-_. ---------------------------------------------------------------------_
Activitatea
8 - Realizarea unui studiu care vizeaza
evaluarea
impactului
~i eflcacltatli
.
rnasurllor
----
si interventiilor
suport
oferite
persoanelor supuse riscului de excluziune soclala si a unor anexe de tipul: PLAN SOCIO-ECONOMIC ZONAL, POSTERPLAN, ATLAS AL ZONELOR CU RISCMAJOR DE EXCLUZIUNESOCIALA ~i Disfunctii Sociale de tip GIS. A8.3 Elaborare studiu/cercetare reabilitare profesionalii
privind nevoile specifice ale diferitelor
grupuri vulnerabile In domenii precum: noi forme ~i conditii de
si metode de lucru cu persoanele vulnerabile etc;
'So
clt rambursare FSE-P08DRU/ H\5/6.218/141973
J':.i.."'jf"\~,de
.
NEVO SPECIF CE ALE GRUPURILOR VULNERABILE IN REGIUNILE SUD EST, SUD MUNTENIA, BUCURE~TI ILFOV SI , CENTRU A
1
PARTENERI
ERFAPLAZIO
v
Descriere proiectului Proiectul ”Experientă pentru eficiență- Parteneriat regional pentru servicii ocupaționale de calitate”, ID 141973, având ca beneficiar Asociatia Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Sociala – CEDS, în parteneriat cu Municipiul Alba Iulia, Urbasofiași ERFAP LAZIO, și -a propus facilitarea accesului la ocupare pentru persoanele apar ținâ nd grupurilor vulnerabile din regiunile Sud Est, Sud Muntenia, ști Bucure Ilfov și Centru, prin dezvoltarea și implementarea de măsuri active de ocupare durabilă (servicii speciale de consiliere şi orientare și programe individualizate de formare profesională, inclusiv calificareși recalificare), prin promovarea acceptării grupurilor vulnerabile, printr-un comportament pentru un stil de viaţă sănătos fără disfuncţii socialeși prin transfer de bună practică. Una dintre activitățile proiectului o reprezintă creșterea gradului de informare al actorilor interesați (precum personal al agenţiilor publice/private care furnizează servicii sociale şi de ocupare grupurilor vulnerabile, al administraţiei publice locale, al Centrelor de Incluziune Socială și manageri) privind nevoile specifice grupurilor vulnerabile în cele patru regiuni ale proiectului - Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru. Activitatea 8.3 a presupus elaborare studiu/cercetare privind nevoile specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile în domenii precum: noi forme şi condiţii de reabilitare profesională şi metode de lucru cu persoanele vulnerabile etc și a avut ca obiective principale; OB1. Identificarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile în cele 4 regiuni de intervenție ale proiectului OB2. Identificarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile din cele 4 regiuni de intervenție a proiectului în ce privește noile forme şi condiţii de reabilitare profesională OB3. Identificarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile din cele 4 regiuni de intervenție a proiectului în ce privește metodele de lucru cu persoanele vulnerabile
Metodologie studiu Studiu privind nevoile specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile în domenii precum: noi forme şi condiţii de reabilitare profesională şi metode de lucru cu persoanele vulnerabile etc a utilizat un mix de metodo de cercetare care să permit culegerea unor date relevante. Scopul utilizării acestui mix de metode de cercetare l-a constituit realizarea unei imagini comprehensive asupra nevoilor grupurilor relevante din cele patru regiuni Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru. Metodologia de lucru a fost de tip participativ, în stabilirea nevoilor diverselor grupuri vulnerabile fiind implicați di verși actori interesați - personal al agenţiilor publice/private care furnizează 2
servicii sociale şi de ocupare grupurilor vulnerabile, al administraţiei publice locale, al Centrelor de Incluziune Socială și manageri – participanți la workshopurile organizate în fiecare regiune de intervenție a proiectului. Astfel au fost folosite: OB1. Identificarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile în cele 4 regiuni de ție interven ale proiectului -
Analiză secundară de date (date INS, ANOFM) – cererea și oferta de locuri de muncă, ocuparea for ței de muncă, calificarea/recalificarea persoanelor provenind din grupurile vulnerabile
-
Discuții pentru identificarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile cu: autoritățile publice locale (DGASPC, AJOFM, SPAS – serviciul public de asistență socială), ONG-uri, .
-
Analiza secundară a datelor altor cercetări privind situația grupurilor vulnerabile
OB2. Identificarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile din cele 4 regiuni de intervenție a proiectului în ce privește noile forme şi condiţii de reabilitare profesională -
Analiza documentelor sociale – rapoarte privind nevoile specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile din cele 4 regiuni de intervenție a proiectului în ce privește noile forme şi condiţii de reabilitare profesională
-
Desk research privind noile forme şi condiţii de reabilitare profesională
OB3. Identificarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile din cele 4 regiuni de intervenție a proiectului în ce privește metodele de lucru cu persoanele vulnerabile -
Analiza documentelor sociale – rapoarte privind nevoile specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile din cele 4 regiuni de intervenție a proiectului în ce privește metodele de lucru cu persoanele vulnerabile
-
Desk research privind metodele de lucru cu persoanele vulnerabile
Incluziune socială Incluziunea socială constituie unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene începând cu Summitul de la Lisabona din 2000, fiind inclus și în Strategia Lisabona car e a guvernat politica socială europeană în perioada 20002010. Concluziile Consiliului European de la Lisabona în domeniul politicii sociale au fost cuprinse în Agenda Socială Europeană care constituie un program de acțiune ce stabilește prioritățile în acest domeniu până în 2005: creșterea gradului de ocupare al forţei de muncă, îmbunătă țirea calității muncii, îmbunătăţirea calităţii politicii sociale și promovarea calităţii în relaţiile industriale. Printre măsurile ce vizau îmbunătă șirea calității politi cilor socialese numărau: modernizarea şi îmbunătăţirea protecţiei sociale, promovarea incluziunii sociale, promovarea egalităţii 3
de genși întărirea drepturilor fundamentale şi combaterea discriminării (
http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=celex:52000DC0379). Conceptul utilizat în documentele publice înainte de formalizarea celui de incluziune socială, a fost cel de excluziune socială. Acesta a apărut în discursul public în anii 80 în perioada mandatelor Comisiei Delors (Arpinte et. Al., 2008), fiind apoi utilizat de majoritatea factorilor politici pentru a descrie diversele grupuri afectate de diferite probleme sociale cum ar șomajul, marginalizarea, dificultăți de integrare ale imigranților etc. Excluziunea socială constituie ”o situaţie de eşec a realizării depline a drepturilor cetăţeneşti” care are cauze structurale de natură socioeconomică (de exemplu criza economică sau mediul social în care trăiește individul), dar şi cauze de natură individual (cum ar invaliditatea sau alte problem de sănătate) (Preda, 2002: 328). Conceptul de excluziune socială este multidimensional, fiind puternic corelat cu cel de calitatea vieții, și include aspecte precum lipsa ocupării, a resurselor materiale, accesul deficitar la educație, servicii medicale sau alte servicii publice, locuire precară sau participare socială scăzută. Spre deosebire de conceptul de sărăcie, cel de excluziune socială este mai larg și include nu doar
lipsa resurselor
materiale, ciși incapacitatea de individului de a se integra activ prin participarea la diverse aspect ale vieții societății în care trăiește. Sărăcia este conceptul static ce descrie o situație în care se află individul la un moment dat și se referă la un deficit în asigurarea resurselor material (venituri). Excluziunea socială este un concept dinamic care se referă la un proces ce vizează mai multe aspecte ale calității vieții , inclusiv un deficit de participare la viața socială. Termenii de sărăcie și excluziune socială sunt folosiți împreună pentru a descrie diverse situații sau indivizi. Există o seri de abordări ale excluziunii sociale (Levitas, 2005): •
Abordarea redistributivă – sărăcia este principala cauză a excluziunii
•
Abordarea clasei inferioare – comportamentul celor săraci este cauza și nu structura economico-socială
•
Abordarea integrării sociale – incluziunea se obține prin integrarea pe piața muncii și în societate
După apariția Agendei Sociale Europene (2000), termenul preferat în discursul public este cel de incluziune socială care ”reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii”. (conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/2011 - Legea asistenţei sociale) 4
La nivelul Uniunii Europene, incluziunea socială este procesul prin care persoanele aflate în ție situa de risc de sărăcie sau excluziune socială au acces la diverse oportunită ți și resurse necesare pentru participarea la viața economică, socială și culturală care să le asigure un standard de viață considerat normal în societatea în care trăiesc. (European Commision, 2010) Incluziunea activă presupune creșterea capacității indivizilor de a participa la viața socială, inclusiv obținerea unui loc de muncă. Incluziunea activă presupune: Oferirea de suport material alături de sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă Crearea unei piețe a muncii incluzive Acces la servicii de calitate. Principalele provocări ale incluziunii sociale active le constituie: Sărăcia Excluziune socială Sărăcia angajaților (In-work poverty) Segmentarea pieței muncii Șomajul de lungă durată Inegalități de gen/discriminarea
Grupuri vulnerabile Conform Legii asistenței sociale ”grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi social”. (conform art. 6 , lit. p) din Legea nr. 292/2011 - Legea asistenţei sociale) Conform Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020) principalele grupuri vulnerabile din România sunt: persoanele sărace, copiii și t inerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental, persoanele
5
vârstnice singure sau dependente, romii, persoanele cu dizabilităţi și persoanele care trăiesc în comunități marginalizate. Populaţie expusă riscului de sărăcie și excluziune socială (AROPE) este principalul indicator agregat de măsurare al excluziunii sociale și sărăciei utilizat la nivel european, fiind alcătuit din trei indicatori: •
Procentul de populaţie expusă riscului de sărăcie relativă după transferuri sociale (AROP)
•
Procentul de persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută
•
Persoanele definite ca fiind afectate de deprivare materială severă.
În România analiza datelor EUROSTAT din 2013 indică faptul că, 40,4 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. Evoluția acestui indicator în perioada 2008-2013, arată că o scădere ușoară cu 4 % a riscului de sărăcie și excluziune socială. Procentul persoanelor afectate de deprivare materială severă a scăzut în perioada 2008-2013 de la 32,9% la 28,5%, iar al celor care răiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută a coborât de la 8,3% la 6,4%. (Tabelul 1)
Tabelul 1. Procentul de populaţie expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, 2008-2013
2008 2009 2010 2011 Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune 44,2% 43,1% 41,4% 40,3% socială Persoane expuse riscului de sărăcie după transferuri 23,4% 22,4% 21,1% 22,2% sociale Persoane afectate de deprivare materială severă 32,9% 32,2% 31% 29,4% Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate a 8,3% 7,7% 6,9% 6,7% muncii foarte scăzută, după vârstă şi sex (populația cu vârste între 0 şi 59 de ani) Sursa: Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020)
2012 41,7%
2013 40,4%
22,6%
22,4%
29,9% 7,4%
28,5% 6,4%
Raportul Băncii Mondiale ”Portraits of Labor Market Exclusion” (2014) finanțat de Comisia Europeană, bazat pe analiza datelor EU-SILC, indică faptul că persoanele afate în afara pieței muncii în România anului 2011 erau în număr de 4.093.906 grupate în opt categorii cu nevoiși potential diferit de integrare pe piața muncii: pensionari 6
(24%), persoane pensionate anticipat (24%), mamele din mediul rural cu nivel educa țional scă
zut și fără
experiență profesională (19%), nevestele de vârstă mijlocie, inactive (15%), tinerii singuri, educa ți și aflați în șomaj de lungă durată (7%), persoanele de vârstă activă aflate în șomaj de lungă durată (5%), persoanele de vârstă activă intrate recent în șomaj (3%) și persoanele din mediul rural cu dizabilități și nivel educațional scăzut (3-5%). (Sundaram et. al, 2014).
Nevoi specifice ale grupurilor vulnerabile Persoane cu dizabilități Principalele problem ale persoanelor cu dizabilități în regiunile de implementare ale proiectului sunt: Lipsa oportunităților de angajare Acces deficitar la servicii publice Lipsă servicii socio-medicale Lipsă calificări profesionale adaptate cerințelor pieței muncii
Persoane de etnie roma Analiza opiniilor participanților la workshopurile derulate în cadrul proiectului referitoare la principalele probleme ale populației de etnie roma, indică o serie probleme comune pentru această categorie de populație supusă riscului de excluziune socială în regiunile Sud Muntenia, Sud Est, Centru și București Ilfov. Aceste probleme comune celor trei regiuni care duc la o calitate a vieții pentru romi precară sunt reprezentate de: 1. Acces deficitar pe piața muncii 2. Nivel redus de educație 3. Calitatea slabă a locuirii 4. Acces deficitar la servicii de sănătate 5. Împărtășirea unui sistem de valori sociale indezirabil 6. Discriminare din partea comunității 7
În funcție de nivelul de dezvoltare al localității, problemele aceste pot fi prezente într-o măsură mai mare sau mai mică. Multe dintre aceste probleme nu sunt specifice doar populației de etnie roma, ci majorității locuitorilor din acele comunități. La acestea se adaugă și probleme specifice cum ar fi lipsa actelor de identitate, violența domestică, delicvența juvenilă, lipsa oportunităților de valorificare a tradițiilor și obiceiurilor. Aceste probleme majore ale populației de etnie roma se întrepătrund și fiecare dintre ele sunt determinate de o serie de cauze structurale și individuale, după cum urmează: 1.
Acces deficitar pe piața muncii Lipsa oportunităților de angajare la nivel local Pregătirea profesională deficitară în raport cu cerințele pieței muncii Nivel redus al pregătirii profesionale datorat și lipsei educației sau unui nivel redus al acestei Acces deficitar la informațiile privind cererea de forță de muncă Ocuparea informală a populației roma fie prin muncă ”la negru”, fie prin muncă ”cu ziua” care îi face să nu fie interesați de angajarea formală Prezența unor atitudini discriminatorii la nivelul angajatorilor datorată unor stereotipuri negative ale muncii romilor (”romii nu voe să muncească”, ”romii nu sunt și”, serio”romii nu vor să se angajeze legal”) Ineficiența programelor de integrare pe piața muncii datorită ofertei nerealiste de locuri de muncă și cursuri de calificare Valorizarea necorespunzătoare a muncii în cazul romiilor cu un nivel redus de educație fapt ce duce la adoptarea unor comportamente de respingere a ocupării formale pe piața muncii Lipsa unor stimulente financiare pentru persoanele de etnie roma care decid să se angajeze la distanță de peste 50 km de casă
2. Nivel redus de educație Abandonul școlar ridicat în rândul populației de etnie roma Calitatea slabă a actului de învă țământ datorită lipsei cadrelor didactice specializate, mai ales în mediul rural, dotării precare a școlii etc Lipsa resurselor materiale pentru elevii de etnie roma care doresc șisăcontinue î școala în altă localitate decât cea de domiciliu mai ales cei care doresc să urmeze învă țămât liceal sau profesional 8
Lipsa programelor de practică pentru elevii din școlile profesionale sau liceele tehnologice Valorizarea negativă a importanței educației pentru succesul în viață în cazul comunităților sărace de romi 3. Calitatea slabă a locuirii Densitatea mare a locuirii (număr mare de indivizi pe mp) care poate ajunge și la 10-12 persoane în 1-2 camere Lipsa utilităților publice în unele comunități de romi (apă curentă, canalizare, gaze) Segregarea spațială în cazul comunităților de romi aflate la marginea localităților Lipsa actelor de proprietate asupra terenurilor și a clădirilor Drumurile de acces improprii Precaritatea construcțiilor datorată calității materialelor utilizate 4. Acces deficitar la servicii de sănătate Lipsa asigurărilor medicale datorită inexistenței unor surse de venit Probleme legislative care nu permit beneficiarilor de servicii sociale să aibă acces gratuit la 2 tipuri de servicii – sociale și medicale Lipsa cadrelor medicale, mai ales în mediul rural Educație sanitară deficitară a femeilor de etnie roma 5. Împărtășirea unui sistem de valori sociale indezirabil Păstrarea unor valori tradiționale care presupun căsătoria și maternitatea timpurie sau angajarea doar a bărbatului Atitudini negative față de muncă datorate valorizării insuficiente a importanței muncii legale Adoptarea unor comportamente inadecvate la locul de muncă și în societate (delicvență)
Tineri post-instituționalizați Problemele principale ale acestor tineri sunt următoarele: 9
•
Probleme de adaptare la cerințele unei vieți sociale independente
•
Atitudine deficitară față de muncă
•
Lipsa ofertele pe piața muncii pentru personae fără experiență
•
Risc major de delincvență
•
Lipsa calificărilor profesionale adaptate cerințelor pieței muncii
Femei În cazul femeilor principalele problem indicate au fost: •
Lipsa locurilor de muncă adaptate nevoilor femeilor care au copii sub 3 ani
•
Lipsa unor oportunități instituționale de îngrijire/supraveghere a copiilor
•
Lipsă pregătire profesională, mai ales în mediul rural
•
Probleme legate de violența domestic
•
Lipsa unor valori sociale (căsătorie/maternitate timpurie)
Șomeri peste 45 de ani Șomerii peste 45 de ani prezintă următoarele probleme: Lipsa calificărilor necesare pe piața muncii Prejudecăți ale angajatorilor Dependeța de beneficiile de asistență socială și demotivarea
10
Vârstnici Principalele probleme ale vârstnicilor identificate în cadrul discuțiilor cu experții sunt: •
Excluziunea financiară
•
Lipsă/ acces deficitar la servicii socio-medicale
•
Acces deficitar la servicii de sănătate
•
Lipsă măsuri de îmbătrânire active
1. Excluziunea financiară Venituri insuficiente Lipsă support din partea familiei/comunității 2. Lipsă/ acces deficitar la servicii socio-medicale Număr redus de servicii socio medicale în comunitate Lipsă personal medical calificat Număr redus de locuri în instituâii rezidențiale Interes redus pentru servicii sociale de suport
3. Acces deficitar la servicii de sănătate Lipsă asigurări de sănătate Lipsă personal medical specializat în mediul rural 4. Lipsă măsuri de îmbătrânire activă
11
Bibliografie Arpinte, Daniel. Baboi, Adriana. Cace, Sorin. Tomescu (Doboş), Cristina. Stănescu, Iulian. (2008). Politici de incluziune social, în Calitatea Vieţii, XIX, nr. 3–4, p. 339–364
Di Nardo, Livia. Cortese, Valter. McAnaney, Donal. 2010. The European Social Fund and Social Inclusion. European Commision. Sundaram, Ramya; Hoerning, Ulrich; Falcao; Natasha De Andrade; Milan; Natalia; Tokman, Carla; Zini, Michele. 2014. Portraits of labour market exclusion. Working paper. European Commision & World Bank.
Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions Social policy agenda /* COM/2000/0379 final */, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:52000DC0379
12