Expresul NR 261 by expresul ungheni

Vineri, 22 februarie 2013 | Anul VI, Nr. 8 (261)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Noutăți bune pentru agricultori. Bani și facilități mai multe în 2013

Drumuri deteriorate – cîtă frunză și iarbă. Bani pentru reparaţia lor – deloc Autorităţile dau din mîini neputincioase, căci în bugetul local nu se prevede nici un bănuţ pentru întreţinerea drumurilor. Vezi pag. 2

În acest an, subvențiile în agricultură vor ﬁ de 460 milioane de lei, ﬁind majorate cu 60 de milioane faţă de anul precendent. Vestea le-a fost comunicată producătorilor agricoli din raioanele Ungheni și Călărași, de însuşi viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ștefan Chitoroagă.

Dînsul, împreună cu directoruladjunct al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, Nicolae Ciubuc, au efectuat, pe 15 februarie, vizite de lucru și la Ungheni, și la Călărași. Oficialii au adus la cunoștința agricultorilor noul Regulament al programului de subvenționare pentru anul 2013. Potrivit dînșilor, aceste este mult mai convenabil pentru agricultori. ”Ne-am propus să eficientizăm procesul de subvenționare și chiar să optimizăm unele condiții pentru depunerea solicitărilor de acordare a subvențiilor”, a menţionat Nicolae Ciubuc, notînd că, în acest an, agri-

Citiți în numărul curent

A fi sau a nu fi pentru primăriile „pitice”. Primarii vin cu argumente pro și contra Primăriile mici sînt, în primul rînd, colacul de salvare al populației de la sat, o populaţie îmbătrînită și neputincioasă. Care este însă preţul acestui „colac de salvare”? Vezi pag. 5

Cuvîntul unei unghenence a fost auzit tocmai la Berlin

În fotograﬁe: Agricultorii din Ungheni, interesaţi de subvenţiile în agricultură pentru anul 2013

cultorii nu vor mai trebui să prezinte certificatul privind lipsa datoriilor la bugetul public național, și nici extrasul de la Camera Înregistrării de Stat. Oficialul a mai remarcat că în acest an Regulamentul de subvenționare s-a axat, în primul rînd, pe stimularea do-

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

Dedicaţie specială pupcuriştilor.

meniilor care aduc plusvaloare, printre acestea numărîndu-se: plantațiile multianuale, dezvoltarea infrastrucuturii de producere a legumelor în sere, sectorul zootehnic și infrastructura postrecoltare și procesare. La rîndul său, Ștefan Chitoroagă i-

O dată în viaţă: 24 de ani pe 24 februarie Victor Mihalachi, unul dintre cei mai importanți sportivi pe care i-a avut vreodată raionul Ungheni, multiplu campion modial și european la caiac-canoe, supranumit și ”moldoveanul de aur”, va împlini, pe data de 24 februarie, vîrsta de 24 de ani. Frumoasă coincidență de numere. Dar coincidențele nu se termină aici. Ziua de naștere a sportivului îndrăgit pe ambele maluri ale Prutului coincide și cu Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români. La cei 24 de ani pe care îi va împlini în curînd, Victor Mihalachi a cîștigat toate trofeele posibile din canoe, cu excepţia medaliei olimpice. Colecția de medalii pe care o păstrează acasă, la Florițoaia Veche, este una destul de impunătoare. Victor Mihalachi evoluează sub drapelul României, fiind atras în echipa de canoiști români de însuși marele Ivan Paţaikin. În 2012, cu ocazia aniversării a 370-a de la prima atestare documentară a satului său natal, Florițoaia Veche, conducerea localității i-a conferit titlul de cetățean de onoare al satului. UNGHENI| Ina Landa

Mereu în căutarea frumosului Chiar dacă raionul Nisporeni a avut o prestaţie bună în domeniul culturii în anul 2012, Aurelia Andronache, șefa Secţiei cultură și turism, susţine că este loc de mai bine. „Dacă aș zice că sînt mulţumită de cele realizate, ar trebui să dau mîinile în jos și să declar că am făcut tot ce am putut. Nu este așa. Noi, cei din domeniul culturii, sîntem mereu în căutarea noului, a frumosului și

a încurajat producătorii agricoli să se unească și să dezvolte coperative de întreprinzători, grupuri de producători, pentru că, potrivit dînsului, „în aceasta constă cheia succesului în agricultură”. Ina Landa (Continuare în pag. 5)

În anul curent, pentru prima oară în lume, va fi marcată Ziua internațională a fondurilor pentru tineri. Vreţi să credeţi sau ba, dar la luarea acestei decizii a contribuit și o ungheneancă. Vezi pag. 6

ţinem să scoatem din anonimat adevăratele talente și perle ale folclorului nostru”, a spus dînsa pentru „Expresul”. Totuși, Secţia cultură și turism din Nisporeni are cu ce se mîndri. În 2012, au fost organizate un șir de evenimente, care au dus faima raionului în toată republica și chiar peste hotarele ei. Este vorba, în primul rînd, de Festivalul-concurs al cîntecului folcloric „Maria Drăgan”, dar și de „Bîlciul olarilor” de la Iurceni. „Aceste două evenimente au avut un impact internaţional, la ele participînd persoane nu numai din republică, dar și din străinătate”, a subliniat Aurelia Andronache. Pentru anul 2013, Secţia cultură și turism, și-a propus numeroase activităţi importante. Printre aceastea - și un schimb de experienţă cu colegii din Estonia. „Ideea mia venit după ca am fost într-o vizită de lucru în această ţară, la finele lunii ianuarie. Avem ce prelua de acolo”, a explicat dînsa. NISPORENI | Natalia Junghietu

În 2013, într-o lună și jumătate, numărul infracţiunilor înregistrate în raionul Călărași a crescut considerabil, a anunţat Veniamin Ghilan. În această perioadă, au fost instrumentate și înaintate instanţei de judecată peste 80 de cauze penale, faţă de 60 în aceiași perioadă a anului precedent. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Captură impresionantă de droguri

Deși oferta de produse lactate pe piaţa din Ungheni este destul de mare, iar cererea mică, preţurile continuă să fie usturătoare. E o situaţie foarte tristă, spun specialiștii. Pe de o parte, sînt producătorii ce afișează preţuri înalte, pe de altă parte – potenţialii cumpărători, care însă nu se grăbesc să cumpere ceva produse lactate. Doar într-o lună, preţurile au crescut în medie cu 15%. Brînza de vaci costă 45-50 lei/kg, cea de oi - 75-80 de lei/kg, laptele - 10 lei/kg; smîntîna - 35-40 lei/kg.

O cantitate semnificativă de marijuana, circa două kilograme, și o armă cu ţeava ghintuită, deţinută ilegal – asta au găsit poliţiștii din Călărași în casa unui cetăţean din partea locului. Percheziţia a fost efectuată pe 15 februarie. Și drogurile, și arma, au fost ridicate, iar călărășeanului buclucaș i-a fost intentat un dosar penal pentru păstrare ilegală de droguri. Dacă i se va demonstra vinovăţia, acesta riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani. Veniamin Ghilan, vicecomisar al Comisariatului de Poliţie Călărași, responsabil de urmărirea penală, spune că pe numele bărbatului va mai fi deschis un dosar penal pentru păstrare ilegală de armă.

Oi sﬁnţite Gheorghe Clincu, ciobanul din Ţibirica, Călărași, care tot luptă cu lupii ce îi atacă stîna, iar pe 17 ianuarie chiar a ucis o lupoaică, a hotărît să apeleze la Dumnezeu pentru a-și proteja cele circa 300 de oi. Pe 17 februarie, a invitat un preot care i-a sfinţit și turma, și stîna. Imediat după ce a fost stropită cu apă sfințită, turma bărbatului s-a înmulțit cu trei miei.

Produse lactate la prețuri tot mai mari

Expresul.com Știri oriunde te-ai afla

Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

Actual

22 februarie 2013

Ungheniul – lider la subvenții în agricultură pentru anul 2012 În 2012, producătorii agricoli din regiunea UngheniNisporeni-Călărași au beneﬁciat de subvenţii în sumă totală de 18 mln 346 mii 826 lei. Şi asta, datorită faptului că au depus, la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), 247 de cereri de solicitare a susținerii ﬁnanciare.

Datele se conțin într-un studiu privind executarea mijloacelor financiare ale fondului de subvenționare a producătorilor agricoli din R.Moldova pînă la 31 decembrie 2012, efectuat de către specialiștii AIPA. Potrivit acestuia, agricultorii ungheneni au depus 108 dosare pentru subvenționare, clasîndu-se pe poziția a 18-a în republică. Cei din Nisporeni, cu 79 dosare, au ocupat locul 26, iar Călărașiul, cu 60 de dosare, s-a clasat pe locul 29. Raionul Ungheni este fruntaș în regiune și în ceea ce privește subvenţiile obţinute - 10 mln 363 mii 839 lei. Agricultorii călărășeni au beneficiat de 4 mln 104 mii 878 lei, iar nisporenenii – de 3 mln 878 mii 109 lei. În clasamen-

tul general, pe republică, Ungheniul sa clasat, în ceea ce privește subvenţiile, pe locul 16, Călărașiul – pe locul 31, iar Nisporeniul - pe locul 32. Pentru ce au primit bani agricultorii din regiune? UNGHENI Cele mai multe dosare, 57 la număr, au fost depuse la capitolul stimulare a investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol. În acest sens, au fost alocate 4 milioane 405 mii 602 lei. Alte 22 de dosare s-au referit la stimularea creditării producătorilor agricoli, iar subvenţiile au fost de 904 mii 705 lei. Au fost depuse și 15 dosare privind subvenționarea investițiilor pentru producerea legumelor în sere, fiind alocate 388 mii 94 lei. Nici un producător agricol n-a depus cerere de subvenționare pentru procurarea animalelor de prăsilă. Și nici pentru asigurarea în agricultură. Pentru renovarea fermelor zootehnice au fost înregistrate trei dosare – privind reutilarea și modernizarea unor ferme de porcine și avicole, iar subvenţiile au constituit 920 mii 208 lei.

Esențial | Lucia Bacalu

Cui îi pasă? Cui îi pasă că, poate, undeva, întrun sat, moare de foame o bătrînică? Cui îi pasă că, poate, zeci și sute de oameni nu mai au cu ce-și încălzi casele? Cui îi pasă că orașele noastre arată ca după bombardamente, cu sute de gropi adînci în asfalt? Cui îi pasă că lumea nu are bani suficienţi pentru a plăti pentru consumul de curent electric, de apă, de gaze? Cui îi pasă? E o întrebare, pe care mi-o pun de vreo 20 de ani, de la independenţa noastră. S-au perindat la guvernare unii mai breji decît alţii. S-au mîncat unii pe alţii, au acaparat bogăţii cît au putut. Iată că acum iese totul la iveală. Cineva a împușcat un om în Pădurea Domnească. Credeţi că e primul caz de acest fel? Credeţi că doar cei de azi își permit să organizeze vînători boierești prin rezervaţii și fîșii forestiere? Dacă aţi ști ce mai vînători se făceau și pe vremea comuniștilor, și pe vremea agrarienilor, și pe vremea primilor democraţi. Cîte împușcături se mai auzeau prin rezervaţia „Plaiul fagului” de la Rădenii Vechi, prin fîșia forestieră de pe malul Prutului, păzită avan de grăniceri și de... sîrma ghimpată. Buboiul s-a copt și, în sfîrșit, s-a spart. Toată răutatea iese la suprafaţă. E vesel. Unii arată cu degetul spre ceilalţi. Nu știu cine are casă mai mare, sau mașini mai luxoase. E de rîsul lumii. Nerușinare totală. Cum să ieși la televizor și, cu faţă de sfînt, să îndrugi minciuni de îngheaţă apele? Are omul o mașină de 150 mii de euro și spune întregului popor că nu-i a lui, ci... a unui prieten. Vai, ce darnic e prietenul! A plecat peste hotare și, ca mașina să nu i se prăfuiască în garaj, a dat-o spre folosinţă altuia. Un fleac de nimic, vorba ceea. Sau ce soacre darnice mai avem pe meleagurile noastre mioritice. Tot vezi pe la televizor cum le fac cadou ginerilor palate adevărate. Poate e cazul ca toţi bărbaţii însuraţi să le scuture pe soacrele lor mai zgîrciţele. Cine știe, le cade și lor cîte vreun milion de lei. Sau cum se mai adună banii în safeurile unora. Te apucă invidia, nu alta. Vă imaginaţi, 40 de mii de dolari de la o nuntă și o cumetrie! Iar noi vrem drumuri reparate, vrem conducte de gaze, apă și canalizare prin sate, vrem salarii majorate și pensii decente pentru bătrîni. Vrem. De 20 de ani tot vrem. Cui îi pasă de ce vrem noi? Important e ca toată Moldova să fie verde. Sau albastră. Sau azurie. Sau roșie. Cum ai da, tot un drac este. Oare cînd Moldova va fi curată de șarlatani, de carieriști, de nesimţiţi? Complicată întrebare... (lucia.bacalu@gmail.com)

La capitolul dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare, șase agricultori au primit un sprijin financiar de 2 mln 971 mii 40 lei - pentru procurarea de utilaje frigorifice, de procesare cereale și morărit, de procesare a cărnii, a legumelor și fructelor. CĂLĂRAȘI Și agricultorii călărășeni și-au îndreptat atenția, în primul rind, spre procurarea utilajului agricol, depunînd în acest sens 25 de cereri. Subvenţiile au fost de 638 mii 965 lei. O atenție sporită a fost acordată înființării livezilor, dar și viilor. Pentru acestea au fost acceptate 16 cereri, mărimea subvenţiilor fiind de 660 mii 536 lei. La capitolul stimularea creditării producătorilor agricoli, călăreșenii au depus 9 cereri, obţinînd suma de 213 mii 321 lei. Una dintre cele mai mari sume - 1

mln 530 mii lei - a revenit unui fermier pentru procurarea a 98 de bovine. Pentru renovarea fermelor zootehnice, au fost acceptate șapte dosare, finanțate cu 448 mii 212 lei. Nici un călărășean nu a solicitat subvenții privind asigurarea în agricultură. În schimb, au fost depuse trei dosare privind producerea legumelor în sere, iar subvenţiile au fost de 145 mii 735 lei. Tot trei dosare au fost depuse și pentru dezvolatrea infrasctructurii postrecoltare și procesare, subvenţiile fiind de 468 mii 110 lei, care au permis procurarea de utilaje frigorifice, de procesare a cărnii, de procesare a legumelor și fructelor. NISPORENI Capitolul stimulare a investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol s-a aflat și în centrul atenţiei agricultorilor nisporeneni. Au fost de-

puse, în acest sens, 37 de dosare, iar suma obţinută a fost de 1 million 407 mii 654 lei. Și înființarea viilor și livezilor a fost o prioritate pentru nisporeneni, ei depunînd 30 de dosare și beneficiind, ulterior, de subvenții în sumă de 1 million 276 mii 210 lei pentru plantarea viţei de vie și 434 mii 549 lei - pentru plantarea pomilor fructiferi. Alte 12 dosare au fost depuse pentru susținerea în procesul de creditare. În acest sens, au fost alocați 463 mii 353 lei. Numărul de doritori de a investi în dezvoltarea infrasctructurii postrecoltare și procesare la Nisporeni a fost mic. Doar două dosare au fost depuse, iar subvenţiile au fost de 201 mii 891 lei. Agricultorii nisporeneni nu au depus nici un dosar privind dezvolatrea sectorului zootehnic sau susţinerea sistemului de asigurare în agricultură. Ina Landa

Drumuri deteriorate – cît frunză şi iarbă. Bani pentru reparaţia lor - deloc „Sîntem într-o situaţie foarte diﬁcilă”, a recunoscut, pentru „Expresul”, primarul de Nisporeni, Ion Gangan, cu referire la starea drumurilor din localitate. După temperaturile scăzute şi precipitaţiile din această iarnă, gropile s-au accentuat şi mai mult. În plus, au apărut şi altele noi.

Autorităţile dau din mîini neputincioase, căci în bugetul local nu se prevede nici un bănuţ pentru întreţinerea drumurilor. „Anul trecut, cînd a fost introdusă taxa locală la impozitul rutier, am început și noi să ne simţim mai gospodari. Aveam bani proprii pentru a plomba, cel puţin, străzile. Acum, taxa respectivă a fost anulată și noi am rămas cu... nimic”, a explicat

edilul nisporenean. Pentru a remedia oarecum situaţia, Primăria a depus o scrisoare la Consiliul raional, solicitînd un milion de lei pentru întreţinerea drumurilor din oraș. Se are în vedere și plombarea, și instalarea unor semne rutiere, și efectuarea marcajului rutier. Deocamdată, nu a fost luată nici o decizie în acest sens. Ion Gangan s-a declarat satisfăcut că, cel puţin, Nisporeniul a fost inclus în planul de finanţare a Agenţiei de Dezvoltare Centru și astfel va fi posibilă reparaţia capitală a străzii Alexandru cel Bun (de la primărie spre mănăstirea Vărzărești) și a străzii Toma Ciorbă (de la spital pînă la staţia de alimentare Lukoil). Fiind întrebat ce va face, totuși, cu numeroasele gropi de pe străzile din oraș, primarul a răspuns scurt: „Totul

Ţigările i-au ieşit pe… ochi Eşec total pentru un bărbat, care a vrut să treacă peste Prut, prin postul vamal Sculeni-Sculeni, 100 de pachete de ţigări.

Chiar dacă le-a lipit – pe toate 100! - cu multă grijă de corp, chiar dacă a îmbărcat cîteva rînduri de haine, inspectorii vamali de la Sculeni au pus ochiul pe el. Li s-a părut cam stranie corpolenţa lui. Pachetele cu ţigări erau lipite și de picioare, și de jur-împrejurul corpului. Toate cele 100 de pachete au fost confiscate. În plus, omuleanul a trebuit să plăteasacă și o amendă, în valoare de 1500 de lei. De notat că bărbatul respective este cetăţean al României, are 37 de ani și pleca spre casă cu autocarul Chișinău –Brașov. UNGHENI | Lucia Bacalu

depinde de decizia Consiliului raional și de suma care ne va fi alocată pentru aceasta”, după care a opinat: „Am fost puși în caloși de decizia privind anularea taxei locale la impozitul rutier”. Referindu-se la drumurile din Nisporeni, Ion Gangan a mai spus că negociază, în prezent, cu potenţiali finanţatori, că are în vizor mai multe proiecte, despre care însă e prematur să se vorbească. Dînsul și-a exprimat speranţa, că, în cele din urmă, va reuși, că va fi ajutat, la fel cum a fost ajutat, acum cîţiva ani, de niște prieteni din Italia - fraţii Pavel și Petru Olaru, originari din raionul Ungheni. Aceștia i-au adus în dar, pentru oraș, un semafor în valoare de 500 mii de lei. A fost primul și, deocamdată, unicul semafor de aici. NISPORENI | Lucia Bacalu

Şi-a omorât ﬁul cu o lovitură de cuţit Tragedia s-a întîmplat în seara zilei de 12 februarie. O femeie, în vîrstă de 50 de ani, din satul Bahmut, după ce a consumat în exces alcool cu doi dintre feciorii săi, unul de 33 de ani și al doilea – de 36, s-au luat la ceartă. Pe neașteptate, femeia i-a aplicat feciorului mai mare o lovitură în spate, cu un cuţit de bucătărie. Potrivit unui comunicat de presă al Departamentului Poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, femeia și-a recunoscut vina și a povestit cum a avut loc crima. Cică, cei doi fraţi au început să se bată. Încercînd să îi despartă,

ea l-ar fi lovit pe fiul mai mare cu cuţitul de bucătărie. Ulterior, a încercat să tăinuiască crima. Crezînd că rana nu este gravă, ea și-a culcat feciorul pe un pat din casă și a ascuns cuțitul după o noptieră. Bărbatul însă a decedat peste cîteva ore. Simion Dodon, ofiţer de urmărire penală în cadrul Comisariatului de Poliţie Călărași, spune că, în prezent, se instrumentează un dosar penal pe acest caz. Dacă femeia va fi găsită vinovată, ea este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de la 8 pînă la 15 ani. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Social

22 februarie 2013

Grigore Vieru – omagiat, cîntat, comemorat Timp de o săptămînă, în perioada 13-19 februarie, poetul Grigore Vieru a fost omagiat pe larg la Călăraşi. Centrul celor mai multe acţiuni, prilejuite de ziua sa de naştere, a fost Biblioteca publică raională, care îi poartă numele.

În fiecare zi, aici au fost desfășurată cîte o acţiune de suflet pentru cei cel admiră pe poetul plecat dintre noi. Expoziţii de carte și articole din publicaţiile periodice, spectacole de poezie și muzică, concursuri literare, ore de poezie, dar și cîntece interpertate de iubitorii creaţiei sale – toate au fost puse la dispoziţia călărășenilor. Pentru prima oară l-a omagiat pe Grigore Vieru, printr-o acţiune culturală, și clubul “Vîrsta de Aur”, care activează pe lîngă bibiliotecă de mai mulţi ani și care adună la ședinţele sale oameni trecuţi de prima tinereţe, dar încă dornici să guste din frumosul ce ne

înconjoară. Chiar pe 14 februarie, de ziua nașterii poetului, membrii acestuia au organizat un spectacol de poezie și muzică, intitulat “Dor de poetul Grigore Vieru”. Preţ de o oră și jumătate, în aer a plutit, ca aevea, chipul parcă trist al poetului, care a știut să cînte ca nimeni altul mama, copilăria, limba română, plaiul mioritic al Basarabiei… Organizatorii și-au propus să adune împreună, în acea zi, reprezentanţii tuturor generaţiilor, de la copii pînă la persoane de vîrsta a treia, reușind, dincolo de particularităţile impuse de vîrstă, să cînte în unison poezia lui Vieru, să evoce cele mai importante calităţi ale poetului, dar și dramatismul vieţii sale pămîntești. Tot pe 14 februarie, numele lui Grigore Vieru a fost pe buzele și în sufletele celor prezenţi la o acţiune de suflet cu genericul “Strigat-am către tine...”, organizată în căminul cultural din Călărași. Elevii Colegiului Pedagogic “Alexan-

dru cel Bun”, profesori de muzică, interpreţi vocali și instrumentiști au făcut ca inimile celor prezenţi să bată mai tare la auzul versurilor din poezia viereană. O adevărată revelaţie a fost evoluarea grupului coral “Trinitas” de la același Colegiu, condus de Mihai Cvasniuc, un împătimit al muzicii corale. În doar cîţiva ani, dînsul a reușit să ridice arta interpretativă a grupului respectiv la nivelul celor mai înalte exigenţe, devenind astfel capul de afiș al multor acţiuni culturale din raion. La fel de captivante au fost și bucăţile muzicale, interpretate de un grup de instrumentiști sub bagheta lui Vasile Toderașcu. Acţiuni similare au avut loc, în această perioadă, și în alte instituţii de cultură din raion. A fost o săptămînă plină, în care s-a vorbit, s-a cîntat, s-a omagiat, s-a comemorat Grigore Vieru, cel care va rămîne mereu, prin opera sa, prezent pentru cei de azi, dar și pentru ce din viitoarele generaţii. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

În premieră la Ungheni, în premieră în Republica Moldova Raionul Ungheni va fi pregătit să înfrunte orice dezastru. Vor fi analizate pericolele, vulnerabilitatea populației şi riscurile, vor fi stabilite acţiunile ce se impun în asemenea cazuri. Pentru fiecare localitate va fi elaborat cîte un plan de acţiuni privind reducerea riscurilor de dezastru.

„Este o premieră nu doar pentru raionul Ungheni, ci și pentru R.Moldova și chiar pentru Europa”, a declarat pentru „Expresul” Rodica Iordanov, reprezentant al Crucii Roșii din Moldova, care este partenerul de bază al UNICEF Moldova, organizaţie ce va implementa, în acest an, un proiect unical în Europa – „Reducerea riscurilor de dezastru și pregătirea răspunsului în cazuri de urgență în R.Moldova”. Au fost selectate, pentru proiectul-pilot, doar două raioane: Ungheni și Ștefan Vodă. De ce Ungheniul? „Decizia a fost luată urmare a analizei dezastrelor ce au avut loc, în ultimul timp, în R.Moldova. Raionul Ungheni a fost afectat atît de secetă, cît și de inundaţii. Pierderile aici, din păcate, sînt destul de mari”, a explicat Rodica Iordanov. Și numărul de fami-

Un omagiu victimelor războiului din Afganistan Zeci de oameni s-au adunat la postamentul ostașilor căzuți în Afganistan, pentru a participa la ceremonia de depunere de flori, cu prilejul aniversării a 24-a de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Un sobor de preoți a ținut o slujbă de pomenire a celor căzuți pe cîmpul de luptă. Conducerea Primăriei, funcționarii publici au adus un omagiu ostașilor căzuți în acel conflict armat. ”Ne-am adunat aici pentru a remarca unul dintre evenimentele care șia lăsat amprenta în destinul poporului nostru - războiul din Afganistan”, a menționat viceprimarul Eduard Balan. În acel război, și-au pierdut viaţa 305 moldoveni din întreaga republică, dintre care 9 din raionul Ungheni și unul - din orașul Ungheni. Este vorba de Alexandru Boico, un tînăr care, îndeplinindu-și datoria de ostaș, a căzut pe cîmpul de luptă. În memoria unghenenilor morţi în Afganistan, la Ungheni a fost inaugurat un postament.

Flori pentru Grigore Vieru Pe 14 februarie, în ziua cînd Grigore Vieru ar fi împlinit 78 de ani, angajaţii Primăriei Ungheni au mers la bustul poetului, pentru a depune flori și a-i aduce un omagiu. Notăm că autorităţile publice locale au decis, acum doi ani, să înveșnicească numele celui care a cîntat atît de frumos mama, patria, limba română. Cel mai frumos scuar din centrul Ungheniului poartă numele lui Grigore Vieru. Tot aici, în acest scuar, a fost instalat și un bust al poetului, care a trecut la cele veșnice pe 18 ianuarie 2009, după un grav accident rutier. Primăria orașului Ungheni aduce la cunoștință faptul că, în perioada martie - august, vor fi primite actele de înmatriculare a copiilor cu vîrsta de 3 ani (anul nașterii 2009-2010) în instituțiile preșcolare, pentru anul de studii 2013-2014. Pentru solicitarea unui loc în instituţia preșcolară, este necesar ca părinţii să prezinte următoarele acte: - Cererea - Copia adeverinţei de naștere a copilului - Copiile buletinelor de identitate ale părinţilor (părintelui, tutorelui) - Certificatele de la locul de muncă al părinţilor. Toate actele vor fi depuse la Primăria Ungheni, biroul 203. Telefon: 023622962.

Programul Festivalului de muzică ”Mărțișor 2013”

lii defavorizate în acest raion, conform datelor Ministerului Economiei și ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale și a Familiei, este destul de mare. S-a ţinut cont, de asemenea, de amplasarea geografică. Anume din aceste motive a și fost selectat raionul Ungheni pentru implementarea proiectului respectiv. Vor fi implicaţi experţi străini, care îi vor învăţa pe reponsabilii locali cum să efectueze evaluarea satelor ce prezintă cel mai mare pericol de dezastre, cum să elaboreze planurile de acţiuni și, eventual, o hartă privind dezastrele.

„După terminarea proiectului, lumea va ști ce să facă mai departe, cum să acţioneze, care este situaţia reală în teritoriu”, a punctat Rodica Iordanov, concretizînd că acest proiect este prevăzut pentru perioada ianuarie-octombrie 2013. Implementarea proiectului respectiv la Ungheni a fost salutată de vicepreședintele raionului, Petru Langa, care a venit cu ideea ca planul de acţiuni privind reducerea riscurilor de dezastru să devină o parte componentă a Strategiei de dezvoltare a raionului pentru anii 2012-2020. UNGHENI | Lucia Bacalu

Programul „Novateca” se face tot mai simţit Bibliotecarele din Ungheni și Călărași au învăţat ce înseamnă tehnologiile informaţionale. Timp de doar cinci zile, în perioada 11 – 15 februarie, ele au reușit să înveţe cum să-și creeze conturi pe reţelele de socializare, email-uri, să cunoască principalii operatori de căutare a informaţiei în internet și să lucreze în principalele programe necesare profesiei de bibliotecar. Toate acestea, datorită Programului Novateca. Trainingul, cu genericul: „IT și managementul computerului”, s-a desfășurat în cadrul Centrului de

Știri din Primăria Ungheni

formare de la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni, și au participat 11 bibliotecare: șase din Călărași și cinci din Ungheni. “Ne-am străduit să abordăm cele mai importante subiecte de care ar avea nevoie bibliotecarele pentru a ști cum să deservească vizitatorii bibliotecilor, dar și pentru a putea să-și gestioneze lucrul mai eficient”, a accentuat Anastasia Blajinu, trainer în cadrul companiei “AXA Management Consulting”. Potrivit dînsei, 80 la sută dintre bibliotecare nu aveau cunoștinţe în acest domeniu. Au reușit însă

performanţa ca, în numai cinci zile, să înveţe multe. „Dînsele au conștientizat faptul că în secolul XXI e nevoie de o schimbare în biblioteci pentru a reînvia activitatea lor și a atrage cît mai mulţi utilizatori”, a remarcat, cu satisfacţie, trainerul. „De azi înainte, voi ști cum să atrag cititorii, mai ales că vom avea și trei computere conectate la internet”, a spus, imediat după cursuri, Lilia Dubăsari, șefa bibliotecii publice din satul Gherman, Ungheni. Dînsa a menţionat că ceea ce a învăţat aici îi va fi de mare folos în activitatea sa, su-

1-10 martie - Concurs de mărţișoare confecţionate manual cu genericul „Mărţișor – iscusită bijuterie, fulg de iubire și gînd curat!” – Palatul Culturii 1 martie, ora 17.30 - Concert de deschidere a Festivalului ”Mărțișor – 2013”. Ansamblul de muzică și dans ”Struguraș” vă oferă un buchet de mărțișoare folclorice în prag de primăvară. Invitat special: Adriana Ochișanu. Sala mare a Palatului culturii, intrare liberă 3 martie, ora 13.00 - „Pupici pentru mămici de la cei mici”. Concert prezentat de studioul artistic „Do-Re-Micii”. Sala mare a Palatului culturii, intrare liberă 6 martie, ora 16.00 - Concert prezentat de Formaţia „Nemuritorii”. Sala mare a Palatului culturii, intrare cu invitaţii 7 martie, ora 14.00 - „O mie și una de nopţi”. Concert prezentat de studioul artistic „Arabic Belly Dance”. Sala mare a Palatului culturii, intrare liberă 7 martie, ora 15.00 - Concert susținut de colectivele Școlii de muzică Ungheni. Sala de ședinţe a primăriei Ungheni, intrare liberă 8 martie, ora 15.00 - „O înţelegere cu anii am să fac…”. Concert susţinut de Anișoara Puică, interpretă de muzică ușoară. Sala mare a Palatului culturii, intrare cu bilete 10 martie, ora 15.00 - Concert de închidere a Festivalului ”Mărțișor 2013” cu participarea colectivelor artistice de la Palatul de Cultură Ungheni. Stimaţi ungheneni! Pe data de 27 februarie , orele 11.00, în incinta Bibliotecii Publice Raionale ,,Dimitrie Cantemir” din Ungheni, va avea loc inaugurarea Centrulului Regional de Formare cu acces gratuit al publicului la internet, din cadrul programului Novateca. Vă aşteptăm la eveniment. bliniind, totodată, că nu va lăsa nici cartea în umbră. Și Elena Scurtu, șefa bibliotecii din satul Dereneu, Călărași, s-a declarat satisfăcută de cele învăţate. Dînsa a recunoscut că, iniţial, cînd i s-a spus că biblioteca pe care o conduce a fost selectată pentru acest program, au co-

pleșit-o emoţiile, dar și frica, deoarece nu cunoștea tehnologiile informaţionale. Acum, se simte sigură pe ea. Toate cele 11 bilbiotecare au primit, la final, materiale promoţionale, dar și un model de regulament de funcţionare a unei săli multimedia. Natalia Junghietu

Actual

22 februarie 2013

A ﬁ sau a nu ﬁ pentru primăriile „pitice”

Primarii vin cu argumente pro și contra

CĂLĂRAȘI Grigore Ciobanu, primarul de Frumoasa (660 de locuitori): 1. Ne descurcăm cumva. Mai facem economii. Ceea ce nu putem executa în acest an, lăsăm pe la anul. 2. Avantajul primăriei noastre e că sîntem mult mai aproape de oameni și ei pot să beneficieze de servicii, fără să se deplaseze nicăieri. Dezavantajul e bugetul mic. Nu putem atrage nici investiţii mari, din motiv că numărul populației e mic. La implementarea oricărui proiect, finanțatorul solicită cel puțin 15% contribuția populației. Ce contribuție aș păutea aduna de la 600 și ceva de locuitori, dintre care peste 200 sînt pensionari și persoane vulnerabile? 3. Nu cred că sîntem unicii care avem venituri proprii mici. Și în satele mari este cam aceeași situație. Dacă ar fi anulate subvenţiile de stat, ne-am conforma. Cam ni-i clar care ne va fi soarta spre anul 2015. Mergem spre lichidarea primăriilor mici. Pînă atunci, vom încerca să soluționăm măcar unele probleme mici ale satului, căci pentru cele mari nu ne ajung nici forțe, nici bani. Elena Lungu, primarul de Păulești (1015 locuitori): 1. Este bine cînd primarul scrie multe proiecte. Fără bani extrabugetari departe nu ajungi. Pînă în anul 2003, nu am avut primărie. Am simțit foarte bine atunci ce înseamnă să nu ai o primărie în sat. La Păulești practic nu se făcea nimic. Totul era doar pentru localitatea în care activa primăria. Începînd cu 2003, am tot implementat proiecte - avem peste zece, toate de importanță socială. 2. Satele noastre au îmbătrînit de-a binelea. Mai mult de jumătate din locuitori sînt la vîrsta a treia. Unde să se adreseze cu problemele lor, dacă nu la primărie? De aceea e bine să le avem chiar și în satele mici. Ceea ce ține de dezanvantaje, pot spune că bugetul e mai mic. Va fi și mai complicat, dacă, așa cum se vorbește, sursele bănești alocate din bugetul de stat vor fi calculate per cap de locuitor. 3. Nu-mi imaginez cum am putea supravieţui fără subvenții de stat. Cred că nu am mai avea nici o șansă la viață. Eu am conștientizat acest lucru de mult.

În fotograﬁe: „Sat moldovenesc” Fotograﬁe din arhiva redacţiei

UNGHENI Aurel Popa, primarul de Măgurele (932 locuitori): 1. Nu cred că vreo primărie, chiar și cu un număr mare de populație, se poate lăuda azi că se descurcă bine financiar. Practic, toate bugetele locale sînt constituite, în proporție de 90-92%, din subvenții, restul - venituri proprii. Nu cred că depinde ceva de numărul populaţiei. Depinde de infrastructură și de agenții economici din teritoriu. La noi, de exemplu, există doar un singur agent economic. Nu cred că în alte părţi sînt mai mulţi. Și atunci, din ce surse am putea exista? 2. Consider că dezavantejele sînt mult mai mari într-o primărie mică, deoarece cheltuielile de întreținere sînt, de obicei, foarte mari și nu mai ajung bani pentru rezolvarea problemelor în localitate. 3. Fără subvenţii nu cred că ar rezista vreo primărie, nici măcar Primăria Ungheni. Poate doar municipiul Chișinău. Maria Iov, primarul de Năpădeni (1021 locuitori): 1. Am avut ocazia să activez în calitate de primar și pe timpurile cînd două sate - Năpădeni și Cornova - formau o comună. Dar am insistat să fim aparte, căci, atunci cînd se unesc două sărăcii, mare treabă nu faci. 2. Un dezavantaj ar fi atunci cînd avem de implementat vreun proiect. Sîntem puțini și e problematic să venim cu propria contibuţie. 3. E greu de spus dacă am putea rezista fără subvenții de stat. NISPORENI Alexei Secrieru, primarul de Cristești (1208 locuitori): 1. Avem aceleași probleme ca și primăriile mari. Contează dezvoltarea economică. Avem o populaţie mică, dar un potențial economic care a întrecut satele cu 4000-5000 de locuitori. Iurceniiul, de exemplu, cu o populație de peste 2000 de locuitori, a acumulat impozite și taxe locale în sumă de 500 mii lei, iar noi – 750 mii lei. Acum, avem în sold de peste jumătate de milion de lei pe contul primăriei. 2. Cred că un sat se poate dezvolta doar dacă are un lider bun și nu contează numărul populației. Poate peste cinci ani, sau în 2020, va fi bine să fie un primar la trei-patru sate. Acum, dacă am uni mai multe sate, le-am „îngloda” mai mult. Mai întîi, ar trebui să ne dezvoltăm separat, iar apoi să unim cîte două-trei sate cu probleme gata rezolvate. 3. Dacă ar fi anulate subvențiile de stat, ne-am descurca fără probleme. Doar vă spun că am acumulat 750 mii lei impozite și taxe locale. Ina Landa

Noutăți bune pentru agricultori. Bani și facilități mai multe în 2013 (Continuare din pag. 1) Totodată, viceministrul s-a declarat îngrijorat de lipsa cadrelor tinere în agricultură, subliniind că e o problemă gravă la ora actuală. ”Tinerii noștri încă nu au conștientizat faptul că poţi face bani din agricultură”, a spus dînsul, remarcînd că, în acest an, în Regulamentul de subvenționare este prevăzută, pentru prima dată, o noțiune nouă - de ”tînăr fermier”. Anume tinerii fermieri vor beneficia de adao-

Vor prezenta imaginea Ungheniului în Germania O echipă din şapte eleve în clasa a IX-a la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni au ocazia să participe, în luna aprilie, la concursul european „Odiseea Cugetului”, care se va organiza în acest an în Germania.

Chiar dacă sînt mici şi nu au capacități de acumulare a veniturilor proprii decît în mărime de 10-20% , primarii localităților minuscule din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași încearcă să demonstreze că au dreptul la viață.

Toţi cei pe care i-am contactat ne-au spus unul și același lucru: primăriile pe care le conduc sînt, în primul rînd, colacul de salvare al populației de la sat, o populaţie îmbătrînită și neputincioasă. Care este însă preţul acestui „colac de salvare”? Anual, pentru întreținerea și funcționarea unei primării minuscule (cu o populaţie mai mică de 1500 de suflete), se cheltuie circa 300 mii de lei. I-am rugat pe cîţiva primari ai unor sate mici să ne răspundă la următoarele întrebări: 1. Cum vă descurcați financiar în condițiile cînd aveți un număr mic de populație? 2. Care ar fi avantajele și dezavantajele unei primării cu un număr mic de populație? 3. Aţi putea supraviețui, dacă, într-o bună zi, ar fi anulate subvențiile de stat? Iată și răspunsurile care au urmat.

suri în valoare de 10% la subvenția acordată în condiții generale. Procesul de recepționare a dosarelor pentru subvenționare a început la 15 februarie și va dura pînă pe 31 octombrie 2013. Cererile de la agricultorii din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași vor fi recepționate, ca și în anul precedent, de serviciul teritorial Ungheni al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, condus de Valeriu Botnari.

Demnitarii veniţi din Chișinău au ţinut să sublinieze că dosarele de solicitare a subvențiilor vor fi examinate și autorizate doar în cazul în care vor fi perfectate, sută la sută, corect. O întîlnire similară a reprezentanților Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură urmează să aibă loc pe 25 februarie și cu agricultorii din raionul Nisporeni. Ina Landa

Dar, pentru a participa, echipa are nevoie de o sumă considerabilă de bani. „Trebuie să reușim să adunăm banii necesari, pentru că altfel nu vom putea ajunge la festival”, spune Irina Bucuci, profesoară de limba engleză la liceu, după care continuă: „Trebuie să ne mîndrim că avem așa copii, ei trebuie ajutaţi și promovaţi”. Și fetele, și profesoara, sînt optimiste și speră că vor reuși să adune bani de la oamenii cu inimă mare. “Odiseea Cugetului” este un concurs de creativitate și originalitate, care se desfășoară integral în limba engleză. Iniţial, echipele își prezintă tema de acasă: o mică piesă de teatru. Echipa de la Liceul “Vasile Alecsandri” a avut doar zece zile la dispoziţie pentru a se pregăti și a avea o prestaţie cît mai bună la etapa naţională, din 3 februarie curent. „Deși termenul a fost restrîns, am reușit să ne facem remarcate”, a spus, cu mîndrie, una dintre participante, Laura Ceban. Studiind în clasă francofonă, elevele recunosc că nu le-a fost simplu. „Ne-am speriat un pic, mai ales că celelalte echipe cunoșteau cu mult mai bine engleza decît noi. Ne-am descurcat însă destul de bine”, povestește Alina Cernacovschi. „Juriul ne-a apreciat, în mod special, spiritul de echipă”, a adăugat și Adriana Popovici. “Ungheniul s-a impus, astfel că pe viitor echipele concurente vor trebui să se gîndească bine atunci cînd vom fi și noi în concurs”, a ţinut să accentueze profesoara Irina Bucuci. De notat că anume ea a venit cu ideea de a participa la “Odiseea Cugetului”. Cu ani în urmă, fiind elevă, a participat și ea la acest concurs. “Am fost în Ungaria atunci, a fost o experienţă de neuitat. M-am gîndit de ce să nu încerc și acum, profesoară fiind”, spune dînsa. Dacă vor ajunge la Berlin, elevele de la Liceul “Vasile Alecsandri” vor avea posibilitatea să prezinte semenilor lor din ţările europene cultura și obiceiurile noastre. Mai mult ca atît, dacă vor fi declarate învingătoare și acolo, despre Ungheni ar putea să se audă și în îndepărtata Brazilie, unde va avea loc următoarea etapă a concursului. UNGHENI | Natalia Junghietu

Cu energia electrică nu e de glumit Deşi extrem de importantă şi indispensabilă vieţii noastre cotidiene, cu energia electrică nu e de glumit, susţine Constantin Strătan, inspector al Inspecţiei Energetice de Stat din Călăraşi. Mai întîi, pentru că poate \deveni, din bun prieten, un duşman de moarte. Apoi - şi pentru faptul că, atunci cînd se încalcă regulile de utilizare a ei, vin şi sancţiunile.

Potrivit inspectorului, în cadrul controalelor, de regulă inopinate, sînt depistate încălcări flagrante ale regulilor de utilizare a curentului electric. Astfel, la un control al instalaţiilor electrice de utilizare monofazată, s-a stabilit că un cetăţean din Ţibirica a instalat arbitrar un întrerupător separat în firul nul de protecţie, iar reţeaua de iluminare conţinea conductori neomologaţi, ceea ce contravine normelor antinicendiare și de securitate electrică și, în consecinţă, poate duce la electrocutare. O situaţie similară a fost constatată și în gospodăria unui locuitor din satul Răciula, dar și la alţi consumatori din raionul Călărași. Și la Nisporeni au fost depistate abateri de la regulamentele existente în satele Iurceni și Zberoaia. Deocamdată, tragedia i-a ocolit atît pe călărășeni, cît și pe nisporeneni. Constantin Strătan, însă, a ţinut să reamintească despre un caz tragic ce sa produs în raionul Cantemir, unde a fost electrocutat mortal un tînăr. S-a întîmplat, din cauza necunoașterii și ignorării unor norme elementare de securitate. Dînsul a îndemnat consumatorii să-și aducă în corespundere cu normele în vigoare reţelele și instalaţiile electrice și să se informeze detaliat asupra regulilor de securitate la utilizarea lor. Astfel, vor evita situaţiile neplăcute și chiar tragice, a conchis inspectorul. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Fragmentarium

22 februarie 2013

Un palat renovat şi funcţional O sală de toată frumuseţea pentru 300 de spectatori, o sală de sport amenajată, reţele inginereşti noi, grupuri sanitare reparate capital – toate acestea au fost realizate, într-un timp record, la Palatul culturii din Ungheni, datorită unui proiect ﬁnanţat de Agenţia de Dezvoltare Centru.

La sfîrșitul săptămînii trecute, s-a produs evenimentul mult așteptat – evaluarea calităţii lucrărilor și recepţionarea obiectului respectiv. „Efectuarea acestor lucrări va permite crearea unor condiţii mai bune pentru copiii ce vin aici, în studiourile artistice, în secţiile și cercurile deschise pentru ei. Totodată, de acum înainte vor exista posibilităţi mai mari ca instituţia să organizeze și să găzduiască concerte, astfel încît Palatul de cultură din orașul Ungheni să devină, cu adevărat, un centru cultural multifuncţional de importanţă regională”, a subliniat, la festivitatea de recepţionare, viceprimarul Eduard Balan. În asentimentul spuselor dînsului a fost și Aliona Leșanu, directoarea Palatului culturii. Dînsa și-a exprimat satisfacţia pentru faptul că oamenii vor avea, de acum înainte, “acces la servicii culturale într-un ambient corespunzător normelor și standardelor sanitare”. Indiscutabil, numărul beneficiarilor de servicii culturale se va majora. Proiectul “Renovarea Palatului de cultură din Ungheni” a fost lansat în toamna anului trecut. Au fost investite, în total, 3 milioane 998 mii 400 de lei. UNGHENI | Lucia Bacalu În atenţia unghenenilor Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi Organizaţia teritorială de partid a raionului Ungheni, în asociere cu fondul „Soluţia” din Chişinău, organizează primirea locuitorilor din oraşul şi raionul Ungheni, care au probleme juridice. Consultaţiile juridice se acordă lunar, de jurişti cu mare experienţă în domeniu, fără plată. Audienţa ordinară va avea loc la data de 1 şi 2 martie, între ora 10.00 şi 16.00, în oficiul nostru, pe adresa: or. Ungheni, str. V. Alecsandri 8, of. 32, etaj. 2, (tipografia veche). Telefon: 023622072. Secretarul executiv al Partidului Socialiştilor, filiala Ungheni, Mihail Ţurcan

De la A pînă la Z | Ala Mutilică

Fă-ţi cît mai bine treaba şi lasă viaţa să te surprindă... În fiecare dimineaţă, ţinînd calea spre lucru, uitaţi-vă bine în jur. Veţi vedea mașini în viteză, frînînd uneori, tăind calea altei mașini; alteori, trecînd aproape peste pietonii de pe zebră. Grabă, nervi, sperieturi, furie. Puneţi-vă doar o singură întrebare: “Oare unde ne grăbim? Ne grăbim vreodată să trăim fericiţi și împliniţi? Sau am făcut un compromis cu viaţa, ca, de data aceasta, doar să supravieţuim?”. În fiecare dimineaţă, ne luăm costumul de pe umeraș și ni se pare că avem o identitate. Ni se pare că ne împămîntenim odată cu pantofii, cu funcţia noastră. Cînd oare am reușit să ne împărţim viaţa atît de clar între serviciu și restul timpului? Cînd a devenit atît de important să cîștigăm, să obţinem un serviciu, încălcîndu-ne umanismul? Cînd am devenit două personaje: unul care merge la serviciu cu de toate: frustrare, grabă, nervi, compromisuri, și altul care, în timpul liber, plantează un copac, se bucură de o floare, de cei dragi?

Cînd a avut loc această negociere, la care noi am ales să fim unul care muncește, care are o funcţie, o responsabilitate faţă de un sistem, de o organizaţie, și nu faţă de sine? Cînd am uitat să mulţumim pentru o nouă zi? Cînd am confundat prima dată bucuria cu posesia, fericirea cu poza dintr-o vacanţă scumpă, zîmbetul cu bunăvoinţa? Sîntem înconjuraţi de false valori, uitînd că cea mai mare valoare sîntem noi! Că fără viaţa care curge prin venele noastre și peste tot în natură, toate bunurile și lucrurile nu ar avea rost. Că supravieţuirea nu-l onorează pe om, chiar dacă asta înseamnă să supravieţuiești înconjurat de funcţii și averi. Trăim cu frică să nu pierdem cumva această supravieţuire luxoasă, și, de multe ori, începem să trăim cu adevărat doar cînd viaţa ne ia luxul. “Un profesor le vorbea studenţilor săi despre managementul stresului. A ridicat un pahar cu apă și i-a întrebat: “Cît de greu credeţi că e acest pahar?”. Răspunsurile au variat. Unii au spus: 20 de grame, alţii - 500. “Depinde de

Șomajul – tinerii cer o șansă Șomajul este o provocare pentru tinerii din toate țările, indiferent de stadiul de dezvoltare socio-economică al acestora. Acest fenomen este generat de slaba încredere a tinerilor în forțele proprii, gradul redus de conștientizare al rolului pe care aceștia îl pot avea în comunitatea lor. Mai mult decît atît, tinerii nu sînt pregătiți să intre pe piața muncii și deseori se confruntă cu obstacole, cum ar fi: salariile mici, lipsa de experiență, necorespunderea pregătirii profesionale cu cerințele angajatorilor etc. Acestea sînt motivele, pentru care Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia” a organizat, în perioada 11-15 februarie 2013, trainingul „Șomajul – tinerii cer o șansă”. Trainingul a implicat 24 de tineri, lideri și lucrători de tineret din România, Ucraina, Georgia și Moldova, într-un proces de învățare, de stimulare a creativității, spiritului de inițiativă și participării active în vederea depășirii problemei șomajului și identificării oportunităților existente în domeniul angajării. Astfel, trainingul a contribuit la sporirea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor celor 24 de tineri, în vederea facilitării accesului pe piața muncii, încurajarea participării tineCodare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

rilor și promovarea cooperării europene în domeniul angajării tinerilor. Acest training a oferit și oportunități pentru cunoașterea și promovarea culturilor celor patru țări, din care vin participanții (obiceiuri, tradiții, limbă, muzică, dans), precum și pentru stimularea dialogului intercultural. Proiectul „Șomajul – tinerii cer o șansă” este implementat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia”, în parteneriat cu Asociația de tineret „DRONI” din Tbilisi, Georgia, Centrul de Mediere si Securitate Comunitară din Iași, România, și Asociația de Dezvoltare Economică a regiunii Kolomîya din Ucraina, fiind finanțat de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a Comisiei Europene prin Programul Tineret în Acțiune.

cît de mult ţii paharul în mînă. Dacă îl ţii un minut, totul este în regulă. Dacă îl ţii o oră, vei simţi o durere în braţ. Dacă îl vei ţine o zi, va trebui să chemi ambulanţa”, le-a explicat profesorul. Dacă purtăm încontinuu greutăţile în spate, mai devreme sau mai tîrziu, nu vom mai fi capabili să le ducem, ele devin tot mai apăsătoare. Cum trebuie să mai lăsăm paharul jos, să ne odihnim mîna puţin înainte de a-l ţine din nou, așa e necesar ca, periodic, să lăsăm deoparte greutăţile, pentru a ne putea revigora și a fi capabili să le facem faţă. Mereu vor fi greutăţi pe umerii noștri. Dar, cu înţelepciune, vom ști și să ne eliberăm de ele, pentru a ne odihni și a ne relaxa”. Da, e ușor de spus, dar greu de aplicat. În unele zile, sîntem numai miere, în altele - parcă tunetele cerurului au poposit în fiinţa noastră sau ceaţa densă ne învăluie sufletul. Totuși, merită să perseverăm, să sădim seminţe de iubire, de bunătate. Dimineţile sînt promisiuni, pe care le facem vieţii: că vom aduna în suflet

mai multe comori ca să avem de unde dărui, că vom fi mai curajoși, că atingerea mîinilor sau a ochilor cuiva ne va readuce zîmbetul... Iubește-ţi dimineţile care te aruncă în jocul unei zile despre care nu știi ce îţi va aduce, dar care nu îţi refuză nimic din ceea ce îndrăznești să ai sau să fii. Morala: “Purtaţi-vă povara, oricît de grea ar fi, pînă la căderea nopţii. Îndepliniţi-vă munca, oricît de dificilă ar fi. Trăiţi răbdător și afectuos, pînă la apusul soarelui. Restul nu contează”.

Cuvîntul unei unghenence a fost auzit tocmai la Berlin În anul curent, pentru prima oară în lume, va ﬁ marcată Ziua internațională a fondurilor pentru tineri. Vreţi să credeţi sau ba, dar la luarea acestei decizii a contribuit și o ungheneancă. Este vorba de Anastasia Musteață, elevă în clasa a XI-a la Liceul ”Ion Creangă”.

Evenimentul s-a produs la Berlin, în cadrul unei Conferințe internaționale a fondurilor pentru tineri, la care a participat atît Anastasia, cît și alţi doi tineri. Toţi trei au reprezentat grupurile locale pentru tineri: din Ungheni, Ialoveni și Cahul. După ce a revenit acasă, Anastasia Musteață s-a grăbit să-și împărtășească impresiile cu ”Expresul”. ”A fost foarte interesant să descopăr cum gîndesc semenii mei din alte țări. Am găsit foarte repede limbaj comun cu ei, chiar dacă nu stau prea bine cu engleza”, a remarcat Anastasia. Dînsa a subliniat că tinerii moldoveni au avut o misiune serioasă: să-și prezinte țara, obiceiurile și tradițiile populare. Anastasia nu a ratat ocazia

să-și promoveze și orașul natal, Ungheni. ”Le-am vorbit participanților la conferință despre podul Eiffel și aleea de castani de la noi. Am văzut că i-am impresionat”, a spus, cu mîndrie, Anastasia Musteață. În plus, tinerii moldoveni i-au cucerit pe semenii lor din alte ţări cu dulciurile pe care le-au adus cu ei și, în mod special, cu bomboanele ”Chișinăul de seară” și ”Meteorit”. A fost, de fapt, un schimb de bomboane, în cadrul unor jocuri distractive organizate la conferinţă. Dar cel mai important a fost că, în cadrul Conferinței de la Berlin, s-au pus bazele unei platforme internaționale on-line a Fondurilor pentru tineri, astfel că tinerii vor avea posibilitatea să comunice, să-și împărtășească experiențele. De notat că, în prezent, Grupul local pentru tineri Ungheni numără 13 membri, elevi ai diferitor instituții de învățămînt preuniversitar din raion. Numai în 2012, aceștia au organizat 20 de activităţi de colectare de fonduri, acumulînd 48730 de lei. Ulterior, banii au fost folosiţi pentru soluţionarea problemelor copiilor și tinerilor din comunitate. UNGHENI | Ina Landa

PUBLICITATE sau inca un alineat la acest articol

Citaţie publică

Judecătoria Călăraşi solicită prezenţa cetăţeanului Crăciun Ecaterina, cu ultimul domiciliu cunoscut în or. Călăraşi, str. Vişinilor 1, pentru data de 14.03.2013, ora 9.30, la şedinţa judiciară (str. Alexandru cel Bun 153, or. Călăraşi, bir. 8) în calitate de pîrît pe cauza civilă privind decăderea din drepturile părinteşti la cererea Autorităţii tutelare Călăraşi. Judecător, P. Codreanu

Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Tolocica Leonid, cu ultimul domiciliu cunoscut în or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 65, ap.25, şi a cetăţeanului Tolocica Valeriu, cu ultimul domiciliu cunoscut în oraşul Ungheni, str. Bernardazzi 9, ap. 2, în calitate de debitori în cauza civilă înaintată de executorul Gheorghe Barnarciuc privind aplicarea interdicţiei de a părăsi ţara, care va avea loc la data de 15.03.2013, ora 9.30, bir. 12 în sediul Judecătoriei Ungheni. Judecător, Mariana Stratan

PUBLICITATE

Diverse | Natalia Junghietu

22 februarie 2013

La bucătărie | Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Salată de sfeclă cu piept de pui şi caşcaval Ingrediente: 3 bucăţi de piept de pui (450 gr), 2 sfecle roșii mijlocii, un măr verde, 3 morcovi mici, 100 gr cașcaval, suc de lămîie, sare, piper, ulei, o lingură de hrean ras cu smîntînă. Mod de preparare: Pieptul se pune la înăbușit cu o lingură de

ulei și o jumătate de cană de apă, pînă se rumenște ușor. Cînd e gata, se scoate pe o farfurie să se răcească. Între timp, se fierbe sfecla roșie, după care se curăţă. Pieptul, sfecla roșie, cașcavalul, morcovii, mărul curăţat de coajă se taie cubuleţe și se amestecă toate într-un bol. Se pun

Alimente importante pentru corpul nostru

condimentele, sucul de lămîie. La servire se adaugă cîte o linguriţă de hrean cu smîntînă sau maioneză.

Grădina mea

Udarea plantelor Mulţi iubitori de plante de apartament cunosc bine efectele udatului, dar puţini știu că udatul în exces, chiar dacă este făcut din dorinţa de a avea plante frumoase, aduce doar daune. Anume din cauza excesului de apă, plantele de apartament deseori se usucă și mor. Deci, udarea trebuie făcută în funcţie de: tipul plantei, sezonul, temperatura mediului și climă. Semnele excesului de apă sînt foarte vizibile: căderea rapidă a frunzelor, acestea, mai întîi, îngălbenindu-se. Un alt semn este mucegaiul cenușiu care apare. Dar, atenţie! Simptomele menţionate pot fi indicative și pentru alte probleme ale plantei. De aceea trebuie să stabiliţi concret dacă apa este sau nu problema. Cum? Prin verificarea rădăcinilor. Dacă acestea sînt în prag de putrezire, planta este pe cale de a se usca. Încetaţi imediat udarea. Umiditatea solului poate fi cu ușu-

rinţă controlată cu degetul. Plantele care au cerinţe moderate vor fi verificate în profunzimea solului la 5 cm. Plantele, la care stratul de sol e uscat complet, sau la care apa se scurge în farfurie fără a umecta substratul, pot fi scufundate în vase cu apă, ca acestea să absoarbă atîta apă de cît au nevoie. Iată cîteva sfaturi: - udaţi plantele cu apă de temperatura camerei, apa rece provoacă stres la plante. Cea caldă are un efect benefic asupra creșterii sănătoase a radacinii; - înainte de a uda, lăsaţi apa să stea 24 de ore, ca clorul și fluorul să iasă din ea; - plantelor de apartament nu le place apa dură. Un filtru de apă ar fi o soluţie, la fel - apa de ploaie; - verificaţi stratul de sol la umiditate și udaţi plantele cînd acestea au nevoie de apă, în loc de a le uda conform unui program prestabilit.

Calendar creștin-ortodox | 25 februarie – 3 martie Luni Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei; Sf. Mc. Hristea. Marţi Cuv. Martinian; Sf. Ap. Acvila și Priscila; Cuv. Zoia și Fotinia. Miercuri Cuv. Auxentiu, Maron și Avramie (Harţi). Joi Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior și Cuv. Eusebiu. Vineri Sf. Mc. Pamfil, Valentin și cei împreună cu dînșii (Harţi). Sîmbătă Sf. Mare Mc. teodor Tiron; Sf. Mariana. Duminică Dum. a 34 după Cincizecime (a fiului Risipitor). Sf. Leon, Ep. Romei; Cuv. Agapit episcopul.

PP EXPRESUL Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), aﬁliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Edit Tipar Grup Chişinău Tiraj total: 3200 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oﬁciul 229 Telefon: 0236 28575 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846

Cercetătorii au dovedit că există legături între anumite alimente și organele corpului. Studiile efectuate de ei au scos la iveală că acestea sînt cele mai bune tratamente în cazul îmbolnăvirii organelor cu care se aseamănă. Morcovii și ochii Nu știm dacă v-aţi dat seama, dar dacă tăiaţi un morcov pe orizontală, forma acestuia pe interior este exact ca forma ochiului. Iar știinţa confirmă că morcovii accentuează circulaţia sanguină și funcţionalitatea ochilor. Conţin betacaroten, vitaminele A și C, care ne ajută să ne menţinem o vedere sănătoasă. Roșiile și inima O roșie nu doar că are aceeași culoare ca inima, dar are și patru compartimente. Acidul folic conţinut în roșii ajută la producţia de celule roșii în măduva osoasă și astfel stimulează transportul oxigenului prin sînge. Roșiile acţionează, așadar, ca o inimă. Nici nu e de mirare că seamănă atît de bine. Nucile și creierul Nucile au o emisferă dreaptă și una stîngă și sînt închise într-o coajă tare, fix ca un creier uman, apărat de cutia craniană. Asemănarea nu-i întîmplătoare. Nucile ajută la funcţionarea creierului și stimulează memoria. Boabele de fasole și rinichii Dacă aveţi probleme renale, asiguraţi-vă că includeţi în alimentaţie și fasolele, care vindecă și susţin activitatea rinichilor. Ceapa și celulele umane Așa cum lacrimile provocate de ceapă curăţă ochii, așa și ceapa ajută la curăţarea deșeurilor din toate celulele organismului, are proprietăţi de curăţare a sîngelui. În plus, ajută la eliminarea nisipului din urină, împiedică retenţia de apă și curăţă colonul. Citricele și sînii Portocalele, grepfruitul, mandarinele contribuie la sănătatea sînilor femeilor.

Horoscop | 25 februarie – 3 martie Berbec Veţi avea o săptămînă ceva mai relaxată. La serviciu lucrurile stau bine, financiar aveţi chiar mari șanse la cîștiguri neașteptate. Taur Săptămîna care urmează este una plină de surprize în plan sentimental și răsturnări de situaţie. O mare atenţie trebuie acordată și sănătăţii. Gemeni Sînteţi curioși și dornici de schimbare. Hotărîţi să vă acordaţi o mică vacanţă. Este de preferat să nu neglijaţi partenerul de viaţă. Rac Nimic nu pare să vă mai stea în cale. Aveţi o putere de muncă extraordinară și sînteţi foarte motivaţi financiar. Leu Sînteţi antrenaţi în tot felul de proiecte și de acţiuni. Partenerul de viaţă se simte neglijat și pus pe locul doi, după problemele de serviciu. Fecioara Veţi avea multe schimbări de făcut, nu toate plăcute sau favorabile interesului propriu, dar oarecum forţate de împrejurări. Balanţa Urmează cîteva zile foarte agitate, în care veţi avea nevoie de toată energia pentru a pune la punct un eveniment important în familie. Scorpion Săptămîna în curs reprezintă o perioadă excelentă din punct de vedere sentimental. Cu banii staţi mai prost, dar nu catastrofal. Săgetător Se prevede o săptămînă încărcată la serviciu, deși, sub celelalte aspecte, va fi destul de bună. În plan financiar nu există motive de îngrijorare. Capricorn Aveţi serioase motive de îngrijorare la serviciu, șefii sînt nemulţumiţi, riscaţi chiar să vă pierdeţi credibilitatea. Vărsător Sînteţi foarte dornici să începeţi un nou proiect. Deși ușor nemulţumiţi de partenerul de viaţă, veţi reuși să aduceţi echilibrul în relaţie. Pești Veţi căuta să fiţi permanent în centrul atenţiei și vă veţi lăsa conduși de primele impulsuri. Financiar, veţi avea numai de cîștigat.

Meteo | 25 februarie – 3 martie 25 februarie: noaptea - +2° (cer posomorît, ploaie); ziua - +3° (cer posomorît, ploaie slabă). 26 februarie: noaptea - 0° (cer posomorît, zăpadă slabă); ziua – +3° (cer posomorît, ploaie slabă). 27 februarie: noaptea - -6° (cer senin); ziua - +2° (cer noros). 28 februarie: noaptea - -6° (cer puţin noros); ziua - +3° (cer puţin noros). 1 martie: noaptea - -5° (cer puţin noros); ziua - +5° (cer puţin noros). 2 martie: noaptea - -4° (cer puţin noros); ziua - +7° (cer senin). 3 martie: noaptea - -3° (cer senin); ziua - +9° (cer senin).

Bancuri Doi bărbaţi discută între ei: - I-am cumpărat soţiei un inel cu diamant și, de două săptămîni, nu mai vorbește cu mine, spune primul. - De ce, nu i-a plăcut? - Ba da, dar așa a fost înţelegerea. Înainte de plecarea la Chișinău, Băsescu este întrebat de jurnaliști cum va încerca să-i împace pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană. - Simplu, spune acesta, am pregătit fiecăruia cîte un cadou. - Ce anume? - Lui Filat - sabia lui Vlad Țepeș, iar lui Lupu – buzduganul lui Mihai Viteazu. - Dar lui Ghimpu? întreabă curios jurnalistul. - Permisul de conducere! O femeie modelează din feciorul său un bărbat în 20 de ani, în timp ce alta îl prostește în… 20 de secunde.

Fotograﬁa săptămînii | “Consumaţi portocale, au multe vitamine!” Fotograﬁe: Marina Scutaru