Expresul NR 239

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Citiţi în numărul curent

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Un sat al umbrelor.

Un sat în care plîng şi bărbaţii

Bombe şi muniţii în locuri publice

Continuă să-şi pună capăt zilelor

A bătut toate recordurile, iar comentariile şi mesajele au curs gîrlă. “Cutremurător”, “Asta-i realitatea de la noi”, “E foarte regretabil” – sînt cuvintele cheie ce au fost utilizate de cititorii noștri.

Pe la orele amiezii, la punctul de trecere al Divizionului s-au prezentat doi bărbați care aveau asupra lor o sacoșă de culoare neagră, în care se aflau două bombe. Ei nu au spus nici de unde vin, nici cum îi cheamă.

Vezi pag. 5

Expresul Vineri, 14 septembrie 2012 | Anul V, NR 34(239)

Suicidele sînt la ordinea zilei. Nemaiputînd suporta problemele cu care se confruntă zi de zi, cei mai clabi de fire clachează. Îşi pun ştreangul în gît sau...

Citiţi numărul următor!

Ziua de azi Exact cu 200 de ani în urmă, armata lui Napoleon, compusă din peste 430.000 de soldaţi care vorbeau 12 limbi diferite, a intrat în Moscova, incendiind-o. Această campanie urma să fie începutul sfîrşitului împăratului francez. Doi ani mai tîrziu, sub presiunea întregii Europe coalizate împotriva lui, Napoleon este obligat să abdice.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Cel mai scump - Mihai Ghimpu.

Cel mai apreciat - Alexandru Ambros Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal, s-a vîndut contra sumei de 1400 de lei. Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros – cu 1100 de lei, iar liderul comunist, Vladimir Voronin – să vezi şi să nu crezi! – cu doar 50 de bani.

Nu e vorba de vreo trădare.

Nici pe departe! Este vorba de caricaturile acestora. Un eveniment inedit a avut loc în scuarul „Grigore Vieru” din Ungheni pe 1 septembrie. După ce aici au fost expuse 80 de caricaturi ale unor oameni politici şi persoane publice din R. Moldova, inclusiv din Ungheni, realizate de către ungheneanul Alexandru Plăcintă, 16 din ele au fost scoase la licitaţie. „Ne-am gîndit să mai dezmorţim puţin atmosfera, să facem o glumă”, susţine iniţiatorul şi organizatorul licitaţiei, Adrian Cojocaru, redactor la un post de televiziune local. Ideea a fost acceptată imediat şi de autor. Astfel, au fost scoase la vînzare...

Ce credeţi? Fotocopiile unor caricaturi.

Ceea ce a urmat i-a surprins plăcut pe organizatori. Deşi se gîndeau că vor obţine per total vreo 400 de lei, căci preţul iniţial al fiecărei caricaturi era doar de 10 lei, pînă la urmă s-au adunat peste 4500 de lei.

Cea mai solicitată a fost caricatura lui Mihai Ghimpu, un admirator oferind pentru ea 1400 de lei. Mai mult decît atît, dîn-

sul a dorit să cumpere şi caricatura lui Dorin Chirtoacă, primarul de Chişinău, care nici nu fusese scoasă la licitaţie. Pentru aceasta, a scos din buzunar 400 de lei. Tot el a dat aproape 400 de lei pentru caricatura primministrului Vlad Filat. S-a oprit după ce a cumpărat şi caricatura preşedintelui raionului, Iurie Toma – contra sumei de 100 de dolari.

Ca să fie sigur că obţine caricatura primarului de Ungheni, conducătorul delegaţiei oraşului ucrainean Komsomolsk a oferit 1100 de lei. Peste cîteva ore, cei doi urmau să semneze un acord de fraternitate.

Pentru caricatura președintelui țării, Nicolae Timofti, cineva a plătit 120 de lei. Fostul preşedinte, liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, nu a trezit interesul nimănui dintre cei prezenţi. În loc să ridice preţul caricaturii, potenţialii cumpărători l-au tot micşorat, pînă au ajuns la... 50 de bani.

De notat că cea mai apreciată, mai ales de oaspeţi, a fost caricatura lui Alexandru Ambros, chiar dacă nu a fost cumpărată la cel mai înalt preţ. Alexandru

PP Expresul

Ştiri de pe Expresul.com

Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

Un nisporenean urmărit de 24.000 de persoane

Alexandru Plăcintă (în dreapta) în mijlocul admiratorilor

Plăcintă le-a făcut o surpriză şi şefilor celor şapte delegaţii venite la Ungheni cu ocazia Zilelor oraşului, realizîndu-le, într-o singură noapte, cîte o caricatură.

Din banii acumulaţi, a decis să cumpere dulciuri, pe care le-a împărţit copiilor prezenţi în acea zi în Piaţa Independenţei din Ungheni.

Pe 3 septembrie, o expoziţie din 40 de caricaturi ale oame-

nilor politici din R.Moldova, semnată de ungheneanul Alexandru Plăcintă, a fost vernisată într-un centru comercial din Chişinău. În scurt timp, Alexandru va începe lucrul asupra unui nou proiect. „Voi realiza caricaturile unor personaje din showbizului moldovenesc”, s-a destăinuit dînsul. Speră ca şi acestea să prindă la public.

Lucia Bacalu

Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactor: Natalia Junghietu Contabil-şef: Angela Covaliov

Din nou la judeţe

Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Pe 15 septembrie, membrii studioului muzical ”Do-Re-My” de la Palatul culturii din Ungheni vor prezenta un concert de caritate, iar banii acumulaţi vor fi donaţi Tatianei Mardari din Morenii Noi, grav rănită în cumplitul accident din 9 august, care i-a răpit nu doar sănătatea, dar și ambii părinți. Iniţiativa îi aparţine conducătoarei studioului, Aliona Popovici. „Sper că unghenenii vor fi receptivi şi vor veni s-o ajutăm împreună pe colega noastră de numai 16 ani”, a spus dînsa.

Doritorii sînt așteptați cu drag în sala mare a Palatului culturii, începînd cu ora 17.00. Prețul biletului de intrare este de doar 30 de lei. Şi-au anunţat participarea la concert Ionel Istrati, El Radu, IAN&Tyana și alții.

Timp de două zile, pe 8 şi 9 septembrie curent, o delegaţie oficială a raionului Călăraşi, compusă din patru persoane, s-a aflat într-o vizită de lucru în oraşul şi raionul bielarus Svetlogorsk, cu care este înfrăţit de cîţiva ani.

Vasile Timofte, vicepreşedintele raionului, susţine că delegaţia călărăşeană a fost invitată să participe la Ziua oraşului Svetlogorsk, consemnată pe 8 septembrie. „Am asistat, împreună cu delegaţii din alte oraşe înfrăţite cu Svetlogorskul, la un vast program cu caracter cultural, artistic, social şi economic, organizat în cele două zile de gazdele bielaruse. Drept răspuns la această vizită, o delegaţie de acolo va fi prezentă, pe 13-14 octombrie, la Călăraşi, cînd se va consemna Ziua Oraşului şi Toamna de Aur”, a precizat sursa citată. (Tudor Josanu)

Motociclistul moldovean Mihai Cociu, originar din Nisporeni, a terminat pe poziţia a 25-a penultima etapă din cadrul Campionatului Mondial de Motocross 2012, care s-a desfăşurat la Faenza, Italia, unde au fost prezente 24.000 de persoane ce au venit să urmărească spectacolul sportivilor. Pe 23 septembrie, Mihai Cociu va ieşi la start pe traseul din Teutschenthal, Germania.

P - publicitate, PP - publicitate politică

Un concert de binefacere pentru o victimă a accidentului de la Morenii Noi

Călărăşenii au ajuns la Svetlogorsk, Bielarus

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

Știri expres

Ex-deputatul Vasile Șoimaru, unul dintre cei mai activi promotori ai reformei teritorial-administrative de acum un deceniu, optează pentru revenirea la judeţe. Numai aşa, potrivit dînsului, lucrurile se vor mişca într-o direcţie bună. “Sînt convins că Ungheniul va deveni şi mai frumos cînd R.Moldova va reveni la sistemul de administrare prin județe, va redeveni capitală de județ şi, implicit, o poartă a Europei în est”, a declarat fostul deputat în cadrul unei întîlniri cu cititorii ungheneni, pe 2 septembrie curent.

Sînge în primărie Călărăşenii sînt chemaţi la primărie pentru… a dona sînge. Medicii îi vor aştepta pe 4 octombrie, chiar la prima oră. Colectarea de sînge se va face între orele 8.00 şi 11.00, anunţă site-ul oficial al Primăriei Călăraşi. Drept răsplată, donatorii vor primi colete cu produse alimentare şi cîte 50 de lei.

Carnea s-a scumpit considerabil Potrivit unei Note informative privind evoluţia preţurilor la principalele produse social-importante, elaborate de Secţia Economie şi Reforme Ungheni, în luna august, situaţia preţurilor medii de vînzare cu amănuntul la principalele produse social-importante se caracterizează printr-o scădere neesenţială a preţurilor la legume şi fructe, la hrişcă şi orez. O creştere neesenţială s-a constatat şi la preţul zahărului, uleiului vegetal, făinii de grîu şi pîinii. În acelaşi timp, cele mai mari creşteri s-au înregistrat la produsele din carne, şi anume: carnea de porc (+14,2%), carnea de bovină (+11,2%). Eudochia Viziru, şefa Secţiei Economie şi Reforme, spune că „de vină” ar fi, şi în aceste cazuri, seceta. Totuşi, preţurile nu vor mai creşte atîta timp cît pe pieţele din Iaşi nu se atestă o majorare.

2 Expresul

„Cînd privesc în această parte a lumii (Europa de Est - n.r.), mă bucur să văd ce se întîmplă în Republica Moldova". Declarația a fost făcută pe 11 septembrie la Strasbourg de vicepreședintele Comisiei Europene, Catherine Ashton, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, cînd a prezentat un raport privind politica externă a Uniunii Europene, transmite UNIMEDIA.

Actual Sport

Vineri, 14 septembrie

O viață de cîine la frontiera de stat Jaklina, o „domnişoară” în vîrstă de şase ani, originară din Lituania, se plimbă nestingherită de-a lungul frontierei. Nimeni n-o alungă.

Dimpotrivă, angajaţii Direcției regionale Ungheni a Poliției de Frontieră o venerează.

Este vorba, de fapt, despre... un cîine. Unul fidel, alături de care, susţin poliţiştii de frontieră, te simți în siguranță chiar și în cele mai neașteptate situații. La ora actuală, lor le sînt de ajutor 16 cîini de serviciu, specializați în depistarea drogurilor şi a țigărilor de contrabandă, în luarea urmelor sau însoțirea și cercetarea mijloacelor de supraveghere a frontierei.

Ion Rotari, inspector chinolog în cadrul Sectorului Poliție de Frontieră Ungheni, spune că nu și-ar putea imagina o colegă de serviciu mai bună decît cea pe care o are în prezent: cîinele de rasă pur germană, Jaklina. Pe lîngă faptul că este o profesionistă desăvîrşită în căutarea răufăcătorilor la frontieră, femela are un simț înnăscut al datoriei și este foarte atașată de însoțitorul său. Practic, îi este alături 24 din 24

de ore. „Pentru Jaklina a fost plătită suma de 8000 de lei, plus cîte 200 de lei lunar pentru hrană”, spune chinologul, după care face o remarcă: „Acest cîine nu are preț, dacă e să luăm în calcul capacitățile sale profesionale”.

Nu a mers la o școală militară, nu are în dotare pistol, nici măcar nu vorbește. Cu toate acestea, infractorii tremură de frică în fața Jaklinei, chiar dacă ea e o fire calmă şi n-o deranjează prezența necunoscuților în preajmă.

Dar, dacă simte o amenințare sau aude comanda stăpînului pentru atac, păzea! ”E suficient ca cineva să aibă un comportament agresiv față de mine, că imediat se va trezi la pămînt, doborît de labele puternice ale lui Jakie”, povesteşte Ion Rotari.

Sînt nenumărate cazurile cînd, cu ajutorul Jaklinei, oamenii legii au reu-

Esențial cu Lucia Bacalu Sîntem prea cuminţi sau muşcăm de curge sînge?

Săptămîna trecută, ne-a telefonat cineva de la Chişinău. O persoană publică, destul de cunoscută în mediile artistice ale Republicii Moldova. Nimeni din redacţie nu o cunoaşte personal, nici măcar nu e originară din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi.

Ne-a telefonat să ne spună că i-a atras atenţia „Expresul”. „Încercaţi să „muşcaţi”, chiar dacă poate nu curge sînge. Asta îmi place la voi”, ne-a zis.

Cum să nu te bucuri de o asemenea apreciere? Ne-a pus însă în gardă cîteva cuvinte din această frază. Cică, încercăm. Iar nouă ni se părea că chiar „muşcăm”. Acum vom şti: trebuie să fim şi mai incisivi, şi mai necruţători faţă de anumite abuzuri semnalate în regiune.

Cică, nu curge sînge. Să ştiţi că curge. Dar, Doamne fereşte, n-o luaţi la propriu. E o figură de stil. Una care ne-a plăcut. Ziceam că sînge curge. Şi am să aduc două exemple foarte proaspete, cu referire la ceea ce am scris în numărul anterior al „Expresului”.

Deci, în pagina 2 am plasat o ştire mică şi, din punctul nostru de vedere, absolut nevinovată – „La Nisporeni a fost inaugurat un teren de mini-fotbal cu înveliş artificial. La Ungheni?”. Ce credeţi?

O întîlneşte preşedintele raionului Ungheni pe colega noastră, Ina Landa şi, cu zîmbetul pe buze, dar cu săgeţi în privire, o întreabă cu cine se consultă înainte de a scrie? Absolut întîmplător, în acel moment, reportofonul din mîna Inei era deschis şi astfel a fost înregistrată toată discuţia. „Ce fel de întrebare e asta: „La Ungheni?”. La Ungheni totul va fi bine”.

Ne-am bucurat de optimismul dînsului. Îi mulţumim şi pentru gestul său. Datorită acestuia, ne-a venit o idee interesantă, zicem noi. Să investigăm mai mult acest subiect - stadioanele din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi, să solicităm şi un comentariu al specialiştilor, al oficialilor de la Federaţia Moldovenească de Fotbal. Deci, vom reveni neapărat la stadioane şi, mai ales, la ce se ascunde în spatele lor.

Mergem mai departe. În pagina 5 al „Expresului” am publicat un reportaj de la Morenii Noi, întitulat „Un sat al umbrelor. Un sat în care plîng şi bărbaţii”. Ne bucurăm mult că a fost preluat de foarte şi foarte multe instituţii media din Moldova, că s-au inspirat din el colegii noştri de la două posturi de televiziune: Prime şi Publika.

Ce mai... Oficialilor din Ungheni însă, se pare, nu le-a căzut tocmai cu tronc la inimă. Ştiţi ce nu le-a plăcut? Fraza: „Au rămas singuri în faţa necazurilor şi durerii lor”. Este adevărat, conducerea raionului s-a ţinut de cuvînt şi familiile afectate de acel accident groaznic au primit ajutorul promis - cîte 5000 de lei din Fondul de susţinere socială a populaţiei. Guvernul însă, care a promis cîte 10 mii, tace.

Mulţumim colegilor de la Publika TV, care l-au întrebat pe premierul Vlad Filat ce se întîmplă. Răspunsul oficialului a fost foarte clar şi difuzat în toată ţara: „Aşteptăm dosarele de la Consiliul raional”.

Tot săptămîna trecută, am fost la Costuleni. Cineva de acolo ne-a spus-o pe şleau: „Prea cuminţi v-aţi făcut. Uitaţi-vă cum îşi fac de cap conducătorii noştri, iar voi tăceţi”. Nu tăcem. Pur şi simplu, spunem lucrurilor pe nume, dar fără istericale. Şi le vom spune în continuare.

șit să pună mîna pe infractori sau să găsească urma migranților ilegali la frontieră. ”Jaklina are un simț olfactiv bine dezvoltat și poate lua urma cu ușurință”, îi dă o caracterizare chinologul.

O dată la două luni, cuplul om-cîine merge la Centrul de instruire Zagarancea, Ungheni, unde au loc „cantonamente” pentru toți cei 16 cîini de serviciu ai Direcției regionale Ungheni a Poliției de Frontieră. ”Acolo vin chinologi de la Chișinău și ne învață multe lucruri importante de dresare și îngrijire a cîinilor”, explică Ion Rotari.

Potrivit dînsului, pentru a obține succese în pregătirea și antrenarea unui cîine de serviciu, este nevoie de multă răbdare și dragoste. Secretul e simplu: cu cît un dresor este mai răbdător și mai echilibrat, cu atît cîinele devine mai docil și mai ascultător. Dresajul de specializare se efectuează zilnic și durează cel puțin o oră. O atenţie deosebită se acordă disciplinei. Apropo, orice instructor ştie că un cîine de intervenție are nu doar obligațiuni, ci și drepturi.

De exemplu, patrupezii au dreptul să nu iasă „la serviciu” pe timp ploios sau cu ninsori abundente, cînd e viscol ori furtună, cînd temperatura aerului este mai joasă de 15 grade C sau mai mare de 30 grade C. Dar să revenim la Jaklina și instructorul său, care deja de doi ani sînt nedespărțiți. Jakie îi este alături chiar și în afara orelor de serviciu. Acasă la el, Ion Rotari i-a amenajat o cușcă specială. Responsabilitatea este foarte mare, întrucît, în situația în care cîinele ar păți ceva, instructorul ar plăti cu vîrf şi îndesat. De aceea merge cu regularitate să-şi arate prietena medicului veterinar. „Cînd ceva nu e în regulă, o cunosc după ochi”, spune chinologul.

Viața profesională a unui cîine nu este prea lungă și, de cele mai multe ori, nu depășește un deceniu. Patrupezii sînt petrecuţi la pensie în momentul în care le-au slăbit capacitățile olfactive și vederea. Aceasta însă nu înseamnă că sînt uitaţi. Ei oricum rămîn în grija oamenilor legii, doar că au

Ion Rotaru împreună cu prietena sa, Jaklina

misiuni mult mai ușoare și nu presupun ieșiri pe teren.

Ina Landa

Speranţe ale fotbalului moldovenesc cu rădăcini din Mileşti 87' GOOOL Moldova! Autor - Petru Leucă! Jardan l-a lansat ideal pe Leucă spre poartă, atacantul nostru a rezistat atacului unui fundaş şi a înscris cu un şut bine plasat în vinclu de la 8 metri.

Este o relatare postată pe site-ul Federaţiei Moldoveneşti

Căpitanul echipei de tineret a Moldovei, Ion Jardan, gata pentru a-şi duce colegii spre victorie

de Fotbal în ziua de 6 septembrie curent, în cadrul transmiterii în direct a meciului dintre echipele de tineret ale Republicii Moldova şi Albaniei, care s-a încheiat cu 2:1.

Atît autorul golului, cît şi cel ce a făcut pasa decisivă îşi au rădăcinile din satul Mileşti, Nisporeni. Petru Leucă este feciorul actualului primar de Mileşti, tot Petru Leucă, iar Ion Jardan este nepotul fostului primar de Mileşti, tot Ion Jardan.

Cei doi tineri fotbalişti, în vîrstă de 22 de ani, au jucat şi în meciul cu Rusia, pe 10 septembrie, Ion Jardan marcînd go-

„În timp ce statul ne ia banii, ceilalţi se gîndesc la noi” Persoanele cu dizabilităţi, membri ai Asociaţiei Obşteşti „Poarta deschisă” din Ungheni, au primit, săptămîna trecută, ajutoare din îndepărtata Suedie.

Acestea le-au fost înmînate în mod festiv, în faţa unui public numeros.

Potrivit preşedintei Asociaţiei, Raisa Smerdov, ajutorul a venit din partea Centrului suedez „Inter-life” prin intermediul Centrului „Penilla” din Iaşi, România, cu care „Poarta deschisă” colaborează de ani buni. Astfel, studenţii şi copiii ţintuiţi la pat au primit cîte 500 de lei, iar restul membrilor - cîte 200 de lei. „Noi însă nu ne limităm doar la ai noştri. Dacă avem de unde, îi ajutăm şi pe alţii”, a subliniat Raisa Smerdov. De notat că partea suedeză le-a oferit unghenenilor 2500 de euro. Banii care

nu au fost repartizaţi vor fi utilizaţi tot pentru copii. Ei vor beneficia de o excursie la Grădina Botanică şi Grădina Zoologică din Chişinău.

Referindu-se la ajutorul primit, Raisa Smerdov s-a arătat satisfăcută de faptul că a cîştigat încrederea partenerilor. „Primul ajutor de la suedezi a fost de 50 de euro.

Acum ne-au dat 2500, ceea ce înseamnă că au încredere în noi”, a accentuat dînsa, după care a conchis: „În timp ce statul ne ia banii, ceilalţi se gîndesc la noi”.

Natalia Junghietu

Vînd apartament cu două camere în centrul oraşului Ungheni, etajul 2/5. Telefon: 069804099.

Vînd casă în satul Medeleni, raionul Ungheni. 29 ari. 2500 euro.

Telefon: 069804099.

lul egalizator în penultimul minut al partidei.

“Echipa națională de tineret a Moldovei a spălat o parte din rușinea lăsată de tricolorii selecționatei mari, după ce, în îndepărtările Ekaterinburgului, a reușit un prestigios 2-2 cu Rusia, în ultimul meci al grupei a șasea a preliminariilor EURO 2013 Under 21”, citim pe Jurnal.md. “Micii, dar atît de mari, tricolori”, astfel îi caracterizează autorul.

De notat că Ion Jardan, titular al echipei “Rapid” Ghidighici, a fost convocat la naţionala de tineret a Moldovei de 15 ori şi, deşi joacă pe post de fundaş dreapta, a înscris două goluri: unul – în cadrul Turneului CSI la fotbal de la începutul acestui an, şi altul – în meciul cu Rusia din 10 septembrie. În

Atacantul Petru Leucă, mîndru de realizarea sa

jumătate dintre meciuri el a purtat banderola de căpitan. Petru Leucă de la “Iskra-Stali” Rîbniţa a fost convocat la naţionala de tineret de două ori, reuşind să înscrie un gol frumos în partida cu Albania. Şi portarul echipei de tineret, Denis Rusu, tot de la “Rapid” Ghidighici, îşi trage rădăcinile din Mileşti, de acolo fiind mama sa.

Ina Landa

Muzeul din Hoginești – o adevărată mîndrie a sătenilor De la unelte de muncă pînă la haine şi obiecte de meşteşugărit – toate se regăsesc în muzeul din Hogineşti, raionul Călăraşi.

Sătenii şi-au eliberat podurile de vechituri şi… le-au donat instituţiei. Datorită acestui colţişor de anticariat, Hogineştiul a ajuns să fie vizitat şi de reprezentanţii Băncii Mondiale.

Muzeul oferă o adevărată lecţie de istorie celor care-i păşesc pragul. Totul a început de la obiectele vechi, adunate de prin gospodăriile oamenilor. Mîndria muzeului sînt două ciocane şi un topor, găsite pe cîmpurile din localitate. Potrivit directorului Tudor Roșca, vechimea lor este de șase-opt mii de ani. “Ne miră faptul cu cîtă iscusință au fost realizate. Această formă perfect rotundă din mijlocul ciocanului parcă a fost făcută în zilele noastre”, mărturisește dînsul. În cei 12 ani de existenţă, muzeul din Hogineşti a fost vizitat de sute de persoane, de la demnitari de stat, pînă la oaspeţi importanţi din afara ţării. Sătenii spun că au donat lucruri care au aparţinut încă buneilor lor, iar acum sînt mîndri că le văd expuse aici. În muzeul din Hogineşti sînt adunate peste 3000 de exponate.

(După Prime.md)

Compania de asigurări GARANŢIE angajează agenţi de vînzări în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.

Telefon de contact: 079209204, 060246554.

Actual Opinii

Recolta proastă de floarea-soarelui a dus la majorarea preţului la ulei. În ultimele zile, acesta s-a scumpit cu 2 lei per litru, iar majorările abia încep, avertizează comercianţii. Cumpărătorii au dat deja ochii cu preţurile ridicate, iar reacţia nu a fost deloc plăcută. Zilele trecute, Guvernul a anunţat că este nevoie de 105 milioane de lei pentru diminuarea efectelor secetei în agricultură. (Protv.md)

3 Expresul Vineri, 14 septembrie

Jurnalul din tren

Ferata cale de modernizare liberală Calambur – e primul cuvînt care-ţi vine în cap cînd citeşti titlul. Dar acesta corespunde întru totul situației de la căile ferate moldoveneşti.

Trenul modernizat în România s-a defectat din nou, scria ziarul “Adevărul” la 2 septembrie. Aflăm că cei ce au călătorit cu el spun că defecțiunea a survenit pe la Bălți și că au ajuns la Ocnița cu o întîrziere de 40 de minute.

Reamintim că, pe 17 august, același tren a mai avut probleme tehnice, deşi circulă doar din 27 iulie. Atunci a fost vorba despre o defecțiune la locomotivă. Pentru modernizarea lui, Ministerul Transporturilor a plătit 2,2 milioane de euro.

Apropo, colegii de la “Adevă-

rul” au fost induși în eroare de comunicatele Î.S. Calea Ferată din Moldova. Şi iată de ce.

La 10 august, ora 9:15, am venit la Gara Feroviară din Chișinău pentru a lua trenul spre Ungheni. Am cumpărat un bilet de 16 lei și am urcat într-un tren de model vechi. Am întrebat-o pe doamna controloare unde e cel modernizat. Mi-a explicat că acesta circulă numai în zilele impare, dar că ieri (adică, pe 9 august) s-a defectat la Bălți. ,,Am auzit că s-o stricat ceva la коробка пeрeдач”, mi-a mai spus doamna. Deci, găsim că acest tren modernizat s-a defectat pentru prima oară cu mult timp înainte de a fi anunțat despre aceasta oficial.

Totuși, ce se întîmplă cu tre-

nul modernizat? Feroviarii afirmă că prima dată a cedat cutia de viteze. Din discuția pe care am avut-o cu ajutorul unui mecanic de locomotive, cazul din 9 august ar fi fost al doilea şi că înlăturarea defecțiunii ar fi costat circa 50 mii de euro. Cică, noul tren nu este decît un tren vechi, produs în Ungaria în anii 70, căruia i s-a schimbat motorul, iar cutia de viteze a rămas aceeaşi. Actualul motor ar fi mai puternic decît este acceptabil pentru cutia de viteze, astfel că

a survenit o incompatibilitate.

O altă versiune a defecțiunii ar fi renumitul furt de combustibil, care are loc la Căile Ferate din Moldova. Sînt voci care spun că mecanicii, din lipsă de bani, recurg la ,,kișcă”, adică la furtun, pentru a mai scoate niște combustibil din rezervoare. Nu întîmplător s-a decis să se pună în motorină o soluție specială care o colorează în albastru, ceea ce facilitează descoperirea furturilor. Dar nici hoţii nu stau degeaba. Pentru a suplini motorina furată, în rezervorul noului tren e posibil să se fi turnat combustibil cu impurități (uleiuri sau chiar apă).

Pe 31 august și 1 septembrie, trenul modernizat a mers, totuși, pînă la Ocnița și înapoi la Chișinău. Doar că… legat de o locomotivă “ЧМЭ3”, produsă în anii 60 în fosta URSS. În aceste condiții, mă întreb: oare mai e nevoie să dăm încă douăzeci și ceva de milioane de euro pentru a merge în ,,confort”?

Constantin Uzdriș

Bîlciul Olarilor a devenit cu adevărat cartea de vizită a Iurceniului Măiestrie şi artă, muzică bună şi veselie – acestea au fost ingredientele renumitului Bîlci al Olarilor de la Iurceni, Nisporeni. Meşteri olari din Republica Moldova, România, Italia – 121 la număr - au venit aici, pe 9 septembrie, să-şi etaleze creaţiile Mii de oameni au urmărit cum roata şi măiestria olarului transformă o bucătă de lut într-un vas. Şi de data aceasta, a fost o sărbătoare deosebită, o sărbătoare autentică. Bîlciul Olarilor a devenit cu adevărat cartea de vizită a Iurceniului. Prin Bîlciul Olarilor Iurceniul are toate şansele să ajungă, poate mai devreme decît alţii, în Europa. Nu întîmplător, primarul Gheorghe Saracovici ni s-a destăinuit că-şi doreşte ca, începînd cu anul viitor, acest eveniment prestigios să poarte un caracter internaţional.

Potrivit dînsului, tradiţia olăritului se transmite la Iurceni din generaţie în generaţie şi e

păstrată cu sfinţenie. “Avem un centru de creaţie pentru şcolarizarea copiilor în domeniul lutăritului. Ar fi greşit să dispară acest meşteşug din sat, este o tradiţie veche pe aceste meleaguri", a declarat edilul.

Toţi cei ce au venit în acea zi la Iurceni au avut posibilitatea să-şi achiziţioneze un obiect de lut pe placul său. Oferta a fost mare. La fel şi solicitarea. “Este îmbucurător faptul că obiectele din ceramică revin în vogă”, a remarcat primarul. Unii vizitatori au scos din buzunar pînă la 1500-1600 de lei pentru a-şi procura obiectele ce le-au făcut cu ochiul. Practic, toţi meşterii au plecat acasă cu mai puţin de

Tot mai aproape de statutul de municipiu Urmare a adresărilor Consliului orăşenesc şi Primăriei Ungheni, Cancelaria de Stat a instituit un grup de lucru, format atît din reprezentanţi ai administraţiei publice locale, cît şi ai Guvernului, pentru a elabora un proiect de lege privind statutul oraşului Ungheni. Primele şedinţe ale acestui grup deja au avut loc.

Primăria Ungheni are sarcina de a elabora un concept de municipiu. “E o sarcină grea”, a subliniat primarul Alexandru Ambros. Dar nu imposibilă. Deja au fost contractaţi experți naţionali, care lucrează asupra conceptilui. “Eu calific acordarea statutului de municipu Ungheniului ca pe un proiect care trebuie elaborat și cîștigat”, a menţionat primarul, după care a punctat: “Prim-ministrul nu a uitat de promisiunea sa”.

Exact cu un an în urmă, la Zilele oraşului Ungheni, Vlad Filat a promis că va face tot posibilul ca oraşului Ungheni să i se confere statutul de municipiu, ceea ce ar însemna o autonomie, inclusiv financiară, mult mai mare. Într-un interviu acordat recent Agenţiei MOLDPRES, premierul a declarat: “Oraşele Cahul, Ungheni, Orhei şi Soroca trebuie să aibă statut de municipiu”, atît din punct de vedere geografic, cît şi din punct de vedere social-economic. Mai mult ca atît, potrivit lui Vlad Filat, atribuirea acestui statut unor oraşe de importanţă naţională va fi benefică “pentru dezvoltarea unor poli de creştere economică”.

“Demersurile autorităţilor locale din aceste oraşe, făcute în strictă conformitate cu norma legală, vor găsi susţinerea necesară în cadrul Guvernului Republicii Moldova”, a dat asigurări oficialul.

Unul dintre cele mai importante şi emoţionante momente din cadrul Zilelor oraşului Ungheni a fost semnarea Acordului de înfrăţire între Ungheni şi oraşul ucrainean Komsomolsk.

Unghenenii au aflat că al optulea „frate” al urbei lor este cu 500 de ani mai tînăr decît Ungheniul, dar că se dezvoltă în ritmuri rapide şi e foarte interesat în colaborare şi comunicare.

La Bîlciul Olarilor din Iurceni Fotografie: Adevarul.ro

jumătate din exponatele lor.

Ca de obicei, au fost oferite şi numeroase premii, cel mai important fiind premiul “Ion Arseni”, acordat în memoria unui mare creator de la Iurceni.

Acesta are o valoare de 1500 de lei şi este înmînat, anual, de către Ministerul Culturii. Alte două premii, a cîte 1000 de lei, au

Dumitru Crudu, “poet extraordinar (a descoperit o paradigmă poetică proprie şi a inventat un nou curent poetic, fracturismul), dar şi dramaturg celebru, ale cărui piese s-au jucat pe toate continentele” (caracterizarea îi aparţine criticului literar şi poetului Mihail Vakulovski), a venit, pe 1 septembrie curent, la Ungheni. nu şi-a uitat baştina. “În textele mele, în proză, în piesele de teatru apare și Ungheniul, şi Flutura (astfel este supranumită Floriţoaia Nouă – nota red.).

Unele dintre personaje trec prin Ungheni, au tot felul de întîmplări, ajung la Flutura. Vorbesc și despre oamenii de aici”, a spus dînsul în faţa celor ce au venit la întîlnirea cu domnia sa. Şi, ca să fie mai convingător, a dat citire unui fragment din primul său roman, “Măcel în Georgia”, în care personajul principal ajunge în Flutura şi nimerește în nişte situaţii mai puţin plăcute.

P

Tinerii au fost cei ce au înfrăţit oraşele Ungheni şi Komsomolsk

fost instituite de către Consiliul Raional Nisporeni şi primăria Iurceni. De tot, au fost oferite 12 premii celor mai valoroşi meşteri olari.

Bîlciul Olarilor a ajuns la ediţia a 24-a şi are drept scop continuarea tradiţiilor artistice ale acestui străvechi meşteşug.

Lucia Bacalu

Pe cît de celebru, pe atît de modest, Dumitru Crudu revine la Ungheni

“Mă bucur că am venit aici, la biblioteca “Dimitrie Cantemir”, și sînt încîntat că m-ați invitat”, a declarat dînsul cu modestie chiar de la bun început.

Ungheniul nu-i este străin.

Aici, pe vremuri, şi-a făcut studiile - în actualul liceu “Mihai Eminescu”. Aici, elev fiind, venea la biblioteca “Dimitrie Cantemir” să-şi potolească setea de carte.

Dumitru Crudu s-a născut în anul 1968, la Floriţoaia Nouă, un sat mic, cu o populaţie de circa 430 de locuitori, situat la 15 kilometri de Ungheni. Chiar dacă a plecat de acasă de timpuriu,

Știri din Primăria Ungheni

Dumitru Crudu citind un fragment din romanul său la Biblioteca “Dimitrie Cantemir” din Ungheni

Impresionată de cele auzite, Victoria Bernic, directoarea bibliotecii, l-a invitat pe scriitor să participe la o acţiune lansată acum trei ani – “Ungheniul citeşte o carte”.

“Ne-am dori foarte mult ca romanul “Măcel în Georgia” să fie citit de cît mai mulţi unghe-

neni care, ulterior, ar avea o întîlnire cu dumneavoastră”, i s-a adresat dînsa.

De notat că acest roman, potrivit aceluiaşi critic, Mihail Vakulovski, “are de toate: şi violenţe (ohohohoh, şi bătăi, şi manifestări politice cu jigniri şi umilinţe peste orice limită), şi sex (de tot felul), şi iubire, şi atmosferă literară”. Limbajul este unul care, cu siguranţă, îi va contraria pe foarte mulţi dintre cititorii ungheneni. Dar merită să fie citit. Înainte de despărţire, Dumitru Crudu a ţinut să spună cîteva cuvinte şi despre Ungheni: “Oraşul devine din ce în ce mai frumos. Acum, datorită Taberei de sculptură, are numeroase capodopere. Sper ca într-o zi toate scuarurile din Ungheni să fie pline cu sculpturi. Mă bucur că sînt aici”.

Lucia Bacalu

Puţini însă ştiu că tinerii au fost cei ce au construit podul de prietenie între cele două localităţi.

Premizele semnării acordului respectiv au fost create încă în aprilie 2011, cînd, la invitaţia primarului de Komsomolsk, Serghei Suprun, şase elevi din liceele unghenene au participat la Forumul Internaţional „Slaveanski soiuz detskoi diplomatii”.

De notat că la acel Forum a fost semnată Rezoluţia cu privire la colaborarea pe viitor între oraşele Komsomolsk (Ucraina), Jodino (Belarus), Komsomolsk (Federaţia Rusă), Ungheni şi Orhei (R. Moldova). A fost întocmit şi un plan de activităţi pentru cinci ani, care cuprinde: forumuri internaţionale, seminare, tabere de vară, schimburi de experienţă.

Delegaţia din Ungheni a discutat cu reprezentanţii administraţiei publice locale din Komsomolsk şi, în consecinţă, a apărut ideea de a consolida relaţiile între cele două oraşe. Într-un final, a fost semnat Acordul de înfrăţire, ceea ce va duce, cu siguranţă, la un parteneriat eficient, în beneficiul ambelor localităţi.

Stimaţi lucrători din sfera protecţiei sociale a populaţiei, A devenit o frumoasă tradiţie de a consemna anual, în a treia duminică a lunii septembrie, sărbătoarea dumneavoastră profesională. În numele Primăriei Ungheni şi al meu personal, adresez, cu această ocazie, cele mai sincere urări de sănătate, pace şi prosperitate tuturor angajaţilor din domeniu.

Profundă recunoştinţă pentru dăruirea şi efortul deosebit depus în activitatea dumneavoastră, pentru competenţă profesională şi operativitate în ajutorarea persoanelor vulnerabile, pentru dragostea şi omenia cu care contribuiţi la soluţionarea problemelor stringente ale celor defavorizaţi. Vă doresc să vă înconjoare mereu dragostea apropiaţilor, respectul, fidelitatea colegilor şi recunoştinţa oamenilor, pentru binele cărora depuneţi atît de multe forţe sufleteşti. Noi realizări, multe bucurii, fericire, linişte şi căldură în suflet.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

4 Expresul

Judecătorii vor avea haine noi. Ei vor purta o eşarfă asemănătoare cu cea pe care o au magistraţii de la CEDO. Diferenţa este că eşarfele judecătorilor de la Strasbourg au blană naturală, iar cele ale magistraţilor moldoveni – blană artificială. Hainele vor rămîne de culoare neagră. (Adevărul.md)

Eveniment

Vineri, 14 septembrie

Aliona Leşanu:

„Optez ca festivalul „Hora de la Prut” din Ungheni să devină cu adevărat internaţional” Pe 2 septembrie, la Ungheni a avut loc ediţia a III-a a Festivalului „Hora de la Prut” cu o impresionantă desfăşurare de forţe, cu un scenariu original şi multe noutăţi. Am decis să aflăm mai multe lucruri din culise şi i-am solicitat un interviu proaspătului director al Palatului culturii din Ungheni, Aliona Leşanu.

Festivalul „Hora de la Prut” a fost prima dumneavoastră probă de foc în calitate de director al Palatului Culturii din Ungheni.

Da, şi director, și regizor, și scenarist, și administrator, și șofer. Într-un cuvînt, am îndeplinit lucrul a mai multor persoane la acest festival. Am fost o echipă din trei oameni. Şi cît s-a lucrat asupra organizării festivalului?

O lună. A fost foarte anevoios, mai ales că, iniţial, plana pericolul să nu mai aibă loc. Au fost multe discuţii. În cele din urmă, am decis să-l organizăm şi să fie, în acest an, naţional.

Ne gîndim ca pe viitor să fie internaţional şi să fie organizat o dată la doi ani. Este unicul festival pe care îl are Ungheniul!

Nu a fost deloc uşor. Unde mai pui că şi data de 2 septembrie

nu a fost cea mai potrivită pentru un asemenea eveniment.

Unghenenii începuseră să se deprindă cu faptul că acest festival se desfășoară primăvara, de Ziua internațională a dansului. De ce această schimbare acum?

Probabil, pentru că în primăvară exista o incertitudine în ceea ce privește conducerea Palatului culturii, care este și organizatorul festivalului. Cînd am venit în fruntea palatului, în iunie, încă nu se știa exact ce va fi cu acest festival. Se auzeau voci: poate nu-l mai organizăm.

Totuşi, s-a decis să continuăm tradiția și ne-am apucat de lucru, avînd un scop foarte clar – să reușim. S-a muncit foarte mult, dar zic că a meritat. Recompensa au fost aplauzele și cuvintele de recunoștință.

Totuși, trebuie să recunoaș-

„O şansă dintr-un milion” a devenit şansa tuturor unghenenilor Sala de expoziţii „Vasile Şoimaru” a Bibliotecii „Dimitrie Cantemir” din Ungheni găzduieşte o nouă expoziţie de fotografii. Autorul e însuşi Vasile Şoimaru, doctor în economie, unul dintre fondatorii Academiei de Studii Economice din Moldova, publicist, deputat în două legislaturi. „Am ales cele mai curioase fotografii.

Nimeni nu mă crede că le-am făcut fără să intervin cu ceva. A fost o şansă dintr-un milion”, a menţionat dînsul la ceremonia de vernisare a expoPublicul unghenean ascultă istoriile ziţiei, pe 2 septemfotografiilor lui Vasile Şoimaru brie curent.

Au fost expuse, în total, 30 de fotografii, fiecare cu istoria sa. Într-un colţ – o fotografie care a imortalizat trei femei la prăşit, îmbrăcate în roşu, galben şi albastru – un adevărat tricolor pe cîmpurile Moldovei. „Cei care văd această fotografie îmi spun că eu le-am îmbrăcat pe femei şi apoi le-am pus să prăşească. Nu este adevărat. Le-am văzut pe un cîmp şi mi-au atras atenţia culorile hainelor lor. Imediat am oprit, am luat aparatul de fotografiat şi... iată ce a ieşit”, povesteşte autorul.

Sau „Livada cu mere coapte înflorită”. A făcut 700 de kilometri ca s-o fotografieze. Într-o bună zi, îl telefonează o cunoştinţă din România şi-i zice că a văzut, undeva, în regiunea Buzăului, o livadă cu mere coapte care a dat în floare. Ce credeţi?

Dimineaţa, la ora cinci, Vasile Şoimaru a pornit la drum: 350 kilometri încolo, 350 kilometri înapoi. Dar a meritat, zice. Din miile de fotografii pe care le-a realizat a ales una – cea care, spune, e reprezentativă.

Sau o floare în mijlocul drumului, a răsărit şi a înflorit în asfalt. Cum e posibil? „A fost norocul meu că am văzut-o”, explică autorul.

Privitorii însă, cei ce au fost prezenţi la vernisare, au o altă părere: „de vină” e ochiul magic al lui Vasile Şoimaru.

Expoziţia a fost posibilă, graţie suportului financiar acordat de Primăria Ungheni. Doritorii de a o vizita o pot face pînă la data de 28 septembrie. De notat că fotografiile vor rămîne pentru totdeauna în bibliotecă.

Vasile Şoimaru a mai spus că, poate, cîndva, va edita un album întitulat: „Imagini inimaginabile”, în care se vor regăsi şi fotografiile expuse în aceste zile la Bibliotecă publică „Dimitrie Cantemir”.

Lucia Bacalu

tem că au fost și nemulțumiți.

Da. Cineva spunea că a durat prea mult - șase ore. Eu zic că un festival poate dura și cinci zile, dacă este festival. Spectatorul decide cît să stea, ce să vizioneze. În plus, în Piața Independenţei, unde a avut loc, erau pavilioane, erau scaune, astfel că oamenii aveau unde să se odihnească.

Vă propun să facem o mică statistică: „Hora de la Prut 2012” în cifre.

La festivalul propriu-zis au participat 16 colective artistice, 348 de dansatori, muzicanţi şi interpreţi. Dintre cele 16 colective, 12 au fost ansambluri de muzică şi dans, iar patru – formaţii de muzică uşoară. Şi geografia a fost destul de variată: Cimişlia, Hînceşti, Sîngerei, Călăraşi, Bender, Chişinău, Ungheni. În alaiul ce a pornit pe strada principală au participat peste 600 de oameni. Am avut şi o expoziţie de artizanat, la care au participat opt meşteri populari.

S-au auzit voci că nu ar fi fost binevenită paticiparea unor formații instumentale la un

festival de dans.

Păi, „Hora de la Prut” este un festival național de muzică și dans. Dacă în edițiile anterioare au fost admise și formații vocale, de data aceasta am făcut anumite restricții – au evoluat doar orchestre şi ansambluri vocal-instrumentale. Astfel am urmărit scopul să avem muzică pe viu, nu cu fonograme.

Asta ar fi o caracteristică a ediției din acest an a festivalului?

Da. Și vom insista asupra ei.

Fără fonograme! La anul vom scrie cu majusculă această cerință. Optăm pentru promovarea muzicii pe viu, indiferent de gen. Vom lupta pentru profesionalism, pentru calitate. Am fost susținuți în acest sens și de consiliul artistic care activează pe lîngă Palat. Nu știu de ce, s-a creat impresia ca, dacă e vorba de școală, fie de muzică sau arte plastice, trebuie să primeze profesionalismul, calitatea. Cînd însă vine vorba de un cămin cultural – nu e neapărat. Noi vom încerca să schimbăm această viziune.

Vă doriți să transformați Palatul culturii într-o instituție cu adevărat profesionistă?

Absolut. Recunosc, la acest capitol mai avem de lucru. Dar ne vom ridica la adevărata valoare pe care tebuie s-o aibă un lucrător din cultură.

Cît de binevenite sînt festivalurile gen „Hora de la Prut”?

Foarte binevenite, pentru că aici se întîlnesc specialiştii în domeniu din diferite localități, din diferite raioane. E un schimb de experiență util. Şi acum, la Ungheni, interesul pentru ceea ce se petrecea în scenă a fost foarte mare. Mă bucur că am fost evaluați de către specialiştii veniţi din alte părţi la cel mai înalt nivel. Chiar ne-au spus că au luat multe lucruri de la noi.

Deci, vom avea parte de acest festival și la anul.

Da, și optez pentru un festival internațional. Mai ales că anul acesta, ca niciodată, am fost susținuşi şi de Minsiterul culturii, sub egida căruia, de fapt, se desfăşoară festivalul.

Pentru prima dată, ministerul

Un singur vot a decis soarta muzeului Muzeul de Istorie şi Etnografie Călăraşi, asupra căruia se abătuse pericolul de a fi închis, a fost salvat. Fiind instituit cu cîţiva ani în urmă, pentru instituţia respectivă s-a cheltuit circa un miion de lei. Totuşi, nu a mai ajuns să fie inaugurată. Dimpotrivă, a fost la un pas de dispariţie.

La ultima şedinţă a Consiliului Raional, un singur vot a decis soarta muzeului. Astfel, majoritatea a refuzat să adopte decizia prin care acesta trebuia să fie lichidat.

Chestuinea a apărut pe ordinea de zi în baza unui demers al şefului Direcţiei Cultură, Sergiu Cojocaru, care solicita închiderea definitivă a instituţiei, invocînd mai multe motive, printre

care: amplasarea edificiului la o distanţă considerabilă de centrul urbanistic, blocajul căilor de acces, completarea insufucientă cu exponate, necesitatea unei reparaţii capitale complexe a clădirii...

Acum, că majoritatea consilierilor n-au dat curs solicitării respective, autorităţile raionale s-au văzut nevoite să caute o soluţie pentru existenţa de mai departe a muzeului.

ne-a oferit diplome pentru laureați și participanți și premii a cîte 500 de lei pentru 10 colective. Pentru celelalte şase colective premiile, tot a cîte 500 de lei, le-a oferit Primăria Ungheni.

Le-am înmînat cîte 200 de lei şi fiecărui meşter popular. Apropo, şi participarea lor la festival a fost o premieră.

Ce nu ați repeta în ediția viitoare a festivalului?

Perioada desfășurării. Noi vom analiza minuțios și avantajele, și dezavantajele fiecărei perioade și vom decide ulterior cînd va avea loc.

Lucia Bacalu

Sergiu Cojocaru susţine că deja a fost identificat un edificiu cu două niveluri, amplasat într-o locaţie foarte reuşită: pe strada centrală a oraşului, vizavi de sediul Bibliotecii publice „Grigore Vieru” şi monumentul lui Mihai Eminescu. „Dacă se va aplica această variantă, muzeul va completa cum nu se poate mai bine centrul cultural şi administrativ al oraşului, avînd, totodată, condiţii optime de activitate”, a mai spus sursa citată.

Tudor Josanu

Clopoțelul a chemat în acest an la școală și poliția rutieră Chiar din primele zile de școală, angajații Secției poliție rutieră Nisporeni și-au răsuflecat mînecile și s-au apucat de lucrul de prevenire a accidentelor rutiere cu implicarea copiilor. ”Pentru prima zi de şcoală ne-am pregătit ca nişte elevi exemplari: am editat pliante informative, ca apoi să le împărțim copiilor”, a declarat pentru ”Expresul”, Sergiu Robu, șeful Secției poliție rutieră Nisporeni. Dînsul a mai spus că agenții rutieri vor ține lecții pentru elevii din clasa I din toate școlile din raion. Acțiunile inițiate au loc în cadrul operațiunii speciale ”Atenție, copiii!”, care se desfășoară în toată republica, în perioada 3-14 septembrie.

Potrivit lui Sergiu Robu, elevii deprind cu mult mai ușor Regulamentul de circulație rutieră atunci cînd teoria este îmbinată cu practica. ”Vom organiza lecții practice la Şcoala auto Nisporeni a Uniunii Conducătorilor Auto, cu care avem o colaborare strînsă. Iar beneficiarii vor fi tot elevii clasei I”, a notat dînsul. Prima lecţie de acest gen se va desfăşura pe 14 septembrie,

cu micuţii de la Liceul ”Prometeu” din Grozești.

Agenții rutieri susțin că cele mai frecvente cauze ce duc la implicarea copiilor în accidente rutiere sînt: traversarea neregulamentară a drumului, precum şi joaca în apropierea sau pe drumurile publice.

Pentru a evita pericolele străzii, poliția rutieră recomandă: - traversaţi străzile pe marcajul pietonal, în dreptul indicatoarelor “Trecere pentru pietoni”, iar acolo unde sînt instalate semafoare, numai la culoarea verde a acestora; - înainte de a traversa, convingeţi-vă că în acel moment nu se apropie nici un vehicul; - în lipsa marcajului pietonal, traversarea se face numai pe la colţul străzii şi doar cînd în acel moment nu circulă maşini; - traversarea nu se face în fugă, ci în pas vioi şi perpendicular pe axul drumului;

- pe drumurile publice situate în afara localităţilor, circulaţi numai pe trotuare sau pe poteci laterale, iar în lipsa acestora doar pe partea stîngă a drumului şi cît mai aproape de marginea lui; - aşteptaţi mijloacele de transport public doar pe trotuare sau în locurile special amenajate; - după coborîrea din mijloacele de transport public, nu traversaţi strada prin faţa ori spatele acestora. Traversarea se face după plecarea lor din staţie – numai

prin locurile rezervate trecerii; - nu urcaţi, nu coborîţi şi nu deschideţi uşile autovehiculelor în timpul mersului; - nu călătoriţi pe scările sau pe părţile laterale ale caroseriei mijloacelor de transport public; - nu vă deplasaţi cu rolele şi bicicletele pe partea carosabilă a drumurilor publice.

Aceste sfaturi sînt simple şi uşor de memorat, dar numai respectîndu-le veţi evita să deveniți victime ale accidentelor.

Ina Landa

Moldovenii nu se grăbesc să-şi asigure vieţile, o spun specialiştii în asigurări, care susţin că cetăţenii nu sînt destul de bine informaţi despre acest tip de serviciu, dar sînt şi descurajaţi de primele de asigurare pe care le consideră prea mari. Portretul moldoveanului care îşi asigură cel mai frecvent viaţa este: femeie, 25-45 de ani, căsătorită, cu un venit mediu. Se asigură foarte puţin bătrîni şi cei foarte tineri. De asemenea nu se asigură oamenii foarte bogaţi şi cei foarte săraci. (Bizmedia.md)

Actual

Incredibil, dar adevărat: un unghenean aspiră la titlul mondial al greilor în boxul profesionist După ce a cîştigat, în anul 2011, prestigiosul turneu de box Bigger’s Better, Constantin Bejenaru, originar din Ungheni, s-a trezit cu adevărat celebru. De el s-au interesat pînă şi cei mai buni antrenori din SUA. Iată că de o lună, Costantin e la New York şi se antrenează cu renumitul Kevin Rooney la clubul Cus D'Amato, cel care a făcut din Mike Tyson o legendă. Are contract cu unul dintre cei mai buni promotori din New York, Joe DeGuardia. În curînd, va semna cu cîţiva sponsori mari, căci scopul, atît al ungheneanului, cît şi al celor ce l-au luat în SUA, este titlul mondial al greilor la profesionişti. „I-au asigurat acolo tot: şi casă, şi masă, şi transport. El are o singură sarcină – să se antreneze”, ne-a povestit prietena sa, Aurelia Rusu. În curînd, Costea va intra pe ring, în prima sa luptă importantă în drumul spre tit-

lul mondial. Este optimist şi sigur că va reuşi. Mai ales că pînă în prezent este neînvins în cele şase meciuri pe care le-a disputat la profesionişti.

Constantin Bejenaru a început să practice boxul la vîrsta de 9 ani, la Ungheni. „Trebuia să aibă o ocupaţie şi, fiindcă secţia de box, condusă de regretatul antrenor Mihai Grosu (cel care l-a antrenat şi pe boxerul Octavian Ţîcu – nota red.), era prin apropiere, am hotărît să-l duc la antrenamente”, îmi spunea cîndva tatăl lui, Ion Bejenaru. A fost o alegere inspirată. La 15 ani, a intrat la Liceul sportiv din Chişinău, pe care l-a absolvit în 2002.

Atunci a decis şi să plece, pen-

Constantin Bejenaru împreună cu Myke Tayson în New York

tru că reuşise deja să treacă aici, în Republica Moldova, prin numeroase dezamăgiri. Nu s-a lăsat înfrînt. A plecat în România, la Bacău, antrenor fiindu-i Relu Auraş. În boxul amator, Constantin Bejenaru a susţinut 150 de meciuri, dintre care a cîştigat 140. În 2006, a cîştigat medalia de bronz la Campionatul European de box în Plovdiv, Bulgaria. În 2010, a obţinut medalia de aur

la World Combat Games.

Acum, la cei 28 de ani ai săi, a ajuns la profesionişti. Primul boxer profesionist din Republica Moldova! În trei-patru ani speră să ajungă campion mondial.

Alături de Constantin, în SUA, va fi şi antrenorul ieşean Mircea Hirjaba. A reuşit deja să se vadă şi cu Mike Tyson, la nivelul căruia vrea să ajungă sau, cine ştie, poate să şi-l întreacă.

Lucia Bacalu

De ziua lor profesională, au fot lăudaţi şi încurajaţi la fapte mari Pe 11 septembrie, o întreagă armată de asistenţi şi lucrătorii sociali din Ungheni s-au adunat, pentru a-şi sărbători ziua lor profesională. „Scopul nostru este de a le face viaţa oamenilor, a celor ce au nevoie de noi, mai bună”, li s-a adresat Tudor Rădeanu, şeful Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei, vicepreşedintele raionului Ungheni. Iar cei ce au nevoie de asistenţă sînt încă foarte mulţi.

Potrivit lui Tudor Rădeanu, în

raionul Ungheni sînt circa 17 mii de persoane în etate, cinci mii de persoane cu dizabilităţi, peste 1000 de persoane care necesită îngrijire la domiciliu, peste 700 de copii cu dizabilităţi. Dar şi echipa Direcţiei asistenţă socială şi protecţia familiei e mare, iar obiectivele sînt pe măsură: extinderea serviciilor sociale, acordarea ajutorului persoanelor nevoiaşe.

Chiar dacă doar 10 % din actualii lucrători din asistenţa socială

din raionul Ungheni au studii în domeniu, Tudor Rădeanu se mîndreşte cu toţi. „Datorită lor au fost create servicii noi, iar Ungheniul este recunoscut atît în Republica Moldova, cît şi peste hotarele ei, pentru numeroasele proiecte-pilot realizate”, a explicat oficialul. „Profesia de asistent social este, de fapt, o vocaţie. Trebuie să ai putere, răbdare, ca să poţi lucra cu oamenii aflaţi în dificultate”, a mai adăugat dînsul.

ORGANIZĂM CURSURI DE SCURTĂ DURATĂ: • BUCĂTAR • MASOR • FRIZER • MANICHIURĂ ‐ PEDICHIURĂ ÎN CADRUL CURSURILOR SE ASIGURĂ : ‐ Orar flexibil (program de dimineaţă/program după masă) ; ‐ Posibilitatea ca persoanele de orice vîrstă să frecventeze aceste cursuri (inclusiv liceeni şi persoane angajate în cîmpul muncii); ‐ Obţinerea într‐o perioadă scurtă o meserie solicitată pe piaţa muncii.

Informează‐te şi înregistrează‐te la tel. (0236) 2 02 88; 3 36 84 Proiect implementat de Asociaţia Obştească pentru Copii şi Tineret “Faclia”, în parteneriat cu Primăria Ungheni, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă Ungheni, cu sprijinul financiar al Ministerului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova.

Vînd căței de rasa Staff (American Staffordshire Terrier).

Tel.: 023693303; 079082790.

Vînd casă în Dănuţeni. 28 mii euro (preţ negociabil).

Telefon: 068479717, 023633938.

Citaţie publică Judecătoria Ungheni solicită prezenţa lui Şcerbatîi Veaceslav, cu sediul în oraşul Ungheni, str. Zamfir Arbore 40, în calitate de pîrît în cauza civilă la cererea procurorului în interesele lui Şcerbatîi Adriana către Şcerbatîti Veaceslav privind decăderea din drepturi părinteşti pentru data de 31.10.2012, ora 8.30 la şedinţa judiciară (or. Ungheni str. Naţională 21, bir. 2).

Judecător, Tudor Gologan

„Timp de un an, cît am fost alături, aţi dat dovadă că sînteţi o echipă unită, consolidată, cu suflet mare, înţelepciune şi perseverenţă”, li s-a adresat şi Iurie Toma, preşedintele raionului, care şi-a dorit neapărat să fie prezent la acest eveniment. Cei doi, Iurie Toma şi Tudor Rădeanu, au făcut un schimb de diplome de gratitudine. Diplome au primit şi numeroşi parteneri - pentru colaborare.

Natalia Junghietu

5 Expresul Vineri, 14 septembrie

De Ziua Independenței au primit în dar... două bombe De o asemenea surpriză au avut parte, chiar pe 27 august, ostașii de la Divizionul de artilerie din Ungheni.

Pe la orele amiezii, la punctul de trecere al Divizionului s-au prezentat doi bărbați care aveau asupra lor o sacoșă de culoare neagră, în care se aflau două bombe. Ei nu au spus nici de unde vin, nici cum îi cheamă. Au recunoscut însă că au muniţii pe care le-au găsit în grădină în timpul unor lucrări agricole şi au solicitat să le lase ”cadoul”, căci nu ştiu ce să facă altceva cu el. Spunînd toate acestea, fără a mai întinde vorba, au plecat la fel de repede cum au venit. ”Cazul a fost imediat raportat tuturor serviciilor de resort. Pînă la sosirea geniștilor, specialiștii de la Direcția situații excepționale, împreună cu poliția, au asigurat toate condițiile de securitate în zona respectivă”, a declarat Gheorghe Cimbriciuc, comandantul Centrului militar teritorial Ungheni. Dînsul s-a arătat îngrijorat de faptul că populația nu cunoaște normele de comportament atunci cînd descoperă muniții neexplodate din timpul celui de-al doilea război mondial. ”Noi presupunem că bărbații, identitatea cărora nu a fost posibil de stabilit, au venit la Ungheni dintr-un sat al raionului Ungheni.

Pericolul la care s-au expus a fost enorm. E posibil ca ei să fi călătorit cu aceste explozibile la ei în mai multe mijloace de transport public”, a punctat Gheorghe Cimbriciuc.

Bombele au fost dezamorsate a doua zi, pe 28 august, de către geniștii Armatei Naționale la poligonul de la Zagarancea, Ungheni.

Un caz aproape similar a avut loc și pe 5 septembrie. De data aceasta, surpriza - un proiectil de artilerie, ascuns într-o cutie de la încălțăminte, a fost lăsat, dintr-o mașină necunoscută, chiar pe marginea drumului, în fața sediului Direcției Situații Excepționale Ungheni.

Cutia de culoare albă a trezit suspiciuni santinelei Vladimir Gîrbea. Mare i-a fost mirarea cînd a deschis-o și a văzut muniția. Nici în cazul respectiv ”transportatorii” obiectului explozibil nu au fost identificați. Potrivit lui Dumitru Sasu, șeful Secției protecție civilă la Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni, muniția era fără focoasă și nu a prezentat un grad sporit de pericol. „Dar cu așa fel de obiecte nu e de glumit”, a remarcat dînsul.

La întrebarea de ce, totuși, oamenii preferă să lase bombele și tot felul de explozibile pe care le găsesc fără a anunța serviciile de resort, Dumitru Sasu a menționat: ”O cauză ar fi că nu le place să dea explicații: unde, cum și în ce condiții s-a întîmplat să găsească muniția. Cel mai grav e faptul că ei nu conștientizează riscurile la care se expun”.

Ina Landa

6 Expresul

Suprafeţele plantaţiilor de nuci în Republica Moldova s-au triplat timp de un an, datorită faptului că preţul la miezul de nucă e din ce în ce mai ridicat. Statul le oferă fermierilor care aleg să planteze nuci şi o îndemnizaţie unică, în valoare de 10.000 de lei. De notat că pentru înfiinţarea unui hectar de nuci e nevoie de investiţii de 100 mii de lei, iar termenul de recuperare a acestora e de 11 ani de la plantare. (Stirilocale.md)

Fragmentarium

Vineri, 14 septembrie

La braţ cu arta timp de 38 de ani Acum 38 de ani, proaspătul absolvent al şcolii republicane de arte plastice „Ilia Repin”, Mihai Bortă, a fost trimis la Nisporeni, pentru a pune bazele viitoarei şcoli de arte plastice. Nu i-a fost deloc uşor, dar, fiind tînăr şi energic, şi-a suflecat mînecile şi, către 1 septembrie 1974, a reuşit. Era obşnuit cu munca, căci venea dintr-o familie cu şapte copii din satul Zubreşti, raionul Străşeni. Încetul-cu încetul, a pus activitatea pe roate.

Deoarece îl cunosc pe Mihai Bortă chiar din acel an îndepărtat cînd a venit la Nisporeni, m-am încumetat să-l ispitesc, învitîndu-l la un dialog sincer.

Aşadar, stimate domnule Mihai Bortă, sînteţi persoana cea mai indicată să ne vorbiţi despre Şcoala de arte plastice din Nisporeni.

Dacă ar fi să faceţi o trecere în revistă a activităţii ei, ce aţi avea de remarcat?

De-a lungul anilor, şcoala noastră a înregistrat numeroase performanţe. În anul 1988 şi, respectiv, 1990, colectivul pedagogic a fost menţionat cu Diploma de Onoare a Ministerului Culturii şi a Sindicatelor lucrătorilor din cultură pentru participare activă la expoziţiile republicane. În 2004, participînd la Olimpiada Francofoniei, şcoala a obţinut medalia de aur. În 1999 şi, respectiv, 2005 ne-au fost decernate diplome de onoare de către organizatorii Concursului internaţional de creaţie a tinerilor din oraşul polonez Torun. Avem cu ce ne lăuda. Pînă în prezent, prin şcoala noastră au trecut 32 de promoţii, numărul absolvenţilor fiind de 520. Dintre aceştia, 102 şi-au continuat studiile în instituţii de învăţămînt mediu şi superior de profil, devenind pictori, arhitecţi, designeri, pedagogi de arte plastice.

Aveţi elevi buni...

Aşa este. Elevii noştri participă activ la diverse concursuri, festivaluri şi obţin succese remarcabile. În 2004, discipolul nostru, Petru Popescu, a devenit deţinătorul Marelui Premiu al Olimpiadei Francofone – Cupa Francofoniei. La un alt concurs, organizat în 2009 de către Alianţa Franceză din Moldova – Concursul celor zece cuvinte ale francofoniei – elevii Şcolii de arte plastice din Nisporeni s-au clasat pe locurile II, III, V şi VI...

Cred că aţi trecut cu vederea un lucru important - cu referinţă la activitatea dumneavoastră în calitate de director. Aţi făcut-o în mod special sau din prea multă modestie?

Da, uitasem să vă spun că, în anul 2006, pentru buna organizare şi participare activă a şcolii la Olimpiadele Francofoniei, am fost menţionat cu Diploma de Onoare, iar în anul 2010 mi s-a conferit titlul onorific „Maestru în artă”.

De ce mai este nevoie în arta plastică, în afară de pensule, culori şi pînze?

De inspiraţie, creativitate şi o mare pasiune.

Mulţi susţin - şi pe bună dreptate - că sportul şi cultura sînt cei mai buni ambasadori ai unei ţări.

Au perfectă dreptate. Şi absolvenţii noştri promovează activ imaginea Nisporeniului şi a R. Molodva în lume. Spre exemplu, Ion Cîrchelan este considerat unul dintre cei mai buni acuarelişti din ţară şi printre primii 50 din lume. E al nostru! Dînsul a organizat sau a participat la multiple expoziţii în România, SUA, Franţa, Italia, Belgia, Bulgaria...

Un alt discipol al nostru, Mihai Stamate, este lector-asistent la Universitatea Tehnică din Chişinău şi a beneficiat de o bursă în Franţa, executînd un proiect destul de original - „Banca îndrăgostiţilor”, prin care a devenit cunoscut în lumea întreagă. Veaceslav Damir e lector la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Pavel Curagău îşi face studiile la Universitatea din Cluj-Napoca, secţia „Grafică” şi deja a reuşit să se afirme. În acest context, vreau să vă întreb: cînd oare moldovenii vor fi în stare să atragă atenţia asupra lor nu doar prin exodul de braţe de muncă, ci şi prin creaţia lor?

Nu cred că foarte curînd, deoarece la noi arta încă nu este apreaciată la justa ei valoare, miza prinicpală fiind pusă pe bani şi acareturi. În plus, se ştie că o parte din energia creatoare o moştenim de la Dumnezeu, noi însă, în ultima vreme, ne-am cam îndepărtat de El. Grigore Drăgan, specialist în problemele patrimoniului cultural şi turismului la Secţia Cultură Nisporeni

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Povestea vasului crăpat Cînd simţi că nu mai e nimic pe pămînt pentru tine, e cel mai potrivit moment să ridici capul mai sus ca niciodată.

Cînd simţi că ai pierdut totul, fă-ţi curaj să porţi cele mai neînfricate bătălii, căci nu mai ai nimic de pierdut.

Unde nu e lumină, e întuneric. Unde nu e dragoste, e frică şi durere. Nu renunţa niciodată. Nimeni şi nimic nu trebuie să-ţi golească inima.

Păstrează-ţi mereu în ea lumina speranţei şi umple-o în fiecare clipă cu iubire: pentru lumea ce te inconjoară, pentru lucrurile frumoase care îţi ies în cale, pentru oamenii buni pe care îi cunoşti, pentru gîndurile şi sentimentele deosebite pe care le descoperi. Nu-ţi trăi viaţa ca un funcţionar care ştie doar să imite şi să urmeze instrucţiuni. Învată să visezi, învată să fii original, învaţă să creezi.

Iubirea e atrasă de iubire.

Iubirea este a celor care cred în ea şi o păstrează în inimi

necondiţionat. Mai bine eşti tu fericit şi laşi lumea să vorbească decît să renunţi la fericire doar ca să o faci să tacă. În aceste timpuri, sînt momente în care pare imposibil să nu-ți faci griji. Oriunde teai duce, lumea vorbeşte despre cît de multe are de făcut şi ce puţin timp are la dispoziție.

Am ajuns să fim nişte fapte umane, nu ființe umane. Toată lumea s-a înrolat în războiul ,,Să facem mai mult” şi se agită peste tot cu liste de treburi de făcut. Oamenii încep să semene cu Iepurelele Alb din “Alice în Țara Minunilor”: “Am întîrziat, am întîrziat la o întîlnire foarte importantă!

N-am timp de bună ziua şi la revedere”.

Mulți dintre noi nu-și dau seama ce impact avem asupra celor din jur. Starea de spirit este contagioasă, poți influența starea de spirit a celorlalți cu aura ta, cu cîmpul tău energetic.

Ai intrat vreodată în birou

într-o stare de zile mari? Zîmbeşti, eşti fericit. Acel cîmp de energie pozitivă îi va influența într-un mod plăcut și pe colegii de birou, chiar dacă nu observi imediat. Crede-mă, e greu să stai bosumflat lîngă cineva care zîmbește.

“O femeie bătrînă din China avea doua vase mari, pe care le atîrna de cele două capete ale unui băţ şi le tot căra pe după gît. Un vas era crăpat, celalalt – perfect, cu care, practic, aducea toată apa.

La sfîrşitul lungului drum de la izvor pînă acasă, în vasul crăpat rămînea doar jumătate din cantitatea de apă. Aşa se întîmpla zilnic, timp de doi ani: femeia aducea doar un vas şi jumătate de apă. Bineînţeles, vasul bun era mîndru de realizările sale. Dar bietului vas crăpat… Îi era atît de ruşine, se simţea atît de prost că nu putea face decît jumătate din munca pentru care fusese menit!

După doi ani de aşa-zisă

nereuşită, cum credea el, i-a zis femeii: “Mă simt atît de ruşinat că această crăpătură face ca apa să se scurgă pe tot drumul pînă acasă”. Bătrîna zîmbi: “Ai observat că pe partea ta a drumului cresc flori, iar pe cealaltă - nu? Asta, pentru ca am ştiut defectul tău şi am plantat seminţe de flori pe partea ta a potecii. În fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori şi decorez masa cu ele.

Dacă nu ai fi fost aşa, n-ar mai fi existat nici ele”.

Morala: “Fiecare dintre noi avem defectul nostru. Dar crăpăturile şi defectele ne fac viaţa mult mai interesantă”.

Trebuie să acceptăm persoana aşa cum este şi să căutăm ce este bun în ea.

Cum stau lucrurile la cea mai tînără instituţie de învăţămînt din raionul Ungheni? „Cei mai frumoşi copii sînt la Gimnaziul din Boghenii Noi. Uitaţi-vă la ei cît de curăţei, cît de aranjaţi sînt”, îmi tot spunea, cu mîndrie, primarul de Boghenii Noi, Gheorghe Filipovici, la festivitatea prilejuită de începutul noului an de studii, pe 3 septembrie curent.

Pedagog de meserie şi prin vocaţie, fost director de şcoală, Gheorghe Filipovici ştie ce ştie.

Este gata să facă orice pentru ca şcoala să fie cu adevărat şcoală, iar condiţiile de studii și, respectiv, de muncă, ale elevilor şi pedagogilor să fie cele mai bune. „Copiii noștri trebuie să crească sănătoși. Ceea ce am promis – am făcut”, a declarat

dînsul la festivitate.

Trei bucurii mari au cei ce pot aprecia eforturile. Gimnaziul beneficiază de un autobuz şcolar. Aici, în incinta gimnaziului, a fost deschisă o sală de festivităţi, dar şi o bibliotecă. „Cît v-a costat”, îl întreb pe primar. „Of, nu mă întrebați, că mă doare capul”, urmează răspunsul. Iar cheltuielile au fost mari

– peste 300 mii de lei pentru amenajarea celor două încăperi.

S-au implicat și pedagogii, și copiii, și părinții. S-a muncit, practic, un an. Dar a meritat.

Acum, primarul are o singură dorinţă: ca cei 170 de elevi de aici să înveţe, căci „nici o ţară nu poate exista fără oameni deștepți, fără oameni cu studii, fără oameni care știu ce vor”.

Cine poate să-l înţeleagă cel mai bine, dacă nu directoarea gimnaziului, Lidia Cucoară?

Ambii fac un adevărat tandem şi, cu siguranţă, vor soliuţiona multe alte probleme cu care se confruntă şcoala, cea mai tînără

instituţie din raionul Ungheni.

Pînă în 2002, Boghenii Noi nu a avut şcoală, iar copiii mergeau la studii tocmai la Corneşti.

Pe 3 septembrie, la Boghenii Noi a venit cu un mesaj de felicitare şi Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură, şi, cum îi şade bine unui bibliotecar de profesie, le-a adus în dar, din biblioteca personală, un set de carte. Cărţi foarte valoroase. Rămîne ca elevii de aici să le citească şi să se pătrundă de responsabilitatea pe care o au: de a deveni adevăraţi cetăţeni ai Republicii Moldova.

Lucia Bacalu

Reporter special

Ajutoare sociale în loc de compensaţii nominative Sistemul de acordare a ajutoarelor sociale se bazează pe verificarea veniturilor familiei De la 1 iulie curent, circa 270 mii de cetăţeni nu mai beneficiază de compensaţii nominative. Cei care le primeau, vor putea solicita un ajutor social care va fi acordat pentru o perioadă maximă de doi ani. Ajutoarele sociale vor fi oferite după verificarea veniturilor familiei.

Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, explică că sistemul vechi de susţinere a populaţiei prin compensaţii nominative a fost înlocuit cu un alt sistem de asistenţă socială pentru familiile aflate în dificultate, şi anume cel de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului. „Anterior, în procesul de repartizare a compensaţiilor nominative destinate familiilor defavorizate nu era echitate socială, iar de compensaţii beneficiau multe persoane care nu fac parte din această categorie. Acum vor fi evalu-

ate veniturile şi necesităţile reale ale solicitanţilor şi le va fi acordat un ajutor social celor care într-adevăr au nevoie de aceşti bani. După verificarea veniturilor familiei, ajutorul social va fi oferit pe o perioadă de şase luni, iar beneficiarii vor putea solicita acest ajutor doar de patru ori, timp de doi ani”, specifică Hotineanu. Persoanle care primesc ajutoare sociale vor fi monitorizate de către asistenţii sociali şi vor fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă.

Cine poate beneficia de ajutoare sociale?

Elena Căpăţină, şefa Serviciului de presă al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, menţionează că, pentru a primi ajutorul social, persoanele care se află în dificultate trebuie să se adreseze asistentului social din localitate şi să scrie o cerere de acordare a ajutorului. De asemenea, solicitanţii vor trebui să completeze un chestionar, unde vor indica bunurile din gospodărie şi venitul lunar al familiei. Împreună cu cererea, so-

licitantul va prezenta, obligatoriu, următoarele documente: certificatul privind componenţa familiei; actul de identitate, însoţit de copia acestuia. După caz, vor trebui prezentate şi alte acte confirmative, cum ar fi: certificatele de naştere ale copiilor; decizia de instituire a tutelei/curatelei; decizia de plasament în instituţie; certificatul de salariu de la locul de muncă; certificatul privind tipul de studii pe care le urmează orice membru al familiei (cu finanţare bugetară sau prin contract), cu indicarea mărimii bursei; confirmarea de efectuare a plăţii pensiei de întreţinere; certificatul privind perioada de satisfacere a serviciului militar în termen; actele de proprietate privind terenurile agricole de lângă casă (intravilanul localităţilor), precum şi din extravilanul localităţilor; contractul de arendă, locaţiune; actul ce confirmă gradul şi termenul invalidităţii/severităţii. Ulterior, reprezentanţii direcţiei de asistenţă socială vor organiza, în comun

cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, un control la domiciliul solicitantului pentru a verifica autenticitatea informaţiei prezentate în cererea pentru acordarea ajutorului social şi vor întocmi aşanumita „anchetă socială”.

Dacă se confirmă veridicitatea informaţiei, direcţia sau secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei stabileşte ajutorul social care va fi acordat începând cu luna în care a fost înregistrată cererea de acordare a ajutorului social. Pentru familiile cu un copil se prevede de circa 685 lei, pentru familiile cu doi copii – 841 lei, cu trei copii şi mai mult – 1115 lei, familii dintr-un membru adult cu copii – 690 lei.

Familiile defavorizate beneficiare de ajutor social vor primi şi ajutoare pentru perioada rece a anului - 200 lei lunar timp de cinci luni (din noiembrie până în martie).

Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente (API)

Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămînii Cînd un guvern se teme de cetăţeni, e democraţie. Cînd cetăţenii se tem de guvern, e dictatură.

Thomas Jefferson

Expresul Vineri, 14 septembrie

Luni, 17 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.40 „A DOUA ŞANSĂ” 10.20 Respiro 10.35 Reporterul de gardă 11.00 Bună seara 12.00 Vedete la bis 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Cultura azi 14.25, 23.10 “DORA” 15.50 Focus. Magazin Tv 16.00, 21.25 Documentar 16.25 Săptămîna sportivă 17.40 Videoteca copiilor 18.00 Sub acelaşi cer 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 22.20 Dor 22.50 Profil de savant.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.10, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.10 "Контрольная закупка" 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Время обедать" 14.00 Другие новости 14.30 "Абракадабра" 15.30 "ФУРЦЕВА" 16.20 "ХРА НИМЫЕ СУДЬБОЙ" 17.10 "ДЕРЕВЕНСКАЯ МАГИЯ" 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ПОДЗЕМНЫЙ ПЕРЕХОД".

Marţi, 18 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00,17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Sub acelaşi cer 6.40, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY ” 9.35, 10.05, 15.45, 21.25 Documentar 11.00 Moldova în direct 12.00 Accente economice 12.30 Retrospectiva. Festivalul – concurs “Maria Bieşu” 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Artelier 14.10, 23.10 “DORA” 15.55 Ring Star 18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 22.20 Cultura azi.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.10, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.10 "Контрольная закупка" 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Время обедать" 14.00 Другие новости 14.30 "Абракадабра" 15.30 "ФУРЦЕВА" 16.20 "ХРАНИМЫЕ СУДЬБОЙ" 17.10 "Народная медицина" 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ПОДЗЕМНЫЙ ПЕРЕХОД".

Miercuri, 19 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45, 12.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.35, 10.05 Documentar 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Sub acelaşi cer 14.10, 23.10 “DORA” 15.45 Videooteca copiilor16.00 Părinţi şi copii 16.30 Magazinul copiilor 17.40 Filler 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Poveste21.25 Documentar 22.20 Portrete în timp 23.10 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.10 "Контрольная закупка" 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Время обедать" 14.00 Другие новости 14.30 "Абракадабра" 15.30 "ФУРЦЕВА" 16.20 "ХРАНИМЫЕ СУДЬБОЙ" 17.10 Среда обитания 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ПОДЗЕМНЫЙ ПЕРЕХОД".

Joi, 20 septembrie TVM 06.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45 rESPIRO 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 Documentar 10.10 Doru-i dor. Program muzical 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 Desen animat 13.40 Unda Bugeacului 14.10, 23.10 “DORA” 15.45 Respiro 16.00 Documentar 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto “5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.10 "Контрольная закупка" 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Время обедать" 14.00 Другие новости 14.30 "Абракадабра" 15.30 "ФУРЦЕВА" 16.20 "ХРАНИМЫЕ СУДЬБОЙ" 17.10 "Кармадон. 10 лет спустя" 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ПОДЗЕМНЫЙ ПЕРЕХОД".

Vineri, 21 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm 9.30, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 10.00 Documentar 10.30 Vector European 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Desene animate 13.35 Svitanok 14.05, 23.10 “DORA” 15.35 Portrete în timp 16.05, 21.25 Documentar 17.40 Respiro 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.20 Fii tînăr!

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.10 "Контрольная закупка" 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Время обедать" 14.00 Другие новости 14.30 "Абракадабра" 15.30 "Понять. Простить" 16.00 "ЖКХ" 16.50 "Жди меня" 18.50 "Поле чудес" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Клуб Весёлых и Находчивых".

Sîmbătă, 22 septembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 7.10, 9.05, 13.40, 16.00 Documentar 8.05 Vedete la bis 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Focus. Magazin Tv 12.00 Spectacol 13.00 “Bîza-bîzîita”. Poveste muzicală 14.10 Congresul Mondial al Eminescologilor la 70 de ani ai academicianului Mihai Cimpoi 15.10 Desene animate 16.30 La mulţi ani! 17.50 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 20.50 Respiro 21.25 “La fîntîna maicuţei mele” 22.20 “RINO GAETANO”.

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.15 "Кармадон. 10 лет спустя" 7.25 "НЕЖДАННО-НЕГАДАННО" 9.05 "Играй, гармонь любимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.30 Смак 11.05 "СЕРГЕЙ Бодров. Где ты, брат" 12.15 "Абракадабра" 17.10, 18.15 "Хиромант. Линии судеб" 19.20 "Да ладно!" 19.55 "Человек

и закон" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.30 "БОЛЬШОЙ БЕЛЫЙ ОБМАН".

Duminică, 23 septembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15, 8.00, 11.00 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 9.00 Chişinăul de ieri şi de azi 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.30 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Legendele muzicii 13.00 Ana Blandiana la Chişinău 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.50 Festivalul-concurs “La izvorul osoiencilor” 15.45 “Acasă la Dumitru Matcovschi” 16.30 La mulţi ani!

17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 “RINO GAETANO”.

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.15 Среда обитания 7.20 "ПО УЛИЦАМ КОМОД ВОДИЛИ" 8.30 "Армейский магазин" 9.00 "Здоровье" 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 "Фазенда" 12.20 "ОПЕРЕЖАЯ ВЫСТРЕЛ" 16.40 "Большие гонки. Братсво колец" 18.30 "Replica" 20.00 "Александр Белявский. Уйти, не прощаясь" 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.50 "Большая разница" в Одессе.

Stimaţi lucrători din sfera protecției sociale, Cu prilejul Zilei lucrătorului din sfera protecţiei sociale a populaţiei, din numele meu și al Consiliului raional Nisporeni, vă aducem sincere felicitări şi urări de bine tuturor angajaţilor din domeniu.

Vă exprimăm întreaga recunoştinţă pentru aportul la dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi protecţie socială, implementarea noilor reforme în această sferă, precum şi pentru dăruirea de sine, receptivitatea manifestate zi de zi faţă de persoanele care au nevoie de grijă şi atenţie deosebită.

Domeniul de activitate al dumneavoastră este unul care necesită mai mult decât profesionalism şi abnegaţie. Or, compasiunea şi generozitatea sunt calităţile indispensabile lucrătorilor din sistemul protecţiei sociale.

Apreciem înalt munca depusă şi Vă dorim multă sănătate, noi forţe şi succese întru sporirea calităţii vieţii pensionarilor şi persoanelor defavorizate.

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni Stimaţi lucrători din domeniul silvicultură, Cu prilejul Zilei profesionale a lucrătorului din silvicultură permiteți-mi din numele Consiliului raional Nisporeni și al meu personal să vă aduc sincere felicitări, frumoase urari de bine si recunostință pentru efortul depus la fortificarea raionului.

Suntem convinşi că şi pe viitor, prin munca dumneavoastră de zi cu zi, prin dragostea şi stima faţă de acest patrimoniu naţional, veţi asigura o dezvoltare coerentă şi durabilă a sectorului forestier, precum şi o îmbunătăţire a imaginii silvicultorului în societate. În această zi, vă urez multă sănătate, realizării, succese mari şi noi în împlinirea misiunii de servire ţării noastre!

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

VĂ RECOMANDĂM LA TV! Luni 12.45 „Клиника”. Film (Sony) 23.03 „Меч”. Serial (Россия РТР ) 20.00 „Реальные пацаны”. Film (ТНТ) Marţi 19.30 „Земский доктор. Продолжение”. Serial (Россия РТР) 21.00 „Аферисты Дик и Джейн”.

Film (СТС) 23.00 „Недетское кино” Film (СТС) Miercuri 14.00 „Любовь на районе”. Film (НТВ) 21.00„История рыцаря”. Film (СТС) 21.30 „Fabrika” (Publika) Joi 9.40 „Алиби на двоих”. Film (Рос-

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim: Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale: băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing).

E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi!

Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md

La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

сия РТР) 13.05 „Помнить всё”. Serial (Sony) 21.00 „Мачеха”. Film (СТС) Vineri 20.00 „Обмануть всех”. Film (СТС) 21.35 „Звонок судьбы” (НТВ) 22.45 „Captiv în mrejele seducţiei” Film (Pro TV) Sîmbătă 19.45 „Молодожёны”. Film (Россия РТР).

20.00 „Счастливый случай”. Film (Sony) 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).

Duminică 13.20 „Самара”. Film (Россия РТР) 21.00 „Такси 2”. Film (СТС) 22.30 „Как пройти в библиотеку?”. Film (НТВ)

Stimaţi lucrători din domeniul protecţiei sociale şi familiei, Ziua profesională a lucrătorului social îmi oferă plăcutul prilej de a aduce, din partea întregului colectiv al Consiliului raional, sincere felicitări, sănătate şi urări de bine.

Fiind celebrată în mod oficial, această sărbătoatre are o semnificaţie aparte, care reprezintă expresia înaltei noastre aprecieri, abnegaţia şi eficienţa cu care vă faceţi datoria întru promovarea şi protecţia drepturilor fiecărui cetăţean.

Apreciind onestitatea, sîrguinţa, dăruirea de sine, dorinţa de a schimba lucrurile în bine şi bunăvoinţa cu care acordaţi ajutor atunci cînd soarta este nemiloasă, vă aducem sentimente alese din partea Consiliului raional şi a celor mii de copii şi adulţi care nu o dată au beneficiat de ajutorul dumneavoastră, dîndu-le speranţa în ziua de mîine.

Toată osteneala pe care o depuneţi în numele prosperării este un semn de asigurare a unei vieţi mai bune care vă va marca ani la rînd.

Apreciem realizările dumneavoastră, avem certitudinea că iscusinţa şi profesionalismul vă vor permite să depăşiţi toate greutăţile întru realizarea obiectivelor propuse.

Fie ca munca pe care o exercitaţi, atît de necesară, să vă aducă mereu satisfacţie şi bucurii.

Vă dorim tuturor multă sănătate, fericire, bucuria realizărilor, mari succese în tot ce vă propuneţi spre binele întregii societăţi.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni Stimaţi lucrători din silvicultură, Remarcăm cu satisfacţie străduinţa celor care se află mereu la straja veşmîntului verde al plaiului, contribuind la extinderea suprafeţelor împădurite, îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant şi a vieţii.

Apreciind rolul şi importanţa pădurii pentru viaţa oamenilor pe pămînt, doresc să vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut întru conservarea şi dezvoltarea pădurilor noastre, aurul verde al ţării.

Vă felicit şi vă urez multă sănătate, noi realizări în plan profesional şi personal. Fie ca în sînul familiilor dumneavoastră şi în societate să dăinuie pacea, fericirea, bunăstarea.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

ANUNȚ Consiliul Raional Nisporeni anunță că Asociația Femeilor de Afaceri din municipiul Bălți desfășoară activități de instruire și oferă sprijin în formă de grant de pînă la 2500$, tinerilor din raioanele Nisporeni și Ungheni, cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care vor să lanseze o afacere sau vor să-și extindă propria afacere.

Participanții la concurs vor depune o cerere tip pînă la 30 septembrie 2012, pe adresa de e-mail: afabalti@yahoo.com sau la numărul de fax: 0231/60895, sau pe adresa Asociației: str.

Mihail Sadoveanu, 2, municipiul Bălți.

Mai multe detalii și informații le puteți găsi pe adresa electronică: www.afa.md sau la Secția Economie a Consiliului Raional Nisporeni (telefon: 0-264-2-37-96).

Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători.

Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus de primărie, la o distanţă de 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Firma de producere din Chişinău a gardului din beton armat şi a plitei de trotuar Angajează Lăcătuşi, Electrician, Muncitori necalificaţi, Hamali şi Paznici. mob. 060066922, 067431371

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa.

Telefon: 069509161, 067460041.

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie

Psihoanaliză

Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Promoție de toamnă Cu doar

50 de lei pe lună publicitatea ta va fi văzută de 17.000 de vizitatori.

Telefon: 079461811 email: unexpres@gmail.com

8

Un sfat pe săptămînă Dacă fierbi oul la foc iute, albuşul va fi mai tare, iar gălbenuşul mai moale. Iar dacă îl fierbi la foc mic, gălbenuşul va fi mai tare, iar albuşul mai moale.

Expresul

Util

Vineri, 14 septembrie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Salată „Fantezie”

Ficatul şi importanţa lui în diversificare

Ingrediente: 400 gr de piept de pui, 200 gr ardei dulce galben, 400 gr roşii, 100 gr morcov, o legătură mărar, ulei de măsline.

Mod de preparare: Pieptul de pui se taie pai

De la începutul existenţei omului ca vînător, acesta a considerat ficatul un aliment valoros. Dar în ziua de azi, este un aliment deseori ocolit, pentru că este considerat plin de toxine, fiind un laborator al organismului viu.

şi se rumeneşte pe tavă. La fel se taie pai şi legumele.

Toate ingredientele se unesc, se toarnă ulei de măsline, se presară mărarul mărunţit şi sare.

Este delicios şi sănătos.

Poftă bună!

Ce conţine ficatul?

risiți zilnic încăperea și, mai cu seamă, nu renunțați la plante care contribuie la curațarea atmosferei, mărind umiditatea aerului și filtrînd unele substanțe toxice.

Un ghiveci folosit mai poate fi refolosit?

Curățați-l bine pentru a evita propagarea bolilor sau transmiterea paraziților. Îndepărtați reziduurile de pămînt sau rădăcini, apoi frecați bine, temeinic, cu peria, cu dezinfectant, interiorul și exteriorul vasului, pentru a elimina depunerile calcaroase. Clătiți bine, după care lăsați cîteva zile să se usuce înainte de a pune în el o altă plantă.

În primul rind, vitamina A şi B12. Vitamina A ajută creşterea, imunitatea, vederea, fertilitatea şi este un antioxidant puternic, ce are un rol important în prevenirea steatozei hepatice. Vitamina B12 este esenţială în prevenirea anemiei. Vegetarienii sînt sfătuiţi să suplimenteze cu vitamina B12 sau să mănînce o dată sau de două ori pe an cîte o porţie de ficat.

Ficatul este o sursă bună pentru grupul de vitamine B, fier, acid lipoic, carnitina, seleniu şi chiar vitamina C. Sportivii care consumă ficat au arătat o rezistenţă mai bună la oboseală. Ficatul conţine şi coenzima Q10, foarte importantă pentru energia celulară şi pentru sănătatea inimii.

Este oare plin de toxine ficatul?

Dacă vorbim despre ficat de la un animal crescut natural, sigur că răspunsul e nu. Ficatul nu reţine toxinele. Acestea sînt stocate în ţesutul adipos. Daca ne referim la ficat cumpărat din magazin, atunci este bine să evităm consumul lui de către copii. Dacă, totuşi, decidem să-l cumprăm, ar fi de dorit ca acestea să fie de viţel, de miel, oaie sau capră, întrucît animalele respective sînt mai puţin expuse factorilor toxici – antibiotice, hormoni şi furaje cu adaos de soia. Daca nu aveţi ficat de pasăre din sursă sigură, mai bine evitaţi-l.

Ficatul are prea multă vitamina A şi există riscul de supradozaj cu vitamina A? Ficatul conţine într-adevăr cantităţi semnificative de vitamina A, dar fiind vorba de un aliment, de o sursă naturală, este foarte greu să supradozezi şi să ajungi la toxicitate. Putem vorbi de doze toxice de vitamina A atunci cînd aceasta este administrată în formă sintetică şi nicidecum în forma sa naturală. Aşadar, nu există nici un risc de intoxicare cu vitamina A atunci cînd mîncăm ficat. Pentru a te intoxica cu vitamina A ar trebui să mîncăm cîte cel puţin 300 grame de ficat de vită pe zi.

Calendar creștin-ortodox

Leu Veţi fi prinşi cu multe afaceri de familie, chiar dacă aţi prefera să nu vă sîcîie nimeni. Acum veţi putea demonstra că sînteţi persoană de bază şi veţi cîştiga respectul familiei.

Fecioara Aveţi parte de multe bucurii mărunte şi neaşteptate. Acestea vă vor reda sau vă vor consolida buna dispoziţie. Dragostea nu vă va ocoli nici ea.

Balanţa Vă aşteaptă nişte emoţii: un răspuns legat de o relaţie, un examen, o veste importantă. Şansele de da sau nu sînt în proporţie egală. Deci, pregătiţi-vă psihic.

Scorpion E o perioadă extrem de favorabilă schimbărilor, ar fi bine să faceţi acele schimbări pe care le-aţi tot amînat. Să nu mai amînaţi nimic, veţi găsi timp şi energie să le faceţi pe toate.

Săgetător Se pare că viaţa socială va fi plină şi interesantă. E posibil să primiţi nişte veşti bune de la o persoană pe care nu aţi mai vazut-o de mult.

Mare grijă cu flirturile.

Capricorn Cariera este bine aspectată, veţi fi apreciaţi, lăudaţi, încurajaţi şi există posibilitatea serioasă a unei măriri de salariu. Relaţiile personale trec printr-o perioadă mai puţin bună.

Vărsător Veţi fi preocupaţi de starea financiară. Zilele acestea aproape totul se învîrte în jurul banilor: tranzacţii, cumpărături, investiţii, datorii.

Nu prea vă mai rămîne timp şi de altceva.

Peşti Această săptămînă va fi dedicată aspectelor sentimentale ale existenţei: relaţia de cuplu, familia, prietenii apropiaţi. La locul de muncă, cineva nu vă vrea tocmai binele.

Prognoza meteo | 17 – 23 septembrie 17 septembrie: noaptea - +11° (cer noros); ziua - +20° (cer senin).

18 septembrie: noaptea - +9° (cer senin); ziua - +22° (cer puţin noros, ploaie slabă).

19 septembrie: noaptea - +10° (cer senin); ziua - +23° (cer senin).

20 septembrie: noaptea - +10° (cer senin); ziua - +23° (cer senin).

21 septembrie: noaptea - +11° (cer senin); ziua - +24° (cer senin).

22 septembrie: noaptea - +11° (cer senin); ziua - + 26° (cer senin).

23 septembrie: noaptea - +13° (cer senin); ziua - +26° (cer senin).

(După: www.gismeteo.md)

Bancuri

17 – 23 septembrie Luni Sf. Mc. Vavila; Sf. Pr. Moise; Sf. Irh. Ioasaf; Sf. Mc. Partenie.

Marţi Sf. Pr. Zaharia; Sf. Elisabeta; Sf. Mc. Raisa.

Miercuri Pomenirea minunii Sf. Arhanghel Mihail. Sf. Mc. Evdoxie, Zinon, Macarie; Cuv. Arhip.

Joi Sf. Mc. Sozont; Sf. Irh. Ioan; Cuv. Macarie.

Vineri NAŞTEREA MAICII DOMNULUI. Sîmbătă Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Irh. Teodosie.

Duminică Duminica XVI. SF. Muceniţe Minodora şi Nimfodora; Cuv. Pavel.

Taur Calculele pe care vi le faceţi în aceste zile au foarte puţine şanse să iasă aşa cum vă doriţi, mai ales sub aspect sentimental. Riscaţi să treceţi pe lîngă o şansa profesională cu ochii închişi.

Rac Aveţi posibilitatea să depăşiţi limitele: veţi întîlni oameni deosebiţi şi interesanţi, de a căror companie ar fi indicat să profitaţi din plin.

Stîrniţi fără să vreţi invidia unui prieten apropiat.

Grădina din apartamentul tău în întrebări și răspunsuri re. Puteți astfel să asociați mai multe plante cu frunzișuri decorative care apreciază o lumină de intensitate medie și udări regulate: ferigi, clorofitum. Alegeți exemplare de vigoare comparabilă pentru că o plantă viguroasă să nu le sufoce pe vecinele ei mai mici și delicate.

Plantele sînt sensibile la fumul de țigară dintr-o încăpere?

Plantele manifestă sensibilități diferite față de agenții poluanți, în special față de fumul de țigară.

Unele se arată a fi tolerante ca: Cisus, Șeflera, Asparagus, Clivia. Altele se îngălbenesc într-o încăpere unde se fumează mereu, îndeosebi cele cu frunzișurile catifelate și transparente. Dacă sînteți fumător, evitați să stați în aceeași cameră cu Ferigile, Orhideele, Violetele, Ciclamenele, Fitoniile. Ae-

Berbec Veţi fi destul de nervoşi în perioada următoare, veţi simţi că nu puteţi sta locului şi nu veţi avea prea multă răbdare. Este recomandat să vă consumaţi energia negativă prin multă mişcare.

Gemeni Puteţi să cîştigaţi mulţi bani în această perioadă şi toate energiile se vor canaliza în această direcţie. Astrele favorizează investiţiile şi speculaţiile financiare.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

La suprafața ghiveciului au apărut urme albe.

De ce?

Urmele albe apar îndeosebi pe solul plantelor care nu au fost schimbate din ghiveci de mai mulți ani. Nu e vorba de o boală, ci de depuneri de calcar și de săruri minerale din cauza udărilor cu apă din robinet care, de obicei, este calcaroasă. E un fenomen normal. Pînă la schimbarea ghiveciului, mascați aceste depuneri cu pietricele de mare rotunde.

Greblați ușor ”crusta” și înlocuiți-o cu pămînt proaspăt la fiecare 4-6 luni.

Udați plantele cu apă necalcaroasă și folosiți îngrășăminte granulate.

Dacă în ghiveci există rîme, acestea pot cumva afecta planta?

Rîmele nu sînt vătămătoare, ele aerează solul.

Asigurați-vă că este vorba într-adevăr de rîme cu corp inelat, de culoare brunroșcată și nu de viermi albi curbi, care atacă rădăcinile. Dacă, totuși, ați depistat viermii albi, ar fi bine să schimbați cît mai repede posibil planta în alt ghiveci, folosind un compost din comerț și spălați bine rădăcinile cu apă limpede.

Pot fi asociate plante diferite în același vas?

Da, dacă speciile alese au nevoi similare de lumină, temperatură și de uda-

Horoscop | 17 – 23 septembrie

Un preot se despărţea de parohia sa după mulţi ani de slujire.

Pe lîngă masa de adio, enoriaşii s-au gîndit să-i facă şi un cadou.

Ca peste tot, a fost invitat şi un politician să spună cîteva cuvinte şi să-i înmîneze cadoul. Dar, ca toţi politicienii, a întîrziat şi atunci părintele s-a gîndit să umple timpul cu un discurs.

- Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am facut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gîndit că am fost trimis într-un loc teribil, deoarece primul care s-a spovedit mi-a mărturisit că furase de acasă, că a mai furat şi la locul de muncă, că avea o aventură sexuală cu soţia şefului. Uneori, făcea trafic de droguri şi încă multe altele. Am rămas înmărmurit şi foarte speriat. Dar după aceea lucrurile au intrat în normal, am cunoscut lume care nu semăna deloc cu acel individ…

Tocmai atunci, soseşte politicianul. Ia, ţanţoş, cuvîntul: - Niciodată n-am să uit cînd a venit părintele în parohie… De fapt, am avut onoarea să fiu primul care s-a spovedit la el...

Fotografia săptămînii | Mîndru nostru tricolor... Piaţa Independenţei din Ungheni. 2 septembrie 2012.

Fotografie: Lucia Bacalu

- Cum se obține lumina cu ajutorul apei?

- Spălînd geamurile.