Vineri, 18 ianuarie 2013 | Anul VI, Nr. 3 (256)
Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași
Situație alarmantă: demografia regiunii e în pericol În anul 2012, în raionul Călărași au murit mai mulți oameni decît s-au născut. Diferenţa e îngrijorător de mare: doar 743 de naşteri şi, respectiv, 1007 decese. Şi la Nisporeni a fost înregistrată aceeaşi situaţie: numărul nașterilor a fost mai mic decît al deceselor, raportul fiind 619 la 774.
Situaţia e mai bună la Ungheni, unde, deja doi ani consecutiv, numărul nașterilor prevalează asupra numărului de decese. În 2012, bunăoară, au fost înregistrate 1334 de nașteri contra 1272 de decese. Cu toate acestea, motive de bucurie nu prea sînt nici aici. ”Ne îngrijorează faptul că a început să scadă rata totală de fertilitate, ceea ce înseamnă că numărul de nașteri la o femeie, pe parcursul vieții sale fertile, se limitează, de cele mai dese ori, doar la două”, a accentuat Svetlana Andrieș, șefa Ofi-
ciului Stării Civile Ungheni. „Tineretul, în zilele noastre, nu se prea grăbește să dea naștere copiilor. Probabil, din dorința de a-și simplifica viața și a mai reduce din probleme”, s-a dat cu părerea Liuba Ciorici, șefa Oficului Stării Civile din Nisporeni. Potrivit dînsei, prin anii 80-90, se perfectau anual cîte 400 de acte de naștere numai în orașul Nisporeni. În 2012, numărul acestora a fost doar de 126. Nedorinţa tinerilor de a aduce pe lume copii, susţine Liuba Ciorici, s-ar mai explica și prin faptul „că prețurile sînt mari, iar salariile mici”. Nici cu mariajele nu stăm mai bine. La capitolul căsătorii, în ultimii doi ani trendul este negativ la Călărași – doar 525 de cupluri și-au unit destinele în 2012, față de 542 în 2011. În schimb, cifrele arată că numărul divorțurilor este în creștere. La Nisporeni, anul trecut și-au înregistrat căsătoria 418 cupluri - cu 38
Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă
mai puține decît în 2011. În același timp, a scăzut și numărul divorțurilor înregistrate: de la 206 în 2011, la 163 – în 2012. ”Din experiența mea profesională, am observat că cei care se căsătoresc devreme, pînă la vîrsta de 20 de ani, au șanse mai mari să divorțeze”, susţine Liuba Ciorici, șefa OSC Nisporeni, după care vine și cu o reţetă: „Căsătoriile sînt mai trainice atunci cînd cuplurile sînt mai ”coapte” la minte, și pășesc în viața de familie după atingerea vîrstei de 25 de ani”. În raionul Ungheni, în 2012, a sporit și numărul căsătoriilor, dar și al divorțurilor. Astfel, și-au înregistrat oficial căsătoria 810 cupluri - cu 13 mai multe decît în 2011. Numărul celor care au ajuns la concluzia că viața de familie nu le mai este dragă și au pus punctul final pe căsnicia lor a atins cifra de 333 – cu 8 mai mulţi decît în 2011. Tudor Josanu, Ina Landa
Știri expres
Un an nou cu o nouă apariţie editorială
Ce să mai comentezi?
Expresul.com Știri oriunde te-ai afla
Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni unexpres@gmail.com 079461811
Fotografie-simbol (din arhiva redacţiei „Expresul”)
Chiar în primele zile ale lui ianuarie, a ieșit de sub tipar cartea: „Nodișor la băsmăluţă”, semnată de inimoasa promotoare a folclorului autentic, Tatiana Popa, ea și directoarea renumitului muzeu „Casa părintească” de la Palanca. În cele circa 80 de pagini se regăsesc informaţii preţioase despre obiceiurile și tradiţiile din partea locului. Autoarea vorbește pe larg despre florile cultivate cu multă grijă în curtea muzeului din Palanca, vine cu reţete de infuzii utilizate în tratarea unor maladii sau la fortificarea sănătăţii per ansamblu. Cititorul va afla și ce flori se folosesc la sărbătorile creștinești, dar și alte aspecte ce ţin de horticultură. Referindu-se la ansamblul „Doruleţul”, care activează la Palanca din 1998 și care a dus faima raionului Călărași departe în lume, Tatiana Popa vorbește și despre tradiţiile culinare ale membrilor acestuia. „Dedic această carte memoriei părinţilor mei, Agripina și Andrei Popa, care au știut să dea dovadă de răbdare, înţelegere și multă înţelepciune în ami cultiva sentimentul de mîndrie naţională și cel de a fi stăpînă și bună gospodină la mine acasă”, spune dînsa. De notat că părinţii ei au fost victimele regimului comunist totali-
tar sovietic, iar ea, cu mare greu, și-a adjudecat dreptul la casa părintească pe care a transformat-o ulterior în muzeu. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu
O posibilă orchestră naţională de origine ungheneană Republica Moldova ar putea avea o orchestră profesionistă, compusă doar din instrumentiști originari din raionul Ungheni. Cel puţin, așa a declarat ungheneanul Nicolae Paliţ, cunoscut interpret de muzică populară, artist emerit al Republicii Moldova. „Este doar o idee. Nu știu, deocamdată, cum am putea s-o realizăm, dar cred că ne va reuși”, a subliniat dînsul, remarcînd că această idee a sa este deja agreeată și de alţi colegi muzicanţi. Urmează să se treacă la fapte și să fie întreprinse acţiuni mai ferme în acest sens, mai ales că foarte mulţi instrumentiști care evoluează la ora actuală în diferite orchestre din R.Moldova sînt originari din raionul Ungheni. „Sînt și acordeoniști, și trompetiști, și vioriști, și ţambalagii, și contrabasiști, și saxafoniști”, a menţionat Nicolae Paliţ, după care a accentuat: „O astfel de orchestră ar fi ceva inedit și chiar neobișnuit pen-
tru Republica Moldova”. UNGHENI | Natalia Junghietu
La Găurenii copilăriei sale Chiar dacă a ajuns deputată în Parlament, Maria Ciobanu, originară din Găureni, nu a uitat nici pentru o clipă de unde a pornit. Pe 14 ianuarie, dînsa a postat pe o reţea de socializare cîteva gînduri despre un consătean. „Am copilărit împreună cu Volodea Ciobanu, un băiat care avea un comportament de fată mare: modest, liniștit, politicos. Mergînd des pe la fratele meu, invalid și el, care a rămas să trăiască în casa părintească, în una din zile miam amintit și de Volodea. Mare mi-a fost tristețea cînd am aflat că i-a fost amputat un picior, dar și celălalt este bolnav... N-a mai ieșit din casă de aproape doi ani”, povestește deputata. „Mi-am propus să-i găsesc, pînă la Sf. Vasile, un scaun cu rotile”, a remarcat. Zis și făcut. Chiar de Sf. Vasile, rit vechi, a mers la Găurenii copilăriei sale și i l-a dus. „Nu știu care dintre noi avea mai mari emoții. Deși zăpada este mare, l-am scos afară. Își încleștase atît de puternic mîinile: de bucurie, de necaz, de toate luate împreună. Mă simțeam atît de mică, ca în copilăria noastră...”, și-a împărtășit sentimentele pe care le-a trăit în acea zi Maria Ciobanu. NISPORENI | Lucia Bacalu