

Preț negociabil!

Vînd automobil Lada Kalina, anul producerii 2006, motorul 1600 cm c., tracțiune din față, benzină. Tel.: 069212383.

Preț negociabil!

Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători.

Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Citaţie publică Judecătoria Ungheni solicită prezenţa lui Gherman Leonid, cu domiciliul în or. Ungheni, str. Gh. Crestiuc 10, ap.220, în calitate de pîrît, în cauza civilă la cererea Gherman Natalia către Gherman Leonid privind desfacerea căsătoriei, pentru data de 07.09.2012, ora 9.00, la şedinţa judiciară (or. Ungheni, str. Naţională 21, bir.2).

Judecător, Tudor Gologan

8

Un sfat pe săptămînă

Util

Lămîia tăiată o poţi menţine proaspătă dacă o pui pe o farfurie cu partea tăiată în jos, o acoperi cu un pahar şi o dai la frigider.

Expresul Vineri, 31 august

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Cartofi umpluţi cu caşcaval

Perele şi beneficiile acestora

Ingrediente (4 porţii): Un kg cartofi, trei linguri ulei, două linguri sare de mare, o lingură chimen, şase roşii, o legătură de ceapă verde, 150 gr caşcaval, piper.

Mod de preparare: Cuptorul se încinge la 200 de grade. Se spală cartofii şi se taie jumătăţi. Se tapetează cu aluminiu o tavă, apoi se unge cu ulei, se presară sare şi chimen. Cartofii se pun pe această folie cu suprafaţa tăiată în sus şi

se ung cu restul de ulei. Se presară cu sare şi chimen şi se coc timp de circa 50-60 minute. Între timp se spală roşiile, se curăţă, se taie felii, se sărează şi se pipărează. Se spală ceapa verde, se scutură şi se păstrează cîteva fire, restul se taie rondele. Cu cinci minute înainte de a fi gata, jumătatea din cantitatea de cartofi se acoperă cu felii de caşcaval şi roşii şi se coc în continuare.

Apoi se presară deasupra rondele de ceapă verde şi se

Perele sînt fructe delicioase ce conţin apă în proporţie de 80%, fibre, acizi organici liberi, potasiu, fier şi vitamina C. Pentru a beneficia de proprietăţile acestora, se recomandă consumul cu tot cu coajă. Sucul de pere reglează digestia şi este recomandat persoanelor care suferă de diabet zaharat şi obezitate. În special pentru diabetici, perele pot îmbunătăţi nivelul de glucoză din sînge, ajută la pierderea în greutate şi la îmbunătăţirea concentraţiei. Pe lîngă aceste beneficii, perele sînt recomandate în multe alte afecţiuni.

Gemeni Tindeţi să neglijaţi unele probleme de sănătate. Un conflict profesional minor vă aşteaptă pe la mijlocul săptămînii, dar veţi ieşi cu fruntea sus.

Fecioara Se anunţă o săptămînă a aşteptărilor momentan neîmplinite.

Aceasta va genera o stare de frustrare şi nervozitate, care se va reflecta şi asupra celor din jur.

Menţin ochii sănătoşi

dar e interesant cît pot rezista aceste plante fără apă. Ocazional, ar fi bine să tratați planta cu fertilizator, dar aveți grijă să nu exagerați, pentru că Lithopsul are nevoie de puțini nutrienți. Pentru plantare este bun orice tip de compost amestecat cu pu țin nisip, pentru a ușura drenajul. Între udări este recomandat ca solul să se usuce.

Atîta timp cît suprafața plantei este fermă și nu prezintă zbîrcituri, nu trebuie udată. Ghidați-vă după această regulă atît în zilele răcoroase, cît și în cele foarte călduroase.

Trei porţii de fructe consumate în fiecare zi reduc cu 36% riscul de apariţie a degenerescentei maculare - cauza principală în pierderea vederii la persoanele în vîrstă.

Previn apariţia cancerului O porţie de mere şi pere pe zi este asociată cu un risc mai scăzut de cancer pulmonar la femei. Un alt nutrient care se regăseşte în compoziţia perelor, cuprul, ajută la prevenirea cancerului de colon.

Tratează inflamaţiile, artrita şi guta Cunoscute ca fructe hipoalergenice, perele nu sînt de natură să cauzeze reacţii alergice. De aceea se recomandă consumul lor chiar şi de copiii de vîrste foarte mici. Totodată, ele pot fi utile în tratarea inflamaţiei mucoaselor, în tulburările cronice, artrită şi gută.

Atenuează constipaţia Perele conţin mult mai multe fibre faţa de alte fructe, fapt pentru care ajută la digestie, însă joacă şi un rol important în menţinerea glicemiei în limite normale. Se recomandă sucul de pere pentru reglarea tranzitului intestinal.

Reduce febra şi calmează durerile în gît Un pahar cu suc de pere s-ar putea să reducă febra şi să calmeze durerile în gît. Pentru întărirea sistemului imunitar se recomandă consumul de pere regulat.

Efect sedativ şi cicatrizant Printre numeroasele beneficii ale consumului de pere se numără şi efectul sedativ şi calmant al sistemului nevos, dar şi efectul cicatrizant pe care îl are asupra tenului. Măştile realizate din pere ajută la vindecarea acneei datorita acţiunii astringente a pulpei de pară.

Calendar creștin-ortodox 3 – 9 septembrie Luni Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Vasa; Cuv. Avramie.

Marţi Sf. Mc. Agatonic; Cuv. Isaachie; Cuv. Antusa.

Miercuri Sf. Mc. Irineu; Sf. Irh. Calinic.

Joi Sf. Mc. Eutihie; Sf. Irh. Petru; Cuv. Arsenie.

Vineri Sf. Apostoli Vartolomeu, Tit; Sf. Irh. Mina.

Sîmbătă Sf. Mucenici Adrian şi Natalia.

Duminică Duminica XIV. Cuvioşii Pimen cel Mare, Kukşa, Sava.

Taur Starea uşor melancolică în care vă aflaţi vă sporeşte farmecul personal şi vă dă un aer enigmatic. Veţi fi curtaţi intens, veţi primi invitaţii, propuneri directe, complimente, posibil cadouri.

Leu Zilele acestea, veţi fi predispuşi la visare, vă faceţi planuri măreţe, veţi dori să citiţi mai mult, să vă apucaţi de orice activitate care v-ar putea stimula creativitatea.

Lithops – planta supranumită „piatra vie” este lumină, căldură și un sol bine drenat. Un alt motiv pentru a crește plantele Lithops e faptul că au flori mari ca și margaretele, ce le oferă un aspect cu totul deosebit. Păstrați planta la o temperatură de 25-35 grade C în timpul verii și nu mai puțin de 10 grade C în timpul iernii.

Plantele vor crește bine într-un ghiveci sau oală nu prea adîncă și vor arăta extraordinar dacă le veți cultiva în pîlcuri înconjurate de pietricele adevărate. Nu uitați că vasul trebuie să aibă cel puțin o gaură de drenaj la bază și ar trebui să nu fie smălțuit.

Locul ideal în care se dezvoltă un Lithops este pervazul unei ferestre dinspre sud. Dacă planta nu primește destulă lumină, va crește înaltă și își va pierde aspectul de piatră.

Nu suportă udarea excesivă. Rezistă la temperaturi foarte ridicate atîta timp cît aerul este curat și uscat.

O piatră vie, sănătoasă, matură va trăi cu ușurință chiar și doi ani fără apă în condiții de climă din nordul Europei. Desigur că așa ceva nu este recomandat,

Berbec O lovitură neaşteptată venită din partea unei persoane apropiate vă va strica începutul săptămînii. Vă veţi simţi trădaţi şi jigniţi ceea ce vă va face să analizaţi toate relaţiile de prietenie.

Rac Racii se pregătesc intens pentru nişte evenimente din viitorul apropiat. Energie aveţi destulă. Eforturile nu vor fi lipsite de roade, aşa că nu vă abateţi de la scopul propus.

pun peste ele restul de jumătăţi de cartofi. Cartofii copţi se servesc calzi şi se ornează cu fire de ceapă verde.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Dacă vreți să faceți o senzație cu mini-grădina din apartamentul vostru, atunci ar fi bine ca să nu vă lipsească un Lithops, planta supranumită „piatră vie”.

Natura ne oferă în permanență o sumedenie de surprize. Printre acestea se numără și „pietrele vii” Lithops, plante de interior foarte îndrăgite pentru forma lor inedită, confundată deseori cu o piatră decorativă. Planta este originară din îndepărtatul continent african și, la prima vedere, ne dă impresia că este, de fapt, o piatră. Avînd în vedere că sînt obișnuite să trăiască în condiții vitrege, în zone unde apa este considerată drept mană cerească, plantele Lithops nu trebuie udate des. În mediul lor natural, aspectul lor ”pietrificat” le ajută să scape de potențialii dușmani, în apartament însă acestea servesc drept accesorii naturale greu de neobservat.

Un motiv de a crește „pietrele vii” în apartamentele noastre este că plantele nu sînt deloc pretențioase și nu necesită condiții excepționale de creștere. Tot de ce au nevoie

Horoscop | 3 – 9 septembrie

Balanţa Nu renunţaţi la programul şi viaţa echilibrată: vă vedeţi de serviciu, mergeţi la cumpărături, vă vizitaţi prietenii şi vă planificaţi timpul liber, fără să vă lăsaţi perturbate de nimic.

Scorpion Veţi fi un pic lipsiţi de energie în această perioadă, mai puţin organizaţi şi cu mai puţin chef de muncă. Nu e o perioadă propice tranzacţiilor şi speculaţiilor financiare de anvergură.

Săgetător Veţi fi foarte înclinaţi spre reverii romantice şi nu veţi şti ce să mai faceţi pentru a vă mulţumi partenerii. Viaţa socială va fi destul de plictisitoare.

Capricorn Ar fi timpul ca să vă puneţi un pic gîndurile şi viaţa în ordine.

Vestea bună este că vă veţi putea baza pe un buget solid care să vă permită aceste schimbări.

Vărsător Este o perioadă în care sînteţi puşi în faţa unor decizii. Ceva bani vor intra în buzunar la sfîrşitul perioadei, dar nu este vorba de sume importante.

Peşti Săptămîna aceasta nu străluceşte la capitolul surprizelor, dar asta nu înseamnă că nu va fi una mulţumitoare. În principal, muncă, muncă şi iar muncă, cu rezultate destul de bune.

Prognoza meteo | 3 – 9 septembrie 3 septembrie: noaptea - +11° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua +18° (cer puţin noros, ploaie slabă).

4 septembrie: noaptea - +10° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +23° (cer puţin noros, ploaie slabă).

5 septembrie: noaptea - +11° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +24° (cer puţin nors, ploaie slabă).

6 septembrie: noaptea - +11° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua + 23° (cer senin).

7 septembrie: noaptea - +11° (cer senin); ziua - + 24° (cer senin).

8 septembrie: noaptea - + 11° (cer senin); ziua - +24° (cer senin).

9 septembrie: noaptea - + 13° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +27° (cer puţin noros, ploaie slabă).

(După: www.gismeteo.md)

Bancuri La şcoală, doamna învăţătoare îl întreabă pe George: - Ce parte de propoziţie este "ou"?

- Substantiv! răspunde George.

- Şi ce număr?

- Singular!

- Şi ce gen?

- Nu pot răspunde!

- De ce?! îl întreabă mirată învăţătoarea.

- Pentru că nu ştiu dacă din el va ieşi un cocoş sau o găină!

Fotografia săptămînii | De strajă la hotare. Ungheni, 15 august.

Fotografie: Ina Landa

“Cum să fiu cuminte?! - se întreabă un copil. De mic îl vedeam pe Tarzan plimbîndu-se dezbrăcat. Cenuşăreasa venea acasă la 12 noaptea. Pinocchio zicea minciuni. Alladin era hoţ.

Batman mergea cu 320 km la oră. Alba-ca-Zăpada locuia cu şapte bărbaţi. Popeye fuma şi era tatuat. Pacman alerga întro sală întunecată cu muzică electronică mîncînd pastile care-l agitau. Prea tîrziu! Nu e vina mea, este vina copilăriei mele!”.