Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)
Citiţi în numărul curent
Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!
Un unghenean celebru îi hrăneşte pe ruşi cu mămăligă şi sarmale
Viceminiştrii – la atac
Cum poţi îmbina utilul cu plăcutul, iar pedeasupra să mai faci şi bani?
Unul a promis drumuri noi, trenuri mai bune și un Prut navigabil, al doilea – o armată profesionistă pînă în anul 2017, al treilea – s-a arătat îngrijorat şi deranjat.
Ştirea despre Veaceslav Bodolica, unghenanul care a reuşit să-şi facă o carieră muzicală la Moscova, iar acum face şi business acolo, a trezit cel mai mare interes.
Vezi pag. 3
Expresul Vineri, 23 noiembrie 2012 | Anul V, NR 43(248)
Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași
O domnişoară de 15 ani din Nisporeni adoră să calce pe vîrf de Everest Se numeşte Nicoleta Donos şi este elevă la Liceul „Boris Cazacu” din Nisporeni. Săptămîna trecută, în ajunul Hramului oraşului său natal, şi-a lansat prima plachetă de versuri, întitulată sugestiv „Ador să calc pe vîrf de Everest”. Evenimentul a avut loc la Biblioteca publică raională, în faţa unui public numeros. Deşi e doar adolescentă, Nicoleta posedă o gîndire matură, filozofică, poezia ei fiind plină de bun simţ şi optimism. Dumitru Mircea, redactorul revistei „Roua stelară”, tot el şi autorul prefaţei plachetei Nicoletei Donos, a ţinut să sublinieze că versul tinerei nisporenence „ajunge cu uşurinţă la inima şi raţiunea cititorului prin simplitatea şi sinceritatea sa”. Nu întîmplător, poeziile ei sînt găzduite cu regularitate în revistă. „Nu am aruncat nici o poezie de-a Nicoletei la coş”, a recunoscut redactorul-şef, menţionînd că ea are toate şansele să ajungă departe, „căci este o fată talentată, care respiră cu aerul înmiresmat al poeziei”. Mira Voinu, o tînără poetesă, studentă la Univesitatea de Stat, a venit de la Chişinău special pentru acest eveniment, dorind
În fotografie: Nicoleta Donos în drumul său spre vîrful Everestului.
să-i fie alături „colegei de breaslă”. „Poezia Nicoletei, a menţionat dînsa, vine din tot ce e frumos şi sfînt, dintr-o trăire sufletească”. Nu a lipsit de la eveniment nici prima învăţătoare a Nicoletei, Vera Adam. Dînsa a menţionat cu satisfacţie talentul fostei sale eleve, care s-a manifestat chiar din clasele primare. „Nicoleta era cea mai activă şi totdeauna găsea prima rimele cuvenite”, a subliniat învăţătoarea. N-a putut să-şi stăpînească emoţiile de bucurie nici Maria Lazăr, prima educatoare a Nicoletei. Şi dînsa a spus că fata compunea deja poezii fiind la grădiniţă. „Cînd am marcat sărbătoarea „Adio, grădiniţă!”, a scris nişte versuri atît de drăguţe, încît am plîns cu toţii”, şi-a amintit educatoarea. „S-a spus demult, şi nu fără
Spectacol al absurdului cu Alexandru Plăcintă
temei, că tot românul s-a născut poet. Dar să nu uităm că orice poezie trebuie să slujească o idee, altfel se naşte stearpă”, a ţinut să menţioneze Grigore Dragan, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, prezent şi el la eveniment, după care a remarcat că „poezia Nicoletei lucrează cu magia directă a cuvîntu-
lui, cu muzicalitatea bine potrivită a metaforelor”. Majoritatea vorbitorilor s-au axat pe ideea că în viaţa fiecăruia există un apogeu şi că apogeul Nicoletei este muntele Everest. E o metaforă, desigur, dar una relevantă şi foarte aproape de adevăr atunci cînd e vorba de Nicoleta Donos. (Ina Landa)
Stimaţi nisporeneni, Cu prilejul Hramului orasului Nisporeni, în numele Consiliului raional Nisporeni şi al meu personal, vă transmitem cele mai calde felicitari, urări de sănătate şi bucurie. Fie ca această zi de sărbătoare să aducă lumină în casele fiecărui nisporenean, făcîndu-i mai buni la suflet, mai toleranţi, mai responsabili faţă de ziua de azi şi cea de mîine. Această sărbătoare este un prilej în plus de a vă dori performanţe, realizări şi perseverenţă, să vă conducă spre noi orizonturi de dezvoltare şi promovare a orașului Nisporeni. La mulţi ani! Cu înalte consideratiuni, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni
Ştiri de pe Expresul.com Apele Prutului monitorizate nonstop 800 de mii de euro au fost investiți pentru procurarea și instalarea unei tehnologii performante, care va permite monitorizarea apelor rîului Prut şi emiterea avertizărilor cu privire la potenţialele inundaţii. La Ungheni, dar şi în alte 10 localităţi, de la Lipcani şi pînă la Giurgiuleşti, au fost instalate posturi hidrometrice automate, care vor efectua măsurători ale nivelului şi temperaturii apei. În caz de pericol sporit, factorii de decizie vor primi avertizări despre nivelul ridicat al apei. Proiectul respectiv a fost realizat cu sprijinul financiar al Guvernului Republicii Cehe.
Ceaţa a mai făcut o victimă la Călăraşi Duminică seara, pe o ceaţă deasă, coroborată cu întunericul serii, carosabilul umed şi excesul de viteză, s-a produs un nou accident care a luat viaţa unui locuitor din satul Pituşca, raionul Călăraşi. Tragedia s-a întîmplat la kilometrul 44 al traseului ChişinăuUngheni. Un automobil de marca VAZ 2106, la volanul căruia se afla un cetăţean turmentat (testul de alcolemie a demonstrat acest lucru!), s-a răsturnat. Şoferul s-a ales doar cu o sperietură zdravănă, iar pasagerul a decedat pe loc. Acum, conducătorul auto este cercetat penal.
Au furat vinul pentru pomenirea morţilor
Noul vechi deputat: „Nu v-aţi aşteptat? Am revenit şi pe mulţi aş vrea să răspopesc!”.
Doi tineri din Bărboieni, Nisporeni, în vîrstă de 17 şi, respectiv, 35 de ani, au furat de la biserica din sat mai multe sticle cu vin, aduse de enoriași pentru pomenirea morților. Le-au furat şi le-au băut. Furtul a avut loc săptămîna trecută. Preotul a recunoscut că nu s-a gîndit vreodată că cineva va îndrăzni să jefuiască biserica. Cei doi sunt cercetați penal pentru furt.
Cine a luat-o înainte, în regiunea Ungheni-NisporeniCălăraşi, la acest capitol? Răspunsul ni-l oferă Serghei Cladco, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, filiala Ungheni. Citiţi numărul următor!
Ziua de azi Se împlinesc 160 de ani de la apariţia primelor cutii poştale. Ele au fost introduse în Marea Britanie. Anterior, pe la mijlocul secolului al 18-lea, au fost amenajate, din 20 în 20 km, un fel de adăposturi cu două-trei odăi pentru odihnă vizitiului și a călătorilor, numite „hanuri de poștă". De aceea unitatea de măsură numită poștă este de aproximativ 20 km.
Știri expres Cum arată o zi din viaţa spitalului din Ungheni? “De dimineaţă, a fost internat un copilaş de trei ani, care fusese bătut cu capul de pereţi de concubinul mamei sale. Era într-o stare extrem de gravă. După ce i-am acordat ajutorul necesar, l-am expediat la Chişinău, pentru investigaţii suplimentare. Anterior, noaptea, doi copilaşi din Năpădeni, unul de un an şi jumătate, altul – de şapte luni, au fost aduşi la spital cu arsuri serioase. Pătucul, fiind lîngă sobă, a luat foc, în timp ce mama lor ieşise după apă. Cel mai mare nu a mai putut fi salvat, din păcate. Aseară, în drum spre Hîrceşti, a avut loc un accident rutier, în care au fost traumatizate două fetiţe în vîrstă de şapte şi, respectiv, 14 ani. Toată noaptea s-au chinuit, pe frig, în întuneric, cu dureri mari, iar mama nici măcar nu s-a interesat unde-s. Dimineaţa a dat peste ele un trecător. Au ajuns la spital într-o stare groaznică. Iar medicii, de fiecare dată, fac tot ce le stă în puteri să salveze viaţa oamenilor. Nimeni însă nu vine să vadă cum muncesc ei. Pe toţi îi interesează doar senzaţiile şi poate să găsească ceva rău. Îmi amintesc de accidentul de la Morenii Noi. Au fost aduşi la spital 40 de răniţi! Era groaznic. Am rechemat din concediu doctorii, surorile medicale. S-a operat nopţi întregi. Toţi erau epuizaţi la maxim. Ei şi? Nimeni nu m-a întrebat cum se simt aceşti doctori care nu închiseseră un ochi aproape 48 de ore. E trist. Iar eu sînt neputincioasă. Cum să aperi doctorii, dacă pe nimeni nu-i interesează soarta lor?”. Declaraţiile respective îi aparţin Lidiei Crăciun, directoarea Spitalului raional din Ungheni, care a acordat un interviu “Expresului” pe 13 noiembrie curent. Citiţi pag. 2
Un an al Sfintei scripturi al iubirii săracilor şi îngrijirii bolanvilor La iniţiativa Prea Sfinţitului Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, anul care vine, 2013, este declarat, în cuprinsul Episcopiei, Anul Sfintei Scripturi al iubirii săracilor şi îngrijirii bolnavilor. Anunţul a fost făcut pe site-ul Episcopiei, unde se arată şi motivele care l-au făcut pe Episcop să ia această decizie: “urmînd îndemnul Sf. Ioan Gură de Aur, care îi numeşte pe episcopi şi preoţi hrănitori ai săracilor, ajutătorii celor încercaţi, îndrumători ai creştinilor, în calea îndumnezeirii”. Astfel, în 2013, se va acorda o atenţie sporită „promovării învăţăturii despre importanţa Sfintei Scripturi în viaţa creştinului; a iubirii săracilor şi îngrijirii bolnavilor ca o încoronare a trăirii învăţăturii scripturistice”. Atît preoţii, cît şi credincioşii sînt îndemnaţi să fie receptivi la acest mesaj al PS Petru. Reamintim că anul 2012 a fost declarat, de aceeaşi Episcopie, Anul familiei ortodoxe.
Mai protejaţi de foc, ape sau cutremure La Onişcani, raionul Călăraşi, în comun cu autorităţile publice locale, a fost deschis un post de salvatori şi pompieri - al cincilea de acest gen din republică. Evenimentul a avut loc pe 15 noiembrie current. Postul respectiv va avea angajaţi civili, care vor exercita funcţia de salvator şi pompier şi vor fi primii care vor interveni în caz de situaţii excepţionale. Postul va acoperi strategic opt localităţi: Onişcani, Hîrbovăţ, Sverida, Bularda, Dereneu, Rădeni, Hirova şi Hogineşti. În caz de situaţii excepţionale, în aceste opt sate intervenţia salvatorilor şi pompierilor va fi, cu certitudine, mult mai rapidă şi eficientă.
2 Expresul
Moldova rămîne fără carne. Abatoarele sacrifică zilnic mii de porci, oi şi vite pentru că fermierii nu au cu ce hrăni animalele. Seceta din vară i-a lăsat fără furaje. Mai trist este că supraoferta de carne nu generează şi reducerea preţurilor pe piaţă, întrucît o bună parte din producţie este destinată exportului. De rînd cu fermierii suferă şi medicii veterinari, conştienţi că în curînd nimeni nu va avea nevoie de serviciile lor. (Adevarul.md)
Actual
Vineri, 23 noiembrie
“Nu totdeauna pacientul are dreptate. Mai au dreptate şi medicii” Potrivit unui top al celor mai bune spitale raionale din R. Moldova, realizat recent de Centrul pentru politici şi analize în sănătate, Spitalul raional din Ungheni a fost declarat cel mai bun din republică. Cu această ocazie, i-am solicitat un interviu directoarei instituţiei, Lidia CRĂCIUN. Aţi fi crezut vreodată că, la ora actuală, Spitalul raional din Ungheni, în comparaţie cu instituţiile similare din republică, are cele mai bune performanţe? Eram sigură că spitalul nostru este printre cele mai bune în republică. Nu obosesc să spun că avem un colectiv profesionist, că spitalul are tradiţii frumoase. Aici, într-adevăr, se munceşte. A fost îmbucurător, mai ales după un şir de apariţii mai puţin plăcute în mass-media. Pentru ce, totuşi, spitalul din Ungheni a fost declarat cel mai bun? S-au luat în calcul 22 de indicatori. Un punctaj mare a acumulat spitalul la aşa-numiţii in-
dicatori de volum: numărul de intervenţii chirurgicale, de naşteri, raportul dintre intervenţii şi internări, mortalitatea şi complicaţiile postoperatorii etc. Un alt indicator a fost cel de progres: rata operaţiilor cezariene la 1000 de naşteri, rata colecistectomiilor laporoscopice. Apropo, în prezent, din cele 33 de spitale raionale în doar şase se fac asemenea operaţii. La Ungheni, 95% din toate colecistectomiile (extirparea fierii) se fac anume prin această metodă, astfel că pacientul e mult mai puţin traumat. Vreau să spun că cel mai mic punctaj l-am acumulat la eficienţa tehnică (clădirile). Apropo, de clădiri. Cînd va fi, totuşi construit un nou edi-
Esențial cu Tudor Josanu
La ce-i trebuie unui popă trei autoturisme? Recunosc, m-am inspirat dintr-un articol de săptămîna trecută din cotidianul „Timpul”, semnat de Constantin Tănase şi întitulat sugestiv „La ce-i trebuie unui popă două pistoale?”. Cel mai şocant în istoria descrisă de ilustrul publicist e faptul că pistoalele, împreună cu o sumă mare de bani, categorisiţi de învăţătura creştină drept „ochiul dracului”, erau păstrate în sfîntul altar al unei biserici din Chişinău. Fireşte, Constantin Tănase a pus, reieşind din această situaţie, o serie întreagă de întrebări extrem de incomode pentru feţele bisericeşti care, se pare, în ultimul timp, au pierdut total simţul măsurii, dar şi al realităţilor în care trăiesc, nemaivorbind de spiritul Dumnezeiesc care ar trebui să le fie carte de căpătîi. Întrebarea pe care am pus-o în titlul acestui articol vizează cazuri concrete din raionul Călăraşi şi nu doar. Unii preoţi au în curte cîte 2-3 autoturisme luxoase, de regulă foarte prestigioase, cum ar fi „Mercedes” sau „Hyundai”. Nu-i vorbă, legea nu interzice procurarea şi păstrarea unor automobile de către feţele bisericeşti. Să fie sănătoşi! Dar întrebarea e alta: din moment ce preoţii de la noi nu sînt salarizaţi de la buget, ca în România spre exemplu, de unde şi cum de reuşesc să adune atîţia bani? Or, aceiaşi popi stăpînesc şi acareturi ce seamănă mai mult a cetăţi temeinice, cărora le lipsesc doar nişte tunuri şi şanţuri late pline cu apă pentru protejarea lor. De cine se tem? Toate acestea sînt la suprafaţă. Dar, dacă cineva (cine oare ar dori şi ar putea să fie acela?) ar „săpa” puţin, cu siguranţă ar da de mult mai multe bogăţii deţinute de ei. Departe de mine gîndul să „dau cu parul în cap” sau să-i judec, aşa cum, intuiesc, vor susţine unii dintre cei care pretind că-s creştini, dar zilnic fac altceva decît a poruncit Hristos. Eu, pur şi simplu, întreb. Pentru că, am impresia, o parte din feţele bisericeşti care pretind că-L slujesc pe Dumnezeu ori nu cunosc, ori se fac a uita, ori ignoră cu bună ştiinţă o poruncă-îndemn a lui Isus Hristos: „Nu vă faceţi comori pe pămînt, că furii le fură şi rugina le mănîncă. Face-ţi-vă comori în Ceruri, că acestea sînt veşnice şi plăcute lui Dumnezeu”. Din păcate, nu e unicul caz cînd deziderate sfinte din învăţătura Domnului sînt terfelite tocmai de cei care ne îndeamnă mereu să le respectăm. De ce să ne mai mirăm şi să ne văietăm de toate cele rele cîte ni se întîmplă şi de care avem parte de la un timp încoace?
Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni
ficiu, despre care se tot vorbeşte în ultimii 20 de ani? În prezent, negociem cu factorii de decizie, mai ales că avem alocat şi un teren în acest scop – chiar lîngă spital. Avem proiectul, este plătit pe jumătate. Acum, se caută finanţatori. Consider că este strict necesar ca la Ungheni să funcţioneze un spital regional. Rezultatele acestui top sînt mai mult decît benefice pentru promovarea ideii respective. Chiar dacă s-a declarat oficial, urmare a unor analize serioase, că spitalul din Ungheni este cel mai bun, se aud voci că nu e chiar aşa. Am primit şi un mesaj, în care mi se spunea: “Glumiţi? Vorbiţi cu pacienţii”. Păi, s-a ţinut cont, atunci cînd s-a făcut topul respectiv, şi de notorietate, ceea ce înseamnă atitudinea pacienţilor faţă de spital. Foarte mulţi dintre pacienţii neasiguraţi aleg anume spitalul nostru, deşi au dreptul să se tra-
teze oriunde vor. Chiar să nu existe pacienţi nemulţumiţi? Să fie totul perfect? Nu, nu-i totul perfect - ca în orice instituţie de altfel, nu doar medicală. Or, numai cel ce nu munceşte nu greşeşte. Sigur că există şi pacienţi nemulţumiţi, dar aceştia sînt într-o proporţie mică. Nu ştiu de ce, totdeauna iese în evidenţă doar latura proastă. Mi se pare că în societate s-a creat un stereotip, o campanie contra sistemului de sănătate. Să ştiţi că examinăm orice plîngere a pacientului, ne străduim să soluţionăm pozitiv orice problemă a lui. Dar vreau să subliniez: nu totdeauna pacientul are dreptate. Mai au dreptate şi medicii. Ce i-ar mai trebui spitalului din Ungheni ca să fie şi mai bun? Investiţii. Este stringent necesară construcţia unui bloc nou şi modern. Mi-aş dori să putem investi mai mult în factorul uman, astfel ca medicii să poată bene-
ficia de stagieri nu doar în ţară, ci şi în străinătate, să fie create condiţii şi mai bune, ca pacientul să nu mai fie nevoit să ape-
leze la instituţiile din Chişinău, ci să putem oferi tot spectrul de servicii medicale aici, pe loc. Lucia Bacalu
Tot mai neagră devine viaţa nevăzătorilor călărăşeni Nici în zi de sărbătoare, oamenii care au fost lipsiţi de bucuria de a vedea lumina zilei, nu au uitat de tristeţe. Şi asta, nu pentru că le este sortit să trăiască în întuneric, ci din cauza politicii sociale duse de stat în ultima perioadă. Deşi s-au adunat, pe 14 noiembrie, la o conferinţă festivă, prilejuită de Ziua internaţională a nevăzătorilor, cei aproximativ 40 de nevăzători din raionul Călăraşi nu au putut să nu vorbească şi despre problemele cu care se confruntă. Întrebările apărute au vizat, în mod special, surpimarea compensaţiilor nominative şi trecerea la sistemul de ajutor social în bază de anchete sociale. Acum, din cauza noului regulament, pînă şi un televizor color sau o maşină de spălat pot fi considerate obiecte de lux şi... la revedere
ajutor social. Nu întîmplător, decizia respectivă a fost numită de unii diabolică. S-a vorbit şi despre aroganţa unor asistenţi sociali din satele raionului, şi despre unele cazuri de corupere pasivă din partea acestora. Tot mai neagră devine viaţa acestor oameni. Or, concluzia finală a fost că şi nevăzătorii călărăşeni sînt afectaţi de sărăcie la fel ca sutele de mii de pensionari din republică. Deşi au fost invitaţi la această discuţie şi reprezentanţii Secţiei Asistenţă Socială Călăraşi, nimeni nu a catadixit să vină să dea răspunsuri la întrebările apărute. La ora actuală, în raionul Călăraşi sînt circa 150 de nevăzători. Toţi se află în vizorul Organizaţiei teritoriale a Societăţii Orbilor din R. Moldova. Preşedintele Vasile Carp a venit, la adunarea festivă, cu un raport al
Șoferi păzea! Operațiunile speciale ”Viteza” și ”Autobuzul” în plină desfășurare la Nisporeni Chiar crezi că eşti mai rapid ca moartea? Merită oare graba să răpeşti viaţa cuiva, să laşi pe cineva schilodit sau să nu mai ajungi niciodată la locul destinaţiei? Aceste întrebări, mai mult retorice, și le pun tot mai des... Cine credeți? Polițiștii rutieri. Anume lor le revine sarcina grea de a stopa cazurile de conducere a vehiculelor cu exces de viteză. Uneori, nici amenzile usturătoare nu mai au efectul dorit asupra șoferilor prea grăbiți. Din acest considerent, în perioada 20 noiembrie – 3 decembrie, la Nisporeni se desfășoară operațiunea ”Viteza”. ”În această perioadă, vom monitoriza intens comportamentul conducătorilor auto pe drumurile raionului”, a accentuat Sergiu Robu, șeful Secției poliție rutieră a Comisariatului de poliție Nisporeni. Șoferii nedisciplinaţi au toate șansele să încaseze o amendă de la 200 pînă la 1000 de lei, plus 3-5 puncte de penalizare. Potrivit șefului Poliției rutiere, un lucru de profilaxie la fel de intens s-a desfășurat la Nisporeni și în perioada 12-23 noiembrie, cînd s-a desfăşurat operațiunea ”Autobuz”. ”Ne-am propus atunci să responsabilizăm șoferii antrenați în transportul de pasageri și să diminuăm viciul de a conduce autobuze ce nu corespund cerințelor”, a explicat Sergiu Robu. Dînsul a specificat că, printre cele mai dese încălcări comise de șoferiii de autobuze, se numără: transportarea pasagerilor supranormă, conducerea vehiculului care nu a fost supus reviziei tehnice sau fără categoria respectivă, dar și altele. Chiar dacă operaţiunea s-a încheiat, Poliţia rutieră face apel către conducătorii unităţilor de transport de călători să dea dovadă de responsabilitate și prudență sporită. Or, pasagerii, urcîndu-se în transport, trebuie să aibă deplină încredere în profesionalismul conducătorului auto. Ina Landa
activităţii organizaţiei teritoriale pe parcursul anului curent, vorbind despre susţinerea acestei categorii de oameni prin anumite sume de bani, produse industriale şi agroalimentare sau prin alte forme de ajutor. La finele întrunirii, pentru cei prezenţi a fost organizată o masă de binefacere (vezi foto) . Tudor Josanu
Georgeta Voinovan în ospeție la ”Guguță” Grădinița ”Guguță” din Ungheni a devenit, în ultimul timp, ca un magnet pentru numeroase personalităţi. Se pare că „de vină” este ospitalitatea celor de aici. De acest lucru s-a convins și interpreta, textiera și compozitoarea Georgeta Voinovan, care a păşit pragul grădiniţei respective chiar recent. A venit cu un buchet de cîntece pentru copii, dar şi cu un proaspăt abecedar în versuri, dedicat preșcolarilor, realizat chiar de ea. Apropo, pe lîngă poezii, cartea mai conţine și un CD cu cîntece pentru cei mici. „A fost o sărbătoare deosebită. Copiii, la final, nu se puteau despărți de oaspetele lor, care le-a cîntat și i-a dis-
trat la maximum”, a menţionat Emilia Cucuruzac, directoarea grădiniței ”Guguță”. Dînsa a mai spus că Georgeta Voinovan și-a exprimat dorința ca manualul său, ”Abecedar pentru cei mici”, să ocupe un loc special în biblioteca fiecărui copil de la grădinița ”Guguță”. Interpreta a lăsat şi un mesaj în Cartea de impresii: „Cele mai sincere urări de bine, prosperare și creștere continuă pentru frumosul colectiv de pedagogi și copii de la Grădinița ”Guguță”. Aveți niște oameni minunați, grupele au denumiri absolut deosebite, ceea ce înseamnă că sufletul și creativitatea sînt la loc de cinste. Deci, aveți un viitor frumos. Cu mult drag, Georgeta Voinovan”. Ina Landa
Georgeta Voinovan îi demonstrează Abecedarul său directoarei Emilia Cucuruzac
Preşedintele Nicolae Timofti recunoaşte că funcţiile în Moldova sunt vîndute. El refuză, însă, să aducă exemple concrete şi susţine că nu ştie cum poate fi eradicată această practică vicioasă. Pe de altă parte, analişti politici consideră că Nicolae Timofti nu are curaj să spună lucrurilor pe nume şi să întreprindă măsuri îndrăzneţe.
Politic
3 Expresul Vineri, 23 noiembrie
Știri din Primăria Ungheni
Anatol Arhire revine în Parlament Anatol Arhire, liderul organizaţiei teritoriale Ungheni a Partidului Liberal, vicepreşedinte al raionului Ungheni, revine în Parlament, după o pauză de doi ani. Prima dată, dînsul a fost ales deputat la 5 aprilie 2009. Nu a reuşit să se bucure prea mult de noua sa funcţie, căci în scurt timp au fost anunţate alegeri parlamentare anticipate. La 29 iulie 2009, devine pentru a doua oară deputat, păstrîndu-şi locul şase în listele PL. Nici de data aceasta mandatul
său nu a durat prea mult – doar un an, căci din nou au fost declarate alegeri parlamentare anticipate. A treia oară, Anatol Arhire a fost plasat în listele PL al 17-lea. A trebuit să treacă doi ani, ca să poată reveni în Parlament, după ce colegul său de partid, Valeriu Nemerenco şi-a dat demisia. În pauzele dintre activitatea în Parlament, Anatol Arhire a deţinut funcţia de vicepreşedinte al raionului Ungheni, responsabil de agricultură.
Iată CV-ul lui Anatol Arhire, plasat pe pagina web a Parlamentului: Deputat, fracţiunea PL Născut la 20 iulie 1956 în municipiul Ungheni Studii: 1977-1982: Universitatea Agrară din Chişinău, specialitatea – inginer hidrotehnician Activitate profesională: Iulie 2007 – aprilie 2009: vicepreşedinte al raionului Ungheni, responsabil pentru domeniul agriculturii, infrastruc-
DISPOZIŢIE nr. 209-02/1-06 din 19.11.2012 Cu privire la convocarea Consiliului Orăşenesc
turii, funciar şi cadastru. Din 5 aprilie 2009 - deputat în Parlamentul Republiciii Moldova, membru al Comisiei agricultură şi industria alimentară.
Vești bune a adus la Ungheni, pe 20 noiembrie, Boris Gherasim, viceministrul Transportului și Insfrastructurii Drumurilor. Potrivit dînsului, în următorii doi- trei ani, cetățenii vor avea posibiliatea să circule confortabil pe drum, pe cale ferată, pe apă sau în zbor. ”Nu sînt vise sau aberații”, a accentuat oficialul, subliniind că, începînd cu anul 2014, satele din Moldova vor uita de galoși. Totodată, a mai spus viceministrul, în următorii doi ani şi călătoriile cu trenul vor fi mai confortabile. Toate trenurile vechi vor fi înlocuite cu altele noi, care vor dezvolta o viteză mai mare. Boris Gherasim nu a uitat nici de transportul naval. „Vom încerca, începînd cu anul viitor, să curățim rîurile Prut și Nistru, astfel ca ele să devină navigabile”, a punctat dînsul. Oficialul de la Chişinău şi-a încheiat discursul pe o notă optimistă, spunînd că drumarii din toată republica sînt deja pregătiţi, sută la sută, pentru a face faţă iernii care vine. Ina Landa, Ungheni
Apărarea e la nivel, dar mai sînt şi unele probleme Pînă în anul 2017, vom avea o armată profesionistă, ceea ce însemană că toţi militarii, sută la sută, vor activa în bază de contract. Cel puţin aşa a declarat viceministrul Apărării, Igor Panfile, în cadrul întrevederii sale cu cetăţenii raionului Nisporeni, pe 20 noiembrie curent. În prezent, potrivit oficialului, circa 55% din întreg efectivul armatei este angajat prin contract. Referindu-se la încorporarea în rîndurile Armatei Naţionale, Igor Panfile s-a arătat satisfăcut de raionul Nisporeni, care „regulat îşi onorează planul de încorporare”. Răspunzând la întrebările adresate de cei prezenţi, viceministrul Apărării a menţionat că raţia alimentară a unui soldat e de doar 23 lei pe zi, recunoscînd că e foarte mică. Dînsul a recunoscut de asemenea că mai există în armată şi acel fenomen, numit „dedovşcina”, din care cauză unii tinerii dau preferinţă serviciului de alternativă. Dar, în linii generale, armata dispune de o capacitate bună de apărare şi este în stare să asigure menţinerea unei păci trainice, a concluzionat oficialul. Grigore Drăgan, Nisporeni
Un viceministru al Agriculturii „îngrijorat” Cu ocazia Zilei Agricultorului, responsabilii de la Direcţia Raională Agricultură Călăraşi au decis să nominalizeze două persoane din domeniu, pentru a li se acorda distincţii de stat. Mare însă le-a fost mirarea, cînd au auzit că un viceminsitru al Agriculturii, originar de prin părţile călărăşene, s-a arătat nedumerit de faptul că nu a fost consultat personal asupra candidaturilor de la Călăraşi. Să fie oare o nouă practică a Ministerului Agriculturii sau acest demnitar care, vorbeşte lumea, şi-a cîştigat funcţia doar graţie carnetului de partid, crede că tot ce mişcă pe la Călăraşi trebuie să-i fie raportat? Ori poate s-o fi molipsit de la şeful său, ministrul Vasile Bumacov, care-i solicita, nu demult, Preşedintelui Nicolae Timofti, să-i acorde Ordinul Republicii groparului agriculturii din Moldova, Andrei Sangheli? Tudor Josanu, Călăraşi
SCRISOARE DECHISĂ CĂTRE ROMÂNII DIN BASARABIA Dragii mei români basarabeni, iubiţi fraţi şi surori!
de secole ai românilor şi-au făcut din mine o ţintă vie.
Sunt Victor Alexeev şi am hotărât, împreună cu prietenii mei de la Bucureşti, să candidez din partea Uniunii Social Liberale (USL) pentru un mandat de deputat în Parlamentul României.
Nu mă voi muta cu traiul la Bucureşti, voi merge acolo numai pentru şedinţele parlamentare şi activitate în interesul românilor basarabeni, voi rămâne în schimb alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripţia în care candidează, alături de români, trăind cu grijile şi problemele lor de fiece zi.
Am credinţa că alături de voi eforturile, demersurile, priceperea şi energiile mele vor duce la atingerea scopului de unitate, solidaritate şi bunăstare materială şi culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Am fost, sunt şi voi fi unionist. Am apărat pământul strămoşesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, şi nu m-am temut să-mi dau viaţa pentru Neam şi Ţară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre româneşti. Pentru tot ceea ce am făcut cu dăruire şi riscându-mi viaţa, MGB/KGB de la Tiraspol a intentat un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenţie pentru “tentativa de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”. Mă onorează că duşmanii
Nu-mi plac demagogii şi cei care îşi fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt şi de acţiune, oamenii de caracter. Am o ofertă concretă, cuprinzătoare, realistă şi utilă. Puteţi lua cunoştinţă de Programul meu politic în avantajul românilor din Basarabia şi de peste hotare aici, vizitând site-ul meu: https://victoralexeev.wordpress.com/ M-am inspirat în alcătuirea Programului meu politic, urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum şi soluţiile juste,
constructive şi realiste propuse de alţi români din Basarabia şi din ţară, cărora nu li s-a dat curs până acum. Prioritatea mea este recunoaşterea cetăţeniei române pentru toţi românii din Basarabia, ţinutul Herţa şi nordul Bucovinei. Cetăţenia română – simplu şi rapid, fără niciun fel de taxe – este dreptul nostru istoric şi constituţional. Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine! Promit doar ceea ce pot face şi fac doar ceea ce foloseşte Neamului meu şi ţării mele. Am sprijinul garantat al majorităţii parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opţiunile de vot ale românilor din ţară. Am nevoie de sprijinul fiecărui român din Basarabia, căruia îi spun: Voteză util! Ţine minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziţie! Basarabenii trebuie să fie la Putere, nu în Opoziţie! Sunt ca voi şi dintre voi! Sunt
În temeiul art. 16 alin. (3) al Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, DISPUN: Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară, pe data de 30.11.2012, la orele 15:00, în sala de şedinţe a Primăriei oraşului Ungheni, cu următoarea ordine de zi: ORDINEA DE ZI : 1. Cu privire la aprobarea bugetului oraşului Ungheni pentru anul 2013, în prima lectură Raportor: T. Pavliuc, contabil-şef 2. Diverse Primar, Alexandru Ambros
Zilele uşilor deschise la Centrul pentru copii şi tineri „Casa pentru toţi”
Viceminiştrii – la atac A promis drumuri noi, trenuri mai bune și un Prut navigabil
P
cu voi şi pentru voi! Aşa am fost şi voi fi întotdeauna, al vostru, Victor ALEXEEV, Chişinău, noiembrie 2012 PP
Stimaţi cetăţeni, Primăria oraşului Ungheni, Centrul „Casa pentru toţi” vă invită la Ziua uşilor deschise, în perioada 26 noiembrie - 3 decembrie, în fiecare zi în afară de sîmbătă şi duminică, între orele 9.00 – 17.00. Adresa Centrului „Casa pentru toţi”: or. Ungheni, str. Bernardazzi, 1 Telefon de contact: 023626487; 023626073.
Centrul „Casa pentru toţi” a fost deschis în anul 2002. Scopul instituţiei este de a oferi copiilor şi tinerilor ce se confruntă cu probleme de integrare socială o gamă largă de servicii speciale din domenile psihopedagogic şi social. În cei zece ani de activitate, s-au făcut foarte multe pentru copiii aflaţi în dificultate, pentru copiii cu nevoie speciale. Ultimul eveniment de anvergură s-a produs la 31 mai 2012, cînd a fost inaugurat un nou serviciu pentru tineri cu dizabilităţi, care pune accent pe integrarea socială şi orientarea vocaţională a acestora. Zilele ușilor deschise la Centrul pentru copii şi tineri „Casa pentru toţi” au ca scop: • promovarea schimbării sociale la nivel de comunitate prin susţinerea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi • familiarizarea comunităţii cu serviciile oferite copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi. În cadrul acestor Zile va fi organizată şi o masă rotundă cu genericul „Integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi, realizări şi perspective”. La Ziua uşilor deschise vor fi invitaţi partenerii care au susţinut şi susţin activitatea Centrului, reprezentanţi ai instituţiilor educaţionale, agenţi economici, mass-media, donatori, ONG-uri, precum şi toate persoanele interesate de activitatea Centrului. În această perioadă, fiecare dintre noi va avea ocazia să procure obiecte de artizanat şi decorative, confecţionate de copiii şi tineri cu dizabilităţi. Prin gestul de participare la Ziua uşilor deschise vom demonstra că fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea vieţii persoanelor cu dizabilităţi.
EDIŢIA NR.
7 (26) EXEMPLE DE IMPLICARE
în soluţionarea problemelor comunităţii
La Băhrinești, mandatul de primar durează... 30 de zile pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii editată de Asociaţia Presei Independente (API) CERE SOCOTEALĂ pentru banii publici!
Cereţi socoteală și pentru banii donaţi în „fondul școlii”! O locuitoare din Slobozia-Cremene, raionul Soroca, a semnalat la „Linia verde” cu apel gratuit 080088808 că în anul de învăţământ 2010-2011 directorul gimnaziului ar fi perceput de la părinţii elevilor câte o sută de lei pentru acoperirea cheltuielilor curente de întreţinere a școlii. Ea dorește să știe dacă din bugetul local sunt alocaţi suficienţi bani pentru întreţinerea acestei instituţii de învăţământ. Femeia din Slobozia-Cremene, care a solicitat anonimatul, povestește că în decembrie 2010, la gimnaziul din sat a avut loc o adunare părintească, în cadrul căreia părinţii au fost informaţi că trebuie să plătească pentru „fondul școlii” câte o sută de lei pentru un elev. „Am fost de acord să dăm bani, deoarece directorul spunea că din aceste mijloace financiare se vor procura câteva ferestre pentru școală”, afirmă femeia. Însă geamurile promise așa și nu au fost cumpărate, iar la următoarea adunare părintească, în octombrie 2011, ea l-a întrebat pe directorul gimnaziului cum au fost cheltuiţi banii acumulaţi de la părinţi. „Directorul a răspuns că cei opt mii de lei au fost utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor curente, inclusiv pentru unele servicii de întreţinere... „Vreau să știu, oare din partea primăriei nu se alocă suficienţi bani pentru întreţinerea gimnaziului?”, întreabă părintele. Femeia mai povestește că în acel an școlar a fost nevoită să-și transfere copilul la o școală în altă localitate. „Doar pentru că eu am fost mai curajoasă și am întrebat cum sunt utilizaţi banii publici destinaţi întreţinerii școlii, dar și banii colectaţi de la părinţi, copilul meu a avut de suferit, fiind „pedepsit” cu note joase, dar și cu diferite replici...”, argumentează femeia. Ludmila Celac, o altă locuitoare a satului Slobozia-Cremene, de asemenea menţionează
că fata ei era „pedepsită” pe motiv că nu a dat bani atunci când diriginta îi ceruse. „Chiar nu aveam bani în casă în acea perioadă. Trebuia să-mi vând lucrurile din gospodărie ca să dau pentru școală? Era o perioadă când fata nici nu dorea să meargă la lecţii, căci profesoara îi amintea mereu de datorie”, povestește ea.
Colectarea banilor de la părinţi se făcea prin intermediul elevilor Anatolie Belinschi, directorul gimnaziului Slobozia-Cremene, confirmă că la acea adunare părintească, profesorii împreună cu membrii asociaţiei părintești „Speranţa” au decis colectarea a câte o sută de lei. Întrebat dacă a fost întocmită o listă unde părinţii confirmau prin semnătură că, benevol, donează această sumă de bani, directorul a explicat: „Nu avem nici o semnătură de la părinţi, banii se colectau în felul următor: părinţii îi dădeau elevilor, elevii îi transmiteau diriginţilor, iar dirigintele dădea suma acumulată profesoarei de informatică, care era responsabilă de contabilizarea lor, apoi banii ajungeau la mine. Aceste finanţe erau destinate cheltuielilor curente pentru gimnaziu”. Directorul gimnaziului ne-a prezentat o listă cu obiectele achiziţionate din suma de 8100 lei, acumulată de la părinţi în anul de studii 2010-1011, listă care include mături, lacăte, cârpe pentru curăţenie etc. Potrivit listei, o parte din bani au fost utilizaţi pentru procurarea combustibilului, a vopselelor, dar și pentru achiziţionarea rechizitelor de birou: pachete de hârtie, plicuri, discuri video. În același timp, potrivit unui act al primăriei comunei Vărăncău, în componenţa căreia intră satul Slobozia-Cremene, pentru anul calendaristic 2011, din bugetul local s-au alocat peste 20 mii lei pentru procurarea rechizitelor de birou, a materialelor și obiectelor de uz gospodăresc, iar pentru reparaţiile curente ale clădirilor și încăperilor – încă circa 20 mii
Din Regulamentul privind cooperarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obşteşti ale părinţilor, aprobat prin ordinului Ministerului Educaţiei nr. 972 din 12.12 2011: „(12) Implicarea persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile de învăţământ şi a cadrelor didactice în colectarea şi gestionarea mijloacelor băneşti pentru Asociaţii constituie încălcare gravă a obligaţiilor de muncă şi se sancţionează disciplinar”.
lei. Ion Levco, primarul comunei Vărăncău, afirmă că din bugetul local sunt alocaţi bani pentru întreţinerea curentă a gimnaziului. „Avem puţine finanţe, dar ne străduim să acoperim necesităţile instituţiilor de învăţământ din comuna noastră”, declară primarul.
Ghenadie Donos: „Dacă au greșit, pedagogii vor fi pedepsiţi” Ghenadie Donos, șeful Direcţiei Generale Învăţământ din raionul Soroca, ne-a asigurat că va investiga acest caz. „Dacă se demonstrează că prin intermediul asociaţiei părintești se acumulau bani, iar de colectarea banilor se ocupau cadrele didactice, inclusiv directorul gimnaziului, aceștia vor fi sancţionaţi disciplinar”, afirmă Ghenadie Donos. El confirmă că în cadrul asociaţiilor părintești banii se pot colecta doar la iniţiativa părinţilor și acest proces este unul benevol. „Părinţii trebuie să fie informaţi că pentru întreţinerea instituţiilor de învăţământ se alocă bani din bugetul local, adică bani publici. Dacă se dorește ca în acea instituţie să mai fie procurat un lucru util pentru confortul copiilor, această achiziţie trebuie să o decidă asociaţiile părintești”, subliniază șeful direcţiei raionale. Rodica Josanu, juristă la Ministerul Educaţiei, spune că astfel de situaţii regretabile sunt și în alte localităţi, unde în procesul de colectare a banilor sunt implicaţi pedagogi, dar și elevi. „Cadrelor didactice le este interzisă colectarea banilor de la părinţi. Instituţiile de învăţământ și asociaţiile trebuie să se consulte asupra deciziilor de interes comun care vizează probleme de ordin pedagogic, sociocultural sau financiar și aceasta trebuie să se facă în mod transparent”, spune jurista. Ea mai afirmă că pentru a nu lăsa loc de suspiciuni în utilizarea banilor, conducerea instituţiilor de învăţământ trebuie să-i informeze pe părinţi câţi bani sunt alocaţi din bugetul local pentru instituţia respectivă. „Dacă banii publici nu sunt suficienţi, atunci părinţii vor hotărî dacă este necesară colectarea unor sume de bani suplimentare. Dacă informaţia va fi mai transparentă, vor dispărea și bănuielile de utilizare incorectă a banilor”, conchide jurista.
LILIA ZAHARIA
• Vrei să semnalezi cazuri de utilizare incorectă a banilor publici de către autorităţile locale? • Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional? •Vrei să ne informezi despre practicile (bune sau proaste) de adoptare a deciziilor şi gestionare a banilor publici în Telefonează la satul, comuna sau oraşul tău?
0800 88808 „Linia verde” pentru transparenţa
procesului decizional, cu apel gratuit
Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor verifica semnalele de gestionare frauduloasă a banilor publici.
Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
De la începutul anului și până acum, satul Băhrinești din raionul Florești a avut peste o sută de primari. Nu este vorba de primari aleși de locuitori, ci de o modalitate inedită de a implica cetăţenii în procesul de luare a deciziilor și în soluţionarea problemelor comunitare. Lunar, câte 12 locuitori ai Băhrineștiului deţin temporar funcţia de „primar”, având rolul de a merge din poartă în poartă pentru a-i informa pe locuitori ce au făcut autorităţile și care sunt planurile de viitor.
Feodosia Bunescu, primara de Băhrineşti, la o întrunire cu cei 12 „primari” ai lunii octombrie
atul a fost împărţit în 12 sectoare cu câte circa 60 de gospodării, iar fiecare sector își are „primarul” său care se schimbă la fiecare 30 de zile. În octombrie, de exemplu, „primarii” au avut obligaţia să-i informeze pe săteni despre iniţiativa de a construi în localitate reţeaua de apeduct. Oamenii trebuiau să dea un răspuns exact dacă vor sau nu să aibă apă la robinete.
noi, „primarul” ne lasă și o gazetă, unde citim ce a făcut cârmuirea satului timp de o lună”, explică femeia, arătându-ne buletinul informativ local. Altă parte a satului este străbătută de Veaceslav Rotari, „primarul” Sectorului 10. El s-a oprit la poarta Mariei Rotari, căreia îi explică scopul vizitei. Femeia îl ascultă cu interes, apoi ne spune că această modalitate a autorităţilor de a se consulta cu cetăţenii este foarte bună. „Chiar dacă suntem bătrâni și fără multă carte, venim și noi cu sfaturi pentru lucrătorii primăriei... Sigur că eu vreau apă la robinet, dar sunt împotrivă ca această construcţie să ne golească buzunarele ca și construcţia gazoductului”, spune femeia.
„Primarii” notează propunerile sătenilor
Sătenii ajută la soluţionarea problemelor
Veaceslav Șaban are 25 de ani și este șomer. A revenit recent de la muncă din Rusia și în octombrie a deţinut funcţia de „primar” al Sectorului 4 din Băhrinești. „Am venit la primărie și am zis că vreau să fiu și eu primar. Merg pe la fiecare gospodărie din sectorul meu și-i întreb pe stăpâni dacă vor ca în sat să fie construită o reţea de apeduct. În plus, notez solicitările cetăţenilor adresate autorităţilor locale”, povestește Veaceslav. Prima destinaţie a „primarului” a fost gospodăria Mariei Antohi. Femeia nu s-a mirat când l-a văzut la poartă, l-a felicitat pentru funcţia pe care o deţine și a ascultat cu atenţie noutăţile pe care le-a adus. „Pentru Băhrinești a devenit o practică obișnuită... După ce vorbește cu
După ce merg pe la toate gospodăriile, „primarii” temporari se întâlnesc cu adevăratul primar de Băhrinești, Feodosia Bunescu, pentru a-i raporta despre rezultatele sondajelor din teritoriu. „Dacă unele întrebări și probleme sunt abordate de mai mulţi cetăţeni, atunci ele devin subiecte pentru ședinţele consiliului local, propunându-se soluţii pentru a fi rezolvate”, afirmă primara. Feodosia Bunescu povestește că a introdus această modalitate de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor din anul 2009. „La început, oamenii erau timizi, nu prea doreau să coopereze. Acum situaţia este alta, cetăţenii sunt mai activi, înţeleg problemele localităţii și încearcă să ofere soluţii pentru rezolvarea
S
Veaceslav Şaban, „primarul” temporar al Sectorului 4, discută cu Maria Antohi despre problemele satului
lor”, argumentează primara. Ea menţionează că locuitorii sunt îndemnaţi să participe și la ședinţele consiliului local. Nadejda Darie, secretar-coordonator al Reţelei Femeilor din cadrul Congresului Autorităţilor Publice Locale (CALM), menţionează că primarii și consiliile locale sunt obligaţi să asigure accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public, iar implicarea locuitorilor comunităţii în procesul de luare a deciziilor duce la responsabilizarea atât a autorităţilor locale, cât și a cetăţenilor. ,,Dacă locuitorii unui sat sau a unui oraș iau parte la adoptarea unei decizii, atunci, cu siguranţă, ei vor fi interesaţi să monitorizeze implementarea deciziei aprobate cu implicarea lor”, explică N. Darie.
LILIA ZAHARIA
REVENIM LA CELE PUBLICATE
Intimidare pentru critică? Două locuitoare din comuna Seliște, raionul Orhei, ne-au informat că, după publicarea articolului despre mașina de teren, cumpărată din bani publici de către primăria din localitate care avea deja un automobil cu o vechime de cinci ani (pagina ACTIV nr. 4/23), primarul se răzbună pe ele pentru că au furnizat informaţia jurnaliștilor. De altă parte, primarul infirmă acuzaţiile care i se aduc. Experţii le recomandă persoanelor care susţin că au fost intimidate să se adreseze în instanţa de judecată.
H
aritina Cecan, șefa Casei de Cultură din Seliște, unicul consilier local care nu a fost de acord cu achiziţionarea unei mașini noi pentru primărie, afirmă că de când a apărut articolul „Mașină de teren pentru primărie”, ea este supusă mai multor controale. „Practic, nu mai pot să-mi desfășor activitatea la Casa de Cultură, căci permanent îmi sunt verificate actele. Am cerut să fie conectate la energia electrică toate cabinetele Casei de Cultură, căci avem curent doar la o priză și la un întrerupător, iar eu sunt nevoită să lucrez la lumânare. Primarul a refuzat să facă acest lucru”, se plânge Haritina Cecan. Galina Dodon, o altă femeie cu care vorbise reporterul nostru când a realizat materialul despre mașina nouă a primăriei, de asemenea susţine că ar fi fost intimidată de primar. „La o adunare a satului, îi propuneam primarului să repare porţiunea de drum de pe strada unde locuiesc, însă el mi-a reproșat că „drumul ţi-l vor repara cei de la gazetă”. E corect să ni se închidă gura ori de câte ori încercăm să aflăm cum sunt cheltuiţi banii publici?”, se întreabă, indignată, femeia.
De altă parte, Vasile Scripnic, primarul comunei Seliște, infirmă acuzaţiile care i se aduc. „Aceste femei mai bine și-or vedea de treaba lor, decât sămi urmărească activitatea. La Casa de Cultură sunt efectuate multe controale, deoarece Haritina Cecan nu-și onorează obligaţiunile de serviciu. Va fi conectată la energie electrică, atunci când ea va lucra conștiincios”, răspunde alesul local. Cât privește replica dată Galinei Dodon, primarul neagă că i-ar fi răspuns femeii în așa fel. Ion Ștefârţa, președintele raionului Orhei, spune că știe despre divergenţele apărute între primar și șefa Casei de Cultură și precizează că va întruni o comisie specială care va studia situaţia creată. „Nu pot să vă spun exact care sunt cauzele acestor conflicte. Poate fi vorba de lipsă de transparenţă în activitatea primarului, dar nu neg că la mijloc ar exista și unele răfuieli politice”, declară președintele raionului. Vasile Spinei, președintele Centrului „Acces-info”, afirmă că persoanele care susţin că au fost intimidate de către primari doar pentru faptul că au relatat presei anumite informaţii, elucidând cazuri de gestionare ineficientă a banilor publici, sunt în drept să-i acţioneze pe primari în judecată. „Autorităţile publice trebuie să știe că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei. De asemenea, orice persoană are dreptul să critice statul și autorităţile publice”, specifică expertul. Asociaţia Presei Independente (API) va sesiza Cancelaria de Stat, cerând să fie verificat cazul semnalat de cetăţenii care afirmă că sunt intimidaţi pentru că l-au criticat pe primarul din comuna Seliște.
Eveniment
102 persoane, cetăţeni ai R.Moldova, au declarat, pînă la 19 noiembrie, la Inspectoratul Fiscal de Stat, că au în conturi peste un million de lei, iar 613 au declarat sume între 500000 de lei şi un milion. Conform datelor pentru anul 2011, venituri mai mari de un milion de lei au avut 204 de persoane. Peste 80% din milionarii în lei sînt din Chişinău, vîrsta medie a lor fiind de 45 de ani. (Adevarul.md)
5 Expresul Vineri, 23 noiembrie
Agricultorii din regiune au rămas săraci și plini de datorii la finele acestui an agricol Interviu cu Iurie Vrabie, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi „Uncalnis” În ajunul Zilei Agricultorului, consemnată tradiţional în ultima duminică a lunii noiembrie, v-aş propune să faceţi o trecre în revistă a anului agricol ce, iată, se sfîrşeşte. Care este situaţia în regiune? Să ştiţi că anul 2012 a fost cel mai complicat din ultimii zece ani. O poate confirma orice agricultor. Din cauza secetei, toate culturile agricole au fost compromise în proporţie de cel puţin 50%, iar unele chiar în totalitate. De exemplu, roada de grîu a fost de cel puţin două ori mai mică decît în anii precedenţi, porumbul a fost compromisă în proporţie de 99%, sfecla de zahăr 70%, soia - 100%. Nu vorbesc doar despre rezultatele obţinute de întreprinderea pe care o conduc. Cunosc situaţia şi la colegii mei. În asemenea condiţii, la ce să ne aşteptăm noi, consumatorii de rînd? Nu cred că pe consumatori această situaţie îi va afecta foarte mult. Oricum, ne aşteaptă o creştere la preţuri. Sper să fie nesemnificativă. Dar la ce se aşteaptă agricultorii? Agricultorii se află într-o situaţie foarte complicată. Eu, de exemplu, am utilizat toate resursele financiare pe care am reuşit să le obţin anul acesta pentru salarizarea angajaţilor, plata impozitelor şi îndeplinirea lucrărilor agricole de toamnă. Să înţeleg că ați rămas săraci şi curaţi?
Nu. Am rămas săraci şi cu datorii. Curaţi nu avem de unde, căci noi, agricultorii, nu am putut să ne onorăm obligaţiunile faţă de acei agenți economici care ne-au asigurat cu seminţe, fertilizanţi şi chimicale. În plus, avem datorii şi la bănci. Cum credeţi că va fi noul an agricol? Toamna curentă este îmbucurătoare, fiindcă au căzut precipitaţii şi culturile agricole de toamnă - grîul, orzul, rapiţa - intră în perioada de iernare în stare bună, ceea ce ne dă speranţe că anul viitor va fi unul mai bunişor, astfel că vom putea chiar să achităm o parte din datoriile pe care le-am acumulat în anul 2012. În pofida greutăților de care aţi vorbit, au fost înregistrate şi careva performanţe în agricultura din regiune? Da. Producătorii agricoli au testat, anul acesta, noi soiuri de seminţe și hibrizi de seminţe la floarea soarelui, la sfecla de zahăr, care neau demonstrat că sînt mai rezistente la secetă. Cred că anume acestea vor fi utilizate în viitor de către mulţi agricultori, chiar dacă sînt mai puţin productive. De asemenea, au adoptat o nouă tehnologie de prelucrare a solului, pentru a păstra umezeala la suprafață. Mai au curaj agricultorii să-şi dezvolte afacerile? Sigur, căci sînt mulţi producători agricoli care se ocupă serios cu agricultura şi la Nisporeni, şi la Călă-
raşi, și la Ungheni. În ultimii ani, au fost plantate suprafeţe destul de mari de livezi noi, de viţă de vie. La Nisporeni, de exemplu, fermierii mici se ocupă serios cu plantarea prunilor, căci prunul se simte bine şi pe terenuri mai puţin fertile. La Ungheni s-au plantat livezi şi viţă de vie. Seceta și problemele cu care s-au confruntat agricultorii din regiune în acest an i-a făcut cumva să fie mai uniţi? Din păcate, nu. Aşa e mentalitatea agricultorului şi este de înţeles, căci ei mai ţin minte fostele colhozuri şi sovhozuri la care nu-şi doresc să revină. Oricum, noi, în cadrul Asociaţiei Producătorilor Agricoli, ne străduim să promovăm ideea asocierii, pentru că numai astfel vom putea să ne apărăm, să ne promovăm interesele. Şi la nivel republican conceptul e acelaşi - de a păstra asociaţiile regionale de producători agricoli, iar în cadrul lor să dezvoltăm asociaţii de profil, cum ar fi: asociaţia producătorilor de legume în sere, de fructe, de struguri etc. Recent, ministrul Agriculturii a vorbit despre nişte fonduri europene, care se prevăd în 2013 pentru agricultori. Dînsul a accentuat că vor beneficia de susţinere financiară acei producători care vor fi în asociaţii. Uniunea Europeană, donatorii străini nu doresc să aibă de a face cu structuri de stat, ei vor să colaboreze cu asociaţii obşteşti. Şi pe această cale, fac un apel către producătorii agricoli: să ne unim mai mult forţele şi eforturile, în aşa
fel ca pe viitor să putem beneficia de fonduri europene pentru dezvoltarea de mai departe a agriculturii. Lucian Blaga spunea: „Veşnicia s-a născut la sat”. Acum, în secolul al XXI-lea, mai este actuală această afirmaţie? Indiscutabil. Şi va fi veşnic actuală. Ina Landa Notă: Asociaţia Producătorilor Agricoli ”Uncalnis” reprezintă cu succes, deja de 11 ani, interesele agricultorilor din trei raioane: Ungheni, Nisporeni și Călărași. Scopul pe care l-a avut şi-l are asociaţia este de a contribui plenar la creşterea bunăstării producătorilor agricoli prin crearea condiţiilor favorabile pentru sporirea eficienţei agrobusinessului privat.
De aproape 60 de ani sînt împreună. El, Mihail Pendus, este cunsocut în satul său natal, Petreşti (Ungheni), de toată lumea, fiind unul dintre cei mai vîrstnici la ora actuală. Are 86 de ani şi multă înţelepciune. A lucrat, timp de 15 ani, şef de fermă şi se mîndreşte mult cu asta. Ea, Lidia Pendus, a fost bucătăreasă la spitalul din sat. dari şi harnici. Şi-au construit o casă, au sădit pomi, au crescut copii. „Nu am dormit, dar ne-am făcut tot ce am visat să avem”, spune moş Mihail. Este la curent cu tot ce se face în lume, în ţară. Nu scapă nici o ştire mai importantă şi ar putea vorbi la nesfîrşit despre viaţa pe care a trăit-o, despre ziua de azi. Doar că aude mai greu şi atunci preferă să tacă, să analizeze lucrurile. În viaţa lor, au trăit bine. Nici nu putea fi altfel, el fiind şef de fermă, iar ea – bucătăreasă. Acum se mulţumesc doar cu pensia pe care o au. Împreună, lunar, primesc cam 1600 lei. Ce să mai spui? În fiecare lună, pun cîţiva bănuţi deoparte. „Încă din ianuarie tot strîngem bani, aşa că ne-am cumpărat acum lemne pentru iarnă. Aşteptăm pensia viitoare ca să ne cumpărăm
Asociaţia Producătorilor Agricoli „UNCALNIS” adresează sincere felicitări cu prilejul Zilei lucrătorilor din agricultură şi industria alimentară. Salutînd munca, abnegaţia şi fermitatea dumneavoastră, marcăm recunoştinţa faţă de rolul agricultorului în societate. Cu aceste gînduri vă transmitem urări de sănătate şi de împlinire a tuturor năzuinţelor profesionale şi personale. Cu mult respect Iurie Vrabie, Ionel Petru, Negru Alexandru
Stimaţi lucrători din agricultură şi industria prelucrătoare,
În ospeţie la o casă ce-i onorează, an de an, pe Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
De aproape 60 de ani, soţii Pendus, Lidia şi Mihail, îşi sărbătoresc hramul casei, aşa cum se cuvine, de Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, pe 21 noiembrie. „Este sfîntul casei, este sfîntul soţului şi ne mîndrim cu asta”, spune mătuşa Lidia. „Vă ajută sfîntul pe care l-aţi ales la cununie?”, îi întreb. Dau din umeri, se uită unul la altul. „Nu ştim dacă ne ajută, numai unul Dumnezeu ştie”, spune într-un sfîrşit gospodina casei. Apoi, parcă amintindu-şi ceva, adaugă: „Cred că ne ajută, pentru că am trăit în pace şi înţelegere o viaţă întreagă. Am fost mereu împreună, şi la bine, şi la rău”. Au o vîrstă onorabilă, sînt oameni respectaţi în sat. Au trecut prin multe, au văzut multe, dar niciodată nu s-au plîns de greutăţi. Au muncit zi şi noapte, căci sînt oameni gospo-
Stimaţi colegi!
Cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare, în numele Consiliului raional Nisporeni şi al meu personal, vă adresez cordiale felicitări, urări de sănătate şi succes în activitatea nobilă pe care o desfăşuraţi. Incontestabil, sectorul agroalimentar are un rol deosebit de mare în economia naţională, de sectorul agroalimentar depine, în mare măsură, bunăstarea tuturor. Succesele obţinute sînt rodul muncii, vocaţiei şi voinţei dumneavoastră de a înfrunta dificultăţile şi greutăţile legate de transformările pripite din trecut. Adresăm cuvinte de recunoştinţă tuturor celor care şi-au adus şi îşi aduc aportul, prin munca rodnică zi de zi, la dezvoltarea agriculturii şi industriei alimentare din raionul Nisporeni. La multi ani! Cu înalte consideraţiuni, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni
Stimaţi lucrători din agricultură şi industria prelucrătoare! A devenit o tradiţie frumoasă să sărbătorim în fiecare an, la sfîrşitul lunii noiembrie, Ziua profesională a lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare. Agricultura a fost dintotdeauna ramura principală a economiei. Apreciem munca şi profesionalismul dumneavoastră şi avem toată certitudinea că veţi depune şi în continuare eforturi pentru a obţine rezultate remarcabile întru dezvoltarea acestei ramuri. Este un prilej nu numai de sărbătoare, dar şi de bilanţ. În acestă zi semnificativă, vă doresc multă sănătate şi noi realizări în activitatea pe care o desfăşuraţi. Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni
Stimaţi agricultori!
În fotografie: Soţii Mihail şi Lidia Pendus din Petreşti
şi cărbuni. Sper să ieşim din iarnă”, spune gospodina. Nu se tem de nimic, doar „de bunul Dumnezeu”. Două capre, cîteva găinuşe şi un căţel – aceasta le este toată gospodăria la ora actuală. Sînt încă în putere să-şi lucreze terenul de lîngă casă. În doi îl prăşesc, în doi strîng roada... Aşa au muncit toată viaţa doar în doi. „Pămîntul ne hrăneşte, este pîinea noastră”, spune mătuşa
Citaţie publică Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Grosu Vasile Ion, domiciliat în satul Bumbăta, r. Ungheni, cetăţeanului Grosu Maria Iacob, domiciliată în satul Bumbăta, r. Ungheni, în calitate de pîrîţi, în cauza civilă înaintată de către Sacalî Raisa privind încasarea datoriei, care va avea loc la data de 25.12.2012, ora 9.00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni. Judecător, Maria Malanciuc
Lidia. „Dacă nu îl lucrezi la timpul cuvenit, degeaba mai munceşti, nu aştepta să ai roadă”, adaugă şi moş Mihail. Mîndria lor cea mare sînt copiii, şapte nepoţi şi nouă strănepoţi. Ferice de ei. De aceea şi bătrînețea li se pare frumoasă. Nu întîmplător, mătuşa Lidia a încheiat: „Ne mîndrim cu viaţa noastră bătrînească”. Natalia Junghietu
Anunţ Executorul judecătoresc Aurica Ţăruş, în conformitate cu art. 67 din CEx al RM, propune reprezentanţilor SC „Lumitec” SRL c/f 1005609004012 să se prezinte la adresa or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 10/202, pentru a face cunoştinţă cu încheierea privind distribuirea sumelor din 16.11.2012. Executor judecătoresc, Aurica Ţăruş
În numele Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie Ungheni, vă transmitem sincere felicitări, urări de bine cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare. Sectorul agroalimentar a fost şi rămîne una din ramurile dominante ale economiei naţionale, care determină în mare măsură bunăstarea dumneavoastră. Întodeauna aţi ştiut să depăşiţi dificultăţile şi greutăţile cu care vă confruntaţi. Omagiind munca şi profesionalismul dumneavoastră, vă dorim forţă, optimism, sănătate şi belşug în toate. Cu respect, Anatol Arhire, vicepreşedintele raionului Ungheni, responsabil de agricultură
Stimaţi lucrători din agricultură şi industria prelucrătoare, Conducerea raionului Călăraşi adresează sincere felicitări tuturor celor care au ales să-şi dedice viaţa agriculturii şi industriei prelucrătoare – o misiune nobilă şi deloc uşoară. Fie ca anul agricol care vine şi cei care vor urma să fie mult mai buni şi eficienţi decît cel care, iată, se încheie. Vă dorim multă sănătate, succese remarcabile, ploaie la timp, pace în suflet şi în casă, pîine pe masă. Optimismul şi încrederea într-un viitor mai prosper să nu vă părăsească nicicînd. Cu respect, Ilie Rău, preşedintele raionului Călăraşi Petru Cosoi, vicepreşedintele raionului, responsabil de agricultură
6 Expresul
Cel mai lung cuvînt din lume are 189819 de litere şi este numele unei proteine umane care se găseşte în muşchi şi asigură elasticitatea pasivă a muşchilor. Un polonez s-a încumetat să citească acest cuvînt – l-a citit în trei ore şi jumătate. Acesta începe cu ethionylthreonylthreonyl şi se termină cu laspartylserylalanylthreonylvalylasparinylserylisoleucine. (Jurnal.md)
Fragmentarium
Vineri, 23 noiembrie
Stimaţi cetăţeni!
Pesticidele contrafăcute – un pericol real pentru ecologia ţării Problema pesticidelor contrafăcute este una globală și nu ţine doar de Republica Moldova. Spre exemplu, în Europa, procentul preparatelor chimice de sorginte dubios sau mai direct spus – contrafăcute, destinate agroindustriei, constitue 10%. În ţara noastră, spre regret, acest procent este mult mai mare, iar faptul că o bună parte din vînzările chimicalelor contrafăcute este efectuată în pieţe agroalimentare sau în zonele adiacente acestora, fac practic imposibil controlul sistematic şi eficient al autorităţilor asupra contrafacţiei pesticidelor, erbicidelor și altor chimicale destinate muncilor agricole. În acest sens, spre exemplu, e bine să cunoaștem că, în aceiași Uniune Europeană, vînzarea produselor agrochimice este permisă doar în magazinele specializate și licenţiate în acest scop. Orice abatere de la lege se pedepsește necondiţionat și dur. Problema agrochimicalelor contrafăcute este legată, în mod direct, de siguranţa sănătăţii populaţiei și mediului înconjurător. Ele distrug culturile agricole sau, în cel mai bun caz, scad dramatic roada nu doar pentru anul în care au fost exploatate, dar și pentru mulţi ani înainte, pentru că metaboliţii chimici ajunși în sol sînt rezistenţi în timp. La fel, datorită gradului sporit de chimicale, pesticidele, erbicidele sau insecticidele contrafăcute sînt nocive pentru sănătatea noastră. Cînd e vorba despre administrarea unor preparate medicale, de cele mai dese ori mergem la farmaciile în care avem încredere și procurăm medicamente sigure. La piaţă însă, atunci cînd dorim să cumpărăm produse agricole, nu avem de unde să știm cu ce au fost acestea stropite și în ce condiţii au fost crescute, care este nivelul nitraţilor în ele.
Ce putem face pentru a ne păzi de excesul de chimicale contrafăcute din produsele agricole? - În primul rînd, dacă avem posibilitatea să cultivăm legume sau să creștem pomi fructiferi, să diminuăm sau să renunţăm în totalitate la tratarea acestora cu substanţe chimice. - Dacă am decis, totuși, tratarea culturilor cu nitraţi, să o facem cu prudenţă, conform recomandărilor specialiștilor, și să procurăm produsele chimice doar în magazinele specializate și licenţiate în acest domeniu al comerţului. - Pe cît este posibil, să consumăm produse alimentare certificate ca „biologic pure”. - Să cerem informaţii de la vînzători despre originea produselor alimentare și să ne convingem că acestea au certificatele necesare ce confirmă calitatea. Dacă certificatele lipsesc, să avem tăria să refuzăm produsele propuse de vînzător. - Să spălăm bine, sau să înlăturăm coaja produselor agroalimentare. O bună parte din chimicale rămîn pe/în coaja fructelor sau legumelor. - Să fim hotărîţi în dorinţa noastră de a consuma produse biologic pure. Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DA PENTRU SĂNĂTATEA TA”.
BC „Banca Socială” SA vă oferă un nou tip de depozit „BS - ABSOLUT” în valută naţională şi străină la condiţii avantajoase. Termenul de depozitare este de la 6 la 36 luni.
Suma minimală de depozitare 7000 lei sau 1000 USD/Euro. Dobînda anuală constituie: - în valută naţională pînă la 12,5% - în valută străină pînă la 7,5%. Pentru informaţii adăugătoare vă aşteptăm: Or. Ungheni, str. Naţională 17 Luni – vineri, de la 8.00 pînă la 16.00. Telefoane de contact: 023623544, 023628213, 023623276. Or. Călăraşi, str. Mihai Eminescu 3 Luni – vineri de la 8.00 pînă la 16.00 Telefoane de contact: 024421755, 024420533. Vînd apartament, 2 camere, în Ungheni centru, 53 m p., etaj. 2/5 (mijloc). Tel.: 069804099 Vînd apartament, 3 camere, în oraşul Ungheni, str. Romană 112/1, etajul 3. Tel.: 068483972.
Preşedintele raionului Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacante: specialist în cadrul Secţiei administraţie publică, Apa‐ ratul preşedintelui raionului Atribuţiile de bază: ‐ Asigură organizarea şi desfăşurarea şe‐ dinţelor Comisiei pentru situaţii excepţio‐ nale (asigură înştiinţarea membrilor, invi‐ taţilor, întocmeşte procesele verbale etc.); ‐ Organizează deplasările grupurilor de lucru în teritoriu pentru verificarea situaţiilor excepţionale; ‐ Aduce la cunoştinţa recruţilor informaţia despre existenţa serviciului civil şi despre posibilitatea încorporării în el, despre drepturile şi obligaţiile ce le revin; ‐ Primeşte cereri motivate din partea cetăţenilor privind scutirea de serviciul militar în termen şi încorporarea în servi‐ ciul civil, verifică veridicitatea motivelor invocate şi înştiinţează despre aceasta comisiile teritoriale de recrutare şi încor‐ porare în serviciul militar şi cel civil; ‐ Îndreaptă cetăţenii spre locul de îndepli‐ nire a serviciului civil şi spre centrele de instrucţie pentru pregătire profesională specială; ‐ Ţine evidenţa cetăţenilor care îndepli‐ nesc serviciul civil şi a celor trecuţi în rezer‐ va servici‐ului civil, întocmeşte dări de seamă statistice; ‐ Prezintă semestrial dări de seamă şi con‐ tracte Centrului serviciului civil al Repub‐ licii Moldova; ‐ Organizează controlul asupra îndeplinirii serviciului civil; ‐ Efectuează, în comun cu serviciile de pla‐ sare în cîmpul muncii, atestarea locurilor de muncă pentru asigurarea îndeplinirii ser‐ viciilor civil în corespundere cu preveder‐ ile legislaţiei etc. Bibliografia concursului: Constituţia Republicii Moldova; ‐ Legea nr.158‐XVI din 4 iunie cu privire la
E bine să știi
Tuberculoza la copii Tuberculoza este o maladie infecţioasă periculoasă care, cel mai frecvent, afectează plămînii, însă poate afecta şi alte organe. Boala este provocată de micobacteria tuberculozei şi este transmisă pe cale aerogenă de la bolnavul cu tuberculoză pulmonară contagioasă, adică de la cel care elimină microbacteria tuberculozei. Cei mai sensibili faţă de tuberculoză sînt copiii pînă la vîrsta de 3 ani, dar, în mod special, cei care au vîrsta pînă la un an. Tuberculoza la copii se manifestă diferit, comparativ cu adulţii. Deseori, copiii nu prezintă manifestări locale ale tuberculozei, ci doar simptome generale ale bolii: oboseală, lipsa poftei de mîncare, scădere ponderală, sub-
febrilitate periodică (temperatura: 37,1- 37,0), mărirea ganglionilor limfatici în zonele gîtului, bărbiei, subsuorilor, inghinală. De cele mai multe ori, copiii nu se plîng de starea lor generală de sănătate. Părinţii ar trebui să se alerteze atunci cînd: • copiii mici nu mai cresc în greutate sau slăbesc, devin apatici, capricioşi; • copiii de vîrstă şcolară obosesc frecvent, devin somnoroşi în rezultatul efortului fizic, acuză dureri de cap şi nu reuşesc să se concentreze la lecţii, devin irascibili; • copiii de diferite vîrste sînt deseori afectaţi de maladii acute ale căilor respiratorii, se restabilesc greu după acestea, continu-
funcţia publică şi statutul funcţionarului public; ‐ Legea nr.25‐XVI din 22 februarie 2008 pri‐ vind Codul de conduită a funcţionarului public; ‐ Legea nr.16‐XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese; ‐ Legea nr.1264‐XV din 19 iunie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi a proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere; ‐ Legea nr.190‐XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare. Persoanele care vor manifesta dorinţa de a participa la concurs, este necesar să aibă studii superioare corespunzătoare, să fie cetăţean al Republicii Moldova, să posede limba de stat, să aibă abilităţi de utilizare a computerului (programele Word, Excel, Internet). La concurs urmează a fi prezentate urmă‐ toarele documente: ‐ formularul de participare la concurs; ‐ copia buletinului de identitate care confirmă cetăţenia Republicii Moldova; ‐ copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire a cursurilor de perfecţionare ‐ profesională şi/sau spe‐ cializare; ‐ copia carnetului de muncă; ‐ cazierul judiciar. Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate de notar sau se prezintă împreună cu documentele originale pen‐ tru a verifica veridicitatea lor. Documentele se prezintă la comisia de or‐ ganizare a concursului în decurs de 15 zile calendaristice din ziua publicării în presă a prezentului anunţ, pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 11, bir.8. Lista candidaţilor admişi la concurs se va plasa pe pagina web: www.crungheni.md şi pe panoul informaţional al Consiliului raio‐ nal Ungheni.
înd sa aibă febră. La manifestarea simptomelor menţionate, trebuie solicitată de urgenţă asistenţa medicului de familie. Doctorul va face un test dermic la tuberculină, injectînd un extract de TBC în antebraţul copilului. Apoi, după 48-72 ore, va examina zona testată. Se va uita după o umflătură. Dacă va exista una, îi va examina mărimea şi fermitatea, pentru a stabili dacă testul este pozitiv sau nu, adică, dacă acel copil este infectat sau nu de tuberculoză. Cum poate fi prevenită boala? Primul pas este vaccinarea cu B.C.G. la nou-născut, urmînduse, în continuare, schema de vaccinare a sugarului, copilului şi adolescentului. Rolul protector al vaccinului B.C.G. intervine la două luni după vaccinare.
ORGANIZĂM CURSURI DE SCURTĂ DURATĂ: • BUCĂTAR • MASOR • FRIZER • MANICHIURĂ – PEDICHIURĂ • MENAJERĂ • FOTOGRAFIE • LIMBA ENGLEZA • VÎNZĂTOR-CONSULTANT • CUSĂTOR ÎN CADRUL CURSURILOR SE ASIGURĂ: - Orar flexibil (program de dimineaţă/program după masă); - Posibilitatea ca persoanele de orice vîrstă să frecventeze aceste cursuri (inclusiv liceeni şi persoane angajate în cîmpul muncii); - Obţinerea într-o perioadă scurtă o meserie solicitată pe piaţa muncii. Informează-te şi înregistrează-te la tel.: (0236) 2 02 88; 3 36 84
Evitarea contactului cu persoanele bolnave sau purtătoare ale microbacteriei tuberculozei, evitarea contactului cu bolnavii vechi, plus o alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă sănătos, vor face ca tuberculoza, această boală destul de complicată şi gravă, să nu afecteze copilul dumneavoastră. Atenţie! Tuberculoza este o boală care nu se vindecă singură! De aceea, trecerea timpului nu va face decît să permită bolii să avanseze şi să se agraveze, bacilii înmulţindu-se şi realizînd complicaţii de temut. Oricine are acces la tratamentul tuberculozei, acesta fiind gratuit, pe toată durata, atît la copil, cît şi la adult. Aveţi grijă de copilul vostru şi, la orice simptom, adresaţi-vă medicului. Tatiana Cheptonar
7
Citatul săptămînii
Programe TV Publicitate
Un adult află cît de puţine ştie atunci cînd un copil începe să-i pună întrebări. Richard L. Evans
Expresul Vineri, 23 noiembrie
Luni, 26 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.35 Desene animate 10.30 Reporterul de gardă 11.00 Bună seara! 12.00 Vedete la bis 13.10, 18.30 “Bebeluşii de la zoo” 13.40 Cultura azi 14.25 “DORA” 16.00 Documentar 16.25 Fotbal non-stop 17.40 Respiro 18.00 Petalo romano 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.25 Dor 22.20 Eugen Doga “Toamna Romantică”. Concert. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15 „VÎRSTA INOCENŢEI” 14.00 Apropo TV 15.00 Serviciul Român de Comedie 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 17.35 Happy Hour 21.00 În Profunzime cu Lorena Bogza 23.00 „PARIU CU VIAŢA”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ". Marţi, 27 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Sub acelaşi cer 6.40, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.40 Desene animate 10.35, 14.10, 15.00, 23.30 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Accente economice 13.10, 18.30 “Bebeluşii la zoo” 13.40 Dor 16.00 Ring Star 18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.25 Medalion muzical. Victoria Lungu 21.50 Cum e corect? 22.20 Cultura azi 23.05 “SECRETARUL”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „PARIU CU VIAŢA” 14.00 „CRIME DE RĂZBUNARE” 17.35 Happy Hour 20.45, 23.00 Vocea României 23.30 AutoExpert cu Andrei Tabuică. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!"
19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ". Miercuri, 28 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.40 Festivalul-concurs “Maria Drăgan” 10.10 ...pe urmele lui Ştefan cel Mare 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Picături de “Dor” 13.10, 18.30 “Bebeluşii de la zoo” 13.40 Petalo romano 14.10 “A DOUA ŞANSĂ” 15.50 Cum e corect? 15.55 Magazinul copiilor 16.25 Prin Istorie – spre Victor 17.40 Profil de savant 18.00 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.25 Moldovenii de pretutindeni 22.20 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor 23.05 “SECRETARUL”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „CRIME DIN RAZBUNARE” 14.00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 14.30 „A FOST O DATĂ CA NICIODATĂ” 17.35 Happy Hour 20.45 Serviciul Român de Comedie 21.45 „TANTI FLORICA” 23.00 „FRINGE”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ". Joi, 29 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Russkii mir 6.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.35, 15.00 Documentar 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 “Bebeluşii de la zoo” 13.40 Găgăuz ogea 14.10 “A DOUA ŞANSĂ” 15.00 Festivalul-concurs “Maria Dragan” 15.30 Videoteca copiilor 15.45 Părinţi şi copii 16.15 Erudit cafe 17.40 Picături de “Dor” 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 Artelier 22.20 Reporter de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.05 “SECRETARUL”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „A FOST O DATĂ CA NICIODATĂ” 14.00 „CE E MAI BUN ÎN
VIAŢĂ” 17.35 Happy Hour 20.30 „LAS FIERBINŢI” 23.00 „SPITALUL DE DEMENŢĂ”. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ". Vineri, 30 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.40, 16.35, 21.25 Documentar 10.30 Vector European 11.00 Ediţie specială dedicată vizitei lui Jose Manuel Barroso, preşedintele CE 12.00 Evantai folcloric 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 “Bebeluşii de la zoo” 13.40 Russkii mir 14.10 “A DOUA ŞANSĂ” 15.00 Moldovenii de pretutindeni 15.30 Vivat, Valentina! 17.40 Chişinăul de ieri şi de azi 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.20 Fii tînăr! 23.05 “SECRETARUL”. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 14.00 Teleshoping 10.15 „MADAGASCAR 2” 11.30 „UN BACŞIŞ DE DOUĂ MILIOANE DE DOLARI” 14.15 Vocea României 17.35 Happy Hour 20.30 Dansez pentru tine. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.25 "УБОЙНАЯ СИЛА" 16.55 "Жди меня" 18.50 "Поле чудес" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Между небом и землей". Концерт Стаса Михайлова в Кремле. Sîmbătă, 1 decembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.15 Ştiri 6.10 “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” 7.40, 9.05, 16.00 Documentar 8.05 Vedete la bis 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00 Spectacol 13.50 Sala cu orgă prezintă 15.05 Desene animate 16.30 La mulţi ani! 17.15 Studio Art Plus 17.50 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în
familie 21.15 Eurovision Junior Song Contest 2012. Transmisiune în direct de la Amsterdam 23.35 “SECRETARUL”. PRO TV 6.00 „MADAGASCAR 2” 8.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 11.00 Auto Expert cu Andrei Tabuică 11.30, 14.30 Teleshoping 11.45 În Profunzime cu Lorena Bogza 14.45 Gîndeşte liber! ProTv e al tău 17.30 Happy Hour 20.45 Vocea României. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 6.10 "Поле чудес" 7.10 "Алексей Булдаков. Ну вы, блин, даёте!" 8.10 "Играй, гармонь любимая" 8.50 "Умницы и умники" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 Teleshopping 10.30 "Смак" 11.00 "Эдуард Артемьев. В своем фантастическом мире" 12.20 "Абракадабра" 14.30 "Тайна "Чёрных дроздов" 16.25 "АЛЁШКИНА ЛЮБОВЬ" 18.15 "Человек и закон" 19.15 "Минута славы шагает по стране" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.30 "Что? Где? Когда?". Duminică, 2 decembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 13.05, 23.50 Documentar 7.05 Respiro 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.45 ...pe urmele lui Ştefan cel Mare 9.05 Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – spre victorie! 11.35 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Medalion muzical 13.30 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45 Chişinăul de ieri şi de azi 15.00 “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 “Anii mei, destinul meu”. Anatol Dumitraş la 30 ani de activitate. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.15, 14.00 Teleshoping 10.15 „Generaţia LaLa. De la serial, la fenomen” 11.00 „PARIU CU VIAŢA” 13.30 Apropo TV 14.15 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 20.30 „RED” 23.00 „ÎNGROPAT DE VIU”. PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Нонна Мордюкова. Такой её никто не знал" 7.10 "Эдуард Артемьев. В своем фантастическом мире" 8.15 "Армейский магазин" 8.55 Здоровье 10.15 Teleshoping 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 Фазенда 12.20 "БЕЛЫЕ РОСЫ" 14.25 "ТАЙНА ЗАПИСНОЙ КНИЖКИ" 15.55 "Тайные знаки конца света" 17.00 "Большие гонки. Братство колец" 18.30 "Replica" 20.00 Среда обитания 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.50 "МОСКВА СЛЕЗАМ НЕ ВЕРИТ".
Compania de construcţii „Glorinal” SRL ANGAJEAZĂ: ‐ zidari; ‐ dulgheri; ‐ fierari; ‐ lăcătuşi; ‐ tencuitori; ‐ muncitori necalificaţi. Telefoane de contact: Fix 022 854481 Mob. 068575951
Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎS Întreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament Vă oferim: Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic: ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.
VĂ RECOMANDĂM LA TV! Luni 9.00 „Весёлые мелодии”. Desene animate (ТНТ) 21.00 „Драконы навсегда”. Film (СТС) 21.20 „Игра”. Serial (Россия РТР ) Marţi 21.00 „Зануда”. Film (СТС) 18.45 „Мужчины в деле”. Serial (Sony) 23.00 „Патруль времени”. Film (СТС) Miercuri 21.00 „Скайлайн”. Film (СТС) 21.30 „Fabrika” (Publika) 23.00„Почти знаменит”. Film (СТС) Joi 21.00 „Бой без правил”. Film (СТС)
22.15 „Список клиентов”. Film (Sony) 23.00 „Багровые реки”. Film (СТС) Vineri 20.00 „Семьянин”. Film (СТС) 22.00 „Слезы солнца”. Film (СТС) 23.45 „Грязные мокрые деньги”. Film (Sony) Sîmbătă 21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1) 21.00 „Призрак”. Film (СТС) 21.45 „Компаньоны”. Film (Sony) Duminică 19.30 „Костер на снегу”. Film (Россия РТР) 20.00 „Бенни и Джун”. Film (Sony) 21.00 „Четвёртый вид”. Film (СТС)
Despre corupţie: doar cazuistică sterilă şi detalii minuscule Raionul Călăraşi a fost primul din republică, în care Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) au hotărît să dea startul unei campanii naţionale de „likbez” juridic. Pe 15 noiembrie, aici s-a desfăşurat un seminar, la care au fost invitaţi funcţionari publici, agenţi economici, dar şi alte categorii de ascultători. Cele două doamne elegante, Mirandolina Suşiţcaia, procuror în Procuratura Anticorupţie, şi Tatiana Mostovei, inspector principal al CNA, au încercat să-i familiarizeze pe cei prezenţi cu anumite detalii şi elemente din bucătăria activităţii instituţiilor pe care le reprezintă. Dar s-au cam poticnit. În debutul seminarului, Tatiana Mostovei a ţinut să „liniştească” asistenţa: „Nu am ales raionul Călăraşi, fiindcă ar fi mai corupt decît altele...”. Această afirmaţie însă a stîrnit rumoare în sală, opinia publică din Călăraşi fiind încă oripilată de un caz recent de corupţie de aici, mediatizat de toată mass-media, inclusiv de „Expresul”. Nici modul în care au decis cele două doamne să-i familiarizeze pe călărăşeni cu domeniul vizat nu a fost cel mai fericit. Or, întrebările, gen: „Ştiţi cine e cea mai coruptă instituţie din Moldova?”, „Ce este mita?” sau „Cum trebuie să procedaţi cînd vi se propune mită?”, au creat impresia că ele credeau că au în faţă nişte copii de la grădiniţă. Iar comunicările îndelungate pe marginea unor sondaje de opinii şi multiplele exemple ale cazurilor de corupţie doar din învăţămînt au trezit nedumerirea. Şi a mai fost un aspect supărător de insistent. Pe parcursul întregului seminar, s-au tot auzit avertizări: „Fiţi atenţi cui daţi informaţii şi ce informaţie daţi”, căci „vine presa care exagerează lucrurile”. Timp de mai bine de o oră şi jumătate, cei din sală nu au auzit nimic concret despre numeroasele cazuri de mare corupţie, semnalate de mass-media, nu au aflat răspunsul la o întrebare deja veşnică la noi: „De ce nu există o finalitate clară a cazurilor de corupţie descoperite, de ce nimeni nu e tras la răspundere?”. Doar cazuistică sterilă şi detalii minuscule... Tudor Josanu
Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319
Cursuri gratuite şi contra plată - Bussines; - Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, germană, engleză, spaniolă); - Calculator pentru începători. Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.
Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale: băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a. Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine. www.sanatoriul-constructorul.md
La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.
În premieră, o minune Dumnezeiască Maica Lenuţa, împreună cu cele 11 măicuţe fac minuni Dumnezeieşti prin deschiderea Cărţii Sfinte. Rezolvă orice problemă şi prin telefon pe baza zodiei şi numelui de bote chiar de la distanţă. Aduce spor în casele dumneavoastră, vindecă boli incurabile, vindecă psoriazisul, alungă beţia, dezleagă cununii, scoate argintul viu, aduce persoana iubită şi vindecă impotenţa. Mihaela - Aduc mii de mulţumiri acestei măicuţe cu puteri miraculoase deoarece în urmă cu doi ani am fost imobilizată la pat cu dureri de mâini şi picioare. Viaţa mea devenise un calvar umblând la mai mulţi medici fără nici un rezultat. Auzind de la mai multe persoane de maica Lenuţa am apelat la un singur telefon şi acum sunt pe picioarele mele. Apelaţi cu maximă încredere şi nu veţi regreta. Petru - Aduc sincere mulţumiri măicuţei Lenuţa deoarece am fost părăsit de soţie 3 ani şi jumătate. Auzind de dânsa am apelat şi acum suntem împreună. Telefon: 0040749137493 ; 0040753833898
8
Un sfat pe săptămînă
Util
Clătitele nu se mai lipesc de tigaie, dacă presăraţi puţin zahăr tos în uleiul încins.
Expresul Vineri, 23 noiembrie
La Bucătărie cu Irina Caducenco
Ieftin și la îndemînă
Peşte cu ceapă înăbuşit în vin
Nu aruncaţi zaţul de cafea! Este folositor
Ingrediente: Un kg de fileu de peşte crap, un praz, ¼ pahar de ulei, ½ pahar de vin, 3-4 căţei de usturoi, piper negru boabe, 2-3 linguri de verdeaţă tocată. Mod de preparare: Fileul se taie bucăţi şi se
pipărează. În ceaun, se pune straturi din prazul tăiat inele şi bucăţile de peşte, se presară verdeaţă peste fiecare strat. Se toarnă vin, ulei, se adaugă sare, piper boabe şi se înăbuşă la cuptor. Usturoiul pisat se adaugă la urmă. Peştele se serveşte cu sosul în care a fost înăbuşit.
Ce puteţi face cu zaţul de cafea? Cele mai cunoscute întrebuinţări ale acestuia sînt cele cosmetice. Dar, de fapt, zaţul poate fi folosit şi cu alte scopuri.
În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea
Pepperomia, cea mai frumoasă plantă de apartament Vă doriţi pentru locuința dvs. o plantă ușor de întreținut și cu un foliaj atrăgător? Pepperomia este alegerea ideală, inclusiv pentru persoanele care nu dispun de timp suficient pentru îngrijirea plantelor. Pepperomia este apreciată pentru frunzele suculente, cu un aspect plăcut, și pentru florile verticale, în formă de spic. Cum să o crești? Ea se dezvoltă frumos la lumină, însă poate supraviețui și în locuințe mai umbroase. În acest caz, este important să o așezaţi la o fereastră sau în alte locuri unde lumina ajunge cel puțin cîteva ore pe zi. În perioada de creștere, trebuie menținută în soluri umede și bine drenate. În sezonul rece, cînd are nevoie de mai puțină apă, o puteți pulveriza zilnic. Temperatura ideală pentru Pepperomia este de 20 grade C. Aveţi grijă ca pămîntul din ghiveci să fie bogat în nutrienți. Planta este ușor de înmulțit prin butași din frunze sănătoase sau din vîrfurile vegetative. Îndepărtaţi frunzele și plantaţi-le în sol. Așezaţi vasul cu frunzele noi într-un loc cald și cu multă lumină. Perioada cea mai bună pentru înmulțire este primăvara. Cît privește replantarea, este indicat să nu apelaţi prea des la procedura respectivă. Dacă, totuși, aţi hotărît să replantaţi Pepperomia, atunci ar fi
bine să o faceți la început de primăvară, în ghivece mai mari, cu pămînt hrănitor. Sfaturi de îngrijire Este bine de știut că acestor plante nu le place lumina directă și apa în exces. Pepperomia reține rapid apa în frunze și tulpini, astfel că trebuie udată doar cînd pămîntul din ghiveci începe să se usuce. După ce udaţi planta, așteaptaţi o oră, apoi scurgeţi bine de apă farfurioara de sub ghiveci Aceste plante nu au nevoie de fertilizare în perioada de creștere, însă la maturitate trebuie fertilizate la 3-4 luni, în special primăvara. De asemenea, trebuie să fiţi atenţi și la anumiți dăunători care atacă planta. Coșenila făi-
noasă sau păianjenul roșu sînt principalii inamici ai plantei. Coșenila făinoasă poate fi îndepărtată cu alcool, iar păianjenul roșu cu un acaricid special. În timp, Pepperomia capătă un aspect dezordonat, pe care îl puteţi ajusta prin tăierea ramurilor mai mari. Frunzele pot cădea, dacă planta este expusă la temperaturi extreme și curenți de aer. În plus, dacă nu are suficientă lumină, Pepperomia își schimbă culoarea.
Dacă vreţi un produs de curăţat ieftin, încercaţi zaţul de cafea. Cum este un pic abraziv, poate curăţa grăsimea de pe vase şi petele foarte rezistente. Este de ajuns să-l amestecaţi cu un pic de apă şi apoi să-l aplicaţi cu un burete pe suprafaţa murdară. Cei care locuiesc la casă pe pămînt şi au sobă, pot pune în cenuşă un pic de zaţ umed. Aşa nu veţi mai umple încăperile de praf cînd veţi scoate cenuşa. Puteţi folosi zaţul şi pe post de colorant. Puneţi-l într-o bucată de nailon, apoi înmuiaţi-l într-o ceaşcă cu apă fierbinte timp de 10 minute. Cu acest amestec puteţi vopsi de la ţesături şi hîrtie, pînă la ouăle de Paşti. Zaţul acoperă şi zgîrieturile sau petele de pe mobilă. Turnaţi zaţ în apă fierbinte şi aplicaţi puţin lichid pe zgîrieturile de la mobilă cu un beţişor de ureche. De asemenea, vă ajută să scapaţi şi de „musafirii” nepoftiţi. Presăraţi zaţ în locurile unde apar furnici. Nu se vor mai apropia de aceste locuri, din cauza mirosului. Se mai zice că zaţul nu le place nici melcilor. Dacă vreţi să scăpaţi caţelul de purici, adăugaţi un pic de zaţ în şamponul cu care îl spălaţi. Nu numai că acţionează rapid, dar îi face şi părul mai mătăsos. Este o hrană bună pentru plante. Poate fi folosit în grădină, ca îngrăşămînt, pentru culturile de morcovi şi ridichi. Înainte de a sădi seminţele, amestecaţi-le cu zaţul de cafea. Nu numai că veţi avea o recoltă îmbelşugată, dar nici nu vei avea probleme cu dăunătorii. Dacă iubiţi florile, să ştiţi că zaţul de cafea este benefic pentru tufele de trandafiri, azalee, rododendron şi camelii, dar şi pentru alte plante de ghiveci. Zaţul se foloseşte şi în bucătărie – vă scapă de mirosul de mîncare. Dacă aţi trebăluit o zi întreagă şi nu vreţi să vă miroase mîinile a ceapă, folosiţi zaţul de cafea. Mirosul va dispărea imediat. Se poate de folosit şi ca deodorant pentru frigider. Iată şi o idee despre cum să nu folosiţi zaţul de cafea. Nu încercaţi să scapaţi de el aruncîndu-l în chiuvetă. Se lipeşte de grăsimi în ţeava de scurgere şi peste el se formează tot felul de depuneri, ceea ce duce, cu timpul, la înfundarea scurgerii.
PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)
Berbec Un mic moment de depresie vă va întuneca începutul săptămînii: vă veţi simţi neglijaţi şi vă veţi închide în voi. Va trece repede, e doar o manifestare a stresului şi a oboselii. Taur Asocierea cu nişte persoane nu prea bine văzute v-ar putea aduce unele probleme de imagine. În dragoste, veţi trece prin nişte clipe mai delicate. Financiar, nu veţi sta prea bine. Gemeni La serviciu, nu veţi avea de ales şi veţi accepta nişte sarcini care nu vă plac. Banii nu se duc chiar pe cele mai folositoare lucruri, dar acesta nu e un motiv de stres, pentru că vin alţii în curînd. Rac Veţi simţi că totul vă merge la maxim. Veţi primi o veste excelentă legată de profesie, cel mai probabil un răspuns sau un rezultat, pe care îl aşteptaţi de mult. Leu Centrul preocupărilor va fi profesia. E şi cazul, căci nu v-a mers prea bine în ultima perioadă. Efortul pe care îl faceţi acum va avea consecinţe pozitive pe termen lung. Fecioara Nu vă bucuraţi de prea mult noroc: tot ce veţi dori, va trebui să obţineţi singuri şi cu ceva efort. La sfîrşitul perioadei veţi primi o veste bună despre o persoană apropiată. Balanţa Aveţi o mare nevoie de stabilitate sentimentală. Veţi primi o ofertă profesională care va cere mult curaj, dar are toate şansele să iasă foarte bine. Scorpion Sînteţi printre semnele norocoase ale zodiacului, pentru că veţi începe săptămîna în forţă. Astrele vă vor da energia necesară şi nimic nu vă va sta în cale. Săgetător Începeţi săptămîna gîndindu-vă mult la profesie. Norocul va fi oricum de partea voastră, dar, dacă veţi dori să fiţi printre primii, trebuie să faceţi un efort în plus. Capricorn Săptămîna începe cu cîteva probleme, care vă vor afecta capacitatea de decizie şi vă vor îndemna ori la pasivitate totală, ori la gesturi impulsive. Vărsător Se anunţă o săptămînă excelentă din punct de vedere al evenimentelor sociale şi al distracţiei. Un pic mai slăbuţ staţi la capitolul finanţe, veţi solicita un mic împrumut. Peşti O săptămînă a surprizelor. Aţi putea primi nişte vizite neanunţate şi nu prea plăcute. Veţi face foarte multe demersuri pentru a obţine bani, veţi munci mult şi veţi primi ceea ce vă doriţi.
Calendar creștin-ortodox 26 noiembrie – 2 decembrie Luni Sf. Irh. Ioan Gură de Aur; Sf. Mucenici; Sf. Mucenici Antonin, Manefa, Nichifor, Gherman. Marţi Sf. Ap. Filip; Sf. Irh. Grigorie Palama. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Miercuri Sf. Mucenici Gurie, Samon şi Aviv; Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf. Mc. Dimitrie. Începutul Postului Crăciunului. Joi Sf. Ap. şi Evanghelist Matei. Vineri Sf. Irh. Grigorie al Neocezareii; Cuv. Nicon, Lazăr. Sîmbătă Sf. Mucenici Platon, Roman, Varul. Duminică Duminica XXVI. Sf. Pr. Avdie; Sf. Cuvioşi Varlaam şi Ioasaf; Sf. Irh. Filaret.
Prognoza meteo | 26 noiembrie – 2 decembrie 26 noiembrie: noaptea +6° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +4° (cer posomorît, ploaie). 27 noiembrie: noaptea - +2° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +5° (cer posomorît, ploaie slabă). 28 noiembrie: noaptea - +8° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +10° (cer noros, ploaie). 29 noiembrie: noaptea - +7° (cer posomorît, ploaie); ziua - +11° (cer noros, ploaie). 30 noiembrie: noaptea - +5° (cer noros, ploaie); ziua - +13° (cer puţin noros, ploaie). 1 decembrie: noaptea - +3° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +11 (cer puţin noros, ploaie slabă). 2 decembrie: noaptea - +2° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua - +12° (cer parţial noros, ploaie).
Bancuri
Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575, 0236 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846
Horoscop | 26 noiembrie – 2 decembrie
Fotografia săptămînii | Inscripţie pe turnul de apă de la Costuleni (Ungheni): „Domnule, dă-mi această apă ca să nu-mi mai fie sete... (Ioan 4.15)”.
- Găinile astea sînt de la noi sau din străinătate? întreabă un cumpărător la piaţă. - Dar ce mai contează, vreţi să le mîncaţi sau să staţi de vorbă cu ele? întreabă vînzătorul. Finala Campionatului European de fotbal. Toate locurile sînt ocupate, în afară de unul. Apare un tip şi-l întreabă pe cel de alături: - E liber? - Da, răspunde tipul. - Nu pot să cred. Cît de nebun trebuie să fii ca să ai un asemenea loc şi să nu vii la meci?! - Adevărul e că şi locul ăsta e al meu, spune cel de alături. Trebuia să vin cu soţia mea, am fost la toate campionatele începînd din 1982, de cînd sîntem căsătoriţi. Din păcate, ea a murit. - Şi nu aţi găsit pe nimeni să vă însoţească, un prieten, un vecin? - Nu, sînt toţi la înmormîntare.