Expresul nr 288

Vineri, 20 septembrie 2013 | Anul VI, Nr. 35 (288)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Citiți în numărul curent

Înapoi, în lumea copilăriei, cu designerul nisporenean Mihai Stamati Căluțul ”Bălan”, tricicleta, rățoiul ”Bobo”, omida ”Rotilici”, greierașul și furnica – cu toţii au devenit, de la un timp, jucării. Sînt jucăriile preferate ale unui băiat, în vîrstă de...

28 de ani. Se numește Mihai Stamati, originar din Ciutești, Nisporeni, în prezent lector universitar, designer. Anume el a realizat aceste jucării din lemn, destinate copiiilor de la un anișor și mai mari. „Ceea ce fac în ultimul timp este tot un design, numai că un pic orientat spre altceva”, ne-a explicat dînsul. „Ghidușii pentru copii”, așa își numește designerul lucrările sale. E abia la început de cale, are în colecţie doar șase feluri de jucării, dar a reușit deja să-și prezinte colecţia la mai multe expoziţii din Republica Moldova și România. A avut parte doar de laude și aprecieri pozitive.

Chiar recent, Mihai Stamati a revenit de la Sibiu, România, unde a participat la un tîrg de design românesc de obiecte inspirate din arta populară. Jucăriile sale s-au bucurat de multă atenție din partea vizitatorilor adulți, cît și a celor mai mici, cărora le-au fost dedicate nemijlocit lucrările din lemn.

Dînsul spune că, pînă nu demult, își

Interesante și variate sînt numele locuitorilor din regiune Știţi care sînt cele mai răspîndite nume de familie din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași? Ciobanu, Popa, Roșca, Rusu și Adam.

Primele trei sînt într-un număr foarte mare în cîte cinci sate, iar următoarele două – în cîte patru sate.

Vezi pag. 2

Un mini-teren nou-nouţ pentru fotbaliștii din Costuleni

În fotografie: Mihai Stamati meşterind jucăriile sale. Foto: facebook.com

așternea ideile mai mult pe hîrtie și acolo rămîneau, căci era vorba de obiecte ce țineau de mobilier, automobile și altele, care necesitau investiții mari pentru a fi transpuse în realitate. Acum, s-a gîndit că ar fi bine să creeze, totuși, ceva cap-coadă, astfel ca ideile sale să nu rămînă doar idei, ci să prindă contur. Iată așa au luat naștere jucăriile din lemn pentru copii. „De ce anume lemnul?”, l-am întrebat. „Fiindcă este un produs natural și ac-

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

cesibil”, mi-a răspuns, după care a adăugat: „Avem o mulţime de jucării din plastic pe piață. E timpul să apară și din alte materiale, mult mai inofensive”.

Deocamdată, jucăriile sale sînt realizate în ediție limitată. Nu se gîndește să le facă mare concurență producătorilor de jucării. Cu toate acestea, tînărul designer este gata să le vîndă colecționarilor sau celor pasionați de jucăriile mecanice din lemn. Mihai Stamati a recunoscut că s-ar bucura dacă

Face furori în SUA Boxerul unghenean, Constantin Bejenaru, primul și, deocamdată, unicul boxer moldovean ce a ajuns să lupte la profesioniști în categoria supergrea, și-a reconfirmat talentul și numele pe care i l-au dat americanii – „Tunetul din Moldova”. Săptămîna trecută, el a reușit să-l învingă pe Excell Holmes, în cardul unei gale ce a avut loc în unul dintre cele mai cunoscute cinematografe din New York, Paramount.

Pentru Constantin Bejenaru, aceasta a fost a patra luptă la profesioniști și a patra victorie. După ce a reprezentat, mai bine de cinci ani, boxul român, obinînd victorii după victorii, pugilistul unghenean, în vîrstă de 29 de ani, a trecut Oceanul, fiind antrenat în prezent de Kevin Rooney, care l-a pregătit pe celebrul Mike Tyson. Antrenorul a declarat pentru presa americană că Bejenaru este cel mai exploziv boxer pe care l-a pregătit, după Tyson.

UNGHENI | Lucia Bacalu

Nu se tem să meargă noaptea Onişcenko: Alegerea a fost făcută!

Din vara acestui an, în satul Iurceni e lumină pe timp de noapte. Și aceasta, grație instalării unui sistem de iluminare stradală, proiect care a costat primăria circa 150 mii de lei. Potrivit primarului Gheorghe Saracovici, în prezent, satul este iluminat cu ajutorul a 24 de becuri econome. Edilul a recunoscut că pilonii pe care au fost instalate becurile sînt la o distanţă mare unul de altul, astfel că unele zone rămîn încă în beznă. ”Înainte, becurile erau instalate peste un stîlp, acum, din motive de economie, le-am instalat peste fiecare doi stîlpi”, a explicat el.

Chiar dacă este mai multă lumină la Iur-

aceste jucării ale sale ar nimeri și în mîna copiilor, căci numai așa, spune dînsul, ”ele pot prinde viață”.

Anterior, designerul originar din Ciutești a ajuns să fie cunoscut pînă și la Paris. În 2009, el a creat designulconcept al unei bănci a îndrăgostiţilor pentru locurile publice ale Parisului, numită „Le gardien des souvenirs”, adică „Străjerul amintirilor”.

NISPORENI | Ina Landa

ceni, primarul și-a exprimat nedumerirea pentru faptul că sătenii nu au întîmpinat cu entuziasm schimbările. ”Oamenilor le place să li se ofere totul pe tavă și vor ca primăria să le achite pînă și serviciile de iluminare stradală”, a spus dînsul, menționînd că, lunar, pentru energia electrică utilizată la iluminatul stradal se cheltuie circa 1400 de lei.

NISPORENI | Ina Landa

Îşi doreşte un stadion pe cinste Președintele Federaţiei Moldovenești de Fotbal (FMF), Pavel Cebanu, s-a aflat, pe 13 septembrie, la Ungheni, dorind să vadă cu ochii proprii cum decurg lucrările de reparaţie a stadionului central. În cîteva luni, aici va fi adus un inveliș artificial, donat de FMF. Pînă atunci, însă, autorităţile locale urmează să pregătească baza, care este destul de costisitoare și ajunge la cîteva sute de mii de lei.

Nimeni nu a stabilit un termen limită pentru aceste lucrări. „Depinde de cît va dura iarna și cum vom reuși să ne descurcăm”, a spus vicepreședintele raionului, Petru Langa. Și, cum speranţa moare ultima, amatorii de fotbal speră că în primăvară Ungheniul va avea un nou stadion. Pavel Cebanu a rămas satisfăcut de cele văzute, iar Petru Langa a accentuat: „Principalul e să nu ne grăbim, să facem totul calitativ”.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Şi-a găsit naşul...

Un scandalagiu notoriu din Răciula care, periodic, după ce se îmbată criţă, tulbură liniștea familiei sale, dar și a vecinilor, și-a găsit nașul.

Un vecin, căruia acesta i-a făcut, în luna aprilie curent, un mare scandal, înjurîndu-l,

Datorită activităţii fotbalistice a costulenenilor, dar și a implicării plenare a lui Iurie Chirinciuc, unul dintre învelișurile artificiale pentru terenurile de fotbal a venit la Costuleni.

Vezi pag. 3

Ai noștri pădurari – cei mai buni Se pare că cifra 13 le poartă mare noroc pădurarilor din regiunea Călărași-Nisporeni-Ungheni. În acest an, 2013, pe data de 13 septembrie, la ediţia a 13-a a concursului profesional „Cel mai bun pădurar”, ei s-au clasat pe primele locuri.

Vezi pag. 6

insultîndu-l și ameninţîndu-l cu moartea, la dat în judecată. Instanţa călărășeană, examinînd probele și argumentele prezentate de victimă, l-a obligat pe scandalagiu să-i plătească, pentru prejudiciul moral adus, o despăgubire de o mie de lei. În plus, scandalagiul va trebui să achite taxa de stat în sumă de o sută de lei, dar și o amendă de 1200 delei, iar în baza unui proces-verbal al poliţiei întocmit pe cazul respectiv.

De menţionat că victima i-a propus scandalagiului o soluţie de alternativă: dacă acesta din urmă își va recunoaște, în faţa tuturor vecinilor prezenţi la acel scandal, greșeala și-și va retrage injuriile și ofensele aduse, și el va renunţa la despăgubire. Scandalagiul, însă, s-a dovedit a fi și orgolios, refuzînd oferta. În consecinţă, va plăti suma de bani stabilită de instanţă.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Ai noștri la ”Românii au talent” Studioul artistic de circ ”Solaris” de la Palatul culturii din Ungheni a trecut, pe 17 septembrie, preselecția de la Chișinău pentru show-ul ”Românii au talent”.

Artiștii de circ, ghidați de conducătorul Viorel Hrițcu, au reușit să impresioneze juriul cu ajutorul a trei păpuși gigantice, care i-au parodiat pe cei trei juraţi: Andra, Mihai Petre și Andi Moisescu.

Potrivit Alionei Leșanu, directoarea Palatului culturii, unghenenii au reușit, datorită talentului, dar și unicității spectacolului pregătit special cu această ocazie. Concurența a fost foarte mare și a adunat sute de participanți din republică, dornici de a-și demonstra talentul în fața juriului din România.

UNGHENI | Ina Landa

2

Eveniment

20 septembrie 2013

Interesante şi variate sînt numele locuitorilor din regiune Fiecare sat e cu specificul său, iar unele dintre ele şi-au făcut, practic, un blazon dintr-un nume sau altul. Nu poţi să spui Bodrug şi să nu te gîndeşti la Condrăteşti, Ungheni.

Nu poţi să spui Angheluţă şi să nu te gîndeşti la Mileşti, Nisporeni. Nu poţi să spui Corobca şi să nu te gîndeşti la Săseni, Călăraşi.

Știţi care sînt cele mai răspîndite nume de familie din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași? Ciobanu, Popa, Roșca, Rusu și Adam. Primele trei sînt într-un număr foarte mare în cîte cinci sate, iar următoarele două – în cîte patru sate.

Dar s-o luăm pe rînd, din localitate în localitate.

CĂLĂRAȘI La Nișcani veţi găsi peste 150 de locuitori cu același nume, Stratan. La Horodiște Chicu este în top – 136 de persoane poartă acest nume. Dar și o mulţime de Luca – 51, sau Bobeica – 31. Sadova e plină cu Dodoni – 96, dar mulţi sînt și Gurghiș – 42, Bolea – 39, Vulpe – 37, Gavriliţă sau Aghenie – 36. Rădeniul este al Jardanilor – 71 de persoane cu acest nume găsim aici, inclusiv doamna primar, Liuba

Jardan. La Sipoteni, cel mai popular e numele Chitoroagă, îl poartă 112 localnici, chiar dacă unii dintre ei se numesc Chitoroga. Urmează Trifan – 106, Raţă – 80, Rău – 52, Lipcan și Adam – cîte 46. Pentru Pîrjolteni e caracteristic numele Badia, pe care-l poartă 57 de persoane, iar pentru Ţibirica - Motricală (57 de persoane), pentru Pitușca – Lozovan (57 de persoane), pentru Vălcineţ – Lupu (57 de persoane), dar și Curmei (53 de persoane), Negru (49 de persoane) sau Matei (33 de persoane). La Răciula cel mai popular e numele David (42 de persoane), iar la Hirova – Purcel (39 de persoane), la Săseni – Corobca (36 de persoane), la Bravicea – Boţan (34 de persoane), la Dereneu – Scurtu (34 de persoane), la Căbăiești – Sorici (29 de persoane), la Peticeni – Catană (29 de persoane).

NISPORENI Popescu este numele ce-l poartă cele mai multe persoane dintr-o localitate nisporeneană. Este vorba de Seliște, iar acest nume îl au 82 de localnici. Dar și Cataraga sînt aici o mulţime – 70, sau Adam - 47. Numele Bargan e foarte popular la Boldurești, unde-l poartă 74 de persoane, la fel și Bulicanu – 56 de persoane. La Ciutești Tărnă e în top. Unii sînt Ţerna,

Inspiraţie sau plagiat?

Republica Moldova ar putea avea, în scurt timp, un slogan turistic foarte asemăntor cu cel al oraşului Ungheni. Cel puţin, votarea on-line, pusă la cale de Agenţia Turismului în aceste zile, demonstrează că sloganul cel mai în vogă, din cele 598 propuse în cadrul concursului “Cel mai bun slogan pentru turismul din Republica Moldova”, sună în felul următor: “Ţară mica cu inimă mare”.

Captură de pe site-ul primăriei Ungheni, ungheni.md

În anul 2012, pe 18 iunie, fusese lansat filmul documentar “Ungheni – oraș mic cu inimă mare”, iar titlul respectiv a devenit, atunci, și sloganul de promovare a Ungheniului. Sesizaţi asemănarea: oraș mic cu inimă mare – ţară mică cu inimă mare?

“Faptul că această frază, gîndită de noi încă anul trecut, prinde, demonstrează că am fost suficient de inspiraţi”, a declarat pentru “Expresul” primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, menţionînd, totodată, că nu se va “bate” cu nimeni pentru acest slogan. Dar nici nu se va renunţa la el.

“Sper că, în cazul în care se va decide ca sloganul “Ţară mică cu inimă mare” să devină, totuși, parte componentă a brand-ului turistic al Republicii Moldova, eventualii turiști să aleagă să vină, mai întîi de toate, în orașul mic cu inimă mare, care se numește Ungheni”, a subliniat, la final, Alexandru Ambros.

De notat că Agenţia Turismului a anunţat, pe 1 august curent, un concurs pentru cel mai reușit slogan care să devină parte componentă a brandului turistic al Republicii Moldova în activitatea de promovare pe plan internaţional. Au venit cu propunerile lor circa 150 de persoane. Comisia de concurs a selectat zece sloganuri cele mai reușite, din punctul ei de vedere: „Toate încep cu un vin bun”, „Savurează ospitalitatea și tradiţiile”; „Explorează orizonturi necunoscute”; „Ospitalitate. Tradiţii. Mister”, „Lumea tradiţiilor vinicole”, „Vatra tradiţiilor”, „Tradiţiile te inspiră”, „Bine aţi venit în paradisul nostru ospitalier”, „Bine aţi venit. Gust. Dragoste” și, bineînţeles, „Ţară mică cu inimă mare”.

Cîștigătorul concursului va fi desemnat de Ziua Mondială a Turismului, pe 28 septembrie. Persoana care a propus cel mai reușit slogan va fi premiată.

Să fie oare un unghenean cel ce a propus sloganul care, se pare, devine lider incontestabil în preferinţele celor ce participă la votarea on-line? Dacă da, nu mai e vorba de inspiraţie.

Vom urmări cu atenţie rezultatele.

UNGHENI | Lucia Bacalu

alţii Ţărnă, iar toţi împreună fac 64 de persoane. La fel și Lazăr sau Lazari – sînt 56. Cioireștiul este plin cu Triboi (55 de persoane), Mîrza (38 de persoane), Luca și Josan (cîte 32 de personae) sau Spînu și Adam (cîte 30).

Pentru Mărinici e caracteristic Croitoru (62 de persoane) sau Nichifor (33 de persoane), pentru Vărzărești – Ulinici și Andronache (cîte 60 de persoane), Tîmbur (49 de persoane), Ursu (42 de persoane) sau Guidea (33 de persoane). La Bălănești se simt în largul lor Pîrţac (40 de persoane) sau Crăciun (28 de persoane), la Bălăurești – Trofim (40 de persoane), iar la Milești - Angheluţă (36 de persoane), Basoc și Petic (cîte 33 de persoane), Talpă sau Damir (cîte 30 de persoane). Bolţun e plin cu Samson (32 de persoane), Zberoaia – cu Susanu (30 de persoane), Grozeștiul – cu Savin (30 de persoane).

UNGHENI Cel mai frecvent e numele Șișcanu – la Măcărești, unde-l poartă 56 de persoane. Populare sînt aici și numele: Mușchei (42 de persoane), Beșliu și Toma (36 și, respectiv, 31 de persoane). Petreștiul e plin cu Pendus și Cibric (45 și, respectiv, 41 de persoane), dar și Ciobanu (35 de persoane), Lazariuc, Bereghici și Bernic

Imagine-simbol. www.unimedia.info

(32-33 persoane). La Cetireni poţi întîlni o mulţime de Gorincioi (47 de persoane), iar la Todirești – Mămăliga (42 de persoane) sau Văcăraș (30 de persoane). Costuleniul este reprezentativ prin Prepeliţă (51 de persoane) sau Chirinciuc și Goian (32 - 28 de persoane), Chirileniul – prin Oboroc (35 de persoane), Bușila – prin Dîrzu (34 de persoane), Cojocaru și Casian (cîte 30). În Gherman Hariuc e la putere, acest nume purtîndu-l 34 de persoane, iar la Vulpești – Bostan (34 de persoane), la Semeni - Rusu (35 de

persoane), iar la Rădenii Vechi – Ţîcu și Nanu (37 și, respectiv, 29 de persoane). La Condrătești în top e Bodrug și Coșcodan (44 - 31 de persoane), în Cornești sat – Sîrbu (45 de persoane), Brăguţă și Postolache (39 - 28 de persoane). Popa e cel mai popular nume la Năpădeni - 45 de persoane, dar și la Cornova – 34.

Lucia Bacalu P.S.: Datele pentru acest material au fost luate de pe site-ul localitati-casata.md

60 de copii norocoşi din Horodişte Pe 16 septembrie, o dimineaţă splendidă cu mult soare, după o săptămînă ploioasă și răcoroasă, multă lume adunată în faţa grădiniţei de copii din Horodiște.

Printre cei prezenţi se aflau agenţi economici locali, primari din satele vecine, conducători ai unor instituţii raionale, dar și vicepreședinta Pralamentului, Liliana Palihovici, originară din acest sat. Cu toţii au asistat la inaugurarea grădiniţei, după o reconstrucţie serioasă, care a costat 1,5 milioane lei.

După un scurt cuvînt de salut al primarului Petru Ciobanu, cîţiva din cei 60 de copii norocoși din Hrorodiște au prezentat un mic program artistic, urmat de luări de cuvînt ale oaspeţilor. Dincolo de felicitările de rigoare, au fost transmise mulţumiri, în primul rînd, Guvernului, pentru alocarea banilor, dar și celor care au organizat și au executat lucrările de renovare.

Potrivit lui Vasile Curmei, directorul unei firme de construcţii călără-

Un nou început pentru grădiniţa din Horodişte

șene, a fost revăzută temeinic structura grădiniţei, construindu-se o nouă centrală termică și reţeaua de încălzire, care va funcţiona pe bază de gaze naturale. A fost reparată capital reţeaua de asigurare cu apă și sistemul de canalizare, a fost construit un acoperiș nou. Cu alte cuvinte, s-a făcut totul ca cei 60 de copii înscriși la grădiniţă, dar și alţi 25 care urmează să vină aici în curînd, să se simtă bine și să crească sănătoși.

Cuvinte frumoase în adresa finan-

ţatorilor și constructorilor au fost rostite de părinţi, dar și de vicepreședintele raionului, Vasile Timofti, de reprezentanţii Direcţiei Raionale Învăţămînt, de alte oficilităţi prezente la festivitate. Liliana Palihovici a venit cu daruri importante pentru grădiniţă.

Acţiunea a culminat cu sfinţirea edificiului renovat, iar cei doi preoţi s-au rugat pentru pacea și sănătatea conducerii satului și a grădiniţei, dar și a copiilor ce vor veni zilnic aici.

CĂLĂRAȘI |Tudor Josanu

La Mileşti vor gîndi… verde Mai aproape de natură - așa se vor simţi mileștenii după implementarea proiectului “Gîndește verde, gîndește curat”. Startul va fi dat pe 21 septembrie, odată cu lansarea oficială a acestuia la Milești, în cadrul unei mese rotunde.

“Proiectul își propune promovarea formării aptitudinilor si atitudinilor necesare pentru a înţelege inter-relaţiile dintre oameni, cultură și mediul înconjurător”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Obștești pentru copii și tineret “Codrenii” din Milești. Anume această organizaţie, în parteneriat cu

primăria din localitate, Asociaţia părinţilor și elevilor de la liceul local, Centrul de informare “Midava” și Inspecția Ecologică de Stat Nisporeni, sînt cei ce vor desfășura activităţile prevăzute de proiect. Este vorba de concursuri de eseuri si postere cu implicarea elevilor din gimnaziul Bălănești și Școlii de arte plastice din Nisporeni, de activități de plantare a arborilor, campanii de colectare selectivă a deșeurilor, amenajarea zonelor verzi în curtea liceului și în parc, organizarea de expozitii tematice, sesiuni de comunicări, spectacole cu mesaj ecologic, sondaje de opinie, distribuirea flu-

turașilor cu mesaj ecologic, excursii la Grădina Botanică din Chișinău.

Proiectul este finanțat de către Guvernul Suediei prin intermediul Proiectului SECTOR al Centrului Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est. “Cetățenii localității trebuie să înţeleagă că de noi toţi depinde calitatea vieţii de azi, dar și de mîine”, afirmă cei implicaţi în implementarea proiectului și care-și pun mari speranţe că, graţie acestuia, oamenii vor deveni mai receptivi, mai bine intenţionaţi faţă de tot ce înseamnă natură.

NISPORENI | Lucia Bacalu

Actual

20 septembrie 2013

3

Un mini-teren nou-nouţ pentru fotbaliştii din Costuleni

Știri din Primăria Ungheni

În sfîrșit, visul costulenenilor de a avea un stadion bine amenajat, s-a îndeplinit. Într-o zi de vineri, pe 13 septembrie, oaspeţi importanţi au venit la Costuleni pentru a participa la inaugurarea mini-stadionului cu înveliș artificial, care a costat aproape jumătate de milion de lei.

A avut loc ultima ședință din anul 2013 a Consiliului de înscriere a copiilor în instituţiile preșcolare, în cadrul căreia au fost examinate cererile depuse pe parcursul anului 2013. S-a decis încadrarea în grădiniţele din oraș, pentru anul de studii 2013-2014, a 497 de copii de diferite vîrste.

Prioritate a fost acordată copiilor educaţi de un singur părinte sau aflaţi sub tutelă, copiilor cu părinţii invalizi de gr. I-II, copiilor ai căror părinţi iși fac serviciul militar, precum și celor din familii numeroase (3 și mai mulţi copii de vîrsta preșcolară și școlară), altor categorii vulnerabile.

Primăria, împreună cu administraţia grădiniţelor depune toate eforturile pentru asigurarea condiţiilor optime pentru procesul educațional. În acest sens, au fost efectuate lucrări de reparație capitală la grădinițele „Licurici”, „Solnîșko” și „Steluța”, iar la grădinița ”Tereza Sobolevschi” a fost schimbat gardul. Lucrările au costat circa 1,2 mln de lei, dintre care 300 mii de lei pentru reparația gardului - au fost alocați din bugetul de stat, restul - din bugetul local. ”Toate instituțiile preșcolare din oraș au condiții foarte bune. Grupele sînt completate cu numărul necesar de copii. Tot ce ne dorim este o frecvență înaltă. În cazul absențelor nemotivate mai mult de 30 de zile, copilul va fi exmatriculat”, a menționat Eduard Balan, viceprimarul orașului, președintele Consiliului de înscriere a copiilor în instituția preșcolară.

Primăria Ungheni informează că cererile pentru anul de studii 20142015 vor fi primite, începînd cu luna aprilie 2014.

“Sîntem foarte încîntaţi de ceea ce vedem aici”, a declarat, chiar de la bun început, președintele Federaţiei Moldovenești de Fotbal, Pavel Cebanu, prezent la eveniment, după care a adăugat: “Sînt convins că acest miniteren va ajuta copiii să fie cît mai sănătoși”.

De notat că acest stadion a fost construit, graţie Programului Federaţiei Moldovenești de Fotbal (FMF) “Toţi împreună”, costul total fiind de 460 mii lei, dintre care 220 de mii contribuţia FMF, iar restul, 240 mii lei – a primăriei Costuleni.

“Realizarea acestui proiect demonstrează că doar împreună putem face lucruri frumoase și doar fiind uniţi vom reuși”, a făcut o remarcă Petru Langa, vicepreședintele raionului Ungheni, președintele Asociaţiei raionale de fotbal.

La rîndul său, primarul de Costuleni, Sorin Gurău, a dat asigurări că

În fotografie: Moment festiv la Costuleni. Panglica de la intrarea pe stadion este tăiată de primarul Sorin Gurău şi preşedintele FMF, Pavel Cebanu

terenul va fi în permanenţă funcţional, căci aici vor fi organizate turnee raionale, naţionale, dar și internaţionale. “Încă nu avem un plan bine stabilit în acest sens, dar sper că, începînd cu anul viitor, vom organiza primele meciuri naţionale și internationale aici”, a concretizat dînsul pentru “Expresul”. În aceeași zi, a avut loc și primul turneu la mini-fotbal, între echipele din Costuleni, Măcărești și Zagaran-

cea. Așa cum era și frumos, au cîștigat gazdele. Prima lovitură a mingii a fost efectuată de către Pavel Cebanu, el fiind urmat de Sorin Gurău și omul de afaceri Iurie Chirinciuc, președintele FC “Costuleni”. Apropo, datorită activităţii fotbalistice a costulenenilor, dar și a implicării plenare a lui Iurie Chirinciuc, unul dintre învelișurile artificiale pentru terenurile de fotbal a venit la Costuleni.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Eminescu a venit şi a rămas pe veci la Iurceni Știaţi că la Iurceni Eminescu are un bust, o stradă și un festival? Bustul, care este ultima lucrare a regretatului Tudor Cataraga, sculptor născut la Seliștea Nisporenilor, este amplasat în Parcul de cultură românească ”Fîntîna Mare” din centrul satului. Este un bust cu o semnificaţie deosebită, căci chipul lui Eminescu este nițel aplecat spre vest, ca și cum ar fi un semn de recunoștință a poetului pentru ţara pe care o dezmierda cu drag „Dulce Românie”.

De notat că bustul a fost edificat pe banii Departamentului românilor de pretutindeni de la București, care a oferit în acest scop circa 14 mii de euro. Primăria s-a implicat în amenajarea parcului, alocînd 200 mii de lei. Astfel, costul total al lucrărilor a ajuns aproximativ la jumătate de milion de lei, acestea fiind efectuate acum trei ani.

Potrivit consilierului Ion Teleman, care este și unul dintre inițiatorii proiectului Parcul de cultură românească ”Fîntîna Mare”, pe viitor, lîngă bustul

lui Mihai Eminescu, se preconizează înălţarea, pe o parte și pe alta, a busturilor lui Grigore Vieru și a Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. ”Cînd vom reuși să facem acest lucru, atunci vom putea spune cu adevărat că opera a fost dusă la bun sfîrșit”, a subliniat consilierul, menționînd că realizarea acestor monumente ține de o perioadă nedefinită, deoarece în prezent nu au fost indentificate surse bănești pentru așa ceva. În semn de recunoștinţă pentru ceea ce a făcut Tudor Cataraga pentru Iurceni, consiliul local a luat decizia, cu trei ani în urmă, de a numi o stradă din sat Tudor Cataraga. Cine și-ar fi imaginat atunci că, doar peste cîteva luni, sculptorul avea să-și piardă viaţa într-un tragic accident? „Tudor Cataraga știa că numele lui îl poartă o stradă din Iurceni și era mîndru de aceasta. Cînd s-a întîmplat nenorocirea, ne-a durut mult”, își amintește Ion Teleman.

O altă stradă, chiar din preajma parcului, poartă numele lui Mihai

dată neconfirmate oficial, care însă au ajuns la urechea opiniei publice călărășene, conducătorul auto, cică, ar fi convenit cu agentul de circulaţie și medicul respectiv să-i fie înlocuită proba de sînge prelevată pentru stabilrea gradului de alcolemie cu o alta, care să demonstreze că nu a luat pic de alcool în gură. Dar... În momentul în care șoferul le înmîna banii, cei doi au fost prinși în flagrant, fiind reţinuţi preventiv pentru 72 de ore.

Sute de copii înscrişi la grădiniţe

AVIZ Palatul de Cultură din Ungheni anunţă înscrierea în următoarele colective și studiouri artistice pentru perioada de activitate 2013-2014: Ansamblul de muzică și dans popular „Struguraș” (băieţi de la clasa a VII-a); Studioul de muzică și dans popular „Struguraș” (vîrsta 4-6 ani); Ansamblul de muzică și dans popular „Muguraș” (vîrsta 7-8 ani); Ansamblul folcloric „Perlele Prutului”; Centrul de meșteșug artistic „Fantezie” (vîrsta 7-14 ani); Ansamblul de muzică ușoară „Respect”; Studioul vocal-coregrafic „DO-RE-MICII” (vîrsta 4-6 ani); Studioul de dans modern „Mega-Dance” (vîrsta 5-16 ani); Studioul de dans sportiv „Nostalgie” (vîrsta 6-16 ani); Studioul de dans sportiv „Energy-Dance” (vîrsta de la 15+, 25+, 45+); Studioul de dans oriental „Arabic Belly Dance”; Studioul artistic „Foto-Art”; Clasa de canto; Studioul artistic de circ „Solaris” (vîrsta 14-17 ani); Studioul teatral.

Doritorii sînt așteptaţi zilnic, între orele 11:00 și 17:00.

Relaţii la tel.: 0236 23553

ATENŢIONARE

În fotografie: Ion Teleman în faţa operei vieţii sale – Parcul de cultură românească „Fîntăna Mare”

Eminescu. Decizia a fost luată de același consiliu, tot cu trei ani în urmă. În plus, deja de opt ani, la Iurceni are loc, de ziua lui Mihai Eminescu, Festivalul de muzică și poezie ”Eminesciana”, organizat de același neobosit Ion Teleman.

NISPORENI | Ina Landa

Suspectaţi că au schimbat proba biologică Un inspector superior auto de stat al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere din Călărași și un medic narcolog din localitate au fost surprinși, săptămîna trecută, de către angajaţii Procuraturii Anticorpuţie și ai Direcţiei securitate internă a Ministerului Afacerilor Interne, în timp ce primeau 350 de euro de la un conducător auto.

Potrivit unor informaţii, deocam-

P

Inspectorul respectiv a mai fost bănuit, cu ceva timp în urmă, de luare de mită, dar atunci a fost scos basma curată. Iată că, se pare, a recidivat. Călărășenii cred că și de această dată se va termina cu bine pentru el, dar și, posibil, pentru medic, căci ei ţin minte cum, anul trecut, un procuror călărășean, împreună cu fiul său avocat, au fost prinși în flagrant luînd mită, cazul fiind ulterior mușamalizat.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei Ungheni vă comunică că primul termen de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2013 a expirat la data de 15 august 2013. Cel de-al doilea termen, cînd contribuabilii pot achita impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar, expiră la 15 octombrie 2013. În conformitate cu legislația în vigoare, în condiţiile neachitării impozitelor respective în termenul prevăzut, se calculează majorarea de întîrziere (penalitatea), care constituie 0,03% pentru fiecare zi de întîrziere.

Plățile se efectuează la filialele Băncii de Economii.

Pentru informații suplimentare vă puteți adresa la tel.: 023623994 sau în bir. 208 din Primăria Ungheni.

Adresare Domnilor primari, Întru executarea Hotărîrii de Guvern nr. 616 din 18.09.1992 privind Sărbătorirea Zilei Mondiale a oamenilor în etate (1 octombrie) și Zilei Internaţionale a educaţiei (5 octombrie), Consiliul de administrare al Organizaţiei veteranilor și pensionarilor din raionul Ungheni intervine cu rugămintea de a asigura, de comun cu administaţia publică locală, agenţii economici, instituţiile de învăţămînt și cultură, biserici, asociaţii obștești, organizaţiile primare ale veteranilor și pensionarilor, acţiuni cultural-festive pentru susţinerea morală și materială a persoanelor în etate.

Sperăm că stima și solidaritatea dumneavoastră faţă de cei necăjiţi va da alt făgaș vieţii acestor personalităţi. Pentru un timp, va fi ameliorată starea lor de tristeţe, se vor bucura și ei, în aceste zile, de atenţia societăţii și administraţiei publice locale, de atenţia și căldura celor apropiaţi. În speranţa că veţi da curs acestei rugăminţi, vă mulţumesc pentru omenie.

Cu respect, Boris Zugravu, președinte Organizației veteranilor și pensionarilor din raionul Ungheni

Social

20 septembrie

O viaţă dedicată medicinei Doctor în medicină, autor a șase brevete de inovaţie, a 23 de comunicări știinţifice și 2 recomandări practice. Este și asistent universitar la catedra stomatologie terapeutică a Facultăţii de perfecţionare a medicilor de la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”. Ultimii zece ani, i-a dedicat îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale la Nisporeni, fiind directorul Spitalului raional Nisporeni. Este vorba de Tudor Costru care, la cei 50 de ani ai săi, are în colecţia sa de performanţe atît cît nu au colective întregi de medici.

Anume sub conducerea lui, pentru prima dată, a fost acreditat Centrul Medicilor de Familie din Nisporeni, în anul 2003, și Spitalul Raional – în anul 2006. El a fost cel ce a stat la baza implementării asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în raion, începînd cu anul 2004.

Nu s-a temut niciodată de muncă, a mers acolo unde a fost nevoie de el, astfel că și-a desășurat activitatea profesională și la Grozești, și la Zberoaia. Începînd cu anul 1999, este la Nisporeni, unde lucrează ca medic-

șef adjunct al Spitalului raional, apoi ca director al Centrului Medicilor de Familie. Din 2003, conduce spitalul raional. A reușit multe în această perioadă.

Astăzi, instituţia este asigurată nu doar cu agent termic, ci și cu apă potabilă, dar și tehnică, fiind instalate două surse autonome de apă. Dispune și de energie electrică autonomă. Nu lipsește nici apa caldă.

A fost efectuată reparaţia capitală a blocului patomorfologic, a secţiilor de transfuzie a sîngelui și boli infecţioase. A fost reconstruit blocul chirurgical, spălătoria, blocul diagnostic, secţia fizioterapeutică. Au fost create condiţii hoteliere moderne pentru pacienţi în multe secţii spitalicești. Au fost reparate capital edificiile serviciului radiologic. În prezent, e în plină desfășurare reconstrucţia capitală a blocului alimentar și a maternităţii.

Spitalul a fost dotat, în această perioadă, cu numeroase utilaje performante, de ultimă generaţie.

A fost implementat și extins sistemul informaţional.

Nu sînt vorbe în vînt. Urmare a evaluării Spitalului Raional Nisporeni de către Consiliul Naţional de Evaluare și Acreditare în Sănătate, s-a stabilit că activitatea instituţiei corespunde standardelor de evaluare, astfel că spitalul a fost acreditat pînă în anul 2016. În tot ceea ce face, Tudor Costru pune pasiune. Astfel, a fost și rămîne un bun exemplu pentru toţi. În plus, a rămas și rămîne fidel convingerilor și ideilor sale. Nu poţi să-ţi atingi scopurile, dacă nu ești credincios misiunii pe care ţi-ai asumat-o, dacă n-ai curajul să înfrunţi orice situaţie dificilă. Acesta este stilul de viaţă și motto-ul doctorului și managerului Tudor Costru.

Sînt prea puţini cei care se gîndesc la tona de responsabilităţi care îi atîrnă deasupra capului în fiecare zi. Nu e ușor să fii manager, să răspunzi de tot ce mișcă în zona ta. Așa că nici nu e de mirare faptul că vine printre primii și pleacă ultimul. Nu fiecărui este dat să fie conducător.

Colegii de lucru de la Spitalul Raional Nisporeni

Vor avea cuibușorul lor Bucurie mare pentru copiii de vîrstă preșcolară din satul Rezina.

De acum înainte, ei vor avea cuibușorul lor sau, mai bine zis, grădinița lor, care și-a reluat activitatea după o pauză de mai bine de zece ani.

Ziua multașteptată a sosit pe 12 septembrie, cînd ușile grădiniței s-au redeschis, noutatea curprinzînd în scurt timp întreg satul. Dis-de-dimineață, 51 de copilași așteptau nerăbdători, împreună cu părinții lor, cînd educatorii le vor spune bun venit și îi vor primi cu drag în grupele lor. În acea zi, curtea fostului gimnaziu, care s-a transformat în acest an în școală primară-grădiniță, a devenit neîncăpătoare.

Startul ceremoniei a fost dat de însăși directoarea instituției, Margareta Bostan. ”Dragii mei copilași, sper să vă fie cald și bine aici”, li s-a adresat dînsa micuților. A venit să se bucure, alături de copii, și primarul Grigore Popa. Dînsul le-a adus în dar un sac plin cu jucării.

Edilul a ținut să sublinieze că deschiderea grădiniței s-a datorat, în primul rînd, participării active a comunității la colectarea de surse bănești

pentru reparația capitală și dotarea a două grupe pentru copii. Partea leului i-a revenit, totuși, Fondului de Investiții Sociale din Moldova care, prin intermediul proiectului ”Parteneriat global pentru educație”, a oferit peste 250 mii de lei. Grigore Popa a mai spus că rezultatul nu putea să fie pozitiv dacă nu avea și parteneri de încredere precum Consiliul raional și Direcția Învățămînt, Tineret și Sport.

Potrivit dînsului, în total s-a cheltuit circa jumătate de milion de lei.

Vicepreședintele raionului Ungheni, Tudor Rădeanu, prezent la eveniment, a remarcat că rezinenii

au fost un model de conlucrare cu administrația publică locală, demn de urmat și în alte localități. ”În timp ce unii se plîng de lipsă de bani și criză, aici nu s-a plîns, ci s-a acționat promt și, iată, azi vedem cu toții rezultatele acestei acțiuni”, a subliniat Galina Gheorghiță, șef adjunct al Direcției Învățămînt.

După ce toate urările au fost rostite, iar cadourile dăruite, toată lumea a fost invitată să ia parte la cel mai emoționant moment - tăierea panglicii, în semn de bun început al activității grădiniței.

UNGHENI | Ina Landa

Petreşti, satul unicat în republică Petreștenii au avut duminică, 15 septembrie, un motiv serios de sărbătoare – 430 de ani de la prima atestare documentară. Necătînd la ziua ploioasă de afară, oamenii s-au adunat, în număr mare, în sala de festivităţi a liceului, pentru a marca evenimentul. „Satul Petrești este unicat, nu mai există la noi în republică un alt sat cu așa nume”, a menţionat, cu mîndrie, Arcadie Starașciuc, profesor de istorie. Doar cuvinte de laudă au fost spuse despre sat și de către cei mici,

și de către cei mari. „Sînt mîndră de satul meu, sînt mîndră de sătenii mei”, a declarat Parascovia Bernic, directoarea Liceului „Gaudeamus”.

Elevii, la rîndul lor, au demonstrat dragostea pentru satul natal printr-o frumoasă expoziţie de desene. Și-a deschis larg ușile și muzeul de istorie din incinta liceului, iar teatrul folcloric „Datina”, sub îndrumarea profesoarei de istorie, Silvia Poiană, i-a invitat pe toţi „La ghilit”, un obicei strămoșesc din partea locului. Nici cei mici nu au stat fără treabă, ei

avînd grijă să călătorească, împreună cu oaspeţii, în lumea imaginară a lui Guguţă.

Pentru ca petreștenii să-și cunoască mai bine istoria, au fost editate și pliante informative, un fel de avanpremieră la cartea „Istoria satului Petrești”, care se dorește cu tot dinadinsul să apară cît mai curînd de sub tipar. De notat că evenimentul a fost organizat la iniţiativa și cu impliarea liceului din localitate.

UNGHENI | Natalia Junghietu

5

În poşeta femeii

Din depărtare – mereu cu gîndul la ai ei Numele Ninei Gorincioi-Cadoppi, ungheneanca stabilită cu mai bine de zece ani în Italia, este deja cunoscut în întreaga republică.

Mai mult ca atît, gesturile ei de caritate, iniţiativele avute aici, au fost recunoscute atît de Guvern, cît și de Parlament sau Președinţie. Are, în acest sens, diplome de onoare, semnate de prim-ministru, de președintele Parlamentului. Are și medalia „Mihai Eminescu”, conferită de șeful statului.

Ceea ce a trăit însă, duminica trecută, a impresionat-o la maximum.

Aștepta de ceva vreme acea întîlnire cu veteranii și pensionarii ungheneni. „Sînt foarte emoţionată. Ieri dimineaţa, la ora 7.00, eram pe malul Volgăi. La 8.20 - deja la Moscova, iar la prînz, în jur de ora 15.00 - pe meleaguri unghenene. Am fost foarte însufleţită, așteptînd această întîlnire. Știam că pe 15 septembrie trebuie să fiu aici, la Ungheni, indiferent că va fi ploaie, ninsoare sau arșiţă”, a recunoscut dînsa. Așa a și fost.

A venit, simplă și modestă, așa cum îi este firea, să stea la sfat cu cîţiva dintre reprezentanţii Organizaţiei veteranilor și pensionarilor din Ungheni.

Vroia să le afle păsul și, eventual, să stabilească o punte de legătură între această organizaţie și organizaţiile de caritate italiene.

Ea, poate ca nimeni altul, îi înţelege foarte bine pe oamenii în etate, pe cei care, după o viaţă întreagă dăruită prosperării ţării în care locuiesc, au ajuns să numere fiecare bănuţ pentru a supravieţui. „Am trecut prin toate ispitele vieţii: boală, suferinţă, umilinţă și îmi sînt foarte bine cunoscute aceste sentimente. De aceea nu pot fi indiferentă azi, cînd Dumnezeu s-a întors spre mine, faţă de cei care se află într-o situaţie similară”, a spus dînsa.

De ani buni, a întins o mînă de ajutor celor suferinzi, i-a încurajat, prin gesturile sale, pe cei neputincioși, a ajutat școli și grădiniţe. Ea a fost printre primii care a ajuns la Morenii Vechi după tragicul accident care a luat 12 vieţi omenești. A venit direct din Ita-

În fotografie: Nina Gorincioi-Cadoppi la întîlnirea din Ungheni, pe 15 septembrie

lia, să le fie alături acelor oameni. Așa a simţit. Ea este cea care a fost alături de sinistraţi în timpul inundaţiilor de acum doi ani. Ea este cea care reacţionează prompt la tristele istorii de viaţă pe care le publicăm în „Expresul”, transmiţînd, în multe cazuri, produse alimentare, dulciuri sau chiar bani. O face din suflet, fără să ceară nimic în loc.

Pe 15 septembrie, avea să trăiască clipe emoţionante. Organizaţia veteranilor și pensionarilor, în persoana președintelui Boris Zugravu, i-a înmînat o diplomă de gratitudine, în semn de recunoștinţă pentru tot ce a făcut de-a lungul anilor. „Voi pune această diplomă la un loc important și o voi păstra cu sfinţenie. Este o mare onoare pentru mine”, a declarat dînsa la final. Și Direcţia Asistenţă Socială și Protecţia Familiei Ungheni i-a înmînat o scrisoare de gratitudine.

Le-a meritat din plin.

Acum, cînd citiţi aceste rînduri, Nina Gorincioi-Cadoppi e deja în Italia. A plecat cu sufletul împăcat, căci a readus – a cîta oară! - zîmbetul pe buzele a zeci de oameni în etate. Cu siguranţă, va reveni în scurt timp. Nu poate sta departe de Moldova. De acolo, din depărtare, e mereu cu gîndul, dar și cu fapta, la cei pe care i-a lăsat aici și care au nevoie de un cuvînt de încurajare, dar și de un ajutor material.

Lucia Bacalu

Nemţii în ajutor poliţiei Cu un an și jumătate în urmă, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu susținerea financiară a Ministerului Federal de Interne din Germania, au început implementarea, la Ungheni, a unui proiect pilot, care presupune crearea unui Centru de educație rutieră pentru copii, tineri și adulți, menit să vină în ajutor activității polițienești în prevenirea situațiilor excepționale la trafic.

Pe 16 septembrie, aici s-a deplasat un grup de experți germani, pentru a vedea cum se implementează proiectul. „Am văzut la Ungheni parteneri de dialog destul de convingători și cooperanți, care formează o echipă consolidată și de aceea am acceptat ideea de a implementa acest concept de proiect anume aici, după un model similar din Germania”, a venit cu explicațiile de rigoare Renato Gigliotti, manager de proiect.

Noul centru urmează să fie inaugurat, la finele anului curent, pe teritoriul

orășelului rutier al copiilor de la Centrul educațional pentru copii. La prima etapă, a fost amenajată o clasă de educație rutieră. Partenerii germani au oferit, pe lîngă materialul didactic, și 15 biciclete dotate cu căști și echipament de protecție, cu ajutorul cărora elevii vor transpune teoria în practică. Șeful Inspectoratului raional de poliție Ungheni, Iurie Derenev, a dat asigurări că, de Ziua poliției, care este marcată anual pe 18 decembrie, Centrul de educație rutieră pentru copii, tineri și adulți își va deschide oficial ușile.

Grupul de experţi germani nu a venit în R.Moldova doar pentru a se deplasa la Ungheni. „Această întrevedere este doar o parte a vizitei noastre în Moldova. Noi sîntem aici și pentru a face o evaluare, cum ar putea Germania să contribuie la susținerea reformei din poliţie”, a declarat pentru ”Expresul” Dieter Balcerek, coordonator de proiect din Germania.

UNGHENI | Ina Landa

6

Fragmentarium

20 septembrie 2013

Ai noştri pădurari – cei mai buni Se pare că cifra 13 le poartă mare noroc pădurarilor din regiunea CălărașiNisporeni-Ungheni. În acest an, 2013, pe data de 13 septembrie, la ediţia a 13-a a concursului profesional „Cel mai bun pădurar”, ei s-au clasat pe primele locuri, surclasînd aproape 20 de colegi de-ai lor din întreaga republică, foarte experimentaţi și buni cunoscători în ale silviculturii.

În fotografie: Anastasia Ciobanu îşi primeşte premiul meritat pe deplin.

Fotografie: www.moldsiva.gov.md

Locul I – la Călărași A lăsat în urma sa numeroși bărbați, întrecîndu-i la călărit, tăiat lemne cu ferestrăul, dar și la determinarea speciilor de arbori după semințe, frunze, puieți și lemn. Este vorba de Anastasia Ciobanu, pădurar în Ocolul Silvic Hîrjauca. Anume ea a devenit învingătoarea concursului ”Cel mai bun pădurar al anului 2013”. „Chiar dacă nici o probă nu mi s-a părut complicată, totuși, am avut emoții pe alocuri. Însă, deoarece m-am pregătit din timp pentru acest concurs, dar și datorită experienței mele, am reușit să înving”, a declarat dînsa pentru „Expresul”. De notat că Anastasia Ciobanu și-a dedicat 36 de ani din viață slujirii pădurii. Deși recunoșate că profesia pe care și-a ales-o este mai mult bărbătească – în Republica Moldova avem doar ceva mai mult de 40 de femeipădurari – și, de multe ori, îi vine mai greu decît colegilor bărbați să facă față cerințelor profesionale, totuși, spune, în pădure este loc și pentru femei.

O parte din succesul său, Anastasia Ciobanu îl datorează familiei sale, care o susține mereu în toate. Altfel nici nu poate fi, căci și soțul, și cei doi feciori ai săi au ales să fie tot silvicultori.

Referindu-se la performanţa colegei lor, Chiril Coșeru, șeful Întreprinderii Silvice din Călărași, a remarcat că este o mîndrie pentru călărășeni, dar și o obligație, pentru că învingătorii devin automat și organizatorii următorului concurs, la ei acasă.

Locul II – la Nisporeni Premiul doi, în acest an, i-a revenit unui pădurar care nu mai are nevoie să-și demonstreze măiestria și profesionalismul, căci a fost declarat cel mai bun pădurar al anului de cinci ori – în anii 1999, 2003, 2005, 2006, 2007.

Este vorba de Ion Movileanu, pădurar în Ocolul silvic Ciorești. ”Recunosc pe deplin victoria colegei de la Călărași, or, dînsa, într-adevăr, a dat dovadă de o bună pregătire la toate probele”, ne-a spus Ion Movileanu, șeful Ocolului silvic Ciorești, după care a remarcat, mai în glumă, mai în serios: „Trebuie să dăm voie și femeilor înainte”. Cei doi, concurează de ani buni pentru titlul de cel mai bun pădurar al anului, cedîndu-l unul altuia.

După ce, în anul 2011, s-a clasat pe locul III, iată că Ion Movileanu revine în forţă, astfel că nu-i exclus ca la anul să-și ia revanșa.

Locul IV – la Ungheni Anatol Ciobanu, pădurar în Ocolul silvic Pîrliţa, a oferit una dintre surprizele competiţiei. Fiind cel mai tînăr participant al concursului – are doar 24 de ani – dînsul nu s-a lăsat intimidat de experienţa mult mai vastă a „adversarilor” săi și a concurat de la egal cu ei. Este adevărat, a fost ajutat un pic și de mama sa, care – surpriză! – nu este nimeni altcineva decît Anastasia Ciobanu, deţinătoarea titlului „Cel mai bun pădurar” din anul curent. ”La unele probe l-am ajutat, fiindcă nu doream să fie printre codași”, a recunoscut dînsa, după care a punctat: ”Sînt mulțumită de rezultatul obţinut de fiul meu și sper că, pe viitor, va reuși să se claseze și pe locul I”. De notat că Anatol Ciobanu este abia la început de cale, fiind angajat la ÎSS de mai puţin de jumătate de an.

Cei mai buni pădurari ai anului 2013, care s-au clasat pe primele trei locuri, vor participa, în luna octombrie, la un concurs similar în România.

Ina Landa

Printre cei mai buni în republică Anul 2013 este unul foarte bun pentru ÎSS “SilvaCentru” Ungheni.

Cel puţin, aşa a declarat directorul Nicolae Lăpteanu, care are suficiente motive de satisfacţie în preajma Zilei profesionale a silvicultorilor, sărbătorită, tradiţional, pe 21 septembrie.

În 2013, după mai bine de 40 de ani, a fost electrificată pepiniera silvică, ceea ce va da posibilitatea, de acum înainte, să fie asigurată irigarea celor 42 de hectare de aici. Pînă în prezent, apa era transportată de la o distanţă semnificativă și, practic, era imposibil să fie asigurată o irigare de calitate. Iar în pepinieră este pregătit tot materialul săditor pentru împădurire. “Fără ameliorație nu faci nimic”, face o remarcă Nicolae Lăpteanu. În 2013, întreprinderea a achiziționat un încărcător, care le va fi de mare ajutor silvicultorilor. Pînă acum, lemnele erau încărcate manual, ceea ce nu era deloc ușor în condiţiile în care masa lemnoasă constituie circa zece mii de metri ster. În 2013, a fost implementat un nou serviciu pentru populaţie. “Acum, omul, dacă dorește să achiziţioneze lemne de foc, vine la întreprindere, plătește pentru acestea, pentru încărcat, pentru transport, lasă adresa și noi îi aducem lemnele acasă”, explică Nicolae Lăpteanu. În plus, circa 800 metri steri de lemn deja au fost depozitate pe teritoriul garajului întreprinderii, ceea ce face ca deservirea oamenilor să fie mult mai operaitvă. În 2013, întreprinderea a obţinut o roadă foarte bună la orz – peste

3000 kg/ha, și la grîu – 3600 kg/ha.

Au fost recoltate și plante medicinale în cantităţi mari. De exemplu, măceș în stare proaspătă – peste 60 de tone.

Anume aceste activităţi aduc un venit suplimentar întreprinderii. De altfel, ÎSS “Silva-Centru” Ungheni se află printre lideri în republică în ceea ce privește situaţia financiară. “Noi nu avem datorii la salarii, la impozite, nu avem penalități. În 2010, cînd am preluat întreprinderea, penalitățile erau de 145 mii de lei. Despre profit - nici vorbă, aveam pierderi de 200 mii de lei”, spune Nicolae Lăpteanu, după care explică în ce rezidă succesul: “Cheia este la cel care-i mobilizează pe toți, adică managerul. Dar managerul e ca un general – fără armată nu faci nimic. Deci, echipa este cea care asigură succesul întreprinderii. Trebuie să avem oameni potriviți la locul potrivit, altfel nu merge”.

Printre oamenii potriviţi la locul potrivit directorul i-a menţionat pe: Ștefan Golimaz, pădurar, și Vasile Popa, maistru-tehnician la Ocolul Silvic (OS) Cornești, pe Constantin Popa, pădurar, și Mihai Peschin, maistru-tehnician la OS Pîrlița, pe Vladimir Rusu, pădurar, și Serghei Racoviț, șef adjunct al OS Sculeni, pe Ion Toma, pădurar, și Petu Iachimovschi, maistru-tehnician la OS Ungheni.

Specialiști cu inimă, silvicultori adevăraţi, patrioţi ai fondului forestier – așa i-a caracterizat dînsul.

Aceleași cuvinte pot fi spuse și în adresa proaspătului inginer-șef al întreprinderii, Victor Gorincioi, care și-a început activitatea de la simplu pădurar, trecînd toate treptele ierarhice din silvicultură. Chiar dacă are abia o lună de activitate în noua funcţie, dînsul știe bine ce are de făcut.

“Ne dorim ca în urma noastră să rămînă o pădure sănătoasă, de aceea

În fotografie: Nicolae Lăpteanu, directorul ÎSS „Silva-Centru” Ungheni

trebuie să avem grijă s-o păzim, să efectuăm toate lucrările la timp și calitativ. Avem cu cine și cu ce, căci întreprinderea noastră e prosperă, cu oameni onești”, ne-a spus.

Cifrele vorbesc de la sine Potrivit contabilei-șefe a ÎSS “SilvaCentru” Ungheni, Tatiana Ușurelu, veniturile pentru opt luni ale anului 2013 au constituit aici 6,5 milioane lei. Impozitele și taxele achitate pentru această perioadă sînt de 1 milion 200 mii de lei, iar contribuţiile de asigurări sociale și primele de asigurări medicale – de peste un million de lei.

Din activitatea operaţională, întreprinderea are un profit de 500 mii de lei. Chiar dacă salariul mediu pe întreprindere este încă relativ mic – circa 3000 de lei – acesta este stabil și sigur. În plus, angajaţii au parte și de premii, și de anumite facilităţi la achiziţionarea lemnelor de foc sau a porduselor cerealiere.

UNGHENI | Lucia Bacalu

Primăria Bravicea, raionul Călăraşi anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei publice vacante de specialist pentru reglementarea regimului funciar, care va avea loc pe data de 18.10.2013, ora 14:00.

Documentele pentru participare la concurs se depun în curs de 20 zile din data publicării anunţului.

Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului, la tel.: 024434238, fax 024434236.

Persona de contact: secretarul comisiei de concurs.

Vindem cereale Grîu, orz, baloţi de lucernă Tel.: 0236 33962, 079868932

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Publicitate Luni, 23 septembrie TVM 6.05, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “AGRODOLCE” 9.40, 15.30, 17.15, 20.30, 23.55 Documentar 10.35 Reporterul de gardă 11.00 Bună seara!

12.00 World stories – lumea în reportaje 12.30 Art club 13.10 Festivalul Naţional de muzică uşoară „Armonii de vară” 14.15 „SECRETARUL” 15.00 Andersen povestitorul 16.00 Magazinele FIFA 16.25 Săptămîna sportivă 18.10 Focus. Magazin Tv 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Accente economice 22.25 Paul Goma revine acasă 22.20 În ritm de dans 23.00 Cultura azi.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.40 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Контрольная закупка" 12.50 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!"

14.00 Другие новости 14.30 "ДОМРАБОТНИЦА" 15.30 "Самый лучший муж" 16.20 "ЯСМИН" 17.10 "В наше время" 18.55 "Жди меня" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "МАТЬ И МАЧЕХА".

Marţi, 24 septembrie TVM 6.05, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.10, 21.25 “AGRODOLCE” 9.35, 15.00, 15.30, 17.15, 18.10 Documentar 10.30 Moldovenii de pretutindeni 11.00 Accente economice 11.30 Baştina 12.15 La noi în sat 13.10 Focus. Magazin TV 14.00 Chişinăul de ieri şi de azi 14.15 “SECRETARUL”16.25 Medalion muzical 16.30 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 22.20 Dialog social 22.40 În ritm de dans 23.20 “VINCI SAU AVENTURIERII”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.40 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Контрольная закупка" 12.50 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!"

20 septembrie 2013

14.00 Другие новости 14.30 "ДОМРАБОТНИЦА" 15.30 "Самый лучший муж" 16.20 "ЯСМИН" 17.10 "В наше время" 18.55 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "МАТЬ И МАЧЕХА".

Miercuri, 25 septembrie TVM 6.05, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 23.05 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Legendele muzicii 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 21.25 “AGRODOLCE” 9.40, 13.10, 17.15, 23.20 Documentar 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Cultura azi 12.45 Tezaur 13.55 "SECRETARUL" 14.40 „VINCII SAU AVENTURIERII” 16.30 Russkii mir 18.10 Evantai folcloric 19.00 Mesager 19.40 Poveste 22.20 Avangaraj.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.40 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Контрольная закупка" 12.50 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "ДОМРАБОТНИЦА" 15.30 "Самый лучший муж" 16.20 "ЯСМИН" 17.10 "В наше время" 18.55 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ВАНГЕЛИЯ".

Joi, 26 septembrie TVM 6.05, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45 Medalion muzical 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “AGRODOLCE” 9.35, 10.35, 17.15, 23.10, 23.40 Documentar 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10 Recital. “Zdob şi zdub” 13.55 Focus. Magazin Tv 14.15 “SECRETARUL” 15.00 Erudit cafe 15.45 Videoteca copiilor 16.00 Părinţi şi copii 16.30 Petalo romano 18.20 Evolution Partz. jaba 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super loto “5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00,

Tradițional, din anul 1995, în a treia sîmbătă a lunii septembrie, se sărbătorește Ziua lucrătorului din silvicultură. Cu acest prilej desosebit, permiteți-mi, în numele Consiliului raional Nisporeni, cît și al meu personal, să adresez sincere felicitări și urări de bine tuturor angajaților în domeniu.

Sectorul forestier reprezintă sursa principală ce permite crearea unui mediu sănătos și curat, aprovizionează locuitorii cu produse lemnoase și nelemnoase ale pădurii, contribuie într-o anumită măsură la crearea locurilor de muncă, implică lucrări de plantare și îngrijire a culturilor silvice etc. Toate aceste lucruri necesare nouă, sînt realizate prin munca, chibzuința, profesionalismul și activismul de care dați dovadă dumneavoastră, stimaţi silvicultori, permanent în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Exprimăm recunoștința profundă și avem convingerea că și pe viitor, cu dragoste și stimă faţă de acest patrimoniu naţional, veţi asigura o dezvoltare coerentă și durabilă a sectorului forestier, precum și o îmbunătăţire a imaginii silvicultorului în societate. În acest context, ținem să vă dorim sănătate, bucurii, prosperitate, curaj, încredere în forțele proprii și liniște pe plan profesional, cît și familial.

Cu mult respect, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni Stimaţi silvicultori!

Cu prilejul sărbătorii profesionale, în numele Consiliului raional Ungheni, ţin să vă aduc sincere felicitări și urări de bine.

Pentru raionul Ungheni, pădurile reprezintă una dintre puţinele resurse naturale cu care am fost înzestraţi și pe care trebuie să o conservăm, să o refacem, să o dezvoltăm și să o transmitem generaţiilor viitoare.Pădurile constituie, pentru noi, mai mult decît o valoare economică. Ele au un rol decisiv în menţinerea și majorarea resurselor de apă, în prevenirea inundaţiilor și a eroziunii solului, în protecţia și ameliorarea calităţii apelor, sînt un extraordinar depoluant al atmosferei, care atenuează extremele de temperatură a aerului și solului. Pădurea este un factor natural de care depinde direct viaţa și sănătatea populaţiei.

Apreciez înalt munca dumneavoastră de asigurare a dezvoltării durabile a ecosistemului forestier, de exploatare raţională a resurselor forestiere, de regenerare și protecţie a pădurilor, de extindere a terenurilor acoperite cu păduri și vegetaţie forestieră, de conservare a genofondului forestier autohton, ca direcţii prioritare în politicile promovate de stat.

Stimaţi silvicultori, în această zi însemnată pentru dumneavoastră, permiteţi-mi să vă urez multă sănătate, prosperitate, succes în eforturile și munca depusă pentru faima raionului nostru.

Cu mult respect, Iurie Toma, președintele raionului Ungheni Se vinde casă urgent în Dănuţeni-centru, lîngă secţia de paşapoarte. Preţ negociabil.

Telefon: 079381540.

15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.40 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Контрольная закупка" 12.50 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "ДОМРАБОТНИЦА" 15.30 "Самый лучший муж" 16.20 "ЯСМИН" 17.10 "В наше время" 18.55 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ВАНГЕЛИЯ".

Vineri, 27 septembrie TVM 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Petalo romano 6.45 Cinemateca universală 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm 9.30, 21.25 “AGRODOLCE” 10.00, 15.00, 17.15, 18.10 Documentar 11.00 Moldova în direct 12.00 Destine de colecţie 12.30 Poftiţi la masă 13.10 “O, Libertate, Sfîntă Libertate”. Program muzical 14.15 “SECRETARUL” 15.30 Ring Star 16.30 Stil nou 19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 Bună seara!

22.20 Fii tînăr! 23.05 “SIMULATORII”.

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.40 "Жить здорово!"

10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Контрольная закупка" 12.50 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "ДОМРАБОТНИЦА" 15.30 "Самый лучший муж" 16.20 "За и против". Ток-шоу 17.05 "Человек и закон" 18.55 "Давай поженимся" 19.55 "Поле чудес" 21.40 "Время" 22.15 "Вышка".

11.00 Casa mea 11.30 Stil nou 12.00 “SIMULATORII” 13.00 Ştiri pozitive 13.20 Spectacol 16.30 Profil de savant 16.50 Legendele muzicii 17.15 Art-club 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi 18.05 Paul Goma revine acasă 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Dor 22.20 "CRIMINI. CASA TEREZEI".

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "ТРЫН-ТРАВА" 8.20 "Играй, гармонь любимая!" 9.00 Умницы и умники 9.45 "Слово пастыря" 10.15 Teleshopping 10.30 "Смак" 11.05 "Лидия Федосеева – Шукшина. Мое женское счастье" 12.15 "Идеальный ремонт" 13.05 "ПЕЧКИ-ЛАВОЧКИ" 14.45 "Алименты: Богатые тоже платят" 15.30 "РОБИНЗОН" 17.10 "Свадебный переполох" 18.15 "Куб" 19.20 "Угадай мелодию" 19.45 "Минута славы. Дорога в Олимп!" 21.00 "Primele ştiri" 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.35 "Успеть до полуночи".

7

Duminică, 29 septembrie TVM 6.05, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15, 9.30, 11.05, 13.00, 22.20 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.05 Portrete în timp 8.35 Dialog social 9.00 Poftiţi la masă 10.00 Ring Star 11.35 La datorie 12.00 Focus. Magazin TV 12.30 Natura în obiectiv 14.00 Baştina 14.45 Teazaur 15.00 “PRINŢUL IMPOSTOR” 16.30 World Stories – lumea în reportaje 17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.40 “Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 “O, Libertate, Sfîntă Libertate” 21.20 Săptămîna sportivă 22.45 “LENA, MIREASA CARE TOPEŞTE INIMILE”.

PRIME TV 6.00 Новости 6.10 "Многодетные невесты" 7.05 Служу Отчизне! 7.45 "Чудом спасенные" 8.40 Teleshopping 8.55 "Здоровье" 10.00 "Всем миром". Канал помощи пострадавшим от наводнения 19.00 "Replica" 20.00 "100 de moldoveni au zis" 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 "Время" 22.50 "Ледниковый период".

Sîmbătă, 28 septembrie TVM 6.05, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15, 7.05, 16.00 Documentar 7.30 “PRINŢUL IMPOSTOR” 9.00 Povestitorul Andersen 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii

Primăria Ungheni, Direcţia Învăţămînt, Tineret și Sport, Școala sportivă pentru copii și juniori organizează, în perioada 1-6 octombrie, Festivalul internaţional de șah „Toamna de aur 2013”.

Sînt invitaţi să participe adulţi, juniori și copii din întreaga republică.

Pentru antrenament și consultaţii vă așteptăm zilnic, la ora 14.00, în incinta Palatului de cultură Ungheni la „Clubul de șah”.

Primăria Ungheni invită Duminică, 21 septembrie, cu începere de la ora 18:00, va avea loc hora de sărbătoare, organizată cu ocazia hramului cartierului Vasilica.

Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură din cartierul Vasilica.

Invitat special: Maria Iliuț.

SE ANGAJEAZĂ MUNCITORI cu şi fără calificare la producerea materialelor de construcţie fortan, placă de trotuar, lucrări de încărcare-descărcare.

Lucrul este în Chişinău, se oferă cazare

Tel. 060956227

Vînd poamă albă şi neagră (pentru vin).

Telefon: 069030160.

Se vinde casă nefinisată cu două niveluri pe strada Aldea-Teodorovici, or. Ungheni.

Tel: 078189013, 069730625.

Vînd limuzină de marca Lincoln, pentru ceremonii. Telefon: 069136605 Vînd apartament cu 2 odăi, în cartierul Tinereţii, oraşul Ungheni.

Telefon: 079358014 Vînd casă în satul Novaia Nicolaevca, raionul Ungheni.

Telefon: 0236 25860, 069899151.

A uitat de promisiuni Deși a fost dat afară din funcţia de lider al Organizaţiei raionale Călărași a Partidului Liberal, „pentru trădarea intereselor partidului”, Ștefan Chitoroagă, făcut de către așa-zișii reformatori mai mare peste pădurile (domnești?) din Moldova, continuă eforurile pentru a încropi la Călărași o structură a grupului schizmatic care beneficiază din plin de rezultatele dezbinării PL. Recent, el a descins la Parcani, la domicilul unui pădurar, pe care l-a „prelucrat” în scopul de a închega o nouă celulă de partid, paralelă cu cea existentă. El, cică, l-a sfătuit pe pădurar să profite de conflictul de aici, legat de închiderea școlii, pentru a-l denigra pe primarul comunei Răciula, Ștefan Temţunic, care este și lider al organizaţiei primare a PL. Anterior, datorită implicării aceluiași personaj, primăria Răciula a rămas fără suma promisă de 175 mii de lei din bugetul de stat pentru reconstrucţia unui apeduct în sat. Primarul spune că a făcut deja zeci de drumuri la Chișinău, dar nu a reușit să discute cu oficiali, drumul fiindu-i barat, se pare, de același Ștefan Chitoroagă. Și cei trei consilieri comunali, aleși pe listele PL, s-au declarat revoltaţi de comportamentul lui, ţinînd să amintească, că, înainte de alegeri, el a promis pentru comuna Răciula un milion de lei pentru rezolvarea unor probleme ale celor două sate din componenţa sa. Consilierul Ion Cucuietu a declarat că și-ar dori foarte mult ca Ștefan Chitoroagă să vină să se întîlnească cu alegătorii din Răciula, dar și din alte sate, cărora le-a promis, în campania electorală, marea și sarea numai pentru a deveni șef. Acum, se pare, nu doar că a uitat de promisiunile sale, dar și îi pedepsește pe oameni, lipsindu-i de sumele de bani modeste, necesare satisfacerii intereselor vitale ale acestora.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu P.S.: L-am contactat telefonic pe Ștefan Chitoroagă, pentru a-și expune punctul său de vedere la acest subiect. Dînsul a declinat orice acuzaţie, declarînd că niciodată nu a sfătuit nici un pădurar să denigreze un primar sau altul. „Sînt aberaţii.

Fiecare are viziunea sa, iar noi nu sîntem în drept să-i presăm pe oameni ”, a accentuat dînsul.

Referindu-se la promisunile făcute în campania electorală, Ștefan Chitoroagă a menţionat că el „răspunde pentru orice cuvînt spus”. „Da, le-am zis oamenilor că în Răciula poate fi adus și un milion de lei, dar pentru aceasta trebuie elaborate proiecte.

Depinde doar de ei”, a precizat Ștefan Chitoroagă, subliniind că este gata, în orice moment, să vină la o întîlnire atît cu locuitorii din Răciula, cît și din orice altă localitate călărășeană.

Dînsul a mai spus că a contribuit, atunci cînd bugetul de stat a fost rectificat, să fie adăugate 70 mii de lei la cele 250 mii deja planificate, pentru reabilitarea unui drum de la Răciula. „În ceea ce privește reconstrucţia apeductului, banii trebuiau oferiţi, din cîte cunosc, din Fondul Ecologic. Nu sînt la curent ce s-a întîmplat”, a făcut dînsul precizări cu referire la acuzaţiile aduse precum că primăria Răciula ar fi rămas fără 175 mii de lei din cauza dînsului. (Lucia Bacalu)

8

Diverse | Natalia Junghietu

20 septembrie 2013

La bucătărie | Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Plachie dobrogeană de peşte Ingrediente: 1,4 kg crap (sau alt pește) fără cap, trei cepe, 100 ml ulei, 100 ml pastă de tomate, 100 ml vin alb, o căpăţină usturoi, piper negru măcinat, 4 foi de dafin, boia de ardei, 500 g roșii proaspete, pătrunjel verde, sare după gust.

Mod de preparare: Crapul se curăţă, se spală și se porţionează în

10 bucăţi, după care se prăjește. Ceapa se curăţă, se spală, se taie solzi. Usturoiul și pătrunjelul se taie mărunt. Roșiile se spală, se opăresc, se decojesc și se taie cuburi. Pasta de tomate se diluează în 100 ml apă. Ceapa se călește. Se adaugă roșiile.

După ce s-au înăbușit, se adaugă pasta de tomate, boia, piper, foi de dafin, usturoi, un litru apă fiartă și sare. Se fierbe sosul 10-

Ce trebuie să mănînci ca să ai o memorie excelentă 15 minute și se adaugă bucăţile de pește, care se vor acoperi cu legumele fierte. Se întroduce tava în cuptor pentru 20 de minute, la o temperatură moderată. Spre sfărșitul fierberii, se adaugă vin și se sărează după gust.

Curios

Cum arată o zi din viaţa noastră (Continuare din numărul precedent) Circulaţia sanguină are o activitate intensă între orele 19:00 și 21:00. Dacă mulţi părinţi au o problemă cu adormitul copiilor înainte de ora 19:00, după această oră, trimisul la culcare devine deseori o bătălie crîncenă care, de obicei, e cîștigată de copii.

De la ora 21:00 pînă la ora 23:00 se realizează o acumulare intensă de energie în corp. Pentru mulţi dintre noi, cele doua ore sînt pline de vitalitate.

Vezica biliară și ficatul își realizează intens funcţiile între orele 23:00 și 1:00.

Stresul și mîncarea consistentă cu prăjeli și grăsimi seara împiedică o funcţionare corectă a bilei. Compresele umede și calde aplicate pe zona ficatului sînt benefice în acest interval orar. Ceaiul fierbinte, băut cu înghiţituri mici ajută la activarea funcţiei bilei. Dacă sînt pro-

bleme în funcţionarea acesteia sau a ficatului, munca desfășurată în perioada nopţii e foarte nocivă, deoarece nu se pot reface cele două organe.

Ficatul funcţionează între orele 1:00 și 3:00 noaptea. Acesta, dacă are o structură deteriorată, se poate reface în anumite condiţii, importantă fiind odihna prin somn alături de o bună încălzire a corpului.

Plămînii funcţionează între orele 3:00 și 5:00 dimineaţa. Mulţi fumători au accese de tuse dimineaţa, pentru că plămînii au lucrat toata noaptea și acum dau afară substanţele care nu au ce căuta în interiorul lor.

Intestinul gros are o funcţie maximă între orele 5:00 și 7:00 dimineaţa.

Hrana stă în intestinul subţire circa două ore, iar în cel gros - chiar și 20 de ore.

Calendar creștin-ortodox | 23 – 29 septembrie Luni Sf. Mc. Minodora, Mitrodora și Nimfodora.

Marţi Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin.

Miercuri Sf. Mc. Autonom, Macedonie și Teodul (Odovania Praznicului Nașterii Maicii Domnului).

Joi Sf. Mc. Cornelie Sutașul; Sf. Mc. Macrobiu, Cordian, Heli și Lucian din Tomis; Sf. Voievod Neagoe Basarab.

Vineri Înălţarea Sfintei Cruci (post). Toate ale Praznicului. Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul.

Sîmbătă Sf. Mc. Nichita Gotul; Sf. Mc. Nichita Romanul.

Duminică Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci. Sf. Mc. Eufimia și Meletina.

PP EXPRESUL Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Edit Tipar Grup Chişinău Tiraj total: 2400 ex., Comanda: 1277 P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: 0236 28575 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846 Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)

Bancuri

Ai probleme cu memoria și te concentrezi mai greu? Mai jos vă servim cu cel mai bun meniu care să vă pună “rotiţele” din nou în funcţiune.

Gustări rapide - afine și alte fructe de pădure, fie congelate sau în stare prospătă. Creierul are nevoie de antioxidanţii și polifenolii pe care acestea le conţin. Consumaţi-le măcar o dată pe săptămînă.

Cu o cafea dulce, băută dimineaţa, vă ajutaţi creierul să fie activ și să funcţioneze bine.

Cereale integrale. Pentru un creier sănătos, aveţi nevoie de energie. Creierul funcţionează la capacitate maximă, dacă este alimentat din plin cu glucoză. Pentru asta este nevoie de cereale integrale, iar cea mai potrivită este făina de ovăz.

O omletă la micul dejun. Procesele chimice care ne pun în funcţiune creierul sînt uimitoare. Gălbenușul de ou este o sursă excelentă de vitamina B8. Așa că, dacă știţi că vă așteaptă o zi grea, este bine să o începeţi cu o omletă sau un ou fiert.

Mere coapte cu scorţișoară la desert. Merele conţin quercitina, un antioxidant care protejează celulele creierului de atacul radicalilor liberi ce afectează neuronii. Puteţi să adăugaţi scorţișoară și în cerealele cu lapte sau în iaurt.

Ciocolata vă face mintea mai ascuţită. E nevoie de numai zece grame pe zi, pentru a preveni pierderea memoriei. Polifenolii din cacao sînt cei care ajută la creșterea fluxului sangvin către creier.

Cină ușoară cu somon. Somonul este bogat în vitamina D, care s-a dovedit a fi eficientă pentru cei care se luptă cu pierderea memoriei.

Legume verzi pentru garniture – spanac și broccoli. Lîngă porţia de somon puteţi să puneţi în farfurie și o garnitură pe măsură. Broccoli sau spanacul sînt legume bogate în vitamina C și acid folic.

Horoscop | 23 – 29 septembrie Berbec Va trebui să vă adunaţi toată energia și să gîndiţi pozitiv. Situaţia financiară nu va fi strălucită, dar nici nu veţi avea necazuri legate de bani. Dragostea e un subiect controversat.

Taur Veţi fi cam iritabili și puși pe ceartă. Ar fi bine să staţi și să analizaţi situaţia, pentru că ieșirile nervoase nu vor fi suportate multă vreme de cei din jur.

Gemeni Discutaţi din nou despre bani. Nu ca scop, nu e vorba de vreo sumă anume pe care v-o propuneţi ca ţintă, ci ca mijloc de a rezolva niște probleme de alta natură.

Rac Veţi cunoaște multă lume, veţi ieși des, vă veţi distra. Această ieșire din normal vă va prinde foarte bine, mai ales celor care muncesc mult.

Banii nu vă vor stresa.

Leu Niște nelămuriri sentimentale vă vor obseda în zilele următoare: vă veţi simţi nesiguri, veţi cere în mod repetat partenerilor dovezi ale iubirii pe care v-o poartă.

Fecioara Săptămîna va fi caracterizată de confuzie totală. Vi se vor oferi tot felul de ocazii, veţi primi tot felul de propuneri care nu ascund, de fapt, decît un lung șir de probleme.

Balanţa Starea sufletească va fi pozitivă, deși punctată de ușoare emoţii. Banii vor fi suficienţi dacă veţi ști să-i gestionaţi corect. Nu este momentul pentru achiziţii inutile.

Scorpion O mică dezamăgire legată de bani va umbri începutul acestei săptămîni, dar sînteţi niște luptători, așa că vor depăși repede momentul. Dragostea se va face simţită și ea.

Săgetător Veţi avea mai mult chef să vă ocupaţi de voi înșivă. Acest lucru vă va face foarte bine din punct de vedere psihic, vă va remonta și vă va ajuta să fiţi mai calmi și mai binedispuși.

Capricorn Aveţi în continuare baftă la tot ceea ce înseamnă schimbări însemnate în modul de viaţă: încercaţi să puneţi totul în ordine, începînd cu gîndurile.

Veţi fi ţinta unor invidii.

Vărsător Se vor face unele încercări insistente de a vă zgudui viaţa, mai ales în domeniul sentimental. Trebuie să fiţi atenţi și să nu credeţi bîrfelor. Pot apărea și unele conflicte mici.

Pești Este foarte important ca să vă păstraţi calmul în această săptămînă, deoarece veţi fi confruntaţi cu tot felul de situaţii neplăcute, mai ales în viaţa profesională.

Meteo | 23 – 29 septembrie 23 septembrie: noaptea - +11° (cer puţin noros); ziua - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă) 24 septembrie: noaptea - +13° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +15° (cer posomorît, ploaie slabă) 25 septembrie: noaptea - +12° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +17° (cer puţin noros senin) 26 septembrie: noaptea - +10° (cer senin); ziua - +18° (cer senin) 27 septembrie: noaptea - +11° (cer senin); ziua - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă) 28 septembrie: noaptea - +11° (cer senin); ziua - +19° (cer puţin noros, ploaie slabă) 29 septembrie: noaptea - +14° (cer senin); ziua - +17° (cer puţin noros, ploaie slabă)

- Domnule director, eu lucrez deja de zece ani la dumneavoastră și am muncit întotdeauna pentru trei. Aș putea primi o creștere de salariu?

Directorul îi răspunde: -Bunul meu prieten, în acest moment o creștere salarială este exclusă. Dar poţi să-mi spui care sînt ceilalţi doi, și-atunci îi dau afară din firmă.

Gata… pînă aici. E timpul să mă duc la oftalmolog. Intru în magazin ochii se învîrt în toate părțile, mă uit la prețuri – se duc peste cap, mă uit în portofel – nu văd nimic.

Gigel vine acasa zgîrîat tot pe faţă, pe gît, pe mîini.

- Doamne sfinte, ce s-a întîmplat?

- Am făcut hora în jurul bradului.

- Și de ce ești zgîrîat în halul ăsta?

- Eram puţini.

Fotografia săptămînii | Credinţă copiilor.

Directoatea grădiniţei din Mănoileşti, Ungheni, Nicolaeta Diaconu.

Fotografie: Ina Landa