Expresul NR 241

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Citiţi în numărul curent

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Modă nouă de garduri.

Repede şi aproape degeaba

În loc să urmeze o carieră pedagogică, a ajuns... fotomodel la Milano

Energia regenereabilă şi eficienţa energetică: nu ştie dreapta ce face stînga?

Doar în cîteva zile, ştirea respectivă a fost accesată de peste 570 de utilizatori. „O afacere de milioane”, a comentat cineva. Iată că, dacă eşti şmecher şi inventiv, faci bani din orice.

“A fost ceva de nedescris: emoții plăcute, mîndrie pentru ţara în care m-am născut. Am salutat atît publicul, cît și juriul, în limba română, am vorbit despre tradițiile noastre…”

Vezi pag. 3

„Am trimis o scrisoare de informare privind acest curs la Consiliul raional. Probabil că preşedintele raionului era în concediu atunci”, ne-a spus Irina Prisăcaru-Zglavuţă, specialist în comunicare şi mass-media în cadrul Proiectului Naţional Energie şi Biomasă.

Citiţi numărul următor!

Expresul Vineri, 28 septembrie 2012 | Anul V, NR 36(241)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Ziua de azi Actriţa franceză Brigitte Bardot, sex-simbol al anilor '60, cea care a reuşit să-și transforme inițialele B. B. într-o legendă ce va evoca întotdeauna frumusețea, plăcerea de a trăi și libertatea, împlineşte 78 de ani. La 15 ani apare pentru prima dată pe coperta prestigioasei reviste “Elle”, iar la 17 ani începe să facă cinematografie. În scurt timp, devine cea mai fotografiată femeie din lume. La 38 de ani pune punct carierei şi poate unei epoci.

Primul campion mondial între juniori în istoria Republicii Moldova este de la Nisporeni Nu a reușit bine să se bucure de laurii și titlul de campion european la haltere între juniori, că a şi devenit, doar la două săptămîni, campion mondial. Este vorba de Marcel Guidea, în vîrstă de 17 ani, discipol al şcolii de haltere din Nisporeni.

A revenit, chiar recent, de la Campionatul mondial din Slovacia cu două medalii de aur și una de argint. ”A fost greu, dar numai prin muncă poți obține succes”, a declarat proaspătul campion pentru ”Expresul”.

Sportivul a cucerit aurul la proba aruncat și total, cu un rezultat de 192 kg şi, respectiv, 347 kg. La stilul smuls s-a clasat pe locul doi, după ce a ridicat 155 kg. „Marcel este primul campion mondial între juniori în istoria Republicii Moldova, dar și a raionului Nisporeni. Este mîndria noastră, este elevul nostru”, nea spus, vădit emoționat, Grigore Brașoveanu, directorul Şcolii de sport din Nisporeni, antrenor emerit al R. Moldova. Dînsul s-a arătat ferm convins că numele lui Marcel Guidea va răsuna încă

PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactor: Natalia Junghietu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

de multe ori la competiţiile internaționale, mai ales că tînărul a stabilit și un nou record al Moldovei între juniori, la proba aruncat. Nimeni pînă la el nu a ridicat astfel o halteră cu greutatea de 192 de kilograme deasupra capului.

Pentru performanțele obținute, Marcel va primi din partea statului 33 mii de lei. Deocamdată, nu ştie ce va face cu aceşti bani. Ştie însă foarte sigur care îi sînt

planurile de viitor. ”Muncă, muncă și iar muncă”, ne-a spus el foarte încrezut.

Marcel Guidea a început să se antreneze la haltere de la vîrsta de 11 ani. De la primele lecții și pînă în prezent, tînărul a fost tutelat de antrenorul Grigore Brașoveanu și tatăl său, Vasile Guidea, care i-au insuflat siguranța în forțele proprii, făurind astfel un adevărat campion.

Ina Landa

S-au pomenit în pragul semănatului de toamnă cu buzunarele goale Agricultorii nu mai au puteri, dar și dorință, să-și pregătească terenurile pentru însămînțare. Afacerile agricole din acest an au lăsat, pentru mulți agenți economici, un gust amar și... vînt în buzunare. „Dacă, în anii precedenți, pînă la 10 septembrie, aveam circa 9500 ha deja pregătite pentru campania semănatului de toamnă, acum sînt doar 5200 ha”, a declarat Anatol Arhire, șeful Direcției Agricultură și Alimentație Ungheni.

Dînsul explică această diminuare prin „incapacitatea financiară a producătorilor agricoli de a-și pregăti suprafețele, în condițiile în care prețurile la motorină și materialul semincier sau majorat semnificativ”. ”Nici Guvernul, pînă la ora actuală, nu a demonstrat că poate să vină cu ceva subvenții sau suport pentru agricultori”, a adăugat oficialul.

Cu toate acestea, unii agricultori nu lasă mîinile în jos, așteptînd mila cuiva. Ei susțin că cea

mai mare rugă o au doar la Dumnezeu - să le dea ploaie bună, pentru a putea începe semănatul culturilor cerealiere. ”Dacă ar fi o ploaie care să umezească pămîntul măcar pînă la 30 de cm adîncime, ar fi deja bine de semănat”, explică Ion Vrabie, directorul SRL ”Via-Agro” Costuleni. Dînsul ne-a mai spus că seceta l-a învăţat multe lucruri, astfel că va putea evita repetarea situației din anul curent. Va mări suprafețele cu cereale. Totodată, va micşora suprafeţele pentru sfecla de zahăr, porumb și floarea soarelui. ”Sper, totuşi, să nu se repete întocmai situația anului curent. În caz contrar, vom avea o catastrofă în agricultură”, a subliniat Ion Vrabie. În pragul semănatului de toamnă, specialiștii recomandă agricultorilor să țină cont nu numai de pregătirea solului, dar și de alegerea unor soiuri de cereale mai rezistente la secetă, precum și de respectarea termenilor de însămînțare: 10 - 20 octombrie.

Ina Landa

Vînd automobil Opel Astra, a.p. 1994, motor 1.4, benzină. Păstrată. Preţ negociabil.

Tel. 079086494

2 Expresul Vineri, 28 septembrie

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) doreşte să elaboreze o strategie care va combate plăţile neformale în instituţiile medicale. „Banii care sînt daţi de pacienţi pe sub masă este o lacună în sistemul de medicină din Moldova. Acest fenomen există şi aici avem foarte mult de lucrat. Pe lîngă schimbarea mentalităţii, trebuie să existe şi un aspect legislativ de sancţiune dură", a menţionat Mircea Buga, directorul CNAM pentru Info-Prim NEO.

Actual Sport

Calea vinului: de la Călăraşi la Nisporeni, cu oprire la Ungheni Chiar dacă toamna abia și-a intrat în drepturi, podgoriile din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași sînt deja pustii, iar mirosul de vin proaspăt demult s-a evaporat de prin curțile oamenilor. O bună parte dintre gospodari au şi dovedit să-şi aranjeze butoaiele pline cu licoarea lui Bachus prin beciuri.

Calitate Şi producătorii mari de vinuri au motive pentru satisfacţie.

Materia primă, adică strugurii, sînt de o calitate foarte bună.

Ce-i drept, cantitatea lasă de dorit, spun unii. Din cauza secetei, recolta din acest an s-a redus cu 25-30%. Solul, în unele locuri, este uscat pînă la o adîncime de 2-2,5 metri, astfel că viţa-de-vie nu mai are de unde lua apă. În consecinţă, plantele absorb acum apa şi zahărul din bobiţele din struguri. Nu întîmplător, viticultorii se grăbesc să culeagă şi ceea ce a mai rămas în podgorii. În caz contrar, strugurii vor pierde din calitate.

La ora actuală, toți producă-

torii de vinuri au declarat într-un glas că, în acest an, vom bea un vin mult mai bun decît în anii precedenţi.

Cantitate În ceea ce priveşte cantitatea însă, se aud voci de îngrijorare, mai ales cînd vine vorba despre exportul vinurilor moldovenești. ”Eu cred că în contractele de export pentru anul viitor vom prevedea stocuri mai mici de vinuri, căci roada de struguri în acest an a fost mai slabă”, a remarcat Nicolae Șova, directorul SA „Ungheni-Vin”. Potrivit dînsului, seceta din acest an a scurtat calea de parcurgere a bobiței pînă la paharul consumatorului,

Esențial cu Lucia Bacalu

Un an de „Expresul” la Nisporeni Pe 30 septembrie 2011, apărea numărul ordinar al „Expresului”, al 193-lea de la fondare, care titra, în pagina întîi: „Expresul a venit şi la Nisporeni. Într-un ceas bun, ne zicem cu toţii”.

A fost într-un ceas bun. Absolut întîmplător, în timp ce scriam acest editorial, am făcut o descoperire care ne-a uluit. „Expresul” ajungea la Nisporeni pe 30.09.11, avînd numărul... 193.

Sesizaţi coincidenţele? Cele trei cifre din dată, luate de la coadă spre cap, se conţin şi în numărul ziarului. E un semn bun, zicem noi, mai ales că cifrele 3 şi 9 chiar ne poartă noroc.

Trebuie să recunoaştem, nu ne-a fost deloc uşor la începuturi.

Dimpotrivă. Cineva a încercat să ne oprească din drum, să lichideze, tam-nisam, aproape 500 (!) de abonamente ce aparţineau „Gazetei de Vest”, cu care am fuzionat. Au fost şi alte mici... nici nu ştiu cum să le numesc. Dar Dumnezeu cu ele.

Noi ne-am căutat de treabă. Timp de un an, am venit, în paginile „Expresului”, cu aproape 250 de ştiri, interviuri, reportaje din raionul Nisporeni. Am adus în prim-plan oameni interesanţi, de valoare, mulţi dintre care au dus faima Nisporeniului departe în lume. Printre aceştia i-am numi pe pictorul Ion Cîrchelan, pe designerul Mihai Stamati, pe meşterul popular Zaharia Triboi sau pe rapsodul Grigore Adam, pe minunaţii sportivi Marcel Giudea, Cristina Budescu, Mihai Cociu. Sînt foarte mulţi la număr, astfel că lista poate continua.

Am ajuns, într-un an, în multe sate din raionul Nisporeni, printre care: Boldureşti, Bălăureşti, Vărzăreşti, Ciuteşti, Mileşti... Ne-am întreţinut şi am admirat oamenii din satele nisporenene – deschişi la suflet, inventivi, înţelepţi.

Ne-am făcut – vreau să cred – numeroşi prieteni. Este vorba de Grigore Braşoveanu, directorul Şcolii sportive din Nisporeni, de Sergiu Robu, şeful Poliţiei Rutiere, de Grigore Rîlea, şeful serviciului apărare împotriva incendiilor, de Vera Tăbăcaru, directoarea Centrului Medicilor de Familie... Ce mai vorbă, oriunde am telefonat, oriunde am mers – peste tot am fost trataţi cu mult respect şi amabilitate. Să ştiţi că e o calitate caracteristică tuturor nisporenenilor.

Alături de noi au fost Grigore Drăgan, parodist apreciat în R.Moldova, angajat al Secţiei cultură Nisporeni; Olesea Beschieru, specialist relaţii cu publicul în Aparatul preşedintelui raionului Nisporeni, Mihai Bortă, directorul Şcolii de Arte Plastice. Sîntem siguri că ne-au susţinut şi mulţi alţii, dovadă fiind mesajele şi scrisorile pe care le-a primit de-a lungul acestui an.

Le mulţumim tuturor din suflet.

Am venit la Nisporeni cu gînduri bune şi ne bucurăm că de acest fapt s-au convins, dacă nu toţi, atunci majoritatea. E, poate, cea mai mare realizare pe care am reuşit s-o obţinem. Dar vor fi, cu siguranţă, şi multe altele.

startul recoltării fiind dat cu două săptămîni mai devreme decît de obicei. „Numărul mare de zile toride a grăbit coacerea strugurilor, astfel că recoltarea a început pe 24 august”, a făcut explicațiile de rigoare șeful fabricii de vinuri din Ungheni. Acest fapt însă nu poate fi un motiv de îngrijorare. Dimpotrivă, seceta a avut şi unele beneficii pentru produsul final, susţine Nicolae Şova: „Dacă nu au fost ploi, înseamnă că numărul stropiturilor viilor împotriva paraziților a fost mult mai mic. De aici rezultă că vom avea un vin mai sănătos”. „Cantitatea lasă de dorit”, a afirmat şi Tatiana Iacubovscaia, tehnolog-superior la fabrica de vinuri ”Nis-Struguraș” din Nisporeni, aducînd argumentele de rigoare. Dacă, în anii precedenţi, dintr-o tonă de struguri se obţinea pînă la 760 de litri de must, în acest an s-a obţinut doar, cel mult, 700 de litri şi asta, din

cauza lipsei îndelungate a precipitațiilor.

Nici Călăraşul n-o duce mai bine în ceea ce priveşte cantitatea. Potrivit lui Petru Cosoi, şef adjunct al Direcţiei Agricultură, în acest an s-au cules de pe podgoriile călărăşene 25 mii tone de struguri, în comparaţie cu 32 mii tone anul trecut.

Preţ Toate schimbările din anul curent au provocat o reacție în lanț, care culminează cu prețul la produsul final – Măria Sa, Vinul. Prezicerile specialiştilor în acest sens nu sînt îmbucurătoare, mai ales că piața a dictat din start un preț mai mare la materia primă. ”În acest an, strugurii de soiuri europene au ajuns să coste între patru şi cinci lei kilogramul, pe cînd anul trecut nici pînă la trei lei nu se ridica”, a specificat Nicolae Șova. La Călăraşi – şi mai şi. Strugurii de

soiuri europene s-au vîndut şi cu şase lei kilogramul. În asemenea condiții, sigur că producția finală nu poate rămîne la prețul vechi, de zece lei pentru un litru de vin. „Nu pot aduce cifre exacte, dar nu încape îndoială că vinul se va scumpi, căci s-au scumpit nu doar strugurii, ci şi energia electrică, dar și alte servicii”, a menţionat şi Tatiana Iacubovscaia din Nisporeni.

Ce spune ministrul?

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, s-a declarat satisfăcut de rezultatele întregistrate de viticultori. „Chiar dacă anul a fost secetos, recolta este bună, strugurii conţin mai mult zahăr, iar vinul va fi de calitate", s-a arătat dînsul încrezut.

Potrivit oficialului, preţurile mai mari din acest an la strugurii din soiurile tehnice vor per-

Fotografie: Ina Landa

mite producătorilor agricoli să recupereze o parte din pagubele provocate de secetă şi chiar să obţină profit. Ministrul a adăugat că exportul de vin este în creştere, iar R. Moldova deţine stocuri suficiente de vin de calitate superioară.

Ina Landa

Un prim acord între două regiuni şi un pas mai aproape de Uniunea Europeană Un eveniment deosebit s-a produs la Nisporeni pe data de 25 septembrie curent. Într-o atmosferă festivă, în faţa unui public numeros, a fost semnat Acordul de parteneriat și colaborare socială, economică și culturală între raionul Nisporeni și regiunea Valga, Estonia. ”Semnarea unui astfel de document reprezintă o premieră pentru raionul nostru și are o semnificație importantă pentru noi: am făcut un pas mai aproape de Uniunea Europeană”, a declarat pentru ”Expresul” Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni, vădit mulțumit de realizarea obţinută. Şi Vasile Bîtca, și Margus Lepik, guvernatorul regiunii Valga, Estonia, și-au exprimat convingerea că Acordul proaspăt încheiat va pune bazele unei colaborări bilaterale fructuoase. „Părţile au convenit la colaborarea în următoarele domenii:

agricultură, industrie şi transport; învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii; ecologie şi exploatarea raţională a resurselor naturale; dezvoltarea teritoriului; cultură şi artă; turism şi sport; dezvoltare şi planificare; infrastructură şi transport; ocrotirea şi salubrizarea mediului; construcţii capitale şi drumuri; intervenţii în cazuri de situaţii excepţionale”, se arată în documentul cu pricina.

Inițiativa de a constitui acest parteneriat a parvenit din partea Ambasadorului Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun, iar oficialii nisporeneni au ac-

De ziua lor, bătrînii din raionul Nisporeni vor primi ajutoare Potrivit Xeniei Axente, șefa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Nisporeni, 469 de bătrîni din raion vor primi, din Fondul local de susținere a populației, cîte un ajutor în valoare de 200 de lei. În plus, va veni cu cîte un ajutor material către persoanele de vîrsta a treia și Consiliul raional Nisporeni. ”De aceste ajutoare, poate simbolice, dar totuși necesare, vor beneficia, în primul rînd, bătrînii solitari, invalizii, veteranii de război, dar și cele mai vîrstnice persoane din raion”, a specificat Xenia Axente. În acest an, se prevăd surprize plăcute și pentru bătrînii țintuiți la pat. Ei vor primi în dar scaune cu rotile.

Pe 1 octombrie, de Ziua persoanelor în etate, se preconizează și desfășurarea unei ceremonii festive, cu participarea oficialităților locale și raionale. Evenimentul va avea loc la Casa națională de cultură din Nisporeni și va purta un caracter cultural-artistic. La ceremonie vor fi invitați circa o sută de bătrîni din toate localitățile raionului. ”Sperăm să reușim să le creăm o adevărată sărbătoare de suflet”, a încheiat șefa Direcției Asistență socială și protecție a familiei. În raionul Nisporeni numărul de persoane care au atins vîrsta de 80 de ani și mai mult este de 1020.

Ina Landa

Margus Lepik, guvernatorul regiunii Valga, şi Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni, îşi pun semnăturile pe Acordul de parteneriat

ceptat-o imediat. În scurt timp, o echipă din Nisporeni, compusă din consilieri raionali şi oameni de afaceri, se va deplasa în regiunea estoniană Valga în vederea sta-

bilirii unor înțelegeri comune în domeniul economic.

Delegația din Estonia s-a aflat la Nisporeni în perioada 2426 septembrie.

Ina Landa

Icoane de la Patriarhia Română cu inscripţii în limba... rusă 194 de icoane cu chipul Maicii Domnului ţinînd pe pruncul Iisus în braţe, pictate de un pictor basarabean, au fost repartizate gratuit, zilele trecute, şcolilor din raionul Călăraşi. „Sînt o donaţie din partea Patriarhiei Române”, au explicat reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor Români Ortodocşi (ASCOR), care le-au adus în Republica Moldova.

De notat că icoanele au ajuns în custodia Patriarhiei Române din Muntele Sfînt Athos, purtînd pe partea lor din faţă scurte citate biblice, scrise în limbile rusă şi greacă. Pe verso găsim o scurtă caracterizare a icoanei în limba română.

Andrei Ciubotaru, şeful Direcţiei Raionale Învăţămînt Călăraşi, a declarat că a susţinut iniţiativa Patriarhiei Române şi a permis instalarea icoanelor respective în şcolile unde se predă cursul de religie. „Toate bune, bună intenţie şi acţiune a Patriarhiei Neamului, a tinerilor ortodocşi”, a menţionat Sergiu Cojocaru, şeful Direcţiei Cultură Călăraşi,

după care însă a punctat: „Nu înţeleg de ce, prin aceste icoane, Patriarhia Română pune umărul la propagarea, în Basarabia, a limbii ruse, care se simte aici mai bine ca la ea acasă şi fără gestul respectiv. În acest caz, chiar îţi vine să spui, aidoma împăratului roman Iuluis Cezar care, văzînd printre asasinii săi pe cel mai bun prieten, a exclamat: Şi tu, Brutus?”.

Per ansamblu, potrivit reprezentanţilor ASCOR, în R.Moldova vor fi donate circa şase mii de astfel de icoane, care îşi vor găsi locul, preponderent, în gimnazii şi licee.

Tudor Josanu

Actual Opinii

Economia naţională va creşte anul acesta cu doar 1%. Anunţul a fost făcut de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. Anterior, Guvernul a prognozat pentru anul 2012, o creştere economică de 3%. Potrivit ministrului, dacă nu aveam secetă, ne apropiam de scenariul prognozat iniţial. Deşi creşterea economică a încetinit, Valeriu Lazăr afirmă că acţiunile Guvernului au fost corecte. (Hotnews.md)

3 Expresul Vineri, 28 septembrie

Cetăţeni de onoare la 370 de ani Victor Mihalachi, multiplu campion mondial şi european la caiac-canoe, Petre Racoviţă, artsit emerit, maestru în artă, Radmila Popovici-Paraschiv, poetă şi textieră.

Ce ar mai putea avea în comun aceşti oameni pe lîngă faptul că sînt extremi de talentaţi?

Toţi trei s-au născut în acelaşi sat: Floriţoaia Veche, raionul Ungheni. Toţi trei au pornit în lumea mare, ghidaţi de dorinţa de a se afirma. Chiar dacă au ajuns departe, nici unul dintre ei nu şi-a uitat rădăcinile.

Cu ocazia celor 370 de ani de la prima atestare documentară a satului lor natal, şi Victor Mihalachi, şi Petre Racoviţă, şi Radmila Popovici-Paraschiv au revenit acasă, pentru a participa, alături de consăteni, la marea sărbătoare a localităţii. În semn de recunoştinţă şi înaltă apreciere, primarul Margarita Baban le-a înmînat celor trei certificate prin care se confirmă faptul că ei au devenit cetăţeni de onoare ai satului Floriţoaia Veche.

sură, vocal şi scenic – şi cel mai solicitat de impresari şi irezistibil Escamillo al turneelor de la început de secol ale trupei de la Chişinău, bariton strălucitor”, scria despre el Rodica Iuncu, publicistă.

Radmila POPOVICIPARASCHIV, născută în anul 1972. “Una dintre cele mai cunoscute textiere de la noi. S-a remarcat în-

Cine-s ei, totuşi?

Petre RACOVIŢĂ, născut în anul 1960. „Cel mai frumos Oneghin al anilor ’90 – frumos, în egală mă-

Călăraşiul mai are o casă, dar una deosebită de toate celelalte Săptămîna trecută, la Călăraşi a fost inaugurată Casa Muzicii – o instituţie care-şi propune să pună la dispoziţia oamenilor tot ce ţine de muzică, fie că e vorba de instrumente muzicale, de aparataj electronic sau de sonorizare.

Iniţiatorul acestei acţiuni este Alexandru Leahu, un artist amator care a participat activ şi timp îndelungat la activitatea formaţiunilor artistice din Călăraşi. De vreo şase ani, şi-a creat propria formaţie, „Stil”, cu care evoluează în faţa publicului spectator cu cele mai diverse ocazii.

Dînsul îşi doreşte acum, prin deschiderea Casei Muzicii, să aducă la îndemîna doritorilor din regiune instrumente muzicale, aparataje şi tot ce are afinitate cu muzica, ceea ce înseamnă că oamenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă la distanţe mari pentru a-şi achiziţiona cele necesare din acest domeniu. „Unul dintre principiile noastre fundamentale este de a pune în vînzare doar instrumente de calitate, produse, în temei, în statele Uniunii Europene şi, în mod special, în Germania”, a specificat Alexandru Leahu. Astfel, crede dînsul, vor fi satisfăcute cele mai mari exigenţe ale cumpărătorilor.

Casa Muzicii îşi propune, pentru viitor, şi deschiderea unui salon specializat, în care să se organizeze diverse acţiuni, menite să promoveze muzica de calitate. Vor avea loc dezbateri, se va cînta doar live (pe viu), vor fi organizate audieri de muzică bună. Toate acestea, potrivit lui Alexandru Leahu, vor contribui la educarea oamenilor şi, în special a tinerei generaţii.

Tudor Josanu

deosebi prin colaborarea cu compozitorul Marian Stîrcea, dar lucrează şi cu alţi compozitori şi aproape nu există cîntăreţ în R. Moldova, căruia să-i lipsească din repertoriu un cîntec pe versurile Radmilei”, scria, acum un an, în ziarul “Flux”, Liliana Popuşoi.

Victor MIHALACHI,

născut în anul 1989. “Este serios, ambiţios, muncitor. Îşi doreşte performanţa, trăieşte pentru ea. N-ai să-l vezi că vorbeşte despre discoteci, de şpriţ sau ceva asemănător”, aşa îl caracterizează Ivan Paţaichin, cel mai medaliat canoist din istorie. În prezent, la cei 370 de ani ai săi, satul Floriţoaia Veche are o populaţie de 1030 de cetăţeni, cea mai vîrstnică persoană fiind Elena Cucu, de 92 de ani. Şi mai are trei cetăţeni de onoare. Dar ce cetăţeni!

Natalia Junghietu

Au vorbit de suicid, de responsabilităţi şi informare Elevii Liceului “Mihai Eminescu” din Ungheni au căutat, săptămîna trecută, răspunsuri şi soluţii la numeroase întrebări şi probleme specifice perioadei de adolescenţă. Orele de clasă, defăşurate în toate clasele gimnaziale şi liceale, au fost dedicate Zilei Mondiale de prevenire a suicidului.

“Schimbarea individului şi responsabilitatea acestuia pentru ceea ce devine”, sub acest generic a avut loc o oră de dirigenţie în clasa a IX-a “A”. Diriginta, Olesea Lupu, le-a amintit elevilor despre responsabilităţile pe care le au, despre greutăţile din care se alcătuieşte viaţa şi cum pot fi ele depăşite. Concluzia la care s-a ajuns a fost următoarea: “Cel neinformat nu-şi poate asuma responsabilităţi. Cel care este informat nu se poate abţine să nu-şi asume responsabilităţi”.

Invitatul acestei ore a fost Iulian Lisnic, inspector superior al Grupului minori şi moravuri al Comisariatului Poliţiei Transport Ungheni.

Dînsul a venit cu informaţii despre suicidul în rîndul minorilor, menţionînd că acesta este un fenomen tragic şi constituie a doua cauză a mortalităţii tinerilor cu vîrste cuprinse, în cele mai multe cazuri, între 15 şi 18 ani.

Pentru a depăşi perioada „de criză”, elevii au înţeles că au nevoie de sfatul părinţilor, al profesorului, dar şi de credinţă. Atunci cînd ştii că ai un Tată în Ceruri, care le vede şi le ştie pe toate, poţi învinge orice obstacol, poţi deveni o persoană cu adevărat responsabilă.

Aurelia Nicuriuc, director adjunct pe educaţie la Liceul „Mihai Eminescu” Ungheni

Știri din Primăria Ungheni

P

În capitala ungară a învăţat mai multe despre copiii cu nevoi speciale Experiențe noi în domeniul educației incluzive – de asta a avut parte directoarea grădiniței ”Guguță” din Ungheni, Emilia Cucuruzac. Dînsa a participat, în perioada 13-14 septembrie, la o conferința internațională de la Budapesta cu genericul ”Căi de incluziune. Educație incluzivă și învățare: provorcări și oportunități”, fiind unicul reprezentant al unei instituţii preşcolare din R.Moldova. „A fost o lecție foarte utilă în domeniul educației incluzive”, a declarat directoarea la revenire. În capitala ungară dînsa a vizitat cîteva școli și o grădiniță specială, a fost prezentă la diverse activități pentru copiii cu nevoi speciale, a ascultat comunicări ale experților internaționali în domeniu. Făcînd o comparație între cele văzute acolo și experiența din Moldova, Emilia Cucuruzac a recunoscut că „mai avem mult de lucru în ceea ce priveşte formarea cadrelor didactice din învățămîntul preșcolar, dar şi în ceea ce priveşte crearea unei atitudini pro-educație incluzivă la nivelul comunității”. „Trebuie să începem prin a ne schimba mentalitatea în raport cu acești copii, să ne învățăm săi apreciem, fără a-i privi doar prin prisma nevoilor lor speciale”, a explicat dînsa. În baza experienței acumulate în străinătate, directoarea intenționează să organizeze, în luna noiembrie, un seminar raional cu participarea managerilor instituțiilor preșcolare, pentru a promova principiile educației incluzive.

Grădiniţa „Guguţă” este unica instituție preșcolară din republică cu incluziune socială. Aici sînt înscrişi 350 de copii, dintre care 40 - cu nevoi speciale.

Stimaţi economişti, Sărbătorirea Zilei Economistului este un prilej deosebit pentru a adresa sincere felicitări cu urări de sănătate şi împliniri în plan profesional şi personal tuturor persoanelor încadrate în domeniul economic.

Economiştii reprezintă o verigă importantă ce pune în mişcare mecanismul de funcţionare a statului. Nimeni nu contestă meritul deosebit al dumneavoastră în menţinerea pe linia de plutire a economiei şi a ţării. Multitudinea şi caracterul complex al sarcinilor şi obiectivelor din domeniul economic, importanţa primordială pe care o are economia într-un stat, stabileşte noi exigenţe şi solicită eforturi considerabile ale profesioniştilor din acest domeniu. Omagiem devotamentul şi profesionalismul de care daţi dovadă în activitatea cotidiană, vă apreciem pentru eforturile pe care le depuneţi neîncetat în vederea dezvoltării oraşului nostru şi a ţării. În această zi deosebită, suntem alături de dumneavoastră, dorindu-vă sănătate, viaţă îndelungată, bunăstare, noi realizări în domeniul cărora vă consacraţi viaţa, fericire, noroc şi prosperitate.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni A devenit deja o tradiţie frumoasă ca la 1 octombrie să celebrăm Ziua Mondială a oamenilor în etate, sărbătoare dedicată celor care poartă pe chip înţelepciune şi lumină, iar în suflet urmele experienţelor trăite pe parcursul vieţii. În această zi semnificativă, Primăria Ungheni exprimă profunda recunoştinţă pentru persoanele în vîrstă, care au adus o enormă contribuţie în folosul întregii societăţi. Nu trebuie să-i uităm pe cei care, zeci de ani, şi-au făcut datoria faţă de ţară, faţă de generaţia actuală; nu trebuie să uităm eforturile şi sacrificiile pe care le-au făcut pentru ca cei de azi să construiască viitorul.

Bătrînii sînt cei la care mergem după un sfat, după ajutor şi susţinere cînd ne e greu. Ei joacă un rol incomensurabil în toate societăţile: ca lideri, ca asistenţi şi ca voluntari. Cu toate acestea, ei sînt cei mai vulnerabili.

De aceea, Ziua Mondială a oamenilor în etate nu trebuie să fie doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunşi în această etapă a vieţii, cînd sufletul se hrăneşte numai cu amintiri, ci şi un prilej de reflecţie asupra condiţiei pensionarilor, un prilej de a face mai bine cunoscute problemele reale, multe, foarte grele, pe care le au de rezolvat oamenii vîrstnici din toata ţara.

Dragii noştri, cu multă recunoştinţă şi gratitudine, vă urez sănătate, împlinire sufletească, să aveţi parte de o bătrîneţe fără tristeţe, iar grija celor din jur să vă bucure mereu sufletul.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

4 Expresul

Judecătorii vor avea haine noi. Ei vor purta o eşarfă asemănătoare cu cea pe care o au magistraţii de la CEDO. Diferenţa este că eşarfele judecătorilor de la Strasbourg au blană naturală, iar cele ale magistraţilor moldoveni – blană artificială. Hainele vor rămîne de culoare neagră. (Adevărul.md)

Eveniment

Vineri, 28 septembrie

Vlad Filat:

„În trei ani, Moldova a obţinut o perspectivă europeană clară” Într-un interviu acordat Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES, Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, a făcut un bilanţ al celor trei ani de activitate a Guvernului pe care-l conduce.

Dle Prim-ministru, se împlinesc trei ani de cînd aţi fost învestit în funcţie. Care ar fi o notă de ordin general pe care aţi putea-o acorda acestor trei ani?

Am venit la guvernare în 2009, cînd R. Moldova era într-o profundă criză economică, izolată în plan extern, cu o democraţie nefuncţională. De aceea, am anunţat din start viziunea clară pe care o aveam: Republica Moldova, pentru a merge înainte, trebuie modernizată, iar pentru a fi modernizată, va trebui reinventată. Aveam nevoie de o schimbare radicală a felului în care decurg lucrurile în Republica Moldova, pe toate segmentele. Ştiam ce urmează să facem şi am purces din start la lucru.

Astăzi, vedem rezultate concrete, ce ne alimentează optimismul, deşi sîntem conştienţi că mai avem extrem de mult lucru de făcut. În aceşti trei ani, am avut parte de foarte multe crize: inundaţii, secetă, crize economice, instabilităţi în sistemul financiar, atacuri asupra sistemului bancar - toate astea în situaţia în care funcţionalitatea instituţiilor era afectată de instabilitatea politică şi nealegerea Preşedintelui ţării. Şi relaţiile din Alianţă ar fi putut fi mult mai bune.

Dar, în pofida a toate acestea, am reuşit să depăşim cu succes perioadele de criză, ieşind din ele mai puternici, mai experimentaţi, mai stabili.

Dle Prim-ministru, mă voi strădui în acest interviu să nu scăpăm nici un aspect important al activităţii Guvernului în ultimii trei ani şi aş dori s-o începem cu economia. Ce s-a reuşit în această perioadă şi care sînt provocările pentru etapa imediat următoare?

Deşi condiţiile în care am activat în aceşti trei ani au fost departe de a fi perfecte, totuşi, s-au înregistrat multe lucruri bune. Din 2009 pînă în 2012 (primul semestru), am înregistrat o creştere economică cumulativă de 14,4%. Pentru comparaţie, în 2009 PIB era de 59.152.804 lei, crescînd pînă la 76.496.460 lei în anul 2011 (în preţuri comparabile). Nu e puţin, comparativ cu ratele de creştere economică din regiune pentru aceeaşi perioadă, dar este, totuşi, insuficient pentru situaţia, dar şi potenţialul Republicii Moldova. Simt că s-ar fi putut face mai mult.

La capitolul economic, o prioritate pentru mine personal, în perioada următoare, va fi continuarea promovării reformelor ce ţin de ameliorarea mediului de afaceri şi a climatului investiţional. Avem, într-adevăr, anumite tendinţe sănătoase în economia noastră, cum ar fi o diminuare regulată a deficitului balanţei comerciale - creşterea mai rapidă a exporturilor vizavi de importuri. Odată cu creşterea capacităţii interne de producţie, ritmul acestei tendinţe va creşte. Iar asta, la rîndul său, înseamnă investiţii în economia reală, activitate economică în creştere, oportunităţi de angajare în cîmpul muncii, venituri statului, dar şi o povară fiscală mai mică pentru fiecare producător, odată cu creşterea bazei impozabile.

Sînt trei elemente-cheie asupra cărora trebuie să lucrăm în continuare : 1) ameliorarea climatului de afaceri prin eliminarea/optimizarea continuă a barierelor administrative, impuse de instituţiile statului, astfel încît noi antreprenori să poată intra pe piaţa noastră, făcînd-o tot mai dinamică, competitivă şi inovativă; 2) stimularea şi protejarea concurenţei (din păcate, trebuie să constatăm că foarte multe domenii unde ar putea activa 5, 10 sau 20 agenţi economici, sînt monopolizate, blocînd intrarea noilor jucători; 3) măsuri pro-active de atragere a investiţiilor - atît a celor interne prin stimularea investiţiilor în economie, cît şi a investiţiilor străine directe. Nu vom face diferenţa dintre banii investitorilor străini şi banii cetăţenilor noştri, cum nu am făcut-o niciodată.

Ca şi pînă acum, voi depune personal efortul maxim pentru ca să asigurăm cetăţenilor noştri condiţiile de viaţă pe care le merită. Asta înseamnă o economie puternică şi dinamică.

Aţi pomenit de cetăţean, dar se ştie că orice om percepe eficienţa unei guvernări, în primul rînd, prin starea de lucruri din domenii importante, ca: educaţie, sănătate, social.

De acord, sînt domenii extrem de importante pentru fiecare cetăţean, căci de aici începe interacţiunea lui cu statul.

Calitatea şi accesibilitatea serviciilor respective este baza calităţii vieţii în orice ţară. De aceea, am întreprins mai multe

acţiuni importante, radicale şi curajoase. Am fost şi criticaţi nu este nici de mirare, şi nici nu a fost ceva neaşteptat pentru noi. Însă acest lucru a trebuit să fie făcut. Cu timpul, sînt sigur, cetăţenii vor fi de acord că a fost unicul pas logic, raţional.

La concret, în ceea ce ţine de reforma în educaţie, Guvernul actual a avut curajul pe care nu l-au avut cei dinaintea noastră, căci acest lucru trebuia făcut demult. Pentru mine personal, cel mai important este ca fiecare copil să primească o educaţie calitativă, chiar dacă trebuie să ia autobuzul pînă la şcoală. Trebuie să avem curajul să îmbrăţişăm lucrurile noi şi să acceptăm schimbările iminente. Acestea încă vor urma, vă asigur. Viitorul nostru depinde de copiii noştri, iar copiii noştri vor avea un viitor bun doar primind o educaţie bună. De aceea, atunci cînd anterior am fost întrebat care ar fi trei priorităţi ale Guvernului pentru viitorul apropiat, am răspuns: educaţie, educaţie, educaţie!

Am demarat un proces sănătos în aceste domenii. Prioritatea aici şi în continuare va fi, în primul rînd, creşterea nivelului de trai al medicilor şi profesorilor. Într-o ţară europeană, să fii medic sau profesor este un lucru onorabil. Aşa vrem să aducem Europa la noi acasă. În condiţii de austeritate, am investit în profesori, majorîndu-le salariile cu 49% în şcoli şi 55% în universităţi. Majorări importante au fost efectuate în întreg sectorul bugetar, inclusiv la medici, la funcţionarii publici, la personalul auxiliar. Ritmuri pozitive de creştere au fost înregistrate în general pe economie. Dar aceste ritmuri nu sînt suficiente şi nu ne pot satisface. În domeniul protecţiei sociale obiectivul nostru major a fost reorientarea posibilităţilor limitate ale statului în suportul celor mai vulnerabile categorii. Mai avem multe de rezolvat, dar avem şi rezultate. În ultimii trei ani, s-a reuşit extinderea sistemului de ajutor social de la 30000 la 100000 de familii beneficiare. Adică, de trei ori mai mulţi oameni au acces la ajutor social în 2012 decît în 2009. Aici ar fi de menţionat şi acel ajutor pentru perioada rece a anului pe care-l acordăm în permanenţă din momentul preluării guvernării şi pe care vom continua să-l oferim celor care au nevoie de el. Vom continua să acţionăm în aceeaşi direcţie, indiferent că place cuiva acest lucru sau nu.

Un alt domeniu important

cu care cetăţeanul interacţionează direct este justiţia. În ce măsură aţi reuşit să promovaţi reformele în acest domeniu?

Din start am ştiut că reforma justiţiei va fi principalul test al nostru de voinţă politică. Nu al Guvernului condus de mine, pentru că, vă asigur, voinţă aici există. Reforma justiţiei este testul de voinţă al întregii clase politice. În 2009 am primit un sistem ruinat, corupt şi mafiotizat. Am întreprins sistematic acţiuni tactice, mergem pas cu pas. Am reuşit unele lucruri, însă mai avem şi mai multe de făcut şi aici am în vedere nu doar sistemul justiţiei, ci al organelor de drept în general.

Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne care, sînt sigur, sînt devotate reformei, sînt doar două verigi ale sistemului.

Ca justiţia să lucreze pentru cetăţean, este nevoie ca întreg lanţul de instituţii de drept să aibă aceeaşi viziune, să construiască şi, cel mai important, să protejeze justiţia. Pentru că justiţia este, precum deja ştim cu toţii, uşor de pierdut. Deci, ea trebuie în primul rînd protejată de interesele celor de la putere. Este un element foarte important în viziunea noastră pentru Moldova. M-am angajat personal în acest proces de reformă, pentru că ştiu foarte bine cît de multe depind de el - respectul faţă de cetăţean, protejarea proprietăţii private şi a investiţiilor, asigurarea unui confort, a unei siguranţe, nu pentru cei puţini de la guvernare, ci pentru cei mulţi ce sînt guvernaţi. Sînt sigur că acele prime rezultate pe care le avem în acest sens îşi vor găsi continuarea.

Mulţi consideră că cele mai mari succese în aceşti trei ani R. Moldova le-a înregistrat în domeniul relaţiilor externe.

Sînteţi mulţumit de cele realizate pînă în prezent în această direcţie?

Republica Moldova se dezvoltă în direcţia corectă - pe calea integrării europene. Deja putem spune că au fost efectuaţi paşi concreţi şi ireversibili în această direcţie. Sîntem recunoscuţi drept campionii Parteneriatului Estic - obiectiv pe care mi l-am pus personal în 2009. Am înregistrat un succes de invidiat pentru vecinii noştri şi nu văd de ce nu am spune acest lucru. Ceea ce am dorit noi, a fost să reuşim, împreună să ne facem noi prieteni, parteneriate de lungă durată şi să le resetăm pe cele vechi. În 2009, nimeni, nici la Est, nici la Vest, nu avea încredere în Republica Moldova. Acum sîntem respectaţi, ascultaţi şi, cel

mai important, ajutaţi. Nu o să neg evidentul, nu o să atribui toate meritele Guvernului condus de mine şi o să spun pe de-a dreptul: o bună parte din progresele pe care le vedem le datorăm partenerilor noştri externi.

Nu am fi putut reuşi să mobilizăm acest suport cu imaginea pe care o aveam în 2009. De aceea, consider că agenda externă este un succes sută la sută, fapt ce ne-a ajutat să schimbăm multe lucruri în bine şi pe intern. Acum, avînd susţinerea prietenilor noştri, o să ne concentrăm toată atenţia pe agenda internă, ceea ce nu ar fi fost posibil fără o susţinere efectivă.

Avem o agendă externă mult mai încărcată acum decît în 2009.

Avem cîteva procese-cheie, toate în interesul şi spre beneficiul cetăţenilor noştri. Viitorul european nu este un vis - este un viitor asupra căruia lucrăm şi unele beneficii sînt deja vizibile.

Liberalizarea spaţiului aerian este, ca să zic aşa, prima rîndunică. Aici ne-am alineat ţărilor europene în drepturi şi obligaţiuni. Avem multe lucruri de făcut pentru a implementa Acordul dat. Cert este că beneficiile aderării Republicii Moldova la Spaţiul Aerian Comun al Uniunii Europene (lucru ce a avut loc, oficial, doar în iunie 2012), sînt deja palpabile. Nimeni, nici cel mai aprig critic al guvernării, nu o poate nega. Cetăţenii noştri pot veni acasă mai des şi mai ieftin. Chiar dacă sîntem abia la începutul implementării noului Acord, preţurile călătoriilor cu avionul s-au redus în medie cu 35%, iar numărul curselor, pe unele destinaţii importante pentru cetăţenii noştri

s-a dublat (cum este cazul curselor spre Italia).

Acordul de Liber Schimb rămîne o prioritate a Guvernului.

Producătorii noştri merită şansa să crească mult mai mult decît le poate oferi piaţa internă a Republicii Moldova. De aceea, Acordul de Liber Schimb este un proiect extrem de important pentru mediul de afaceri, care, în urma semnării acestuia, va avea acces la cea mai mare şi cea mai bogată piaţă din lume piaţa unică europeană. Acordul de liber schimb va creşte exporturile, va aduce investiţii, va contribui la angajarea mai multor oameni şi, deci, va determina mărirea salariilor. Acesta este un beneficiu pentru fiecare.

Liberalizarea regimului de vize este şi o chestiune de demnitate personală. În convingerea mea, sîntem o ţară europeană, iar ţările europene nu îşi impun hotare, vize şi alte bariere. Am promis cetăţenilor că, în viitorul foarte apropiat, vor reuşi să circule liber, fără vize, în Europa şi ne vom ţine promisiunea.

La acelaşi capitol ar fi de menţionat că negocierile pe marginea Acordului de Asociere ar putea fi finalizate în 2013, iar aceasta ar deschide o perspectivă europeană clară în faţa ţării noastre.

Dar, integrarea europeană nu se face în detrimentul relaţiilor cu partenerii estici, în primul rînd cu Rusia şi Ucraina. Pot să afirm cu certitudine că şi în această direcţie avem progrese.

Sîntem în relaţii mult mai bune acum cu Rusia decît eram în 2009.

Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în relaţiile cu Ucraina.

(Continuare în pag. 5)

Actual

Circa 38% din populația Republicii Moldova a avut acces la internet în anul 2011. Cel puțin, aşa arată noile date făcute publice de către Comisia ONU de internet în bandă largă pentru dezvoltare digitală, transmite UNIMEDIA. Pe primele trei locuri la acest capitol se situează: Islanda (95%), Norvegia (94%) şi Olanda (92,3%). În România 44% din populație foloseşte internetul, iar în Ucraina – 30,6%.

5 Expresul Vineri, 28 septembrie

(Continuare din pag. 4) Abordarea noastră pe plan extern a tins totdeauna spre menţinerea relaţiilor de prietenie cu toţi partenerii noştri şi iniţierea de noi prietenii. R. Moldova, pot s-o spun cu certitudine, nu-şi poate permite să aibă relaţii proaste cu nici o ţară - fie din Est sau din Vest. Sîntem deschişi, sinceri şi, cel mai important, previzibili.

Aceste parteneriate, de la egal la egal, care aduc Republicii Moldova respect şi beneficii. În context, aş dori să amintesc şi de vizitele întreprinse în Moldova de oficiali europeni de prim rang, cum ar fi: Cancelarul Federal al Germaniei, Angela Merkel, Preşedintele Consilului European, Herman Van Rompuy, Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, vicepreşedinta Comisiei Europene, Catherine Ashton, Premierul polonez Donald Tusk, numeroşi comisari europeni, miniştri de externe ai statelor membre ale UE etc. De asemenea, în perioada imediat următoare în Republica Moldova va veni Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso. Dar şi noi am avut deplasări, practic, în toate capitalele lumii. În cadrul acestor vizite Moldova a obţinut mulţi prieteni şi o puternică susţinere.

De asemenea, aş dori să menţionez că în aceşti trei ani au cunoscut o dezvoltare continuă relaţiile noastre de parteneriat strategic cu SUA, Rusia, alte state. În cadrul vizitei pe care am întreprins-o în SUA în ianu-

arie 2010, pe lîngă multiplele contacte extrem de utile cu oficiali americani, a fost semnat Programul "Compact" al Corporaţiei "Provocările Mileniului" în valoare de 262 mil. dolari (grant). Aceşti bani se folosesc pentru reabilitarea drumurilor, dar şi a sistemelor de irigare din R. Moldova. A urmat vizita în Republica Moldova a vicepreşedintelui SUA, Joseph Biden, şi a senatorului american John Mc Cane.

La capitolul relaţii cu Rusia aş dori să menţionez multiplele întrevederi pe care le-am avut cu Vladimir Putin, dar şi cu Dmitri Medvedev, cu care am reuşit să găsim soluţii pentru mai multe probleme importante cu care ne confruntam. Merită de notat că în ultimii ani a sporit intensitatea relaţiilor cu Rusia, inclusiv a crescut volumul schimburilor comerciale între ţările noastre. Apropo, Dmitri Medvedev a acceptat invitaţia pe care i-am făcut-o de a vizita Republica Moldova în viitorul apropiat. În ce măsură bunele relaţii externe pe care le-a stabilit în trei ani Republica Moldova pot contribui la soluţionarea problemei transnistrene? În aceşti trei ani am reuşit nu doar deblocarea procesului de negocieri în format 5 plus 2, dar şi o avansare considerabilă în consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

Reintegrarea ţării este o prioritate absolută a Guvernului şi noi

am purces la realizarea acestui obiectiv imediat după preluarea puterii. Mulţi s-au grăbit să vină cu critici, atunci cînd am stabilit primele contacte cu fostul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, dar şi cu noul lider, Evgheni Şevciuc. Dar aceste contacte au dat rezultate. Am declarat anterior că sînt gata să zbor şi pe lună, dacă aceasta va ajuta la soluţionarea problemei transnistrene. R. Moldova este un stat independent, suveran şi teritorial integru, recunoscut pe plan extern şi aceste principii trebuie să stea la baza reglementării transnistrene.

Dar, desigur, contactele la diferite nivele între Chişinău şi Tiraspol şi rezultativitatea lor ar fi fost imposibile fără implicarea participanţilor la formatul 5 plus 2 şi aici am în vederea OSCE, SUA, UE, Rusia şi Ucraina. Există dorinţa de a identifica o soluţie pentru problema transnistreană şi ferma mea convingere este că, dacă vom continua să muncim consecvent în direcţia respectivă, vom reuşi să atingem scopul propus.

Multe din realizările de care vorbiţi sînt prea puţin cunoscute de oameni. De ce nu se comunică mai mult?

La capitolul comunicării rezultatelor muncii noastre trebuie să mai lucrăm. Ca să fiu înţeles, au fost făcute mult mai multe lucruri decît s-a comunicat. Am zis-o nu odată colegilor mei: este foarte important ca nu doar să

facem lucruri bune, ci să şi le comunicăm oamenilor. Să comunicăm prin metode eficiente, ca să fim auziţi, nu doar să bifăm că am dat un comunicat. Nu am, deci, în vedere să comunicăm de dragul comunicării, ci să ne concentrăm pe acele domenii de interes public maxim, unde cetăţenii aşteaptă schimbări în bine. Aici este important ca fiecare conducător de instituţie să înţeleagă importanţa comunicării. Viteza cu care se acţionează şi se comunică trebuie să fie una maximă - aşa vom mişca vizibil lucrurile din loc.

Spre exemplu, am mobilizat 1,38 mlrd. euro - o sumă extrem de importantă. La moment se lucrează la reabilitarea celor mai importante artere naţionale.

La sfîrşitul anului 2014, vom avea o reţea de drumuri naţionale reabilitate. Efectul investiţiilor intensive în reparaţia drumurilor este şi crearea locurilor de muncă pentru mii de cetăţeni. În Moldova şi-au deschis reprezentanţe companii cu renume mondial în domeniul construcţiei de drumuri. Sute de mii de şoferi beneficiază de o calitate în creştere a drumurilor. Foarte puţini din ei sînt conştienţi din ce bani vin aceste lucrări. Aceiaşi istorie e şi în aprovizionarea cu apă, unde în ultimii doi ani am construit peste 1000 km de apeducte şi în multe altele din cele peste 350 proiecte finanţate din exterior ce sînt în implementare la moment, inclusiv cele ce ţin de renovarea şcolilor,

grădiniţelor, spitalelor etc. Vom continua să muncim pentru a atrage şi mai multe investiţii în obiecte de infrastructură pentru beneficiul oamenilor.

La acest capitol ar mai fi de menţionat că multe din reformele implementate anterior vor începe să dea rezultate în viitorul apropiat şi aceasta va conduce negreşit la dezvoltarea ţării şi sporirea calităţii vieţii oamenilor.

Ce priorităţi aveţi pentru viitor?

Avem o viziune clară pentru Republica Moldova. Vrem o ţară modernă, în care fiecare cetăţean este respectat, în care statul lucrează pentru cetăţean, unde nu există corupţie în instituţii, unde există servicii calitative şi infrastructură modernă, unde businessul se dezvoltă şi antreprenoriatul este încurajat, unde există locuri de muncă în condiţii decente şi bine remunerate, unde bătrînii sînt respectaţi şi copiii primesc o educaţie calitativă, iar părinţii lor sînt siguri că există un viitor pentru aceşti copii, unde nu există criminalitate şi corupţie, unde oamenii nu se urăsc din cauza convingerilor politice, din cauza limbii pe care o vorbesc, unde există respect reciproc. Ne uităm în jur şi vedem că mai avem foarte mult de muncit.

Pentru a ajunge acolo unde ne dorim, am ales calea integrării europene. Acesta este modelul spre care tindem - Moldova

trebuie să fie o ţară ca şi celelalte ţări din Uniunea Europeană.

Vom munci mult. Această muncă nu ţine doar de Guvern, ci de fiecare cetăţean în parte.

Avem un viitor comun şi responsabilitate comună pentru a edifica acest viitor împreună. De la modul cum ne comportăm pe stradă, cum conducem, cum ne tratăm vecinii şi compatrioţii, pînă la clasa politică. Vom reuşi să transformăm Moldova numai dacă absolut fiecare îşi va aduce aportul la acest proces.

Este important nu doar să asigurăm rezultate palpabile, dar şi o durabilitate a acestora în timp. Calitatea trebuie sa stea la baza tuturor lucrurilor - de la oamenii pe care îi angajăm în serviciul public, la actele normative pe care le promovăm, la lucrările de infrastructură pe care le efectuăm, la serviciile pe care le oferim populaţiei. Principiul de bază în aprecierea de orice gen trebuie să fie performanţa. Un alt principiu nu mai puţin important este eficienţa. Şi anume pe aceste principii vom insista în continuare ca şi componente de bază ale succesului nostru comun, ale succesului Republicii Moldova.

Vă mulţumim pentru interviu.

Serviciul de presa al PLDM or. Chisinau, str. Bucureşti, 88 tel.: 022-815162

PP

Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină formarea profesională şi angajarea tinerilor din Ungheni În condiţiile actualei crize economice şi ale şomajului sporit în rîndurile tinerilor, formarea profesională rămîne una dintre cele mai eficiente măsuri active de stimulare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Formarea profesionala iniţială şi continuă devine o necesitate şi datorită diversificării cerinţelor pieţii muncii şi creşterii competivităţii de la o generaţie la alta. Din aceste considerente, Asociaţia Obştească “Făclia”, deja al patrulea an consecutiv, organizează cursuri de formare profesională, care au ca scop facilitarea integrării sociale a tinerilor şomeri şi sporirea şanselor acestora de angajare în cîmpul muncii.

Astfel, la 18 septembrie 2012, au demarat cursurile de formare profesională la meseriile de bucătar, masor şi frizer pentru 36 tineri din raionul Ungheni, cu vîrste cuprinse între 16 şi 30 de ani.

Aceste cursuri au la bază un plan de studii care îmbină armonios orele de instruire teoretică cu cele practice, sînt de scurtă durată (3 luni) şi au un caracter flexibil. La finele cursului, tinerii susţin un examen de absolvire şi primesc certificate care le atestă calificarea în specialitatea studiată.

De notat că aceste cursuri de formare profesională sînt organizate în cadrul proiectului “Învaţă pentru viaţă”, implementat de Asociaţia Obştească pentru Copii şi Tineret “Făclia” în perioada mai - decembrie 2012, cu sprijinul financiar al Ministerului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova. Scopul proiectului este de a asista tinerii cu vîrste cuprinse între 16 şi 30 de ani în obţinerea deprinderilor vocaţionale, sociale şi profesionale, precum şi în găsirea unui loc de Vînd lot de pămînt pentru construcţii în satul Valea Mare, Ungheni, 12 ari (sotki).

Preţul: 4500 euro.

Telefon: 068197000, 023643202, 023621551

Vînd casă în Dănuţeni. 28 mii euro (preţ negociabil).

Telefon: 068479717, 023633938.

muncă durabil.

Graţie sprijinului primăriei oraşului Ungheni, cursurile de formare profesională se desfăşoară în incinta Centrului de Tineret, instituţie care oferă servicii prietenoase pentru tineri, contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. La dispoziţia tinerilor sînt săli de curs amenajate, bibliotecă specializată, sală de computere cu acces la internet, precum şi echipament necesar pentru desfăşurarea orelor practice, viitorii bucătari avînd posibilitatea să-şi dezvolte abilităţile practice în cantina pentru tineri, dotată cu utilaj performant.

“Ne bucurăm că autorităţile publice centrale şi locale apreciază şi sprijină dezvoltarea serviciilor de formare profesională şi angajare pentru tineri, iniţiate la Ungheni prin proiectul Fundaţia Muncii. Cursurile de formare profesională constituie un suport concret şi oportun oferit tinerilor aflaţi în căutarea unui loc”, a menţionat Angela Ciocîrlan, managerul proiectului “Învaţă pentru viaţă”.

Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători.

Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Dau în chirie apartament la Iaşi, Podul Roş, recent renovat, pentru două fete. Ofer viză de reşedinţă pentru perfectarea buletinului românesc.

Telefon: 068197000

Compania de asigurări GARANŢIE angajează agenţi de vînzări în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.

Telefon de contact: 079209204, 060246554.

6 Expresul Vineri, 28 septembrie

Elevii mai multor şcoli de circumscripţie din Moldova ar putea ajunge mai greu la ore. Autorităţile locale susţin că autobuzele şcolare se defectează tot mai des din cauza drumurilor proaste, iar banii alocaţi pentru reparaţia acestora sînt insuficienţi. “Dacă e tot numai sticlă şi plastic, ne este frică să nu se rupă”, a spus un şofer. Ministerul Educaţiei a repartizat în cadrul proiectului “Educaţie de calitate în mediul rural” 109 autobuze şcolare. (Publika.md)

S-au apucat din nou de educaţia adulţilor Casa Părintească din Palanca, o importantă asociaţie obştească din raionul Călăraşi, va desfăşura, în perioada 24-30 septembrie curent, o serie de acţiuni incadrate în conceptul „Educaţia adulţilor prin cunoaştere spre dezvoltare şi bunăstare”.

Astfel, atît factorii de decizie, cît şi oamenii de rînd, vor fi informaţi asupra posibilităţii de schimbare prin educaţie şi formare permanentă. În prima zi, va avea loc o reuniune a directorilor caselor de cultură şi bibliotecilor publice din raion. Ei vor dezbate tema: „O realitate pe care o construim împreună”. Vor urma mese rotunde, ateliere de lucru. Va fi prezentat şi Centrul de artizanat al Muzeului „Casa Părintească”, care deja şi-a făcut un nume în Republica Moldova.

De notat că în anul curent este organizată deja a doua ediţie a acestei ample acţiuni, finanţată de AO DVV „Internaţional Moldova”, susţinută de Reprezentanţa în R.Moldova a Asociaţiei Germane „Educaţia Adulţilor”.

Tudor Josanu

Rabia: nu există motive de autoliniştire 14 animale domestice bolnave de rabie (turbare) – acesta este bilanţul, deocamdată provizoriu, al anului 2012 pentru raionul Ungheni. Cele mai multe au fost depistate la Boghenii Vechi – şapte ovine. De asemenea, au fost înregistrate cinci cazuri de turbare la bovine: trei la Chirileni şi cîte unul la Floriţoaia Nouă şi Măcăreşti. La Măgurele şi Cetireni a fost depistat cîte un cîine turbat.

Tototadă, de la începutul anului, au solicitat asistenţă antirabică 110 persoane accidentate de diferite animale. Medicii au prescris tratamentul antirabic unui număr de 72 de persoane, iar la 10 - şi imunoglobulină antirabică.

Este îmbucurător faptul că de 9 ani în R.Moldova nu s-a înregistrat nici un caz de rabie la oameni. Acesta însă nu este un motiv de autoliniştire, căci situaţia epizootologică prin rabie continuă să se agraveze.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din cauza rabiei, anual decedează în lume aproape 55 mii de oameni. Să nu uităm că rabia e o boală infecţioasă, provocată de un virus foarte periculos, o boală care nu se supune tratamentului, avînd întotdeauna un sfîrşit letal.

Ca surse principale de infecţie, atît pentru om, cît şi pentru animale, servesc vulpile care, deseori, atacă vitele cornute mari, ovinele, caprele, dar şi cîinii, pisicile. Ulterior, acestea se îmbolnăvesc de rabie. În cîteva zile, apar şi semnele de paralizie: animalul se mișcă greu sau chiar stă nemişcat; nu poate înghiţi, creînd impresia că se îneacă. Din milă sau din necunoaştere, mulţi oameni încearcă să contacteze cu animalele bolnave, să bage degetele în gura lor, pentru a le ajuta să înghită. E o greşeală care poate deveni fatală. Cel mai indicat, în acest caz, este să fie chemat imediat specialistul veterinar.

Este cunoscut faptul că virusul la animalele bolnave de turbare se conţine în salivă şi se elimină doar cu ea. Deci, cea mai obişnuită cale de transmitere este muşcătura sau zgîrîetura produsă de animal, dar şi saliva ce a nimerit pe o rană sau înţepătură anterioară.

Cei ce au devenit victime ale unor animale, pentru a preîntîmpina îmbolnăvirea prin rabie, trebuie să cunoască cîteva reguli esenţiale: - Să solicite obligatoriu asistenţă medicală. Medicii locali vor acorda primul ajutor antirabic -spălarea muşcăturilor, zgîrîeturilor şi salivărilor cu apă şi săpun, prelucrarea lor cu tinctură de iod. Tot ei vor informa Centrul Sănătate Publică raional şi vor îndrepta persoana respectivă la medicul specialist.

- Să se prezinte cît mai urgent posibil la medicul rabiolog şi să respecte întru totul prescripţiile acestuia. În perioada tratamentului sînt interzise categoric băuturile alcoolice şi eforturile fizice.

Vaccinul este unicul mijloc specific de tratament profilactic, care poate preveni îmbolnăvirea şi salva viaţa pacientului.

Sergiu Talmaci, şeful secţiei epidemiologia maladiilor transmisibile de la Centrul Sănătate Publică Ungheni.

Grigore Popa, şeful secţiei SADRSV şi PSPA Ungheni

Vînd ROLER (casă pe roţi), are frigider, aragaz, lavoar, 2 paturi separate între ele. Poate fi folosit ca încăpere pentru paznici sau magazin ambulant.

Stare bună.

Tel.: 068258222

Fragmentarium

În loc să urmeze o carieră pedagogică, a ajuns... fotomodel la Milano Ludmila Daraban are 26 de ani şi este originară din satul Petrești, raionul Ungheni. A studiat filologia la Universitatea de Stat din Moldova, dar, în loc să urmeze o carieră pedagogică, a ajuns... fotomodel la o agenție de modă din Milano.

Cum de ai reuşit să ajungi în Italia şi, mai ales, să activezi în modeling?

Exact după o lună de la absolvirea facultăţii, mi s-a propus un contract în Italia, la o agenție de modă. Pentru că ştiam foarte bine că în Republica Moldova nu prea am mari şanse să mă angajez la un serviciu cu un salariu decent, am acceptat. Nu mi-a fost deloc uşor să-mi las familia, prietenii, dar trebuia sămi asigur viitorul.

Cine ți-a propus să activezi ca model?

Anterior, participasem la un casting la Chişinău. A fost cu noroc, căci, după aceasta, m-au contactat de la mai multe agenții, inclusiv de la Milano. Ajungînd în Italia, am participat la

un nou casting, datorită căruia am reuşit să particip la mici defilări și concursuri.

Ne poţi numi cîteva concursuri la care ai participat?

Bineînţeles. E vorba de “New model today”, “Miss camicceta”, “Miss Small world”. Am avut parte şi de o experienţă inedită, repezentînd “Miss Moldova” la concursul “Miss Moda”. A fost ceva de nedescris: emoții plăcute, mîndrie pentru ţara în care m-am născut. Am salutat atît publicul, cît și juriul, în limba română, am vorbit despre tradițiile noastre, am prezentat costumul nostru naţional. Cel mai emoționant a fot cînd fiecare participantă la concurs a trebuit să danseze un dans tradiţional, de la ea de-acasă.

Eu am dansat o sîrbă. Am trăit niște emoții profunde, iar aplauzele spectatorilor au fost cea mai mare răsplată pentru mine.

Ce spun cei de acasă despre realizările tale?

Ei îmi sînt alături, chiar dacă ne despart mii de kilometri. Mă încurajează ori de cîte ori am nevoie. Sigur, sînt mîndri de mine şi mă susțin în tot ceea ce fac.

Cît de des vii acasă?

Prima oară am revenit după doi ani, căci era mai dificil, atît din punct de vedere financiar, cît și profesional. Acum, îmi permit să vin la fiecare trei-patru luni. Oricum, mereu le duc dorul celor dragi și îi port cu mine în suflet.

Cum îți vezi viitorul? Tot în modeling?

Nu cred că voi mai putea activa mult timp în acest domeniu. Anii trec şi vîrsta îşi ia ce este a ei. Am vise dintre cele mai pămînteşti: să-mi creez o

familie unită şi frumoasă, să am copii sănătoși şi deştepţi.

Veronica Gorea, studentă stagiară

Sîngele strămoşilor – mult mai puternic decît orice altceva sau „Codrenii” trebuie să fie o mîndrie pentru orice corneştean Ce mai cîntece răsunau pe dealurile şi văile Corneştiului pe la mijlocul secolului trecut! Pînă şi păsările se opreau din trilul lor, iar localnicii, cei mai în vîrstă, îşi amintesc şi acum cu drag şi cu mîndrie de fanfara lui Ilarion Berdeaga. Atîta dăruire, atîta măiestrie, atîta talent nici că se mai văzuseră prin acele locuri. Te luau fiorii cînd îi ascultai.

Au trecut anii şi a dispărut în neant pînă şi renumele acelei fanfare a lui Ilarion Berdeaga.

S-ar fi părut că acest cuprins al Corneştilor nu va mai avea parte secole înainte de cîntece care să ajungă la inima omului.

Nimeni nu ar fi crezut că un lăstar din viţa viguroasă a renumitului lăutar, peste ani şi ani, va readuce la Corneşti măiestria, talentul, dăruirea. Le va readuce prin ansamblul folcloric „Codrenii”, care a devenit o adevărată carte de vizită nu doar a Corneştiului, ci a întregului raion Ungheni.

Era aproape imposibil de crezut că poţi crea un ansamblu folcloric într-o localitate unde tradiţiile şi obiceiurile populare nu prea au fost vreodată la ele acasă. O fi fost ele respectate şi păstrate cu sfinţenie în satul Corneşti, nu şi în oraşul Corneşti. În plus, cea care s-a pus pe treabă şi a început lucrul asupra fondării unui ansamblu folcloric nu era specialist în domeniu, cum le place multora să zică.

Era profesoară de limba şi literatura română la Liceul local „Dimitrie Cantemir”. Unde mai pui că în oraşul Corneşti, de zeci şi zeci de ani, nu exista nici măcar o casă de cultură.

Dar sîngele strămoşilor e mult mai puternic decît toate aceste circumstanţe luate împreună. Ina Bileţchi, fiica lui Ilarion Berdeaga, a luat decizia să continue cauza tatălui său. Nu i-a fost deloc uşor. Noroc că l-a avut ală-

turi pe profesorul de muzică Vitalie Cojocaru. Noroc de Şcoala de Arte „Doina şi Ion Aldea-Teodorovici” din Corneşti, care a luat ansamblul nou creat sub aripa sa. Ina Bileţchi a clădit piatră cu piatră, zi de zi, temeinic, ceea ce va dăinui peste ani. „Cred că anii de activitate a „Codrenilor” deja înseamnă ceva”, avea să declare dînsa pe 22 septembrie, la festivitatea prilejuită de aniversarea a zecea a ansamblului. Au venit la sărbătoare, să le fie alături, formaţiile folclorice „Frunzişoară-lozioară” din Costuleni şi „Doiniţele” din Todireşti, dar şi „Moştenitorii” din Chişinău. „Sînt colective pe măsura numelor ce le poartă”, a remarcat vicepreşedintele raionului Ungheni, Petru Langa.

Referindu-se la „Codrenii”, dînsul a subliniat: „Au reprezentant şi reprezintă cu brio nu doar oraşul Corneşti, ci şi raio-

nul Ungheni. Dacă azi, poate, ansamblul nu se bucură de recunoştinţa pe care o merită cu adevărat, ea va veni, cu siguranţă, în timp”, după care a conchis: „Codrenii trebuie să fie o mîndrie pentru orice corneştean”. „Ei sînt cei ce promovează tradiţiile şi obiceiurile poporului, cei ce promovează folclorul - comoara neamului nostru. „Codrenii” este un ansamblu

care ne duce faima în întreaga republică, dar şi peste hotarele ei. Sînt adevăraţi valorificatori ai folclorului local şi pentru asta merită respect, recunoştinţă şi onoare ”, a menţionat şi Eugenia Baroncea, şefa Secţiei raionale cultură.

La ora actuală, ansamblul folcloric „Codrenii” din Corneşti numără peste 40 de membri.

Sînt tineri care vin cu plăcere aici, căci astfel se simt mai aproape de ceea ce are mai de preţ poporul, astfel contribuie şi ei la perpetuarea neamului nostru pe acest pămînt.

Ina Bileţchi, conducătoarea ansamblului, nu se opreşte aici.

Cu siguranţă, mai are multe de spus şi de realizat.

Lucia Bacalu În fotografii: Ina Bileţchi şi formaţia pe care o conduce

Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămînii Lîngă cel mai înalt pisc al fericirii se află cea mai adîncă prăpastie a durerii.

Octavian Paler

Expresul Vineri, 28 septembrie

Luni, 1 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Programul emisiunilor 9.15 Închiderea staţiei REVIZIE TEHNICĂ 16.55 Deschiderea staţiei 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 17.45 Respiro 17.55 Săptămîna sportivă 18.30 Bebeluşii la zoo 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.20 Dor 22.20 Templul muzicii 23.10 “DORA”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.10, 15.00, 18.00, 21.00, 23.55 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать" 13.05 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Дешево и сердито" 16.15 "ФУРЦЕВА" 17.10 "Олег Ефремов. Голос внутри меня" 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙ МОЙ ГРЕХ" 23.20 "Вечерний Ургант".

Marţi, 2 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 13.40, 17.40 Documentar 6.40 Respiro

7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 10.00 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencilor”. P.I 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Accente economice 12.30 Reporterul de gardă 13.10, 18.30 Bebeluşii de la zoo. Documentar pentru copii 14.10, 23.10 “DORA” 15.55 Ring Star 18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.25 Medalion muzical 22.20 Cultura azi.

PRIME TV 6.00-16.00 Профилактика 16.00 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 17.00 "ФУРЦЕВА" 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 18.15 Новости 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙ МОЙ ГРЕХ" 23.20 "ОПЕРЕЖАЯ ВЫСТРЕЛ".

Miercuri, 3 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.35 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencilor”. P.II. 10.30, 13.40, 21.25 Documentar 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Profil de savant 13.10, 18.30 Documentar pentru copii 14.10, 23.10 “DORA” 15.45 Videooteca copiilor 16.00

Părinţi şi copii 16.30 Magazinul copiilor 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Poveste 22.20 Moldovenii de pretutindeni 22.50 Alternative.

Discriminarea pe înţelesul tuturor.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 23.55 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.35 "Время обедать" 13.10 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.50 "ФУРЦЕВА" 16.55 Среда обитания 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙ МОЙ ГРЕХ" 23.20 "Вечерный Ургант".

Joi, 4 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Svitanok 6.40 Picături de “Dor” 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.35 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencilor”. P.III. 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 Documentar pentru copii 13.40 Unda Bugeacului 14.10, 23.10 “DORA” 15.40 Documentar 16.35 Din fondul TV Moldova 1 17.45 Recital. Mioara Velicu 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Poveste

Stimaţi economişti, Ziua economistului, marcată în ultima duminică a lunii septembrie, este un frumos prilej de a trece în revistă rezultatele promovării aspiraţiilor economice, a sublinierii rolului tot mai însemnat al economiştilot adus asigurării creşterii economice şi bunăstării ţării.

Economiştii reprezintă o verigă deosebit de importantă în lanţul ce pune în mişcare mecanismul de funcţionare a statului. Cu atît mai mult în perioada istovitoare de tranziţie, cînd economia trece prin grele, dar inevitabile metamorfoze, economiştii îşi pot demonstra adevăratul profesionalism şi patriotism, care să le probeze o dată în plus valoarea şi statutul. În această zi semnificativă, vă adresez cele mai calde şi sincere urări de bine, sănătate, prosperitate. Să contribuiţi la consolidarea profesiei de manager al economiei, profesie fără de care viitorul unei societăţi civilizate este incert.

Cu stimă, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni Stimaţi economişti, Ziua Economistului este un prilej extraordinar de a vă adresa, în numele meu și al Consiliului raional Nisporeni, felicitări cordiale.

Sper că această sărbătoare, instituită în anul 2006, a ajuns să fie apreciată de dumneavoastră ca zi ce consemnează eforturile depuse pe tărîmul profesional, ca zi ce notifică aportul pe care economiştii îl au, neîncetat, pentru dezvoltarea ţării.

Incontestabil, economiştii joacă un rol primordial în elaborarea strategiilor de dezvoltare a statului, mai ales în această perioadă complicată, cînd economia trebuie reformată. Este o ocazie unică pentru a vă demonstra plenar capacităţile, puterea de muncă şi, dacă vreţi, patriotismul.

Vă doresc multă sănătate, fericire, succes şi satisfacţie de pe urma muncii voastre.

Cu înaltă considerațiune și respect, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni Stimaţi concetăţeni!

A devenit deja o tradiţie ca în fiecare an, la 1 octombrie, întreaga omenire să sărbătorească Ziua Internaţională a oamenilor în etate. Generaţia de vîrsta a treia reprezintă o parte componentă a comunităţii care, prin acţiunile ei de o viaţă, a contribuit la crearea valorilor în societate.

Noi, cei din generaţiile tinere, sîntem conştienţi şi responsabili, totodată, de soarta celor cîteva sute de mii de persoane care merită să-şi trăiască apusul vieţii în pace, belşug şi înţelegere. Este de datoria fiecăruia dintre noi de a contribui, prin acţiuni concrete de ajutorare a persoanelor în etate, ca acestea să nu fie supuse riscurilor sociale.

Cu prilejul Zilei Internaţionale a oamenilor în vîrstă, în numele meu și al Consiliului rational, vă adresez cele mai calde felicitări şi sincere urări de bine tuturor, dorindu-vă sănătate, linişte sufletească, sprijin şi susţinere din partea celor tineri, precum şi un trai liniştit la bătrîneţe.

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 Documentar 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.35 "Время обедать" 13.10 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.50 "ФУРЦЕВА" 16.55 "Всё во имя любви" 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙ МОЙ ГРЕХ" 23.20 "Вечерний Ургант".

Vineri, 5 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 16.15, 17.40, 21.25 Documentar 10.10 Picături de “Dor” 10.30 Vector European 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Documentar pentru copii 13.40 Svitanok 14.10, 23.10 “DORA” 15.45 Moldovenii de pretutindeni 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.20 Fii tînăr!

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.35 "Время обедать" 13.10 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.40 "ЖКХ" 16.40 "Жди меня" 18.50 "Поле чудес" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Голос".

Sîmbătă, 6 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” 7.30, 9.05, 16.00 Documentar 8.05 Vedete la bis 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Videoteca copiilor 12.00 Spectacol 14.10 “Jocurile Delfice 2012”. Gala laureaţilor 15.10 Desene animate 16.30 La mulţi ani! 17.50 Studio Art Plus 17.50 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Focus. Magazin TV 22.20 “JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ”.

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Александр Пороховщиков. Нам не жить друг без друга" 7.00 "ФИЛИАЛ" 8.30 "Играй, гармонь любимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 Teleshopping 10.30 Смак 11.05 "Ангелина Вовк. Женшина, которая ведет" 12.20 "Абракадабра" 17.05, 18.15 "Хиромант. Линии судеб" 19.20 "Да ладно!" 19.55 "Человек и закон" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.30 "Легенды русского рока".

Duminică, 7 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 23.45 Ştiri 6.10 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.10 Templul muzicii 8.55 Chişinăul de ieri şi de azi 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – spre victorie! 11.35 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Festivalul “Gustar 2012” 14.00 Baştina 14.50 “JUCK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ” 16.30 La mulţi ani!

17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.20 Fotbal non stop 22.20, 23.55 Olga Ciolacu “Nu am timp să -

mbătrînesc”. Spectacol muzical.

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.15 "РОМАНС О ВЛЮБЛЁННЫХ" 8.30 "Армейский мегазин" 9.00 "Здоровье" 10.15 Teleshoping 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 "Фазенда" 12.20 "Деревенская магия" 13.20 "УСЛОВИЯ КОНТРАКТА" 17.00 "Большие гонки. Братсво колец" 18.30 "Replica" 20.00 "Олег Ефремов. Голос внутри меня" 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.50 "Большая разница".

ANGAJĂM MUNCITORI LA O FIRMĂ DE PRODUCERE A GARDULUI DIN BETON ŞI A PLIŢILOR DE TROTUAR ÎN CHIŞINĂU • LĂCĂTUŞI, ELECTRICIAN • MUNCITORI NECALIFICATI • HAMALI, PAZNICI • ŞOFER PE BUS

TEL.: 0674431371

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim: Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale: băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing).

E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri.

Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi!

Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md

La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

VĂ RECOMANDĂM LA TV! Luni 07.00 „Приключения Джимми Нейтрона, мальчика-гения”. Film (ТНТ) 14.00 „Răzbunarea dragonului negru”. Film (Pro Tv) 23.10 „Зоннентау”. Serial (Россия РТР ) Marţi 10.00 „Терминал”. Serial (Россия РТР) 10.00 „Такая обычная жизнь”. Film (СТС) 19.30 „Дикий” Film (НТВ) Miercuri 14.00„Джими Нейтрон”. Desene animate (СТС) 19.35 „Земский доктор. Жить заново”. Film (Россия РТР) 21.30 „Fabrika” (Publika) Joi 10.50 „Рога и копыта: Возвращение”. Desene

animate (ТНТ) 14.00 „O dădacă de Crăciun”. Film (Pro Tv) 21.05 „Касл”. Serial (Sony) Vineri 08.55 „Озорные анимашки”. Desene animate (НТВ) 20.30 „Fără scăpare”. Film (Pro TV) 22.35 „Медиум”. Film (Sony) Sîmbătă 19.45 „Нечаянная радость”. Film (Россия РТР) 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1) 22.30 „Scăpat de sub control”. Film (Pro Tv) Duminică 20.30 „Формула счастья”. Film (Россия РТР) 20.00 „Улыбка Мона Лизы”. Film (Sony) 23.30 „Честь”. Film (НТВ)

Publicitatea ta va fi văzută de 12 mii de oameni lunar Telefoane: (0236) 28575, 079461811 // E-mail: unexpres@gmail.com

CONDOLEANȚE Cu suflete îndurerate şi cu ochii înlăcrimaţi, colectivul Consiliului raional Ungheni deplînge şi este alături de Valeriu Calmaţui, consilier raional, şi de familia sa, în aceste clipe grele de trecere în nefiinţă a fiicei Daniela.

Dumnezeu să o ierte şi s-o odihnească în pace.

Sîntem alături de Grigore Braşoveanu, directorul Şcolii raionale de sport Nisporeni, în clipele grele pricinuite de moartea prematură a ginerelui Vlad.

Dumnzeu să-l primească în împărăţia sa. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Prietenii

8 Expresul

Un sfat pe săptămînă

Util

Albuşul se separă mai uşor de gălbenuş dacă oul este rece.

Vineri, 28 septembrie

Horoscop | 1 – 7 octombrie Berbec Vă veţi bucura de o perioadă amoroasă foarte bine aspectată, mai ales în cazul celor ce au relaţii stabile. Banii vă vor provoca multe insomnii, dar o veţi scoate la capăt pînă la urmă.

Taur În sfîrşit, nu veţi mai găsi motive de iritare şi îmbufnare. Proasta dispoziţie va dispărea şi nu veţi mai căuta astfel de motive. Relaţiile cu cei din jur vor redeveni armonioase.

Gemeni Profesia vă va preocupa foarte tare, nu atît din punct de vedere al activităţii în sine, ci privită ca sursă de venit. Sînteţi cu gîndul la tot felul de metode de a vă spori finanţele.

Rac Vă puteţi îndrăgosti fulgerător, aşa cum o faceţi de obicei, dar cu mai multe şanse de stabilitate şi chiar oficializare. Un incident neplăcut v-ar putea destabiliza temporar finanţele.

Leu Veţi avea parte de multe surprize plăcute, mai ales în ceea ce priveşte relaţiile amoroase şi de prietenie. Acestea se leagă mai ales cu semne de foc (Berbec, Leu, Săgetător).

Fecioara Veţi avea ocazia să vă gîndiţi serios la viitorul familial. În viaţa socială se întrevăd conflicte pornite de la nişte neînţelegeri, conflicte care se pot transforma în adevărate duşmănii.

Balanţa Tocmai ieşiţi dintr-o perioadă de muncă intensă, de aşteptări şi de emoţii. Acum veţi fi dispuse să vă ocupaţi şi de voi, la toate nivelurile, veţi fi mai vesele şi mai răbdătoare.

Scorpion Aveţi toate şansele să întîlniţi, în sfîrşit, iubirea. Acest lucru vă face mai emotivi, mai timizi şi mai stresaţi în privinţa imaginii voastre. Profesional, săptămîna va fi una extrem de încărcată.

Săgetător Dragostea va fi în prim-plan. La locul de muncă veţi avea numeroase ocazii de a vă remarca, nu trebuie decît să profitaţi. În privinţa banilor, ar fi bine să evitaţi să vă faceţi datorii.

Capricorn Vă aşteaptă o răsturnare de situaţie în tot ceea ce înseamnă profesie, venituri şi statut social.

Cel mai probabil e că aceasta să apară sub forma unei propuneri, oferte sau recomandări.

Vărsător Săptămîna va fi una a acţiunilor de rutină, însă la modul plăcut: nu veţi fi stresaţi şi veţi avea mai mult timp să vă ocupaţi de voi şi de cei dragi. Aveţi în continuare noroc la bani.

Peşti Pot apărea călătorii aşteptate şi amînate de multă vreme. Acestea vor fi, în principal, legate de bani, afaceri şi acţiuni oficiale şi au toate şansele să se finalizeze aşa cum vă doriţi.

Prognoza meteo | 1 – 7 octombrie 1 octombrie: noaptea - +15° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua - +20° (cer parţial noros).

2 octombrie: noaptea - +11° (cer senin); ziua - +26° (cer senin).

3 octombrie: noaptea - +13° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua - +23° (cer parţial noros, ploaie).

4 octombrie: noaptea - +11° (cer parţial noros, ploaie); ziua - +21° (cer parţial

O zi a satului Petreşti “Satul nostru are o pădure, un lac, o biserică. Are poveşti şi legende. Are drumuri şi fîntîni, iar la fiecare fîntînă vei găsi o cană şi o găleată. Are tradiţii. Are răbdare. Are credinţă. Şi are o zi sa”. Este o inscripţie lăsată pe site-ul petresti.md de către Maria Pascaru, elevă în clasa a IX-a la Liceul “Gaudeamus” din Petreşti, raionul Ungheni.

Această zi a satului este marcată anual pe 15 septembrie. În anul curent, petreştenii au sărbătorit cea de-a 429-a aniversare de la prima atestare documentară a localităţii lor. O sărbătoare frumoasă a fost organizată la liceul local.

“Careul solemn, dedicat zilei satului natal, a fost deschis de către Parascovia Bernic, directoarea liceului. Arcadie Staraşciuc, profesor de istorie, a făcut un scurt istoric al satului, iar primarul comunei, Serghei Gorea, i-a felicitat, cu această ocazie, pe toţi cei prezenţi la eveniment. Elevii claselor mari le-au vorbit celor mai mici despre frumuseţile satului, au venit cu diverse curozităţi şi detalii privind tradiţiile noastre”, povesteşte Maria Pascaru. A fost frumos, s-a cîntat, au fost recitate poezii, a fost vernisată o expoziţie.

“Da, Petreştiul este doar una dintre cele 1681 de localităţi ale Republicii Moldova. Dar istoria, oamenii şi dragostea lor faţă de satul natal, îl fac unic. Anume ei îl fac cel mai frumos din Moldova, cel mai drag din lume”, concluzionează eleva pe acelaşi site petresti.md.

Natalia Junghietu

O mai bună guvernare poate fi posibilă doar prin participare civică Sesiunile „Cetăţenii activi participă la actul de guvernare locală” şi atelierele informativ-interactive „Implică-te şi schimbă în bine comunitatea în care trăieşti”, desfăşurate în perioada iulie – septembrie 2012, au dat startul campaniei de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor din regiune. Şi asta, datorită Proiectului „Cetăţeni activi pentru comunităţi prospere în regiunea de frontieră cu Uniunea Europeană”, implementat de Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă, cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)/ prin intermediul FHI 360/ în cadrul Programului Consolidarea Societă-

ţii Civile în Moldova (MCSSP). „Această campanie are ca scop informarea şi mobilizarea actorilor comunitari din cele şapte localităţi aflate la frontieră cu Uniunea Europeană (oraşul Ungheni, comunele Sculeni, Măcăreşti, Valea Mare, Zagarancea, Petreşti, satul Costuleni), precum şi din alte localităţi ale raionului Ungheni, în

Svetlana Ciobanu discutînd cu primarul de Sculeni, Vasile Casian despre participarea civică

diverse activităţi de promovare, implementare şi monitorizare a politicilor publice locale şi regionale”, a declarat managerul proiectului, Svetlana Ciobanu. În acelaşi timp, campania va contribui la pregătirea actorilor comunitari pentru implicare în activităţi de voluntariat, participare la colectarea de fonduri locale şi externe, în structurile de monitorizare a procesului de implementare a politicilor publice locale şi regionale. În cadrul activităţilor, participanţii au fost informaţi despre varietatea metodelor de implicare activă a cetăţenilor în procesul de implementare şi monitorizare a politicilor publice locale şi regionale. Mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile au avut posibilitatea să cunoască diverse metode şi mecanisme de participare şi implicare în soluţionarea problemelor comunităţilor din care fac parte, înţelegînd că o bună guvernare se poate obţine doar prin implicarea activă a tuturor membrilor comunităţii.

noros, ploaie slabă).

5 octombrie: noaptea - +9° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua - +20° (cer parţial noros, ploaie slabă).

6 octombrie: noaptea - +8° (cer senin); ziua - +19° (cer senin).

7 octombrie: noaptea - +8° (cer senin); ziua - +20° (cer senin).

(După: www.gismeteo.md)

Calendar creștin-ortodox 1 – 7 octombrie Luni Sf. Irh. Eumenie; Sf. Muceniţe Ariadna, Sofia, Irina.

Marţi Sf. Mucenici Trofim, Savatie, Dorimedont; Sfinţii Teodor, David şi Constantin.

Miercuri Sf. Mucenici Eustatie, Mihail.

Joi Sf. Ap. Codrat; Sf. Irh. Dimitrie.

Vineri Ziua Independenţei Bisericii Ortodoxe din Moldova. Sf. Pr. Iona; Sf. Mc. Foca; Cuv. Macarie.

Sîmbătă Zămislirea Sf. Pr. Ioan Botezătorul. Sf. Irh. Inochentie; Sf. Mc. Iraida.

Duminică Duminica XVII. Sf. Mc. Tecla; Cuv. Nicandru; Sf. Vladislav.

Programul de audienţă a cetăţenilor de către conducerea Departamentului Poliţiei de Frontieră şi a Direcţiei regionale „Ungheni” Dorin Purice, Şef al Departamentului Poliţiei de Frontieră: • în prima şi a treia zi de luni a lunii curente; • orele de primire: 14:00 - 17:00; • înscrierea la tel. 0-22-259621, 0-22-264530; • e-mail: politia.frontiera@border.gov.md Rosian Vasiloi, Şef adjunct al Departamentului Poliţiei de Frontieră: • în prima şi a doua zi de luni a lunii curente; • orele de primire: 13:00 - 17:00; • înscrierea la tel. 0-22-259621, 0-22-264530; • e-mail: politia.frontiera@border.gov.md Isac Tarlapan, Şef al Direcţiei regionale „Ungheni”: • în fiecare zi de marţi şi joi, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare; • orele de primire: 09:00 - 17:00; • înscrierea la tel. 0-236-29161; • e-mail: secretariat.ungheni@border.gov.md Andrei Slivinschi, Şef adjunct al Direcţiei regionale „Ungheni”: • în fiecare zi de marţi şi joi, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare; • orele de primire: 13:00 - 17:00; • înscrierea la tel. 0-236-29161; • e-mail: secretariat.ungheni@border.gov.md