Expresul NR 258

Vineri, 1 februarie 2013 | Anul VI, Nr. 5 (258)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Un sfîrşit de ianuarie negru de tot Ştirile au venit una după alta. Toate – de la Departamentul de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne. 23 ianuarie.

La Călăraşi, poliţia a descoperit un caz de violență în familie soldat cu decesul soției.

24 ianuarie. Omor cu sînge rece la Ungheni. 25 ianuarie. Omor la Nisporeni.

„Sărăcia și lipsurile, în combinaţie cu lipsa unei educaţii adecvate și consumul excesiv de alcool, îi fac pe unii oameni să recurgă la gesturi necugetate, soldate cu adevărate tragedii”, afirmă Tatiana Cheptonar, psiholog la Centrul sănătate mentală din Ungheni.

Prin ce altceva s-ar explica faptul că niște tineri din Sculeni, puși mereu pe petreceri, l-au snopit în bătăi pe un bătrîn în vîrstă de 84 de ani doar pentru că acesta s-a săturat de gălăgia pe care o făceau aceștia?

Potrivit poliţiei, în seara de 22 ianuarie, bătrînul le-a bătut la ușă și le-a spus să facă liniște. Peste puțin timp, unul dintre ei a venit la moș, a forțat ușa de la intrare, a pătruns în dormitorul acestuia și l-a lovit cu un obiect dur în cap. Acum, bănuitul, în vîrstă

de 27 de ani, se află în arestul poliţiei.

Prin ce se explică faptul că un bărbat în toată legea, de 51 de ani, din Ţibirica, Călărași și-a lovit soția cu un ceaun în cap? După cîteva zile, femeia a decedat. “Ca rezultat al cercetărilor polițienești, forțele de ordine au stabilit că este vorba despre violență în familie”, se arată în comunicatul Ministerului de Interne.

A fost reconstituit și scenariul crimei. Astfel, în seara de 13 ianuarie, soțul victimei se întorsese acasă beat criţă. Între cei doi s-a iscat o ceartă.

Bărbatul a lovit femeia cu un ceaun în cap și a plecat la culcare. Fiica lor și-a anunțat bunelul despre cele întîmplate. Acesta a și chemat ambulanța.

După trei zile de comă, femeia, în vîrstă de 47 de ani, a decedat. Forțele de ordine au reținut suspectul.

Cel mai înfiorător caz s-a întîmplat la Nisporeni. O adolescentă de doar 17 ani din Bălănești a fost ucisă cu bestialitate, fiind găsită, pe 24 ianuarie, în jurul orei 15.00, în pădurea dintre satele Păruceni și Boldurești. În dimineaţa aceleiași zile, fata s-a pornit la Boldurești, la sora sa. Nu a mai ajuns.

“Cam ce ar fi putut fi în capul ucigașului?”, am întrebat psihologul. “E greu de spus, pentru că nu se cu-

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

Curăţenia generală

Fotografie-simbol. andreicristi.blogspot.com

noaște motivul omorului. Orice e posibil, chiar și o dereglare psihică. Sau individul era beat și nu-și mai controla acţiunile”, a răspuns Tatiana

Cheptonar. Potrivit dînsei, aproape jumătate din crime se comit la beţie.

E un cerc vicios. Din cauza sărăciei, mulţi își găsesc alinarea în alcool.

Un teatru al măştilor.

Deocamdată, doar un vis

Noi proiecte în domeniul eficienţei energetice

Grigore Stamati, directorul Casei de cultură din Ciutești, conducătorul Studioului artistic ”Masca”, își dorește un teatru al măștilor la Nisporeni. „Pentru a-i da viață unei măști, ea trebuie jucată, nu doar plasată pe perete ca exponat”, explică dînsul.

De ani buni, Grigore Stamati creează măști. Despre măiestria sa a ajuns să se știe în întreaga republică. Anul trecut, dînsul a participat, cu lucrările sale, la Festivalul Național de epigramă și fabulă din Chișinău. Acum, pe parcursul lunii ianuarie, 27 de măști de la Ciutești au fost expuse la Muzeul național de etnografie și istorie naturală din capitală, în cadrul unei ample expoziții de măști dedicate tradițiilor și obiceiurilor sărbătorilor de iarnă. „Măștile noastre au fost apreciate de numeroși oameni de cultură și asta îmi insuflă încredere că acest gen de artă nu va fi dat uitării”, a declarat, modest, Mihai Stamati.

Cineva chiar le-a spus creatorilor măștilor de la Ciutești că sînt adevărați urmași ai maestrului Glebus Sainciuc. „Această afirmație ne face să ne simțim mîndri. Totuși, chiar dacă avem și noi o fărîmă de talent, sîntem mult prea departe de titanul artei măștilor”, a menţionat maestrul ciuteștean.

De notat că Studioul artistic ”Masca” din Ciutești și-a început activitatea în 2005. În prezent, aici învaţă arta confecţionării măștilor zece copii.

NISPORENI | Ina Landa

Reprezentanţii Fondului pentru Eficienţă Energetică (FEE) i-au îndemnat pe ungheneni să fie mai activi și să elaboreze cît mai multe proiecte în domeniul eficienţă energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă.

Evenimentul s-a produs pe 23 ianuarie, în sala de ședinţe a Consiliului raional, și la care au fost prezenţi primari, conducători de instituţii publice și întreprinderi mici și mijlocii.

Unul dintre experţii Fondului, Semion Berzoi, a ţinut să menţioneze că vor fi susţinute, în mod special, proiectele care au un impact pozitiv asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ulterior, imediat după ședinţă, Sergiu Corin, directorul executiv al FEE, a remarcat: „Din discuţia pe care am avut-o, m-am convins că majoritatea celor prezenţi la ședinţă erau deja informaţi despre programul respectiv, iar unii chiar se află pe ultima sută de metri în ceea ce privește elaborarea proiectelor”. Dînsul a subliniat că li se va da prioritatate celor ce nu au beneficiat, în ultimii cinci ani, de suport din partea programelor sau proiectelor pentu măsuri de același caracter.

Potrivit oficialului, pînă la data de 23 ianuarie, nimeni de la Ungheni nu depusese nici un proiect. Data limită de depunere a dosarelor este 15 februarie.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Apare și un complex al inferiorităţii, se accentuează agresivitatea. Astfel, pînă la crimă rămîne doar un pas.

Lucia Bacalu

Au grijă de cei infectaţi cu tuberculoză Șase persoane bolnave de tuberculoză din Călărași au primit recent cîte un set de produse alimentare, în valoare de 170 lei fiecare. Mai mult, acestor persoane li se vor repartiza cîte doi metri ster de lemne pentru foc, precum și preparate dezinfectante. Toate acestea – din surse bugetare.

Viceprimarul de Călărași, Vladimir Susarenco, spune că cei șase au fost selectaţi, cu ajutorul medicului ftiziatru de la Centrul medicilor de familie din Călărași, dintr-un număr de peste 20 de călărășeni infectaţi, la ora actuală, cu tuberculoză. Urmare a unor anchete sociale, celelalte persoane din această categorie, domiciliate în oraș, au o stare materială satisfăcătoare și se pot descurca fără ajutoarele respective.

Vera Lefter, specialist la Centrul de Sănătate Publică din Călărași, a declarat că acţiunea respectivă a Primăriei Călărași nu este unică în raion. Un sprijin asemănător, tot din mijloace bugetare, a fost acordat, în 2012, și de către primăriile din Sipoteni, Bravicea, Dereneu și alte cîteva. Potrivit dînsei, aceste gesturi de susţinere a bolnavilor de tuberculoză se fac în corespundere cu prevederile unui Program raional de profilaxie și combatere a tuberculozei, adoptat de Consiliul raional în anul 2010. Programul este valabil pînă în 2015, a precizat sursa citată.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Expresul.com Știri oriunde te-ai afla Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

2

Actual

1 februarie 2013

O biserică a lor, prima în istoria localităţii, este înălţată cu mult chin şi greutăţi Pînă acum 10-12 ani, oraşul Corneşti nu a avut niciodată biserică. Nu a avut nici măcar un cimitir al său. Lumea mergea în satul vecin pentru a-şi înmormînta morţii.

Tot acolo mergea şi pentru o slujbă de pomenire.

O capelă într-o fostă secţie spitalicească În marea dorinţă de a fi mai aproape de Dumnezeu, oamenii au insistat ca în fosta secţie spitalicească, numită „patologia gravidelor”, ce nu mai funcţiona de ani buni, să fie deschisă o capelă. Ce mai bucurie printre corneșteni! Aveau un loc al lor sfînt, aveau preotul său. Sperau că, în scurt timp, vor putea înălţa și o bisericuţă.

Anii treceau, iar biserica întîrzia să apară. Abia anul trecut au reușit s-o acopere. 12 ani biserica a fost fără un acoperiș. „În 2011, la Paște, a plouat foarte tare. În biserică, apa curgea prin toate părţile. Sărmana lume, îm-

brăcată curăţel, de sărbătoare, umbla cu coșercile ba într-o parte, ba în alta, să se ferească de ploaie”, își amintește preoteasa Eugenia Romanciuc.

După aceea, un grup de enoriași mai inimoși au mers din casă în casă, din sat în sat, ca să adune bani pentru acoperiș.

Politicienii au promis că vor ajuta În campania electorală, la întîlnirile cu alegătorii, mai toţi politicienii au promis că vor ajuta la construcţia acestei biserici. Cel mai credibil li s-a părut corneștenilor Vlad Filat. Erau fericiţi că, în sfîrșit, cineva le va ajuta cu adevărat. Alegerile au trecut, lumea a votat, iar cei ce au fost aleși au uitat de promisiuni. „Nimeni nu a dat nimic”, spune cu tristeţe Ion Radu, membru al consiliului bisericesc. „Am fost mai întîi la președintele raionului, Iurie Toma.

Am nimerit la el chiar de ziua lui. Tare bine ne-a primit și ne-a promis că totul se va rezolva. Am tot așteptat de

Esențial | Lucia Bacalu

Isterie totală şi psihoză în masă De la o vreme, se creează impresia că Moldova este cuprinsă de o isterie totală și o psihoză în masă. Am să vă spun și de ce.

La finele săptămînii trecute, a nins.

A nins mult și fără întrerupere. E iarnă doar și s-ar părea că lumea ar fi trebuit să se bucure. Da de unde! A început o adevărată isterie. Vezi Doamne, pe drumurile noastre se circulă cu greutate. Unii mai că nu au luat lupa să găsească vreun drum pe care nu a reușit să treacă autospecialele de deszăpezire. Domniţele de pe la televiziunile noastre publice și mai puţin publice alergau disperate pe străzi în căutarea unor senzaţii tari. Vai, cît de nemulţumite și dezamăgite se arătau cînd șoferii le spuneau că așa e iarna, e mai greu de circulat. Dar ce mai bucurie pe capul lor cînd dădeau peste vreun cetăţean mai nemulţumit – nu neapărat de drumuri, ci, mai degrabă, de viaţă! Începea isteria.

Vinovat e primarul, vinovat e ministrul, vinovat e președintele... Doar cetăţeanul simplu e nevinovat. El e victima. El e cel nedreptăţit și chinuit.

Chiar dacă nu a luat niciodată lopata în mînă să iasă să-și curăţe zăpada măcar din faţa casei sau a instituţiei în care lucrează. Chiar dacă, înainte de a porni la drum, știind că se apropie vijelia, nu s-a echipat cu toate cele necesare. Nu contează. Bine că a nins, bine că cineva s-a împotmolit undeva în zăpadă, bine că autospecialele nu au reușit să ajungă pe fiecare ulicioară.

Un spectacol dezgustător, la care asistăm de ani buni Tot săptămîna trecută, la Ungheni a fost depistat un caz de gripă pandemică.

A ajuns întreaga Moldovă ostatecă a unei adevărate psihoze în masă. Ei și ce dacă cei mai buni specialiști în epidemiologie din republică încercau să spună că nu e vorba de o epidemie, că nu se întîmplă nimic grav. Nu-i interesant! Trebuie cineva să moară. Trebuie cineva să se afle în comă. Trebuie cineva să poarte măști de protecţie. Cei ce nu au fost în acele zile la Ungheni, dar au urmărit reportajele de la televiziunile noastre publice și mai puţin publice, cu siguranţă, au rămas înmărmuriţi. Un oraș asediat, un oraș cuprins de groază, panică și frică – asta au văzut. În realitate, nimic din toate acestea nu s-au întîmplat.

Bolnavă, rău bolnavă, Moldova noastră. Oare cine are nevoie de toată această isterie și psihoză în masă? Sau la mijloc e prostia și ignoranţa noastră, felul nostru de a fi? (lucia.bacalu@gmail.com)

la el vreun semnal, dar nimic. Apoi am fost la Chișinău, vroiam să-i reamintim lui Vlad Filat de promisunea sa. Nici măcar nu ne-a primit”, continuă Ion Radu.

Cu cîteva luni în urmă, la Cornești a venit și Vladimir Voronin. Preoteasa nu a scăpat ocazia să-l roage și pe el să ajute. „O să ne alegeţi data viitoare și o să vă ajutăm”, a fost răspunsul dînsului.

Au ajutat bătrînii şi cîţiva creştini cu dare de mînă Doar primăria locală le-a oferit 10 mii de lei. „Dar știţi cum? De pe spatele bătrînilor!”, afirmă preoteasa. Oamenii au acceptat ca banii ce trebuiau să-i primească sub formă de ajutor să-i transmită pentru biserică. În rest... „Am avut noroc de un creștin de la Mircești, moș Ion Godea, de 84 de ani - ne-a dat 60 mii de lei. Policandrul ne-a fost făcut cadou acum cîteva luni de familia Targon, Vasile și Larisa, din Cornești. Costă 24 de mii.

Noi nu am fi putut să-l cumpărăm”,

spune preoteasa.

Pînă și icoanele din biserică au fost donate. „O femeie din Măgurele a cumpărat icoanele cu Mîntuitorul, cu Arh. Mihail și Gavriil, Alexandru Buza din Cornești a cumpărat icoana Sf. Gheorghe, Ion Ganea, tot din Cornești – icoana Sf. Ion... Cam acestea....”, continuă preoteasa. „Uitaţi-vă ce biserici frumoase au satele din zona Culei. Adevărate soboare. La noi?”, întreabă Ion Radu, știind, de fapt, și răspunsul.

Nu a mai rămas mult Chiar dacă biserica din Cornești, cu hramul Sf. Mare Mc. Gheorghe, își capătă deja aspectul necesar, mai e nevoie de cheltuieli mari. Totul e scump, și materialele, și lucrul meșterilor. De aceea și parohul bisericii, Anatol Romanciuc, și consiliul bisericesc mai speră că se vor găsi adevăraţi creștini care vor întinde o mînă de ajutor. „Nu a mai rămas mult. Încetișor, o vom scoate la capăt. Mare e Dumnezeu”, spune preoteasa.

În biserica din oraşul Corneşti

„Mulţumim din suflet oamenilor din Bahmut, Drujba, Sinești, Zagarancea, Bumbăta, părintelui Valentin de la Semeni, care ne-au ajutat foarte mult în 2012 și au dat atît cît au putut din puţinul pe care îl au pentru biserica noastră”, a menţionat în final Ion Radu, exprimîndu-și, totodată, speranţa că și în continuare atît corneștenii, cît și creștinii din alte părţi, nu vor rămîne indiferenţi faţă de cele sfinte și vor face astfel ca și orașul Cornești să aibă o biserică a sa, o adevărată biserică.

UNGHENI | Lucia Bacalu

Poliţia a fost la înălţime.

Tîlharii au fost descoperiţi Vărzăreştenii pot răsufla cu uşurare. După mai multe acțiuni speciale de investigaţie, angajaţii Comisariatului de poliţie Nisporeni, în conlucrare cu ofiţerii Comisariatului de poliţie din sectorul Botanica al capitalei, au reținut membrii unui grup, care au comis două tîlhării grave la Vărzăreşti, anunţă un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne din 28 ianuarie curent.

Poliţia a reconstituit și scenariul acestor infracţiuni.

Primul caz. În noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2012, o femeie de 45 de ani din Vărzărești a trait clipe de groază, fiind supusă unor ameninţări și umilinţe de nedescris. Suspecții au forțat geamul și au pătruns în casa ei. Au bătut victima cu pumnii și picioarele, utilizînd și fierul de călcat. Indivizii cereau bani. După ce au găsit 34 mii de lei și un obiect din aur, au plecat într-o direcţie necunoscută.

Al doilea caz.

Peste două luni, tîlharii și-au făcut din nou apariţia la Vărzărești, acţionînd după același scenariu. În seara de 23 ianuarie, între orele 20:00 și 22:00, ei au pătruns în gospodăria unui sătean, un bărbat în vîrstă de 55 de ani, pe care, ulterior, l-au maltratat. Au sustras

Promisiuni, promisuni şi iar promisiuni Anul 2011. La ședinţa comună a guvernelor României și R. Moldova se anunţa falnic că, în scurt timp, va începe construcţia gazoductului Iași-Ungheni, care va fi gata în 2012.

Liniște.

Urmează apoi alt anunţ. Construcţia va începe în 2012, iar către 2014 conducta va fi dată în exploatare.

Iată că ne trezim, în aceste zile, cu un al treilea anunţ. Construcția gazoductului Iași-Ungheni va începe în mai 2013 și se va finaliza la… sfîrșitul anului 2013. Declaraţia îi aparţine prim-ministrului Vlad Filat.

S-o vedem și pe asta. Conducta va avea o lungime de 43 de kilometri, o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an și va costa circa 20 de milioane de euro.

UNGHENI | Lucia Bacalu

din casa acestuia un calculator, o imprimantă, veselă, dar și multe alte bunuri, în sumă totală de 40 mii de lei.

Audiaţi de poliţiști, indivizii și-au recunoscut vina pe deplin. Din grupul criminal fac parte 9 persoane, printre care și o minoră. Aceștia au vîrsta cuprinsă între 17 și 57 de ani și sînt locuitori ai raioanelor Nisporeni, Orhei, Strășeni și municipiului Chișinău. Nu sînt la prima abatere. Ei au mai fost condamnaţi pentru furt, tîlhărie și trafic de droguri.

Potrivit cercetărilor, suspecții acţionau pe timp de noapte, cu măști pe faţă și mănuși pentru efectuarea lucrărilor în construcție pe mîini. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă privaţiune de libertate de la 5 pînă la 14 ani.

NISPORENI | Lucia Bacalu

Post-scriptum la sărbătorile de iarnă S-au stins luminiţele de pe brad. Globurile și ghirlandele șiau ocupat locul în cutiile de păstrare. Sărbătorile de iarnă au luat sfîrșit. Dar nu și amintirile… În acele zile, elevii Școlii de Arte Călărași, însoţiţi de profesori, au făcut o vizită la Centrul de plasament pentru copiii cu dizabilităţi “Dorinţa”. Gazdele ne așteptau.

Cu multă atenţie au urmărit copiii de la “Dorinţa” spectacolul prezentat de semenii lor de la Școala de Arte. Au luat cunoștinţă de instrumentele muzicale, la care au cîntat oaspeţii, au aflat că degeţelele lor sînt în stare să

facă să rîdă sau să plîngă orice instrument.

A venit apoi surpriza cea mare. Copiii de la “Dorinţa” au prezentat și ei un spectacol. Un adevărat concert de zile mari. Cîte emoţii, cîtă responsabilitate! Bravo doamnei Maria Mogîldea, bravo întregului colectiv.

La despărţire, am înţeles că am primit o adevărată lecţie de viaţă.

De la acești copii cu probleme de sănătate, de la cei ce le sînt alături.

Mulţumim pentru aceasta.

Tatiana Garciuc, profesoară la Școala de Arte Călărași

Social

1 februarie 2013

Şi în acest an, drumurile locale vor rămîne nereparate Anul trecut, graţie introducerii unei taxe locale pentru deţinătorii unităţilor de transport, în valoare de 300 de lei, s-a reaprins speranţa primarilor, mai ales din localităţile urbane, că vor avea, în sfîrșit, bani pentru construcţia sau reparaţia unor străzi din orașele lor. În bugetele locale pentru 2013 au fost deja planificate surse financiare importante atît la venituri (din taxa respectivă), cît și la cheltuieli – pentru construcţia și reparaţia unor drumuri.

Dar, surpriză! Parlamentul a anulat această taxă locală, dublînd însă taxa în Fondul rutier. Deţinătorii de unităţi de transport vor plăti, practic, aceiași bani, dar nimic nu va mai rămîne în primării.

Ce vor face, în această situaţie, primarii noștri?

CĂLĂRAȘI “Toate intenţiile noastre bune au fost zădărnicite”, a declarat primarul de Călărași, Nicolae Melnic. În curînd, Consiliul orășenesc va trebui să recurgă la prima, din acest an, rectificare de buget. “Nu este un moft al cuiva, ci consecinţa acestor modificări neașteptate ale legislaţiei, adică a

unor schimbări ale regulilor de joc din mers”, a spus primarul.

Reieșind din taxa locală pentru deţinătorii de unităţi de transport, Consiliul orășenesc Călărași a aprobat, în bugetul pentru 2013, la venituri, 300 mii de lei. Ulterior, acești bani, plus alte 100 de mii de lei din resursele proprii, urmau să fie utilizaţi la construirea unui sector al străzii Gheorghe Asachi, foarte deteriorat la ora actuală. Acum, situaţia rămîne incertă. “Locuitorii noștri de pe strada Gheorghe Asachi vor mai aștepta, nu se știe cît, lucrările de construcţie a carosabilului”, a spus, cu vădit necaz, primarul călărășean.

NISPORENI Și primarul orașului Nisporeni, Ion Gangan, s-a arătat nedumerit de decizia respectivă a Parlamentului.

“Am planificat, în bugetul pentru anul 2013, peste 400 mii de lei la venituri din această taxă locală, bani care urmau să fie folosiţi pentru reparaţia străzilor din Nisporeni”, a explicat dînsul. Acum, potrivit edilului, străzile nisporenene vor fi reparate cu… aer. “Am rămas cu buza umflată”, a conchis dînsul.

Ar mai exista o soluţie: ca primarul să umble cu mîna întinsă și să ceară bani de la Consiliul raional în acest scop. “Depinde de consilierii raionali ce vor decide. Trebuie să se înţeleagă că cea mai mare circulaţie este în oraș, unde vin, practic, zilnic, unităţi de transport din toate satele, astfel că drumurile noastre sînt cele mai solicitate”, a mai spus dînsul.

UNGHENI “Am trimis scrisori oficiale în Parlament, la Ministerul Finanţelor cu solicitarea să ne compenseze banii planificaţi în bugetul orașului pentru reparaţia drumurilor”, a declarat primarul de Ungheni, Alexandru Ambros.

Este vorba de o sumă frumușică – 1 milion 100 mii de lei, bani planificaţi pentru reparaţia mai multor străzi din Ungheni. Deocamdată, Primăria nu a primit nici un răspuns, iar primarul susţine că nu sînt bani pentru suplinirea bugetului la acest capitol.

Pînă una-alta, nu se va recurge la rectificarea bugetului. Alexandru Ambros este dispus să încerce toate modalităţile legale pentru a obţine banii planificaţi.

Tudor Josanu, Lucia Bacalu

Nicolae Paliţ şi marele surprize de la Ungheni Interpretul de muzică populară, Nicolae Paliţ a avut parte de o mare surpiză de ziua sa, pe 25 ianuarie curent. Imediat după spectacolul aniversar, pe care l-a prezentat pe scena Palatului culturii din Ungheni, dînsul a fost felicitat de un bun prieten într-un mod cu totul special. „Extraordinar! Extraordinar! Iată așa ceva chiar nu am mai avut vreodată”, doar atît a putut să exclame artistul. Cadoul oferit nu a fost nimic altceva decît o caricatură, executată cu mult har de caricaturistul Alexandru Plăcintă din Ungheni. „Mi-am dorit să redau farmecul cîntecului popular, dar și personalitatea lui Nicolae Paliț. Sper că am reușit”, ne-a spus ulterior autorul lucrării.

Dînsul ni s-a destăinuit că a avut nevoie de două săptămîni pentru reali-

zarea caricaturii, timp în care a căutat în internet surse de inspirație, adică poze, clipuri video cu Nicolae Paliț. „Am vrut să-i ofer fostului meu coleg un cadou mai deosebit, care să-i amintească mereu de prietenia noastră”, a mărturisit și cel ce a venit cu ideea - Sergiu Scutaru, om de afaceri din Ungheni, care a copilărit cu Nicolae Paliţ, apoi au lucrat împreună, la prefectura judeţului Ungheni. „Biroul de la etajul cinci ne-a unit”, aveau să spună în unison. În aceeași seară, interpetul originar din satul Cetireni, raionul Ungheni, a avut parte încă de o surpriză. Primăria Ungheni i-a acordat ”Premiul de Excelență”. A fost o premieră absolută, atît pentru artist, cît și pentru primărie. Edilul orașului Ungheni a venit și cu un dar original: o vioară în

ritate și asistență socială ”Acasă” din Chișinău, fiind finanțat de Asociația ”Janivo” din Olanda. ”În final, ne dorim o schimbare a mentalității unui număr cît mai mare de cetățeni în ceea ce privește atitudinea lor față de copiii cu cerințe educaționale speciale”, a subliniat Emilia Cucuruzac, coordonatoarea de proiect.

Potrivit dînsei, proiectul prevede și un schimb de experiență cu o grădiniță incluzivă din Iași, România.

Modele de bune practici urmează să le demonstreze educatorilor unghe-

P

Paşi importanţi spre reforma de descentralizare Anul nou a început la Primăria Ungheni cu lansarea unui nou proiect – “Parteneriat lărgit durabil pentru reforma de descentralizare”, implementat în parteneriat cu Primăria Orhei și Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă.

Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin Programul EuropeAid/ 132706/L/ACT/MD și are o durată de 24 luni.

Grupurile ţintă sînt formate din 120 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din 60 de localităţi ale raioanelor Ungheni și Orhei, dar și din 60 de membri ai 30 ONG-uri din aceste localităţi.

Graţie proiectului, vor fi create: o rețea a autorităților locale pentru sprijinirea promovării politicilor publice și reformei de descentralizare, o rețea de parteneriat civic - public pentru instituționalizarea mecanismelor de consultare dintre societatea civilă și instituțiile publice locale și o platformă electronică pentru promovarea bunelor practici în dezvoltarea durabilă la nivel local.

O activitate cheie a proiectului va fi crearea Centrului-pilot de informare pentru cetățeni în orașul Ungheni, care va facilita obţinerea de informaţii publice și va oferi persoanelor interesate informaţii legate de activitatea Primăriei și consiliului local.

Implementarea proiectului “Parteneriat lărgit durabil pentru reforma de descentralizare” va demonstra că, prin impulsionarea dezvoltării durabile și consolidarea societăţii civile în cele două raioane, se pot face pași importanţi spre prosperarea localităţilor.

Primăria îndeamnă locuitorii să participe la deszăpezire Funcționarii Primăriei Ungheni, în frunte cu primarul Alexandru Ambros, au ieșit la deszăpezire. Ei au curăţat zăpada din preajma instituției în care muncesc.

Prin această acțiune, Primăria și-a dorit să transmită un mesaj tuturor unghenenilor să ia exemplu și să contribuie și ei la deszăpezire. „Cu tehnica specială pe care o avem în dotare se intervine pe drumurile principale, pe străzi și căile de acces. Trebuie să se implice fiecare dintre noi, pentru a curăţi zăpada și din locurile unde autospecialele nu pot ajunge. Este vorba, în primul rînd, de curţile blocurilor de locuit. Mă adresez unghenenilor cu îndemnul de a participa la curățirea spațiilor adiacente instituțiilor în care activează, blocurilor în care locuiesc pentru confortul și siguranța tuturor”, a subliniat Alexandru Ambros.

Menționăm că, în urma ninsorilor abundente de la finele săptămînii trecute, ÎM ”Servicii Comunale” Ungheni a acționat promt și cu rapiditate, astfel încît străzile orașului au fost în permanenţă practicabile, iar transportul s-a deplasat fără dificultate. ÎM „Servicii Comunale” monitorizează și în continuare situația și este pregătită să acționeze în regim non-stop, pentru a interveni în orice situație.

În atenţia părinţilor ce doresc să-şi dea copiii la grădiniţă Primăria Ungheni aduce la cunoștință faptul că, în perioada martie-august, vor fi primite actele de înmatriculare a copiilor cu vîrsta de 3 ani (anul nașterii 2009-2010) în instituțiile preșcolare pentru anul de studii 2013-2014.

Pentru solicitarea unui loc în instituţia preșcolară, este necesar ca părinţii să prezinte următoarele acte: • Cerere • Copia adeverinţei de naștere a copilului • Copiile buletinelor de identitate ale părinţilor (părintelui, tutorelui) • Certificatele de la locul de muncă al părinţilor.

Toate actele vor fi depuse la Primăria orașului Ungheni, biroul 203.

Tel.: 023622962.

În atenţia amatorilor de şah În fotografie: Nicolae Paliţ “la pătrat”

miniatură, executată de unul dintre cei mai cunoscuți lutieri din Moldova, Pavel Tălpălaru, și el unghenean de origine.

UNGHENI| Ina Landa

Un centru metodic model pentru educația incluzivă În următorii doi ani, grădinița ”Guguță” din Ungheni are toate șansele să devină un centru metodic model pentru dezvoltarea educației incluzive.

Cadrele didactice de aici, dar și un grup de părinți, vor beneficia de o instruire profesionistă în domeniu. La grădiniţă vor fi amenajate și cabinete speciale pentru chinetoterapie și masaj pentru copii.

Toate acestea vor fi realizate în cadrul proiectului ”Educație. Dezvoltare. Integrare”, ce va fi implementat în parteneriat cu Asociația pentru ca-

Știri din Primăria Ungheni

3

neni și un grup de experți din Olanda și Irlanda, care vor sosi la Ungheni în luna martie.

Costul total al proiectului este de 52 mii de euro și are o durată de 24 de luni. Lansarea lui a avut loc pe 25 ianuarie.

Grădinița ”Guguță” a fost deschisă, după o reparație capitală, pe 24 decembrie 2011. În prezent, 26 de cadre didactice se îngrijesc de educarea celor 363 copii, dintre care 47 cu nevoi speciale.

UNGHENI | Ina Landa

În perioada 8-10 februarie 2013, Primăria Ungheni organizează Campionatul orașului Ungheni la șah. Acesta se va desfășura în incinta Școlii de Sport Ungheni, Clubul de șah.

Prima rundă va începe la ora 15.00, pe 8 februarie.

Sînt invitați să participe toți doritorii.

E în toi şcolarizarea viitorilor fermieri În aceste zile, 15 tineri din satele călărășene studiază modalităţile de iniţiere a unei afaceri în agricultură.

Potrivit vicepreședintelui raionului Călărași pe problemele agriculturii, Petru Cosoi, candidaţii pentru această școlarizare au fost selectaţi din rîndurile celor ce au manifestat dorinţa de a activa în domeniul agriculturii.

Cei mai mulţi dintre ei, cinci la număr, sînt din Hirova, alţi doi - din Sipoteni și cîte unul din alte sate ale raionului.

Petru Cosoi a mai spus că selectarea tinerilor pentru școlarizare în agricultură continuă, subliniind, totodată, că ea este atractivă prin faptul că toate cheltuielile sînt suportate de

către Guvern, prin intermediul unei structuri specailizate și finanţată din mijloacele Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii, care activează în Moldova din anul 2006. În plus, a mai precizat sursa citată, tinerii cu vîrsta de pînă la 30 de ani, care vor iniţia în cadrul acestui Program o afacere în agricultură, vor beneficia de un credit de pînă la 300 de mii de lei pe an, din care 40% va fi nerambursabil. Restul banilor vor trebui să fie returnaţi, dar eșalonat, într-o perioadă mai lungă, astfel încît tinerii fermieri să-și poată consolida afacerile iniţiate în agricultură.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

4

Viața de lîngă noi

1 februarie 2013

Obiceiuri și tradiții de Crăciun Şi acum, ca şi înainte, respectă cu sfinţenie tradițiile și obiceiurile ucrainești Mătușa Pelagheia Zburliuc este una dintre longevivii ucraineni ai satului Novaia Nicolaevca (Ungheni).

La cei 81 de ani ai săi, bătrîna nu concepe lanțul sărbătorilor de iarnă fără de Nașterea Mîntuitorului, sărbătorită, ca mai în toate satele noastre, la 7 ianuarie. Și acum, ca și înainte, respectă cu sfinţenie tradițiile și obiceiurile ucrainești, pe care le-a moștenit de la părinţi. Acum, încearcă să le transmită mai departe, nepoților și strănepoților săi. Își amintește cît de mult aștepta, în copilărie, Crăciunul, numit la ei ”Rizdvo”. ”În seara de ajun, aduceam în casă un braț de fîn și paie, pe care presăram nuci și bomboane. Astfel, era revocată memoria ieslei în care s-a născut Isus”, povestește mătușa Pelagheia, subliniind că acest obicei se numea “Diduh”. Tot în seara de ajun, ucrainenii din Nicolaevca nu uitau să pună la icoană un snop de grîu, iar alături - o farfurioară cu grîu fiert, îndulcit cu miere și o candelă aprinsă.

Odată cu trecerea timpului, aceste obiceiuri s-au dat uitării, însă farmecul sărbătorii s-a păstrat. Totuși, și acum există anumite tradiţii. În ajun de Cră-

ciun, pe masă se pun 12 feluri de bucate, toate de post. “Acestea semnifică lunile anului, dar și numărul apostolilor lui Hristos”, explică bătrîna. Nu lipsesc niciodată la ucraineni colțunașii cu cartofi, varză și vișine, dar și prunele fierte. Obligatorie este coliva. Și astăzi se mai păstrează tradiția de a merge cu ”taina vecera” - o pomană specială, oferită reciproc de fini și nănași. ”Pomana trebuie să includă neapărat o farfurioară cu grîu fiert, o lingură, un colăcel, un ștergar, dulciuri și, desigur, o lumînare aprinsă de sufletul celor morți”, spune mătușa.

Dînsa recunoaște că nu i-au mai rămas mulți fini, dar pomenele, totuși, sînt pregătite - pentru cei patru nepoți și trei strănepoți ai ei, pe care îi așteaptă cu drag în seara de 6 ianuarie.

Pe 7 ianuarie, de Crăciun, pe masă apar bucatele din carne – adevărate delicii. Ucrainenii obișnuiesc, la fel ca și moldovenii, să sacrifice porcii în ajunul Crăciunului. În ziua Nașterii Domnului, de dimineață, toți copiii din sat merg cu Steaua, iar gospodarii îi răsplătesc cu dulciuri, colaci și bani. În acest an, doar 12 copii au venit cu Steaua la Pelagheia Zburliuc. ”Au fost ani cînd pregăteam cîteva coșuri bune cu nuci, bomboane, biscuiți ca să-mi ajungă pentru toți. Acum, din an în an, tot mai puțini copii vin să colinde”, spune, cu regret, bătrîna, remarcînd că nu exclude faptul că și acest obicei frumos va dispărea cu timpul.

Peste ani, despre semnarea Declaraţiei de independenţă Nisporeneanul Mihai Ciorici, deputat ales în primul Parlament democratic din Republica Moldova, afirmă sus şi tare: „Eu nu am participat la votarea Declaraţiei de Independenţă, dar am semnat acest document”.

Potrivit dînsului, în ziua de 27 august 1991, el se afla într-o deplasare de serviciu în România, astfel că nu a putut nicidecum să participe la votare. A doua zi însă, a revenit în Parlament și a semnat Declaraţia de Independenţă, la fel cum au făcut mulţi alţi colegi de ai săi. „Cred că au fost cîteva zeci”, a accentuat dînsul. Și, ca să fie mai convingător, fostul deputat a menţionat că face parte și din Asociaţia „Parlamentul-90”.

Fiind întrebat de ce, totuși, în dreptul numelui său din cartea „Parlamentul” este scris: „Nu a participat la votare”, dînsul a spus că nu poate să-și explice acest fapt. În ceea ce privește lipsa numelui său din Decretul privind conferirea „Ordinului Republicii” unui grup de deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a – semnatari ai Declaraţiei de Independenţă, semnat de șeful statului Nicolae Timofti pe 28 decembrie

2012, Mihai Ciorici ne-a spus că, deocamdată, nu a văzut acest decret și nu poate să se pronunţe asupra lui. Totodată, a remarcat că, chiar dacă nu se numără printre cei cărora le-a fost conferită cea mai înaltă distincţie în stat, nu-i nici o problemă.

Pînă la urmă, nu ordinul contează.

De notat că numele lui Mihai Ciorici nu se regăsește nici în Decretul președintelui Mircea Snegur din 22 august 1996 „Cu privire la decorarea cu distincţii de stat a deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a douasprezecea”, prin care unui grup de 276 de deputaţi semnatari ai Declaraţiei de Independenţă li s-a conferit medalia „Meritul civic” – „cu prilejul celei de-a cincea aniversări din ziua adoptării Declaraţiei de Independenţă și pentru meritul de a-și fi adus contribuţia la actul de proclamare a Republicii Moldova ca stat suveran, independent și democratic”.

Totuși, Mihai Ciorici are medalia „Meritul civic”, pe care a primit-o mai tîrziu decît colegii săi deputaţi – pe 23 decembrie 1996. Are și un ordin. Președintele Vladimir Voronin, printr-un decret din 2 aprilie 2007, i-a conferit Ordinul „Gloria Muncii” – „pentru muncă îndelungată și prodigioasă, contribuţie la

În fotografie: Pelagheia Zburliuc din Novaia Nicolaevca.

Romii sărbătoresc Crăciunul exact ca şi moldovenii “Nu avem obiceiuri speciale, ale noastre”, ne-a spus Semion Ibrian, consilier local, profesor de istorie, unul dintre cei mai văzuţi oameni din Vulcănești (Nisporeni), satul cu cea mai numeroasă comunitate de romi 86% din întreaga populaţie a localităţii. ”Romii sărbătoresc Crăciunul exact ca și moldovenii”, a subliniat dînsul.

Potrivit lui Semion Ibrian, romilor, la fel ca și moldovenilor, le place să se întîlnească, de sărbători, cu prietenii și rudele la mese copioase, încărcate cu de toate. Ca și moldovenii, sărbătoresc de două ori Crăciunul și Anul Nou, doar că merg cu uratul numai o singură dată – în seara de 13 ianuarie, de Sf. Vasile. Și tradiția de a sacrifica porcii în ajunul Crăciunului este respectată, căci romii, susţine Semion Ibrian, nu-și imaginează cum ar fi să nu aibă pe masa de

sărbătoare, la 7 ianuarie, ”o fripturică din carne de porc cu mămăliguță și brînză de oi”. Există, totuși, un obicei al lor - atunci cînd porcul este sacrificat, unii obișnuiesc să-i bea din sîngele cald, căci se crede că aceasta este o modalitate de reînnoire a sîngelui propriu.

De notat că romii din Vulcănești, plecaţi în lumea mare, revin acasă de sărbători. E o legitate pentru ei. Eu lucru sfînt să fie împreună la cele mai importante sărbători.

Ina Landa

Răpiri, violuri, bătăi – toate într-un sat şi într-o noapte Dacă poliţia nu ar fi reacţionat prompt, o localitate din raionul Călăraşi s-ar fi aflat, poate şi azi, sub imperiul fricii, avînd certitudinea că în sat a apărut un criminal în serie.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne, în una și aceeași noapte, în unul și același sat, trei inși au violat o femeie, după care au răpit și au violat alte două tinere, una dintre care era minoră. În plus, au bătut și cîteva persoane nevinovate.

Suspecţii au fost reţinuţi de poliţia călărășeană la scurt timp după ce oa-

menii legii au fost anunţaţi de infracţiunile respective.

Este vorba de trei tineri, cu vîrsta cuprinsă între 19 și 23 de ani. Aceștia și-au recunoscut vina și au povestit în detalii despre cele întîmplate.

Astfel, în noaptea de 9 spre 10 ianuarie, ei au spart lacătul de la ușa unei case din sat, au intrat înăuntru, iau bătut zdravăn pe cei doi barbaţi aflaţi în casă în acel moment: fratele și concubinul victimei. Pe femeie au tîrît-o în camera vecină, unde și-au bătut joc de ea.

Li s-a părut puţin. Au trecut la o altă casă din vecinătate. Aici au găsit

dormind mai multe persoane. După ce le-au maltratat pe toate, au răpit-o pe nepoata proprietarei casei, o fată în vîrstă de 17 ani, și pe o tînără în vîrstă de 25 de ani, ce se afla în ospeție.

Le-au dus în casa unuia dintre suspecţi și le-au violat.

Cei trei sînt locuitori ai raionului Călărași, iar în noaptea cu pricina erau beţi. Acum, sînt acuzaţi de: violare de domiciliu, huliganism, viol, răpire de persoană, acţiuni violente cu caracter sexual săvîrșite cu bună știinţă asupra unui minor. Ei riscă o pedeapsă cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani.

CĂLĂRAȘI | Lucia Bacalu

Încălzire cu foc şi pară A vrut să se încălzească cu o plapumă electrică, dar a „înfierbîntat” un bloc întreg. Este cazul unui tînăr, în vîstră de 27 de ani, din Ungheni. În seara de 13 ianuarie, el a lăsat în priză plapuma electrică pe care o utiliza ca să se încălzească și a plecat la un prieten. Nimeni nu știe ce s-a întîmplat în lipsa lui, dar, peste o bucată de timp, în apartamentele vecinilor a ajuns un miros puternic de fum. Oamenii au alertat pompierii.

”Cînd am sosit la fața locului, tînărul încerca să stingă incendiul cu forțele proprii”, povestește Marcel Sîrbu, șeful Unității de pompieri și salvatori a Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni. Dînsul a comunicat pentru ”Expresul” că primul lucru pe care l-au făcut pompierii a fost deconectarea energiei electrice a întregii scări unde s-a produs incendiul. Numai după aceea au stins focul care, la acel moment, a cuprins întreg patul.

„Norocul băiatului că nu dormea atunci, cu plapuma respectivă peste el, căci rezultatul ar fi putut fi unul tragic”, a accentuat Marcel Sîrbu.

Acum, cel mai probabil, tînărul va fi tras la răspundere contravențională, pentru încălcarea regulilor de securitate contra incendiilor la exploatarea aparatelor electrice. Neatenția sa a pus în pericol viața oamenilor din preajmă și ar putea să-l coste între 200 și 400 de lei.

UNGHENI| Ina Landa

Actual

1 februarie 2013

5

Nici pomeneală de computere Deci, se poate!

Cu dragoste şi aplecare în căminele studenţeşti Acum două-trei săptămîni, Tudor Darie, pe atunci consilier al premierului Vlad Filat, plasa pe o reţea de socializare următorul mesaj: „În cîteva luni, Guvernul va finaliza dotarea tuturor căminelor studențești din Republica Moldova (inclusiv cele din raioane) cu cîte o sală de computere. 1200 computere vor ajunge în cîteva zile în R. Moldova și, ulterior, transmise universităților, colegiilor și școlilor profesionale”.

Chiar așa să fie? Răspunsul l-am căutat la colegiile și școlile profesionale din regiune. „Pentru prima dată aud așa ceva”, ne-a spus Vera Popov, director adjunct la Școala profesională din Ungheni, după care a ţinut să sublinieze: „Ar fi foarte bine dacă se va întîmpla așa, pentru că astfel elevii noștri vor avea mereu o ocupaţie, vor căuta în internet informaţiile de care au nevoie la disciplinele pe care le studiază”.

Vera Popov ne-a asigurat că, în cazul în care va avea vești în ceea ce privește aceste computere, imediat ne va anunţa.

Nici Ion Oboroc, directorul Colegiului agroindustrial din Ungheni, nu știa nimic despre dotarea căminelor studenţești cu computere. Chiar dacă a rămas uimit de noutate, nu a ezitat să ne spună că e gata oricînd pentru a primi computere noi, mai ales că la fiecare etaj din căminul studenţesc există cîte o sală de calculatoare. Este adevărat, tehnica e foarte veche și elevii nu prea reușesc să se folosească de ea. „Avem unde instala computere noi, totul este pregătit, chiar și acces la internet avem”, a accentuat directorul.

Mult mai informat s-a dovedit a fi Valeriu Jardan, directorul Colegiului de medicină din Ungheni. „Este vorba despre un proiect, lansat cu ceva timp în urmă de Guvern. Am expediat și noi o solicitare, dar, deocamdată, nu am primit nici un răspuns”, a spus dînsul, menţionînd, totodată, că oricînd sînt binevenite computerele în căminele studenţești.

Directorul Colegiului pedagogic din Călărași, Gheorghe Șapoval, a recunoscut că nici nu a auzit de dotarea

căminelor cu calculatoare. Dar nu îi este de mirare. Poate că instituţia pe care o conduce nici nu se află în vizorul Guvernului. Vorba e că din toamnă, ne-a spus dînsul, Colegiul pedagogic se va transforma în liceu pedagogic. „E posibil ca atunci să avem mai mari șanse, se va schimba statutul și poate vom avea parte de noi investiţii”, a specificat directorul.

Nici Dumitru Lupei, directorul Școlii profesionale din Nisporeni, nu crede că ar putea ajunge în instituţie computere noi. Nici măcar nu a auzit de acest proiect al Guvernului. Totuși, dacă minunea se va produce și, într-o bună zi, va fi anunţat de o eventuală donaţie de calculatoare, este gata să le primească. „Sala de odihnă va fi transformată într-o sală de computere, vom numi și un reponsabil.

Programul de lucru va fi reglementat, iar accesul la reţelele de socializare – limitat, astfel ca elevii să aibă timp să caute cît mai multă informaţie utilă pentru obiectele de studii”, a menţionat dînsul.

Pînă atunci însă mai este. De la vorbe la fapte calea nu-i chiar atît de scurtă în Republica Moldova.

Natalia Junghietu

“Despre ea” cu o domnişoară pe cinste Interpretul EL Radu își dorește în rolul principal, pentru clipul la noua sa piesă, “Despre ea”, o fată frumoasă, inteligentă și – de ce nu? - ungheneancă.

“Nu neg: Ungheniul are fete frumoase, carismatice și inteligente”, ne-a spus. În plus, și el își trage rădăcinile de la Ungheni, din satul Pîrliţa.

Castingul pentru selectarea celei mai potrivite domnișoare deja a fost anunţat.

Doritoarele pot expedia cîteva poze și CV-ul pe adresa: elradu.project@gmail.com.

Ulterior, după 15 februarie, o comisie specializată va selecta finalistele. Acestea vor fi invitate la un interviu, la Chișinău. „Să vedem cît de mult își doresc rolul”, a explicat EL Radu.

Pentru a avea șanse de a fi alese, domnișoarele trebuie să aibă înălţimea între 165 și 173 cm. Și încă un detaliu: cele ce vor trece în etapa a doua, chiar dacă nu vor ajunge să joace rolul central în clip, vor avea acces liber la lansarea oficială a acestuia, într-un local din Chișinău.

Chiar în prima săptămînă, EL Radu a primit peste 80 de cereri de la domnișoare din toată ţara. “Nu mă așeptam să fie atît de multe”, a recunoscut. Nu ar strica să fie și mai multe. Cine știe, poate că are norocul să fie selectată chiar o ungheneancă. Sau poate cineva din Nisporeni ori Călărași.

Am rămas plăcut surprins să aflu că, printre satele cu un număr mare de abonaţi la “Expresul”, Bravicea deţine întîietatea netă în raionul Călăraşi circa 150 de abonamente pentru prima jumătate a anului curent.

Primarul Constantin Popa explică această performanţă prin faptul că s-au implicat toţi cei interesaţi, inclusiv primăria, consilierii locali, intelectualii, care au îndemnat oamenii să se aboneze la ziarul regional. Dar, a ţinut dînsul să precizeze, meritul principal e al celor patru factori poștali din sat, în frunte cu șefa oficiului, Elena Uncu. De la ea aveam să aflu că este unul dintre puţinii - treipatru - specialiști în domeniu din raionul Călărași, ea absolvind, cu mai mulţi ani în urmă, Tehnicumul de Telecomunicaţii. Am mai aflat că este consilier local, aleasă pe listele Partidului comuniștilor, dar cu care, a ţinut să precizeze cu o deosebită insistenţă, nu are nimic în comun. A fost un joc al întîmplării din timpul cînd se întocmeau listele candidaţilor la funcţia de consilieri locali.

Cu o dezinvoltură demnă de invidiat, Elena Uncu a explicat cum și de ce s-a ajuns la această performanţă în ceea ce privește abonarea la “Expresul”: “Odată cu dispariţia fostului ziar raional, oamenii noștri nu mai aveau acces la informaţia locală.

Astfel că “Expresul” a fost binevenit.

Apoi, costul abonamentului este destul de accesibil. După ce am citit personal cîteva ediţii ale ziarului, m-am convins că “Expresul” are o politică editorială destinată și cititorului simplu, adică publică materiale accesibile și sub aspect de conţinut, dar și de limbaj. În sfîrșit, am orientat po-

tenţialii abonaţi la faptul că, prin intermediul acestui ziar, vor putea să se felicite reciproc cu ocazia diverselor evenimente din viaţa lor, să facă diferite anunţuri - toate acestea la costuri destul de acceptabile pentru buzunarul unor săteni care, se știe, nu prea au bani pentru aceasta”. Șefa Oficiului poștal din Bravicea s-a declarat mulţumită de rezultatul obţinut, expimîndu-și speranţa că, cu timpul, numărul bravicenilor abonaţi la “Expresul” va crește, pentru că, a subliniat dînsa, “un om informat este unul mai puternic”.

Dar, a ţinut ea să puncteze, “și ziarul trebuie să fie pe potriva așteptărilor cititorilor, să publice în paginile sale temele cele mai stringente, să nu ocolească realităţile vieţii de zi cu zi, fie ele bune sau mai puţin bune”.

Tot de la ea am mai aflat că la Bravicea oamenii citesc, citesc și alte ziare. Cei interesaţi fie că le abonează, fie că le cumpără direct de la Oficiul poștal.

Numai cuvinte bune despre activitatea poștașilor de la Bravicea am auzit și de la Natalia Jeverdan, directoarea Centrului de Poștă Călărași, care, în alte situaţii și cu privire la alţi factori poștali din raion este mai rezervată.

Referindu-se la Elena Uncu, care e și consilier local, primarul Constantin Popa a precizat că este activă și aduce în atenţia consiliului cele mai actuale subiecte, multe dintre care servesc ulterior drept temei pentru deciziile luate de acesta.

Deci, dacă se dorește, dacă omul manifestă dragoste și aplecare faţă de profesia sa, faţă de obligaţiunile sale, reușește. Asta a demonstrat Elena Uncu – că e omul potrivit la locul potrivit.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

La gura sobei, dar... atenţie! În fotografie: EL Radu. Foto: facebook.com

Clipul, despre care, deocamdată, nu se dau detalii, va fi lansat pe 26 aprilie, cînd interpretul va împlini 26 de ani.

EL Radu (Radu Gulica) s-a născut într-o familie de pedagogi. În 2005, absolvește liceul din localitatea sa de baștină, apoi studiază la Facultatea de limbi străine a Universității de Stat din Chișinău. În 2008, își începe cariera muzicală. Peste un an, în 2009, la Festivalul Internațional de Muzică „Slaveanskaia Zvezda” din Rusia, obţine Premiul spe-

cial pentru „Cea mai originală piesă”. În 2012, a avut o colaborare cu Geta Burlacu, cîntînd în duet piesa „Amintiri”. „Despre ea” este ultima sa piesă, o baladă pop-rock. Muzica îi apaţine unui alt unghenean talentat, Ivan Lincovsky Jr., iar versurile au fost scrise, ca, de altfel, la multe alte piese, de însuși interpretul. EL Radu dorește să-și lanseze clipul la piesa „Despre ea” și în România.

Lucia Bacalu

Mentalitatea oamenilor, cel mai greu capitol Lumea nu înţelege ce înseamnă protecţia civilă și este greu de lucrat la capitolul mentalitatea oamenilor.

De această părere este Dumitru Sasu, șeful Serviciului protecţie civilă a Direcţiei situaţii excepţionale Ungheni. „Este păcat că în instituţiile de învăţămînt nu se mai studiază instruirea primar-militară”, a opinat dînsul. Totuși, susţine șeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni, Iurie Ciolan, insti-

faţă de profesia sa

tuţiile de învăţămînt nu sînt uitate.

Acestea sînt atrase în unele aplicaţii ce ţin de situaţiile excepţionale. „Uneori, chiar mă mir că elevii încă își dau interesul și cunosc anumite lucruri în ceea ce privește primul ajutor medical sau stingerea incendiilor”, a menţionat dînsul.

Este regretabil însă faptul că o parte din primari nu vor să conștientizeze cît de importantă este protecţia

civilă pentru localităţile lor și folosesc banii destinaţi pentru aceasta în alte scopuri, a remarcat Iurie Ciolan.

Chiar dacă mai este mult de lucru la acest capitol, se observă deja o ameliorare în acest sens. „Sper că, în timpul cel mai apropiat, va fi mai ușor de lucrat atît cu administraţia publică locală, cît și cu oamenii de rînd”, a opinat dînsul.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Prejudicii în valoare de 619290 lei, şase persoane decedate, printre care doi copii – iată ce au lăsat în urmă cele 36 de incendii produse, în anul 2012, în raionul Nisporeni. Din cauza focului, au fost distruse patru unităţi de transport, două întreprinderi private.

Au avut de suferit şi 30 de gospodării ale cetăţenilor.

Pompierii au făcut tot ce le-a stat în putere ca să oprească furia focului, astfel fiind salvate bunuri materiale de aproximativ 2257000 lei. Potrivit lui Grigore Rîlea, șeful unităţii de salvatori și pompieri a Secţiei situaţii excepţionale Nisporeni, cea mai frecventă cauză a producerii incendiilor, în 2012, a fost încălcarea regulilor securităţii contra incendiilor la exploatarea sobelor și a canalelor de evacuare a fumului.

Pentru că sîntem în miez de iarnă, Secţia situaţii excepţionale Nisporeni atenţionează cetăţenii să fie atenţi cu sobele, să nu admită supraîncălzirea lor, să aibă grijă ca în faţă să fie instalată o placă metalică, cu dimensiunea de 50x70 cm, să nu plaseze în apropierea sobelor obiecte ce ar putea lua foc ușor. Se interzice aprinderea focului cu lichide ușor inflamabile.

Sînt reguli simple care, fiind respectate, reduc foarte mult riscul izbucnirii incediilor.

Nisporenenii își mai amintesc, cu siguranţă, tragedia ce s-a produs la Seliște, cînd, în urma unui incendiu, au ars de vii doi copilași. „Nu lăsaţi copiii singuri în casă, nu lăsaţi focul în sobă fără supraveghere”, avertizează pompierii. Și verificaţi periodic starea sobelor și a coșurilor de evacuare a fumului.

NISPORENI | Ina Landa

Expresul.com Publicitate: unexpres@gmail.com / 079461811

6

Fragmentarium

1 februarie 2013

ONG-urile de media: Mihai Ghimpu trebuie să-şi ceară scuze publice pentru atacurile împotriva mass-media Organizaţiile neguvernamentale din domeniul mass-media sunt indignate de atitudinea incalificabilă și lipsită de respect faţă de jurnaliști și instituţiile mass-media, manifestată de deputatul în Parlamentul Republicii Moldova și președintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu în emisiunea “În profunzime”, difuzată la postul de televiziune PRO TV Chișinău la 28 ianuarie 2013. Considerăm inadmisibile asemenea atacuri lansate cu rea-credinţă de politicieni, în special de reprezentanţii alianţei de guvernământ. Este revoltător faptul că Mihai Ghimpu îi etichetează drept “cumpăraţi și răscumpăraţi” tocmai pe acei jurnaliști care au realizat investigaţii jurnalistice profesioniste și au reflectat obiectiv incidentul tragic din Pădurea Domnească și reacţiile care au urmat.

Organizaţiile semnatare îi reamintesc liderului liberal de rolul esenţial al presei de „câine de pază” al democraţiei care urmărește interesul public, inclusiv mediatizează cu ochi critic actul guvernării. De asemenea, semnatarii reamintesc de angajamentele asumate de Alianţa pentru Integrare Europeană privind garantarea libertăţii presei și asigurarea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea mijloacelor de informare în masă. În opinia semnatarilor, asemenea atacuri reprezintă un grav derapaj de la normele democratice, deoarece ele sunt în măsură să intimideze presa, iar asocierea tuturor jurnaliștilor cu cei care așteaptă “oase” de la politicieni este defăimătoare în raport cu profesioniștii din domeniul massmedia. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât declaraţii similare au fost făcute anterior și de alţi reprezentanţi ai Puterii și Opoziţiei, ceea ce demonstrează dorinţa politicienilor de a le dicta jurnaliștilor și de a influenţa conţinutul editorial al instituţiilor mass-media.

Organizaţiile semnatare îi cer lui Mihai Ghimpu să prezinte scuze publice pentru atacurile lansate împotriva mass-media în emisiunea “În profunzime” și să renunţe la retorica acuzatoare în raport cu jurnaliștii.

Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul "AccesInfo”, Asociaţia Presei Electronice, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Uniunea Jurnaliștilor din Moldova

Sfidează legislaţia lingvistică şi bunul simţ Televiziunea prin cablu din Călăraşi încalcă flagrant legislaţia, rusificînd publicul telespectator. Afirmaţia îi aparţine şefului Direcţiei Cultură a raionului, Sergiu Cojocaru.

Dînsul a mers, zilele trecute, la sediul acestei televiziuni, cu intenţia de a prelungi un contract pentru recepţionarea emisiunilor TV, pe care această instituţie le retransmite prin cablu în raza orașului Călărași. Acolo i s-a comunicat că se retransmit, concomitent, 38 de programe, dintre care doar… 8 în limba română. Restul sînt în limba rusă.

“Am întrebat de ce nu se respectă legislaţia în vigoare, care prevede ca cel puţin 70% din programele retransmise să fie în limba română. Persoana din birou a surîs și mi-a răspuns că Televiziunea prin cablu Călărași este comercială, că se află la autogestiune și că decizia ce programe televizate să fie retransmise este exclusiv

treaba administraţiei, care trebuie să asigure profitabilitatea întreprinderii”, a spus Sergiu Cojocaru.

Oficialul a declarat pentru “Expresul” că va înainta Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care aprobă licenţele pentru toate posturile TV din republică, un demers, prin care va cere sancţionarea Televiziunii prin cablu din Călărași pentru nerespecatrea prevederilor legale.

Trebuie spus că la Călărași nu numai această televiziune utilizează în exces limba rusă, sfidînd astfel legislaţia lingvistică. În cele două magazine ale companiei “Fidesco”, chiar la casele de achitare, de ani buni ești “întîmpinat” cu un dispozitiv care separă mărfurile cumpărătorilor, pe care este scris doar în limba rusă: “Sleduiușcii client” (Următorul client).

Subsemnatul a sesizat în repetate rînduri direcţia magazinului despre această anomalie, dar nimic nu s-a schimbat. Mai mult ca atît, în mo-

Multstimate domnule Nicolae Popa din Bravicea, Cu 90 de ani în urmă, într-o zi ca cea de ieri, 31 ianuarie, a anului 1923, dumneavoastră veneaţi în lumea aceasta mare şi frumoasă, spre bucuria unei familii de ţărani din Onişcani, Călăraşi. A fost, probabil, în acea zi, o conjunctură fericită a astrelor, pentru că viaţa pe care aţi trait-o a fost, pe cît de întortocheată, pe atît şi de norocoasă: atît pentru dumneavoastră, cît şi pentru cei din jur.

Aţi avut fericirea să faceţi şcoala primară românească din satul de baştină, apoi să studiaţi la Colegiul pentru Silvicultură din Chişinău. După aceasta, aţi fost brav ostaş al Armatei Române. Ulterior, aţi lucrat în cele mai diverse locuri şi funcţii, uneori - conform specialităţii, alteori - conform circumstanţelor vremii.

Din anul 1961, aţi devenit cu adevărat bravicean, lucrînd pînă la pensionare, în 1989, şef al Ocolului Silvic din Bravicea. Alături v-a fost, începînd cu 1952, soţia Galina, cu care aţi crescut şi educat trei copii, cu un destin bine împlinit şi ei. Mai mult, fiul Valentin, spre mîndria dumneavoastră, a preluat ştafeta de silvicultor, acum fiind şef-adjunct al Ocolului silvic pe care l-aţi diriguit mulţi ani dumneavoastră.

Pe tot parcursul vieţii şi al activităţii, aţi dat dovadă de competenţă, disciplină, atitudine grijulie faţă de subalterni, respect faţă de toţi cei din jur. Aţi participat activ la viaţa comunităţii noastre, fiind ales în mai multe rînduri consilier local.

De mai mulţi ani, sînteţi la odihna binemeritată şi vă bucuraţi de rezultatele eforturilor şi muncii dumneavoastră îndelungate.

Cu ocazia împlinirii venerabilei vîrste de 90 de ani, Primăria Bravicea, Consiliul local şi toată lumea bună de la noi vă felicită călduros, dorindu-vă multă sănătate, ani mulţi, fericiţi şi o bătrîneţe uşoară pînă la capăt. În numele tuturor, semnează primarul Constantin Popa Pe 31 ianuarie, fostul şef al Ocolului silvic Bravicea, Călăraşi, Nicolae Popa, şi-a sărbătorit cea de-a 90-a aniversare. A muncit toată viaţa, a demonstrat că este nu doar un specialist foarte bun, ci şi un om de omenie. Timp de 28 de ani, s-a aflat în fruntea Ocolului silvic din Bravicea. Şi acum localnicii îi sînt recunoscători pentru activitatea pe care a desfăşurat-o, lăsînd în urmă dealuri împădurite, poiene înmiresmate, un mediu sănătos.

A muncit peste 40 de ani. A avut o viaţă zbuciumată, dar frumoasă. Cu siguranţă, are cu ce se lăuda. În primul rind, cu feciorii săi, cu cei şapte nepoţi şi doi strănepoţi.

Zeci de diplome a adunat pe parcusrsul anilor, decernate de cele mai înalte foruri de specialitate. În 1982, i s-a acordat titlul de silvicultor emerit al Republicii Moldova. A meritat şi merită pe deplin înalta noastră apreciere şi tot respectul.

Cu ocazia aniversării a 90-a, vă transmitem, multstimate Nicolae Popa, cele mai sincere urări de bine, multe felicitări. Să vă de Domnul sănătate, zile senine şi numai bucurii.

Tot ce aţi creat dumneavoastră, fîşiile forestiere şi pădurile de la Bravicea, vor rămîne pentru multe decenii o mărturie vie a eforturilor şi muncii dumneavoastră cu abnegaţie. Să ne trăiţi mulţi ani înainte!

Cu respect, Tudor Botnaru, vicedirector general al Agenţiei „Moldsilva”, Nicolae Dorojoc, Nicolae Şichimaca, Ivan Malearciuc, silvicultori emeriţi, Chiril Coşeru, directorul Întreprinderii silvice din Călăraşi, Dumitru Galupa, directorul Institutului de cercetări şi amenajări silvice

Vînd apartament cu 3 odăi în Ungheni, etajul 3/5, cotileţ, încălzire autonomă.

Telefon: 023631053.

Mob.: 078098743

Primul şi UNICUL Centru Comercial Distractiv „City Mall” din Călăraşi dă în arendă spaţiu comercial şi pentru birouri.

La noi găsiţi cele mai bune condiţii de activitate şi cele mai avantajoase preţuri!

Adresa: or. Călăraşi, str. Mihai Eminescu 23 Telefon: 069141616

Vînd teren pentru construcții în centrul orașului Ungheni, 4,6 ari.

Telefon: 069264162.

Atenție!

Centrul medical ”Pro-Diagnostic” și-a schimbat sediul pe adresa: or.Ungheni, str.Vasile Lupu, 8.

Telefoane de contact: 023630220; 079039078.

Fotografie-simbol.

Descopera.ro

mentul în care am încercat să fac o poză a acestui dispozitiv “rusificator”, imediat am fost bruscat de către pază, explicîndu-mi-se, într-un mod brutal, că nu e voie de filmat. Și partea leului din publicitatea pe care o fac aceste două magazine prin difuzoarele instalate în interior este tot în limba rusă. Mai mulţi călărășeni consideră că în aceste cazuri ar trebui să se implice și reprezentanul din Călărași al Cancelariei de Stat, astfel ca lucrurile să fie puse în concordanţă cu prevederile legale.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Cercetată pentru trafic de fiinţe umane O femeie de 40 de ani, originară din Ungheni, este suspectată că ar fi minţit o tînără de 22 de ani, ademenind-o în Turcia, pentru practicarea serviciilor sexuale în cluburile de noapte.

Fata face parte dintr-o familie săracă, astfel că a fost ușor să fie convinsă că va avea acolo un serviciu bine plătit – va îngriji de un bătrîn.

Ajunsă în aeroportul din Istambul, ea a fost întîlnită de un cunoscut de-al suspectei, cetăţean turc. Acesta a și impus-o să presteze servicii sexuale.

La scurt timp, tînăra a reușit să evadeze și să anunțe poliția din Turcia, fiind deportată în Moldova.

La moment, suspecta se află în arest la domiciliu. Dacă i se va dovedi vinovăţia, riscă privaţiune de libertate de la 5 la 12 ani.

(Centrul de presă al DP MAI, 26 ianuarie 2013)

Stimați consilieri ai Consiliului Orășenesc Ungheni, stimaţi lucrători ai primăriei, Cu prilejul Zilei autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală, vă adresez sincere felicitări, însoțite de urări de sănătate, bucurii și succese mari în activitate.

Sărbătorită pentru prima dată în acest an, pe 1 februarie, îmi exprim convingerea că această zi va deveni o bună şi trainică tradiţie ce se va înscrie temeinic în calendarul sărbătorilor profesionale.

Instituirea Zilei autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală nu reprezintă o simplă celebrare a unei zile profesionale, ci constituie o recunoaștere a eforturilor enorme pe care reprezentanții APL le întreprind zilnic în soluționarea problemelor cetățenilor și dezvoltarea social-economică a comunității. Prin intermediul Primăriei orașului Ungheni, cetățenii participă la viața publică, își apăra drepturile și își rezolvă problemele, datorită dialogului constant. Țin să-mi exprim întreaga gratitudine pentru înțelegere și susținere, pentru munca pe care o realizați, pentru devotamentul și profesionalismul pe care îl demonstrați în activitatea de zi cu zi. Lipsa resurselor financiare suficiente, numărul mare de probleme nu ne sperie, dimpotrivă ne motivează și mai mult pentru a atrage noi investiții întru asigurarea stabilității sociale și economice a orașului, spre binele unghenenilor.

Vă doresc să vă înconjoare întotdeauna dragostea apropiaţilor, respectul, fidelitatea colegilor şi recunoştinţa oamenilor. Noi realizări în activitatea profesională, multe bucurii, fericire, putere pentru continuarea lucrului pe care-l faceţi cu dăruire, linişte şi căldură în suflet.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni Anunţ Direcţia Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport (DGRÎTS) Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei de directori ai următoarelor instituţii de învăţămînt, după cum urmează: gimnaziul Zagarancea, gimnaziul Morenii Noi, gimnaziul Hîrceşti, creşa-grădiniţă Cetireni (repetat), creşa-grădiniţă Sineşti (repetat), creşa-grădiniţă Boghenii Noi (repetat), creşa-grădiniţă Negurenii Vechi (repetat), Baza de turism şi excursii pentru copii or. Ungheni (repetat).

La concurs pot participa cetăţeni ai Republicii Moldova, cu studii superioare pedagogice, deţinători de grad didactic şi/sau managerial şi vechime de activitate pedagogică de cel puţin cinci ani, care posedă limba română, ce nu au împlinit vîrsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, sînt apţi din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic) pentru exercitarea funcţiei, nu au antecedente penale.

La cerere vor fi anexate: - Cererea de înscriere la concurs; - Copia actului de identitate; - Copiile legalizate ale actelor de studii; - Curriculum Vitae; - Copiile legalizate ale actelor ce confirmă gradul didactic/managerial; - Copia legalizată a carnetului de muncă; - Copiile legalizate de participare la cursuri de perfecţionare şi la programe/proiecte educaţionale; - Programul de activitate în viitoarea funcţie, pentru o perioadă de 5 ani; - Certificatul medical din care rezultă că este apt medical, fizic şi neuropsihic; - Certificat de cazier judiciar; - Cuprinsul dosarului, în două exemplare.

Documentele urmează a fi prezentate în termen de 30 de zile din ziua publicării în ziar a avizului pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 9, DGRÎTS Ungheni, comisia de concurs.

Relaţii la telefon: 023626917; 023622748.

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

ANGAJĂM ÎN CHIŞINĂU MUNCITORI LA O FIRMĂ DE PRODUCERE A GARDULUI DIN BETON ŞI A PLĂCILOR DE TROTUAR - LACATUŞ-SUDOR - ELECTRICIAN

mob. 060011644

Programe TV | Publicitate Luni, 4 februarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Programul emisiunilor REVIZIE TEHNICĂ 17.15 “SECRETARUL” 18.00, 21.25 Documentar 18.30 Andersen povestitorul.

Desene animate 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 22.20 Templul muzicii 23.00 “REŢEAUA”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!"

14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Дешево и сердито" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "НОЧНЫЕ ЛАСТОЧКИ".

Marţi, 5 februarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 10.00 Documentar 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Accente economice 12.30 World Stories 13.10, 18.30 Andersen povestitorul. Desene animate 14.05, 23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 16.00 Ring star 18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25 Dialog social 21.45 Profil de savant 22.20 Cultura azi.

PRIME TV 6.00 – 17.00 Профилактика "17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 18.15 Вечерние новости 18.50 "Давай поженимся!"

19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "НОЧНЫЕ ЛАСТОЧКИ".

Miercuri, 6 februarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 22.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45 Picături de “Dor” 7.10, 8.15 Bună

dimineaţa 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00, 13.40 Documentar 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 În ritm de dans 13.10, 18.30 Andersen povestitorul. Desene animate 14.05, 23.15 “A DOUA ŞANSĂ” 15.55 Magazinul copiilor 16.25 Prin Istorie – spre Victorie 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25 Portrete în timp.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!"

14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Дешево и сердито" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"НОЧНЫЕ ЛАСТОЧКИ".

Joi, 7 februarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45 Cinemateca universală 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00, 21.25 Documentar 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Unda Bugeacului 14.10, 23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 15.50 Părinţi şi copii 16.20 Erudit cafe 18.00 Vector European 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto “5” din “35” 22.20 Reporter de gardă 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!"

14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Де-

1 februarie 2013

шево и сердито" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "НОЧНЫЕ ЛАСТОЧКИ".

Vineri, 8 februarie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00, 21.25 Documentar 10.30, 16.30 Vector European 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Andersen povestitorul. Desene animat 13.40 Svitanok 14.10, 23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 16.00 Portrete în timp 18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! Talk show 22.20 Fii tînăr!

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25

"Время обедать!" 13.00 "Доброго здоровьица!"

14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Ералаш" 16.40 "Жди меня" 18.50 "Человек и закон" 19.55 "Поле чудес" 21.40 "Время" 22.15 "Год до XXII Олимпийских игр – 2014 в Сочи" 23.55 "Вечерный Ургант".

Sîmbătă, 9 februarie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 23.15 Ştiri 6.10 “CASA P U M N A L E L O R ZBURĂTOARE” 8.05 Vedete la bis 9.05, 14.30, 16.00 Documentar 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Artelier 11.30 Dor 12.00 Spectacol 12.45 Videoteca copiilor 13.00 Volei. Campionatul RM 15.05 Desene 16.30 La mulţi ani! 17.15 Studio Art Plus 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 World Stories 22.20, 23.25 “O înţelegere cu anii am să fac...”. Concert de muzică uşoară cu Ana Puică.

PRIME TV 6.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "РАЗРЕШИТЕ ВЗЛЁТ" 8.20 "Играй, гармонь любимая!" 9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Слово пастыря" 10.00, 12.00, 18.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 "Смак" 11.05 "Первая любовь" 12.15 "Вячеслав Тихонов. Утомлённый судьбой" 13.10 "ДЕЛО БЫЛО В ПЕНЬКОВЕ" 14.45 "Вячеслав Тихонов. Последняя встреча" 15.35 "ЕВРОПЕЙСКАЯ ИСТОРИЯ" 17.05, 18.10 "Вспоминая Вячеслава Тихонова" 19.15 "ДОЖИВЁМ ДО ПОНЕДЕЛЬНИКА" 21.00 "Primele ştiri" 21.25 "Время" 21.45 "Сегодня вечером" 23.25 "БЕЗУМНОЕ СВИДАНИЕ".

Duminică, 10 februarie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 13.00 Documentar 7.15 Legendele muzicii 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.45 Dialog social 9.00 “POCAHONTAS”. Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – spre victorie! 11.35 La datorie 12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura

7

în obiectiv 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45 Aniversări. Boris Bechet la 60 de ani 15..30 La mulţi ani!

16.00 Campionatul RM la baschet masculin 17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 “CASA PUMNALELOR ZBURĂTOARE”.

PRIME TV 6.00 Новости 6.10 "Уроки французского" 7.30 "СТАНЦИОННЫЙ СМОТРИТЕЛЬ" 8.35 "Армейский магазин" 9.05 "Здоровье" 10.00, 12.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 "Фазенда" 12.15 Среда обитания 13.10 "ЭКИПАЖ" 15.30 "Светлана Крючкова. Я научилась просто, мудро жить…" 16.25 "РОДНЯ" 18.00 "Один шанс из тысячи" 18.55 "Достояние Республики: Лев Лещенко" 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.50 "Мульт личности" 23.20 "Yesterday live".

PROFESORI DE LIMBI STRĂINE

BC Banca Socială SA acordă credite agenţilor economici la condiţii avantajoase, atît din resursele proprii ale băncii, cît şi prin intermediul proiectelor speciale (RISP, FIDA, BERD, Proiectul de consolidare a competitivităţii, Proiectul „Facilitarea de Creditare Post-recoltare în Agricultura performantă”): în scopuri investiţionale, finanţarea capitalului circulant, extinderea exportului de mărfuri şi servicii.

Termenul creditării – pînă la 7 ani Rata dobînzii: de la 9% anual în MDL; de la 4,75% în valută străină.

Centrul de formare continuă al CCI Ungheni caută pentru colaborare profesori de limbi străine: franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă.

Telefon: 068690907, 079614335

Pentru informaţii suplimentare vă aşteptăm:

UNGHENI, str. Naţională 17 Luni – vineri, de la 8:00 pînă la 16:00 Telefoane de contact: 0236 28532; 0236 26690 CĂLĂRAŞI, str. M. Eminescu 3 Luni – vineri, de la 8:00 pînă la 16:00 Telefoane de contact: 0244 21755, 024420533. www.socbank.md

CONDOLEANȚE Angajații Aparatului președintelui raionului Nisporeni și subdiziviziunilor Consiliului raional sînt alături de Vasile Bîtca, președintele raionului, în aceste clipe de grea încercare și durere, pricinuite de plecarea la cele veșnice a tatălui, Tudor Bîtca.

Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

SRL ”Ungheni-Gaz” exprimă sincere condoleanțe președintelui raionului Nisporeni, Vasile Bîtca, și fratelui acestuia, Mihail Bîtca, angajat al SRL ”Ungheni-Gaz”, filiala Nisporeni, în legătură cu decesul tatălui lor, Tudor Bîtca. Dumnezeu să-l ierte.

8

Diverse | Natalia Junghietu

1 februarie 2013

La bucătărie | Irina Caducenco Găină coaptă cu dovleac (bostan) Ingrediente: Un kg găină, 300 gr dovleac, 100 gr stafide, ulei, condimente.

Mod de preparare: Găina se spală, se taie bucăţi, se condimentează cu sare și piper. Bucăţile se rumenesc într-o tigaie cu ulei

încins. Dovleacul se taie cubuleţe, se pune într-o tavă pentru copt, împreună cu stafidele spălate. Deasupra se pun bucăţile de găină. Totul se dă la cuptor pentru 30-35 minute la o temperatură de 180 grade.

Grădina mea

Plante de apartament cu efecte toxice (Continuare din numărul precedent) Cyclamenul este o plantă perenă de origine mediteraneană, avînd forma unei tufe cu flori susţinute de pendunculi de culoare albă, roșie sau violet. Bulbii și rizomii tuberculari ai acestei plante sînt părţi otrăvitoare și pot provoca intoxicaţii ce se manifestă prin crampe, ameţeli, tulburări circulatorii.

Dieffenbachia are și proprietatea de a purifica aerul din cameră. Atunci cînd este ingerată, planta poate determina umflarea imediată a gurii și a gîtului, ducînd pînă la paralizia temporară a corzilor vocale. De asemenea, este recomandat să evitaţi contactul sevei cu ochii, deoarece poate provoca dureri mari și umflături ale acestora.

Iedera poate provoaca intoxicaţii atît în cazul oamenilor, cît și al animalelor atunci cînd frunzele acesteia sînt ingerate. Simptomele apar sub formă de dificultate în respiraţie, convulsii și vărsături. Este posibil să apară și semne de paralizie.

Crotonul poate provoca iritaţii la nivelul cavităţii bucale, dacă rădăcinile acestuia sînt ingerate. Seva, de asemenea, provoacă o serie de erupţii, așadar este indicat să evitaţi contactul îndelungat cu această plantă sau să folosiți mănuși de grădinărit atunci cînd o îngrijiți.

Azalea este o altă plantă cu efecte toxice. Feriți-vă copiii sau animalele de casă de la ingerarea oricărei părţi ale acestei plante. În cazul în care este ingerată poate provoca senzaţii de vomă, diaree și crampe abdominale.

Calendar creștin-ortodox | 4 – 10 februarie Luni Sf. Ap. Timotei; Sf. Mc. Anastasie Persul.

Marţi Sf. Sfinţii Mc. Clement al Ancirei și Aghatanghel; Sf. Părinţi de la Sinodul VI Ecumenic.

Miercuri Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila, Timotei și Agapie.

Joi Sf. Grigorie Teologul, Arhiep. Constant.; Sf. Bretanion, Ep. Tomisului.

Vineri Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie și Ioan.

Sîmbătă Aducerea moaștelor Sf. Ioan Gură de Aur. Duminică Duminica a 32 după Cincizecime (a lui Zaheu). Cuv. Efrem Sirul, Paladie și Iacob.

PP EXPRESUL Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Edit Tipar Grup Chişinău Tiraj total: 3400 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846

Ieftin și la îndemînă

Ce alimente trebuie de evitat la masa de seară Agitaţia, obișnuinţa de a nu mînca prea mult în cursul zilei, activitatea permanent, din cauza căreia deseori săriți peste orele de masă, vă pot determina să faceți alegeri neinspirate la cină.

Mai ales acum, iarna, cînd frigul de afară dă tendinţa de a consuma ceva mai mult dulce decît de obicei și o mîncare caldă, prăjită rapid, care poate fi nu tocmai indicată pentru organism.

Evitaţi:

Horoscop | 4 – 10 februarie Berbec Un început de săptămînă destul de relaxat din punct de vedere profesional. În cuplu e posibil să apară discuţii legate de finanțe.

Taur La serviciu vă veţi simţi copleșiti de numeroasele sarcini ce vă sînt atribuite, dar le veţi finaliza pe toate cu brio.

Gemeni Intenţionaţi să faceţi schimbări legate de casă, iar pentru asta aveţi mult de lucru pentru a cîștiga ceva bani în plus.

Rac Vă daţi silinţa să vă faceţi datoria așa cum trebuie, cu responsabilitate și maturitate. Rezultatele nu se vor lăsa așteptate.

Leu Mai puţin bine în această săptămînă este aspectat domeniul financiar.

Partenerul de viaţă asteaptă mai multă atenţie.

Fecioara În săptămîna care urmează vă veţi lăsa conduși de primul impuls. Financiar staţi foarte bine și vă puteţi permite orice..

Balanţa Vă puteţi aștepta la mari probleme la serviciu. Nu trebuie sub nici o formă să lăsaţi problemele personale să vă afecteze munca.

Cartofi prăjiţi cu friptură. Pare o masă bună, însă încărcătura grasă a cartofilor aduce foarte multe calorii.

Scorpion Aveţi nevoie mai mult decît oricînd de recunoașterea și aprecierea celor din jur, deoarece acum sînteţi foarte predispuși la depresii.

Prăjeli (carne, jumări, cîrnaţi).

Aceste alimente se digeră destul de greu și va fi nevoie de mai mult de 4 sau 5 ore pentru procesul de digestie.

Somnul va fi agitat.

Săgetător Se preconizează o săptămînă plină de evenimente pozitive, mai ales în plan sentimental. O atenţie deosebită ar trebui să o acordaţi familiei.

Citrice. Acestea reprezintă un stimulator gastro-intestinal care crește secreţia digestivă, scade PH-ul la nivel gastric și provoacă dureri cu simptome tipice în cazul unei acidităţi gastrice crescute.

Fructe de mare. Sînt unele dintre cele mai puternice alergene și, în combinaţie cu alcool, unt, smîntînă, ulei, pot fi factori declanșatori a pancreatitei. Ideal ar fi să fie consumate la prînz.

Băutură carbogazoasă cu îndulcitor, apă minerală. Sînt băuturi sărace în calorii. După consumul lor rămîne însă senzaţia de foame, deoarece stomacul se dilată din cauza volumului lor.

Sucuri de fructe, fructe congelate, gem, dulceaţă. Acestea sînt indicate să fie consumate dimineaţa, cînd avem nevoie de energie.

Capricorn Tot ce v-aţi propus, aţi reușit, iar săptămîna care urmează va fi o încununare a efortului depus. Este o perioadă propice investiţiilor.

Vărsător Descurcăreţi din fire, nu veţi întîmpina dificultăţi deosebite în rezolvarea problemelor financiare. În plan personal nu există schimbări majore.

Pești Un început de săptămîna promiţător, cu noi provocări în domeniul carierei. Toate planurile și proiectele vor fi finalizate în timp util.

Meteo | 4 – 10 februarie 4 februarie: noaptea - +2° (posomorît, ploaie slabă); ziua - +3° (posomorît, ploaie slabă).

5 februarie: noaptea - -3° (posomorît); ziua – -4° (posomorît).

6 februarie: noaptea - -8° (cer puţin noros); ziua - -1° (posomorît).

7 februarie: noaptea - -5° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +5° (cer noros, ploaie).

8 februarie: noaptea - -3° (cer noros, zăpadă); ziua - +4° (cer noros, ploaie).

9 februarie: noaptea - -5° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +2° (cer puţin noros, ploaie).

10 februarie: noaptea - -9° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +2° (cer puţin noros, ploaie slabă).

Bancuri La ședinţa cu părinţii, în locul unui părinte vine bunica elevului. Diriginta clasei îi spune bunicii: - Nepotul dumneavoastră este corigent la trei materii, are numai note de 3 și 4.

- Vai de mine! Dar note de 10 nu are chiar deloc?

- Are la purtare, fiindcă este cel mai ascultător și cuminte elev din clasă.

- Vedeţi? Din ce a învăţat de la mine, are 10, din ce îl învăţaţi voi.. e corigent.

Un tip se uita la televizor și se trezește cu o tigaie în cap de la nevastă-sa: - Asta pentru ce este, dragă?

- Ce e cu numele Laura Jonson, scris pe biletul ăsta?

- A, este numele unui cal pe care am pariat la cursele de cai.

Femeia pleacă liniștită… A doua zi, bărbatul iarăși se trezește cu o tigaie și mai zdravănă în cap.

- Asta pentru ce mai e, dragă?

- Te-a sunat calul!

- Taxi, cît îmi iei pînă la aeroport? Întreabă o femeie pe șofer.

- 23 de euro.

- Și dacă vine și fostul soț cu mine?

- Tot atît.

- Vezi, ţi-am spus că nu valorezi nimic.

Fotografia săptămînii | Iarna 2013.

Fotografie: Ina Landa