Expresul nr 275

Vineri, 14 iunie 2013 | Anul VI, Nr. 22 (275)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Călăraşii îşi schimbă sărbătoarea Începînd cu acest an, Duminica Mare se va număra printre cele mai importante sărbători pentru călărăşeni. Şi asta, nu doar pentru faptul că, potrivit cărţilor sfinte, „în acea zi s-a coborît Duhul Sfînt şi a luat naştere Biserica Creştină”, ci şi pentru că... aşa a decis Consiliul orăşenesc.

Decizia a fost luată la 29 martie 2013 și, potrivit acesteia, „sărbătoarea „Ziua orașului Călărași” va fi desfășurată anual de Duminica Mare”.

Pînă acum, tradiţional, Ziua orașului era sărbătorită toamna, în luna octombrie. Schimbarea a fost făcută, urmare a unui sondaj efectuat printre locuitorii urbei, care și-au exprimat dorinţa de a reveni la hramul de altă dată, sărbătorit de locuitorii din regiunea centru a orașului anume de Duminica Mare. În plus, atît conducerea orașului, cît și locuitorii lui speră că vara va aduce mai puţine „surprize climaterice”, care să perecliteze buna desfășurare a acestei sărbători, așa cum se întîmpla, aproape de fiecare dată, toamna. Primarul Nicolae Melnic mai spune că Ziua orașului se suprapunea cu o altă sărbătoare de proporţii - „Toamna de Aur”, la care, de regulă, erau invitaţi reprezentanţi ai orașelor înfrăţite cu Călărașii. Toate acestea supraîncărcau programul zilei, el devenind obositor și ineficient.

Toate argumentele respective, se pare, au fost convingătoare pentru consilieri.

Pregătirile pentru Ziua orașului, care va fi sărbătorită în premieră de Duminica Mare, sînt în toi. „Dincolo de partea festivă, inerentă unor asemenea

L-a văzut pe Domnul Iisus la… Grozești Știaţi că unul dintre cei mai înduhovniciţi călugări ai României, supranumit sfîntul închisorilor, arhimandritul Mina Dobzeu, este originar din Grozeștii Nisporeniului? Anume el a avut curajul și puterea să-l înfrunte însuși pe Nicolae Ceaușescu.

Vezi pag. 2

Preoţi certaţi cu legea & poliţia De ceva timp, mai mulţi preoţi au ajuns în vizorul poliţiei. Sînt dintre cei certaţi cu legea. Dar, susţine Nicolae Cozma, inspector-șef adjunct al Inspectoratului de Poliţie Călărași, este dificil de cercetat și de instrumentat dosare cu implicarea în ele a acestora.

Vezi pag. 4

La un Espresso cu Gheorghe Țopa

În fotografie: Ultima Zi a oraşului Călăraşi, sărbătorită toamna Fotografie din arhiva redacţiei

ocazii, vom organiza o expoziţie-iarmaroc cu participarea agenţilor economici și meșterilor populari din oraș. Îi vom accepta cu plăcere și pe ce veniţi din alte părţi. Vor mai fi organizate competiţii sportive, spectacole prezentate de artiștii amatori locali, dar și de cei profesioniști, de la Chișinău. Sărbătoarea va culmina cu focuri de artificii și cu o mare

Spectacol al frumosului | Alexandru Plăcintă

Culoarea bancnotelor = culoarea partidelor

Citiți în numărul curent

O cotă valorică transformată în… biserică Oamenii din Floriţoaia Nouă, dar și cei din Grozasca, vor avea o biserică a lor. Deja au început lucrările de reconstrucţie și reamenajare. “Va fi reconstruită casa pentru îngrijitorii de vite din fosta gospodărie agricolă”, vine cu explicaţii Margareta Baban, primarul comunei Floriţoaia Veche. Clădirea a revenit drept cotă valorică unor localnici, iar ei au hotărît să o doneze Episcopiei de Ungherni și Nisporeni. Așa a apărut ideea de a construi o biserică la Floriţoaia Nouă.

Cetăţenii au purces imediat la treabă.

Bărbaţii s-au oferit să ajute la reparaţii, iar gospodinele – la prepararea bucatelor pentru lucrători. “Și totul - din proprie iniţiativă”, subliniază primăriţa, după care spune: “Din marea dorinţă de a avea o biserică a lor, oamenii s-au mobilizat ca niciodată”. În prezent, în Floriţoaia Nouă locuiesc circa 600 de persoane, iar la Grozasca - 850. Drumul pe care îl parcurcgeau creștinii pînă la cea mai apropiată biserică, din Floriţoaia Veche, era de aproximativ cinci kilometri într-o singură direcţie.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Un drum bun şi calitativ se prefigurează La finele lunii mai, aici a fost semnat un acord de parteneriat între Consiliul raional Nisporeni și Agenţia de Dezvoltare Regională Centru privind realizarea proiectului

Horă”, a spus Nicolae Melnic, după care a lansat și o invitaţie: „Invităm toţi doritorii de pretutindeni să partricipe la sărbătoarea noastră din 23 iunie, să împărtășească, alături de noi, clipele de bucurie și să beneficieze de farmecul acestor fascinante zile de vară”.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

„Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru valorificarea potenţialului turistic al regiunii de Dezvoltare Centru”, ceea ce înseamnă, mai simplu, renovarea traseului Nisporeni - Vărzărești - Poltava. Fondul Naţional de Dezvoltare Regională va aloca în acest scop peste 28 de milioane de lei. Urmează să fie construit un drum cu o lungime de circa 9 kilometri. Dacă totul va decurge în termenii planificaţi, peste doi ani drumul respectiv va fi gata.

NISPORENI | Lucia Bacalu

Coniac direct de acasă 60 de sticle cu „coniac de 5 stele” au fost descoperite de către poliţiștii călărășeni la domiciliul unui locuitor al satului Tuzara.

Toată băutura era contrafăcută. Oleg Chilinciuc, împuternicitul pentru relaţii cu presa al Inspectoratului de Poliţie Călărași, a declarat pentru „Expresul” că acest „coniac” fusese preparat din alcool etilic, în care au fost adăugaţi diferiţi coloranţi.

„Nu am fost niciodată liber în zilele de odihnă. Dar de cîte ori am înghețat nopțile pe la nunți! Trebuia să arăt bine, ca un adevărat artist... Să știţi că nu mai sîntem chiar totdeauna în capul mesei”.

Vezi pag. 5

Lotul de băutură contrafăcută a fost ridicat de poliţie, iar falsificatorului i s-a intentat un dosar administrativ. Dacă i se va demonstra vinovăţia, el riscă să plătească o amendă de la 1000 la 10000 de lei.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Campionii Șapte medalii și patru titluri de campion naţional – iată rezultatul participării atleţilor ungheneni la Campionatul R.Moldova de atletism, desfășurat la Chișinău la începutul lunii iunie. Valentina Delion și-a reconfirmat potenţialul, devenind campioană la alergări 5000 și 10000 metri. La distanţa de 10 mii de metri s-au clasat pe locul I între juniori Mihail Busuncean, elev la Liceul „Mihai Eminescu”, iar între junioare – Natalia Ostrîi de la Liceul „Gheorghe Asachi”. „Este bine, avem motive reale de optimism, căci am obţinut cele mai bune rezultate în ultimii 7-8 ani. Atletismul se menţine în top la Ungheni”, a declarat antrenorul Mihai Grosu.

UNGHENI | Lucia Bacalu

2

Eveniment

14 iunie 2013

L-a văzut pe Domnul Iisus la… Grozeşti Știaţi că unul dintre cei mai înduhovniciţi călugări ai României, supranumit sfîntul închisorilor, arhimandritul Mina Dobzeu, este originar din Grozeștii Nisporeniului? Anume el a avut curajul și puterea să-l înfrunte însuși pe Nicolae Ceaușescu. A suferit ani grei de pușcărie, pentru că a protestat deschis împotriva scoaterii învăţămîntului religios din școală, împotriva decretului privind desfiinţarea mănăstirilor. El este și semnatarul unor scrisori, șapte la număr, referitoare la morala poporului român și ateismul adus de comunism, pe care i le-a adresat personal lui Nicolae Ceaușescu.

Cîteva repere biografice S-a născut la 5 noiembrie 1921, la Grozești. Numele său de mirean a fost Mihail. La vîrsta de 13 ani, intră ca frate de mănăstire la Mănăstirea Hîncu, unde rămîne timp de patru ani. Este trimis apoi la Mănăstirea Căldărușani, pentru a face ucenicia în sculptură bisericească. Se întoarce în 1940 acasă și găsește locul pustiit de ocupaţia sovietică…

După război urmează Seminarul Teologic la Mănăstirea Neamț și Facultatea de Teologie la București. În anul 1946, este tuns în monahism, fiind hirotonit ierodiacon în 1948.

A cunoscut iluștri oameni de cultură ai vremii: Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, întemniţaţi și ei pentru viziunile lor anticomuniste, în închisorile românești.

Azi… “Chilia părintelui Mina Dobzeu miroase a tămîie și a mir. Pereţii sînt îmbrăcați în icoane și între ele arde neîncetat o candelă. Aerul e subţire și încărcat cu o tăcere smerită. După 91 de ani de credinţă și rugăciune, după chinurile din temniţele comuniste, părintele stă întins în pat, orb și aproape fără auz. Mîinile îi sînt firave. Mîinile sale, care l-au botezat pe Nicolae Steinhardt în închisoare, care au cioplit troiţe și au binecuvîntat mii de credincioși. Dar chiar și așa, firav și fără puteri, întreaga sa fiinţă iradiază bunătate și liniște, iar vorbele sale, pline de înţelepciune și trăire duhovnicească, îţi încălzesc inima” – este descrierea făcută de un ziarist român, care l-a vizitat acum două luni la Mănăstirea “Sf. Ap. Petru și Pavel” din Huși, judeţul Vaslui (vezi www. formula-as.ro).

Tot cu gîndul la Grozeștii lui “Uită răul, rabdă mult, iartă totul. În felul acesta vei avea pace cu toţi cei din jurul tău și cu tine însuţi. Iar cînd

Deficit acut de cadre în Inspectoratul de Poliţie Călăraşi 43 de locuri de muncă vacante are, în aceste zile, Inspectoratul de Poliţie Călărași. Cele mai multe, 12 la număr, sînt în serviciul „Securitate publică”, angajaţii căruia au misiunea de patrulare a teritoriului.

Nu sînt completate cu cadrele necesare nici șapte posturi de poliţie.

Potrivit lui Oleg Chilinciuc, responsabil pentru lucrul cu cadrele, situaţia respectivă se explică prin faptul că, urmare a reformelor de ultimă oră, au fost create noi funcţii, iar eventualii doritori de a le ocupa, deocamdată, stau pe gînduri. „Îi oprește necunoașterea specificului schimbărilor din sistem, despre care se vorbește foarte mult peste tot, dar se știe, de fapt, foarte puţin”, a opinat dînsul.

Totodată, oficialul a dat asigurări că se lucrează în permanenţă în vederea atragerii unor profesioniști și suplinirii locurilor vacante. „Plasăm foarte multă informaţie pe site-urile accesibile, conlucrăm cu Oficiul Forţei de Muncă, dar și cu alte instituţii care ne-ar putea fi de folos în acest sens. Sperăm ca, în cel mai scurt timp, să depășim această situaţie, cu atît mai mult că și salariile angajaţilor noștri, care erau printre motivele principale ce-i opreau pe mulţi să vină, acum nu mai sînt de neglijat”, a explicat sursa citată.

De menţionat că în raionul Călărași, conform noii scheme de organizare teritorială, au fost create cinci sectoare teritoriale, care au în vizor supravehgherea și paza ordinii de drept în toate satele.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Scriitori şi cărţi pentru copii Ziua internaţională a copiilor a fost și un bun prilej de a organiza la Ungheni un salon de carte. Zeci de copii au venit la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir”, pentru a achiziţiona cărţi, dar și pentru a se întîlni cu scriitorii. De data aceasta, au venit Arcadie Suceveanu și Ada Zaporojan.

Chiar dacă cei doi au mai fost în ospeţie la Ungheni, totuși copiii au făcut coadă pentru a se fotografia alături de ei. În plus, le-au cîntat, le-au dansat și le-au recitat poezii. La rîndul său, Arcadie Suceveanu le-a citit celor prezenţi din versurile sale, iar Ada Zaporojan le-a interpretat cele mai frumoase cîntece ale ei.

Potrivit Adrianei Pînzari, șefă serviciu la Biblioteca publică pentru copii „Dimitrie Cantemir”, cărţile acestor doi scriitori sînt în permanentă căutare și foarte solicitate de către copii. Din acest motiv, conducerea bibliotecii a decis să achiziţioneze și cîteva cărţi semnate de ei, astfel ca micii cititori să nu le simtă lipsa atunci cînd vor avea nevoie de ele. „Niciodată nu strică să ai și ceva rezerve”, a punctat bibliotecara.

Salonul de carte dedicat copiilor a fost organizat la biblioteca din Ungheni a treia oară consecutiv.

UNGHENI | Natalia Junghietu

ești la strîmtoare mai poţi zice așa: “Doamne, apără-mă de oamenii gîlcevii, de draci și de patimile trupești!”.

Cu această rugăciune scurtă, iată de cîte mă apăr deodata”, vine el cu un sfat către toţi creștinii. Și acum, fiind bolnav, în chilia sa, gîndul i se îndreaptă spre satul natal.

“L-am văzut pe Domnul Iisus de o frumuseţe raaaară! L-am văzut așa de frumos! Eram acasă, la Grozești, cînd l-am văzut în toată frumuseţea Lui! Nu-mi șterge nimeni imaginea asta din suflet!”, îi povestea părintele aceluiași jurnalist. Și a mai spus ceva. Să fie o viziune a unui sfînt? “Am văzut Duhul Sfînt, planînd deasupra ţării, și am știut că o să ne apere de ceva, poate de o boală, sau de o foamete, sau de vreun război”.

Mereu acasă Chiar dacă e cu trupul departe, arhimandritul Mina Dobzeu e mereu acasă, la Grozeștii lui. Printr-o decizie a consiliului local, dînsului i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al satului. Uliţa pe care a locuit cîndva, cu peste 80 de ani în urmă, îi poartă numele. În plus, satul Grozești are și o răstignire numită simplu: Răstignirea lui Mina Dobzeu.

NISPORENI | Lucia Bacalu

În fotografie: Răstignirea lui Mina Dobzeu de la Grozeşti

Născuţi şi sărbătoriţi pe 1 iunie Maria Ursu, Paula Tarlapan, Gabriel Mușet, Alexandru Ungureanu și Octavian Popescu sînt cei mai fericiţi copii din Ungheni. De acum încolo, pe 1 iunie, ei vor primi cîte două cadouri, unul cu ocazia Zilei internaţionale a copilului, iar altul cu ocazia zilei lor de naștere. S-au născut cu toţii pe 1 iunie 2013.

atît de deosebită. Vă dorim să-i creșteţi mari și să-i educaţi frumos”, li s-a adresat proaspetelor mame Svetlana Andrieș, șefa OSC Ungheni. Tot atunci mamele au primit în mod solemn, și certificatele de naștere ale micuţilor. Și la Călărași a avut loc

Cu acest prilej, Oficiul Stării Civile (OSC) Ungheni, în parteneriat cu Primăria Ungheni, le-a oferit primele daruri nou-născuţilor: cîte un album pentru fotografii, cîte o jucărie de pluș, iar pentru mămicile lor cîte un buchet de flori. “Vă felicităm pentru că aţi adus pe lume copilași într-o zi

un eveniment frumos. Aici s-a născut, de Ziua copilului, doar o singură fetiţă, Eugenia Roșca din Peticeni. Apariţia ei pe lume a fost înregistrată solemn de către OSC Călărași, iar Consiliul raional a venit cu un cadou constînd în hăinuţe, ciocolate, jucării, dar

și un buchet de flori.

La Nisporeni, chiar dacă pe 1 iunie nu s-a născut nici un copilaș, tot a fost sărbătoare. Pe 1 iunie, familia Ana și Simion Ciobanu a primit, în mod solemn, certificatul de naștere al micuţului Cristian, născut la 26 mai.

Natalia Junghietu

Fericitele mămici ale celor cinci copilaşi născuţi, pe 1 iunie, la Ungheni

Boli, dăunători şi ploi abundente Precipitaţiile abundente din ultimul timp nu fac altceva decît să favorizeze dezvoltarea bolilor și dăunătorilor la plantele cerealiere.

De această părere este Viorel Scutaru, șeful Direcţiei Agricultură și Alimentaţie Ungheni.

Atunci cînd timpul se va stabiliza, va fi necesară tratarea imediată a culturilor contra bolilor și dăunătorilor, susţine specialistul. Deocamdată, chiar dacă a plouat zilnic, apa în sol încă nu este în exces. Ea ar putea prezenta un pericol doar atunci cînd ră-

mîne la suprafaţă, pămîntul fiind îmbibat cu umezeală. “În asemenea caz, dacă planta stă în apă, rădăcina nu poate respira și putrezește”, explică Viorel Scutaru. În schimb, vînturile puternice, care au fost însoţite de ploi și grindină, au afectat peste 4000 de hectare în raionul Ungheni. Au avut de suferit, în mod special, plantaţiile de porumb și floarea soarelui, peste 1300 de hectare fiecare.

“Porumbul își revine, frunzele se regenerează, însă cu floarea soarelui

avem o problemă, deoarece frunza este lată și nu poate să se regenereze”, a menţionat specialistul. Grîul a avut de suferit mai puţin. Doar cel mai înalt a fost culcat la pămînt din cauza vîntului puternic. De tot, au fost afectate peste 700 de hectare de grîu.

Agricultorii care și-au asigurat culturile vor putea să-și recupereze pierderile. Dintre aceștia, însă, sînt foarte puţini. “Pot să-i număr pe degete”, a spus Viorel Scutaru, după care a remarcat: “S-ar putea ca și Guvernul să intervină”.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Actual

14 iunie 2013

Şantajează Consiliul orăşenesc Fostul director al Gospodăriei Comunale Locative Călărași, Gheorghe Mutu, eliberat din funcţie pentru „managementul financiar ineficient”, din cauza căruia a prejudiciat instituţia respectivă cu sume mari de bani, șantajează acum atît consiliul orășenesc, cît și primăria locală.

Dînsul cere, printr-un demers către Consiliul orășenesc, semnarea unui acord, prin care să se recunoască ilegalitatea actelor privind concedierea lui, dar și să i se plătească 50 mii de lei pentru prejudiciul moral care i-a fost adus. Dacă solicitarea îi va fi îndeplinită, Gheorghe Mutu se obligă să-și retragă cererea depusă în instanţa de judecată.

Consilierii, la rîndul lor, refuză categoric să includă demersul cu pricina în ordinea de zi, pentru a-l pune ulterior în discuţie. Ei au și motive, potrivit lor, bine întemeiate. Astfel, urmare a unui control al activităţii Gospodăriei Comunale Locative Călărași, efectuat de către Inspecţia Financiară a Ministerului de Finanţe, s-a ajuns la următoarea concluzie: „Ca rezultat al managementului financiar ineficient, cu nerespectarea cadrului legislativ, mijloacele financiare ale întreprinderii au fost gestionate necorespunzător, fapt care a generat prejudicierea entităţii cu 296,1 mii lei”.

Consilierii mai spun că același control a scos la iveală deficienţe serioase în activitatea lui Mutu în ceea

ce privește organizarea managementului financiar-contabil, el ignorînd prevederile legale privind procedurile de control intern. Astfel, au fost comise multiple omiteri, neajunsuri și încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare. În acest context, majoritatea consilierilor orășenești consideră că gestul lui Gheorghe Mutu nu este altceva decît un act de șantajare a Consiliului, pentru a stoarce în continuare dividente personale bănești plus la cele obţinute pînă la eliberarea sa din funcţie.

Sursele citate mai spun că lasă rezolvarea situaţiei la latitudinea instanţei de judecată, care va decide dacă Mutu are sau nu dreptate.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Au dus cu ei la Konin ”Vara” şi au adus, în schimb, ”Aplauze de aur” Colectivul de dansuri moderne ”Mega-Dance” de la Palatul culturii din Ungheni a trăit, în perioada 5-8 iunie, zile de glorie, dar și de emoții de nedescris. S-a întîmplat în orașul polonez Konin, la Festivalul-concurs internațional de cîntece și dansuri pentru copii, ediția a 34-a. Șase mici dansatoare, cu vîrsta cuprinsă între 8 și 10 ani, au reușit să-i cucerească pe cei zece mii de spectatori, dar și juriul format din interpreți și compozitori din Polonia, Rusia și Italia cu dansul ”Vara”, alegîndu-se la final cu premiul ”Aplauze de aur”, echivalent cu locul întîi. ”Nu ne-am așteptat la un asemenea succes”, a recunoscut, imediat după eveniment, Liubovi Bereghici, conducătoarea colectivului. Dînsa a

mai spus că acesta este primul lor premiu de o așa valoare. Explicaţia e simplă. Potrivit Ninei Pricladov, coregraf cu renume din Ungheni, ideea dansului a fost foarte reușită. „Mă așteptam la un premiu pentru ungheneni. Dansatoarele noastre au fost unicale. Nu am mai văzut nimic asemănător la alții”, a spus dînsa.

Talentul copiilor ungheneni a fost remarcat și de directoarea Casei de cultură din Konin, Elizabieta Mietkiewska-Markiewicz. ”Faptul că micuţele din Ungheni au reușit să treacă toate etapele concursului, începînd cu preselecția și finalizînd cu participarea la concertul de gală, spune despre multe - sînt cele mai bune dintre cei buni”, a notat dînsa.

Ediția din acest an a festivalului a

adunat peste 2200 de participanți din peste zece țări. R. Moldova a fost reprezentată doar de dansatoarele din Ungheni.

Primarul de Konin, Jozef Nowicki, a ţinut să sublinieze că acest festival este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale din Europa și că primăria face tot posibilul să-l organizeze la cel mai înalt nivel, astfel ca cei mai talentaţi copii din Europa să poată să-și etaleze măiestria în arta dansului și a cîntecului. O premieră în acest an a fost oferirea unor invitaţii speciale la alte opt festivaluri internaţionale celor mai bune colective de dansatori și interpreți. O asemenea invitație, la un festival din Bulgaria, a primit și ”Mega-Dance” din Ungheni.

Din Konin, Ina Landa

Știri din Primăria Ungheni

3 P

Alarmă Se fură florile din oraş Deși Primăria Ungheni a alocat 26 mii de lei pentru achiziționarea florilor, menite să înfrumusețeze spațiile verzi din oraș, nu se prea observă o mare schimbare.

Săptămîna trecută, ÎM ”Servicii Comunale” a plantat peste 300 de flori.

Majoritatea însă deja au fost furate. Urmează să fie plantate alte 900 de flori pentru a face urba mai frumoasă. În cazul în care hoţii de flori vor fi prinși, ei riscă dosare penale pentru furt si distrugere. Primăria orașului Ungheni face un apel către cetățeni să sesizeze poliția imediat ce observă persoane care distrug sau fură florile. Numai împreună vom reuși să avem un oraș frumos, curat și bine amenajat!

Mai sănătoşi şi mai frumoşi Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni s-a ales, recent, cu oglinzi în hol, cu un televizor, cu dozatoare de săpun în veceuri. Toate au fost achiziţionate cu un singur scop: de a-i face pe copii să conștientizeze că igiena personală este un mijloc esenţial în fortificarea sănătăţii și dezvoltării fizice armonioase.

A fost un proiect realizat cu suportul financiar al Fundaţiei Comunitare din Ungheni (5000 lei), dar și graţie contribuţiei financiare a unor coparteneri: Consiliul Raional (3000 lei), Asociaţia părinţilor și profesorilor "Mentor” (2500 lei), ZEL „Ungheni-Business” (1000 lei), S.R.L.”GapavaCom” (500 lei), I.I.”Nadejda Grosu” (15 litri de săpun lichid). Pe tot parcursul proiectului, au fost derulate filme ce abordau subiecte de igienă. S-au implicat 20 de elevi-voluntari, ce au format Clubul „Igienă-Estetică-Sănătate”, s-au implicat porfesorii din echipa de implementare, fiind desfășurate trei seminare informativ-aplicative și două concursuri tematice.

Cu siguranţă, proiectul a avut impactul scontat, căci elevii au participat cu plăcere la activităţi și au fost plăcut surprinși de noile achiziţii.

Primăria orașului Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei publice Specialist, pentru relaţii cu publicul Informaţia privind condiţiile de desfășurare a concursului este plasată pe panoul informaţional la sediul Primăriei orașului Ungheni și pagina web www.ungheni.md Termen limită de depunere a actelor: 28.06.2013, ora 17:00, or. Ungheni, str. Naţională nr. 7, biroul 401.

Contacte: tel: 0-236-2-31-81, e-mail: primaria_ungheni@yahoo.com

Anunț

În fotografie: Dansatoarele de la Ungheni pe scena amfiteatrului din Konin

Îi ajută să-şi găsească locul lor în societate De Ziua copilului, Biroul de probaţiune Nisporeni a fost pe fază.

Pentru a integra, a reintegra și a susţine minorii și femeile ce au copii cu vîrsta pînă la 8 ani, aflaţi cu toţii în evidenţa instituţiei respective, au fost organizate numeroase acţiuni. Șefa Biroului de probaţiune, Elena Prodan, a organizat cîteva mese rotunde cu tinerii cititori de la Biblioteca pentru copii și Biblioteca publică raională, vorbindu-le despre probaţiunea juvenilă, despre anumite aspecte legate de lucrul cu minorii ce se află la evi-

denţa Biroului. Participanţilor la mesele rotunde li s-au oferit broșuri, pliante la subiect.

Tot cu ocazia Zilei internaţionale a copilului, a fost organizată o sărbătoare împreună cu clovnii teatrului „Gîgîlici”, iar mamelor cu copii în vîrstă de pînă la opt ani, aflate în evidenţa Biroului de probaţiune, le-a fost oferit, graţie unui parteneriat cu Direcţia Asistenţă Socială și Protecţie a Familiei Nisporeni, cîte un ajutor material în sumă de 300 de lei.

O donaţie de cărţi a oferit unui copil aflat în evidenţa aceluiași birou și pri-

marul de Brătuleni, Nicolae Chercheja.

Biroul de probaţiune, susţinut de un agent economic, a organizat și o excursie pentru minorii aflaţi în evidenţă. Ei au vizitat mănăstirile Condriţa, Căpriana și Hîncu. „Astfel ne-am propus să facilităm recuperarea psiho-socială a acestor copii”, a explicat Elena Prodan, după care a subliniat: „Considerăm că minorul ce a comis o infracţiune nu trebuie să fie exclus din societate, ci dimpotrivă - să fie ajutat să-și găsească locul și rolul în comunitatea în care trăiește”.

NISPORENI | Natalia Junghietu

Primăria orașului Ungheni aduce la cunoștință faptul că actele de înmatriculare a copiilor cu vîrsta de 3 ani în instituțiile preșcolare pentru anul de studii 2013-2014 vor fi acceptate pînă la 1 iulie.

Pentru solicitarea unui loc în instituţia preșcolară, este necesar ca părinţii să prezinte următoarele acte: • Cerere • Copia adeverinţei de naștere a copilului • Copiile buletinelor de identitate a părinţilor (părintelui, tutorelui) • Certificate de la locul de muncă al părinţilor.

Actele vor fi depuse la Primăria Ungheni, biroul 203. Tel.: 023622962.

Stimaţi lucrători ai sistemului ocrotirii sănătății, Cu prilejul sărbătorii profesionale - Ziua lucrătorului medical și a farmacistului, am deosebita onoare de a adresa tuturor lucrătorilor din acest domeniu sincere urări de bine, sănătate, prosperitate, fericire și noi realizări.

Profesia de medic este considerată, pe bună dreptate, una din cele mai nobile din lume, dar și una de o responsabilitate aproape inegalabilă. Dumneavoastră sînteți cei care vegheați neobosit starea de sănătate a cetățenilor, munciţi pentru a preveni maladiile și veniți în ajutor pentru a soluţiona problemele de sănătate ale oamenilor. În numele Primăriei Ungheni, dar și personal, vă doresc ani senini de viață lungă, încălziți și ocrotiți de dragostea și recunoștința celor, pe care munca, inspirația și dăruirea domniilor voastre i-au ajutat să-și regăsească încrederea și liniștea sufletească.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni

4

Social

14 iunie 2013

Cu mîna pe pulsul timpului probabil De aproape șapte decenii, pe orice timp și la orice oră, specialiștii de la Stația Meteorologică din oraşul Cornești sînt cu mîna pe pulsul timpului probabil.

Instituţia este una dintre cele mai vechi din țară, fondată în anul 1944.

De aproape 70 de ani, aici se face unul și același lucru – se duc observații asupra fenomenelor atmosferice și, ulterior, se transmit la Chișinău, la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Toată activitatea este desfășurată, în prezent, de șase specialiști-femei: patru tehnicieni meteorologi, un agrometeorolog și șefa stației, Raisa Șoltoianu, o doamnă cu o experienţă în domeniu de 40 de ani. ”Am venit aici imediat după absolvirea Tehnicumului hidrometeorologic din Moscova, în 1973, și aici am rămas. Profesia s-a transformat într-o pasiune”, spune dînsa.

Cine ca cine, dar ea cunoaște ca la carte toată bucătăria în care “se prepară” prognozele meteo. Mulți nici nu-și imaginează că, pentru a le avea, cineva stă și urmărește, oră de oră, toate indicatoarele instalațiilor de măsurare a vremii. Sînt multe, începînd de la termometre și terminînd cu hidrometre, chiciurometre, pluviometre și tot felul de alte instrumente, la pronunțarea denumirii cărora îți poți rupe limba. ”Deși timpurile s-au schimbat și, deja de nouă ani, avem un sistem automat de observații meteorologice, ceea ce ne permite să transmitem operativ informația la Chișinău, unele instrumente, dar și obiceie profesionale, ne-au rămas moștenire din secolul trecut”, menționează Raisa Șoltoianu. Dacă se deconectează energia electrică, toate aparatele își pierd imediat farmecul și utilitatea, iar munca devine ca la începuturi - manuală. ”Nu avem un generator de curent

O ultimă lecție înainte de vacanță Înainte de a petrece elevii în vacanța de vară, profesorii de la Liceul ”Ion Creangă” din Ungheni, împreună cu colectivul de pompieri și salvatori ai Direcției Situații Excepționale (DSE), nu au uitat să le dea o ultimă lecție, de importanță majoră. Astfel, toată lumea din școală a fost antrenată într-o aplicație de protecție civilă.

Potrivit scenariului, s-a produs un cutremur, în urma căruia au rămas blocați într-o sală de clasă de la etajul trei cîțiva elevi. Mai apoi, a izbucnit un incendiu.

Startul exercițiului a fost dat prin sunete stringente de alarmă, menite să-i scoată pe toţi din clădire. Dacă evacuarea a fost concepută de elevi ca un joc, apoi celelalte etape - acordarea primului ajutor medical, salvarea cu ajutorul autospecialelor cu scară, stingerea unui focar de incendiu, descarcerarea - au fost exersate la modul cel mai serios. ”Am ales să desfășurăm aplicația anume în această insituție, pentru că aici nu au mai avut loc astfel de acţiuni”, a explicat Iurie Ciolan, șeful DSE Ungheni. Dînsul a mai spus că, grație acestor aplicații în școli, unii elevi aleg ulterior să studieze și să muncească în domeniul protecției civile. ”Datorită unor astfel de exerciții se formează competențe de protecție a copilului, dar și a celor din jurul lui. Cred că acestea sînt mai importante decît unele lecții predate în clasă”, a subliniat Galina Gheorghiţă, directoradjunct al Direcției de Învățămînt, Tineret și Sport. Și directoarea liceului, Zinaida Vrabie, a menţionat că aplicația respectivă reprezintă o lecție de viață pentru copii. ”Elevii au fost bravo, au acționat rapid și asta ne bucură și ne face să credem că lecția a fost însușită foarte bine”, a remarcat, la final, Marcel Sîrbu, șeful Unității de pompieri și salvatori.

UNGHENI | Ina Landa

Preoţi certaţi cu legea & poliţia De ceva timp, mai mulţi preoţi au ajuns în vizorul poliţiei. Sînt dintre cei certaţi cu legea. Dar, susţine Nicolae Cozma, inspector-șef adjunct al Inspectoratului de Poliţie Călărași, este dificil de cercetat și de instrumentat dosare cu implicarea în ele a acestora.

De exemplu, un preot din Călărași, asupra căruia planează suspiciunea unui adulter, pur și simplu boicotează ostentativ ancheta, refuzînd să dea curs invitaţiilor oficiale ale anchetatorilor. Un alt preot, cercetat pentru vătămare corporală gravă, ori de cîte ori vine pentru explicaţii la anchetatori, imediat scrie plîngeri către organele ierarhic superioare ale poliţiei, dar și ale celor bisericești, invocînd niște presupuse de el încălcări ale drepturilor sale. „Noi înţelegem starea de spirit a celor doi preoţi care, în esenţă, ar fi trebuit să fie exemple bune de comportament pentru toţi credincioșii, dar legea trebuie să fie aplicată faţă de toţi cei certaţi cu bunul simţ și care comit anumite infracţiuni”, a subliniat Nicolae Cozma, precizînd că poliţia nu se va lăsa intimdată de compoprtamentul celor doi și va aplica prevederile legislaţiei fără nici o abatere, în strictă conformitate cu normele de procedură în vigoare.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

electric care să nu permită perturbarea lucrului stației automate de observații”, spune dînsa.

Nu demult, s-a defectat și măsurătorul automat de precipitații, astfel că, în prezent, măsurările se fac ca pe vremuri - în căldare. Dar cel mai mare deficit sînt… termometrele. Toate au rămas de pe timpurile sovietice și sînt păstrate ca ochii din cap. “Nu putem să ne permite să cumpărăm altele, că-s scumpe”, explică șefa Stației de la Cornești. Un termometru, potrivit dînsei, poate costa pînă la 50 de dolari.

A ieșit din funcţiune și aparatul ce făcea măsurările înălţimii norilor.

Acum, se face “la ochi”. Pe vremuri, își amintește Raisa Șoltoianu, era o procedură spectaculoasă. Se umflau cu hidrogen niște baloane speciale, care erau lăsate să se ridice în sus. Specialiștii urmăreau, de la pămînt, în cît timp balonul va dispărea din vizor.

Astfel se stabilea ce fel de nori erau pe cer. Pe timp de noapte, se agăţau de

În fotografie: „Va ploua sau ba?”.

Raisa Şoltoianu, şefa Staţiei agrometeorologice din Corneşti

baloane lumînărele. Așa a fost. În prezent, la Cornești se fac și observații meteo în cîmp, pentru diferite culturi agricole. De aceea la denumirea staţiei meteorologice de altă data s-a adăugat prefixul “agro”.

Indiferent de condiţii sau de dota-

rea tehnică, meteorologii din Cornești au fost apreciaţi în permanenţă de către șefii lor de la Chișinău, cu nota maximă, care rămîne să fie în această instituţie ca pe timpurile sovetice, cinci.

UNGHENI | Ina Landa

Copii savurează vacanţa, iar conducătorii se gîndesc la odihna lor A venit vara şi, odată cu ea, au reînceput grijile autorităţilor pentru o bună organizare a vacanţei copiilor. Cum se vor odihni ei şi ce li se propune în acest sens?

CĂLĂRAȘI 2760 de elevi din cei circa 8000 cîţi sînt azi în raionul Călărași se vor odihni în cele două tabere funcţionale din raion.

Tabăra „Romaniţa” de la Oricova va organiza șase ture a cîte o sută de copii, iar în perioada 23 iulie - 1 august aici se vor odihni 25 de copii veniţi din Polonia, Belarus și Ucraina.

Potrivit Elenei Gonţa, șefa Direcţiei Raionale Învăţămînt, preţul unui bilet de odihnă pentru zece zile va costa 1200 lei. Pentru copiii din familiile defavorizate vor exista scutiri între 10 și 100% din cost. S-a calculat că, pentru întreţinerea unui copil în tabără, se vor cheltui 120 de lei pe zi.

Elena Gonţa a mai precizat că, pentru amenjarea taberei din Oricova au fost cheltuiţi 180 mii lei, fiind create condiţii optime pentru copii.

Toţi angajaţii sînt specialiști de profil,

30% din ei avînd deja experienţă de muncă în tabără. În tabăra de la Oricova, în premieră, copiii vor fi antrenaţi în grupuri de croșetare și desen pe sticlă, la finele odihnei ei putînd să-și ia acasă lucrările confecţionate. În cea de a doua tabără, din Sadova, care este privată, se vor odihni 2160 de copii, costul unui bilet aici variind între 980 și 2100 de lei, în dependenţă de nivelul condiţiilor de cazare.

UNGHENI Trei tabere de odihnă vor sta la dispoziţia copiilor din Ungheni în această vară: „Codreanca” din orașul Cornești, „Pro Sănătatea” din Rădenii Vechi și „Plus Armonie” din Ungheni. Potrivit Eugeniei Cugut, specialist coordonator responsabil de învăţămîntul preuniversitar la Direcţia Învăţămînt, Tineret și Sport, Consiliul raional va oferi 200 de bilete de odihnă în tabăra „Codreanca”, unde copiii se vor odihni în două ture, la „Pro Sănătatea” - 250 bilete pentru o tură. La „Plus Armonie” vor fi organizate trei ture, iar Consiliul Raional va oferi 100 de bilete de odihnă în una dintre aceste ture. De bilete vor beneficia gratis copiii orfani, din familii monoparentale, numeroase

sau defavorizate, dar și copii cu performanţe la studii sau la activităţi extrașcolare. De notat că au fost alocate, în acest scop, 715 mii de lei, cu 215 mii lei mai mult decît anul trecut.

Costul unui bilet de odihnă este de 1300 lei.

NISPORENI Tabăra de odihnă „Codru” din Mîrzoaia și-a deschis ușile încă la 10 iunie.

Aici vor fi organizate, de tot, cinci ture a cîte 12 zile fiecare, ultima tură fiind destinată sportivilor. Preţul unui bilet de odihnă este de 165 lei, bani pe care îi achită părinţii. Restul, aproape o mie de lei, este suplinit de către Consiliul raional Nisporeni. „La noi toate biletele de odihnă se vînd, nici unul nu se dă gratis”, ne-a spus Valeriu Lungu, inspector școlar la Direcţia Învăţămînt, Tineret și Sport Nisporeni. În cazul în care părinţii decid să-și dea copiii la tabără, ei trebuie să achite în contabilitatea Direcţiei de Învăţămînt suma necesară, adică 165 de lei, primind în schimb biletul de odihnă.

La sfîrșitul lunii iunie își va deschide ușile și tabăra de odihnă privată „Salut” din Vărzărești.

Natalia Junghietu, Tudor Josanu

O lacrimă şi un cîntec pentru ei Deja al doilea an concescutiv, la Casa națională de cultură din Nisporeni sînt comemorate, la mijloc de iunie, trei mari personalități venite din epoci diferite: Mihai Eminescu și cuplul Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Evenimentul are loc în cadrul Festivalului raional ”O lacrimă și un cîntec pentru ei”, ce se dorește a fi tradiţional.

La festivalul, transformat într-o

dedicație muzicală specială marelui poet Mihai Eminescu, dar și celebrului duet, vor răsuna cele mai frumoase cîntece lirice de pe meleagurile noastre, interpretate de cei mai talentaţi artiști amatori ai Nisporeniului.

Potrivit Aureliei Andronache, șefa Secţiei Cultură, evenimentul va conține și un concurs de esee despre creația celor trei, dar și un concurs al declamatorilor.

”Dorim să auzim de la participanți poezii nu doar din literatura clasică, ci și din creația proprie”, a menționat dînsa. Organizatorii își doresc de asemenea o participare cît mai numeroasă la acest festival, preconizat pentru 14 iunie. Invitaţiile de participare deja au fost expediate tuturor colectivelor artistice din raion, inclusiv celor cu titlul de model.

NISPORENI | Ina Landa

Cultură

14 iunie 2013

Ai nostri, cei mai buni

Mica pictoriţă de la Ungheni

Ambasadoare a unui oraş chinezesc Lidia Sanduleac, o tînără în vîrstă de 20 de ani din Ungheni, a devenit ambasadoarea oraşului Qingdao din China. Este vorba de o metropolă, cu o populaţie de peste 7 milioane de cetăţeni.

“Am obţinut acest titlu în urma participării la competiţiile sportive “Rămîi dinamic în China”, care fac parte din planul reformei educaţionale chineze pentru anii 2010-2020. De tot, la competiţii au participat 300 mii de studenţi străini din 400 de universităţi ale Chinei”, ne-a povestit Lidia. Cei nouă reprezentanţi ai universităţii în care își face studiile și ungheneanca noastră au reușit să se claseze pe locul trei, astfel obţinînd cu toţii titlul de ambasadori ai sportului în China, dar și posibilitatea de a fi prezenţi la Universiada 2013 în Kazan, Rusia. Totodată, trei dintre cei mai buni, printre care și Lidia Sanduleac, au primit titlul și de ambasadori ai metropolei Qingdao. „Acest titlu onorific mă obligă să promovez, timp de un an, imaginea orașulu,i participînd la activităţi majore de nivel internaţional”, a explicat Lidia.

Fiind întrebată cum de a reușit, ea a răspuns simplu: „Trei luni de muncă asiduă, pasiunea și atitudinea competitivă au fost pe potriva succesului obţinut”.

Dar activismul Lidiei Sanduleac nu se oprește aici. Ea face parte și dintr-un juriu la emisiunea de

5

În fotografie: Lidia Sanduleac

divertisment “Scena Societăţii”, transmisă de un post de televiziune chinezesc, Hubei TV. Mai predă limba engleză unor copii de 6-7 ani la o școală privată și este și tutore al unui elev de 14 ani. În timpul liber care îi mai rămîne merge la înot.

“Universitatea oferă multe oportunităţi de a participa la diverse activităţi. Mă strădui să nu ratez aceste șanse și port cu mine pretutindeni tricolorul nostru”, a spus, la final, Lidia Sanduleac, absolventă a liceului “Vasile Alecsandri” din Ungheni, în prezent studentă la o universitate din regiunea Wuhan, China.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Are doar zece ani, iar talentul ei a uimit deja întreaga comunitate de artişti plastici din R. Moldova. “Un copil-minune”, aşa o califică Raisa Cojocaru, directoarea Şcolii de Arte Plastice din Ungheni, unde îşi face studiile Cătălina Tcaciuc, căci despre ea e vorba.

“Odată ajuns în mînuțele ei pixul cu gel, începe magia. Cătălina desenează spontan, fără a face anumite linii cu creionul, fără a utiliza radiera”, povestește Raisa Cojocaru, vădit impresionată de micuţa ungheneancă. Dînsa recunoaște că, iniţial, văzîndu-i cîteva dintre lucrări, nu a crezut că ea le-a realizat. Erau mult prea mature, mult prea “profesioniste”.

S-a convins însă cînd a văzut-o pictînd.

Acum spune cu toată certitudinea: “Lucrările Cătălinei sînt realizate cu un simț al compoziției deosebit, linia este plastică, personajele sînt expresive, dinamice. Ele ne conduc într-o lume a imprevizibilului, a sincerității, a adevărului”.

Pe 1 iunie, mica pictoriţă de la Ungheni și-a prezentat lucrările în cadul unei expoziţii la Muzeul Național de Artă a Moldovei. Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul Primei Doamne a Republicii Moldova, Margareta Timofti, al Ministerului Culturii, Muzeului Național de Artă al Moldovei, Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova și Companiei TeleRadio

În fotografie: Cătălina Tcaciuc

Moldova, avînd genericul: “Da, ne minunăm!”.

Cu adevărat, toţi cei prezenţi s-au minunat.

Cătălina Tcaciuc studiază, deja de doi ani, în clasa profesoarei Diana Ciubotaru-Viziru.

Are în palmares distincţii importante, printre care: premiul Ministerului Culturii la concursul naţional „ARS Adolescentina” 2012 cu genericul „Obiceiuri și tradiții”, organizat de TeleRadio Moldova; premiul I la concursul raional „Înflorit-au castanii”, ediţia 2013; premiul II la concursul național “Indiferenţa susține violența”. E abia începutul pentru ea.

UNGHENI | Lucia Bacalu

La un Espresso cu Gheorghe Țopa

„Cînd rostesc cuvîntul Nisporeni, imediat mi-aduc aminte de mama și tata” S-a născut pe 6 mai 1963 la Nisporeni, fiind al zecelea copil din cei unsprezece ai familiei Ţopa. În 1978, absolvește Colegiul de muzică „Ștefan Neaga”, iar în 2002 – Universitatea de Arte din Chișinău.

A cîntat în celebra formaţie „Noroc”, alături de Mihai Dolgan, a fost solist al formaţiei „Teodor” condusă de Petre Teodorovici. Din anul 1992 pînă în prezent, este conducător artistic și solist al formaţiei „Curaj”.

Este maestru în artă, titlu care i-a fost conferit în anul 1996.

Domnule Gheorghe Țopa, aţi împlinit, recent, 50 de ani, ocazie cu care vă felicită și vă transmite cele mai frumoase urări de bine și echipa „Expresul”. Ce lecție a vieții ați învățat în toţi acești ani?

Cred că tot ce am realizat pînă acum - familia, copiii, muzica, cîntecele, prietenii - poate fi numit cu o singură frază: lecție a vieții. Parcă am reușit să fac de toate în viață.

Dar ce ați mai face?

O afacere, din care să vină banii mai ușor, să nu muncim atît de mult și de greu. Noi, muzicanții, nu ne putem hrăni dintr-un spectacol, iar nunțile la care cîntăm ne distrug sănătatea. De aceea, pe lîngă muzică, trebuie să ai și o afacere, ca să sune vocea mai bine.

Vă propun să mergem cu gîndul la locurile natale, la Nisporeni. Cît de des reveniți acasă?

Mergeam mai des cînd părinții mei erau în viață. Veneam la primul sunet de telefon al mamei, îi îndepli-

neam orice dorinţă, fie că avea nevoie de mîncare pentru păsări, de lemne de foc, cărbune sau să-și schimbe hogeagul. În ultimii 15-20 de ani din viața lor, eu le-am soluţionat, practic, toate problemele. Ţin minte, într-un an, le-am dus o mașină mare, plină cu vîrf, cu cărbune. Lucram pe atunci... nu mai spun unde și acolo dădeau cărbuni pentru lucrători cu 14 ruble tona. Eu primeam 500-600 de ruble plus cîștigurile de pe la nunţi, astfel că am umplut un KAMAZ cu cărbune și l-am dus la Nisporeni. Părinții nu mai văzuseră în viața lor așa ceva. Se uitau și vecinii impresionaţi la acel KAMAZ. Mă străduiam, de fiecare dată, să le fac viaţa mai ușoară. Dacă nu a scos destui pui cloșca, îi aduceam eu pui mamei. Dacă mama își dorea răţuște, le cumpăram eu și le aduceam la Nisporeni.

Mai țineți minte Nisporeniul copilăriei dumneavoastră? Cum s-a schimbat de atunci?

Nu știu cît e de frumoasă viața

acum acolo. Sper că schimbările sînt în bine. Cînd eram copil, îmi plăcea la Nisporeni, pentru că era școală de pictură, școală de muzică, școală de dans. Pe atunci, Nisporeniul avea unul dintre cele mai puternice colective artistice din republică ”Oleandra”.

Erau de toate la Nisporeni.

Mai pe scurt, ați avut noroc și o alegere mare: unde să mergeți și cu se să vă ocupați.

Da. Eu am studiat baianul, apoi, vreo lună, am studiat trompeta. Am mers, vreo două săptămîni, și la școala de pictură. După ce mi-au spus să aduc creioane, m-am răzgîndit. Nu vroiam să umblu și cu ele după mine.

De cîți ani nu mai sînt părinții dumneavoastră în viață?

Tata a plecat la cele veșnice cu vreo patru ani în urmă, iar mama - acum opt-nouă ani.

Ați fost de Blajini la ei, la cimitir?

Da, am fost. Am făcut acolo un cavou. Mama era încă în viață, dar deja căzuse la pat. Mi-a spus că nu vrea să o îngropăm la cimitirul din Nisporeni, ci la cimitirul nou de la Vărzărești.

Cum arată acel cavou și ce este în el?

Mi-am dorit să nu știe nimeni cum arată acel cavou. Vreau să rămînă o taină. Pot spune doar că este o singură încăpere. Nu am pus nimic de preț, ca să nu fie atrăgător pentru hoți.

Proveniţi dintr-o familie numeroasă. Cu cîți frați v-ați întîlnit în acest an de sărbătorile pascale?

Cu trei frați și o soră. Mai am două surori în străinătate. Din păcate, patru frați nu mai sînt în viață.

Casa părintească vă mai ține uniți, mai ţineţi la cuibul părintesc?

Nu prea. Așa s-a întîmplat. Acum, locuiește acolo o soră.

Care e amintirea cea mai frumoasă legată de Nisporeni?

Cînd rostesc cuvîntul Nisporeni, imediat mi-aduc aminte de mama și tata. Am avut mereu grijă de ei și sper că le-am dat un exemplu bun copiilor mei. Poate și ei, cîndva, vor face ca mine.

Domnule Gheorghe Țopa, atunci cînd cîntați, cu peste 20 de ani în urmă, ”Veniți acasă, măi copii” sau ”Dați-le voie băieților basarabeni peste Prut”, ce sentimente vă încercau? Credeați în ceea ce cîntați?

A fost ceva înălțător. Cînd le cîntam, erau cazuri că și lăcrimam. Credeam sincer în ceea ce fac, în acele mesaje pe care le transmiteam.

Mai sînt ele actuale? A meritat tot ceea ce ați făcut?

Să lăsăm istoria să-și facă treaba.

Poate, peste ani, vom înțelege mai bine dacă a meritat sau nu. Știu doar că atunci chiar erau actuale. Oamenii veneau în piață din proprie dorinţă, nu ca acum, cînd partidele politice le dau bani pentru a ieși în stradă. Multe s-au schimbat. Lumea e împrăștiată peste tot. Care pleacă de nevoie, care - benevol. Nu-mi pare normal asta, dar așa-s timpurile.

Nisporenenii, de obicei, sînt caracterizaţi ca fiind cu un simț patriotic și naționalist mai dezvoltat. Așa să fie?

Nu știu. Nu prea am simțit eu patriotismul acesta. Consider că astfel

de oameni sînt foarte puţini. Rușii îmi par mai uniți ca națiune. La noi, dacă ai călcat greșit, nu te vor ajuta, ci se vor bucura. De aici încep toate.

Au fost ani cînd lumea pleca masiv din țară. Nu v-a încercat acest gînd și pe dumneavoastră?

Nu. Eu am dus-o bine chiar de la primii pași în scenă. Nu știu ce făceau alții, dar eu aveam și casă, și mașină.

Lucram foarte mult. Poate de aceea nu am vrut ca și copiii mei să fie artiști. Semenii mei încă se jucau, cînd eu cîntam deja pe la nunți și cumetrii, neștiind de zile de sîmbătă și duminică. Nu am fost niciodată liber în zilele de odihnă. Dar de cîte ori am înghețat nopțile pe la nunți!

Trebuia să arăt bine, ca un adevărat artist... Să știţi că nu mai sîntem chiar totdeauna în capul mesei.

V-au ascultat copiii sfatul? Ce profesii au îmbrățișat?

Băiatul cel mai mic e stilist, lucrează aici, la Chișinău. Cel mai mare a absolvit facultatea de drept, a lucrat prin Ministerul de Interne, dar s-a concediat. Zice că pleacă în Canada. Sperăm că nu se duce pentru toată viața.

Ce planuri de viitor aveți?

Am lansat, recent, o piesă nouă. Se numește ”Dacă n-ar fi cîntecul”. Voi începe în curînd lucrul asupra unui videoclip la ea, împreună cu Costi Burlacu, care a scris muzica și-și dorește să regizeze și clipul. Cred că îi va reuși, căci are toate cele necesare pentru aceasta: echipă și studiou performant.

Eu îmi doresc să bucur și în continuare fanii cu cîntece noi și bune.

Ina Landa

6

Fragmentarium

14 iunie 2013

În premieră, un trofeu special – „Cel mai bun antreprenor-femeie al anului” Chiar dacă şi în anul 2013 numărul femeilor antreprenoare premiate la concursul raional „Businessmanul anului” a fost aproape de trei ori mai mic decît cel al bărbaţilor antreprenori, totuşi, Consiliul raional Ungheni a făcut un pas înainte, instituind o nouă categorie: „Cel mai bun antreprenor-femeie al anului 2012”.

„Este, într-adevăr, o premieră, iar scopul nostru a fost de a le încuraja pe femei să participe cît mai activ și în număr cît mai mare la asemenea concursuri”, a declarat pentru „Expresul” Ludmila Ursatiev, șefa Secţiei economie și reforme, subliniind, totodată, că în raion își desfășoară activitatea de antreprenoriat foarte multe femei, iar rezultatele lor sînt din ce în ce mai bune. „Din păcate, multe dintre ele sînt prea modeste, iar altele încă nu au curajul să participe în astfel de activităţi”, a mai spus Ludmila Ursatiev.

Primul trofeu „Cel mai bun atreprenor-femeie al anului” i-a revenit Victoriei Soltan, directoarea unei întreprinderi de prestări servicii. Diplome de gradul II și III, la aceeași categorie, le-au fost decernate Mariei Postolachi (directoarea unei întreprinderi alimentaţie publică) și, respectiv, Angelei Mihalache (directoarea unei întreprinderi de contabilitate și audit). Toate sînt din orașul Ungheni.

Printre premiantele concursului respectiv se mai numără Maria Ciolacu (locul I la categoria producere-industrie) și Liliana Starciuc (locul III la categoria comerţ). Deci, cinci femei din cei 24 de premianţi. În schimb, femeile sînt în număr puţin mai mare la menţiuni – șapte din 21.

Printre ele este și colega noastră, Lucia Bacalu (PP „Expresul”) – pentru susţinerea și promovarea proiectelor sociale.

UNGHENI | Ina Landa

Încă odată despre binefacere Scriam, în numărul precedent al Expresului, despre un incendiu care a distrus acoperișul unui bloc locativ din Călărași și despre modul omenesc în care au reacţionat diverse instituţii la această nenorocire a locatarilor. Atunci, primăria orașului a acordat 30 mii de lei, iar Consiliul raional - 5 mii. Între timp, reevaluînd situaţia, primăria și-a suplimentat suportul financiar cu încă 3 mii de lei, iar Consiliul raional - cu încă 27 mii de lei. În plus, primăria Călărași a făcut o donaţie bănească, în valoare de 5 mii de lei, unui veteran de război ce locuiește în acest bloc.

Antreprenorul firmei care efectuează lucrările de refacere a acoperișului, Tudor Dănilă, a declarat că în această campanie de susţinere a celor sinistraţi s-au implicat și cîţiva agenţi economici călărășeni, care au oferit materiale de construcţie. „Sperăm să terminăm lucrările de reparaţie într-o săptămînă și să le redăm sinistraţilor liniștea și siguranţa unui acoperiș deasupra capului”, a mai opinat sursa citată.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

„Alecsandri FM” şi-a început activitatea

Noi dinastii – de oameni de afaceri Tată şi fiu. Primul şi-a început businessul în anul 1991. Al doilea – de cînd se ţine minte.

De fapt, din 2007. Primul – aşezat la vorbă şi deja cu o doză mare de înţelepciune. Al doilea – entuziast, cu multe idei şi o doză mare de romantism.

Primul este Dionis Cojocaru, un om de afaceri care și-a clădit businessul cărămidă cu cărămidă, încet, dar sigur, astăzi desfășurîndu-și activitatea la Ungheni și Nisporeni. Al doilea este Iaroslav, feciorul lui, care i-a urmat calea și care, în cei cîţiva ani de activitate, a reușit să dea, vorba dînsului, cu capul în bară. Dar s-a ridicat și a mers mai departe.

Acum două săptămîni, la festivitatea de premiere în cadrul concursului „Businessmanul anului 2012”, ambii s-au aflat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Dionis Cojocaru a fost declarat „Businessmanul anului în sfera comerţului”, iar Iaroslav Cojocaru – „Cel mai tînăr antreprenor al anului 2012”. Chiar dacă sînt obișnuiţi cu premiile, a fost plăcut. Și pentru tată, și pentru fiu. E încă o recunoaștere a meritelor lor. „Ce contează cel mai mult într-o afacere?”, îi întreb. Ambii sînt întrun gînd. Corectitudinea. Trebuie să fii corect cu tine însuţi, cu cei de alături, cu partenerii, cu clienţii. Numai așa vei obţine succese, numai așa vei fi cu adevărat credibil și vei fi respectat. „Noi toţi sîntem în business: ne vindem capacităţile, atitudinea”, face o remarcă Iaroslav, dînd de înţeles că, de fapt, toată lumea ar trebui să fie corectă și onestă.

Ambii știu ce vor și știu cum să-și

În fotografie: Dionis şi Iaroslav Cojocaru imediat după gala de premiere „Businessmanul anului 2012” Fotografie: Victor Paluţa

realizeze ideile. Doar că tatăl este mai conservator. Așa zice el. Iaroslav, în virtutea tinereţei sale, experimentează, vine cu noi metode de lucru. „L-am susţinut totdeauna”, spune Dionis Cojocaru cu referire la feciorul său, după care face și explicaţiile de rigoare: „La început, a trecut o practică de agent economic la mine, după ce și-a făcut studiile în domeniu. Mă bucur că nu s-a descurajat după primul eșec în afaceri. Mai apoi, avînd deja local, experienţă și relaţii cu producători, a deschis un magazin care, cred, peste cîţiva ani, va fi unul dintre cele mai solicitate la Ungheni”. Iaroslav îl întrerupe: „El este deja!

Mă mîndresc că sîntem un magazin cu propria identitate, cu brandul său. Poate că încă sîntem mici, dar mari în viziuni, în realizări. Chiar avem foarte multe realizări”.

Ambii fac bani, știu ce înseamnă asta. Nu e deloc simplu, căci implică multă muncă, nopţi nedormite, idei noi, mișcare permanentă.

Ambii au frumoase realizări în plan social. Dionis Cojocaru sus-

ţine în permanenţă fotbalul pentru copii, organizînd, de mai bine de zece ani, împreună cu Asociaţia raională de fotbal, Cupa „Magirus”.

Este alături de veteranii războiului din Afganistan, din Transnistria, de participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl. „Susţinem foarte multă lume. Dacă trebuie, îi ajutăm”, spune simplu. Iaroslav Cojocaru este mereu alături de cele mai importante evenimente culturale. Îi place să spună că e partener, nu sponsor. Or, parteneriatul presupune mult mai mult decît să oferi doar bani. „Nu ne implicăm în evenimente care nu ne plac, căci scopul nostru e ca oamenii să înţeleagă ce înseamnă calitate”, face dînsul o remarcă.

Nici tatăl, nici feciorul nu regretă că au ales calea businessului.

Cum să regrete? Le place dinamica, mișcarea, schimbarea. Businessul pentru ei nu înseamnă să-ţi etalezi palatele sau mașinile luxoase. Businessul pentru ei înseamnă muncă și seriozitate.

UNGHENI | Lucia Bacalu

După ce, 17 ani la rînd, Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni îşi tot editează propria revistă, „Noua Generaţie”, care a ajuns deja la al 51-lea număr, iată că acum instituţia s-a ales şi cu un post de radio propriu – „Alecsandri FM”. Lansarea acestuia a fost făcută chiar în ultima zi de şcoală.

„A fost un pic cam dificil, pentru că nici unul dintre noi nu știa ce înseamnă un post de radio. Am început-o, practic, de la zero”, spune Dorina Bostan, elevă la liceu, membră a echipei „Alecsandri FM”. În ajutor le-a venit jurnalistul Timofei Blănaru, care are o experienţă de zeci de ani în jurnalismul radiofonic. „Am rămas surprins de abilităţile acestor tineri. Era suficient să le șoptesc ceva și ei deja știau ce trebuie să facă. Modul de a face bine, de a intra în echipă și de a se face promovaţi frumos, într-adevăr, uimește”, a menţionat dînsul. În cadrul proiectului, a fost achiziţionat tot echipamentul necesar: amplificator, difuzoare, microfon, monitor, procesor, căști etc. Echipa „Alecsandri FM” nu se va opri aici. Pe parcurs, vor fi achiziţionate și alte aparataje audio, astfel ca studioul să fie cît mai modern. A fost gîndită și grila de emisie pentru anul viitor de studii. În prima emisiune îl vor avea ca invitat pe Alexandru Ambros, primarul de Ungheni. Invitaţia deja a fost făcută și chiar acceptată de primar. Radioul va emite în timpul recreaţiilor.

De notat că realizarea acestui proiect a fost posibilă, graţie Fundţaiei Comunitare din Ungheni, care a acordat un grant de 5000 de lei. Suma totală a proiectului este de 21376 mii lei.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Angajăm specialist în manichiură, pedichiură şi alungirea unghiilor.

Telefon: 069915083.

S-a pierdut titlul de proprietate cu număr cadastral: 6001206041, pe numele Mititelu Nina.

Se declară nevalabil.

Se vinde televizor în fostă folosinţă.

Telefon: 0236 26749.

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Programe TV / Publicitate

14 iunie 2013

Stimaţi lucrători din sistemul sănătăţii, Cu ocazia sărbătorii profesionale "Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului", în numele Consiliului raional Nisporeni şi al meu personal, vă aducem cele mai sincere mulțumiri şi înalte consideraţiuni tuturor medicilor, asistenților medicali, lucrătorilor farmaceutici și a personalului tehnic ce activează în domeniu pentru neobosita trudă a domniilor voastre.

Apreciem contribuţia fiecărui lucrător din domeniul ocrotirii sănătăţii la perfecţionarea calităţii serviciilor medicale, responsabilitatea, perseverenţa şi atitudinea constructivă în modelarea unui stil sănătos de viaţă al populaţiei. În această zi, reiterez respectul şi gratitudinea celor care v-aţi dedicat viaţa celei mai nobile şi umane profesii de pe pămînt - cea de medic, veghind neobosiți starea de sănătate a tuturor cetățenilor. În acest context, vă aduc sincere felicitări, frumoase urări de bine şi recunoştinţă pentru efortul depus la fortificarea sistemului ocrotirii sănătăţii, dorinduvă succese în plan profesional, bunăstare, să aveţi încredere în ceea ce faceţi şi, desigur, multă sănătate.

Cu înalte consideraţiuni, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni

TVM Luni, 17 iunie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 12.00, 17.15 Documentar 9.40 Desene animate 10.10 World stories – lumea în reportaje 10.40 Reporterul de gardă 11.10 Moldovenii de pretutindeni 11.40 Cinemateca universală 13.15 Cultura azi 14.05 „MĂREŢUL HAR” 15.55 Săptămîna sportivă 16.30 Magazinele FIFA 17.45 Sub acelaşi cer 18.15 Absolventul 2013 18.30 Desene animate 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 21.25 Dor 22.20 Aniversări.

Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani 23.05 “LEGĂTURI INVIZIBILE”.

Marţi, 18 iunie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer 6.45 Absolventul 2013 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 10.05, 12.00, 13.10, 22.20 Documentar 9.40 Magazinele FIFA 11.00 Moldova în direct 13.35 Spectacol 15.35 Copilărie, vis cu pălărie 17.15 Atlasul lumii animale. Documentar pentru copii 17.45 Unda Bugeacului 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV 19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25 Dialog social 21.45 Filler: Cum e corect? 21.50 Prin ani cu “Dor” 22.50 Cinemateca universală 23.05 “LEGĂTURI INVIZIBILE”.

Miercuri, 19 iunie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 9.40, 17.15, 23.20 Documentar 10.15 Natura în obiectiv 10.45 Baştina 11.30 La noi în sat 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV 14.10 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani 15.55 Magazinul copiilor 16.25 Prin Istorie-spre Victorie 17.45 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25 Artelier 22.20 Avangaraj.

Joi, 20 iunie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.30 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45 Absolventul 2013 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 10.30, 17.15 Documentar 9.35 Unde se nasc fluturii 10.20 Filler 10.45 Ştiinţă şi inovare 11.15 O seară în familie 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV 14.15 Artelier 14.45 Spectacol 15.35 Părinţi şi copii 16.05 Erudit cafe 17.45 Vector European 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super loto “5” din “35” 21.25 Gheorghe Musteaţă şi lumea muzicii.

Spectacol muzical 23.45 Reporterul de gardă.

Vineri, 21 iunie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.30 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.10, 17.15 Documentar pentru copii 9.35, 10.30, 14.10 Documentar 10.45 Vector European 11.05 Moldova în direct 11.15 Dor 11.45 Legendele muzicii 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru

7

12.15, 13.10, 18.15 Cine vine la noi? 15.05 O poveste de dragoste cu Adrian Ursu 17.45 Accente economice 19.00 Mesager 19.40, 21.25 Dor de Egen Doga 22.50 TVC. Sîmbătă, 22 iunie 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 8.05, 9.10, 16.00, 16.30 Documentar 7.35 Artelier 8.30 “A fost odată...” 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Stil nou 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi 12.20 Cine vine la noi?

13.20 Gala Premiilor Literare 2013 14.40 Medalion muzical 15.05 Desene animate 17.15 Art-club 17.50 Cinemateca universală 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Destine de colecţie 22.20 Concert.

Duminică, 23 iunie 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15, 17.15 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.05 Dialog social 8.30 Domnului să ne rugăm 9.30 Desene animate 10.00 Hai să ne distrăm! 11.00 Prin Istorie – spre Victorie! 11.35 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv 13.05 Profil de savant 13.20 Absolventul 2013 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45 Tezaur 15.05 Concert 16.30 World Stories 18.00 Evantai folcloric 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Cine vine la noi?

21.20 Săptămîna sportivă 22.20 Spectacol de operă.

Cu ocazia sărbătorii profesionale „Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului”, vă aduc sincere felicitări, frumoase urări de bine pentru efortul depus la fortificarea sistemului ocrotirii sănătăţii.

Profesia de medic este considerată pe bună dreptate una dintre cele mai nobile şi umane din lume, dar şi una de o responsabilitate inegalabilă. Fie ca cuvintele de recunoştinţă să vă fie adresate nu numai în această zi minunată, dar şi în viaţa de zi cu zi.

Vă urez multă sănătate, bucurii şi realizări în munca dumneavoastră dificilă şi responsabilă, care în fiecare zi vă oferă provocări şi, totodată, motivaţii pentru performanţă şi perfecţionare. Să aveţi parte doar de bucurii şi împliniri, răsplata fiindu-vă recunoştinţa şi admiraţia oamenilor.

Cu stimă, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Transmitem cele mai calde gînduri şi urări de sănătate, fericire, bucurii şi împliniri Liliei Bereghici din Petreşti, din partea finilor Oleg şi Natalia. Azi, 14 iunie, este o zi specială şi ne dorim ca în această zi să te vedem, mai mult ca niciodată, zîmbitoare şi fericită.

La mulţi ani!!!

Proiectul Elveţiei de Apă şi Sanitaţie în Moldova, (ApaSan), organizează licitaţia publică privind construirea a 10 toalete uscate de tip EcoSan pentru 9 instituţii de învăţământ din localităţile mediului rural al Republicii Moldova: - 8 toalete uscate de tip EcoSan în 7 localităţi din raionul Sîngerei; - 1 toaletă uscată de tip EcoSan în s. Călmăţui, raionul Hînceşti; - 1 toaletă uscată de tip EcoSan la tabăra de vară pentru copii „Codru”, raionul Nisporeni.

Toată documentaţia necesară elaborării ofertei şi cea privind modul de desfăşurare a procesului de evaluare a companiilor de construcţii va fi expediată prin poşta electronică, la solicitare, printr-un mesaj la adresa electronică nelli.cuturubenco@apasan.md Termenul limită de depunere a ofertelor este de 17.06.2013, ora 12.00. str. Mateevici, 35 Chişinău, MD-2009 Republica Moldova

Tel: +373 22 212056 Fax: +373 22 212278

info@apasan.md www.apasan.md

BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala Ungheni, vinde casă de locuit individuală, nefinisată, cu suprafaţa înregistrată de 105,7 m.p., cu construcţie accesorie (bucătărie de vară, garaj) cu suprafaţa înregistrată de 60,5 m.p. şi cu teren pentru construcţie aferent cu suprafaţa de 0,0936 ha, aflate pe adresa: or.

Ungheni, str. Aurel David, nr. 43 (regiunea Ungheni Deal), preţul iniţial este de 28500 EUR (douăzeci şi opt mii cinci sute euro).

Descrierea succintă a casei de locuit: se află în apropierea drumului central pe unde circulă transportul public urban, drumul de acces la ea este din pietriş, este conectată la apeduct, are construită canalizare, este trasă conducta de gaz etc.

Persoanele interesate pot depune o cerere de procurare la filiala Ungheni a BC „Moldova-Agroindbank” SA pe adresa: or.

Ungheni, str. Mihai Eminescu 37.

Telefoane de contact pentru detalii: 023622590, 023620504.

Expresul.com site-ul NR. 1 din regiunea Ungheni

Proiectul ApaSan este finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), co-finanţat de Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) şi implementat de Filiala din Moldova a Fundaţiei Skat.

CONDOLEANȚE Transmitem sincere condoleanţe lui Iurie şi Vitalie Vrabie în legătură cu trecerea la cele veşnice a mamei ANA. Dumnezeu să-i facă parte în Ceruri.

Prietenii şi colegii din Ungheni Membrii Asociaţiei Producătorilor Agricoli „Unclanis” transmit sincere condoleanţe lui Iurie Vrabie, la marea durere pricinuită de decesul mamei.

Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Organizaţia Teritorială PDM Ungheni exprimă condoleanţe colegilor Vrabie Iurie şi Vrabie Vitalie, familiilor lor, în durerea pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei - ANA. Dumnezeu să o odihnească în pace.

Biroul Executiv PDM Ungheni

8

Diverse | Natalia Junghietu

14 iunie 2013

La bucătărie | Irina Caducenco

Uzina de beton armat din Chişinău angajează: muncitori necalificaţi, lăcătuş, electrician, inginer electromecanic.

Salariu motivant.

Vinete umplute Ingrediente (5 porţii): 900 gr vinete, 250 gr roșii proaspete, 100 ml ulei, 15 gr usturoi, 150 gr ceapă, 100 gr pîine albă, o legătură pătrunjel verde, 250 gr sos de tomate, sare, piper.

Mod de preparare: Se spală bine vinetele și se taie în două, în lungime, se scoate miezul care se taie cuburi mici.

Ceapa se curăţă, se spală și se taie mărunt. Roșiile

la fel se spală, se opăresc, se decojesc și se taie felii.

Usturoiul se curăţă și se taie mărunt. Pîinea se taie cuburi. Pătrunjelul se spală și se taie mărunt.

Vinetele se prăjesc în ulei. Separat, se înăbușă ceapa în care se adaugă și 60 ml apă, se adaugă roșiile, miezul de la vinete, usturoi, sare, piper, pîine și pătrunjel. Se amestecă bine și se mai lasă încă pentru cinci minute. Cu

Tel.: 060956227 această compoziţie se umplu vinetele și se pun într-o tavă unsă cu ulei.

Se adaugă 50 ml apă și se pune la cuptor pentru 10-15 minute. Se servesc calde cu sos de tomate.

Curios

De ce este căscatul molipsitor?

Deși pare o explicaţie pretenţioasă, căscatul este un act reflex de înlăturare a tensiunii psihice. Se spune că este de ajuns să te gîndești la căscat că el nu întîrzie să apară.

Oamenii de știinţă au descoperit că actul de a căsca este comun tuturor vertebratelor (fie ele mamifere, păsări sau pești), la fel ca și tusea, clipitul ori respiraţia. Oamenii cască dinainte de a se naște, tehnicile ecografice moderne demonstrînd că bebelușii cască încă din burtica mamei.

Odată apărută senzaţia de a căsca, este imposibil să ne mai oprim. De fapt, chiar nu este indicat să ne abţinem de a căsca. Timp de cîteva secunde, cît durează căscatul, creierul se detensionează și se alimentează cu oxigen. Atunci cînd căscăm, se contractă diafragma, care este cel mai mare mușchi al organismu-

lui, dar și musculatura toracică, ceea ce face posibilă puternica inspiraţie cu care debutează căscatul. Gura se deschide, contractîndu-se mușchii faciali și cei ai gîtului, laringele și trompa lui Eustachio se deschid la rîndul lor.

Uneori, atunci cînd căscăm, în colţul ochiului se poate ivi chiar și o lacrimă.

Ceea ce urmează după un căscat sănătos este o senzaţie plăcută de relaxare.

De reţinut!

Căscatul nu este întotdeauna un semn al oboselii. Căscăm atunci cînd ne este foame sau cînd ne-am săturat, cînd ne este somn sau cînd ne trezim, sau cînd stăm prea mult într-o încăpere neaerisită. Potrivit oamenilor de știinţă, căscatul este molipsitor. Nu este vorba, însă, de imitaţie, ci de un răspuns automat atunci cînd vedem, auzim sau ne gîndim la cineva care cască.

Calendar creștin-ortodox | 17 – 23 iunie Luni Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculiţel; Sf. Mitrofan, Patr. Constant.; Cuv. Sofia.

Marţi Sf. Mc. Dorotei, Ep. Tirului, Marcian, Nicandru și Leonid.

Miercuri Cuv. Visarion și Ilarion cel Nou; Sf. Mc. Ghelasie, Eusebia și Sosana.

Joi Sf. Mc. Teodot, Ep. Ancirei; Sf. Mc. Zenaida și Sebastian.

Vineri Aduc. moașt. Sf. Mc. Teodor Stratilat; Cuv. Melania; Sf. Vasile și Constantin.

Sîmbătă Sf. Chiril, Arhiep. Alexandriei; Sf. Mc. Tecla, Marta și Maria (Sîmbăta morţilor – Moșii de vară).

Duminică Dum. a 8-a după Paști. Pogorîrea Sfîntului Duh. Cincizecimea (Rusaliile). Toate ale Praznicului. Sf. Mc. Timotei și Alexandru; Sf. Mc. Antonia.

PP EXPRESUL Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Edit Tipar Grup Chişinău Tiraj total: 2626 ex.

P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846 Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)

Bancuri - Aveţi o ţară așa de mică, nici pe hartă nu se vede măcar, dar voi sînteţi împrăștiaţi în toată lumea. Cum e posibil asta? îl întreabă un străin pe un moldovean.

- Ţara noastră e lumea întreagă, iar Moldova este doar biroul central! răspunde fără pic de ezitare moldoveanul.

- Ioane, ai aflat? Mîine o să fie eclipsă de soare.

- Vorbește mai încet, să nu audă nevastă-mea…

- De ce ?

- E în stare să-și cumpere o rochie nouă cu această ocazie.

După cină, tatăl le povestea fiilor săi istoria familiei: - Străbunicul meu a luptat împotriva Rozelor, bunicul meu - în războiul împotriva republicanilor, tatăl meu - împotriva nemţilor în cel de-al doilea război mondial...

La auzul acestor cuvinte, fiul cel mic spuse: - Dar ce are familia asta? Nu se poate înţelege cu nimeni?

Horoscop | 17 – 23 iunie Berbec Un gest urît venit din partea unei persoane apropiate vă va strica buna dispoziţie. Dar se vor găsi persoane care să vă consoleze.

Taur Starea ușor melancolică în care vă aflaţi vă sporește farmecul și vă dă o aură de mister. Veţi avea parte de mult stres pe plan profesional.

Ieftin și la îndemînă

Gemeni Tindeţi să neglijaţi unele probleme de sănătate, care vă dau mici semnale de alarmă de ceva vreme. Vești bune pe plan profesional.

Capşunele – beneficii, proprietăţi terapeutice, dezavantaje

Rac Vă pregătiţi intens pentru niște evenimente din viitorul apropiat.

Eforturile vor da roade și simţiţi acest lucru. Nu vă abateţi de la cele propuse.

Căpșunele reprezintă o bună sursă de vitamina B5, B6, C, K, mangan, potasiu, fibre alimentare, acid folic, fitonutrienţi și antioxidanţi. Se consideră că proprietăţile antioxidante au legătură cu culoarea roșie-strălucitoare a căpșunelor.

Totodată, ele sînt sărace în colesterol și grăsimi saturate. O căpșună conţine, de obicei, 200 de seminţe. O cană cu căpșune furnizează 55 de calorii.

Pasta de căpșune este utilizată pentru albirea dinţilor. Aceasta poate fi făcută repede acasă, înainte de a începe curăţarea dinţilor, dimineaţa sau seara. Capșunele sînt recomandate pentru remineralizarea organismului, dar și purificarea sîngelui. Favorizează tranzitul intestinal, ajută în creșterea diurezei și tonifierea corpului. Acidul salicilic din căpșune este benefic pentru cei care suferă de gută, rheumatism sau artrită. Aceste fructe sînt bogate în antocianidine, antioxidanţi naturali, care previn îmbătrînirea timpurie, afecţiunile cardio-vasculare și bolile neuro-degenerative.

Căpșunele sînt fructele ideale în curele de slăbit. Pe lîngă gustul delicios, sînt săţioase și conţin peste 50 de substanţe benefice organismului uman. Consumul lor se recomandă pentru buna funcţionare a inimii și a circulaţiei sîngelui, ele menţinînd și elasticitatea vaselor.

Sucul proaspăt de căpșune ajută la reducerea febrei, iar în combinaţie cu miere poate reduce orice inflamaţie. Un alt beneficiu pe care poate nu-l știaţi este că sucul de căpșune calmează arsurile solare.

Atenţie însă! Consumul în exces de căpșune poate avea și anumite dezavantaje, dind un efect alergenic. Medicii nu recomandă căpșune copiilor sub patru ani, iar cei cu vîrste apropiate trebuie să le consume în cantităţi reduse. Căpșunele nu sînt recomandate nici persoanelor cu intoleranţă la aspirină, deoarece conţin acid acetilsalicilic.

Leu Veţi fi deosebit de visători, veţi face tot felul de planuri. Dar trebuie să munciţi mai mult, pentru că riscaţi să aveţi rezultate proaste pe plan profesional.

Fecioara O săptămînă a așteptărilor neîmplinite, legate în primul rînd de planul sentimental. Această suspendare vă va genera o stare de nervozitate.

Balanţa O săptămînă destul de plină: sînteţi activi la serviciu, mergeţi la cumpărături, vă faceţi calcule și vă planificaţi tot felul de distracţii în weekend.

Scorpion Veţi fi un pic lipsiţi de energie, mai puţin organizaţi și cu mai puţin chef de muncă. Nu e o perioadă propice tranzacţiilor financiare.

Săgetător Săptămîna va fi dedicată planului sentimental. Starea financiară va fi destul de echilibrată și nici cu munca nu vă veţi stresa prea mult.

Capricorn Ar fi timpul să vă dovediţi un pic mai flexibili și să introduceţi elemente noi în viaţă. Acestea pot fi legate de profesie sau de locuinţă.

Vărsător Acum e momentul să analizaţi foarte serios dacă sînteţi sau nu mulţumiţi de unele lucruri, adică să luaţi niște hotărîri importante.

Pești Săptămîna nu strălucește la capitolul surprizelor, dar asta nu înseamnă că nu va fi mulţumitoare. În principal, muncă, muncă și iar muncă.

Meteo | 17 – 23 iunie 17 iunie: noaptea - +18° (cer senin); ziua - +29° (cer puţin noros).

18 iunie: noaptea - +21° (cer senin); ziua - +31° (cer puţin noros).

19 iunie: noaptea - +20° (cer senin); ziua - +32° (cer senin).

20 iunie: noaptea - +23° (cer puţin noros); ziua - +31° (cer puţin noros).

21 iunie: noaptea – +18° (cer puţin noros); ziua - +32° (cer puţin noros).

22 iunie: noaptea – +19° (cer posomorît); ziua - +33° (cer posomorît).

23 iunie: noaptea - +19° (cer puţin noros); ziua - +32° (cer posomorît).