Expresul nr 286 by expresul ungheni

Vineri, 6 septembrie 2013 | Anul VI, Nr. 33 (286)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Zebrele de lîngă școli în vizorul agenților de circulaţie A început un nou an de studii şi, odată cu el, s-au înteţit durerile de cap ale agenţilor de circulaţie. ”Se circulă cu încălcări ale Regulamentului rutier în apropierea școlilor”, a declarat pentru „Expresul” Andrei Costenco, comandantul Plutonului de patrulare mobilă Ungheni-NisporeniCălărași.

În doar primele două zile ale noului an de studii, au fost penalizaţi deja cinci conducători auto, dintre care trei din Ungheni și cîte unul din Nisporeni și, respectiv, Călărași. Aceștia au intrat în vizorul oamenilor legii chiar pe trecerea de pietoni de lîngă școli. În consecință, pentru neacordarea trecerii libere a elevilor pe zebrele de pietoni, șoferii nedisciplinați au fost amendaţi cu cîte 200 de lei. Timp de două săptămîni, 25 de agenţi de circulaţie ai Plutonului de patrulare mobilă Ungheni-Nisporeni-Că-

lărași vor asigura zilnic, dimineaţa, între ora 7.30 și 9.00, dar și la prînz, între ora 12.00 și 14.00, securitatea rutieră lîngă opt instituții de învățămînt ce se află în nemijlocita apropiere de partea carosabilă în cele trei centre raionale. Patru puncte de patrulare se află în orașul Ungheni și cîte două - la Nisporeni și Călărași. Referindu-se la comportamentul pietonilor în trafic și, mai cu seamă, al copiilor de vîrstă școlară, Andrei Costenco a subliniat că este unul decent și regulamentar. ”Este mai ușor să înveți un copil ce înseamnă zebră decît un adult”, a conchis dînsul. ”Mulți urcă la volan și se uită pe dealuri, iar alții, uneori, încalcă legea intenționat, dorind parcă să demonstreze agenților de circulaţie capacitățile lor excepționale de șofare”, a făcut o explicație comandantul Plutonului de patrulare mobilă Ungheni-Nisporeni-Călărași. Potrivit dînsului, pentru a-i disciplina pe acești conducători auto, este nevoie de o legislație rutieră mai dură. Acțiunile de patrulare care au loc

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

Citiți în numărul curent O călătorie în secolul al XIX-lea, la conacul academicianului de la Zberoaia Ce mai agitaţie era pe aici cu decenii și decenii în urmă. Iar cînd boierul Ștefan Gonata apărea la conacul său din Zberoaia, era o adevărată sărbătoare. Vezi pag. 2

La un Espreso cu Vlad Gorgos: „Mă simt un om gospodar, fiindcă nu am timp să mă gîndesc la odihnă” Ne-au dezbinat timpurile, ne-a dezbinat ”furajka”, „budeonovka”. Nu știu ce ar trebui să se întîmple, ca să revenim în albia firească. E greu, căci soarta poporului e în cîteva mîini murdare. Vezi pag. 4

De Ziua Independenţei, cu ţigări de contrabandă Inspectorul inferior al Plutonului de patrulare mobilă Ungheni-Nisporeni-Călărași, Sergiu Albot, la datorie

în aceste zile în apropierea școlilor sînt parte a operațiunii ”Pietonul”, desfășurată în întreaga republică. Scopul este de a preveni situațiile accidentare

A îndesit-o pe la Călăraşi După ce minsitrul Muncii și Protecţiei Sociale, Valentina Buliga, a fost criticată în cîteva rînduri pentru că evită raionul Călărași, iată că, în ultimul timp, ea a îndesit-o cu vizitele la Călărași. O vizită-fulger, despre care atît conducerea raionului, cît și a Direcţiei Asistenţă Socială și Protecţia Familiei au aflat din întîmplare, a întreprins-o în luna iulie - dar nu pentru a se întîlni cu angajaţii din domeniu, ci pentru a asista la o acţiune organizată de o organizaţie neguvernamentală din Călărași. A urmat o altă vizită, deja în august. Atunci, ea s-a întîlnit cu primarii din raion și cu o mică parte dintre lucrătorii și asitenţii sociali de aici. Scopul declarat al acestei întîlniri a fost, dacă e să judecăm după textul unui aviz adresat anterior conducerii raionului, „acordarea suportului autorităţilor publice locale în consolidarea cunoștinţelor și capacităţilor în direcţionarea, verificarea și monitorizarea ajutorului social”. Unii specialiști din suita doamnei ministru au vorbit despre ajutorul social, despre rolul și destinaţia acestuia, despre prevederile legale în acest sens. Cam totul s-a limitat la atenţionarea primarilor privind responsabilităţile lor în acordarea corectă și eficientă a ajutorului social persoanelor în drept. Nici un cuvînt nu s-a spus despre animozităţile provocate de anchetele sociale, mari și confuze, despre alte probleme și neînţelegeri provocate de politica socială actuală. În aceeași scrisoare adresată de către minister conducerii raionului se recunoaște că, „deși sistemul ajutorului social se implementează la nivel naţional de patru ani și chiar dacă au fost desfășurate diverse cam-

cu implicarea pietonilor și, în mod special, a celor de vîrstă școlară. Ina Landa

panii de informare, comunicare și instruiri, el este criticat atît din exterior, cît și din interior”. Și, dacă sistemul este criticat, apare întrebarea logică: de ce se insistă pe el și nu se încearcă schimbarea lui? O întrebare la care călărășenii așa și nu au flat răspunsul. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Printre cele mai solicitate Școala Profesională din Ungheni se numără printre cele mai solicitate instituţii de învățămînt secundar profesional din Republica Moldova. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei, doar aici și în alte patru instituţii de profil din republică – trei din Chișinău și una din Bălţi - erau completate, la data de 25 august, toate locurile oferite pentru studii în anul curent. Cele mai solicitate, în acest an, au fost meseriile de: bucătar, frizer, controlor-casier, lăcătuș la repararea automobilelor, electrician electronist auto, lăcătuș instalator tehnică sanitară și cofetar. Tinerii nu prea au dat năvală să studieze meseriile: cusătoreasă, tencuitor, tîmplar, tractorist-mașinist în producția agricolă sau pietrar-zidar. UNGHENI | Lucia Bacalu

La Crucea de pe Dealul Zghihoaiei Sute de credincioși s-au adunat, pe 28 august, pe Dealul Zghihoaiei de la Nisporeni, la Crucea Mîntuirii Neamului Românesc, pentru a consemna cea de-a doua aniversare de la înălţarea ei. Cu acest prilej, a fost sfinţită piatra memorială ce consfinţește

În timp ce Republica Moldova își sărbătorea independenţa, un locuitor al satului Valea Mare a hotărît să se mai pricopsească, căci așa trebuie să fie cetăţenii – asiguraţi cu de toate. Vezi pag. 5

“osteneala ctitorilor acestui minunat monument”. De acum înainte, numele sutelor de credincioși ce au contribuit la ridicarea Crucii vor rămîne veșnic încrustate pe această piatră. De notat că realizarea și instalarea ei a costat peste 19 mii lei. În 2014, se preconizează începerea construirii, în apropiere, a unei mănăstiri care va purta numele lui Ștefan cel Mare și Sfînt. Prima donaţie importantă deja a fost făcută. PS Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, a anunţat că fostul prim-ministru, Vlad Filat, a donat în acest scop 30 mii de euro. NISPORENI | Natalia Junghietu

Lideri pe Facebook Cele trei raioane, Ungheni, Nisporeni și Călărași, se află printre primele zece în topul localităţilor cu cele mai multe conturi pe Facebook – o reţea de socializare în vogă pe la noi. Astfel, Ungheniul se situează pe locul cinci, după Chișinău, Tiraspol, Bălţi și Cahul, cu 3800 de conturi la activ. Nisporeniul e pe locul opt, cu 1650 de conturi. Dacă ţinem cont de faptul că populaţia Nisporeniului e de peste două ori mai mică decît cea a Ungheniului, situaţia e chiar una foarte bună pentru Nisporeni. Călărașiul, cu 1340 de conturi pe Facebook, se situează pe locul nouă. Lucia Bacalu

Expresul.com Știri oriunde te-ai afla

Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

Eveniment

6 septembrie 2013

La drum

O călătorie în secolul al XIX-lea, la conacul academicianului de la Zberoaia Dacă vreți să faceți o călătorie în trecut, ar trebui să luați calea spre Zberoaia Nisporenilor, unul dintre puținele sate de la noi, unde s-au mai păstrat urmele vremurilor de odinioară.

Pe o colină împrejmuită de verdeaţă, la doar două sute de metri de Prut, se mai observă pereţii unui fost conac boieresc. Ce mai agitaţie era pe aici cu decenii și decenii în urmă. Iar cînd boierul Ștefan Gonata apărea la conacul său din Zberoaia, era o adevărată sărbătoare. NOTĂ: Academicianul din Zberoaia – astfel a fost supranumit Ștefan Gonata, cel care, la numai 29 de ani, în 1867, a participat la fondarea Societății Academice Române, fiind ales, în 1870, membru de onoare al Academiei Române. Pe moșia sa de la Zberoaia a amenajat un sector agricol experimental și a început desfășurarea de experimente științifice, mai ales în domeniul viticulturii. El a fost unul dintre cei ce a adus și a aclimatizat în Basarabia vița-de-vie franceză. A colaborat la mai multe publicații agricole din Rusia, iar observațiile sale științifice le împărtășea cu savanți din România și din alte țări europene. Era prieten cu Mihail Kogălniceanu. La Zberoaia a deschis un spital și a organizat un muzeu. Avea o bibliotecă extraordinară. Pășim încet în curtea conacului. Chiar dacă a rămas o ruină, încercăm un sentiment deosebit. Acele ceasornicului par să se rotească vertiginos în sens opus. Apare în faţă un tablou mirific: un

conac boieresc de toată frumusețea, înconjurat de vii și livezi, cu un parc și un lac în față. Pe aleile înmiresmate fac promenade cucoanele, iar la mansardă, Ștefan Gonata, boierul, stă retras în fapt de seară admirînd priveliștea din jur... În prezent, curtea boierească de altădată este de nerecunoscut. Au inundat-o buruienile. Nici conacul, nici iatacul cucoanei din preajmă nu mai sînt cum au fost odinioară. Totul se dărîmă. ”A fost tare frumos cîndva aici”, își amintește Ana Cozma, o bătrînică din Zberoaia, în vîrstă de 87 de ani. Cum să nu fie, dacă parcul imens fusese plantat după un proiect al lui Ștefan Gonata, cu 80 de specii de liliac, cu salcîmi și tei. Acum, din liliac mai n-a rămas nimic, copacii au îmbătrînit. ”În ograda unui vecin de-al meu mai crește un prăsad rămas de pe timpurile boierului”, susţine Ludmila Cheșcu, o săteancă ce locuiește chiar în preajmă. Femeia, în vîrstă de 64 de ani, spune că, pe timpurile copilăriei sale, conacul fusese transformat de sovietici într-o unitate militară. ”Veneam aici la film”, își amintește dînsa. Apoi, din anul 1976 și pînă-n 1999, odăile boierești au servit drept saloane de spital. ”Păcat că a fost lăsat să se dărîme acest conac. Poate mai era bun la ceva și în zilele nostre”, încheie femeia. Unicul loc care a rezistat este beciul imens. Pe aici trec oaspeții satului, fiind însoțiți de primarul Damian Pîrlici, care le povestește despre istoria conacului, despre vremurile demult apuse. Nu cere nici un ban pentru asta. Dimpotrivă, îi servește și cu cîte un păhar de vin care se păstrează în beci special pentru asemenea ocazii.

Sărbătoare de pomină la Sineşti În luna martie curent, în cadrul ”Mărțișorului”, împreună cu formația ”Codreanca” am evoluat în fața sineștenilor. Ne-a întîmpinat atunci un cămin cultural, aspectului căruia lăsa mult de dorit. Au trecut doar cîteva luni şi, iată, în prag de toamnă, am fost invitat la sﬁnțirea ediﬁciului respectiv. Ceea ce mi-a fost dat să văd m-a lăsat mască.

Oamenii din părtea locului, împreună cu primarul de Sinești, Iurie Țăruș, au făcut, într-un timp record, aproape imposibilul: au transformat acest local într-un colțișor de rai, cu gard, cu temelie și piloni de piatră, cu portiță, de la care se așterne un trotuar pavat pînă la ușa clădirii, iar în jur un covor verde din iarbă mătăsoasă. Au fost schimbate geamurile și ușa, au apărut perdele noi, sistem de iluminare a fost renovat, iar scena - împodobită ca o Casă Mare. Potrivit primarului, pentru toate acestea au fost alocate circa o sută mii de lei. Căminul cultural a fost sfințit de parohul bisericii din sat, Vasile Alcaz, care, ulterior, a avut doar cuvinte de laudă în adresa celor care au muncit aici, au contribuit la lucrările de renovare. A urmat și un concert pe cinste. Primii au urcat în scenă artiștii amatori din Sinești, conduși de neobosita Valentina Ișcalău. Impresionant a fost cîntecul compus de artiștii satului pentru și despre primar. La cuvintele: ”Faceți hora roată, roată cu primarul laolaltă”, spectatorii s-au ridicat și sau încins în horă împreună cu Iurie Țăruș. A fost o horă sinceră, de suflet. Nu a lipsit de la eveniment nici Eugenia Baroncea, șefa Direcţiei Cultură și Turism. Chiar dacă a fost solicitată la o activitate majoră la Ungheni, a găsit timp să fie și alături de sineșteni. După felicitările d erigoare, dînsa i-a îndemnat pe artiștii amatori de la Sinești să se pregătească de atestare, căci o merită. Cu un program de cîntece folclorice și obiceiuri de nuntă au venit în faţa publicului spectator ”Țărăncuțele” de la Boghenii Vechi, îndrumate de Mariana Agafi. Surpriza cea mare le-a oferit-o Gheorghe Țopa, care a scos spectatorii în aer liber și i-a îndemnat să se prindă în horă. Cam timizi, după cum e firea țăranului, nu se prea lăsau înduplecați. Pînă la urmă, au dat toate pe una și au încins o horă de mai mare dragul, cu primar și primăriță, cu jupîn și jupîniță. ... Eram deja pe creasta dealului Mînzătești, iar chiotele dansatorilor îmi mai mîngîiau auzul. Deoadată, mi-a răsărit în gînd o rugă către Domnul: ”Doamne, întoarce-ne acele vremuri cînd cîntecul și hora ne însoțeau peste tot”. UNGHENI | Vasile Munteanu

În fotograﬁe: Conacul de la Zberoaia

”Ne dorim să atragem cît mai mulți vizitatori. Poate cineva se va oferi să ne acorde un sprijin financiar pentru restabilirea acestui obiectiv”, spune Damian Pîrlici. Dînsul este convins că va veni timpul cînd conacul de la Zberoaia va reînvia, devenind una dintre cele mai importante atracţii turistice din țară. ”Un diamant neșlefuit”, așa l-a caracterizat primarul. Pentru a-l restabili, e nevoie cam de un milion

de lei. Primăria nu are de unde să-i ia. Cu toate acestea, Damian Pîrlici este departe de gîndul să renunțe la restabilirea lui. De doi ani încoace, pe 22 mai, de Sf. Nicolae, curtea conacului reînvie. Localnici vin aici să sărbătorească hramul satului. Potrivit primarului, se prevede și reparația unui drum de acces spre conac. Deocamdată. NISPORENI | Ina Landa

Încă un erou necunoscut al neamului a fost identiﬁcat După 74 de ani de la moartea pe cîmpul de luptă, încă un ostaş necunoscut, înhumat la cimitirul ostaşilor români de la Călăraşi, şi-a recăpătat numele. Este vorba de sergentul Armatei Române din Regimentul 55 infanterie, Maftei Gardina.

Pe 28 august, la mormîntul lui de la Călărași a venit fiica sa, Maria, în vîrstă de 80 de ani, și nepoata Mihaela, de

40 de ani. Ele, fiind însoţite de reprezentanţi ai autorităţilor călărășene, au vizitat cimitirul respectiv și au asistat la procedura de scriere a numelui tatălui și, respectiv, bunicului, pe crucea de la mormînt. Astfel, încă o inscripţie „Erou Necunoscut” a dispărut. „Este al doilea caz, de la inaugurarea cimitirului în anul 2010, cînd numele unui erou necunoscut este identificat, acesta ocupîndu-și locul pe crucea de la mormînt spre neuitarea celor care vor veni din urma noastră”, a menţio-

nat istoricul Iacob Coșneanu, care, de ani buni, are în vizor locurile unde sînt înhumaţi ostașii români morţi în cel de al doilea război mondial. În anul 2011, a fost identificat numele ostașului Gheorghe Andronic, acesta fiiind scris pe crucea de la mormînt în prezenţa fiului său, care l-a considerat pierdut fără veste timp de peste 70 de ani. În ziua de 28 august, fiica și nepoata lui Maftei Gardina, ostașul care a căzut pe cîmpul de luptă și a rămas pe veci aici, în pămînt călărășean, au împărţit pomene de sufletul lui, iar la mormînt au fost depuse coroane de flori. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

A zis şi a făcut Urmare a vizitei pe care a avut-o președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, la Cetireni, în ziua de 28 august, trei gimnazii din regiune s-au ales cu daruri la care nici nu au visat. În prima zi de școală, pe 2 septembrie, echipa PLDM din Ungheni a mers la gimnaziile din Cetireni, Floriţoaia Veche și Unţești, pentru a le transmite cîte zece calculatoare performante pentru fiecare, motiv de mare bucurie și emoţie pentru cei 500 de copii, 200 părinţi și corpurile didactice din instituţiile respective. „Vorba înseamnă faptă, a zis și a făcut”, a menţionat Alexandru Ciuvaga, șeful Direcţiei Învăţămînt, Tineret și Sport Ungheni, despre promisiunea lui Vlad Filat dată la întîlnirea din 28 august. „A promis că va aduce un calculator: Nu a adus unul, ci zece pentru fiecare”, a adăugat și Iurie Toma, președintele raionului Ungheni, dar și președinte al PLDM Ungheni. Atît elevii, cît și profesorii din cele trei gimnazii, cu emoţii și cu bucurie, i-au mulţumit lui Vlad Filat într-un glas pentru gestul și generozitatea sa. „Calculatorul nu este un moft în ziua de azi, este o necesitate, inclusv pentru co-

Echipa PLDM din Ungheni transmite calculatoarele de la Vlad Filat şcolii din Cetireni

piii de la sate”, a subliniat Iulia Șobraneţchi, directoarea gimnaziului Unţești. Potrivit directorilor instituţiilor respective, în toate aceste trei gimnazii se simţea lipsa calculatoarelor performante, întrucît puţinile calculatoare existente datau de la începutul anilor 90. De notat că toate cele trei primăriţe din localităţile respective sînt membre PLDM. PP

Actual

6 septembrie 2013

A scăpat ca prin urechea acului Reforma din învăţămîntul din Moldova a făcut ca la Călăraşi să fie suprimate mai multe instituţii de învăţămînt, altele fiind pe cale de a fi lichidate.

Spre exemplu, Gimnaziul din Rădeni, cu 93 de elevi la ora actuală, a scăpat de lichidare ca prin urechea acului, cu doar două săptămîni înainte de începutul noului an de studii. Salvarea a venit de la Consiliul raional, care, în ședinţa sa din 22 august, nu a reușit să întrunească numărul necesar de voturi pentru aprobarea unei decizii în acest sens. Mai mulţi consilieri raionali, reprezentanţi ai diverselor formaţiuni politice, au exprimat un vot de blam argumentelor aduse în favoarea lichidării gimnaziului, prezentate de către șefa Direcţiei de Învăţămînt, Elena Gonţa. Decizia consilierilor de a nu vota pentru lichidarea gimnaziului respectiv a fost alimentată și de către afirmaţia directorului Centrului de Sănătate Publică, Grigore Ciurcă, precum că sediul liceului din Dereneu, unde urmau să înveţe cei 93 de copii de la Rădeni, nu este gata de începerea noului an de studii, urmînd ca aici să fie efectuat încă un mare volum de lu-

crări de reparaţie. Pe de altă parte, sediul gimnaziului din Rădeni a fost reprarat recent, fiind cheltuite în acest scop cîteva sute de mii de lei. Nu atît de norocoase s-au dovedit a fi școlile-grădiniţe din Părcani și Păulești, lichidarea cărora a fost votată la aceeași ședinţă a Consiliului raional. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu P.S. Maia SANDU, Ministrul Educaţiei: „Sistemul vechi de finanţare favoriza școlile mici, subvenţionîndu-le din contul celor mari. Un elev dintro școală mică beneficia de o alocaţie de cîteva ori mai mare decît unul dintr-o școală mare. Aceasta se întîmpla pentru că, indiferent de numărul de elevi, salariile profesorilor și costurile de întreţinere sînt cam aceleași. În consecinţă, aveam, în cea mai mare parte, cheltuieli ineficiente și rezultate slabe și în școlile mari, și în școlile mici. Acum avem un sistem echitabil de finanţare, orientat pe beneficiari. Școlile cu mai mulţi elevi vor primi mai mulţi bani și vor putea să investească în infrastructură, materiale didactice,

instruirea profesorilor, alte lucruri care le vor spori performanţa. Nu există nici o îndoială că principiul „Banii urmează elevul“ este unul corect. Această reformă stimulează folosirea mai eficientă a banilor publici și, acolo unde administraţia publică locală, împreună cu managerii școlari, au dat dovadă de responsabilitate, rezultatele nu au întîrziat să apară. În raioane precum Călărași, Orhei, Hîncești, Ungheni, Nisporeni, Criuleni, unde, pe parcursul ultimilor ani, s-au făcut eforturi de optimizare a claselor și a școlilor, resursele pentru investiţii în dezvoltarea școlilor au crescut de la cîteva sute de mii de lei, în anii precedenţi, la 3, 5 și chiar 12 milioane de lei în anul 2013. Resursele suplimentare pe care le vom atrage, inclusiv cele din creditul Băncii Mondiale, aprobat de curînd, vor fi alocate în mod prioritar raioanelor care demonstrează efort în implementarea reformei. Școlile mici vor rezista, dacă vor reuși să se descurce cu bugetul alocat fără a compromite rezultatele”. (Din interviul acordat de ministrul Educaţiei, Maia Sandu, publicaţiei „Adevărul”)

Şcoala trebuie să existe în ﬁecare sat Deşi susţine reforma şcolară, Svetlana Chirtoacă, directoarea Gimnaziului din Bălăneşti este împotriva lichidării instituţiilor de învăţămînt din mediul rural. “Un sat fără şcoală cred că ar muri.

Atîta timp cît există școala, trăiește și satul. În copii trebuie să investim. Nu contează cîţi bani se cheltuie pentru aceasta, școala trebuie să existe în fiecare sat”, a declarat dînsa într-un interviu pentru postul de radio “Europa liberă”. În anul curent de studii, Gimnaziul din Bălănești va primi 1 milion 176 mii de lei pentru instruirea și educarea celor 196 de elevi. Conform legislaţiei, în prezent statul oferă pentru fiecare elev înscris într-o școală

sau alta cîte 6000 de lei. “Ne străduim să facem economie, ne străduim să nu cheltuim fără motive, astfel că ne încadrăm în buget”, a explicat directoarea. În plus, potrivit dînsei, gimnaziul din Bălănești nu se confruntă cu lipsa cadrelor. Dimpotrivă. “Totdeauna am avut surplus de cadre. Avem cadre bine pregătite. Vîrsta medie a acestora este de 48-50 de ani. Sîntem încă în plină forţă, pedagogii noștri sînt creativi, sînt foarte buni”, a specificat Svetlana Chirtoacă, menţionînd că salariul mediu al unui pedagog ar trebui să fie de cel puţin 10.000 lei. “Cu cît mai mult, cu atît mai bine”, a subliniat dînsa. Pe de altă parte, pedagogii trebuie să-l merite. “Eu mă tem să strig tare: „Vrem salarii mari!”, cînd știu cît de reticienţi sînt unii la noua schimba-

re...”, a remarcat directoarea. Referindu-se la examenele de bacalaureat din acest an, Svetlana Chirtoacă a salutat schimbările care s-au făcut. “De multe ori, am vrut să fiu corectă la examene și am încercat să fiu corectă, dar, cînd am văzut că școala mea stă mai jos decît altă școală, unde știu că nu sînt specialiști, unde știu că nu se face mai multă carte ca la noi, m-a împins și pe mine să procedez un pic mai altfel decît cere metodologia și regulamentul”, a recunoscut dînsa. De acum înainte, directoarea gimnaziului din Bălănești crede că lucrurile se vor schimba, mai ales în ceea ce privește atitudinea părinţilor faţă de studiile copiilor lor. Căci, spunea dînsa, “nu s-au revoltat copiii precum au făcut-o părinţii și profesorii”. NISPORENI | Lucia Bacalu

În atenţia cetăţenilor La data de 13 septembrie 2013, de la ora 14.00 pînă la 16.00, în incinta Inspectoratului de Poliţie Ungheni, or. Ungheni, str. Naţională 20, „Transparency International Moldova va oferi consultaţii juridice gratuite persoanelor interesate. Adresaţi-vă în biroul 206.

Oferim în arendă spaţii pentru oﬁcii și activităţi comerciale. Reamenajarea spaţiilor solicitate se va efectua cu acordul sau la solicitarea viitorului beneﬁciar. Adresa: or. Călărași, str. Mihai Eminescu 20 A. Relaţii la tel.: 069136751, 068331335

Știri din Primăria Ungheni

Frumoase zile pentru Ungheni Aniversarea a 551-a a orașului Ungheni, organizată de Primăria Ungheni, s-a bucurat de o numeroasă participare, reușind să asigure miilor de ungheneni, dar și oaspeţilor, zile frumoase de recreere, de distracţie și voie bună, prin numeroasele spectacole de exceptie ce au avut loc în zilele de 27-31 august pe Piaţa Independenţei. Startul a fost dat de colectivele artisitice din Ungheni, care au prezentat un furmos spectacol.

Semnarea acordului de fraternitate între Ungheni şi Jonișkis (Lituania)

Pe 29 august, de dimineață, au fost inaugurate, în mod oficial, după o reparaţie capitală, străzile Bernardazzi și Hașdeu. În seara aceleiași zile, a avut loc Festivalul de muzică și dans „Hora de la Prut”, la care au participat 15 colective. Punctul culminat l-a constituit concertul susținut de interpreţii Adrian Ursu și Maria Sarabaș. Distracția și buna dispoziție nu a lipsit nici pe 30 august. În Piața Independenței au răsunat piesele mixate de DJ renumiți, iar Pasha Parfeni și Aliona Moon au incendiat atmosfera. Zilele orașului Ungheni s-au încheiat pe 31 august, cu un concert de zile mari, unde au evoluat interpreţi îndrăgiți: Isidor și Nicolae Glib, Ana Barbu, Diana Rotaru, Nelly Ciobanu. O surpriză a fost Veta Biriș, interpretă de muzică populară din România, iar evoluarea ei a fost un cadou din partea orașului înfrățit Reghin, România. În aceeași seară, a fost semnat acordul de înfrățire cu orașul lituanian Jonișkis,în prezența a mii de ungheneni. Alături de locuitorii orașului au sărbătorit și delegații din orașele înfrățite Auce (Letonia), Konin (Polonia), Reghin (România) și Jonișkis (Lituania). ”Ungheniul rămîne mereu tînăr și atrăgător, atît pentru noi, cei care ne numim cu mîndrie ungheneni, cît și pentru oaspeţii care ne vizitează. Acest fapt se datorează inimilor dumneavoastră, dragi ungheneni. Sper ca, prin activitatea noastră comună, să reușim să ne facem orașul și mai frumos, și mai curat, și mai atrăgător. Împreună, ca și pînă acum, să căutăm și să găsim cheia succesului”, a menționat primarul Alexandru Ambros, în mesajul său de felicitare adresat unghenenilor. Primăria Ungheni adresează sincere mulţumiri sponsorilor, organizatorilor și tuturor celor care au participat la realizarea acestui eveniment, și care, prin contribuţia lor, au asigurat pînă în cel mai mic detaliu succesul evenimentului. Mulţumim sponsorilor și agenţilor economici locali care au acceptat să susţină cea mai mare sărbătoare a orașului: Efes Vitanta Moldova Brewery SA, Compania Moldtelecom SA, ÎS pentru Silvicultură „Silva-Centru”, „Electro” SRL, „Javelin” NA SRL, „Finist” SRL, Teriac SRL, Aledex-Info SRL, Trasis Lux SRL, Elcatras SRL, Raisan-Cons SRL, Setraco SRL, Moldabela SRL, ÎM Apă Canal Ungheni, Ricomario SA, ÎM Ungheni-Vin SA, Elastica SRL, Ungheni Gaz SRL, BC Banca Socială SA, SRL Porana Com, SA Comoditate, IM ”Gedeon Richeter-Reţea Farmaceutică SRL, Cristifarm SC SRL,Caliga Valeriu ÎI, ICS TDV-Group SRL, BC VictoriaBank SA, Coopcomerţ a UCOOP Ungheni, ÎM Unimarket Discount SRL, Fincombank SA, ÎM Elodi-Farm SRL, Lukoil-Moldova SRL, SC Artaret SRL,ÎI Macari Alexandru, ÎI Nadejda Grosu, SRL Vila Verde UN.

Anunţ La data de 20 septembrie 2013, ora 10.00, Primăria Ungheni desfășoară licitația „cu strigare” de vînzare a loturilor de teren pentru construcția caselor individuale de locuit în cartierul Dănuțeni. Pe sectorul respectiv se proiectează sistemul de alimentare cu apă, canalizare și energie electrică. Cererile și documentele de participare vor fi primite pînă la 19 septembrie, ora 9:00, în bir. 404 sau 206. Relații la tel.: 0236 23696 sau 0236 22437

Social

6 septembrie 2013

La un Espreso cu Vlad Gorgos

„Mă simt un om gospodar, ﬁindcă nu am timp să mă gîndesc la odihnă” S-a născut la 13 august 1957, la Bravicea Călărașilor. De profesie este metodist-organizator, fiind producătorul trupei „,Millenium”, o formaţie care s-a impus, în cei peste 16 ani de activitate, pe scene importante din R.Moldova, dar și din străinătate, acumulînd peste 30 de trofee. Prin „Millenium”, Vlad Gorgos a educat trei generaţii de interpreţi și instrumentiști, 45 de discipoli au trecut școala dînsului. Este Maestru în Artă. Domnule Gorgos, spuneţi sincer, atunci cînd întîlniți un călărășean, vi se zbate inima mai tare? Sigur. Mai frumos decît satul meu, Bravicea, nimic nu există. De la rădăcina stejarilor mei, a copilăriei mele, a viselor mele, mi-am luat vlaga și seva. Totul vine de acolo... Cît de des mergeţi la Bravicea? Nu atît de des cît mi-aș dori, fiindcă avem multe turnee. Mai mult cîntăm peste hotare, spre regret, dar asta este. Pentru cine cîntați peste hotare? Pentru cei ce cunosc formația ”Millenium”. Anul acesta, TVR, cea mai importantă televiziune din România, a transmis, pentru prima dată, concertul nostru jubiliar. Credeți-mă, a avut mare succes. România deja ne cunoaște. Sîntem ai lor, piesele noastre li se par foarte frumoase, sînt în aceeași limbă în care cîntă și ei. Păcat că ne dezbină Prutul. Prutul este unul pentru toți, de ce ar trebui să ne dezbine? Ne-au dezbinat timpurile, ne-a dezbinat ”furajka”, „budeonovka”. Nu știu

ce ar trebui să se întîmple, ca să revenim în albia firească. E greu, căci soarta poporului e în cîteva mîini murdare. Nu cred că acești demnitari își iubesc satul, mama. Ei iubesc banii care, însă, niciodată n-o să-i facă fericiţi cu adevărat. Sînteți o persoană directă, spuneţi pe șleau ceea ce gîndiţi. Ați avut de suferit din această cauză? Eu sufăr numai de pe urma celor, cărora le ating punctele dureroase. Vreau să le spun ceea ce mi-a zis cîndva tata: ”Domnilor, aurul nu se mănîncă. Înțelegeți?”. Regret că milionarii noștri aduc de hramuri formații și artiști străini, dar nu vor să promoveze artiștii autohtoni, care sînt foarte buni. Credeți-mă, peste hotare sîntem aplaudaţi, iar acasă nu sîntem deloc apreciaţi. Cineva chiar ma zis: ”Cum să urce în scenă numai artiști moldoveni, vrei să ne rîdă lumea?”. Iată unde este tristețea. Am călătorit în multe țări... Și de fiecare dată vă întoarceți acolo de unde vi se trag rădăcinile. Da. Avem un popor deosebit. În orice ogradă ai intra, ești servit, pentru că așa e tradiția: oaspetele trebuie întîmpinat și numaidecît trebuie lăsat să chefuiască atît cît vrea el. Din cauza acestei bunătăţi a noastre și suferim. Nu ne mai schimbăm. Am avut un turneu în Canada, unde am întîlnit mulţi moldoveni. Plecînd de acasă, ei și-au pus în desagă bunătatea lor și prin asta se evidenţiază. Sîntem un popor bun, un popor pașnic. Aveți două surori plecate peste hotare. Da. Noi am fost o familie unită, am fost educaţi foarte bine de mama și de

A depăşit toate aşteptările Cel de al doilea iarmaroc regional agricol de toamnă, desfăşurat de către Direcţia Raională Agricultură Călăraşi, în parteneriat cu AO „Agroconsultant”, pe 25 august curent, la Bravicea, a depăşit toate aştepătrile, atît a organizatorilor, cît şi ale participanţilor.

Potrivit estimărilor efectuate de organizatori, la iarmaroc au venit circa 500 de agenţi economici din majoritatea satelor călărășene, dar și din satele raioanelor vecine, Orhei, Telenești și Strășeni. Pe lîngă sutele de producători agricoli, care au adus întregul sortiment de produse agroalimentare de sezon: fructe, legume, struguri, au fost prezente și zeci de persoane care au propus cumpărătorilor produse de panificaţie, cereale, păsări, animale domestice, iar unii au venit chiar cu mobilă, covoare, electrocasnice și alte mărfuri necesare vieţii de zi cu zi. În condiţiile unei asemenea aglomerări de comercianţi și producători agricoli, organizatorilor nu le-a fost deloc ușor să-i identifice pe cei mai buni dintre cei mai buni. Totuși, au reușit. Învingătorilor concursului pentru cea mai bună prezentare a produselor și mărfurilor le-au fost înmînate diplome și cadouri din partea conducerii raionului Călărași și AO „Agroconsultant”. De notat atmosfera civilizată, în pofida concentrării mari de unităţi de transport și o aglomerării umane excesive. Cei prezenţi la iarmaroc au fost foarte îngăduitori și atenţi unul cu altul, voia bună și înţelegerea făcînd casă bună cu forfota caracteristică pentru asemenea acţiuni. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

tata. Nu am știut ce înseamnă să obijduiești o fetiță, ce înseamnă să nu oferi locul unei bătrîne. Acum, cînd surorile îmi sînt departe, e plecată și o parte din mine. Ne-am împotrivit mult plecării lor, dar așa, cred, a fost soarta. Cînd vin acasă, parcă și neamul nostru, al Gorgoșilor, este mai bogat. Casa părintească nu se vinde, afirmaţi într-un interviu. Aceste spuse ale lui Grigore Vieru cred că s-au înfipt adînc nu numai în sufletul meu, ci al miilor de moldoveni. Noi ne-am înțeles că nu vom vinde niciodată casa părinților. Acum are grijă de ea un vecin. Este un gospodar iscusit, are grijă și de casa lui, și de a noastră. E plăcut cînd venim și mai depănăm, împreună, amintirile, căci am trăit într-o mahala – cea mai bună, cea mai talentată, unde se făceau concerte la poarta mea, apoi la poarta vecinilor. Acolo s-a plămădit Vlad Gorgos.. Care este gustul copilăriei dumneavoastră? Gustul zamei pe care o prepara bunica și în care turna borș de casă făcut din „huși”. Gustul mămăliguței preparate din făină de păpușoi ”hîngănești”. Mirosul cozonacului bravicean. Îmi amintesc de bobul pe care-l pregăteam pentru mîncare – ne dureau unghiuțele de la curățat. Îmi amintesc cum tăiam cordele pentru ţoluri – din ciorapi, din hăinuțe. Stăteam pe cuptor, la lumina lămpii cu gaz și le tăiam. Nimeni nu scîncea. Spuneați undeva că astăzi puterea banului dictează totul.

Așa este. Nu vreau să se supere nimeni, dar mie îmi amintește instaurarea democraţiei pe care o avem de o turmă de oi, care a stat în permanenţă închisă în ocol. Cînd i s-a dat drumul, animalele nu au mai știut ce să facă: să iasă sau să intre. Așa și noi: din socialismul care ni se băgase în cap am nimerit într-o democrație capitalistă. Și ce facem? Întîi și întîi, am distrus totul ce am făcut cu mînuțele noastre: tabere de copii, case de cultură... Dacă tot ați amintit de casele de cultură, cum le vedeți azi? Triste de tot. M-am bucurat că la Pîrlița, Ungheni există o casă de cultură reparată, foarte frumoasă. Bravo celor care au contribuit la acest lucru. Dar mă întristează casa de cultură din satul meu. A fost construită, prin anii 60, după un proiect unical. Aceste case de cultură trebuie păstrate pentru generațiile viitoare, pentru tot satul și să nu fie transformate în baruri sau discoteci. Credeţi că nu prea se investește azi în cultură? Deloc nu se investește. Dar dumneavoastră investiţi. Eu investesc banii mei personali. Asta este crucea mea, este misiunea mea pe acest pămînt. Ce ați transmis de la părinți copiiilor dumneavoastră? Totul. Cum am timp liber, le vorbesc despre părinții mei, despre copilăria mea, despre învățătorii mei, cum îmi place să le spun. Se făcea multă carte pe vremea copilăriei mele în satele noastre. Și mult mai multă educaţie. Acum, am

În fotograﬁe: Vlad Gorgos la Rădenii Vechi, Ungheni

luat-o cu „europenizarea”. Oare nu tot în Europa sîntem și am fost dintotdeauna? De ce trebuie să ne învețe cineva ce și cum să facem? Riscăm să ne pierdem tradițiile, așa cum și le-au pierdut multe țări europene. Noi distrugem școlile. Îi impunem pe copii, chiar din clasele mici, să învețe cum au apărut pe lume. A dispărut acea taină – că ne-a adus barza. Era frumos. Oare noi, cei care nu am fost învăţaţi toate aceste lucruri, sîntem mai proști? Vreți să spuneți că mergem într-o direcție greșită? Da. Oare n-am putea merge în Europa cu o părere a noastră? Ce v-aţi mai dori pentru dumneavoastră, domnule Vlad Gorgos? Formația „Millenium” trebuie să se dezvolte în continuare, să atingă noi culmi. Mă simt un om gospodar, fiindcă nu am nici o clipă liberă, nu am timp să mă gîndesc la odihnă. Nici nu vreau. Cîndva, celebrul Raimond Pauls, fiind întrebat cînd se odihnește, a răspuns: „În scenă, la concerte”. Așa ne odihnim și noi și este foarte frumos. Ina Landa

Start lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni, a fost gazda marelui eveniment cu privire la inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iași-Ungheni. La activitate au participat: prim-ministrul României, Victor Ponta, prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, Comisarul European pentru Energie, Gunther Oettinger, mai mulți miniştri şi secretari de stat din Guvernul României și din Guvernul Republicii Moldova, Președintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, Preşedintele Euroregiunii Nistru şi al Regiunii Vinniţa, Serghei Tatusiak, Ambasadorul României la Chișinău, Excelența Sa Marius Lazurca, primari din raionul Ungheni, preşedinți de raioane,

parlamentari și reprezentați ai administrațiilor publice, oameni de afaceri şi reprezentanţi mass media. “Europa este puternică prin valorile şi standardele pe care le îmbrăţişează toate statele care-şi doresc cu adevărat să fie europene. Dar unitatea Europei se manifestă şi prin sprijinul pentru dezvoltare, care ne este oferit de Uniunea Europeana”, astfel preşedintele Iurie Toma a mulţumit, în numele locuitorilor raionului Ungheni, Comisarului European pentru Energie, Gunther Oettinger, pentru suportul decisiv în implementarea acestui proiect strategic pentru Republica Moldova. „Este o deosebită onoare pentru locuitorii raionului Ungheni că acest proiect se implementează la noi. Înţelegem că, fără sprijinunl frăţesc din partea României, multe proiecte de dezvoltare pot rămîne doar vise.” Fapt pentru care preşedintele raionului a exprimat toată recunoştinta Guvernului României pentru acest proiect şi anume Prim-ministrului Romaniei, Victor Ponta. “Să aducem mai multă Europă acasă, este dezideratul nostru - aceasta înseamnă mai multă siguranţă, reforme necesare, înseamnă, în primul rind, multă muncă”, a declarat Iurie Toma. Amintim că, la 8 august current, a fost semnat contractul de grant în valoare de 7 milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană, dintre Autoritatea de Management a Pro-

gramului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013 şi Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni. Republicii Moldova îi revin 3 milioane de euro pentru interconectarea reţelelor de gaze. Interconectarea rețelelor de gaze dintre România și Republica Moldova, prin gazoductul Ungheni-Iași, este un proiect energetic, gîndit să răspundă necesității Republicii Moldova de a-şi asigura securitatea energetică, dar şi ca alternativă comercială de livrare a gazelor naturale. Conform proiectului, capacitatea gazoductului va permite transportarea unui volum de gaz de aproximativ 0,5 mlrd. m3 pe an, în prima etapă, şi 1,5 mlrd m3 la etapa a doua.

Social

6 septembrie

La Ungheni a venit timpul marelor proiecte Marţi 27 august, după inaugurarea lucrărilor la gazoduct, în Casa Sărbătorii din Ungheni a avut loc Forumul Euroregiunii “Siret-PrutNistru” cu tema: „Integrare europeană – cooperare transfrontalieră”, acesta fiind, de fapt, cel mai mare eveniment de acest gen din istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state. La Forum au participat: preşedintele raionului Ungheni, Iurie Toma, primministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, prim-ministrul României, Victor Ponta, Comisarul European pentru Energie, Gunther Oettinger, miniştri şi secretari de stat din Guvernul Român şi din Guvernul Republicii Moldova, Preşedintele Consiliului judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, Preşedintele Euroregiunii Nistru şi al Regiunii Vinniţa, Serghei Tatusiak, Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, mai mulţi primari, preşedinţi de raioane, parlamentari, reprezentaţi ai administraţiilor publice şi reprezentanţi mass-media. Iurie Toma a dat tonul de început al Forumului prin următorul mesaj: “Bine aţi venit la Ungheni! Welcom! Ne aflăm în „Casa Sărbătorii”, în zi de sărbătoare, într-un format atît de prietenos, care mi-a prilejuit cea mai lungă frază de salut pe care am rostit-o pînă astăzi, în calitate de gazdă. Acest lucru mă determină să observ,

Printr-o decizie a Consiliului local, ziua de 28 august a fost desemnată Zi a Imnului, Stemei și Drapelului satului. De notat că Hogineștiul, cu o populaţie de circa 1800 de persoane, este una dintre puţinele localităţi din Republica Moldova care are întreg pachetul de însemne identitare. De asemenea, satul Hoginești este unica localitate din raionul Călărași, alcătuită din două... sate:

o dată în plus, că la Ungheni a venit timpul marilor proiecte. Dacă oraşul geamăn de peste Prut, Iaşiul, devine, pe zi ce trece, poarta de intrare a Estului în Uniunea Europeană, Ungheniul are şansa istorică să devină celălalt capăt al “hab-ului”, poarta prin care Uniunea Europeană vine la noi şi ne readuce acasă. Ne interconectăm cu spaţiul şi timpul căruia îi aparţinem de drept: al pieţei libere şi al valorilor democratice. Întîlnirea noastră de astăzi are astfel, pe lîngă un conţinut pragmatic fi-

resc, şi un rol simbolic, pe care îl salut şi la înălţimea căruia avem datoria să ne înălţăm cu toţii. Vă mulţumesc!”. Pentru a duce la bun sfîrşit aceste proiecte, avem nevoie, înainte de toate, de o intensă colaborare politică şi administrativă între Guvernele şi administraţiile noastre. În acelaşi timp, avem nevoie de adîncirea relaţiilor de colaborare cu Uniunea Europeană a România şi a Ucrainei.

Hoginești și Slobozia. Este satul cu două biserici, una dintre care - foarte veche, fiind construită din lemn și protejată, în prezent, de stat. Este unul dintre puţinele sate care are un muzeu etnografic funcţional. Pe 28 august curent, la Hoginești a fost mare sărbătoare. Potrivit primarului Constantin Poștaru, de rînd cu Ziua Imnului, Stemei și Drapelului satului, au fost marcate alte două sărbători importante: Ziua Independenţei și Ziua Limbii Române. „De dimineaţă pînî seara tîrziu, consătenii noștri au fost antrenaţi într-un vast program de sărbătoare”, a subliniat dînsul.

Totul a început la ora 8 dimineaţa, cu un moment festiv, după care a urmat un spectacol literar-muzical. Au avut loc și competiţii sportive, atracţia principală fiind trînta, unde luptători de diferite vîrste s-au „bătut” pentru trofeele principale: iepurele, cocoșul și berbecul. Seara a culminat cu o mare Horă a satului, în care s-au încins circa 400 de localnici, dar și oaspeţi ai evenimentului. „A fost o zi încărcată cu acţiuni pline de substanţă, o zi care, cu siguranţă, va rămîne pentru mult timp în amintirea sătenilor”, a mai precizat sursa citată. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

De Ziua Independenţei, cu ţigări de contrabandă În timp ce Republica Moldova îşi sărbătorea independenţa, un locuitor al satului Valea Mare a hotărît să se mai pricopsească, căci aşa trebuie să ﬁe cetăţenii – asiguraţi cu de toate.

A ales calea cea mai ușoară. Și-a încărcat microbuzul de marca “Volkswagen Transporter T5” cu ţigări și a pornit-o spre Prut. Spera să poată trece ilicit frontiera și să-și vîndă acolo marfa. Dar, vorba ceea: socotelile de acasă nu se prea potrivesc totdeauna cu cele din tîrg.

În poşeta femeii

În viaţa de zi cu zi – mamă şi ﬁică, la serviciu – colege Știu a mînui cu iscusință pușca, toporișca, conduc automobile, la volanul cărora nu s-ar urca oricine. Sînt două femei care au ales să fie... În Dicţionarul explicariv al limbii române nu am găsit nici un cuvînt de gen feminin, potrivit profesiei lor. Să le spunem pădurăriţe? Sau pădurărese? Ori pădurari?

Şi-au sărbătorit imnul, stema şi drapelul La Hogineşti, satul care a găzduit recent cea de-a treia ediţie a unui frumos tîrg de olărit, se naşte o nouă tradiţie, la fel de frumoasă.

Potrivit unui comunicat al Poliţiei de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne, “în seara zilei de 27 august, angajații Sectorului Poliției de Frontieră Frăsinești au depistat, la 150 de metri de graniţă, un cetăţean moldovean, care transporta, cu ajutorul unui microbuz, peste 4500 de pachete cu ţigări de diferite feluri”. S-a întîmplat în raza satului Măcărești, în timpul unei acțiuni tactice vizînd combaterea contrabandei cu țigări. Observînd mijlocul de transport în imediata apropiere de frontieră, oamenii legii nu l-au putut trece cu vederea. În interior, ei au descope-

rit trei colete voluminoase, ambalate în polietilenă și prinse cu funii, numai bune pentru a fi transportate peste Prut. În cele trei colete se aflau 4585 pachete de țigări “Kiss Super Slims” și “Plugarul”. Toate au fost ridicate în vederea confiscării lor. Bărbatul, în vîrstă de 49 de ani, este cercetat de politiștii de frontieră pentru contrabandă. Totodată, s-a apelat și la colegii de peste Prut, pentru a stabili dacă acest bărbat a acţionat de unul singur sau există și alte persoane implicate. UNGHENI | Lucia Bacalu

Cert e că au ales să fie una cu pădurea. În viaţa de zi cu zi sînt mamă și fiică, la serviciu – colege, dar și vecine cu cantoanele. Ambele lucrează în Ocolul silvic Ciorești al ÎSS „Nisporeni-Silva”, avînd în gestiune aproape 800 de hectare de pădure. Ambele nu-și imaginează cum e să respiri un alt aer decît cel de pădure. ”Trăiesc în pădure de la 14 ani, cînd m-am măritat cu un fecior de pădurar și m-a adus mireasă aici”, spune Maria Catană, azi în vîrstă de 66 de ani. „Eu m-am născut în pădure. Cînd eram mică, nu-mi prea plăcea să trăiesc izolată de lume. Acum, nu-mi închipui un alt loc mai frumos și mai liniștit decît pădurea”, spune Angela Petrov, în vîrstă de 41 de ani, fiica Mariei Catană. Este adevărat, ambele au case în sat – la Ciuciulenii Hînceștilor. Dar acestea stau mai mult închise, cu lacăte la uși. ”Nu pot sta mai mult de două zile la rînd în casa mea din sat. Mă cheamă pădurea”, spune Maria Catană, iar fiica ei o completează: „Casa noastră este una la două și se cheamă pădure”. Chiar dacă a ajuns la vîrsta de pensionare, Maria Catană nu se poate rupe din acest mediu. Zice că va lucra atît cît îi vor ajunge puteri. Este pădurăriţă de mai bine de 20 de ani, de cînd i-a murit soţul. Nu dorește să renunțe la meseria sa nici fiica Angela. Recunoaște că anume în pădure se

Angela Petrov şi Maria Catană, femeile pădurii nisporenene

simte în largul ei. ”Aici am parte de liniște sufletească îmbibată cu aerul proaspăt de pădure”, explică dînsa. În orele de serviciu, ambele sînt pădurari iscusiţi. În timpul liber – gospodine pasionate de flori și neîntrecute la gătit bucate. Mîna lor de femeie se simte pretutindeni, totul are locul său. „Sîntem bune ca pădurărițe, dar și ca gospodine”, lasă într-o parte modestia Maria Catană, după care adaugă: ”Cine nu-i gospodar la el acasă, nu-i gospodar nici în pădure”. Apropo, cantonul dînsei a fost desemnat, cu ani în urmă, ”Cel mai curat din republică”. Nu oricare se poate lăuda cu o asemenea performanţă. După cîteva ore de discuţii cu cele două doamne, îți dai seama că, de-a lungul anilor, nu au stat în pădure să taie frunze la cîini. Silvicultoarele au înțeles cîte ceva din filozofia comuniunii cu natura, dar și cu oamenii ce trăiesc în preajma ei. „De cînd am venit noi aici, i-am pus la respect pe toți cei care încercau să fure lemn ca în codru și să încalce legile naturii”, spune Maria Catană. Nici nu putea fi altfel, căci ambele au crescut și s-au maturizat odată cu pădurea din care fac azi parte. Ina Landa

ONG-urile de media solicită elucidarea cazurilor de intimidare a echipei Jurnal TV Organizaţiile neguvernamentale de media solicită Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale să examineze operativ presupusele cazuri de împiedicare intenţionată a activităţii profesionale şi de intimidare a echipei postului de televiziune Jurnal TV de către primarul satului Cimişeni, din raionul Criuleni, Ghenadie Rabei. Totodată, cerem Cancelariei de Stat să investigheze legalitatea comportamentului primarului de Cimişeni în situaţiile reclamate de Jurnal TV. Amintim că, la 26 august a.c., postul Jurnal TV a informat că primarul de Cimişeni, Ghenadie Rabei, împreună cu susţinătorii săi, i-ar fi agresat pe membrii echipei Jurnal TV, împiedicându-i să filmeze o adunare în incinta Casei de Cultură din localitate. Cu două zile mai târziu, i-ar fi urmărit pe străzile din Chişinău şi ar fi încercat să se apropie de autoturismul în care se afla echipa Jurnal TV, riscând astfel să provoace un accident. Acţiunile de împiedicare a activităţii profesionale a jurnaliştilor constituie o încălcare gravă a dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei în general. În cazul în care ameninţările la adresa jurnaliştilor vin din partea unor persoane cu funcţii publice, societăţii i se transmite semnalul că este normal ca opiniile şi cuvintele pot fi combătute cu ameninţări şi agresiuni. Solicităm organelor de drept să ancheteze cazurile de împiedicare a exercitării activităţii jurnaliştilor, precum şi presupusa agresare a acestora şi încălcarea normelor privind siguranţa traficului rutier, iar în cazul în care vina primarului de Cimişeni va fi dovedită, acesta să fie pedepsit conform legislaţiei în vigoare. Totodată, solicităm Cancelariei de Stat să examineze comportamentul primarului Ghenadie Rabei, care nu este conform normelor de conduită ale aleşilor locali, stabilite de legislaţie. În temeiul Legii privind statutul alesului local, art. 10 al.(1), „alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplul personal la consolidarea autorităţii administraţiei publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligaţiilor civice, asigurarea ordinii publice şi la respectarea legislaţiei”. Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova, Asociaţia Presei Electronice

Fragmentarium

6 septembrie 2013

Stimaţi reprezentanţi ai Armatei Naţionale, dragii noştri veterani, În numele colectivului Consiliului raional Ungheni şi al meu personal, vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine cu prilejul celei de a XXII-a aniversări de la crearea Armatei Naţionale. Armata Naţională este o componentă importantă a societăţii şi a statului nostru – Republica Moldova. Pentru cei ce s-au înrolat sub drapelul ţării, această sărbătoare profesională demonstrează încă o dată bărbăţia şi adevăratul devotament faţă de Patrie. Cu aceste gînduri, transmitem tuturor apărătorilor Patriei cuvinte de mulţumire şi profundă recunoştinţă pentru activitatea nobilă ce o realizaţi zi de zi. Sînt sigur că şi pe viitor veţi fi la înălţimea aşteptărilor şi încrederii întregului popor al Republicii Moldova. În această zi deosebită, vă doresc multă sănătate, fericire, prosperitate şi bunăstare, noi realizări şi succese în nobila misiune de apărare a Patriei şi în viaţa personală. Cu profund respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni Pe 3 septembrie, militarii Republicii Moldova celebrează cea de a XXII-a aniversare de la crearea Armatei Naţionale. Cu acest prilej deosebit, în numele Consiliului raional Nisporeni, cît și al meu personal, felicit călduros toți colaboratorii care dau dovadă de multă vitejie, curaj și forțe mărețe luptînd pentru suveranitatea, independența și libertatea țării noastre. Apreciez enorm faptul că Armata Naţională este o şcoală a bărbăţiei şi a patriotismului pentru tînăra generaţie, avînd, totodată, menirea să asigure integritatea statului. În semn de recunoştinţă pentru înalta competenţă profesională şi curajul manifestat în timpul executării misiunilor internaţionale de menţinere a păcii şi pentru contribuţia adusă la promovarea unei imagini favorabile a Republicii Moldova în lume, vă doresc multă sănătate, fericire, prosperitate şi bunăstare, noi realizări şi succese în nobila misiune de apărare a Patriei. Cu înaltă considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni Stimaţi colaboratori ai Biroului Vamal Ungheni, Cu ocazia Zilei lucrătorului vamal şi aniversării a XXII-a de la crearea sistemului vamal naţional al Republicii Moldova, vă adresez sincere felicitări şi îmi exprim înalta apreciere pentru activitatea şi rezultate. Este îmbucurător faptul că eforturile întreprinse de conducerea Biroului Vamal în aria colaborării vamale au fost remarcate la nivel internaţional. Vama Ungheni, Sculeni este apreciată ca o instituţie capabilă să implementeze cu succes standardele de calitate în domeniu şi să se manifeste ca un partener de încredere pentru alte ţări. Apreciem aportul personal al lucrătorilor vamali, care prin devotament, dedicaţie şi profesionalism, contribuie la dezvoltarea şi modernizarea Biroului Vamal. Felicit conducerea şi întregul efectiv pentru progresele remarcabile în activitate şi îmi exprim recunoştinţa pentru munca dumneavoastră, dorindu-vă succese profesionale, realizarea aspiraţiilor, sănătate şi prosperare. Cu profund respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni Stimați lucrători din domeniul gazificării! Cu prilejul sărbătorii profesionale, Ziua lucrătorului din domeniul gazificării, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele Consiliului raional Nisporeni cît şi al meu personal, cele mai calde şi sincere urări de bine în activitatea dumneavoastră cotidiană. Apreciem considerabil munca și efortul dumneavoastră depus pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii țării, astfel avem toată convingerea că veți fi mereu implicați pozitiv în soluționarea necesităților întîlnite de către cetățeni. În acest sens, permiteți-mi încă o dată să vă felicit cu drag, dorindu-vă sănătate, fericire, succes, bucurii, prosperitate și multe proiecte bune realizate pentru prestigiul țării. Cu stimă și respect, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

Povestea podului galben La început a fost ideea “Drumul pe care-l parcurg zilnic la lucru e trasat de balustradele de pe podul central. A cam pierdut din galbenul viu de altădată și mi-am zis căi trebuie culoare..”. Doamna Angela Ciocîrlan, directoarea Centrului Regional de Resurse pentru Tineret Ungheni, își amintește surîzînd de ideea-i năstrușnică. Coordonatorii Centrului urmau să-i decidă soarta. Au aprobat-o tacticos, neavînd habar ce presupune, de fapt, realizarea ei. Firul epic al acestei idei neobișnuite este identic cu “călătoria” gogoașei rumene din renumita poveste. Doar că ideea a fost “rumenită” de către grupurile locale de iniţiativă, de tineri cu ambiţie care au și lansat Campania “Dă culoare orașului Tău!”.

Primii pași Ședinţe peste ședinţe. Sfaturi peste sfat. Dubii peste idee. Insistenţa tinerilor a deschis multe uși. Primăria orașului Ungheni a fost vizitată zilnic, timp de trei săptămîni cît a durat campania. Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, ne-a oferit suport în planificarea, organizarea și realizarea acestei campanii, în special prin acoperirea cheltuielilor pentru materialele necesare. Am fost în permanentă colaborare cu viceprimarii Cristofor Codreanu și Eduard Balan, ei realizînd punţi de legătură cu Divizionul de Artilerie “Prut” și Poliţia de Frontieră Ungheni care, timp de două zile, au mînuit periile de sîrmă pe balustradele lungi, de 302 metri.

Dar tu ce culoare ai? Pecetluirea culorii a luat mare avînt, tinerii dorind să scrie pe balustradă, într-o manieră artistică, în diferite culori, numele orașului drag.

În fotograﬁe: Balustrada podului rutier de la Ungheni

Entuziasmul lor însă a fost temperat de către arhitectul-șef al orașului, Vlad Savin. Poate fi doar culoarea galbenă, întrucît podul central este unul rutier și trebuie să ţinem cont de regulamentul circulaţiei rutiere, a fost verdictrul dînsului. Nu a vorbit doar, ci a și acţionat. A făcut rost de vopseaua rezistentă în spaţiu deschis, pentru grunduire, o procedură necesară înainte de vopsirea finală.

De-i vînt, de-i soare… Trofimașii podului, timp de două săptămîni, începînd cu ora opt dimineaţa, erau la datorie. Grunduirea a fost înfăptuită cu ajutorul voluntarilor Centrului Regional de Resurse pentru Tineret și ai celor de la Liceul “Mihai Eminescu”. Pe o arșiţă insuportabilă, balustrada de fier cerșea culoare. Iniţial, era planificată doar o vopsire. Nu a fost să fie. A trebuit să se purceadă și la a doua vopsire. Au răspuns la apelul de implicare civică peste 100 de voluntari de la Colegiul Agroindustrial, Centrul CREDO, liceele “Mihai Eminescu”, “Gheorghe Asachi” și “Vasile Alecsandri”. Însuși primarul de Ungheni,

împreună cu funcționari din primărie au participat, în mod repetat, la vopsirea balustradelor. Astfel, către Zilele orașului Ungheni, desfășurate, tradiţional, la finele lunii august, podul a îmbrăcat straie noi.

Cifre, cifre S-a muncit 3 săptămîni. Au participat 150 de voluntari. S-au folosit 346 kilograme de vopsea. Realizarea campaniei a costat 18 mii de lei. Campania “Dă culoare orașului Tău” a captat atenţia mass-media naţionale, dar și locale. Au fost realizate peste 10 reportaje de la eveniment.

Concluzii Tinerii au demonstrat că se poate și că orașul Ungheni e unul mic, dar cu inimă mare. Dacă fiecare cetăţean se va implica, lucrurile nu vor merge prost în această ţară. Cu siguranţă, ţara noastră are un viitor frumos, susţine primarul orașului Ungheni, susţinem și noi. Cu consideraţiune pentru toţi voluntarii, cele două fete „cu podul”, Alina Butnaru și Galina Petcu

Stimați colaboratori ai Serviciului Informații și Securitate, Cu prilejul Zilei profesionale a lucrătorului din organele securității statului, permiteți-mi, în numele meu personal, cît și al Consiliului raional Nisporeni, să va adresez cele mai sincere și calde felicitări pentru toată activitatea, efortul, truda și stăruința depusă zilnic pentru stabilitatea țării noastre. Pe parcursul timpului, ați dat dovadă de profesionalism enorm, în pofida greutățillor și obstacolelor întîlnite. Simțul înalt al datoriei, devotamentul, spiritul de sacrificiu, bărbăția și curajul demonstrat de dumneavoastră, a făcut posbilă soluționarea multiplelor problemele cu care se confruntă societatea. Astfel, apreciind calitatea muncii angajaților din domeniul securității statului, imi exprim încă o dată recunoștința, dorindu-vă sănătate, bucurii, bunăstare, prosperitate și la mai mult și la mai mare. Cu respect necondiționat, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

Se anunţă pierderea ceritificatului de invaliditate din copilărie de gradul doi, eliberat pe numele cetăţeanului Pruteanu Grigore Gheorghe, data naşterii 08.08.1963, domiciliat în satul Peticeni, raionul Călăraşi. Prin prezentul anunţ certificatul pierdut se declară nul.

Primesc în gazdă la Iaşi, familie, cuplu, băieţi, fete. Telefon: 0236 61470; 067561456.

Vindem cereale Grîu, orz, baloţi de lucernă Tel.: 0236 33962, 079868932

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licenţiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Publicitate TVM Luni, 9 septembrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 9.35, 17.15, 18.00, 21.25 Documentar 10.05 World stories – lumea în reportaje 10.35 Reporterul de gardă 11.00 Moldovenii de pretutindeni 11.30, 14.00 „VETERINARUL” 13.10 Cultura azi 15.40 Cinemateca universală 16.00 Fotbal Non Stop 16.35 Magazinele FIFA 17.40 Videoteca universală 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 In memoriam. Pavel Boţu 20.40 Chişinăul de ieri şi de azi 22.20 Templul muzicii 23.15 Spectacol. Marţi, 10 septembrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 10.05, 15.30, 18.15, 19.55 Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 Documentar 9.40 Magazinele FIFA 10.30 Accente economice 11.00 In memoriam. Pavel Boţu 11.45 Cinemateca universală 12.00 Templul muzicii 13.10 “SECRETARUL” 14.45 Spectacol 16.00 Ring Star 17.45 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.45 Respiro 21.25 Dialog social 21.45 Pagini din patrimoniul creaţiei universale 22.25 “TORNADA”. Miercuri, 11 septembrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Legendele muzicii 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 12.15, 13.10, 17.15, 18.15, 19.55 Documentar 9.40 Spectacol 10.15 Natura în obiectiv 10.45 Baştina 11.30 Evantai folcloric 14.00 Respiro 14.10, 23.20 "SECRETARUL" 15.00 “MEŞTERUL MANOLE” 16.30 Magazinul copiilor 17.45 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25 “TORNADA”. Joi, 12 septembrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45, 17.40 Pagini din Patrimoniul Creaţiei Universale 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 9.40, 13.10, 17.15, 21.20 Documentar 10.15 Stil nou 10.45 Tezaur 11.00 O seară în familie 12.00 Aniversări. Ion Druţă 14.15, 23.10 “SECRETARUL” 15.05 Recital

6 septembrie 2013

15.40 Părinţi şi copii 16.15 Erudit cafe 18.10 Focus. Magazin TV 19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 Europa în concert 20.40 Profil de savant 20.50 Super loto “5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. Vineri, 13 septembrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 10.15, 20.30, 21.25 Documentar pentru copii 9.40 Recital 10.45 Poftiţi la masă 11.45 Destine de colecţie 11.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 12.05 Povestitorl Andersen 13.10, 17.15 Davis Cup by BNP Paribas. Campionatul Mondial pe echipe. Transmisiune în direct 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.00 Accente economice 22.20 Fii tînăr! 23.10 “SECRETARUL”. Sîmbătă, 14 septembrie 6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “LUNA ŞI LACUL” 7.40, 9.05, 12.15, 16.00, 16.30 Documentar 8.10 Povestitorul Andersen 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Stil nou 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi 13.00 Davis Cup by BNP Paribas. Campionatul Mondial pe echipe. Trensmisiune în direct 17.15 Art-club 17.50 Cinemateca universală 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Dor 22.20 "ULTIMUL ZBOR". Duminică, 15 septembrie 6.00, 16.45, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Legendele muzicii 6.25, 8.05 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.35 Dialog social 9.00 Natura în obiectiv 9.35 La datorie 10.00 Ring Star 11.00 Davis Cup by BNP Paribas 14.00 Baştina 14.45 Teazaur 15.00 Legendele muzicii 15.15 Cultura azi 16.00 La noi în sat 17.00 Spectacolul de Gală al Festivalului Internaţional de Operă şi Balet “Maria Bieşu” 19.30 Mesager 20.10 Loteria “Milioane pentru Moldova” 20.20 World stories – lumea în reportaje 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 "ULTIMUL ZBOR".

Stimaţi ofiţeri, plutonieri, sergenţi și ostași, stimaţi veterani ai Armatei Naţionale, Ziua Armatei Naţionale îmi oferă ocazia de a vă transmite aprecierea faţă de dăruirea și profesionalismul cu care dumneavoastră, militarii de toate gradele aflaţi în slujba ţării, vă îndepliniţi sarcinile constituţionale de apărare a patriei. Considerînd că Armata Naţională este o școală a patriotismului, a dragostei și respectului cetăţeanului pentru neamul și ţara sa, serviciul militar mai e și un bun prilej pentru dezvoltarea culturii fizice și morale a tinerii noastre generaţii, este un examen de maturitate. În acest context, exprim sentimente de recunoștință și gratitudine tuturor militarilor care, astazi, se află la datorie. Vă doresc multă sănătate, fericire, prosperitate și bunăstare, noi realizări și succese în nobila misiune de apărare a Patriei și în viaţa personală. Cu respect, Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni Stimaţi angajaţi ai Biroului Vamal Ungheni, Cu prilejul sărbătorii profesionale, Ziua lucrătorului vamal, consemnată pe 4 septembrie, în numele primăriei or.Ungheni și personal, vă adresez cele mai sincere felicitări. Această sărbătoare este o ocazie în plus de a reaminti importanţa fiecărui colaborator, devotamentul profesional și atitudinea constructivă pe care o manifestaţi zilnic.Sistemul vamal are un rol important în formarea unor relaţii civilizate cu multe ţări din lume, bazate pe respectarea principiilor statului de drept și a normelor internaţionale în domeniu. V doresc sănătate, să ne bucurăm în continuare de realizări frumoase, perseverentă și abilitate spre a îndeplini cu succes și mai departe scopurile pe care vi le-aţi propus. Să vă fie de bine tuturor și toate în viaţă să vă fie cu spor. Cu respect, Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni Stimaţi angajaţi din ramura gazificării, Cu prilejul sărbătorii profesionale, în numele Primăriei Ungheni și personal, adresez sincere felicitări lucrătorilor din sistemul de gaze. Profesionalismul înalt al dumneavoastră, cei ce aduceți „flacăra albastră” în casa fiecăruia, este demn de toată aprecierea. Vă urez tuturor prosperitate și bunăvoinţă, realizări frumoase în exercitarea profesiei. Fie ca străduinţa și munca depusă să vă servească și pe viitor drept călăuză în realizarea misiunii importante. Cu respect, Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni

Maria face minuni O femeie cu puteri miraculoase pe nume Maria face minuni în continuare în Moldova şi în Ukraina. Doamna Maria nu este ghicitoare-vrăjitoare, este o clarvăzătoare care prezice trecutul, prezentul şi viitorul oamenilor şi ajută chiar de la mii de km distanţă şi prin telefon: îndepărtează blestemele, farmecele, ajută oamenii cu cununii legate, împreunează pe cei care se iubesc. Contactaţi-o la tel.: 0040743755162 Iată şi oameni, atît din Moldova, cît şi din Ukraina care îi aduc mii de mulţumiri pentru minunile care le-a facut. Sînt Vasile. Aaduc mii de mulţumiri doamnei Maria, deoarece m-a împreunat cu soţia după doi ani, acum sîntem o familie fericită. Sînt Nataşa. Mii de mulţumiri doamnei Maria pentru că m-a ajutat foarte mult. Aveam vîrsta de 36 de ani, nu reuşeam să îmi găsesc perechea potrivită. Auzind de minunile doamnei Maria, am apelat doar prin telefon, i-am dat datele de naştere şi zodia şi în foarte scurt timp mi-am găsit perechea potrivită. Sînt Elena. Mulţumesc doamnei Maria. Consuma soţul meu foarte mult alcool, aveam certuri, scandaluri în familie, nu ştiam încotro să o mai iau. Auzind de minunile doamnei Maria că rezolvă şi oamenii prin telefon, am apelat şi eu ca printr-o minune la Maria, iar în foarte scurt timp soţul meu nu mai consuma alcool.

SE ANGAJEAZĂ MUNCITORI cu şi fără calificare la producerea materialelor de construcţie fortan, placă de trotuar, lucrări de încărcare-descărcare. Lucrul este în Chişinău, se oferă cazare

Tel. 060956227 Expresul.com cel mai vizitat site din regiunea Ungheni

Stimaţi angajaţi ai Serviciului de Informaţii și Securitate, Cu prilejul Zilei lucrătorilor din organele securităţii statului, marcată pe 9 septembrie, adresez cele mai sincere felicitări și urări de bine tuturor colaboratorilor care astăzi, cu dăruire de sine, servesc interesele naţionale. Eforturile depuse în apărarea drepturilor și libertăţilor persoanelor de atentatele ilegale, în combaterea terorismului, crimei organizate, corupţiei și altor infracţiuni sînt indispensabile progresului economic și social al ţării. Angajaţii Serviciului de Informaţii și Securitate au dat și dau dovadă de profesionalism, spirit de iniţiativă și devotament în activitatea desfășurată în domeniul asigurării securităţii statului. Cu ocazia sărbătorii profesionale, doresc tuturor angajaţilor, veteranilor, membrilor familiilor dumneavoastră, sănătate, fericire, bucurii și noi realizări profesionale în personale. Cu respect, Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni

Facebook.com/ unexpres

Vînd poamă albă şi neagră (pentru vin). Telefon: 069030160. Se vinde casă nefinisată cu două niveluri pe strada Aldea-Teodorovici, or. Ungheni. Tel: 078189013, 069730625.

Se vinde casă urgent în Dănuţeni-centru, lîngă secţia de paşapoarte. Preţ negociabil. Telefon: 079381540.

Vînd limuzină de marca Lincoln, pentru ceremonii. Telefon: 069136605

Se vinde casă în Petreşti în stare bună. Telefon: 023642269.

Vînd apartament cu 2 odăi, în cartierul Tinereții, orașul Ungheni. Telefon: 079358014

CONDOLEANȚE

Vînd casă în satul Novaia Nicolaevca, raionul Ungheni. Telefon: 0236 25860, 069899151.

Colectivul Camerei de Comerţ şi Industrie, filiala Ungheni, este alături de Valentina şi Constantin Stratulat în momentele grele, pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei, Elizaveta. Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Diverse | Natalia Junghietu

6 septembrie 2013

La bucătărie | Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Legume în sos de roşii Ingrediente: O vînătă, un dovlecel, trei roșii, 400 gr cașcaval, o ceapă, 200 gr sos de roșii, trei căţei usturoi, o lingură cu unt, o lingură cu pesmet, ulei, pătrunjel, sare. Mod de preparare: Tăiaţi vînăta, dovlecelul și roșiile în felii potrivit de groase. Separat, tocaţi mărunt ceapa și că-

liţi-o în ulei. Stingeţi cu sosul de roșii și adăugaţi usturoiul zdrobit. Lăsaţi pe foc să dea în cîteva clocote. Ungeţi un vas termorezistent cu unt și tapetaţi-l cu pesmet. Așezaţi legumele în straturi și printre ele puneţi felii de cașcaval. Ultimul strat trebuie să fie de cașcaval. Turnaţi sosul de roșii și lăsaţi la cuptor, la foc mo-

Ce trebuie să ştiţi despre struguri, must şi vin

derat, aproximativ 40 de minute. Serviţi cu pătrunjel.

Curios

Farfuriile roşii ajută la slăbire Cercetătorii de la Universitatea din Basel (Elveţia) au constatat că se mănîncă mai puţine aperitive dacă acestea sînt aduse pe farfurii roșii, și nu pe unele de culoare albă sau albastră. Astfel se crede că roșul acţionează ca un semnal subtil de oprire. De altfel, culoarea roșie este adesea utilizată pentru a semnala un pericol sau o interdicţie. De exemplu, în circulaţia rutieră. Psihologii au efectuat două experienţe. În prima, 41 de studenţi au fost invitaţi să guste din diferite băuturi dulci. Jumătate dintre ei le-au primit în pahare roșii, iar cealaltă - în pahare de culoare albastră. Studenţii care au primit pahare roșii au băut cu circa 40% mai puţin decît cei care pri-

miseră pahare albastre. Toţi băuseră înainte destulă apă ca să nu le fie sete. Se pare că roșul acţionează ca un semnal direct asupra comportamentului individului. Acţionînd ca un „stop”, această culoare ar putea reduce, de exemplu, consumul de băuturi dulci nesănătoase. În a doua experienţă, oamenii de știinţă au vrut să afle dacă aceleași rezultate sînt valabile în privinţa aperitivelor. Ei au dat unui numar de 109 de participanţi farfurii roșii, albastre și albe cu cîte zece covrigei pe ele. S-a dovedit din nou că roșul îndeamnă la reţinere. Persoanele care au primit covrigeii în farfurii de culoare roșie au mîncat puţin mai mult de jumătatea covrigeilor consumaţi de cei care au avut farfurii albe și albastre.

Calendar creștin-ortodox | 9 – 15 septembrie Luni Cuv. Pimen; Sf. Mc. Fanurie și Osie; Cuv. Onufrie de la Vorona și Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău. Marţi Cuv. Moise Etiopianul; Sf. Mc. Diomid; Sf. Ana Prorociţa. Cuv. Iov de la Poceaev. Miercuri Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul ( zi de post). Joi Sf. Patriarhi Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou ai Constantinopolului. Vineri Așezarea în raclă a Brîului Maicii Domnului. Sf. Ciprian, Ep. Cartaginei; Cuv. Ioan de la Prislop. Sîmbătă Cuv. Simeon Stîlpnicul și mama sa Marta. Duminică Duminica a 12-a după Cincizecime, Sf. Mc. Mamant; Sf. Ioan Postitorul, Patr. Constantinop.; Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Banatului.

PP EXPRESUL Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Edit Tipar Grup Chişinău Tiraj total: 2345 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oﬁciul 229 Telefon: 0236 28575 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846 Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este aﬁliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)

Bancuri La ora de geografie: - Bulă, poţi să-mi răspunzi la o întrebare? - Da. - Unde se află Egiptul? - Acolo! - Unde, acolo? - Asta deja e a doua întrebare. - Iubito, hai să facem ceva ce nu am mai făcut niciodată! - Ce? - Eu beau și tu taci! Merge un bărbat cu un pistol la bar. Trage un foc și strigă: - Cine s-a culcat cu nevastă-mea? - Toţi tac. - Cine s-a culcat cu nevastă-mea, strigă el și mai tare. Unul începe să rîdă - Ce este așa amuzant? - Nu îţi ajung gloanţe pentru toţi!

Delicioși și consistenţi, strugurii întăresc sistemul imunitar, fiind consideraţi, pe bună dreptate “hrană vie”. Au un puternic efect tonic, vitaminizat, diuretic și antitoxidant. Strugurii au fost utilizaţi încă din antichitate pentru efectele lor terapeutice.

Medicament dulce Strugurii conţin: apă 72%, zaharuri 16-22%, săruri minerale (calciu, fier, potasiu, sodiu și zinc), vitamine și enocinamină (un colorant natural, conţinut de strugurii negri) care au efect tonic. 100 grame de struguri conţin pînă la 90 Kcal! Datorită conţinutului lor, strugurii sînt recomandaţi în cazul multor afecţiuni, printre care: anemie, artrită, arteroscleroză, hemoragie, intoxicaţie, tulburări digestive și surmenaj. Pentru a beneficia de virtuţile terapeutice ale strugurilor, puteţi să-i consumaţi ca atare sau sub formă de suc. Strugurii sînt folosiţi și în cosmetică, intrînd în compoziţia unor creme pentru hrănirea tenului, a părului sau combaterea celulitei. Cura de struguri este recomandată în anemie, afecţiuni biliare, în caz de hipertensiune arterială și chiar reumatism. Strugurii trebuie să fie copţi foarte bine. Un litru de must conţine 900 de calorii și este echivalent, din punct de vedere energetic, cu 10 ouă, 1500 grame de cartofi sau 650 grame de carne. Acesta este recomandat în cazul afecţiunilor reumatologice, hepatice, bolilor infecţioase. Cura cu must este recomandată și copiilor, pentru combaterea anemiei, rahitismului și constipaţiei. Trei pahare de must consumate zilnic, timp de o lună, pregătesc organismul pentru iarnă. Mustul trebuie păstrat la rece, în sticle foarte curate, și nu în bidoane de plastic. Vinul este un medicament natural, cu o singură condiţie: trebuie consumat cu moderaţie. Două, trei pahare de vin pe zi ajută la îmbunatăţirea stării de sănătate. Vinul revigorează, are un efect antiviral, antistres, scade colesterolul și previne afecţiunile cardiovasculare.

Horoscop | 9 – 15 septembrie Berbec Veţi avea chef de distracţie: veţi dori să ieșiţi mai mult, veţi fi glumeţi, veseli, entuziaști, veţi fi amabili cu toată lumea. Și acest comportament nu poate decît să atragă simpatia celor din jur. Taur Activităţile intelectuale sînt favorizate. Veţi fi mult mai înclinaţi spre studiu decît de obicei. Această evoluţie vă va atrage admiraţia celor din jur și vă poate aduce beneficii serioase. Gemeni Sînteţi stăpîniţi de imbolduri romantice. Veţi simţi nevoia să vă confirmaţi faptul că încă mai sînteţi atrăgători. Aceste mici indiscreţii dau dovadă că aveţi nevoie de mai multă atenţie. Rac Vă simţiţi puţin cam plictisiţi, aveţi nevoie de provocare și acţiune. Această săptămînă nu este favorabilă demarărilor de planuri și proiecte, așa că nu luaţi nici o decizie majoră. Leu Posesivi din fire, veţi găsi motive să vă manifestaţi acest defect. Este recomandat să vă stăpîniţi reproșurile și observaţiile, pentru că perioada este una nesigură în relaţiile de cuplu. Fecioara Riscaţi să spuneţi cuvinte sau să faceţi gesturi jignitoare pentru cei apropiaţi, care poate nu au nevoie de astfel de atitudini agresive. Ar fi bine să vă reprimaţi pornirile acestea nesuferite. Balanţa Este o perioadă favorabilă demarării proiectelor pe termen lung. Ceea ce veţi începe acum, va ieși bine, chiar dacă acest lucru se va observa peste mai mult timp. Aveţi multă energie. Scorpion Săptămîna se caracterizează prin activitate socială intensă. Aceasta poate avea legatură cu serviciul. Banii vor veni și ei, sub forma unor cadouri, sau a unor datorii recuperate. Săgetător Intraţi într-o perioadă de nostalgie, mai ales pe plan amoros. Mai bine să vă concentraţi la serviciu, ca să nu profite alţii de șansele care vi se cuvin vouă. Veţi primi un cadou. Capricorn Vă bucuraţi de un val de energie care vă determină să luaţi decizii importante și să vă faceţi planuri serioase. În general, nu vor exista impedimente obiective pentru planurile voastre. Vărsător Ttreceţi printr-o perioadă de tristeţe și singurătate. Perioada este favorabilă activităţilor legate de casă: mutări, renovări, chiar achiziţionări sau vînzări de locuinţe. Pești Veţi avea foarte multe de făcut și veţi fi mereu în contratimp. În zilele care urmează veţi fi solicitaţi la maxim: demaraţi proiecte importante, purtaţi discuţii decisive.

Meteo | 9 – 15 septembrie 9 septembrie: noaptea - +16° (cer noros); ziua - +21° (cer posomorît). 10 septembrie: noaptea - +13° (cer senin); ziua - +23° (cer senin). 11 septembrie: noaptea - +13° (cer senin); ziua - +17° (cer senin). 12 septembrie: noaptea - +12° (cer senin); ziua - +15° (cer puţin noros, ploaie). 13 septembrie: noaptea – +9° (cer senin); ziua - +19° (cer senin). 14 septembrie: noaptea – +13° (cer senin); ziua - +22° (cer senin). 15 septembrie: noaptea - +13° (cer senin); ziua - +19° (cer senin).

Oameni cu suflet mare „O mînuţă de copil îngrijeşte orice fir”, este proiectul recent lansat la grădiniţa nr.9 „Steluţa” din Ungheni. Realizarea lui a fost posibilă, graţie Fundaţiei Comunitare Ungheni (FCU), dar şi a unor oameni cu dare de mînă. Spre exemplu, SRL „Permo-Decor”, director Anatol Popovici, a contribuit cu bani, dar şi cu lucrări în sumă totală de de 12 mii lei. De notat că, costul total al proiectului este de 23318 mii lei, dintre care FCU a donat 7800 lei, primăria Ungheni – 1800 lei, AO „Alături de copil” – 3500 lei, iar contribuţia părinţilor a fost de 3963 lei. Le sîntem tuturor recunoscători, deoarece, pentru a asigura o copilărie de vis, e nevoie de oameni cu suflet mare. Gestul lor este un exemplu bun de urmat pentru cei care au posibilitate s-o facă. Datorită acestui proiect am dotat o galerie cu cele necesare pentru activităţile de educaţie ecologică şi am amenajat un teren pentru grădinărit, unde copiii au posibilitatea să planteze, să îngrijească şi să adune roada. Lucia Gavriliuc, directoarea grădiniţei „Steluţa”

Vă mulţumesc Vreau să transmit sincere mulţumiri primarului satului Meleşeni, Valeriu Zubcu, lucrătorului social Galina Nastas, lui Mihail Cotelea şi Ion Pălitu de la Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Călăraşi. Sînt buni la suflet, au grijă de bătrînii singuratici, bolnavi şi năpăstuiţi de soartă. Le doresc o viaţă fericită, un cer senin, un soare cald şi numai bine. Cele mai frumoase flori înaintea lor să fie presărate, căci o merită din plin. Cu recunoştinţă, Nina Labic, pensionară, în vîrstă de 85 de ani din Meleşeni, Călăraşi