Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)
Citiţi în numărul curent
Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!
Vlad Filat: Rugăciune către Putin
OSCE s-a autosesizat şi... a venit la Călăraşi
Cum se irosesc banii publici?
Caricatura lui Alexandru Plăcintă a bătut toate recordurile din această săptămînă. A trezit interesul şi „Toamna proiectelor la Ungheni”, dar şi cum şi-a sărbătorit Episcopul de Ungheni şi Nisporeni cei 45 de ani de la naştere.
Reprezentanţii Misiunii OSCE în Moldova au opinat că ar fi, totuşi, bine ca aici să existe o instituţie de învăţămînt autonomă - pentru copiii vorbitorilor de limbă rusă. Vezi pag. 3
Expresul Vineri, 2 noiembrie 2012 | Anul V, NR 40(245)
O nouă pagină ACTIV, de promovare a implicării în viaţa comunităţii, editată de Asociaţia Presei Independente. Citiţi numărul următor!
Ziua de azi În 1901, pe 2 noiembrie, a ieşti de sub tipar primul număr al renumitei publicaţii britanice „The Daily Mirror”. Iniţial, s-a dorit să fie un ziar pentru femei, editat de femei. Peste trei ani, din cauza popularităţii scăzute, s-a decis schimbarea profilului, iar toate femeile angajate au fost demise. În prezent, tirajul publicaţiei este de peste un milion de exemplare.
Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași
Este sigur: despre Ungheni se ştie şi la Bruxelles. Doar de bine! Oraşul Ungheni este puntea Republicii Moldova spre Europa. Declaraţia îi aparţine şeful Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova, Dirck Schuebel, care s-a aflat, săptămîna trecută, pe 25 octombrie, într-o vizită aici. Înaltul oficial european şi-a dorit să se convingă cu ochii proprii cum sînt gestionaţi banii oferiţi de finanţatorii din UE. Şi s-a convins. A rămas chiar impresionat de cele văzute. În ultimii ani, la Ungheni au fost implementate în acest sens 30 de proiecte, în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro. Nu întîmplător, Dirck Schuebel a declarat: „Am fost plăcut surprins, cînd am aflat cîte proiecte s-au implementat la Ungheni cu ajutorul Uniunii Europene”, după care a continuat: „Am văzut, conducerea oraşului şi raionului este curajoasă, oamenii sînt motivaţi, iar tineretul este activ. Ungheniul mi-a lăsat o impresie foarte bună şi tot mai mult sînt convins că acest oraş are rolul de punte între Republica Moldova şi Uniunea Europeană”. Oficialul a reiterat necesitatea construirii la Ungheni, peste Prut, şi a unui pod rutier, alături
În fotografie: Aşa l-au întîmpinat unghenenii pe Dirck Schuebel
de cel feroviar. Pentru aceasta însă, a spus dînsul, e nevoie de stabilitate politică. „Pentru construcţia unui pod rutier este nevoie de investiţii, iar investiţiile au nevoie de stabilitate politică. Atunci cînd situaţia politică va fi mai bună şi în România, şi în Republica Moldova, la sigur se va găsi şi un investitor”, a accentuat Dirck Schuebel. Dînsul a mai spus că oraşul Ungheni este foarte bine cunoscut acum şi la Bruxelles, capitala Belgiei şi una dintre cele
trei capitale ale Uniunii Europene. Acest fapt se datorează conductei de gaz Ungheni – Iaşi, care urmează a fi construită în viitorul apropiat. În aceeaşi zi, la Ungheni a fost inaugurat Centrul de informare europeană, în incinta Liceului „Vasile Alecsandri”. „Locaţia nu a fost aleasă întîmplător”, a menţionat primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, explicînd şi de ce: „Acest liceu este cel mai bun din oraş şi printre cele mai bune din republică”.
Centrul respectiv va oferi unghenenilor informaţii şi literatură de specialitate despre programele şi instrumentele UE, despre legislaţia şi regulile de afaceri din Uniunea Europeană. „Sper să vă fie de ajutor, iar, în cazul în care veţi avea nevoie de mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi”, li s-a adresat celor prezenţi Dirk Schuebel, după care a punctat: „Sînt mîndru să aduc Europa la Ungheni”. Natalia Junghietu
ziarul de care ai nevoie!
Premiante ale Festivalului „Dumitru Matcovschi”
Indice de abonare: 21945. Abonamentele se perfectează la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.
Potrivit viceprimarului de Călăraşi, Valdimir Susarenco, pentru a economisi mijloacele băneşti, furnizarea agentului termic, inclusiv în instituţiile şcolare, va fi începută după vacanţa de toamnă a elevilor. În schimb, pentru grădiniţe s-a făcut o excepţie, permiţîndu-li-se ca, pînă la începutul ofical al sezonului, căldura să fie asigurată prin intermediul unor calorifere electrice. Sursa citată a mai spus că agentul termic va fi furnizat şi consumatorilor casnici, dar şi altor instituţii din oraş, care, deocamdată, nu s-au deconectat de la sistemul termic centralizat. În prezent, din cauza costurilor foarte mari, mulţi călărăşeni preferă să caute surse alternative de a se încălzi.
Cel puțin, despre asta relatează un post local de televiziune din Nisporeni, citînd Agenția pentru ocuparea forței de muncă Nisporeni. Potrivit specialiștilor în domeniu, cei mai solicitați pe piața muncii sînt bucătarii, hamalii, lăcătușii și vînzătorii, adică oamenii cu studii medii. Şansele la un loc de muncă pentru specialiștii licențiați într-un domeniu sau altul continuă să fie minime. Apropo, atît șomerii, cît și angajatorii din întreaga republică, de acum încolo se pot informa despre situația pieței forței de muncă accesînd portalul online angajat.md, lansat recent de Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă.
Ştiri de pe Expresul.com
Doar cu 7 lei pe lună poţi afla cele mai proaspete şi importante noutăţi din regiunea Ungheni-NisporeniCălăraşi! Fiţi alături de noi.
La Călăraşi căldura va fi dată după vacanţa de toamnă
Bucătari, hamali, lăcătuși la mare căutare în Nisporeni
Expresul – Noi spunem lucrurilor pe nume în mod expres şi profesionist!
Știri expres
O ungheneancă şi o călărăşeancă au devenit premiante ale Festivalului de poezie şi cîntec ”Dumitru Matcovschi”, ediţia a II-a. Este vorba de Anisia Gulica din Pîrliţa, Ungheni şi Luciana Spînu din Călăraşi. Ambele au revenit acasă cu premiul mare. Prestaţia celor două a lăsat fără cuvinte juriul, iar piesele ”Balada lui Fimca” şi ”Tu eşti ca marea”, în interpretarea Anisiei Gulica şi a Lucianei Spînu au făcut ca sala să ”explodeze” de aplauze. Festivalul din acest an a adunat 70 de participanţi.
Camere de luat vederi pe drumurile noastre Pentru supravegherea procesului de utilizare a tehnicii rutiere la executarea lucrărilor de întreţinere de iarnă, dar şi pentru monitorizarea şi vizualizarea stării condiţiilor de circulaţie pe timp de iarnă, Ministerul de resort a decis să instaleze 43 de camere video. Dintre acestea, una se află la Corneşti, raionul Ungheni, iar alta – la Cristeşti, raionul Nisporeni.
Pledoarie pentru municipiu Oraşul Ungheni va avea mai multe pîrghii de dezvoltare, dacă va deveni municipiu. Acesta va obţine mai multă autonomie să distribuie propriul buget. O declaraţie în acest sens a făcut, pentru Info-Prim Neo, Adrian Cheptonar, consilierul primarului de Ungheni. „Eu înţeleg că trebuie susţinute şi raioanele care nu acumulează surse financiare, dar nu e corect ca unii să nu fie lăsaţi să se dezvolte doar pentru a întreţine pe alţii”, a mai spus dînsul.
Podul Eiffel din Ungheni şi Cetatea Sorocii în vizorul bibliotecarilor Angajate ale Bibliotecii „Mihail Sadoveanu” din Soroca au făcut o vizită la Ungheni, pentru un schimb de experienţă cu colegele lor, dar şi pentru a vedea podul care uneşte malul stîng cu malul drept al rîului Prut, numit şi Podul Eiffel. Acum, urmează ca bibliotecarele din Ungheni să efectueze o vizită de răspuns, pentru a vizita Cetatea Sorocii. „Scopul principal, totuşi, este să discutăm despre experienţa pe care o avem”, ne-a spus Ala Mutilică, şefă de serviciu la Biblioteca „Dimitrie Cantemir” din Ungheni. Astfel, 18 bibliotecare de la Soroca şi 20 de la Ungheni au participat la o masă rotundă, unde au vorbit despre problemele cu care se confruntă, despre inovaţiile lor şi activităţile pe care le organizează. Bibliotecarele din Soroca au rămas impresionate de cele văzute în oraşul de pe malul Prutului. „Le-a plăcut foarte mult cum am aranjat cărţile pe rafturi, după culori. Le-a plăcut şi Colţişorul American, le-a plăcut cum facem rotaţia cadrelor”, a mai spus Ala Mutilică.
2 Expresul
În R. Moldova va fi implementat un proiect european care va avea ca scop monitorizarea modului în care drepturile persoanelor cu dizabilități sînt respectate în țara noastră. Uniunea Europeană va aloca în acest sens circa 142 de mii de euro. Acest proiect vine în rezultatul ratificării de către RM, acum doi ani, a Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi. (Jurnal.md)
Actual Opinii
Vineri, 2 noiembrie
Agresivitatea a pus stăpînire pe el. Ea şi-a luat cei trei copilaşi şi a plecat la mama Au trecut zece ani de cînd şi-au înregistrat, în mod oficial, căsătoria. În acel moment, erau fericiţi şi credeau că vor merge, mînă în mînă, pînă moartea îi va despăţi. Nu a fost să fie. Ori greutăţile ce s-au abătut asupra sa, ori responsabilitatea prea mare, ori anturajul l-au făcut pe el să ia tot mai des paharul în mînă. Iar cînd alcoolul îi învăluie creierul, pierde orice control, agresivitatea pune stăpînire pe el. Sărmana femeie a răbdat cît a răbdat, dar, într-o bună zi, nu a mai rezistat: şi-a luat cei trei copilaşi şi a plecat la mama ei. Spera, în sinea sa, că soţul ei se va linişti, va înţelege că mai de preţ e familia decît alcoolul. Nu a înţeles. Dimpotrivă, a început s-o insulte, s-o ameninţe pînă şi cu moartea. Cu toată ruşinea pe care o simţea – aşa sînt moldovencele noastre obişnuite: să tacă şi să rabde – s-a adresat poliţiei. Mai presus de orice este, totuşi, securitatea personală, securitatea şi liniştea copiilor.
A fost obligat să nu mai contacteze cu soţia şi copiii săi „Din materialele acumulate pe acest caz se constată faptul că M. B. dispune de un comportament uman imprevizibil, care are ca rezultat efectuarea unor acte de violenţă domestică, care este materializată în diferite forme: violenţă psihologică şi fizică aplicate în privinţa reclamantei şi în privinţa copiilor”, se arată într-o încheiere recentă a Judecătoriei Ungheni. Vorba e că, Comisariatul Raional de Poliţie, după ca a anchetat cazul, a depus în instanţa de judecată o cerere în interesele femeii agresate şi ale copiilor ei. În consecinţă, a fost emisă o ordonanţă de protecţie, bărbatul agresor fiind obligat să nu mai
Esențial cu Lucia Bacalu
Călăraşii au venit la „Expresul” În zi de sărbătoare pentru „Expresul”, călărăşenii ne-au oferit o adevărată surpriză. Începînd cu numărul de azi, toţi cei ce s-au abonat şi au primit pînă mai ieri ziarul local „Călăraşii” vor avea în casele lor o nouă publicaţie – „Expresul”. Astfel, marea familie a cititorilor noştri a crescut considerabil. Printr-o decizie a Consiliului raional Călăraşi, publicaţia periodică „Călăraşii” şi-a încheiat activitatea. Pentru că „Expresul” este unciul ziar în care se regăsesc, în permanenţă, ştiri despre raionul Călăraşi şi oamenii săi, acesta va veni, de acum înainte, în casele a sute şi – de ce nu? – mii de călărăşeni. Este păcat ca oamenii din partea locului să nu cunoască despre cele bune şi rele, întîmplate la ei acasă. În plus, de ce să nu ştii ce mai fac şi vecinii: cei din Ungheni şi Nisporeni? Numai în comparaţie poţi să-ți dai seama cu adevărat cît de mari sînt realizările administraţiei publice locale, ale societăţii publice sau ale unor oameni luaţi în parte. La Călăraşi vom avea şi o subredacţie – toate datele despre aceasta le aflaţi din caseta redacţională, amplasată în ultima pagină. Deja am încheiat un contract cu Centrul de Poştă din Călăraşi, astfel că, începînd cu anul viitor, călărăşenii dornici de a cunoaşte cît mai multe despre regiunea în care locuiesc vor plăti mult mai puţin pentru un abonament – doar şapte lei pe lună. Este preţul comun pentru toate cele trei raioane unde sîntem prezenţi masiv şi foarte vizibil. Deci, nu ezitaţi: mergeţi chiar acum la poştă şi perfectaţi-vă abonamentul pentru anul viitor. Ne vom strădui să oferim tuturor celor care ne citesc cît mai multe surprize plăcute, cît mai multe reportaje şi interviuri interesante, cît mai multe informaţii utile. E o nouă etapă în dezvoltarea ziarului nostru. Pregătim, pentru la anul, noi proiecte care se vor axa atît pe raionul Ungheni, unde avem sediul, cît şi pe celelalte două care ne sînt foarte dragi: Nisporeni şi Călăraşi. Într-un ceas bun! Deocamdată, invităm toţi unghenenii la o expoziţie de fotografii cu genericul „Expresul în acţiune”, vernisată în sala de expoziţii a Bibliotecii „Dimitrie Cantemir”. Anterior, la începutul lunii octombrie, aceeaşi expoziţie a fost vernisată la Nisporeni. La începtul lunii decembrie, vom veni la Călăraşi. Vă asigurăm, aveţi ce vedea! Şi-i mulţumim celei care ne-a ajutat să realizăm acest proiect – Nina Gorincioi-Cadoppi, buna noastră prietenă din Italia.
contacteze cu soţia şi copiii săi. În plus, i se interzice să viziteze atît locul de muncă, cît şi domiciliul lor. Interdicţia a fost stabilită pentru o perioadă de trei luni, dar poate fi prelungită, dacă nu vor fi respectate condiţiile prevăzute în ordonanţa de protecţie.
Combaterea violenţei în familie a devenit o prioritate a poliţiei „Din păcate, nu este singurul caz de acest fel”, susţine Silvian Covalciuc, şef adjunct al secţiei ordine publică din cadrul Comisariatului de Poliţie Raional Ungheni. De la începutul anului curent, au fost documentaţi 55 de agresori familiali. Tot în această perioadă, au fost pornite şase cauze penale în baza art. 201/1 al Codului penal al Republicii Moldova „Violenţa în familie”. Oamenii legii spun că demult a venit timpul să spunem cu toţii un nu ferm violenţei în fami-
lie. Or, prevenirea şi combaterea violenţei domestice a devenit o prioritate a activităţii Ministerului Afacerilor Interne şi face parte din politica naţională de ocrotire şi sprijinire a familiei.
Sfaturi de la poliţie Cum să ne protejăm în cazul în care avem alături o persoană agresivă şi violentă? Încercaţi să găsiţi o cameră din care, în caz de necesitate, puteţi ieşi uşor şi repede. Evitaţi situaţiile de conflict în baie, bucătărie, unde se pot găsi obiecte ascuţite şi tăioase. Determinaţi căile prin care puteţi părăsi uşor locuinţa în cazul în care se agravează conflictul. Stabiliţi în prealabil cu vecinii ca ei să alerteze poliţia dacă aud zgomote suspecte sau strigăte din locuinţa dumneavoastră. Ascundeţi cheile de rezervă de la locuinţă, astfel ca în momentul de criză să le puteţi lua şi părăsi uşor casa. Puneţi într-un loc sigur o su-
Fotografie: medlive.hotnews.ro
mă de bani, documentele personale şi ale copiilor. Stabiliţi din timp cu rudele sau prietenii posibilitatea acordării unui refugiu temporar în momentul de criză familială. Dacă situaţia devine critică, părăsiţi imediat locuinţa, chiar dacă nu reuşiţi să luaţi lucrurile de primă necesitate. Ţineţi minte: în pericol este pusă viaţa dumneavoastră şi a copiilor. Ce facem dacă am devenit
victime ale violenţei în familie? Anunţaţi poliţia. Depuneţi o plîngere. Prezentaţi-vă la medicul legist pentru un certificat medico-legal care probează leziunile primite în rezultatul agresării. Cereţi protecţie, asistenţă psihologică, pedagogică, socială şi juridică. Nu ezitaţi să vă adresaţi la poliţie! Nu ţineţi în secret problema violenţei în familie. Lucia Bacalu
Mai multă lumină la Nisporeni „Să fie lumină!”, au strigat într-un glas nisporenenii, pe 24 octombrie curent. Şi a fost lumină. Într-o clipă, ca prin minune, 130 de corpuri de iluminat stradal, nou-nouțe, s-au aprins, vărsînd lumină peste orașul Nisporeni. De acum încolo, localnicii nu se vor mai teme să iasă din casă în orele tîrzii. În plus, odată cu instalarea și reînnoirea sistemului de iluminat stradal, Nisporeniul a căpătat o altă viață, dar și un alt aspect. Însuşi primarul Ion Gangan a rămas surprins de frumuseţea localităţii pe timp de noapte. „Orașul are un relief semi-muntos care, în bătaia luminilor de noapte, arată extraordinar”, ne-a spus dînsul. În acea zi de 24 octombrie, au avut ocazia să admire Nisporeniul iluminat și prim-ministrul Vlad Filat, alături de Ambasadoarea Suediei în R.Moldova, Ingrid
Tersman, și reprezentantul ONU, Nicola Harrington-Buhay. Cu toţii au venit aici, pentru a participa la marele eveniment. Realizarea proiectului de iluminare a patru străzi din Nisporeni a fost posibilă, graţie unui sprijin acordat de Națiunile Unite și Guvernul Suediei. Per total, proiectul respectiv a costat 400 mii de lei. Potrivit primarului Ion Gangan, toate cele 130 de corpuri de iluminat sînt econome, ceea ce va permite primăriei să economisească lunar cîte opt mii de lei. De notat că lumina publică a ajuns și în unele cartiere ale Nisporeniului, care niciodată nu au mai fost iluminate. În acelaşi timp, primarul de Nisporeni s-a declarat conștient de faptul că mai este mult de lucru, pentru ca întreg oraşul să fie iluminat. La ora actuală, din cele 130 de străzi sînt iluminate doar 30. „Mi-aș dori ca lumina să ajungă la poarta fiecărui nisporenean, dar, la moment, nici posibilitățile tehnice,
nici cele financiare, nu ne permit acest lucru”, a spus dînsul. Cu toate acestea, Ion Gangan a dat asigurări că orice inițiativă care va parveni de la cetățeni în ceea ce priveşte instalarea unui corp de iluminat stradal va fi susținută de către administrația locală, acolo unde este posibil. Ina Landa
La „Gheorghe Asachi” s-au numărat „boboceii”
A mai rămas cafeaua nebăută și o țigară fumegînd în scrumieră...
Boboceii din clasa a III-a „A” de la liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni au avut o misiune importantă în ziua de 19 octombrie: să întîmpine toamna aşa cum se cuvine. Cîntece şi poezii dedicate ei au răsunat în după-amiaza acelei zile în toată şcoala. „Îmi place mult acest anotimp, pentru că, în prima zi de toamnă, eu merg la şcoală”, ne-a spus Vasile Alcaz, elev în clasa a III-a, după care, ca să fie mai convingător, a adăugat: „Toamna parcă şi oamenii sînt mai veseli, agricultorii îşi numără roadele, iar copacii capătă o nunaţă aurie”. „Toamna se numără bobocii şi asta facem noi: numărăm roadele muncii noastre zilnice”, a menţionat Galina Deleanov-Muşet, diriginta clasei a III-a „A”. Sărbătoarea „Toamna de aur” a devenit deja o tradiţie la Liceul „Gheorghe Asachi”. Anual, aici sînt desfăşurate numeroase activităţi, în care sînt încadraţi toţi elevii prin diferite concursuri, gazete de perete, expoziţii. Natalia Junghietu
Pe 26 octombrie, în ziua cînd s-au împlinit exact doi ani de la trecerea în neființă a lui Gheorghe Bodolica, director timp de peste un deceniu al Palatului culturii din Ungheni, om emerit al Republicii Moldova, foştii săi colegi au fost cu gîndul şi inima la el. De dimineață, au mers la biserică, pentru o slujbă de pomenire, după care au depus flori la placa comemorativă instalată acum un an pe frontispiciul Palatului culturii. Spre amiază, s-au adunat cu toții în hol, ca să mai răsfoiască amintirile ce-i leagă de Gheorghe Bodolica, un mare lăutar, dar și un om de omenie. „Este o zi de suflet, în care cu drag ne amintim de cel care va rămîne veșnic viu prin melodiile sale, prin textele sale, dar și prin omenia cu care ne-a tratat pe fiecare dintre noi”, a menționat Aliona Leșanu, actuala directoare a Palatului culturii. Dînsa nu și-a putut stăpîni lacrimile, cînd a vorbit despre predecesorul său. „Venirea mea aici, la Palatul culturii, este una de suflet și voi încerca să readuc cultura în scenă, să dau valoare frumosului, așa cum își dorea Gheorghe Bodolica. Vreau să cred că, de acolo, de sus, se va bucura de rezultatele noastre comune”, a
mai spus Aliona Leșanu. Foştii colegi ai celui ce a plecat mult prea devreme în lumea celor drepţi şi-au amintit, în acea zi, de prima întîlnire cu el, de felul lui de a fi, menţionînd că Gheorghe Bodolica a știut totdeauna să găsească cheița de la inima fiecărui om. ”Ne lipsește foarte mult”, a recunoscut Nina Pricladov, coregraful ansamblului de dans popular ”Struguraș”. Pe 26 octombrie, în Palatul culturii din Ungheni a răsunat toată ziua muzica și cîntecele veritabilului lăutar, iar pe masa cu fotografia sa a mai rămas cafeaua nebăută și o țigară fumegînd în scrumieră... Ina Landa
Ambasada Rusiei în Moldova va aloca 500 mii lei cu titlu de ajutor pentru veterani. Anunţul a fost făcut de ambasadorul rus la Chişinău, Farit Muhametşin, la Congresul al VI-lea al Organizaţiei Republicane a Veteranilor din R.Moldova. Astfel ambasada va compensa parţial ajutorul social de stat în R.Moldova, informează Infotag. Fondurile urmează a fi utilizate pînă la sfîrşitul anului pentru tratarea veteranilor la sanatorii şi pentru procurarea medicamentelor.
Actual
OSCE s-a autosesizat şi... a venit la Călăraşi Pe 26 octombrie curent, la Călăraşi s-a deplasat o delegaţie a Misunii OSCE în Moldova, în frunte cu şeful adjunct Jan Plesinger. Reprezentanţii OSCE s-au întreţinut, mai bine de o oră, cu edilii oraşului, discuţiile axîndu-se, în temei, pe modul în care se desfăşoară reforma şcolară în instituţiile de învăţămînt de aici. Deşi presa nu a fost acceptată la discuţii, primarul de Călăraşi, Nicolae Melnic, i-a relatat ulterior reporterului „Expresul” că, de fapt, înalţii oficiali au venit să se documenteze asupra situaţiei creată în rezultatul comasării Liceului rus „Mihail Lomonosov” cu Liceul „Mihail Sadoveanu”. Se ştie că Valerii Klimenko, cunoscut pentru şovinismul său, s-a implicat în
modul cel mai nefericit în acest caz, turnînd, practic, gaz pe foc. Potrivit primarului Nicolae Melnic, Misiunea OSCE s-a autosesizat în baza mai multor materiale la acest subiect, apărute în mass-media din Moldova. „Ca responsabil de executarea Deciziei Consiliului orăşenesc privind comasarea celor două unităţi, le-am spus oaspeţilor că au existat mici dificultăţi, ca în ori-
ce lucru nou, dar că, per ansamblu, lucruile se aşează în albia lor firească. I-am asigurat, cu toată fermitatea şi seriozitatea, că la Călăraşi nu există nici cele mai mici semne de intoleranţă faţă de minorităţile etnice. Or, dovada faptului că anume aşa stau lucrurile sînt chiar eu, care fac parte dintr-o minoritate etnică – cea ucraineană. Şi totuşi, am fost ales de populaţia majoritară, pentru a doua oară consecutiv, primar al oraşului Călăraşi”, a specificat Nicolae Melnic. Reprezentanţii Misiunii OSCE în Moldova au opinat că ar fi, totuşi, bine ca aici să existe o instituţie de învăţămînt autono-
mă - pentru copiii vorbitorilor de limbă rusă. Cum însă legea şi bugetul primăriei nu permit un asemenea lux, edilii oraşului au venit cu o altă soluţie. „Acceptăm să facem acest lucru, dar întreţinerea deplină a unei asemenea instituţii să şi-o asume Valerii Klimenko şi Mişcarea sa „Ravnopravie”. Nu ne putem permite, la ora actuală, să întreţinem un liceu cu clase în care învaţă doar cîte 4-5 elevi, în timp ce alte instituţii din oraş sînt supraaglomerate”, a subliniat şi viceprimarul de Călăraşi, Vladimir Susarenco.
Şi la Ungheni, şi la Nisporeni sînt deschise şi deja activează Birouri comune de servicii şi informaţii, astfel că vizita reprezentanţilor de aici a fost mai mult decît utilă. De ce anume Finlanda? La întrebare ne-a răspuns Iulia Pancu, vicepreşedintele raionului Ungheni. „Şi acolo, şi la noi, există elemente comune de funcţionare a acestor instituţii deschise în sprijinul cetăţeanului”, a explicat dînsa. Nu a fost o vizită de curtuoazie. Delegaţia Republicii Moldova a muncit două zile în cadrul Ministerului Finanţelor din Finlanda, apoi a vizitat o regiu-
În fotografie: delegaţiile din Ungheni şi Nisporeni la o masă rotundă în Finlanda
ne, la peste 100 km de Helsinki, unde a luat cunoştinţă pe viu de funcţionarea ghişeelor numite „Servicii pentru cetăţeni”. Concluzia la care au ajuns majoritatea oficialilor moldoveni a fost una foarte clară: acolo lumea trăieşte corect, nu se ruşinează să se intereseze unul de celălalt, nu se ruşinează să-şi spună problemele cu glas tare. „Rezultatul e pa faţă”, spune Iulia Pancu. Învăţămîntul e gratis, sistemul de sănătate – gratis. Protecţia socială e la cel mai înalt nivel. Ceea ce-i interesează în mod special pe finlandezi este starea sănătăţii populaţiei şi veniturile. Or, ei demult au înţeles că numai o naţiune sănătoasă poate genera venituri şi, în consecinţă, toată lumea să trăiască bine.
„Noi am putea să copiem aproape tot ce este acolo, în Finlanda”, susţine Iulia Pancu. E nevoie doar de un singur lucru: schimbarea mentalităţii. În Finlanda, de mici învaţă să fie responsabili de viaţa şi sănătatea lor. Nimeni acolo nu va profita de ajutoare fără să facă un efort pentru a-şi schimba viaţa. „Sîntem aceeaşi oameni: cu două mîini, cu două picioare şi un cap, dar sîntem diferiţi în ceea ce priveşte atitudinea şi implicarea. Iată de ce ei au rezultate vizibile, iar noi – nu”, a dat verdictul vicepreşedintele raionului Ungheni. În plus, după vizita în Finlanda, Iulia Pancu s-a convins încă o dată că, deocamdată, mai este de lucru, pentru ca serviciile de aici, dedicate cetăţenilor, să ajungă cu adevă-
La Ungheni s-a vorbit din nou despre Efim Junghietu Nici în ”brumărelul” din acest an unghenenii nu l-au dat uitării pe pămînteanul lor: folcloristul Efim Junghietu, originar din Petrești, care, pe 18 octombrie, ar fi împlinit 73 de ani. Dacă, anul trecut, a avut loc ediţia a III-a a Festivalului folcloric ”Efim Junghietu”, acum și-au dat întîlnire, la un colocviu etnofolcloric, dedicat vieții și activității regretatului folclorist, elevi de la Liceul ”Gaudeamus” din Petrești, gimnaziul din Todirești și Liceul ”Mihai Eminescu” din Ungheni. Evenimentul s-a desfăşurat sub egida Secției raionale de cultură, pe 26 octombrie, cu genericul: ”Un destin, un festival, o amintire și un singur nume, Efim Junghietu”. ”Folclorul este un gen de artă frumos, dar și adînc. De aceea ne-am gîndit să pătrundem în profunzimea lui prin activități la care să se implice tînăra generație”, a declarat Eugenia Baroncea, șefa Secției cultură Ungheni. Dînsa s-a arătat încrezută
că viitorul tradițiilor și folclorului autentic este anume în mîinile tinerilor. În calitate de oaspeţi la eveniment au fost specialiști de la Centrul Național de Promovare și Conservare a Patrimoniului Cultural și Imaterial, în frunte cu directoarea Diana Dicusarî, scriitorul Ștefan Sofronovici, vicepreședintele raionului Ungheni, Petru Langa, ex-președintele raionului, Ion Harea, și fiica regretatului folclorist, Elena Junghietu. Cei prezenți au avut ocazia să admire şi o expoziție de fotografie cu momente frumoase de la edițiile Festivalului ”Efim Junghietu”. ”E îmbucurător faptul că cei ce gustă din slova populară se adună aici în fiecare an”, a remarcat Elena Junghietu. Ideea a fost continuată și de Diana Dicusarî, care a subliniat: ”Raionul Ungheni este, poate, cel mai frumos la felul în care-și păstrează tradiția, autenticul, folclorul”. Ina Landa
Expresul Vineri, 2 noiembrie
Știri din Primăria Ungheni
P
O scară de bloc din Ungheni comparată cu o bucățică de Europă Este vorba de scara a doua a blocului nr. 65 de pe strada Mihai Eminescu. Cei care intră aici nu cred ochilor: de jos pînă sus, domneşte o curățenie ideală, iar în aer se mai simte mirosul proaspăt de vopsea. Pe pereți - tablouri mici, iar la geamurile frumos amenajate cu perdeluţe stau ghivece cu flori de cameră.
Tudor Josanu
În Finlanda, după noi experinţe, după noi cunoştinţe Delegaţii de oficiali ungheneni şi nisporeneni, alături de cele din alte trei raioane ale Republicii Moldova, au efectuat, chiar recent, o vizită de studiu în Finlanda. Scopul principal a fost ca ei să ia cunoştinţă de activitatea prestatorilor de servicii şi a reprezentanţilor administraţiei publice locale finlandeze, care participă în cadrul ghişeelor unice numite „Servicii pentru cetăţeni”.
3
rat la cetăţeni. „Sîntem informaţi, serviciile noastre sînt calitative, dar ceva nu merge. Nu sîntem încă o echipă”, a spus oficialul unghenean. În plus, se pare că nu s-a făcut promovarea suficientă a acestor birouri comune de servicii şi informaţii. Pe de altă parte, şi populaţia, cetăţeanul continuă să fie mult prea pasiv şi să apeleze mult prea rar la aceste servicii. „Trebuie să scoatem acest blocaj, oamenii trebuie să înţeleagă că problema pe care o au trebuie spusă cu glas tare, să se adreseze la noi. Numai aşa va putea fi soluţionată”, a remarcat Iulia Pancu, după care a conchis: „Lucrurile se pot schimba în bine şi la noi. Totul depinde de voinţa noastră”. Lucia Bacalu
Pentru vicepreşedintele raionului, şeful Direcţiei Raionale Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni, Alexandru Ciuvaga, această toamnă este deosebită şi irepetabilă, căci, în ziua frumoasei aniversări de 60 de ani, îşi poate enumera cu mîndrie succesele şi realizările profesionale şi personale. Competenţele, ţinuta pedagogică, talentul de bun organizator i-au asigurat ascensiunea în carieră, parcurgînd calea de la profesor de istorie, director , director adjunct al Liceului Teoretic Sculeni, pînă la funcţia de vicepreşedinte al raionului, şef al Direcţiei Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport. În toţi aceşti ani, a demonstrat o prestanţă organizatorică şi ştiinţifico-metodică de nivel înalt, fiind un promotor activ al modernizării, reformării şi eficientizării sistemului educaţional din raion, al ideilor strategice constructive. Realizările de peste ani se datorează familiei: soţiei şi celor patru copii, cărora le-a oferit toată dragostea, iar cea care îi asigură elixirul vieţii este dulcea sa nepoţică. În anotimpul valsului frunzelor multicolore, vă adresăm sincere felicitări cu prilejul zilei de naştere, dorindu-vă multă sănătate, încununată de fericire, prosperitate şi împliniri sufleteşti. Fie ca lumina harului dumnezeiesc să vă însoţească mereu, iar roua dimineţii să vă sfinţească calea vieţii. La mulţi ani! Cu gratitudine şi respect, colectivul Direcţiei Raionale Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni
Să nu credeți că e vorba de vreun proiect sau o donație. Totul a pornit de la două doamne, locatare în blocul respectiv, Galina Cotovici și Eugenia Cebotari. Prin luna august, ele au inițiat marea schimbare, pornind să-şi convingă vecinii să li se alăture. „A fost greu”, recunoaşte Eugenia Cebotari. Potrivit dînsei, pentru toate lucrările, care au durat două săptămîni, s-au adunat, cu chiucu vai, aproape patru mii de lei. Și asta, în condiţiile în care oamenii cheltuie pentru reparații în propriile apartamente mii de euro. „Cu părere de rău, încă mulți cred că pe scări, în faţa uşii lor trebuie să vină cineva să le facă ordine”, a adăugat Eugenia Cebotari. Chiar dacă nu a fost uşor, rezultatul a mulţumit toată lumea, mai ales că pînă și trecătorii remarcă ceea ce s-a făcut aici. ”Unii chiar afirmă că, atunci cînd intră la noi în scară, parcă pășesc pe o bucățică de Europă”, a remarcat Eugenia Cebotari. Deși e încîntată de cum arată scara de bloc, totuși dînsa s-a arătat îngrijorată de faptul că frumusețea creată cu atîta străduință va fi stîrpită în scurt timp de cei care nu știu a prețui munca celor din jur. ”Sperăm, totuși, să ne reușească să păstrăm curățenia, iar exemplul nostru să-l urmeze și alți locatari”, a opinat ungheneanca.
Atenţie la ce se vinde în preajma instituțiilor de învățămînt Primăria Ungheni va fi cu ochii pe unităţile de comerţ, amplasate chiar lîngă instituţiile şcolare şi preşcolare, urmărind cu atenţie ce se vinde aici. Pe 26 octombrie curent, Comisia de autorizare a unităților de comerț și prestare a serviciilor din cadrul primăriei a aprobat lista unităților de comerț aflate în raza de pînă la 100 metri de la instituțiile de învățămînt, urmînd ca acestea să fie avertizate să respecte recomandările Ministerului sănătății privind interzicerea comercializării unor produse alimentare, dăunătoare sănătăţii copiilor.
Anunț SRL ”Ungheni-Gaz” informează doritorii de a-și instala centralele termice de încălzire autonomă ce funcţionează pe bază de gaze naturale că, din considerente tehnice, este imposibil de efectuat acest lucru în blocurile locative cu multe nivele din oraşul Ungheni. Întreprinderea este în incapacitate de a mai conecta la rețelele de gaze existente centralele termice de încălzire autonomă, deoarece volumul de gaze naturale solicitat în prezent depășește cu mult capacitatea de trecere a rețelelor de gaze și a regulatoarelor de presiune a gazului natural, instalate în punctele de reglare a gazului. Refuzul de a mai conecta centralele termice la reţelele de gaze este dictat de necesitatea de a elimina situațiile de avarii pe timp de iarnă, cînd consumul de gaze naturale crește considerabil. Pentru a mări capacitatea de trecere a rețelelor de gaze din interiorul blocurilor locative cu multe nivele, este necesar ca toți consumatorii și potențialii consumatori să contribuie financiar la schimbarea rețelelor, căci acestea nu se află la balanța SRL ”Ungheni-Gaz”. Administraţia SRL “Ungheni-Gaz”
Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul Primăriei oraşului Ungheni Vă aduce la cunoştinţă că termenii de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2012 au expirat. În conformitate cu legislaţia în vigoare, vă avertizăm că, pentru neachitarea impozitului în termenii stabiliți, se calculează majorarea de întîrziere (penalitatea). Plăţile se efectuează la filialele Băncii de Economii. Pentru informaţii vă adresaţi la tel.: 0236 23994 sau în biroul 208 din incinta Primăriei Ungheni.
4 Expresul Vineri, 2 noiembrie
La 1 noiembrie, Expresul a împlinit 5 ani! Judecătorii haine dispariţia noi. Ei vor în purta o eşarfă asemănătoare cu cea care o au magistraţii de reuşi. la CEDO. Cinevavor neavea prevestea cîteva luni. Altcineva ne plîngea de pe milă, fiind sigur că nu vom Actual Diferenţa că căutat eşarfele la Strasbourg au blană naturală, iar celeobiectiv ale magistraţilor moldoveni – deja să sărbătorim Noi este ne-am dejudecătorilor treabă şi amde mers înainte. Încet, dar sigur, am realizat după obiectiv şi am ajuns Eveniment blană cinci artificială. vor de rămîne de culoare neagră. ani deHainele activitate, succese, de deziluzii, dar(Adevărul.md) şi de optimism. De azi, putem spune cu glas tare: sîntem un ziar cu adevărat regional, primul ziar regional din centrul Republicii Moldova!
La mulţi ani, EXPRESUL! Cu prilejul împlinirii a 5 ani de existenţă în breasla Presei Libere, în numele Consiliului raional Nisporeni şi al meu personal, vă adresez sincere felicitări, mult succes în activitatea de mai departe, perseverenţă, profesionalism şi cît mai mulţi cititori şi admiratori. Apreciem activitatea jurnaliştilor de la “Expresul” care, pe vînt, pe ploi şi pe ninsori, au fost alături de noi. Presa liberă este o precondiţie pentru democraţie şi pentru ca schimbarea să se poată produce, întrucît veghează aleşii şi activitatea lor în numele cetăţenilor. Vă doresc succes în continuare, multă inspiraţie şi publicarea articolelor cît mai obiective. Cu înaltă consideraţiune, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni Stimați angajaţi ai ziarului EXPRESUL, Cu prilejul celor cinci ani de la ieşirea de sub tipar al primului număr, vă adresez sincere felicitări însoțite de urări de bine. Cinci ani de apariţii înseamnă profesionalism, consecvenţă, curaj şi dorinţa de a fi mediator perfect în viaţa socială. Vă doresc tuturor sănătate şi putere de muncă, inspiraţie şi subiecte bune, cititori mulţi şi fideli. Să fiţi mereu verticali şi obiectivi. La mulţi ani! Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni Stimată redacţie a ziarului “Expresul”, Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la apariţia primului număr, vă felicităm pentru tot ceea ce ați realizat în acești ani fructuoși, care au insuflat un nou dinamism presei regionale. Ne exprimăm profunda apreciere pentru contribuția adusă la promovarea voluntariatului și a cetățeniei active, pentru susținerea pe care o acordaţi Fondului pentru Tineri Ungheni. În ziarul “Expresul” am avut mereu un partener, alături de care am informat donatorii, beneficiarii și partenerii despre activitățile organizate și desfășurate. Avem deplina încredere că vom continua și pe viitor colaborarea, pentru a promova importanța solidarității, cooperării și implicării cetățenilor în procesul de soluționare a problemelor din comunitate. La mulţi ani, multă putere de muncă, proiecte frumoase și cititori fideli! Grupul Local de Tineri “Fondul pentru Tineri Ungheni” Vă mulţumesc din suflet pentru munca dumneavoastră. Datorită “Expresului”, mi-am revăzut dădaca, după mai bine de 60 de ani. Ne-am amintit de acele vremuri demult apuse, de tinereţea noastră. Sigur, eu eram mic de tot, iar dădaca mea, Aniuta, avea 17 ani. E la fel de veselă şi bună la suflet cum o ştiam. O consider a doua mea mamă. Nu mai am pe nimeni din familie. Doar pe ea. Fiţi sănătoşi şi fericiţi! Cu cele mai alese urări de bine, Matvei Levenzon, Frankfurt-2012, Germania Expresului ...Frumosul meu oraş Ungheni, De-o seamă cam cu anii țării, “Expresul” tău, în stil monden Îți duce faima-n largul zării. Indiferent pe unde sînt La Moscova sau sus, în Lhasa, Cu el eu la Ungheni mă simt De parcă nu-s plecat de-acasă. Iurie Osoianu, Moscova, Rusia Bravo echipei EXPRESUL. Sînteţi cei mai buni!!! Nadia Budeanu, Ungheni Apropo de ziarul “Expresul” Un bătrîn fu întrebat: - La “Expres” te-ai abonat? - Da, a zis, citesc “Expresul” Fin’că el îmi scoate stresul. Grigore Drăgan, Nisporeni La mulţi ani, “Expresului” şi complimente doamnei Lucia Bacalu, care a ştiut să aleagă o echipă de admirat, pentru calitate şi profesionalism. Dinu
Aşa a început…
Din Jurnalul Luciei Bacalu, directorul ziarului “Expresul” 30 noiembrie E foarte greu, dar sper să reuşim. Am noroc că mă susţin mulţi colegi. Avem o echipă tînără, de adevăraţi profesionişti. Poate că în viitorul apropiat vom face şi un site… 5 decembrie Sper să avem un tiraj acceptabil. Ia să-mi spuneţi cam ce tiraje au avut, după o lună de apariţie, publicaţiile periodice din Moldova? Cred că noi vom avea mai mult decît alţii la început. 7 decembrie Astăzi cineva m-a întrebat cu ce partide vom colabora, de ce culoare? I-am spus că, de la un timp, am înţeles că, dacă arunci o căldare cu apă peste ele, dispare orice culoare. Toţi sînt la fel. 16 decembrie În ultimul timp, am o activitate atît de furtunoasă, încît uneori chiar mă mir cum de rezist. Am fost în foarte multe sate, m-am
întîlnit cu foarte multă lume. Trebuie să promovăm ziarul.
De ce nu citesc „Expresul”?
aşa: la ce-i ajută curiozitatea, mai ales la vîrsta pe care o are? Măcăreşti. Avem noroc: din prima încercare dăm peste cineva care nu citeşte „Expresul”. Este o doamnă. Nu prea ştie cum să răspundă ca să nimerească drept în ţintă. Nu este abonată, ne spune. După o scurtă pauză, vine şi cu o explicaţie: cică, îl mai citeşte din cînd în cînd. Îl împrumută, uneori, de la vecini... Costuleni. Abia la a treia încercare dăm peste o doamnă care, foarte sinceră, ne spune că nici nu a auzit de „Expresul”. Şi nici poştaşul nu i-a spus vreodată că ar exista o asemenea publicaţie la Ungheni. Şi atunci, cum să citească femeia un ziar despre existenţa căruia nici măcar nu a auzit? Blindeşti. La apelul nostru răspunde un pensionar. A citit cîndva şi „Expresul”, zice. Pen-
Anul 2007 1 noiembrie Am organizat lansarea oficială a Expresului. A venit multă lume. În această zi, am avut parte de două semne bune. În primul rînd, a plouat toată ziua, ceea ce înseamnă că va fi cu roadă. În al doilea rînd, în raionul Ungheni a fost Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru, care ne-a transmis binecuvîntarea sa. 13 noiembrie E o adevărată nebunie, dar nu regret. Mie mi se pare că a ieşit ceva bun. Cel puţin, cred că am reuşit să demonstrăm că şi în provincie pot fi făcute lucruri frumoase. Dacă am mai avea şi bani pentru aceasta! 29 noiembrie Simt că va fi bine. Trebuie doar să avem puţină răbdare. De ce m-am apucat de făcut ziare? Pentru că am considerat că nu-s mai rea decît alţii (cîtă modestie!).
De obicei, la o aniversare se obişnuieşte să se vină doar cu laude, cu vorbe bune şi urări de bine. Dacă le-am fi solicitat părerea despre „Expresul” celor care ne citesc, cu siguranţă am fi auzit doar cuvinte de laudă. Cum altfel? Noi ne-am gîndit să găsim oameni care nu ne citesc şi să-i iscodim: de ce? Zis şi făcut. Am deschis cartea de telefoane şi am început a telefona. Am luat, bineînţeles, doar raionul Ungheni, pentru că aici sîntem de cinci ani. Nu le-am zis că sîntem de la „Expresul”, ne-am prezentat în calitate de experţi independenţi, pe care îi interesează ce mai citeşte lumea pe la sate. Iniţial, îi întrebam pe oameni ce ziare citesc. În momentul în care printre publicaţiile numite nu se regăsea şi „Expresul”, veneam
imediat cu urmăroarea întrebare: „De ce nu citiţi Expresul?”. Iată ce am aflat. Alexeevca. O femeie, în vîrstă de 42 de ani, ne-a spus că a auzit de „Expresul” şi chiar l-a ţinut în mînă. De ce nu-l citeşte? Nu este abonată. De ce? Crede că, din cauza serviciului, care îi ia prea mult timp. Cetireni. Ridică receptorul un bărbat. Are 74 de ani. „Nu am timp pentru Expresul”, ne spune cu o oarecare nemulţumire în glas. Cică, a auzit de un aşa ziar, dar nu l-a văzut niciodată. Şi nici nu a fost curios. Chiar
Anul 2008 21 ianuarie Am primit o scrisoare foarte curioasă, anonimă – bănuiesc de unde vine. Un singur citat: “O să facă Domnul odată dreptate, că dumneata (adică eu) tare mult rău ai mai făcut în viaţa dumitale”. Şi încă unul: “Dumneata ai bani de aruncat în cîini şi de aceea ai început a face ziare”. Din toate acestea înţeleg că i-am trecut cuiva calea şi acel cineva nicidecum nu poate să se liniştească. Oricum, nu am de gînd să răspund. Asta ar însemna să cobor la nivelul lor. Îmi caut de treabă, iar pedeapsa pentru ei va fi un ziar din ce în ce mai bun. 24 ianuarie Lumea a început deja să vorbească despre Expresul, a în-
ceput să vină la redacţie. 29 ianuarie Continuu să primesc scrisori anonime cu tot felul de porcării. Nu vreau să fiu atrasă în acest joc murdar. Sînt lucruri mult mai importante şi mai plăcute de făcut. 31 ianuarie Azi am dat primul salariu. Cîte 380 de lei! 4 februarie Am reuşit, în contul unei reclame viitoare, să achiziţionăm un aparat de fotografiat performant. E cea mai mare bucurie... Continuu să primesc scrisori anonime. Am deja o colecţie întreagă. Uneori, îmi vine să nu le mai deschid, dar sînt curioasă să văd pînă unde poate ajunge nimicnicia unora. 8 aprilie Totu-i bine, doar că alerg foarte mult şi vin acasă foarte tîrziu şi moartă de oboseală…
tru că e veteran, cineva l-a abonat. I-a plăcut ziarul, recunoaşte. Cum să nu-ţi placă, dacă e degeaba? Acum nu îl mai citeşte, pentru că... este bolnav şi nu prea vede bine. În schimb, alte ziare, cică, citeşte... Să ştiţi că am dat peste multă lume care, totuşi, citeşte „Expresul”. Ceea ce ne-a bucurat cel mai mult a fost faptul că aceşti oameni au spus doar lucruri frumoase la adresa noastră, fără să ştie, de fapt, cu cine vorbesc şi fără să fie întrebaţi ce părere au despre „Expresul”. E un semn bun. Ne-am convins încă o dată că avem, cu adevărat, cei mai conştiincioşi şi mai conştienţi cititori, oameni care merg la oficiile poştale în dorinţa de a se abona anume la „Expresul”. Să dea Domnul să fie cît mai mulţi. Natalia Junghietu
Din viaţa redacţiei
O nouă cursă de alergare spre un viitor mai bun Luni. E dimineață şi noi, echipa „Expresul”, revenim, rînd pe rînd, la redacţie. Pe la ora 8.30, aroma cafelei ne dezmorţeşte şi ne pune pe fapte mari. Agenda este încărcată cu de toate: evenimente, întîlniri, deplasări... În scurt timp, toate sînt puse la punct, iar afară așteaptă cuminte automobilul nostru de serviciu. Unde ne va duce de data aceasta? La Corneşti, Călăraşi sau Bălăneşti? Multe sînt de făcut, mai ales de la o luni. Unde mai pui că şi o nouă campanie de abonare
a început, iar subiectul respectiv devine, din zi în zi, tot mai actual. Orele trec, iar spre calculatorul doamnei directoare „zboară” fișiere întregi cu ştiri, reportaje, interviuri... E ora cinci seara şi trebuie să ne luăm copiii de la grădiniţă. În geamul redacției însă lumina arde pînă tîrziu: doamna Bacalu nu lasă lucrul de azi pe mîine. O nouă zi, o nouă cursă de alergare spre un viitor mai bun, cu mici pauze de cafea, nelipsite din ordinea de zi a redacției ”Expresul”. De dimineață, şi Călărașiul, și Nisporeniul sînt pe fir, ne inundă cu noutăţi. Telefonul tot sună, unul intră, altul iese... După amiază, parcă se mai linişteşte puţin. Doar sunetul tastelor sparge tăcerea. Mii de semne se aştern pe monitorul calculatorului... Trebuie să reuşim. Timpul e nemilos, iar pînă a pune punctul final mai e o singură zi. Miercuri. Nu ştiu cum se face, dar doritorii de a-și vedea vineri anunțurile publicate în ”Expresul” își fac apariția pe la redacție anume în această zi. Paginile ziarului devin tot mai neîncăpătoare: materiale multe, spațiu puțin. Fraza doamnei Bacalu: „Iar nu încape nimic” a devenit deja tradi-
țională. Concentrare maximă: trebuie să fie scoase cuvinte, fraze din tot ce am scris în zilele precedente. Micşorăm fotografii, micşorăm litere... Spre seară, cineva dintre noi conștientizează că l-a ajuns rîndul să corecteze ziarul. Asta înseamnă, de fapt, o noapte albă în faţă, dedicată în totalitate produsului marca ”Expresul”. Abia pe la două-trei de noapte, numărul ordinar se îndreaptă spre tipografie... Ina Landa
Social Actual
Guvernul a declarat anul 2013 Anul Spiridon Vangheli, pentru „importanța deosebită a operei literare şi contribuția sa la dezvoltarea literaturii naționale și universale”. „Este o decizie absolut firească. Trebuie să avem grijă de valorile noaste atît timp cît sînt în viață”, a ținut să remarce premierul Vlad Filat. Urmează să fie elaborat și aprobat un Program național de manifestări cultural-artistice consacrate lui Spiridon Vangheli. (Jurnal.md)
Împlinirea unui vis şi memoria foştilor represaţi Cu ani şi ani în urmă, unei învăţătoare din Frumoasa Călăraşilor i s-a arătat un vis care, acum cîteva zile, a devenit realitate. „Se făcea, povesteşte Eudochia Vrînceanu, că eu, fiind încă vie, m-am pomenit printre persoane cunoscute, care însă decedaseră deja. La un moment dat, a venit în zbor, pe o pasăre aurie, Iisus Hristos, iar de altundeva - Maica Domnului, care s-a adresat morţilor: „Printre voi este un om viu, care va ridica o răstignire, consemnînd astfel numele Domnului şi promovînd învăţătura Lui”. De atunci, susţine învăţătoarea, nu a mai părăsit-o gîndul să înalţe o răstignire, mai ales că în vis i se arătase şi locul excat unde trebuia s-o instaleze. Duminica trecută, visul ei a devenit realitate. În prezenţa mai multor vecini şi invitaţi din afara satului, răstignirea, amplasată chiar lîngă fîntîna din care ia apă Eudochia Vrînceanu, dar şi toată mahalaua, a fost sfinţită. „Laudă Domnului şi celor care m-au susţinut”, a spus învăţătoarea. Apropo, s-a decis ca fîntîna respectivă să fie numită „Fîntîna represaţilor” – în memoria bunilor gospodari din sat, ridicaţi şi duşi în „Siberii de gheaţă” în anii 40 ai secolului trecut. Pe crucea de alături va fi instalată o placă, cu numele celor supuşi represiunilor staliniste. „Noi facem toate acestea pentru generaţiile viitoare, care trebuie să-şi cunoască predecesorii, trebuie să-şi cunoască trecutul, fie bun, fie mai puţin bun”, a opinat Eudochia Vrînceanu. Prezent la eveniment, primarul satului, Grigore Ciobanu, i-a mulţumit, în numele comunităţii, consătencei sale, pentru gestul ei. Chiar
Vor să se termine cu „voyage-urile” „Ce a adus preşedintele raionului Ungheni din Olanda?”. Este întrebarea care i-a pus-o consilierul raional PL, Maria Buruiană, preşedintelui Iurie Toma la şedinţa Consiliului raional din 25 octombrie curent. „Ne-am învăţat, ca de fiecare dată cînd plecăm undeva, tot să aducem cîte ceva”, a fost replica preşedintelui. Iurie Toma însă a explicat cum a ajuns în Olanda. Se ştie că oraşul Ungheni, în comun cu Cancelaria de Stat şi PNUD, au elaborat un proiect de lege, care prevede atribuirea statutului de municipiu Ungheniului. Preşedintele raionului Ungheni a făcut parte din comisia ce a lucrat asupra proiectului respectiv.
Bolnavi fără să ştie că-s bolnavi dacă a trecut de vîrsta 70 de ani, ea rămîne mereu activă, fiind aşa cum a fost toată viaţa: un îndrumător al multor săteni mai tineri. În luările lor de cuvînt, invitaţii la ceremonie, foşti represaţi, printre care şi vicepreşedintele raionului Călăraşi, Petru Cosoi, au evocat evenimentele de tristă faimă din perioada 1917-1990 şi, în special, cele două valuri masive de represiuni din 1941 şi 1949. Fosta învăţătoare, Eudochia Vrînceanu, profund impresionată de atmosfera ce domnea, a compus ad-hoc şi un cuplet dedicat celor deportaţi, care şi acolo, în străinătatea ostilă, s-au comportat ca adevăraţi gospodari: „I-au trimis ca pe tîlhari -/ Ei s-au făcut gospodari./ I-au primit ca şi pe hoţi -/ Ei s-au făcut patrioţi”. Nimeni şi nimic nu i-a putut să-i îngenuncheze. Tudor Josanu
Ştiaţi că peste 50% de pacienţi cu diabet zaharat nu ştiu că sînt bolnavi? Şi asta, în timp ce numărul bolnavilor creşte simţitor în lumea întreagă. Dacă, în prezent, sînt peste 250 milioane de bolnavi cu diabet zaharat, peste 10-12 ani, numărul acestora, potrivit unui pronostic al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, va ajunge la 380 de milioane. În raionul Ungheni sînt înregistraţi peste 1600 bolnavi cu diabet zaharat. De menţionat că în ultimii zece ani numărul lor s-a dublat. La un bolnav, căruia i s-a stabilit boala, revin doi-trei bolnavi care nici nu-şi dau seama că suferă de diabet zaharat.
Vinul, totuşi, a fost omagiat la Nisporeni Codreni adevăraţi, agricultori şi, mai ales, viticultori iscusiţi, nu puteau nisporenenii să renunţe cu una-cu două la tradiţionala sărbătoare „Toamna de aur”. Chiar dacă, iniţial, au declarat că nu o vor organiza în acest an, căci, spunea pentru „Expresul” şeful Secţiei agricultură şi industria prelucrătoare Nisporeni, Grigore Florea, că nu le arde de sărbători, iată că, totuşi, ea a avut loc. În zi de miercuri, pe 24 octombrie, în piaţa Ştefan cel Mare şi Sfînt din Nisporeni s-a adunat multă lume, venită să omagieze viţa de vie şi vinul, produsele care i-au salvat pe moldoveni de nenumărate ori. La festivitatea de deschidere a sărbătorii au participat oficialităţi raionale, în frunte cu preşedintele Vasile Bîtca, a participat primarul de Nisporeni, Ion Gangan, primarul de Bălăureşti,
Boris Jitari. 16 primării ale raionului din cele 23 existente şi-au dat concursul la buna desfăşurare a sărbătorii, vernisînd expoziţii ale produselor agricole, ale produselor de artizanat şi artă plastică. Muzica şi voia bună au domnit pe întreg parcursul evenimentului. Au fost înmînate premii peste premii. Astfel, pentru expoziţiile agricole, locul I i-a fost decernat
primăriei Nisporeni, locul II – primăriei Cristeşti, iar locul III – primăriei Bălăureşti. De premii de încurajare au beneficiat primăriile Bălăneşti şi ValeaTrestieni. La concursul vinurilor albe cel mai iscusit vinificator a fost declarat Grigore Bouroş din Iurceni. Pe locul II s-a clasat Eugen Croitoru din Bărboieni, iar pe locul III - fabrica de vinuri din Iurceni. La compartimentul vinuri roşii premiul I i-a revenit fabricii de vinuri din Nisporeni, locul II – primăriei Mărinici, iar locul III - Mariei Zbîrnea din Valea-Trestieni. În concursul plantării viţei de vie locul I i-a fost atribuit lui Victor Gurulea din Şişcani, lo-
cul II – Verei Lazări din Nisporeni, iar locul III – lui Oleg Jignea (Şişcani) şi Eugen Caragia (Nisporeni). Pentru buna organizare a expoziţiilor de artizanat şi lucrări de artă plastică au fost menţionate 13 primării. Un viu interes printre participanţi a trezit loteria agricolă, în joc fiind puse mai multe unelte agricole. Cel mai fericit a fost Alexandru Botnari din Boldureşti, care s-a ales cu... „polobocul de aur”. Buna dispoziţie a celor prezenţi a fost întregită şi de artiştii colectivelor cu titlul „model” din Nisporeni, dar şi de interpreţii veniţi din Chişinău: Adriana Ochişanu, Ion Paladi şi Ionel Istrati. Ina Landa
Relaţiile frăţeşti – tot mai strînse Călăraşiul ar putea avea, în scurt timp, o sală de videoconferinţe, urmare a unor relaţii de prietenie pe care le-a legat cu oraşul francez Villefranche, dar şi cu cele din Germania: Buhl şi Schkeuditz. Decizia a fost luată de ziua oraşului Călăraşi, pe 13 octombrie, cînd aici au venit delegaţii din localităţile respective. „Este vorba, a precizat vicepreşedintele raionului Călăraşi, Vasile Timofte, despre un proiect care urmează să fie finanţat în comun de cele trei oraşe europe-
Astfel, la invitaţia Guvernului Olandei şi a Universităţii „Erasmus” din Rotterdam, în perioada 2 - 6 octombrie, dînsul a fost într-o vizită de studiu, unde a participat la cinci ateliere de lucru. „Voi pregăti un raport în scris despre vizitele mele în Olanda şi Finlanda. Сine va mai avea întrebări, le voi răspunde”, a spus Iurie Toma. Dînsul a evitat să răspundă şi la o altă întrebare a Mariei Buruiană: „Din banii cui a fost efectuată vizita în Olanda?”, limitîndu-se doar să le mulţumească acelor consilieri care au grijă de banii publici. „Haideţi să ne corectăm pe viitor”, a propus liderul fracţiunii PCRM din Consiliul raional, Haralambie Chirilov. A se corecta pe
ne”. Fiecare dintre ele s-a angajat să aloce cîte 5000 de euro. Primăria Călăraşi va soluţiona celelalte aspecte tehnice. Deja a fost stabilită locaţia. Sala de videoconferinţe va fi deschisă în incinta Bibliotecii publice raionale „Grigore Vieru”. Astfel reprezentanţii ora-
şelor înfrăţite vor putea comunica direct şi mult mai frecvent decît pînă acum. În ultimii ani, municipalitatea Buhl (Germania) a contribuit la reparaţia ediificiului fostei şcoli auxiliare din Călăraşi, iar cea
din Villefranche a pus umărul la construcţia unui apeduct pentru liceul din satul Dereneu. De asemenea, a participat la inaugurarea unui Oficiu al cărţii franceze în cadrul Bibliotecii „Grigore Vieru”. (Tudor Josanu)
Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni
Diabetul se dezvoltă încet, pe ascuns. La început, apar: oboseala, durerile de cap periodice, scăderea vederii, scăderea din greutate, durerile în picioare. Această stare se numeşte prediabet sau diabet ascuns. Foarte puţini, în asemenea cazuri, se adresează la medic şi sînt investigaţi la glicemie. Dar anume în această fază e nevoie deja de tratament. Practica arată că mai bine de jumătate din aceşti pacienţi, dacă respectă întocmai sfaturile medicului şi tratamentul corespunzător, trec în grupa persoanelor sănătoase şi astfel previn complicaţiile diabetului zaharat.
5 Expresul Vineri, 2 noiembrie
viitor, potrivit dînsului, înseamnă că preşedintele raionului să aibă atribuţia de a numi unele persoane în delegaţii, dar, totodată, să vină şi cu un deviz de cheltuieli care să fie aprobat de consiliu. În aceeaşi ordine de idei, şi un alt consilier comunist, Ion Filimon, a venit cu o propunere: „Dacă are de gînd cineva să plece peste hotare, atunci să plece la o stagiere, care i-ar fi de folos în activitatea sa. În rest, sînt categoric împotrivă ca, în situaţia financiară precară în care se află raionul Ungheni, să începem cu voyage-urile. Nu reuşeşete avionul să aterizeze din Finlanda, că urcăm în altul şi plecăm în Olanda. Trebuie să terminăm cu aceste călătorii şi să începem să rezolvăm problemele raionului”. Natalia Junghietu
Iar complicaţiile sînt dintre cele mai serioase. Cel mai des sînt afectate vasele de singe, nervii, inima, creierul, rinichii. Poate surveni orbirea, insuficienţa renală etc. E bine de ştiut că bolnavii cu hipertensiune arterială, dermatite, hepatite, obezitate fac parte din grupa de risc. De aceea ar fi bine să-şi facă de cel puţin 1-2 ori pe an investigaţia glucozei sîngelui. Cu cît diabetul e depistat mai devreme, cu atît viaţa e mai uşoară. Nu ezitaţi să vă adresaţi medicului. Apropo, pe 14 noiembrie, va fi marcată Ziua internaţională a diabetului zaharat. Anastasia Babiuc, medic endocrinolog, Ungheni
Toamna aurie în mijlocul copiilor Vestea că toamna cu a ei bogată rochiță a sosit în Grădinița ”Guguță” din Ungheni a fost întîmpinată cu bucurie de toți copilașii de aici. Profitînd de ultimele zile însorite ale toamnei, ei au dat startul sărbătorilor dedicate acestui anotimp.
Pentru a omagia toamna, timp de două zile la rînd, pe 25 și 26 octombrie, micuţii au umplut curtea grădiniței lor cu poezii, cîntece, dansuri și bună dispoziție. Fără prea mari emoții, picii au demonstrat părinților prezenți la manifestări cît de frumos știu să vorbească și să recite. În debutul evenimentului, Emilia Cucuruzac, directoarea grădiniței, a remarcat că toamna este pentru prima dată în ospeție la ”Guguță”, căci instituţia a fost redeschisă astă iarnă. Dînsa nu a ezitat să le mulţumească părinților pentru modul în care se implică în sprijinirea copiilor și educatoarelor. Și copilașii de la grădinița ”Tereza Sobolevschi” din Ungheni au avut-o în ospeție pe Zîna Toamnă. Şi aici cîntecele și poeziile au curs rîu, iar culorile vii și darurile toamnei au înfrumusețat sala de festivități o săptămînă întreagă, atîta cît au decurs activitățile cu genericul ”Toamnă, tomniță”. Potrivit directoarei Claudia Sîrbu, sărbătoarea ”Toamna de aur” se desfășoară anual la grădiniță, devenind deja o frumoasă tradiție. ”Anume prin astfel de activități copiii învață dragostea față de frumos”, a menționat dînsa. Un farmec aparte au dat sărbătorii în cele două grădiniţe expozițiile amenajate cu această ocazie. Exponatele pregătite de mînuțele copiilor, împreună cu educatorii lor, au fost deosebite. Ina Landa
6 Expresul Vineri, 2 noiembrie
În perioada de iarnă 2012-2013 se preconizează cheltuieli în sumă de 70 de milioane de lei pentru întreţinerea drumurilor publice. 50 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru drumuri naţionale şi 20 de milioane - pentru cele locale. Suma este mai mare comparativ cu iarna precedentă. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Transporturilor, întreţinerea unui km de drum naţional pe timp de iarnă va costa 15 mii de lei, iar a unui drum local - 3,4 mii de lei. (Adevarul.md)
Fragmentarium
De la A pînă la Z cu Ala Mutilică
Alimentația corectă pe timp de iarnă Respectarea unei diete alimentare corectă pe timp de iarnă e dificilă, dar nu şi imposibilă. Este necesar doar să ținem cont de echilibrul alimentar. Iarna, „ceasul biologic” al organismului nostru suportă mari presiuni atît din partea luminii, care devine mai puțină, cît şi a temperaturilor scăzute în exterior. Acestea provoacă scăderea imunității, modificări ale funcțiilor hormonale şi ale metabolismului. Sînt argumente serioase pentru o alimentație sănătoasă pe timp de iarnă. Iarna ne mişcăm mai puțin, iar acest lucru duce la pierderea redusă a energiei organismului. Totodată, în această perioadă, organismul nostru produce mult mai puțină melatonină, fapt pentru care deseori ne simțim obosiți și lipsiți de energie, iar acest lucru ne face să credem că, mîncînd mai mult, vom recuperea energia necesară. De cele mai dese ori, mîncarea pe care o alegem are foarte multe calorii și carbohidrați, fapt pentru care reușim cu uşurinţă să adăugăm în greutate în doar una-doua săptămîni.
Cum să ne alimentăm corect iarna? Regula numărul unu: consumaţi mîncare caldă. Aici ne referim nu doar la ciorbe și supe, ci şi la garnituri şi băuturi. Regula doi: reduceți din dulciuri, mai ales tortele şi checurile, dar și băuturile cu conţinut sporit de zahăr. Regula trei: favorizați în alimentația dumneavoastră bulioanele, supele din legume şi cele din boboase. Regula patru: consumați cît mai multe legume. Legumele preparate pe abur sau fierte sînt obligatorii pe masa dumneavoastră. Regula cinci: reduceți consumul de cofeină. Mult mai folositor pe timp de iarnă e un ceai din plante, care nu doar vă va calma, încălzi, dar şi vă va diminua din foame. Regula şase: dormiţi mai mult. Somnul crează senzaţia „încălzirii” organismului, senzaţie pe care omul o obţine consumînd carbohidrați, adică – dulciuri. Regula şapte: activitatea fizică! Mai ales iarna, trebuie să ne mişcăm permanent. Pentru a menține un nivel optim al metabolismului, al dispoziţiei şi al formei fizice, e suficient să facem 30 de minute de exerciţii zilnic.
Meniul aproximativ pe timp de iarnă: Dimineața – cereale cu lapte cald sau două sandvichuri cu pîine crocantă și cașcaval. Al doilea dejun poate fi compus din fructe: banane, mere, citrice sau o chiflă din cereale integrate şi o bucăţică de brînză degresată. La prînz e indicată o supă din legume, carne de vită cu garnitură din legume cu conținut mic de amidon (dovleceii sînt ideali). La chindii încercați un sandvich cu dulceață şi fructe. Seara, la cină, sînt acceptate făinoasele, dar obligatoriu însoţite cu sos din legume sau tomate. Puteţi gusta şi puţină brînză, dar cu condiţia ca toate astea să nu fie consumate nemijlocit înainte de somn. Ţineţi minte – de alimentația corectă depinde nu doar dispoziţia dumneavoastră, ci şi sănătatea! Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DA PENTRU SĂNĂTATEA TA”.
COMUNICAT INFORMATIV La data de 20 noiembrie 2012, ora 10:00, Primăria oraşului Ungheni desfăşoară licitaţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare şi arendare a loturilor de teren proprietate publică: Lot nr. 1 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113478, situat pe str. I.L. Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 2 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113479, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 3 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113480, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 4 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113481, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 5 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113482, situat pe str. I.L.Ca-
Ce ziceţi de o vacanţă neplanificată, pentru suflet Ştiţi de ce oamenilor le este greu să fie fericiţi? Fiindcă ei, întotdeauna, văd trecutul mai frumos decît a fost, prezentul mai rău decît este şi viitorul mai dificil decît va fi. Dacă încrederea în sine se învaţă, se dezvoltă, este mai uşor să te schimbi decît să schimbi lumea sau să aştepţi ca toţi ceilalţi să se schimbe. Visul transformării miraculoase a celuilalt sau a realităţii este o iluzie. Fiţi de acord că e mai lesne să-ţi schimbi poziţia faţă de un munte decît să muţi muntele din loc. Trebuie să ştim unde vrem să ajungem, dar pas cu pas, încet, fără să facem prea multe planuri. Dacă vom şti să cerem sprijin, va exista întotdeauna un înger blînd, care ne va lua de mînă şi ne va ajuta. Cu toţii avem o rană pe care nu o putem gestiona, un sentiment care ne copleşeşte, un comportament pe care nu-l putem depaşi, un eveniment de care fugim, o iertare pe care o amînăm. Rătăcim printre relaţii, că-
utînd parteneri perfecţi. Pentru că, dacă sînt perfecţi, nu ne vor răni mai mult decît sîntem răniţi. Ba mai mult chiar, ne minţim că, dacă sînt perfecţi, poate ne vor repara şi pe noi, cumva. Ne lipseşte încrederea de a ne putea vindeca singuri. Ne lipseşte curajul de a crede că iubirea necondiţionată este un panaceu universal. Căutarea adevărului îi plictiseşte pe oameni. Ceea ce ar trebui să reprezinte pentru noi un obiect atrăgător, a devenit, în zilele noastre, o ocupaţie ruşinoasă şi un subiect de conversaţie inadmisibil în societate. Micile noastre eu-ri sînt concentrate total asupra luptelor şi aspiraţiilor, între reuşite şi nereuşite. Sîntem sclavii bunurilor noastre materiale şi ne consumăm cu înfrigurare pentru ele. Dar nu uitaţi un singur lucru – în timpul vieţii, trupul poate avea parte de multe zile de vacanţă, dar sufletul are puţine. Zilele libere ale sufletului sînt ceea ce determină adevărata
transformare din crisalidă în fluture, din slăbiciune în înţelepciune, din copil în om în putere. Sufletul are puţine vacanţe cînd este viu. De aceea, cît încă e posibil, hai să-i dăm o vacanţă! ,,Pe o stradă din Paris stătea un orb cu o pălărie la picioare şi o plăcuţă de lemn, pe care scria cu cretă albă: „Vă rog, ajutaţi-mă, sînt orb!”. Un ziarist trecu prin zonă şi văzu foarte puţini bani în pălăria orbului. Fără să-i ceară încuviinţarea, luă plăcuţa de lemn, o întoarse pe dos şi scrise altceva. O puse din nou la picioarele orbului şi plecă. Spre seară, jurnalistul respectiv reveni la orbul care cerşea. Acum, pălăria lui era plină de bani. Şi monede, şi bancnote. Cu simţurile dezvoltate din pricina lipsei de vedere, orbul recunoscu paşii ziaristului. Îl întrebă dacă el e cel care i-a rescris mesajul de pe plăcuţă şi, dacă da, ce anume scrisese. Ziaristul răspunse: „Nu am scris nimic din ce ar putea fi în ne-
concordanţă cu anunţul dumitale, doar că am exprimat totul în alte cuvinte”. Şi plecă liniştit mai departe. Orbul a aflat foarte tîrziu ce scrisese ziaristul pe plăcuţa de lemn. Mesajul era următorul: „Astăzi e primăvară în Paris, şi eu tot nu o pot vedea...”. De multe ori, iubite cititor, cînd lucrurile nu ne mai reuşesc aşa cum am dori, e o idee bună să schimbăm strategia. Morala: ,,Există cinci lucruri în viaţă care nu se pot recupera: o piatră după ce ai aruncat-o, o vorbă după ce ai spus-o, o şansă după ce ai pierdut-o, timpul după ce a trecut şi iubirea pentru cel care nu luptă!”.
Dor de Doina şi Ion Aldea-Teodorovici Sala de lectură a bibliotecii publice raionale Nisporeni a devenit neîncăpătoare pe 24 octombrie, în ziua cînd aici s-a desfăşurat manifestarea culturală „Două inimi în acelaşi dor”, dedicată memoriei celor două stele Ion şi Doina Aldea-Teodorovici. Pentru început, moderatoarea activităţii, Maria Fărîmă, a anunţat un minut de reculegere în memoria marilor interpreţi, care au trecut în nemurire cu 20 de ani în urmă, pe 29 octombrie. S-au stins într-un stupid accident rutier de lîngă Coşereni, la 40 de kilometri de Bucureşti. Apoi, directoarea bibliotecii, Elizaveta Tîmbur, a vorbit despre contribuţia celor doi la renaşterea naţională, despre moştenirea pe care ne-au lăsat-o şi care va dăinui veşnic în istoria muzicii şi culturii noastre naţionale. Pe marginea expoziţiei de publicaţii, reunite sub genericul “Două veţi şi o dragos-
ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 6 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113483, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 7 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113484, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 8 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113485, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr. 9 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113486, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.10 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113487, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei;
te”, a făcut o trecere în revistă Maria Olaru. Pentru a înveşnici clipele de trăire sufletească, a urmat un recital poetic plin de dor, închinat marilor artişti. Ana Micaliuc a dat citire unui eseu propriu, întitulat „Doina şi Ion”. Victoria Barila, Ana Nastasiu, Ana Lupei au citit versuri emoţionante, semnate de Grigore Vieru, Adrian Păunescu şi Valentin Barda. Titlurile poeziilor vorbesc de la sine: “Floarea s-a posomorât”, “Moartea prietenilor”, “Două flăcări”. Medalionul muzical ce a urmat a constituit punctul culminant al evenimentului. Vocile Doinei şi a lui Ion au răsunat din nou, trezind vii amintiri şi prilejuind clipe de înălţare sufletească. “Muzica Doinei şi a lui Ion Aldea-Teodorovici înseamnă mai mult decît muzică. Cu ea s-au deşteptat zeci şi sute de moldoveni. Muzica lor este imnul adevărat al independenţei noastre, este muzica Zilei de 31 august 1989”, a ţinut să sublinieze Elizaveta Tîmbur, după care a făcut un apel către cei prezenţi: “Să nu uităm, aceşti doi mari titani ai culturii sînt un exemplu de rezis-
Lot nr.11 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113488, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.12 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113489, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.13 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113490, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.14 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113491, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.15 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113492, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.16 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113493, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru
tenţă, de cultură, de verticalitate. Să apreciem, să înveşnicim şi să perpetuăm valorile naţionale autentice”. Ina Landa
vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.17 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113494, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.18 – teren public, 0,0025 hectare, nr. cadastral 9201113495, situat pe str. I.L.Caragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 9000 lei; Lot nr.19 – teren public, 0,02 hectare, nr. cadastral 9201105135, situat preajma traseului auto Chișinău-Ungheni, pentru vînzarecumpărare, mod de folosinţă: construcție industrială, preț inițial 40000 lei; Lot nr. 20 – teren public, 0,0266 hectare, nr. cadastral 9201101451, situat pe str. T. Arghezi f/n, preajma casei nr. 94, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie comercială, preț inițial 35000 lei; Lot nr. 21 – teren public, 0,0578 hectare, nr. cadastral 9201101424, situat pe str. T. Arghezi 59, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie locativă, preț inițial 75000 lei;
Lot nr. 22 - teren public, 0,3376 hectare, nr. cadastral 9201101155, situat pe str. Mihai Viteazul f/n, preajma clubului, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție, preț inițial 440000 lei; Lot nr. 23 – teren public, 0,003 hectare, nr. cadastral 9201106598, situat pe str. M. Eminescu f/n, preajma blocului nr.28, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie anexă, preț inițial 20000 lei; Lot nr. 24 – teren public, 0,02 hectare, nr. cadastral 9201107588, situat pe str. Ștefan cel Mare f/n, preajma Cooperativei de garaje nr. 2, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj, preț inițial 40000 lei; Lot nr. 25 – teren public, 0,2 hectare, nr. cadastral 9201109470, situat pe str. Horelor f/n, pentru arendare, mod de folosinţă: grădini, termen de arendare 10 ani, preț inițial 180 lei/an. Acontul constituie 10 % din preţul iniţial al lotului. Taxa de participare: persoane fizice şi juridice – 200 lei. Documentele de participare la licitaţie vor fi primite pînă la 19 noiembrie 2012, ora 10:00, în biroul 206. Relaţii la tel.: 023623696.
Programe TV Publicitate
7
Citatul săptămînii Cred că unul din cele mai mari riscuri în viaţă este să nu ai niciodată curajul să rişti. Oprah
Expresul Vineri, 2 noiembrie
Luni, 5 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00 Programul emisiunilor Revizie tehnică 17.15 “ERKY PERKY” 17.50 Săptămîna sportivă 18.30 “PLANETA ALBASTRĂ” 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.25 Dor 22.20 Templul muzicii 23.05 “SECRETARUL” 23.50 Documentar. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „EROI DE RASĂ” 14.00 Apropo TV 15.00 Serviciul Român de Comedie 17.35 Happy Hour 21.00 În Profunzime cu Lorena Bogza 23.00 „PARIU CU VIAŢA”. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.10 Новости 6.10 "Наталья Гвоздикова и Евгений Жариков. Рожденные революцией" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.30 Армейский магазин" 10.20 "Непутёвые заметки" 10.40 "Пока все дома" 11.30 "Фазенда" 12.25 "Среда обитания" 13.15 "УЧАСТОК" 15.10 Концерт "ЗВЁЗДЫ ПРОТИВ ПИРАТСТВА" 16.30 "ТРАКТИР НА ПЯТНИЦКОЙ" 18.15 "Мавзолей" 19.15 "БРИЛЛИАНТОВАЯ РУКА" 21.40 "Время" 22.05 "МОСГАЗ". Marţi, 6 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “ZEEK ŞI LUMEA ANIMALELOR” 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 10.00 Festivalul de cîntec şi poezie “D. Matcovschi” 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Accente economice 12.30 Reporter de gardă 13.40 “DORA” 16.00 Ring Star 17.45, 21.25, 23.50 Documentar 18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 22.20 Cultura azi 23.05 “SECRETARUL”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „PARIU CU VIAŢA” 14.00 „ULTIMUL SĂRUT” 17.35 Happy Hour 20.45 Vocea României 23.00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23.30 „SPARTACUS: ZEII ARENEI”.
PRIME TV Профилактика 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 18.15 Новости 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "МОСГАЗ". Miercuri, 7 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.50, 9.40, 15.05, 17.45 Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 10.10 ...pe urmele lui Ştefan cel Mare 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Videoteca copiilor 13.10, 18.30 “PLANETA ALBASTRĂ” 13.40 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Avanpremiera 14.20 “DORA” 15.55 Magazinul copiilor 16.25 Prin Istorie – spre Victorie 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.25 Portrete în timp 22.20 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor 22.35 Festivalul Internaţional “Regina Vioară”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „ULTIMUL SĂRUT” 14.00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 14.30 „SECRETUL VECINILOR” 17.35 Happy Hour 20.45 Serviciul Român de Comedie 21.45 „TANTI FLORICA” 23.00 „SPARTACUS: ZEII ARENEI”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Федеральный судья" 16.20 "Малахов+" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "МОСГАЗ". Joi, 8 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45 Legendele muzicii 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.40, 14.50, 21.25 Documentar 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 “PLANETA ALBASTRĂ” 13.35 Unda Bugeacului 14.05 “DORA” 15.45
Părinţi şi copii 16.15 Erudit cafe 17.40 Videoteca copiilor 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto “5” din “35” 22.25 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.05 O seară cu muzica lui Dvorak. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „SECRETUL VECINILOR” 14.00 „AFACERI PE MASA DE OPERAŢII” 17.35 Happy Hour 20.30 „PARIU CU VIAŢA” 23.00 „SPITALUL DE DEMENŢĂ” 23.30 „CURIERUL MORŢII”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать" 13.05 "Дёшево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Федеральный судья" 16.20 "Малахов+" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "МОСГАЗ". Vineri, 9 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.35, 17.45, 21.25 Documentar 10.30 Vector European 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 “PLANETA ALBASTRĂ” 13.35 Svitanok 14.40 “DORA” 15.30 “ALICE ÎN ŢARA OGLINZILOR” 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.20 Fii tînăr! 23.05 O seară cu muzica lui Dvorak. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „AFACERI PE MASA DE OPERAŢIE” 14.00 „VIEŢI LA RĂSCRUCE” 17.35 Happy Hour 20.45 Dansez pentru tine. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,
15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Федеральный судья" 16.20 "Малахов+" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Поле чудес" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Боже, какой пустяк!" Концерт Александра Иванова и группы "Рондо". Sîmbătă, 10 noiembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 9.10, 13.10, 16.00 Documentar 6.35 “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” 8.05 Vedete la bis 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00 Spectacol 13.40 “ALICE ÎN ŢARA OGLINZILOR” 15.05 Desene animate 16.30 La mulţi ani! 17.15 Studio Art Plus 17.50 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Focus. Magazin TV 22.20 “SECRETARUL” 23.50 Respiro. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.30 Ce se întîmplă, doctore? 11.00 Auto Expert cu Andrei Tabuică 11.30 În Profunzime cu Lorena Bogza 13.20 „NU MIROASE-A BINE” 15.15 Dansez pentru tine 20.30 „DUBLU” 22.30 „TORQUE – CIRCUITE DE FOC”. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 15.00, 18.20 Новости 6.10 "Эммануил Виторган и Алла Балтер. По обе стороны жизни" 6.55 "ЛАРЕЦ МАРИИ МЕДИЧИ" 8.25 "Играй, гармонь любимая" 9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 Teleshopping 10.30 "Смак" 11.00 "Жизнь как кино" 12.15 "Абракадабра" 14.00, 15.15 "ОДИНОКИМ ПРЕДОСТАВЛЯЕТСЯ ОБШЕЖИТЬЕ" 15.45 "Да ладно!" 16.15 "Народная медицина" 17.10 "Жди меня" 18.30 "Человек и закон" 19.25 "Минута славы шагает по стране" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.30 "МУЛЕН РУЖ". Duminică, 11 noiembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 13.05 Documentar 7.00 Cinemateca universală 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.45 ...pe urmele lui Ştefan cel Mare 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – spre victorie! 11.35 La datorie 12.00 Moldovenii de
pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45 “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” 16.15 Chişinăul de ieri şi de azi 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 Spectacol muzical. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.05, 14.00 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „NU MIROASEA BINE” 13.20 Apropo TV 14.15 Vocea României 18.00 România, te iubesc!
20.30 „EROI DE SACRIFICIU” 22.30 „PATRU FRAŢI”. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Жизнь как кино" 7.10 "ЧЕЛОВЕК НИОТКУДА" 8.30 "Служу отчизне!" 9.00 Здоровье 10.15 Teleshoping 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 Фазенда 12.15 "УЧАСТОК" 14.20 "ЖЕСТОКИЙ РОМАНС" 16.55 "Большие гонки. Братство колец" 18.30 "Replica" 20.00 Среда обитания 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.50 "Достояние Республики: Игорь Тальков".
VĂ RECOMANDĂM LA TV! Luni 9.20 „Женская лига. Банановый рай”. Comedie (ТНТ) 19.30 „Одесса-мама”. Serial (Россия РТР ) 19.35 „Братаны - 3”. Serial (НTВ) Marţi 10.30 „Склифасовски”. Serial (Россия РТР) 21.00 „По ту сторону кровати”. Film (СТС) 21.30 „Касл”. Comedie (Sony) Miercuri 8.00 „1000 мелочей”. Talk-show (Россия РТР) 21.00 „Глаз”. Serial (СТС) 21.30 „Fabrika” (Publika) Joi 11.10 „Женская лига: парни, деньги и любовь”. Film (ТНТ)
Citaţii Judecătoria Ungheni solicită prezenţa cetăţeanului Ciobanu Ludmila, domiciliată în or. Cor‐ neşti, str. P. Halippa 19, în cali‐ tate de pîrît în cauza civilă, la cererea lui Botnaru Ştefan, pri‐ vind desfacerea căsătoriei, pen‐ tru data de 09.11.2012, ora 14.30, la şedinţa judiciară (or. Un‐ gheni, str. Naţională 21, bir. 8). Judecător, Vasile Şchiopu
17.45 „Моя прекрасная няня”. Serial (Sony) 1.00 „Прости, хочу на тебе женится”. Film (СТС) Vineri 20.00 „Шаг вперед”. Film (СТС) 22.00 „Чёрный ястреб”. Film (СТС) 23.00 „Медиум”. Film (Sony) Sîmbătă 20.00 „Next”. Serial (РЕН) 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1) 23.00 „Нереальная история”. Serial (СТС) Duminică 20.05 „Свадьба лучшего друга”. Film (Sony) 20.30 „Небесный суд”. Film (Россия РТР) 21.00 „Красавчик - 2”. Film (СТС)
Vînd apartament în Ungheni, cartierul Tineretului, etaj 3/5, cotileţ, 3 odăi, încălzire autonomă, mobilat. Telefon: 078098743, 023632053 Vînd teren pentru construcții în centrul or. Ungheni, 5 ari. Telefon: 068414415
Anunţ Stimaţi antreprenori, Consiliul Raional Nisporeni și Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM implementează Programul de instruie continuă ,,Gestiunea Eficientă a Afacerii”. Programul oferă cursuri de instruire pe 9 module. Seminarele de instruire se organizează a cîte 2 zile pentru fiecare modul în cadrul Secţiei economie a Consiliului raional. Doritorii de a participa la instruire vor completa formularul de înscriere la cursuri, însoţit de copia buletinului de identitate al solicitantului. Formularul poate fi accesat şi pe site- ul www.businessportal.md. Pentru detalii şi înscriere, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon: 026423796, 026422227, Triboi Galina. Vă aşteptăm la instruire!
Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament
Vă oferim: Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.
Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale: băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a. Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md
La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.
Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319
8
Un sfat pe săptămînă
Expresul
Util
Cartofii fierţi în coajă se curăţă mai uşor, dacă în apa care fierb se adaugă puţin untdelemn.
Vineri, 2 noiembrie
La Bucătărie cu Irina Caducenco
Ieftin și la îndemînă Antidotul bolilor de iarnă: citricele
Dovlecei – evantai Ingrediente: 3 - 4 dovlecei, 3 - 4 roşii, două felii de caşcaval, 4 - 5 bucăţi de şuncă, 2 - 3 linguri maioneză, 2 - 3 căţei de usturoi, ulei pentru uns tava. Mod de preparare: Dovleceii se taie felii, dar nu de tot, ci pînă aproape de coajă. Se sărează. Roşiile se
taie felii şi se pun între feliile de dovlecel. La fel şi caşcavalul, şi şunca - se pun printre feliile de dovlecel. Se prepară mujdei, se stropeşte dovleceii cu acestă compoziţie de usturoi, se unge cu maioneză şi se dă la rolă pentru 10-15 minute. Este foarte delicios.
În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea
Aeschynanthus, planta supranumită Mona Lisa Originară din regiunile tropicale ale Asiei, Aeschynanthus, planta supranumită Mona Lisa este epifită, adică în natură nu crește pe sol, ci agățată de copacii mari din pădure. Se caracterizează prin prezența a numeroase tulpini flexibile, lungi și cățărătoare, cu frunze eliptice, de culoare verde închis, rigide și cărnoase. Florile au o culoare roșie-portocalie strălucitoare, sînt grupate și foarte decorative. Planta are un aspect căzător, avînd o înălțime și un diametru de pînă la 60 de cm. Aeschynanthus este o plantă de coș. Din păcate, plantele nu se cultivă ușor în condițiile obișnuite dintr-o cameră. Ele pot înflori din abundență, iar apoi, în anul următor, pot să nu mai înflorească. Cerințele principale pentru a înflori cu regularitate, între lunile iunie și sep-
tembrie, sînt aerul umed de vară și o perioadă de odihnă iarna cu temperaturi între 14 și 18 grade C. Atenție, nu mutați planta dintr-un loc în altul în perioada de înflorire, pentru că își poate pierde bobocii și florile. După încheierea perioadei de înflorire, scurtați tulpinile imediat, dacă creșterea devine împrăștiată și aveți grijă ca planta să fie bine luminată iarna. Mona Lisa trebuie udată moderat, în special iarna, cu apă dedurizată de temperatura camerei. Oscilațiile prea mari ale umidității pămîntului și temperaturii aerului vor duce la căderea florilor. În timpul lunilor de vară i se administrează îngrășămînt, o dată pe săptămînă, și cît mai des pulverizați frunzele. Udați planta din belșug cînd înflorește. Răsădirea o puteți face la
Expresul la 5 ani
fiecare doi-trei ani, utilizînd amestecuri pe bază de turbă și mușchi de turbă în proporție de 3:1. Înmulțirea se face prin butași. Tăiați vîrfuri de lăstari lungi de zece centimetri și puneți-i în pămînt cald și umed. Temperatura de 25 grade C stimulează formarea rădăcinilor. Pericole și precauții. Planta poate fi contaminată de păduchi și de coșenile făinoase, care produc formațiuni pulpoase pe fața inferioară a frunzelor. În acest caz, îndepărtați formațiunile pufoase cu ajutorul unei pensule înmuiate în alcool denaturat și repetați operația după două săptămîni – insectele ar trebui să dispară.
Pentru că sînt bogate în vitamina C, citricele se consumă de obicei iarna, ele stimulează sistemul imunitar, acţionează împotriva unui număr mare de bacterii şi te protejează de gripă şi răceală. Proprietăţi terapeutice: Citricele sînt bogate în acid folic natural (un fruct pe zi îţi asigură doza de vitamine necesare). Pectinele din citrice sînt fibre alimentare, foarte valoroase pentru activitatea cardiacă, reglează colesterolul şi normalizează nivelul glucozei din sînge. Lămîile verzi au mai multă vitamina C decît grapefruit-ul, şi sînt utile în tratarea tusei, răcelii şi a gripei. Portocalele conţin vitamina C şi provitamina A, B1, B2, E, calciu, magneziu, fosfor, sodiu, fier, cupru, zinc, mangan şi brom. Au proprietăţi diuretice, tonice, antiinfecţioase şi de dezintoxicare. Pieliţele albicioase, pe care le înlăturaţi înainte de a mînca portocala, conţin fibre şi flavonoide care sînt benefice pentru organism: stimulează activitatea vezicii biliare şi a pancreasului, cresc imunitatea, distrug unele bacterii, combat febra. O singură portocală pe zi asigură organismului necesarul de vitamina C. Portocala roşie are proprietăţi comune cu lămîia, dar mai conţine o substanţă colorantă, numită antocian care este un puternic antioxidant. Coaja, pusă la macerat în 250 ml apă şi consumată a doua zi, combate obezitatea şi constipaţia. Mandarinele – cele mai dulci dintre citrice, conţin provitamina A, vitamina B, calciu şi brom (au efect sedativ şi relaxant asupra sistemului nervos, de aceea este recomandat să le consumi seara). Au acţiune diuretică, de aceea sînt bune pentru ficat şi stimulează producţia de globule roşii. Grapefruit-ul are un gust dulce-amar, bogat în enzime care stimulează digestia. Este bogat în vitamina C, fibre, fier, calciu, fosfor şi potasiu, vitamina A, B1, B2 şi carotene, sărac în calorii. Grapefruitul este considerat un aliment bun pentru slăbit. Fibrele alimentare şi numeroşii acizi organici contribuie la sănătatea tubului digestiv, uşurînd digestia. Consumul regulat de grapefruit (un fruct sau jumătate pe zi, cu jumătate de oră înainte de masă), previne bolile tubului digestiv, constipaţia, aciditatea gastrică, ateroscleroza. Este contraindicat consumul de grapefruit atunci cînd urmezi un tratament medicamentos, pentru că sucul acestui fruct modifică absorbţia intestinală a anumitor medicamente, existînd riscul de supradozaj, menţionează cercetătorii. Citricele ajunse la noi, cu siguranţă, sînt tratate chimic, de aceea coaja acestora nu se recomandă să fie consumată sau folosită în diverse tratamente, altfel riscaţi să vă intoxicaţi. Atenţie la consumul citricelor pentru cei alergici.
PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică
Caricatură de Alexandru Plăcintă
Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846
Horoscop | 5 – 11 noiembrie Berbec Aveţi senzaţia că nimeni nu vă înţelege şi pe bună dreptate. Tensiunile din ultima săptămînă i-au afectat pe membrii familiei, iar prietenii încă nu au aflat ce necazuri aveţi. Taur Nu vreţi să renunţaţi la autoritatea cu care vă place atît de mult să vă lăudaţi. Primiţi o veste tristă şi sînteţi pregătit pentru ce este mai rău, numai că lucrurile vor lua cu totul altă turnură. Gemeni Relaţii colegiale încordate, dar şanse profesionale bune. Prea multă încredere în cei care pretind a vă fi amici nu ar trebui să aveţi. Sînteţi foarte sensibili aceste zile. Rac Nu vă mai încadraţi în veniturile preconizate şi încercaţi să remediaţi situaţia. Este necesară mai multă încredere în colegi şi vor apărea posibilităţi de investiţii. Leu Veţi manifesta un fel de apatie, de stare de renunţare, care va alterna cu cea de agresivitate, îndreptate mai ales împotriva rudelor. Se pot accentua problemele scăderii profiturilor. Fecioara Se păstrează tendinţa de a accepta propunerile unor posibili parteneri, total nepotriviţi. Dispar pentru o mică perioadă problemele create de lipsa de bani. Balanţa Vă întoarceţi privirile către familie şi partener. Sînteţi şi mai geloşi, şi mai posesivi, şi mai greu de suportat. Evitaţi cheltuielile inutile. Scorpion Sînteţi în stare să staţi numai pe drumuri, dacă aşa puteţi ajunge în preajma persoanei iubite. Veţi avea o bună sănătate, doar unii vor suferi de unele stări de nervozitate. Săgetator Trăiţi pentru a iubi! Aveţi un bun moral, după o perioadă de disconfort de toate felurile. Pentru destindere poate faceţi o scurtă excursie sau un week-end prelungit. Capricorn Nici starea de sănătate şi nici situaţia familială nu vă dau răgazul necesar ca să vă faceţi de cap. O mină radioasa şi un bun moral marchează săptămîna. Vărsător Chiar dacă vă dovediţi cam superficial, sînteţi apreciat pentru corectitudine. Hobby-urile şi micile vicii vă dau mai multă poftă de viaţă şi vă îndepărtează plictiseala. Peşti Relaxarea apare în momentele cele mai nepotrivite. Recunoaşteţi că sînteţi foarte obosiţi, dar nu aveţi cum să plecaţi acum în concediu. Aveţi multă energie şi veţi depăşi această stare.
Prognoza meteo | 5 – 11 noiembrie
5 – 11 noiembrie
5 noiembrie: noaptea - +6° (cer senin); ziua - +13° (cer senin). 6 noiembrie: noaptea - +8° (cer noros); ziua - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă). 7 noiembrie: noaptea - +7° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +17° (cer puţin noros, ploaie). 8 noiembrie: noaptea - +5° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +12° (cer noros, ploaie). 9 noiembrie: noaptea - +2° (cer puţin noros, ploaie); ziua - +10° (cer puţin noros, ploaie slabă). 10 noiembrie: noaptea - +1° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua +11° (cer parţial noros, ploaie slabă). 11 noiembrie: noaptea - +2° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua +11° (cer parţial noros, ploaie slabă).
Luni Sf. Ap. Iacob, fratele Domnului; Sf. Irh. Ignatie.
Bancuri
Calendar creștin-ortodox
Marţi Sf. Mc. Areta; Cuv. Teofil. Miercuri Sf. Mucenici Marchian şi Martierie; Sf. Tavifa. Joi Sf. Mc. Dimitrie Izvorîtorul de Mir; Cuv. Teofil. Vineri Sf. Mucenici Nestor, Capitolina, Marcu. Sîmbătă Sf. Mucenici Terentie, Neonila, Parascheva; Cuv. Iov; Sf. Ierarhi Dimitrie, Arsenie. Duminică Duminica XXIII. Sf. Mc. Anastasia Romana; Cuv. Avramie, Ana.
Soţul şi-a uitat telefonul acasă. Cînd s-a întors de la serviciu, a gasit două mesaje: 1. De la amantă: Dragul meu, iubitul meu, mi-e dor. Pup dulce. Sună-mă. A ta Marie. 2. De la soţie: Nu-ţi face griji. Am sunat-o eu! Discuţie între soţ şi soţie. - O să mor de la cîţi nervi îmi faci! spune soţia. - Dacă tu mori, şi eu o să mor, spune soţul. - Dar tu de ce o să mori, mă rog, aşa de tare mă iubeşti? - După ce aş rămîne singur, nu aş putea suporta atîta fericire! O femeie în farmacie: - Aveţi ceva ieftin şi eficient pentru slăbit? - Da, avem plasture. - Şi unde se pune?! - Pe gură!