Expresul NR 256

Vineri, 18 ianuarie 2013 | Anul VI, Nr. 3 (256)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Situație alarmantă: demografia regiunii e în pericol În anul 2012, în raionul Călărași au murit mai mulți oameni decît s-au născut.

Diferenţa e îngrijorător de mare: doar 743 de naşteri şi, respectiv, 1007 decese. Şi la Nisporeni a fost înregistrată aceeaşi situaţie: numărul nașterilor a fost mai mic decît al deceselor, raportul fiind 619 la 774.

Situaţia e mai bună la Ungheni, unde, deja doi ani consecutiv, numărul nașterilor prevalează asupra numărului de decese. În 2012, bunăoară, au fost înregistrate 1334 de nașteri contra 1272 de decese. Cu toate acestea, motive de bucurie nu prea sînt nici aici. ”Ne îngrijorează faptul că a început să scadă rata totală de fertilitate, ceea ce înseamnă că numărul de nașteri la o femeie, pe parcursul vieții sale fertile, se limitează, de cele mai dese ori, doar la două”, a accentuat Svetlana Andrieș, șefa Ofi-

ciului Stării Civile Ungheni. „Tineretul, în zilele noastre, nu se prea grăbește să dea naștere copiilor.

Probabil, din dorința de a-și simplifica viața și a mai reduce din probleme”, s-a dat cu părerea Liuba Ciorici, șefa Oficului Stării Civile din Nisporeni. Potrivit dînsei, prin anii 80-90, se perfectau anual cîte 400 de acte de naștere numai în orașul Nisporeni. În 2012, numărul acestora a fost doar de 126. Nedorinţa tinerilor de a aduce pe lume copii, susţine Liuba Ciorici, s-ar mai explica și prin faptul „că prețurile sînt mari, iar salariile mici”.

Nici cu mariajele nu stăm mai bine. La capitolul căsătorii, în ultimii doi ani trendul este negativ la Călărași – doar 525 de cupluri și-au unit destinele în 2012, față de 542 în 2011. În schimb, cifrele arată că numărul divorțurilor este în creștere.

La Nisporeni, anul trecut și-au înregistrat căsătoria 418 cupluri - cu 38

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

mai puține decît în 2011. În același timp, a scăzut și numărul divorțurilor înregistrate: de la 206 în 2011, la 163 – în 2012. ”Din experiența mea profesională, am observat că cei care se căsătoresc devreme, pînă la vîrsta de 20 de ani, au șanse mai mari să divorțeze”, susţine Liuba Ciorici, șefa OSC Nisporeni, după care vine și cu o reţetă: „Căsătoriile sînt mai trainice atunci cînd cuplurile sînt mai ”coapte” la minte, și pășesc în viața de familie după atingerea vîrstei de 25 de ani”. În raionul Ungheni, în 2012, a sporit și numărul căsătoriilor, dar și al divorțurilor. Astfel, și-au înregistrat oficial căsătoria 810 cupluri - cu 13 mai multe decît în 2011. Numărul celor care au ajuns la concluzia că viața de familie nu le mai este dragă și au pus punctul final pe căsnicia lor a atins cifra de 333 – cu 8 mai mulţi decît în 2011.

Tudor Josanu, Ina Landa

Știri expres

Un an nou cu o nouă apariţie editorială

Ce să mai comentezi?

Expresul.com Știri oriunde te-ai afla

Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni unexpres@gmail.com 079461811

Fotografie-simbol (din arhiva redacţiei „Expresul”)

Chiar în primele zile ale lui ianuarie, a ieșit de sub tipar cartea: „Nodișor la băsmăluţă”, semnată de inimoasa promotoare a folclorului autentic, Tatiana Popa, ea și directoarea renumitului muzeu „Casa părintească” de la Palanca. În cele circa 80 de pagini se regăsesc informaţii preţioase despre obiceiurile și tradiţiile din partea locului.

Autoarea vorbește pe larg despre florile cultivate cu multă grijă în curtea muzeului din Palanca, vine cu reţete de infuzii utilizate în tratarea unor maladii sau la fortificarea sănătăţii per ansamblu. Cititorul va afla și ce flori se folosesc la sărbătorile creștinești, dar și alte aspecte ce ţin de horticultură. Referindu-se la ansamblul „Doruleţul”, care activează la Palanca din 1998 și care a dus faima raionului Călărași departe în lume, Tatiana Popa vorbește și despre tradiţiile culinare ale membrilor acestuia. „Dedic această carte memoriei părinţilor mei, Agripina și Andrei Popa, care au știut să dea dovadă de răbdare, înţelegere și multă înţelepciune în ami cultiva sentimentul de mîndrie naţională și cel de a fi stăpînă și bună gospodină la mine acasă”, spune dînsa. De notat că părinţii ei au fost victimele regimului comunist totali-

tar sovietic, iar ea, cu mare greu, și-a adjudecat dreptul la casa părintească pe care a transformat-o ulterior în muzeu.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

O posibilă orchestră naţională de origine ungheneană Republica Moldova ar putea avea o orchestră profesionistă, compusă doar din instrumentiști originari din raionul Ungheni. Cel puţin, așa a declarat ungheneanul Nicolae Paliţ, cunoscut interpret de muzică populară, artist emerit al Republicii Moldova. „Este doar o idee. Nu știu, deocamdată, cum am putea s-o realizăm, dar cred că ne va reuși”, a subliniat dînsul, remarcînd că această idee a sa este deja agreeată și de alţi colegi muzicanţi. Urmează să se treacă la fapte și să fie întreprinse acţiuni mai ferme în acest sens, mai ales că foarte mulţi instrumentiști care evoluează la ora actuală în diferite orchestre din R.Moldova sînt originari din raionul Ungheni. „Sînt și acordeoniști, și trompetiști, și vioriști, și ţambalagii, și contrabasiști, și saxafoniști”, a menţionat Nicolae Paliţ, după care a accentuat: „O astfel de orchestră ar fi ceva inedit și chiar neobișnuit pen-

tru Republica Moldova”.

UNGHENI | Natalia Junghietu

La Găurenii copilăriei sale Chiar dacă a ajuns deputată în Parlament, Maria Ciobanu, originară din Găureni, nu a uitat nici pentru o clipă de unde a pornit. Pe 14 ianuarie, dînsa a postat pe o reţea de socializare cîteva gînduri despre un consătean. „Am copilărit împreună cu Volodea Ciobanu, un băiat care avea un comportament de fată mare: modest, liniștit, politicos. Mergînd des pe la fratele meu, invalid și el, care a rămas să trăiască în casa părintească, în una din zile miam amintit și de Volodea. Mare mi-a fost tristețea cînd am aflat că i-a fost amputat un picior, dar și celălalt este bolnav... N-a mai ieșit din casă de aproape doi ani”, povestește deputata. „Mi-am propus să-i găsesc, pînă la Sf. Vasile, un scaun cu rotile”, a remarcat. Zis și făcut. Chiar de Sf. Vasile, rit vechi, a mers la Găurenii copilăriei sale și i l-a dus. „Nu știu care dintre noi avea mai mari emoții. Deși zăpada este mare, l-am scos afară. Își încleștase atît de puternic mîinile: de bucurie, de necaz, de toate luate împreună. Mă simțeam atît de mică, ca în copilăria noastră...”, și-a împărtășit sentimentele pe care le-a trăit în acea zi Maria Ciobanu.

NISPORENI | Lucia Bacalu

2

Actual

18 ianuarie 2013

Odoraşii lor iubiţi: de la Maria şi Ion pînă la Enifer şi Erodiada Cum și-au numit unghenenii, nisporenenii și călăreșenii, în anul 2012, nou-născuții?

Ungheni În goană după unicitate, unii părinţi au ales pentru copilașii lor prenume mai puţin obișnuite și mai greu de pronunțat. De exemplu, Doremidont. „Presupun că tatăl băiețelului este preot, iar prenumele este unul bisericesc”, explică Svetlana Andrieș, șefa Oficiului Stării Civile (OSC) Ungheni.

Printre prenumele înscrise în actele de naștere ale copiilor din raionul Ungheni emise în 2012 am remarcat și: Eusebiu, Enifer, Miriam, Ianec - pentru băieți, iar pentru fete: Ivanka, Melitina, Stelina, Macrina, Levina, Elina. „Prenumele pe care le întîlnim în ultimii ani ne fac să credem că, în acest sens, deja am început să ne europenizăm”, face o remarcă Svetlana Andrieș. Potrivit dînsei, „lumea, în ziua de azi, călătorește mult și are de unde se inspira, comparativ cu anii 90 ai secolului trecut, cînd drept sursă de inspirație serveau doar serialele mexicane”. Numai în 2012, OSC Ungheni a transcris 297 de acte de naștere,

ceea ce înseamnă că cetățenii ungheneni au dat naștere copiilor și în Italia, și în Portugalia, și în Siria sau SUA, în Ucraina, Rusia, Turcia sau Serbia.

De notat că, în ultimul timp, mai puțini părinți optează pentru prenume duble. Doar 21 de copii din cei 594, cărora actele de naștere le-au fost perfectate în orașul Ungheni, au devenit posesori de prenume duble, precum: Ionuț-Gabriel, Maria-Magdalena, Andreea-Luiza. În 2012, la modă au fost prenumele: David, Matei, Sofia sau Daria.

Nu au fost excluse din uz nici prenumele de origine rusească, chiar dacă sînt în număr mic: Egor, Chiril, Clim, Makar. În același timp, mai mulți copilași au fost numiți cu prenume de origine biblică: Matvei, Lazăr, Veniamin, Marcu, Iosif.

Nisporeni În ultimele zile ale anului trecut, la Oficul Stării Civile din Nisporeni a venit un proaspăt tătic, pentru a perfecta actul de naștere al feciorului său.

Esențial | Lucia Bacalu

Dînsul a solicitat să fie înscris în document prenumele Beniamin. „Am încercat să concretizez, dacă nu cumva a avut în vedere prenumele Veniamin”, povestește Liuba Ciorici, șefa OSC Nisporeni. Bărbatul însă o ținea pe a lui: Beniamin și gata. Nou-născutul a fost numit așa cum și-a dorit tatăl lui, care a prezentat și Biblia din care s-a inspirat atunci cînd a făcut această alegere.

De fapt, în 2012, prenumele date nou-născuţilor au fost de tot felul și pe toate gusturile: mai europenizate, mai rusificate și, desigur, cele tradiționale, ca: Maria, Gheorghe, Ion sau Elena. Doar șapte copii din Nisporeni s-au ales cu prenume duble.

Potrivit Liubei Ciorici, o bună parte a părinţilor din raionul Nisporeni au ținut să respecte tradiţiile, conducîndu-se după calendarul creștin-ortodox și dînd odraslelor sale prenume ale unor sfinţi: Petru, Ion, Nicolae, Constantin, Gheorghe, Maria sau Elena.

Cu toate acestea, mulți bebeluși s-au ales și cu prenume mai rar întîlnite pe la noi, precum: Mateo, Ilarion, Sabin,

Denisa, Rosalina. ”Prenume mai neobișnuite dau, de obicei, părinţii de etnie romă”, a specificat Liuba Ciorici.

Călărași Moda nouă de prenume mai rar întîlnite pe meleagurile noastre a ajuns, în ultimii ani, și în raionul Călărași. În 2012, aici a continuat, ba poate că a luat amploare, o veritabilă degringoladă la atribuirea prenumelor nou-născuților.

Potrivit datelor oferite de OSC Călărași, fiecare al șaptelea sau al optulea nou-născut din numărul total de 743 s-a ales cu un prenume mai exotic. Este, unori, greu de imaginat din

care considerente părinţii au decis săși numească odorașul Ruben, Mateo, Diego, Melia, Lucas sau, Erodiada...

Se regăsesc însă și prenumele tradiţionale, de sorginte autohtonă, cum ar fi: Mihai, Gheorghe, Vasile, Ion – la băieţi, sau Maria, Elena, Domnica – la fetiţe. Acestea, deocamdată, prevalează.

Mai există sau continuă să renască și prenume vechi, de o duioșie și tandreţe aparte, care mîngîie auzul, cum ar fi: Ilinca, Chira, Tudoriţa, semn că nu chiar toţi călărășenii au fost afectaţi de nebunia prenumelor străine, mai „europenizate”, vorba unora.

Ina Landa, Tudor Josanu

Sus pe dealuri şi coline

Ce-ţi pasă ţie, chip de lut...

Acum cîteva zile, m-am trezit brusc din somn, iar în gînd îmi tot răsuna o frază: „Ce-ţi pasă ţie, chip de lut...”. Cineva a avut grijă să-mi amintească de Eminescu. Să fi fost o coincidenţă sau ceva mai mult că anume acum, în ajunul zilei sale de naștere, mi-a venit în gînd un vers scris anume de el. Și ce mai vers! În adolescenţa mea, de fiecare dată cînd citeam această frază, mă apuca o milă de nedescris pentru Luceafăr, acel geniu neînţeles de nimeni. Acum, în aceste zile, după toate vînătorile și vînaţii din „Pădurea domnească”, care au demonstrat cu vîrf și îndesat că în această ţară a noastră cuvîntul de serviciu este DESFRÎU, acel Luceafăr mi se arată cu totul altfel. Nu e neapărat geniul neînţeles de nimeni. Este omul corect, onest, care chiar are principii și valori și nu se va vinde pentru nimic în lume! Îl avem oare? Încercaţi să-i propuneţi cuiva cîţiva bănuţi în plus faţă de ceea ce are și veţi vedea care va fi finalul. Lasă omul și mamă, și tată, uită de toate principiile și valorile. Să vedeţi cîte argumente se găsesc! Că, cică, cineva trebuie să-și „hrănească” odraslele, ceea ce ar însemna, mai pe moldovenește, să le facă apartament, casă, masă. Că, cică, cineva s-a împotmolit în datorii și nu mai poate face faţă sărăciei. Că, cică, cineva, are de făcut o nuntă. Că, cică, cineva vrea să trăiască, în sfîrșit, omenește... Motive sînt cu duiumul. Și explicaţii. Îmi amintesc de o discuţie pe care am avut-o, acum cîţiva ani, cu o veche cunoștinţă. Și acea persoană se vînduse la un moment dat. Am sfătuit-o prietenește să revină la ale sale, căci e mult mai simplu să treci prin viaţă cu conștiinţa curată.

Mi-a rîs în faţă. „Copiii mei mănîncă altceva, nu conștiinţă curată”, mi-a zis. Au trecut de atunci cîţiva ani buni. Este adevărat, acea persoană s-a aflat, pentru un moment, în vîrful piramidei, fiind luminată de glorie și slavă. Toate însă, într-o bună zi, s-au prăbușit. Vorba moldoveanului: sita stă în cui cît e nouă.

Am revăzut-o chiar zilele acestea. Îmbătrînită înainte de vreme, fără un loc stabil de muncă. Bate pragurile celor care au folosit-o cu vîrf și îndesat, dar degeaba. Alţii au venit în capul mesei. Totul însă continuă să se vîndă și să se cumpere. Și atunci, omului onest și corect nu-i rămîne decît să exclame, aidoma Luceafărului: „Ce-ţi pasă ţie, chip de lut...” și să plece din ţara asta unde cuvîntul de ordine este DESFRÎU. (lucia.bacalu@gmail.com)

Ştiaţi care e localitatea din Republica Moldova amplasată la cea mai mare altitudine faţă de nivelul mării?

Nu e Bălăneştiul Nisporenilor, chiar dacă cel mai înalt deal se află anume aici şi are o altitudine de 436 de metri. Nu e nici Negurenii Vechi din raionul Ungheni, în preajma căruia se află vestina Movila Măgurii, cu o înălţime de 388 de metri.

Satul situat la cea mai mare înălţime în R.Moldova este... Vulcănești din raionul Nisporeni. Anume el se află în fruntea unui top realizat de site-ul localitati.casata.md, în care se regăsesc cele mai sus amplasate 50 de localităţi din Republica Moldova.

Vulcăneștiul se află și în fruntea unui alt clasament – e localitatea cu cea

mai numeroasă comunitate de romi – circa 86% din cei 1220 de locuitori (potrivit datelor ultimului recensămînt, din 2004). Satul face parte din comuna Ciorești și este situat la altitudinea de 355 de metri.

De notat că în topul cu pricina se regăsesc 14 localităţi din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași. Un alt sat din raionul Nisporeni, Bursuc, se regăsește pe locul III , fiind situat la altitudinea de 314 metri. Urmează, pe locul VI, un sătuc din raionul Călărași – Schinoasa, situat la 291 metri deasupra mării. Ceva mai jos, la o altitudine de 288 de metri, este Leordoaia din raionul Ungheni. Și satul Șendreni din Nisporeni și-a cîștigat un loc în primele zece cele mai sus amplasate localităţi din republică, fiind situat la o altitudine de 276 de metri și ocupînd locul IX în acest clasament.

În loc de pomenire, înmormîntare La nici o lună după moartea mamei, unicul fiu s-a intoxicat cu fum în propria casă. Tragedia s-a produs în noaptea spre 10 ianuarie, la Hoginești.

Bărbatul, în vîrstă de 39 de ani, nu a mai avut nici o șansă, mai ales că, zic vecinii, el trăia singur și „cam obișnuia cu alcoolul”. Soţia a divorţat de el, iar cei doi copii ai săi au rămas cu ea. În ultimul timp, avea grijă de el o soră a sa, care locuiește în vecinătate. Ea susţine că, în seara dinaintea întîmplării nefaste, și-a vizitat fratele, i-a pregătit de mîncare și a aprins focul în sobă, ca de obicei.

Nimic parcă nu prevestea tragedia, dar unul Dumnezeu știe ce și cum s-a întîmplat, spune femeia.

Potrivit pompierilor călărășeni, locuinţa a luat foc din cauza sobei defecte. Sora decedatului a mai spus că sîmbătă, pe 12 ianuarie, se pregătea să facă o masă de pomenire mamei. În aceeași zi însă și-a înmormîntat fratele.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Printre cele 50 de localităţi situate în cele mai înalte locuri din republică se mai regăsesc: Rădenii Vechi, Ungheni (268 metri) – locul 15; Sverida, Călărași (266 metri) – locul 16; Milești, Nisporeni (257 m) – locul 23; Poiana, Ungheni (256 metri) – locul 25; Veveriţa, Ungheni (253 m) – locul 33; or. Cornești, Ungheni (252 m) – locul 34; Vulpești, Ungheni (247 metri) – locul 39; Vălcineţ, Călărași (246 m) – locul 40; Curtoaia, Ungheni (245 metri) – locul 42.

Este de remarcat faptul că majoritatea acestor localităţi sînt sate destul de mici, cu o populaţie între 40 și 1500 de locuitori. Excepţie fac doar: Vălcineţ, Milești, Cornești și Rădenii Vechi. Ultimul sat însă e pe cale de a trece în categoria celor mici, căci tot mai multă lume pleacă și tot mai puţin copii se nasc aici.

Lucia Bacalu

Şi-a răpit nepotul şi acum riscă ani buni de puşcărie După ce a serbat Crăciunul, o femeie din Năpădeni, în vîrstă de 39 de ani, și-a amintit că mai este și bunică și că are un nepoţel de opt luni, pe care nu l-a mai văzut de mult timp.

“Nora” sa, în vîrstă de 20 de ani, după un concubinaj de doi ani cu feciorul ei, a dat naștere unui copilaș, dar a hotărît să-l crească singură. A plecat la ea acasă, într-un sat din raionul Telenești.

Iată că năpădeneanca a venit să-l viziteze, dar… Din prea mare dragoste, sau din cauza aburilor de alcool, l-a răpit.

După ce, ore în șir, a stat de vorbă cu mama copilului – bineînţels, la un pahar de vin – bunica a intrat

în camera unde se afla micuțul, l-a luat, și a plecat pe furiș. Imediat a fost anunţată poliţia. La doar cîteva ore, bebelușul a fost întors mamei sale. Acum, bunica este cercetată penal pentru „răpirea unei persoane” și riscă pînă la 10 ani de pușcărie.

“Nu mă miră deloc ceea ce s-a întîmplat, căci această familie: și mama, și feciorul ei, au făcut multe “isprăvi” pînă acum”, ne-a spus primarul de Năpădeni, Maria Iov. Pe 11 ianuarie, de exemplu, tatăl copilașului, a apărut în faţa instanţei fiind acuzat de un omor. Bunica a fost condamnată anterior pentru furt și vătămare gravă.

UNGHENI | Lucia Bacalu

Actual

18 ianuarie 2013

O întîlnire de suflet cu cei care admiră muzica populară Interpretul de muzică populară, artist emerit al Republicii Moldova, Nicolae Paliţ, revine acasă. Şi nu oricum, ci cu o seară de creaţie, prilejuită de aniversarea a 55-a din ziua sa de naştere.

La 25 ianuarie, începînd cu ora 18.00, pe scena Palatului de cultură din Ungheni vor răsuna cele mai îndrăgite cîntece ale sale. „Vreau să fac un spectacol pentru ungheneni, pentru prietenii mei de aici, pentru foștii mei colegi, pentru toţi cei care mă cunosc”, a declarat dînsul în cadrul unei conferinţe de presă, organizată la Ungheni pe 11 ianuarie curent.

Nicolae Paliţ s-a născut în satul Cetireni, iar dragostea de cîntec îi pătrunde în sînge odată cu laptele mamei. De mic a cîntat. La început, pe scena școlii din sat, apoi „la raion”.

A făcut școală, inclusiv la Chișinău, unde a absolvit Institutul de Arte. A revenit acasă, la Ungheni, și a muncit mai bine de 20 de ani ani pe tărîmul culturii și al administraţiei publice locale. A fost și șeful Direcţiei judeţene de cultură Ungheni.

Dar nu a renunţat niciodată la cîntec. „Am încercat să merg pe două căi odată, dar Domnul m-a îndrumat, în cele din urmă, să aleg doar una”, povestește interpretul. Acea cale a fost cîn-

tecul popular, care l-a și consacrat și datorită căruia s-a stabilit cu traiul la Chișinău, acum un deceniu și ceva în urmă. „Acasă vin cu plăcere de fiecare dată cînd am posibilitate, căci aici îmi este baștina mea, aici au trăit părinţii, aici îmi sînt fraţii și surorile”, spune.

Prin seara de creaţie, pe care a numit-o sugestiv „Cîntecul m-aduce acasă”, Nicolae Paliţ își propune o întîlnire de suflet cu cei care admiră muzica populară. „Este și o ocazie specială ca să le prezint unghenenilor mei toate cîntecele odată. De cînd am plecat de aici nu am reușit să fac un spectacol integral. Acum am această șansă. M-am gîndit că ar fi un gest frumos”, a menţionat dînsul.

Interpretul nu a ezitat să vorbească și despre dragostea lui faţă de folclor, dar și despre dragostea moldovenilor faţă de muzica populară. „Cîntecul popular îi aduce pe oameni mai aproape de cei dragi, mai ales în cazul celor plecaţi peste hotare”, a făcut dînsul o remarcă, subliniind că poporul moldovenesc are un folclor bogat, iar dovadă sînt nunţile, cumetriile, ceremoniile de familie unde se cîntă doar muzică populară. „Multă lume se regăsește în muzica populară pentru că fiecare cîntec are la bază o istorie adevărată”, a explicat Nicolae Paliţ, după care a continuat: „Dacă omul se regăsește într-un cîntec sau altul, înseam-

P

COMUNICAT INFORMATIV La data de 5 februarie 2013, ora 10-00, Primăria orașului Ungheni desfășoară licitaţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare și arendare a loturilor de teren și încăperilor proprietate publică: Lot nr. 1 – teren public, 0,0015 ha, nr. cadastral 9201104852, situat pe str. Gh. Crestiuc f/n, preajma construcției proprietate p/f Gorohovschi Vasile, pentru vînzarecumpărare, mod de folosinţă: construcție prestări servicii, preț inițial 14000 lei; Lot nr. 2 – teren public, 0,0024 ha, nr. cadastral 9201108286, situat pe str. Feroviară f/n, preajma construcției nr.14, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: extindere construcție comercială, preț inițial 25000 lei; Lot nr. 3 – teren public, 0,006 ha, nr. cadastral 9201104838, situat pe str. Boico f/n, preajma blocului nr.7, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție anexă, preț inițial 30000 lei; Lot nr. 4 – teren public, 0,0014 ha, nr. cadastral 9201104849, situat pe str. Gh. Crestiuc f/n, preajma blocului nr.6, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție anexă, preț inițial 10000 lei; Lot nr. 5 – teren public, 0,027 ha, nr. cadastral 9201103864, situat pe str. O. Ungureanu f/n, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: amenajare, preț inițial 54000 lei; Lot nr. 6 – teren public, 0,0266 ha, nr. cadastral 9201101451, situat pe str. T. Arghezi f/n, preajma casei nr.94, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie comercială, preț inițial 54000 lei; Lot nr. 7 – teren public, 0,0578 ha, nr. cadastral 9201101424, situat pe str. T. Arghezi 59, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie locativă, preț inițial 90000 lei;

În fotografie: Nicolae Paliţ în faţa spectatorilor din satul Pîrliţa, Ungheni.

Anul 2011.

nă că interpretul și-a făcut treaba bine”.

Doritorii de a participa la seara de creaţie a lui Nicolae Paliţ pot procura bilete la casa Palatului de cultură din Ungheni. Preţurile sînt accesibile și variază între 30 și 150 lei.

Alături de Nicolae Paliţ vor evolua și renumiţii artiști: Anișoara Puică, Igor Cuciuc, Silvia Zagoreanu, Mariana Filipovici, Valentina Cojocaru.

UNGHENI | Natalia Junghietu

La vînătoare de frumos şi veşnicie a trofeelor vînătoreşti A fost primar. A fost şi pedagog, a fost şi poliţist.

Acum este un vînător împătimit. „În natură mă simt altfel, mă simt mai în largul meu”, spune Ion Moraru, un bărbat în vîrstă de 60 de ani din Brătuleni.

Chiar dacă se mai întîmplă să ia viaţa unor vieţuitoare, totuși, pînă la urmă, le lasă frumuseţea și veșnicia, doar că prin alte metode. Le împăiază.

Totul s-a întîmplat absolut spontan, de la sine. Într-o bună zi, și-a dorit să încerce ceva nou. A împăiat un fazan.

A reușit din prima! De atunci nu s-a mai oprit, pentru că, spune Ion Moraru, îi place frumosul.

Acum, în casa lui „vieţuiesc” păsări și animale de tot felul: și fazani, și dihori, și vulpi, și iepuri, și vulturi. Nici nu le mai știe numărul. De un lucru este sigur: că le împăiază cu toata dragostea și pasiunea de care e capabil. O face de ani și ani, să fie deja vreo 20.

Nu le împăiază pentru a le vinde sau pentru a organiza expoziţii personale. Nu. Le dăruiește prietenilor. Visează să poată lăsa și celor trei copii ai săi o parte din „creaţia” sa.

A încercat mai multe modalităţi de împăiere a unor vieţuitoare: și cu sare, și cu formalină, și cu apă oxigenată. L-am întrebat cum o face. „Spăl bine vînatul, carnea o folosim pentru bucate.

Restul...”. E o „taină profesională”.

Doar finul său de cununie i-a furat din

Știri din Primăria Ungheni

3

Lot nr. 8 - teren public, 0,3376 ha, nr. cadastral 9201101155, situat pe str. Mihai Viteazul f/n, preajma clubului, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție, preț inițial 440000 lei; Lot nr. 9 – teren public, 0,0198 ha, nr. cadastral 9201104820, situat pe str. Boico f/n, preajma blocului nr.11, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție comercială, preț inițial 100000 lei; Lot nr.10 – încăpere publică, 43,21 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.008, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 108000 lei; Lot nr.11 – încăpere publică, 13,15 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.009, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 33000 lei; Lot nr.12 – încăpere publică, 19,5 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.010, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 49000 lei; Lot nr.13 – încăpere publică, 34,9 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.011, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 87000 lei; Lot nr.14 – încăpere publică, 15,1 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.012, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 38000 lei; Lot nr.15 – încăpere publică, 53,5 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.013, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 134000 lei; Lot nr.16 – încăpere publică, 23,3 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.014, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 58000 lei; Lot nr.17 – încăpere publică, 8,3 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.016, situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 21000 lei; Lot nr.18 – teren public, 0,04 ha, nr. cadastral 9201108284, situat pe str. Feroviară f/n, preajma blocului nr. 27, pentru arendare, mod de folosinţă: amenajare parcare auto, termen de arendare 10 ani, preț inițial 2400 lei/an; Lot nr.19 – teren public, 0,0124 ha, nr. cadastral 9201104850, situat pe str. Bernardazzi f/n, preajma construcției proprietate ÎI ”Vest-Cobzac”, pentru arendare, mod de folosinţă: amenajare terasa comercială, termen de arendare 10 ani, preț inițial 3000 lei/an.

Acontul constituie 10 % din preţul iniţial al lotului. Taxa de participare: persoane fizice și juridice – 200 lei. Documentele de participare la licitaţie vor fi primite pînă la 4 februarie 2013, ora 10-00, în biroul 206.

Relaţii la tel. 0236 23696.

S-a zis cu pîrtia de la Cioreşti.

Cel puţin, pentru o perioadă

Ion Moraru dînd viaţă lemnului. „Lucrul asupra acestuia este ca o carte bună pe care tot o citeşti şi nu te mai saturi”, spune dînsul.

acest meșteșug. Pe copii nu-i interesează. Ion Moraru însă nu se supără.

E fericit că măcar cineva îi va duce mai departe „meseria”, pentru că el deja vrea să încerce și altceva. În prezent, împletește și coșuri din nuiele. „Cîteodată, îmi rog copiii să mă ajute la împletitul coșurilor, dar, deocamdată, ei refuză”, povestește bărbatul, după care conchide: „Nu prea își dă interesul tineretul de azi

pentru asemenea lucruri”.

Ion Moraru dă viaţă și cioturilor de copaci. „Văd o bucată de lemn și imediat îmi imaginez ce aș face din ea”, spune dînsul. Chiar fiind la vînătoare, uneori se întîmplă să nu vadă animalul din faţa sa, ci... o creangă de copac. „Oricine intră în casa mea, rămîne încîntat de ceea ce vede”, recunoaște Ion Moraru.

NISPORENI | Natalia Junghietu

După ce a devenit cunoscută în toată republica, după ce au început să vină aici turiştii pe timp de iarnă, iată că totul s-a terminat. “Şi acum sînt mulţi doritori de a veni aici”, spune primarul de Cioreşti, Valeriu Guţu.

Dar nu se poate. Pentru că acea pîrtie, iniţiată de vreo trei tineri din sat, nu era o pîrtie oficială. Vara, pe acel loc oamenii își pasc vitele. Iarna, tinerii bateau bine zăpada și, ingenioși din fire, începuseră să dea în arendă echipamentul necesar pentru distracţii. Lumea a prins nada.

“Nu avem nimic împotrivă. Din

contra, sîntem interesaţi să dezvoltăm turismul, dar totul trebuie să fie legal”, spune primarul. Terenul respectiv va fi scos la licitaţie, ca ulterior să se facă acolo o adevărată pîrtie cu toate actele în regulă. Ba mai mult, cu timpul va fi adusă și o instalaţie de zăpadă artificială, astfel ca durata de funcţionare a pîrtiei să fie cu mult mai mare.

“Dacă vom avea o pîrtie adevărată, dacă va fi o afacere bine pusă la punct, vom avea de cîștigat cu toţii”, a remarcat Valeriu Guţu, subliniind, totodată, că și-ar dori să se concentreze pe dezvoltarea turismului, căci comuna are multe locuri frumoase care, cu siguranţă, vor atrage turiștii.

NISPORENI | Ina landa

4

Viața de lîngă noi

18 ianuarie 2013

Obiceiuri și tradiții de Crăciun Şi acum, ca şi înainte, respectă cu sfinţenie tradițiile și obiceiurile ucrainești Mătușa Pelagheia Zburliuc este una dintre longevivii ucraineni ai satului Novaia Nicolaevca (Ungheni).

La cei 81 de ani ai săi, bătrîna nu concepe lanțul sărbătorilor de iarnă fără de Nașterea Mîntuitorului, sărbătorită, ca mai în toate satele noastre, la 7 ianuarie. Și acum, ca și înainte, respectă cu sfinţenie tradițiile și obiceiurile ucrainești, pe care le-a moștenit de la părinţi. Acum, încearcă să le transmită mai departe, nepoților și strănepoților săi. Își amintește cît de mult aștepta, în copilărie, Crăciunul, numit la ei ”Rizdvo”. ”În seara de ajun, aduceam în casă un braț de fîn și paie, pe care presăram nuci și bomboane. Astfel, era revocată memoria ieslei în care s-a născut Isus”, povestește mătușa Pelagheia, subliniind că acest obicei se numea “Diduh”. Tot în seara de ajun, ucrainenii din Nicolaevca nu uitau să pună la icoană un snop de grîu, iar alături - o farfurioară cu grîu fiert, îndulcit cu miere și o candelă aprinsă.

Odată cu trecerea timpului, aceste obiceiuri s-au dat uitării, însă farmecul sărbătorii s-a păstrat. Totuși, și acum există anumite tradiţii. În ajun de Cră-

ciun, pe masă se pun 12 feluri de bucate, toate de post. “Acestea semnifică lunile anului, dar și numărul apostolilor lui Hristos”, explică bătrîna. Nu lipsesc niciodată la ucraineni colțunașii cu cartofi, varză și vișine, dar și prunele fierte. Obligatorie este coliva. Și astăzi se mai păstrează tradiția de a merge cu ”taina vecera” - o pomană specială, oferită reciproc de fini și nănași. ”Pomana trebuie să includă neapărat o farfurioară cu grîu fiert, o lingură, un colăcel, un ștergar, dulciuri și, desigur, o lumînare aprinsă de sufletul celor morți”, spune mătușa.

Dînsa recunoaște că nu i-au mai rămas mulți fini, dar pomenele, totuși, sînt pregătite - pentru cei patru nepoți și trei strănepoți ai ei, pe care îi așteaptă cu drag în seara de 6 ianuarie.

Pe 7 ianuarie, de Crăciun, pe masă apar bucatele din carne – adevărate delicii. Ucrainenii obișnuiesc, la fel ca și moldovenii, să sacrifice porcii în ajunul Crăciunului. În ziua Nașterii Domnului, de dimineață, toți copiii din sat merg cu Steaua, iar gospodarii îi răsplătesc cu dulciuri, colaci și bani. În acest an, doar 12 copii au venit cu Steaua la Pelagheia Zburliuc. ”Au fost ani cînd pregăteam cîteva coșuri bune cu nuci, bomboane, biscuiți ca să-mi ajungă pentru toți. Acum, din an în an, tot mai puțini copii vin să colinde”, spune, cu regret, bătrîna, remarcînd că nu exclude faptul că și acest obicei frumos va dispărea cu timpul.

Peste ani, despre semnarea Declaraţiei de independenţă Nisporeneanul Mihai Ciorici, deputat ales în primul Parlament democratic din Republica Moldova, afirmă sus şi tare: „Eu nu am participat la votarea Declaraţiei de Independenţă, dar am semnat acest document”.

Potrivit dînsului, în ziua de 27 august 1991, el se afla într-o deplasare de serviciu în România, astfel că nu a putut nicidecum să participe la votare. A doua zi însă, a revenit în Parlament și a semnat Declaraţia de Independenţă, la fel cum au făcut mulţi alţi colegi de ai săi. „Cred că au fost cîteva zeci”, a accentuat dînsul. Și, ca să fie mai convingător, fostul deputat a menţionat că face parte și din Asociaţia „Parlamentul-90”.

Fiind întrebat de ce, totuși, în dreptul numelui său din cartea „Parlamentul” este scris: „Nu a participat la votare”, dînsul a spus că nu poate să-și explice acest fapt. În ceea ce privește lipsa numelui său din Decretul privind conferirea „Ordinului Republicii” unui grup de deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a – semnatari ai Declaraţiei de Independenţă, semnat de șeful statului Nicolae Timofti pe 28 decembrie 2012, Mihai Ciorici ne-a spus că, deocamdată, nu a văzut acest decret

și nu poate să se pronunţe asupra lui. Totodată, a remarcat că, chiar dacă nu se numără printre cei cărora le-a fost conferită cea mai înaltă distincţie în stat, nu-i nici o problemă.

Pînă la urmă, nu ordinul contează.

De notat că numele lui Mihai Ciorici nu se regăsește nici în Decretul președintelui Mircea Snegur din 22 august 1996 „Cu privire la decorarea cu distincţii de stat a deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a douasprezecea”, prin care unui grup de 276 de deputaţi semnatari ai Declaraţiei de Independenţă li s-a conferit medalia „Meritul civic” – „cu prilejul celei de-a cincea aniversări din ziua adoptării Declaraţiei de Independenţă și pentru meritul de a-și fi adus contribuţia la actul de proclamare a Republicii Moldova ca stat suveran, independent și democratic”.

Totuși, Mihai Ciorici are medalia „Meritul civic”, pe care a primit-o mai tîrziu decît colegii săi deputaţi – pe 23 decembrie 1996. Are și un ordin. Președintele Vladimir Voronin, printr-un decret din 2 aprilie 2007, i-a conferit Ordinul „Gloria Muncii” – „pentru muncă îndelungată și prodigioasă, contribuţie la promovarea transformărilor socialeconomice și activitate organizatorică și obștească intensă”.

NISPORENI | Lucia Bacalu

În fotografie: Pelagheia Zburliuc din Novaia Nicolaevca.

Romii sărbătoresc Crăciunul exact ca şi moldovenii “Nu avem obiceiuri speciale, ale noastre”, ne-a spus Semion Ibrian, consilier local, profesor de istorie, unul dintre cei mai văzuţi oameni din Vulcănești (Nisporeni), satul cu cea mai numeroasă comunitate de romi 86% din întreaga populaţie a localităţii. ”Romii sărbătoresc Crăciunul exact ca și moldovenii”, a subliniat dînsul.

Potrivit lui Semion Ibrian, romilor, la fel ca și moldovenilor, le place să se întîlnească, de sărbători, cu prietenii și rudele la mese copioase, încărcate cu de toate. Ca și moldovenii, sărbătoresc de două ori Crăciunul și Anul Nou, doar că merg cu uratul numai o singură dată – în seara de 13 ianuarie, de Sf. Vasile. Și tradiția de a sacrifica porcii în ajunul Crăciunului este respectată, căci romii, susţine Semion Ibrian, nu-și imaginează cum ar fi să nu aibă pe masa de

sărbătoare, la 7 ianuarie, ”o fripturică din carne de porc cu mămăliguță și brînză de oi”. Există, totuși, un obicei al lor - atunci cînd porcul este sacrificat, unii obișnuiesc să-i bea din sîngele cald, căci se crede că aceasta este o modalitate de reînnoire a sîngelui propriu.

De notat că romii din Vulcănești, plecaţi în lumea mare, revin acasă de sărbători. E o legitate pentru ei. Eu lucru sfînt să fie împreună la cele mai importante sărbători.

Ina Landa

Răpiri, violuri, bătăi – toate într-un sat şi într-o noapte Dacă poliţia nu ar fi reacţionat prompt, o localitate din raionul Călăraşi s-ar fi aflat, poate şi azi, sub imperiul fricii, avînd certitudinea că în sat a apărut un criminal în serie.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne, în una și aceeași noapte, în unul și același sat, trei inși au violat o femeie, după care au răpit și au violat alte două tinere, una dintre care era minoră. În plus, au bătut și cîteva persoane nevinovate.

Suspecţii au fost reţinuţi de poliţia călărășeană la scurt timp după ce oa-

menii legii au fost anunţaţi de infracţiunile respective.

Este vorba de trei tineri, cu vîrsta cuprinsă între 19 și 23 de ani. Aceștia și-au recunoscut vina și au povestit în detalii despre cele întîmplate.

Astfel, în noaptea de 9 spre 10 ianuarie, ei au spart lacătul de la ușa unei case din sat, au intrat înăuntru, iau bătut zdravăn pe cei doi barbaţi aflaţi în casă în acel moment: fratele și concubinul victimei. Pe femeie au tîrît-o în camera vecină, unde și-au bătut joc de ea.

Li s-a părut puţin. Au trecut la o altă casă din vecinătate. Aici au găsit

dormind mai multe persoane. După ce le-au maltratat pe toate, au răpit-o pe nepoata proprietarei casei, o fată în vîrstă de 17 ani, și pe o tînără în vîrstă de 25 de ani, ce se afla în ospeție.

Le-au dus în casa unuia dintre suspecţi și le-au violat.

Cei trei sînt locuitori ai raionului Călărași, iar în noaptea cu pricina erau beţi. Acum, sînt acuzaţi de: violare de domiciliu, huliganism, viol, răpire de persoană, acţiuni violente cu caracter sexual săvîrșite cu bună știinţă asupra unui minor. Ei riscă o pedeapsă cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani.

CĂLĂRAȘI | Lucia Bacalu

Încălzire cu foc şi pară A vrut să se încălzească cu o plapumă electrică, dar a „înfierbîntat” un bloc întreg. Este cazul unui tînăr, în vîstră de 27 de ani, din Ungheni. În seara de 13 ianuarie, el a lăsat în priză plapuma electrică pe care o utiliza ca să se încălzească și a plecat la un prieten. Nimeni nu știe ce s-a întîmplat în lipsa lui, dar, peste o bucată de timp, în apartamentele vecinilor a ajuns un miros puternic de fum. Oamenii au alertat pompierii.

”Cînd am sosit la fața locului, tînărul încerca să stingă incendiul cu forțele proprii”, povestește Marcel Sîrbu, șeful Unității de pompieri și salvatori a Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni. Dînsul a comunicat pentru ”Expresul” că primul lucru pe care l-au făcut pompierii a fost deconectarea energiei electrice a întregii scări unde s-a produs incendiul. Numai după aceea au stins focul care, la acel moment, a cuprins întreg patul.

„Norocul băiatului că nu dormea atunci, cu plapuma respectivă peste el, căci rezultatul ar fi putut fi unul tragic”, a accentuat Marcel Sîrbu.

Acum, cel mai probabil, tînărul va fi tras la răspundere contravențională, pentru încălcarea regulilor de securitate contra incendiilor la exploatarea aparatelor electrice. Neatenția sa a pus în pericol viața oamenilor din preajmă și ar putea să-l coste între 200 și 400 de lei.

UNGHENI| Ina Landa

Cultură

18 ianuarie 2013

Modernizarea unor biblioteci din regiune a început Reprezentanţi a circa 70 de biblioteci publice din întreaga republică, inclusiv din raioanele Ungheni şi Călăraşi, şi cam tot atîţia primari s-au întrunit, pe 10 ianuarie, la Chişinău, în incinta teatrului „Eugen Ionesco”, la Conferinţa de orientare a bibliotecilor locale, selectate pentru etapa pilot a Programului Novateca.

„Este un program menit să faciliteze accesul la informaţie pentru fiecare persoană. Experienţa internaţională a arătat că accesul mai mare la informaţie poate reduce vulnerabilitatea cetăţenilor în faţa sărăciei, oferindu-le informaţia de care au nevoie pentru ași îmbunătăţi viaţa”, a subliniat, în cuvîntul său de salut, Evan Tracz, directorul Programului Novateca/IREX Moldova.

Asistenţa a fost salutată și de prima doamnă a Republicii Moldova, Margareta Timofti, bibliotecară de profesie, care a muncit în acest domeniu peste 20 de ani. Dînsa s-a referit la dificultăţile cu care se confruntă bibliotecile, menţionînd că din cele 1383 de biblioteci publice existente, care prestează servicii unui număr de peste trei milioane de cetăţeni, doar aproximativ 11 % au calculatoare cu acces public la internet.

Interesant a fost „panelul de discuţii”, cu genericul „Noua misiune a bibliotecilor publice în modernizarea comunităţilor”, moderat de jurnalistul Vitalie Dogaru. Printre vorbitori s-a numărat și Elena Lungu, primar de Păulești, raionul Călărași, care și-a împărtășit experienţa privind susţinerea bibliotecii din sat, în vederea modernizării ei.

„Acum doi ani, biblioteca era situată într-o încăpere mică, puţin dotată, cu carţi învechite și depășite de timp.

Mai mult de jumătate din fondul de carte era în grafie chirilică, astfel că posibilităţile de a oferi informaţii actuale erau limitate”, povestește Elena Lungu, primarul de Păulești. Modernizarea instituţiei era iminentă, iar soluţia – una singură: implementarea de proiecte. După cîteva încercări mai puţin reușite de a obţine finanţare, iată că s-a reușit. Graţie proiectului: „Dotarea bibliotecii cu fond de carte și crearea centrului de acces la informaţie și instruire”, susţinut de Ambasada SUA, Corpul Păcii, biserica congregaţională din SUA și primaria Păulești, biblioteca a devenit un ade-

Cu ocazia Zilei naţionale a culturii, sărbătorită pentru prima oară în Republica Moldova pe 15 ianuarie, adresăm sincere felicitări și urări de bine tuturor celor ce muncesc în acest domeniu, demonstrînd, zi de zi, voinţă, perseverenţă, profesionalism și entuziasm. Chiar dacă, niciodată, la noi, cultura nu a fost apreciată la justa ei valoare, acești oameni s-au sacrificat și continuă să se sacrifice în numele frumosului. Dacă nu ar fi ei, ne-am pierde cu totul.

Să ne fiţi sănătoși, să aveţi parte de cît mai multe zile senine, de multe bucurii și, în anii care vin, să-și amintească de dumneavoastră și cei care trebuie să vă fie alături și să vă susţină.

Cu mult respect, echipa „Expresul”

L-au slăvit pe Hristos prin colinde şi cîntece bisericeşti Pentru a doua oară consecutiv, la Ungheni a avut loc Festivalul colindelor cu genericul: ,,Hristos se naşte, slăviţi-L”, organizat de Episcopia de Ungheni şi Nisporeni, în colaborare cu Secţia cultură şi turism Ungheni.

În fotografie: Margareta Timofti, prima doamnă a Republicii Moldova, vorbind despre programul „Novateca”

De notat că la Conferinţă au participat și reprezentanţii a zece biblioteci publice din raioanele Călărași și Ungheni, selectate, în toamna anului trecut, pentru reţeaua-pilot a programului Novateca.

La final am solicitat cîteva opinii ale unora dintre ei.

Elena Oaserele, primar de Dereneu (raionul Călărași), s-a declarat nerăbdătoare de a vedea în biblioteca locală cele 3-4 calculatoare promise de Novateca. Dînsa și-a exprimat speranţa că acestea vor fi de un real folos cetăţenilor și, în primul rînd, copiilor din sat.

Constantin Poștaru, primar de Hoginești (raionul Călărași), a salutat intenţia programului Novateca de a dota biblioteca din sat cu echipament performant, dînd asigurări că primăria va amenaja instituţia în corespundere cu cerinţele înaintate de Program, astfel creînd condiţii optime celor ce vor veni aici.

Aliona Manciu, coordonatoarea unuia dintre cele șase centre de formare regională din R.Moldova, cel de la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni, a menţionat că instituţia deja a primit 10 calculoatoare și două notebook-uri de ultimă generaţie, dar și alt echipament, care va fi utilizat, pentru început, la instruirea bibliotecarilor din bibliotecile publice din: Teșcureni, Bumbăta, Gherman, Cornești și Rădenii Vechi (raionul Ungheni), dar și Sadova, Temeleuţi, Vălcineţ, Hoginești și Dereneu (raionul Călărași).

Cursurile vor începe la 11 februarie. „Anterior, și noi am trecut asemenea cursuri, astfel că acum vom împărtăși cu bucurie cunoștinţele acumulate colegilor noștri”, a precizat sursa citată.

Programul Novateca va fi implementat timp de doi ani, iar ziarul „Expresul” este partenerul media regional al acestuia.

Tudor Josanu

Un templu al culturii şi civilizaţiei la Păuleşti Biblioteca din Păuleştii Călăraşilor a devenit una dintre cele mai de succes din regiune. Şi asta, datorită implicării atît a celor ce muncesc aici, cît şi a primăriei locale.

5

vărat centru de dezvoltare personală și profesională pentru săteni.

Portivit Mariei Ciorchin, șefa bibliotecii, în prezent este întocmit și un orar special de lucru, pentru a preveni supraaglomerarea. „Nu am nici un minut liber, utilizatorii vin și vin, uneori ajung chiar și pînă la 60 zilnic”, recunoaște dînsa. Astfel, fiecare vizitator are dreptul să se afle în faţa computerului doar cîte 30 de minute pe zi. Între orele 10.00 și 12.00, accesul copiilor la calculatoare este interzis, de ele beneficiind doar adulţii.

Dar biblioteca este deschisă de la ora 10.00 pînă la 21.00, astfel că ori-

cine reușește să beneficiize de serviciile acordate aici. „Ne-am străduit foarte mult să avem un fond de carte bun și o sală de computere modernă”, a accentuat Elena Lungu, după care a conchis: „Biblioteca a fost și va rămîne mereu un templu al culturii și civilizaţiei”.

Pentru a-l menţine și a-l dezvolta, la Păulești se muncește mult. În prezent, biblioteca are un fond de carte de peste 12 mii de volume. În acest an, au fost planificate 9500 de lei pentru o nouă achiziţie de carte. La dispoziţia oamenilor sînt și șase calculatoare.

CĂLĂRAȘI | Natalia Junghietu

Citaţie publică Executorul judecătoresc Anatolie Ursu, solicită prezenţa debitorului Bodrug Liubovi Constantin, a/n 27.01.1969, c/p 2002036044038, domiciliată în or. Ungheni, str.

Mihail Sadoveanu 1, la data de 18.01.2013, ora 10.00 pe adresa or. Ungheni, str.

Decebal 6/3 bir.5, pentru a face cunoştinţă cu actele procedurii de executare, în baza documentului executoriu nr 2p/o-587/2008 din 16.01.2010 emis de Judecătoria Ungheni, privind încasarea de la Bodrug Liubovi Constantin a datoriei de 24339 lei în beneficiul BC ”Mobiasbancă” SA. Refuzul de a se prezenta la locul solicitat nu împiedică executarea documentului executoriu.

Executorul judecătoresc, Anatolie Ursu

13 formaţii artisitce, ansambluri și coruri bisericești au ieșit în scenă cu cele mai frumoase cîntece și colinde care, potrivit șefei Secţiei cultură Ungheni, Eugenia Baroncea, au ajuns la inima și sufletul spectatorilor prezenţi în sala mare a Palatului de cultură din Ungheni.

“Deși este abia la a doua ediţie, se creează impresia că festivalul a ajuns deja la ediţia a 20-a, atît de frumos au cîntat participanţii”, a subliniat dînsa.

Referindu-se la numărul relativ mic al participanţilor - 13 colective în comparaţie cu 26, anul trecut - arhimandritul Ioan (Moșneguţu), secretarul Episcopiei, a menţionat că “în 2012 au participat colective din cuprinsul tuturor celor patru raioane, acum – doar din raionul Ungheni”. Totuși, a fost o reușită și, pe viitor, a subliniat președintele sectorului eparhial relaţii culturale, prot. Bartolomeu Turtureanu, va fi organizat un festival cu adevărat regional. “Cu anii, vor fi cu mult mai mulţi participanţi. Vom dezvolta în continuare aceste eveniment, ca să vină lumea, să se bucure”, și-a exprimat dînsul încrederea.

Festivalul a avut loc cu binecuvîntarea PS Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, iar la final participanţii au primit diplome și daruri din partea Episcopiei.

De la început pînă la sfîrșit, au fost prezente la eveniment și oficialităţile unghenene, printre care vicepreședinta raionului, Iulia Pancu, viceprimarul de Ungheni, Dumitru Radu.

Un reportaj foto de la festival vedeţi pe Expresul.com.

UNGHENI | Lucia Bacalu

În sprijinul unei bune colege Secţia raională cultură şi turism Ungheni organizează un concert de caritate cu genericul “Nimeni nu e singur”.

“O bună colegă, Olga Pavlov, directoarea casei de cultură din Sculeni, este pusă acum la o grea încercare și are nevoie de sprijinul nostru, atît moral, cît și material”, a explicat Galina Moraru, specialist în cadrul Secţiei cultură. Și-a dedicat întreaga viaţă culturii. A muncit zi și noapte, fără a-și precupeţi forţele. La cei 43 de ani ai săi, soarta a pus-o la o grea încercare. O boală cruntă s-a cuibărit în corpul ei. “Dorim ca Olga să știe că nu este singură în această luptă a ei, că noi o iubim, o preţuim, că avem nevoie de ea”, a remarcat Galina Moraru.

Pe 18 ianuarie, la Palatul culturii din Ungheni va avea loc un concert de excepţie cu participarea artiștilor autohtoni, dar și a celor profesioniști. Va veni “Tălăncuţa” cu surorile Osoianu, vor veni “Plăieșii” lui Nicolae Gribencea, va fi prezent și Tudor Ungureanu cu formaţia sa, “Ștefan Vodă” de la Căpriana. Și-au anunţat participarea la spectacol și naistul Igor Podgoreanu, și actori ai Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi, inclusiv directorul acestuia, Anatol Răcilă.

“Să venim toţi, să ne deschidem inimile, sufletele și, nu în ultimul rînd, buzunarul”, a făcut un îndemn Galina Moraru. Preţul biletului este accesibil pentru oricine vrea să întindă o mînă de ajutor, dar și să savureze din farmecul unui spectacol de calitate.

“Sper ca energia pozitivă și gîndurile noastre bune ce se vor îndrepta spre colega noastră și o vor ajuta”, a mai spus Galina Moraru la final.

UNGHENI | Lucia Bacalu

Mulţumim!

Echipa „Expresul” și filiala Ungheni a Camerei de Comerţ și Industrie adresează sincere cuvinte de gratitudine tuturor celor care au răspuns la apelul nostru de a ajuta o mamă ce are în îngrijire două fetiţe cu probleme grave de sănătate din Ungheni.

Gîndurile noastre bune se îndreaptă spre: Vitalie Vrabie, Vasile Bînzaru, Ion Ţîţu, Nicanor Buzovoi, Haralambie Chirilov, Natalia Rotaru, Philippe Chaudier, Radu Magariu, Nicolae Șova, Ion Vrabie, Sorin Goian, Iurie Bostan, Pavel Axente, Angela Ciornea, Valentina Stratulat, Veaceslav Caducenco, Maria Ciolacu, Silvia Pogonea, Mihai Postu, Victor Crudu și, nu în ultimul rînd, spre cea de la care a venit primul imbold – Nina GorincioiCadoppi din Italia. Împreună, am reușit să facem o familie fericită chiar în ajun de Crăciun!

6

Fragmentarium

18 ianuarie 2013

Bilanțul anului rutier 2012, încărcat cu de toate Accidente, măsuri de profilaxie, controale ale unităților de transport public, combaterea criminalității, cam cu de toate a fost plin anul 2012 pentru agenții rutieri nisporeneni.

Potrivit unei Note informative privind bilanțul activității pe anul 2012 a Secției poliție rutieră a Comisariatului raional de poliție Nisporeni, în anul care s-a scurs, pe teritoriul raionului Nisporeni s-au înregistrat 20 de accidente rutiere, în urma cărora au decedat cinci persoane, iar 20 s-au ales cu traume.

Statistica demonstrează că numărul accidentelor s-a majorat cu patru față de anul 2011, iar cele mai nefaste zile ale săptămînii au fost luni, vineri, sîmbătă și duminică. În 2012, vinovați de comiterea accidentelor au fost în exclusivitate conducătorii auto. Din vina copiilor nu s-a produs nici un accident. Și amenzile aplicate de polițiștii rutieri în 2012 au fost destul de usturătoare, cele mai multe fiind aplicate șoferilor care s-au urcat beți la volan. În total, oamenii legii au aplicat 2031 de amenzi în valoare totală de 565390 lei, iar 23 de conducători auto au fost privați de dreptul de a conduce unități de transport.

Au fost sancționați și 396 conducători de autovehicule pentru exploatarea mijloacelor de transport public cu defecțiuni tehnice sau care nu au trecut controlul tehnic de stat. Totodată, a fost interzisă exploatarea unității de transport prin retragerea plăcilor de înmatriculare a 52 de unități de transport la care s-au depistat necorespunderi ale normelor tehnice.

Agenții rutieri s-au alăturat și efectivului de poliție al Comisariatului raional de poliție Nisporeni la desfășurarea măsurilor operative, de pe urma cărora au fost descoperite 57 de infracțiuni, 92 de crime și au fost realizate 17 rețineri în flagrant.

Contactat telefonic de ”Expresul”, Sergiu Robu, șeful Secției poliție rutieră Nisporeni, a declarat că anul 2012 a fost plin de conținut și, datorită pregătirii profesionale bune a efectivului pe care-l are în subordine, toate sarcinile au fost îndeplinite în termen și conform cerințelor organelor ierarhic superioare.

Dînsul s-a arătat satisfăcut de munca desfășurată, exprimîndu-și dorința ca noul an, 2013, să fie unul liniștit pe drumurile nisporenene, dar și pe cele din țară.

NISPORENI | Ina Landa

Jurnalul din tren | Constantin Uzdriș

Doamne, vino, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni V-am promis că în noul an voi veni cu o nouă rubrică – „Agenda intelectualului emigrant”, iar „Jurnalul din tren” îl voi lăsa să se odihnească. Nu că nu aș avea ce scrie în el, ci pentru că am o serie de mărturisiri ale unor adevăraţi intelectuali care au fost nevoiţi să-și caute rost în altă ţară și, bineînţeles, nu ca intelectuali.

Situaţia însă mă impune să revin la „Jurnalul din tren”. Nefericita vînătoare de la Fălești și tot tăvălugul care a urmat m-a dezgustat atît de mult, încît îmi venea să plec din ţara asta, pe cît de săracă și mîrșavă, pe atît de imorală. Iniţial, mi-am zis să nu scriu nici un rînd despre acest caz, despre moartea acelui tînăr. În primul rînd, știu ce înseamnă să pierzi un om drag (acum trei ani, mi-am pierdut mama, secerată de o boala cumplită); știu cum e cînd cineva îţi amintește mereu despre aceasta. În plus, am aflat că sufletul celui răposat se chinuie atunci cînd este bocit sau pomenit excesiv.

Ceea ce m-a făcut să scriu aceste rînduri a fost discuţia cu doi tineri în același tren cu care v-am obișnuit deja.

Ca de obicei, citeam un ziar. Pe prima pagină era fotografia cu mormîntul lui Sorin Paciu, dar și a celui ce se numește procuror general al R. Moldova.

La scurt timp, unul dintre tineri nu mai răbdă și îmi spuse: ,,Nu te supăra, da crezi că vor mai descoperi vreodată ce a fost acolo?”. Întrebarea nu m-a surprins. I-am răspuns că nu cred, deoarece sînt prea „mari oamenii” care au fost la acea vînătoare. „Sigur că nu se va afla nimic, la fel cum nu se știe nimic despre 7 apilie.

Noi am urlat, ne-am zbătut ca proștii, da ei se „tusuesk” mai departe ca „bratanii”...”, zîmbește tînărul. Îi spun că și eu sînt dezamăgit de rezultatele dosarului 7 apilie. „Eu nu-s dezamăgit, eu „turb” că frumoșii ăștia doi, pentru care mi-am rupt fundul (Vlad Filat și Mihai Ghimpu), și-au băgat ceva în noi după ce au gustat dulceaţa pute-

rii”, sare el de pe scaun și iese la fumat.

Un alt tînăr, student la Academia Teologică, se arată și el indignat. „Dumnezeu spune că nu dorește moarte păcătosului, dar să se întoacă și să fie viu.

Cum să fii viu, dacă ai văzut cum moare un om și nu ai spus nimic?”, se întreabă viitorul preot, apoi adaugă: „Cînd îi vezi că aduc focul haric de la Ierusalim și intră în biserici, nici nu știi unde să te mai ascunzi de mînia lui Dumnezeu”.

Revine de la fumat primul meu interlocutor. „Și cînd mă gîndesc cît m-am chinuit să-i aduc pe „frumoșii” ăștea la putere, îmi vine să-mi trag o palmă. Cum îmi rugam, în genunchi, toate neamurile să nu-i voteze pe comuniști, că sînt niște canalii... Noi, ca proștii, i-am crezut pe ăștia că o să facă dreptate. Dar ei îs mai răi ca potaiele roșii”, spune tînărul, după care continuă: „Eu, ca un prost, am intrat și în partid - numai să nu cîștige comuniștii. Am alergat prin sate ca un nebun. Învăţam la „politeh-

Noile aspecte de impozitare – încă o povară pe umerii contabililor

Verde-n ochi | Tudor Josanu

Groaza bugetelor călărăşene Dacă v-aţi gîndit că groaza este provocată bugetelor călărășene de criza economică sau de iarna capricioasă din acest an, greșiţi amarnic.

Groaza bugetelor călărășene au devenit mașinile de serviciu, luxoase și costisitoare. Startul a fost dat, anul trecut, de primăria orașului Călărași care, deși avea în dotare o mașină de serviciu perfect utilizabilă, a alocat circa 180 mii lei pentru un automobil nou de serviciu, de marca „Shevrolet”.

Mai mult ca atît, s-au găsit bani și pentru plata salariului, deloc neglijabil, unui șofer – o unitate neprevăzută în organigrama primăriei. Îmi amintesc cum o parte din consilieri „mușcau din cuţit scuipînd pe jos bucăţi” de furie, blamîndu-l pe primarul Nicolae Melnic care, după părerea lor, a acţionat ilegal. Cu trecerea timpului, s-au liniștit și azi nu-și mai amintește nimeni de acel eveniment.

Prin luna august a anului trecut, a mai fost achiziţionat un automobil de serviciu, tot de marca „Shevrolet”, dar de astă dată la un preţ de 260 de mii de lei, de către primăria Tuzara. Și această primărie avea în dotare un automobil de serviciu funcţional. Se zice că banii au fost adunaţi din „vinderea terenurilor agricole din proprietatea comunitară”. Dar oare merită să vinzi pămîntul pentru a îmbunătăţi condiţiile de deplasare a fundurilor Primul şi UNICUL Centru Comercial Distractiv „City Mall” din Călăraşi dă în arendă spaţiu comercial şi pentru birouri.

La noi găsiţi cele mai bune condiţii de activitate şi cele mai avantajoase preţuri!

Adresa: or. Călăraşi, str. Mihai Eminescu 23 Telefon: 069141616

actualilor primari care mîine vor mai fi, iar poimîine - nu se știe?

De dragul adevărului trebuie să spunem că, anul trecut, încă două primării, din Sadova și Răciula, au procurat automobile de serviciu. Dar aici s-a cheltuit mult mai puţin, cîte 120 de mii pentru cîte o „Dacie”. Primăria Sadova nu avea deloc mașină de serviciu, iar cea din Răciula avea una de peste 20 de ani, fiind uzată în totalitate. Unde mai pui că banii utilizaţi au fost cîștigaţi urmare a unei decizii judecătorești, care l-a impus pe fostul contabil să returneze primăriei Răciula suma de 190 mii lei.

Nici conducerea Gospodăriei Silvice din raion nu a putut rezista tentaţiei de a cumpăra un automobil de lux, la cele trei pe care le avea – o „Skoda-Super” de circa 200 mii de lei.

La finele anului trecut, a fost achiziţionată o mașină nouă, „Toyota– Camri”, pentru aparatul președintelui raionului Călărași. O parte din consilierii raionali susţin că achiziţia s-a făcut contrar prevederilor legale. Pentru că, afirmă ei, doar Consiliul raional e în drept să aloce banii publici, indiferent în ce scopuri. Președintele raionului, Ilie Rău, susţine contrariul: tranzacţia este perfect legală. „În cadrul unei ședinţe din anul trecut, consilierii au aprobat o decizie prin care s-a alocat o sumă suplimentară de

Atenție!

Centrul medical ”Pro-Diagnostic” și-a schimbat sediul pe adresa: or.Ungheni, str.Vasile Lupu, 8.

Telefoane de contact: 023630220; 079039078.

nică” și nu-mi ardea de politică, dar mam băgat, că nu mai puteam răbda dezmăţul lui Vova. Și ce am obţinut? Alţi „dezmăţaţi”, mai europenizaţi cică”.

Vorbele îi trădau ura și dispreţul faţă de mai-marii zilei. Peste o clipă, i se adresează viitorului preot: „Batiușka, cînd o să ajungi la prestol, să nu te rogi pentru așa conducere, da păcatele lasă-le pe spatele meu, eu oricum am mai puţine decît ei. La 7 aprilie l-au omorît pe Boboc. Acum - pe Paciu. Ce costă viaţa unui om în ţara asta?”.

Nu am mai putut să mă gîndesc la nimic altceva decît la versuile unui cîntec compus după Revoluţia din România din decembrie 1989: „Doamne, vino, Doamne,/ Să vezi ce-a mai rămas din oameni...”.

bani pentru aparatul președintelui. O parte din acești bani s-au cheltuit, iar cei rămași la finele anului au fost utilizaţi pentru procurarea automobilului respectiv”, ne-a explicat dînsul.

Mai mult ca atît, oficialul consideră că a făcut o achiziţie în condiţii „foarte avantajoase”, căci i s-a acordat o scutire de circa 50 mii lei.

Ce să mai spui? Doar că în raion mai sînt primari ai unor localităţi îndepărtate de Călărași, cum ar fi Săseni, Meleșeni, Rădeni, care de ani și ani, neavînd mașini de serviciu, fac autostopul ca să ajungă acolo unde au nevoie pentru a soluţiona problemele comunităţilor lor. La această remarcă, președintele raionului a declarat: „Le vom da și lor mașini, dar la timpul potrivit”. Să trăim și s-o vedem și pe asta. În încheire, aș parafraza un vers din „Doina” lui Mihai Eminescu: „Vai, de biet buget săracul/ Înapoi tot dă ca racul”. De ce? Concluzia o las pe seama cititorilor, pe care-i invit la o discuţie despre cele relatate.

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Modificările frecvente ale legislației fiscale și financiare generează nemulțumiri în rîndul contabililor din raionul Ungheni. Ei susțin că fac față cu greu acestor schimbări, care au loc atît de des, încît nici nu mai reușesc să se familiarizeze cu ele.

De aceea, pentru a păși în pas cu timpul și cu noile modificări legislative, aceștia s-au întrunit la o masă rotundă, organizată de Asociația contabililor și auditorilor profesioniști (ACAP), reprezentanţa Ungheni, unde au pus în discuţie subiectul în cauză. ”Pe lîngă faptul că în anul 2012 a fost reintrodus impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător în mărime de 12%, în ultimul timp se observă o tendință de a trece pe seama contabililor întreprinderilor prea multe responsabilități, cum ar fi evidența registrului electronic, dările de seamă trimestriale în loc de anuale și altele”, a relatat pentru ”Expresul” Angela Mihalachi, președinta reprezentanţei Ungheni ACAP. Cu toate acestea, dînsa le-a recomandat colegilor ei să se conformeze modificărilor fiscale, căci „cu Fisc-ul nu te joci”. O interpretare incorectă a buchiei legii, mai ales la capitolul impozite, ar putea să-i coste mult.

UNGHEN I | Ina Landa

AVIZ ÎM “Servicii Comunale Ungheni” angajază în lucru: - maistru electrician; - ingener-constructor; - electro-mecanici, inclusiv ucenici; - electricieni; - conducători auto, categoria C; - tractoriști; - lăcătuși; - hamali, lucrători necalificați; - măturători stradali.

Salarii atractive. Relaţii la tel. 3-01-01; 2-66-79

Programe TV | Publicitate Luni, 21 ianuarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Programul emisiunilor REVIZIE TEHNICĂ 17.15 “SECRETARUL” 18.00 Sub acelaşi cer 18.30 Desene animate 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.25 Documentar 22.20 Templul muzicii 23.05 “A DOUA ŞANSĂ”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 Премьера. "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Дешево и сердито" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!"

19:55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 Премьера. "МЕТОД ФРЕЙДА".

Marţi, 22 ianuarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer 6.45, 12.30 Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.45 Respiro 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Accente economice 13.10, 18.30 Desene animate 14.05 Filler 14.10, 23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 16.00 Ring star 18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25 Dialog social 22.20 Cultura azi.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 Премьера. "ТЫ НЕ ОДИН"16.30 "Дешево и сердито"17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "МЕТОД ФРЕЙДА".

Miercuri, 23 ianuarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00 “POCAHONTAS”. Desene animate 11.00 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Chişinăul de ieri şi de azi 13.10, 18.30 Andersen povestitorul. Desene animate 13.40 Sub acelaşi cer 14.15, 23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 15.55 Magazinul copiilor 16.25 Prin Istorie – spre Victorie 18.00 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 21.25 Portrete în timp 22.20 F. Mendelssohn. Concertul dublu pentru vioară, pian şi orchestra de cameră.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Дешево и сердито" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40

"Время" 22.15 "АНГЕЛ В СЕРДЦЕ".

Joi, 24 ianuarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45 Picături de “Dor” 6.55, 23.55 Filler 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00 “POCAHONTAS”.

Desene animate 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Găgăuz ogea 14.10, 23.35 “A DOUA ŞANSĂ” 15.50 Părinţi şi copii 16.20 Erudit cafe 18.00 Vector European 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 Nicolae Botgros la 60 de ani.

Spectacol muzical 22.20 Documentar.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Дешево и сердито" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "АНГЕЛ В СЕРДЦЕ".

Vineri, 25 ianuarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00 “POCAHONTAS” 10.30 Vector european 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Andersen povestitorul. Desene animate 13.40 Russkii mir 14.10, 23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 15.25 Portrete în timp 16.00 Aniversări. Gheorghe Urschi la 65 de ani 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! Talk show 21.25 Sportul în viziunea presei 22.20 Fii tînăr!

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "ТЫ НЕ ОДИН" 16.00 "Дешево и сердито" 16.40 "Жди меня" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Поле чудес" 21.40 "Время" 22.15 К юбилею Владимира Высоцкого. "Высоцкий. Спасибо, что живой".

Sîmbătă, 26 ianuarie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “CLASA ZBURĂTOARE” 8.05 Vedete la bis 9.05 “POCAHONTAS”. Desene animate 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00 “Maimuţa de pluş”. Spectacol 13.00, 15.05, 16.00 Documentar 13.30 Concert festiv dedicat Zilei Naţionale a Culturii 15.00 Filer 16.30 La mulţi ani! 17.15 Studio Art Plus 17.50 “Un sfert de

Concert

„Cîntecul m-aduce acasă” La 25 ianuarie, în sala mare a Palatului de cultură din Ungheni va avea loc seara de creaţie a interpretului de muzică populară, artist emerit din Republica Moldova, Nicolae Paliţ, cu genericul „Cîntecul m-aduce acasă”.

Concertul este prilejuit de aniversarea a 55 ani de la naşterea interpretului, care este originar din raionul Ungheni, satul Cetireni.

Vor mai participa: Anişoara Puică, Igor Cuciuc, Silvia Zagoreanu, Marina Filipovici, Valentina Cojocaru. Începutul la ora 18.00 Biletele pot fi procurate la casa Palatului de cultură.

Tel.: 0236 23553.

18 ianuarie 2013

vorbă” cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 World Stories 22.20 “CUM SĂ SPUI ADIO”.

PRIME TV 6.00 Новости 6.10 "ПРЕДЧУВСТВИЕ ЛЮБВИ" 7.15 "ЧЕТВЁРТЫЙ" 8.25 "Играй, гармонь любимая!" 9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Слово пастыря" 10.00, 12.00, 18.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 "Смак" 11.05 "Владимир Высоцкий и Марина Влади. Последний поцелуй" 12.15 "ВЕРТИКАЛЬ" 13.30 "Живой Высоцкий" 14.15 "СТРЯПУХА" 15.25 "Высоцкий. Последний год" 16.15, 18.15 "Высоцкий. Спасибо, что живой" 18.40 "Владимир Высоцкий. Я не верю судьбе…"

19.35 "Своя колея" 21.00 "Primele ştiri" 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.20 "СЛУЖИЛИ ДВА ТОВАРИЩА".

Duminică, 27 ianuarie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Documentar 7.05 Profil de savant 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.45 Dialog social 9.05 “POCAHONTAS”. Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – spre victorie! 11.35 La datorie 12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Ansamblul de dansuri sportive “Codreanca”13.25 Chişinăul de ieri şi de azi 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45 “CLASA ZBURĂTOARE” 16.30 La mulţi ani!

17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.20 Fotbal non stop 22.20 “ROMAN DE DRAGOSTE” 23.50 Legendele muzicii.

PRIME TV 6.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "ВЕСНА" 8.25 "Армейский магазин" 8.55 "Здоровье" 10.00, 12.00 Новости 10:15 Teleshopping 10.30 "Пока все дома" 11.15 "Эх, Серёга! Жить бы да жить…" 12.15 "Абракадабра" 14.05, 15.15 "ЗИМНИЙ ВЕЧЕР В ГАГРАХ" 15.50 "Еда как лекарсво" 16.45 "ПИРАМММИДА" 18.30 "Replica" 20.00, 22.50 "Рождественские встречи" Алы Пугачвой 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время".

7

Anunţ Consiliul comunal Ţibirica, Călăraşi anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei publice vacante de contabil-şef.

Scopul general al funcţiei: contribuirea la executarea legală a bugetului primăriei Ţibirica.

Atribuţiile de serviciu: Efectuarea operaţiilor legate de executarea bugetului primăriei - Analizează nivelul de realizare a bugetului primăriei pe anul curent; - Identifică necesităţile de modificare a bugetului şi înaintează propunerile DGF pentru generalizare şi aprobare de către consiliul local; - Efectuează modificările necesare la executarea bugetului lunar, le prezintă pentru înregistrare la Trezoreria teritorială; - Înaintează şefului DGF propunerile pentru bugetul anului viitor; - Execută deciziile consiliului privind cheltuielile financiare.

Condiţiile de participare la concurs: - Deţinerea cetăţeniei Republicii Moldova; - Posedarea limbii de stat şi a limbii ruse la nivel avansat citit/scris/vorbit; - Neatingerea vîrstei necesare obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă; - Lipsa antecedentelor penale pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie; - Neprivarea de dreptul de a ocupa funcţii publice.

Studii superioare sau medii de specialitate în domeniul economie şi finanţe. Experienţă profesională: 2-3 ani, preferabil experienţă în domeniul contabilităţii bugetare.

Cunoştinţe: - Cunoaşterea legislaţiei în domeniu; - Cunoştinţe profesionale; - Cunoaşterea modului de funcţionare a unei autorităţi publice; - Cunoaşterea politicilor, strategiilor şi a practicilor pozitive în domeniu; - Cunoştinţe de operare la calculator: Word, Excel, Power Point, Internet, e-mail.

Abilităţi de lucru cu informaţia, analiză şi sinteză, elaborare de documente, consultare, instruire, prezentare, comunicare eficientă, lucrul în echipă.

Atitudini/comportamente: respect faţă de oamnei, incoruptibilitate, spirit de iniţiativă, transparenţă, imparţialitate, independenţă, responsabilitate, stabilitate, loialitate, diplomaţie, creativitate, flexibilitate, disciplină, punctualitate, tendinţă spre dezvoltare profesională continuă.

Persoanele interesate pot depune dosarul personal prin poştă sau email. Dosarul de concurs: - Formularul de participare solicitat la sediul primăriei Ţibirica; - Copia buletinului de identitate; - Copia diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire, a cursurilor de perfecţionare şi/sau de specializare; - Copia carnetului de muncă; - Certificatul medical; - Cazierul juridic.

Data limită de depunere a dosarului de concurs este 6 februarie 2013.

Telefon/fax: 024465236; e-mail: imitsa@mail.ru.

Persoana de contact: Iacob Prascurov, primarul comunei Ţibirica.

Informaţii pe adresa: primăria Ţibirica.

Bibliografia concursului: - Constituţia Republicii Moldova; - Legea nr 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public; - Legea nr 25-XVI din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public; - Legea nr 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală; - Legea nr 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale; - Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituţiilor publice şi repartizarea pe luni a bugetului unităţilor administrativ-teritoriale, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr 117 din 29.12.2007.

Vînd apartament cu 3 odăi în Ungheni, etajul 3/5, cotileţ, încălzire autonomă.

Telefon: 023631053.

Mob.: 078098743

Vînd teren pentru construcții în centrul orașului Ungheni, 4,6 ari.

Telefon: 069264162.

ANGAJĂM ÎN CHIŞINĂU MUNCITORI LA O FIRMĂ DE PRODUCERE A GARDULUI DIN BETON ŞI A PLĂCILOR DE TROTUAR - LACATUŞ-SUDOR - ELECTRICIAN

mob. 060011644 CONDOLEANȚE Primăria orașului Ungheni și Palatul de Cultură Ungheni, cu adîncă durere în suflet şi nespus regret, anunţă trecerea în nefiinţă a Ecaterinei Rusu, costumieră la Palatul de Cultură. Sincere condoleanţe şi gînduri de mîngîiere îndreptăm familiei, în aceste clipe de grea încercare şi durere.

Dumnezeu s-o ierte şi să-i dea odihna veşnică.

8

Diverse | Natalia Junghietu

18 ianuarie 2013

La bucătărie | Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Pîrjoale „Cuib de rîndunică” Ingrediente: 0,5 kg tocătură de carne de porc și vită, 3 felii de pîine, 3 bucăţi de usturoi, 2 ouă, o roșie, 100 gr cașcaval, 200 gr ciuperci, maioneză, sare, lapte.

Mod de preparare: La tocătura din carne se adaugă pîinea înmuiată în lapte, usturoiul,

ouăle, sarea - după gust.

Totul se amestecă bine.

Tocătura obţinută se împarte în bile, care se pun în tavaua de copt unsă cu ulei. În mijlocul fiecărei bile se face cîte o adîncitură și se pun ciupercile prăjite, o rotiţă de roșie, maioneză și o felie de cașcaval. Se pune tava la copt pentru 30 minute la

Sforăiţi în timpul somnului?

Sfaturile de mai jos vă ajută să scăpaţi de el

o temperatură de 180 grade. E delicos.

Grădina mea

Plantele cu flori pe timp de iarnă Deși iarna este anotimpul în care majoritatea plantelor intră în repaos, totuși și în această perioadă ne putem bucura de cîteva specii de plante cu flori.

Ne referim la speciile care înfloresc în mod natural în anotimpul rece.

Cele mai cunoscute și mai reprezentative flori pentru lunile de iarna sînt Crăciuniţele. Sub această denumire se regăsesc două specii diferite; chiar trei, dacă e să ne luăm după clasificarea facută de unii specialiști: Poinsetia pulcherima (numită în limbaj popular și Steaua Crăciunului), Zygocactus (sau Cactusul de Crăciun) și Schlumbergera. Toate sînt plante de zi scurtă, adică formează muguri florali doar după o perioadă de circa 40-60 de zile scurte și nopţi lungi. Deci, ele au nevoie de mult întuneric și răcoare.

Aceste plante se udă cu zgîrcenie, se protejează împotriva curenţilor reci de aer, care duc adesea la caderea bobocilor. Se feresc și de căldura exagerată.

Asemănătoare ca și condiţii de cultivare cu speciile anterioare este și Kalanchoe blossfeldiana. Ca și în cazul rudelor sale apropiate, Kalanchoe produce flori, în diverse nuanţe de roșu, roz,

oranj, alb sau galben.

Alte două specii ce înfloresc în acest anotimp, cu aceleași necesităţi de îngrijire, sînt: Camellia japonica (cunoscută și sub numele de trandafir japonez) și Azaleea. Ambele sînt, pe bună dreptate, considerate extrem de pretenţioase și delicate, întrucît, pentru a le menţine în viaţă mai mult de un an, este nevoie de o oarecare experienţă.

Un factor decisiv în îngrijirea acestor specii, dar mai ales în capacitatea de a le face să producă flori, este pămîntul, care trebuie să conţină, în mare parte, turbă fibroasă, mraniţă de frunze, ace de brad și nisip. Apa folosită la aceste specii trebuie să fie apă dulce. Și Camellia, și Azaleea înfloresc abundent în timpul iernii, temperaturile mai scăzute fiind propice dezvoltării bobocilor. Totuși, și in cazul lor, curenţii reci de aer vor face ravagii în numărul florilor. Un alt lucru ce trebuie neapărat reţinut este faptul că, odată poziţionate, ghivecele cu Camellia si Azalee, nu vor mai fi mutate de acolo. Mișcarea lor, oricît de puţin, va duce inevitabil la pierderea bobocilor înainte de deschidere.

Calendar creștin-ortodox | 21 – 27 ianuarie Luni Cuv. Gheorghe Hozevitul și Emilian; Cuv. Domnica.

Marţi Sf. Mc. Polieuct; Cuv. Eustratie.

Miercuri Sf. Grigorie, Ep. Nisei; Cuv. Domentian Ep. și Cuv. Antipa Atonitul din Calapodești Joi Cuv. Teodosie cel Mare; Cuv. Vi-

PP EXPRESUL Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Edit Tipar Grup Chişinău Tiraj total: 2800 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846

talie Vineri Sf. Mc. Tatiana diaconiţa; Sf. Ier. Sava Sîmbătă Sf. Mc. Ermil și Stratonic; Cuv. Iacob Duminică Duminica a 29-a după Cincizecime (a celor 10 leproși).

Cuv. Părinţi uciși în Sinai; Sf. Nina.

Sforăitul poate fi prevenit, ameliorat sau, în cel mai fericit caz, combătut. Pentru a putea ajunge să fie stopat, trebuie, mai întîi, depistată cauza provenienţei acestuia. Există o serie de exerciţii pentru oprirea sforăitului. Începeţi un program zilnic de gimnastică. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos și începerea unui program de exerciţii fizice duce la reducerea sforăitului și, în timp, chiar la tratarea acestuia.

Reduceţi cantitatea de mîncare consumată și încercaţi să ţineţi cont de numărul de calorii recomandate. Încercaţi să cîntaţi cel puţin 20 minute pe zi. Sînt recomandate atît cîntatul vocal, cît și cîntatul la instrumente de suflat. S-a demonstrat că exerciţiile de mișcare a gîtului în faţă, în stînga-dreapta antrenează mușchii gîtului făcîndu-i, în timp, mai flexibili, astfel că în timpul somnului aceștia permit pătrunderea aerului în gît fără a scoate acel sunet vibrant. De cîte ori aveţi ocazia, nu ezitaţi să ţineţi un creion din lemn între dinţi timp de cinci minute. Încercaţi să faceţi exerciţii de încleștare ușoară și relaxare a dinţilor ca și cum aţi vrea să mușcaţi ușor din creion.

Căscaţi cît mai des. Deschideţi gura ca și cum aţi vrea să căscaţi și staţi în această poziţie timp de cîteva secunde, apoi închideţi gura ușor; pentru că în acest fel fălcile și mușchii gîtului se contract, după care se relaxează devenind mai flexibili.

Există și cîteva remedii naturiste moștenite din străbuni, care sînt dovedite că dau rezultate. Înainte de a merge la culcare, beţi o linguriță de ulei (recomandabil, de măsline). Efectul uleiului este de a relaxa căile respiratorii, fapt ce duce la reducerea substanțială a sforăitului.

Dacă fumatul, alcoolul sau dormitul pe spate favorizează sforăitul, inhalațiile de aburi și ulei de eucalipt îl inhibă. Sforăitul se atenuează dacă vă mențineți nasul desfundat pe parcursul nopții cu cîteva picături de ulei esențial de eucalipt pe pernă.

Infuzia din frunze de salvie, neîndulcită, are un efect benefic asupra căilor respiratorii. Astfel, se recomandă înainte de a merge la culcare să faceți gargară cu un ceai din salvie.

Un alt truc folosit din străbuni în combaterea sforăitului se făcea prin realizarea unui amestec din rădăcină de valeriană și frunze de mentă, ambele mărunţite bine.

Se adăugau cîteva picături de ulei pînă se obținea o pastă vîscoasă. Aceasta se mesteca zilnic între dinți, după care se înghițea.

Horoscop | 21 – 27 ianuarie Berbec Și săptămîna aceasta luaţi viaţa în piept cu toată energia de care sînteţi în stare, dar v-aţi putea cheltui forţele în scopuri mai nobile decît cel profesional.

Taur Nimic nu vă convine în săptămîna aceasta. Va fi o perioadă dificilă din punct de vedere al comunicării. Tot ce puteţi face este să așteptati să treacă.

Gemeni Competiţia vă stimulează să scoateţi la iveală ce aveţi mai bun, fie că e vorba de zîmbetul fermecător, fie de replicile inteligente, dar uneori usturătoare.

Rac Trebuie să acordaţi mai multă atenţie oportunităţilor pe plan profesional, nu lăsaţi să vă scape ocazia de a vă afirma ideile și a vă exprima doleanţele.

Leu Obișnuiţi să vă aflaţi în centrul atenţiei. Relaţia de cuplu trece printr-o perioadă mai tensionată. Comunicarea rămîne, totuși, esenţială.

Fecioara În loc să vă frămîntaţi inutil așteptînd niște rezultate care întîrzie să apară, mai bine concentraţi-vă asupra lucrurilor mici, dar importante din jur.

Balanţa Acţionaţi ca un mediator pentru cei din jur, cu proverbiala voastră înclinaţie spre echilibru, dar din cînd în cand ar trebui să aveţi grijă și de nevoile proprii.

Scorpion Planul profesional vă este complet indiferent și, din păcate, acest lucru va avea consecinţe pe termen lung. Puţină atenţie și un minim efort nu var strica.

Săgetător Nu rataţi noile ocazii care vi se vor oferi, este de-ajuns doar să deschideţi ochii mai bine. Învăţaţi să vă bucuraţi de viaţă alături de partener.

Capricorn Puteţi relua orice metodă de relaxare neconvenţională, vă veţi simţi cu mult mai bine, dacă vă veţi rezerva cîteva momente numai pentru dumneavoastră.

Vărsător Sănătatea va avea ușor de suferit din cauza regimului intens de muncă, dar nu e nimic serios și se va putea rezolva cu cîteva zile de odihnă binemeritată.

Pești Nu staţi prea bine cu energia vitală în acest moment, puteţi avea stări de oboseală cronică și migrene trecătoare. Vor trece însă în curînd.

Meteo | 21 – 27 ianuarie 21 ianuarie: noaptea - -8° (cer posomorît); ziua - -8° (cer noros).

22 ianuarie: noaptea - -8° (cer posomorît); ziua - -4° (cer posomorît).

23 ianuarie: noaptea - -10° (cer puţin noros); ziua - +2° (cer puţin noros).

24 ianuarie: noaptea - -9° (cer puţin noros); ziua - +2° (cer puţin noros, ploaie slabă).

25 ianuarie: noaptea - -6° (cer puţin noros, zăpadă slabă); ziua - +5° (cer puţin noros).

26 ianuarie: noaptea - -2° (cer puţin noros, zăpadă slabă); ziua - +8° (cer puţin noros, ploaie slabă).

27 ianuarie: noaptea - -2° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +6° (cer puţin noros, ploaie).

Bancuri Într-o noapte, intră hoţii în casa lui Vasile. Tot caută ei ce caută și nu găsesc nimic. În acest timp, se trezește nevasta lui Vasile și zice: - Vasile, Vasile, unde ești? Trezește-te că au venit hoţii!

- Taci, femeie! Eu mă ascund de rușine că nu avem nimic în casă, iar tu urli în gura mare. Într-o zi se duce Bulă la doctor: - Domnule doctor, spuneţi-mi și mie cum să slăbesc, că nu mai pot. Îl examinează doctorul atent pe Bulă și, întrun final, îi zice: - Fă și tu niște exerciţii. La ce etaj stai?

- La etajul 10.

- Păi, urcă și coboară de mai multe ori pe zi, timp de zece zile.

Zis și făcut. Vine Bulă iarăși la doctor după zece zile.

- Domnule doctor, nu cred că a mers tratamentul.

- De ce, ce s-a întîmplat? Ai urcat pînă la etajul 10 timp de zece zile?

- Da, dar chiar în ultima zi s-a stricat liftul.

Cu „Expresul”, înainte!

Fotografie: Lucia Bacalu