Evaluarea impactului și eficacității măsurilor pentru persoane supuse riscului de excluziune socială by URBASOFIA

“Experienţă pentru eficienţă – Parteneriat regional pentru servicii ocupaţionale de calitate”, ID 141973 http://orientaresicalificare.ceds.ro/ PROIECT COFINANȚAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 “INVESTEȘTE ÎN OAMENI!”

Evaluarea impactului și eficacității măsurilor și intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială

PARTENERI

Cuprins I.

DESCRIEREA PROIECTULUI .......................................................................................................................... 3

II.

INTRODUCERE............................................................................................................................................. 4

III. EVALUAREA IMPACTULUI ȘI EFICACITĂȚII MĂSURILOR ȘI INTERVENȚIILOR SUPORT OFERITE PERSOANELOR SUPUSE RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ .............................................................................. 5 3.1 METODOLOGIE STUDIU .................................................................................................................................. 6 3.2 POPULAȚIA ACTIVĂ ........................................................................................................................................ 7 3.3 POPULAȚIA OCUPATĂ .................................................................................................................................. 10 3.4 RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE....................................................................................................... 23 3.5 SALARIAȚI .................................................................................................................................................. 27 3.6 ȘOMAJ ...................................................................................................................................................... 36 IV. CONCLUZII................................................................................................................................................. 42

Lista figurilor FIGURA 1. POPULAȚIA ACTIVĂ PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ÎN PERIOADA 2007 – 2013 (MII PERSOANE) ................................................7 FIGURA 2. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) .................................................8 FIGURA 3. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) .................................................9 FIGURA 4. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) .....................................10 FIGURA 5. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) ...................................10 FIGURA 6. POPULAȚIA OCUPATĂ PE REGIUNI ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) ..................................................................11 FIGURA 7. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE).........................................12 FIGURA 8. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) ........................................13 FIGURA 9. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) ..............................14 FIGURA 10. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE)...........................14 FIGURA 11. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA BUCUREȘTI‐ ILFOV (2008‐2013) (MII PERSOANE) ............................................................................................................................................................................17 FIGURA 12. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA BUCUREȘTI‐ ILFOV (2008‐2013) (MII PERSOANE)..................................18 FIGURA 13. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA SUD‐MUNTENIA (2008‐2013) (MII PERSOANE)19 FIGURA 14. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA SUD‐MUNTENIA (2008‐2013) (MII PERSOANE).....................................19 FIGURA 15. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA CENTRU (2008‐2013) (MII PERSOANE) ........20

PARTENERI

.............................................21 FIGURA 17. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA SUD‐EST (2008‐2013) (MII PERSOANE)........22 FIGURA 18. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA SUD‐EST (2008‐2013) (MII PERSOANE) ..............................................23 FIGURA 19. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN REGIUNILE DE DEZVOLTARE ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE) ..................24 FIGURA 20. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE) .................25 FIGURA 21. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE)..................26 FIGURA 22. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE).......26 FIGURA 23. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE) .....27 FIGURA 24. EFECTIVUL DE SALARIAȚI PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ÎN PERIOADA 2008‐2013 (PERSOANE) ............................................28 FIGURA 25. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU ÎN PERIOADA 2008‐2013 (PERSOANE).........................................29 FIGURA 26. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE)....................................30 FIGURA 27. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) .........................31 FIGURA 28. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE)........................31 FIGURA 29. REGIUNEA CENTRU ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE) SURSA: INS, BAZA TEMPO ON‐LINE, PRELUCRĂRI PERSONALE.............................................................................................................................................34 FIGURA 30. REGIUNEA SUD‐EST ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE).......................................................35 FIGURA 31. REGIUNEA SUD‐MUNTENIA ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE)............................................35 FIGURA 32. REGIUNEA BUCUREȘTI‐ILFOV ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE) ..........................................36 FIGURA 33. REGIUNEA CENTRU ‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE).........................................39 FIGURA 34. REGIUNEA SUD‐EST‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE).........................................39 FIGURA 35. REGIUNEA SUD‐ MUNTENIA ‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE) ............................39 FIGURA 36. REGIUNEA BUCUREȘTI‐ILFOV ‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE) ............................40 FIGURA 16. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA CENTRU (2008‐2013) (MII PERSOANE)

Lista tabelelor TABELUL 1. NR. PERSOANELOR OCUPATE LA NIVEL NAȚIONAL DEFALCAT PE ACTIVITĂȚI ECONOMICE 2008‐2013 (MII PERSOANE) .............17 TABELUL 2. NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (MII PERSOANE)..............................................................................33 TABELUL 3. NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS. ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (MII PERSOANE) ..............................................................37 TABELUL 4. RATA ȘOMAJULUI ÎN PERIOADA 2007‐2013 (%).....................................................................................................42

Descrierea proiectului

Proiectul ”Experientă pentru eficiență – Parteneriat regional pentru servicii ocupaționale de calitate”, ID 141973, având ca beneficiar Asociatia Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Sociala – CEDS, în parteneriat cu Municipiul Alba Iulia, Urbasofia și ERFAP LAZIO, și‐a propus facilitarea

PARTENERI

accesului la ocupare pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile din regiunile Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru, prin dezvoltarea și implementarea de măsuri active de ocupare durabilă (servicii speciale de consiliere şi orientare și programe individualizate de formare profesională, inclusiv calificare și recalificare), prin promovarea acceptării grupurilor vulnerabile, printr‐un comportament pentru un stil de viaţă sănătos fără disfuncţii sociale și prin transfer de bună practică. Una dintre activitățile proiectului o reprezintă creșterea gradului de informare al actorilor interesați (precum personal al agenţiilor publice/private care furnizează servicii sociale şi de ocupare grupurilor vulnerabile, al administraţiei publice locale, al Centrelor de Incluziune Socială și manageri) privind nevoile specifice grupurilor vulnerabile în cele patru regiuni ale proiectului ‐ Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru. Activitatea 8.1 a avut drept scop elaborarea unui studiu care vizează evaluarea impactului şi eficacităţii măsurilor şi intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială.

II.

Introducere

Ca în toate domeniile majore ale dezvoltății societății, și în ce privește incluziunea socială cele mai multe politici publice sunt elaborate la nivel național în România, fiind măsuri de tip top‐down. La nivel local (regional, județean și local), se implemeantează cu precădere aceste politici naționale și, în funcție de prioritățile asumate și în limita fondurilor disponibile, se regăsesc și câteva initiative locale de rezolvare a problemei excluziunii sociale. Politici publice naționale în domeniul excluziunii sociale pun accent în special pe măsuri pasive, cum ar fi acordarea de prestații sociale, și mai puțin pe cele active care să favorizeze integrarea pe piața muncii sau în societate a acestor persoane. Conform bugetelor alocate acestor politici sociale, sumele cele mai mari sunt cele acordate beneficiilor sociale (98,6% din bugetul MMFPSPV pe 2013) și mai puțin serviciilor sociale pentru persoanele vulnerabile (0,8% din bugetul MMFPSPV pe 2013) (MMFPSPV, 2014). Nivelul sumelor acordate prin intermediul beneficiilor sociale acestor persoane supuse riscului de excluziune socială este extrem de redus, fapt care ar trebui să îi motiveze să își caute activ loc de muncă. Realitatea vine însă să contrazică această ipoteză avută în vedere la stabilirea

PARTENERI

cuantumului prestațiilor sociale, beneficiarii acestora preferând, în cele mai multe cazuri, să se limiteze la ele și să lucreze ocazional în economia informală, decât să își caute locuri de muncă. UE apreciază că, având în vedere diversitatea problemelor și a oportunităților locale de rezolvare a lor, este necesar să existe o abordare de tip bottom‐up (de jos în sus), iar la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare trebuie să fie stabilite politici care să răspundă nevoilor identificate. Prin raportare la PIB/ locuitor regiunile de dezvoltare pot fi grupate, conform UE, în trei categorii, în funcție de care se stabilește și procentul de cofinanțare în cadrul exercițiului financiar 2014‐2020: (1) regiuni mai puțin dezvoltate, cu PIB/ locuitor mai mic de 75% din media UE și pentru care valoarea cofinanțării va fi cuprinsă între 75‐85%, (2) regiuni de tranziție, al căror PIB/ locuitor este cuprins între 75 și 90% din media UE și care vor primi confinanțare în proporție de 60‐75%, și (3) regiuni mai dezvoltate, al căror PIB/ locuitor depășește 95% din media UE și pentru care cofinanțarea va fi în proporție de 50%. În anul 2011, datele EUROSTAT indică un PIB‐ul pe cap de locuitor în România de 6200 EUR, față de 25100 euro la nivel EU‐28. În Regiunea Sud Muntenia avem un PIB pe cap de locuitor de 5100 EUR, în Regiunea Sud‐Est de 5000 EUR, în Regiunea Centru – 5800 EUR, iar în București Ilfov – 15500 EUR. Regiunile României, cu excepția regiunii București Ilfov, se află în topul celor 20 de regiuni cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din EU 28 în ceea ce privește standardele puterii de cumpărare la nivelul anului 2011. Astfel, în regiunea Sud Est avem 39% din media Uniunii Europene, în Sud Muntenia 40% din media europeană, în Centru – 45% din media EU‐28. Regiunea București Ilfov are un nivel de dezvoltare mai ridicat situându‐se la 122% din media europeană. (EUROSTAT, 2015)

III.

Evaluarea impactului și eficacității măsurilor și intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială

Măsurile și intervențiile suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială cuprind în special acțiunile întreprinse prin politicile publice naționale și, în unele cazuri, cele ale diferitelor proiecte realizate la nivel local fie de către administrația publică, fie de diverse organizații private. Majoritatea acestor proiecte sunt finanțate prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) sau, în mediul rural, prin Planul Național de Dezvoltare Rurală, și au vizat creșterea nivelului de competențe al acestor persoane prin calificarea/recalificarea lor astfel încât să se poată integra pe piața muncii. Mai puțin a fost urmărită integrarea efectivă pe piața muncii a

PARTENERI

acestor persoane. Incluziunea activă a acestor persoane presupune oferirea de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă alături de suportul material, crearea unei piețe a muncii incluzive și asigurarea accesului la servicii de calitate. Conform Raportului anual de implementare pentru anul 2013 al POSDRU, în România au fost înființate 346 de structuri ale economiei sociale, au fost create 6046 de locuri de muncă în cadrul acestora, iar 36732 persoane au participat la cursuri de calificare/recalificare. (Ministerul Fondurilor Europene, 2014). Nu se discută nicăieri însă ce s‐a întâmplat cu persoanele care au fost calificate/recalificate, dacă și‐au găsit loc de muncă, dacă și‐au înființat o afacere etc. Studiul a urmărit să stabilească impactul și eficacitatea acestor măsuri și intervenții suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială prin analiza indicatorilor pieței muncii – populația ocupată, populația salariată, rata șomajului. Impactul pozitiv al acestor măsuri și intervenții ar trebui să se regăsească în acești indicatori macroeconomici ai pieței muncii.

3.1 Metodologie studiu În elaborarea studiului care vizează evaluarea impactului şi eficacităţii măsurilor şi intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială am utilizat ca principal metodă de cercetare analiza secundară de date. Aceasta a fost efectuată pe baza datelor Institutului Național de Statistică, privind populația activă, populația ocupată, rata de ocupare a resurselor umane, salariații și șomerii. În analiză au fost cuprinse date pentru perioada 2007‐2013, interval de timp în care au fost implementate și proiecte finanțate prin POSDRU sau PNDR, pentru a putea observa dinamica acestor indicatori economici ai pieței muncii, având în vedere și perioada de criză economică (2008‐2010). Aceste date au fost analizate pentru cele patru regiuni de implementare ale proiectului ‐ Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru – pentru a putea observa impactul și eficiența acestor măsuri în fiecare dintre acestea. Au fost înregistrate disparitățile nu doar la nivel regional, ci și la cel județean, fiind importante și aceste diferențe intraregionale. Având în vedere că doar în foarte puține cazuri s‐au înregistrat măsuri de intervenție adaptate nevoilor locale și că acestea au vizat transpunerea politicii naționale la nivel local, diferențele intraregionale pot fi destul de mari.

PARTENERI

3.2 Populația activă Conform INS, populația activă include totalitatea persoanelor care furnizează forță de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzând populația ocupată și șomerii înregistrați (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AMG101C). Aceste persoane constituie potențiala forță de muncă a țării. În intervalul de timp 2007‐2013 se constată o evoluție relativ constantă a populației active la nivelul regiunilor analizate cu o ușoară creștere în regiunile Centru și București‐Ilfov, respectiv de 1% și 4%. În anul 2013 la nivelul regiunilor Sud‐Muntenia și Sud‐Est se observă o ușoară scădere a populației active în comparație cu anul de referință 2007, respectiv de aproximativ 2% și 3 %. Această scădere se realizează pe fondul reducerii populației țării, în special cea tânără cu vârste între 15 și 29 de ani (Figura 1).

Figura 1. Populația activă pe regiuni de dezvoltare în perioada 2007 – 2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

În urma analizei datelor statistice la nivelul regiunilor vizate de studiu se constată următoarele:

PARTENERI

 Regiunea Centru (Figura 2) la nivelul județelor componente are o evoluție relativ constantă, excepțiile fiind județul Sibiu cu o creștere de aproximativ 5% în anul 2013 față de 2007 și, la polul opus, județul Covasna cu o scădere de 5,5%.  Regiunea Sud‐Est (Figura 3) este marcată de o scădere generalizată la nivelul județelor componente, vârful fiind județul Galați cu 6,4%. Singura excepție o reprezintă județele Buzău și Vrancea unde numărul populației active s‐a menținut constant în intervalul analizat.  Județele care fac parte din regiunea Sud Muntenia (Figura 4) sunt caracterizate printr‐o evoluție oscilantă, prin faptul că în patru dintre acestea se înregistrează creșteri ușoare de până la 2,1% în Giurgiu, iar în celelalte trei județe înregistrându‐se scăderi de până la 2,8 % la nivelul județului.  Regiunea București Ilfov (Figura 5) este singura dintre regiunile analizate care are o creștere semnificativă a populației active în intervalul analizat, la nivelul anului 2013 înregistrându‐se o creștere de 11% în județul Ilfov, respectiv 3% în capitală față de anul 2007.

Figura 2. Populație activă în județele regiunii Centru, perioada 2007‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 3. Populație activă în județele regiunii Sud Est, perioada 2007‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 4. Populație activă în județele regiunii Sud Muntenia, perioada 2007‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 5. Populație activă în județele regiunii București Ilfov, perioada 2007‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

3.3 Populația ocupată Populația ocupată cuprinde totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 15 ani care desfășoară o activitate economică într‐un interval de timp, în scopul obținerii unor venituri (salarii, plată în natură) sau beneficii. Populația ocupată reprezintă diferența dintre numărul total al persoanelor active din punct de vedere economic, respectiv toate persoanele care furnizează forța de munca disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, și șomerii înregistrați (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AMG1101). La nivel național în intervalul de timp cuprins între 2008 și 2013, se înregistrează o scădere a numărului persoanelor ocupate de la 8.747 mii persoane în 2008 până la 8.530,6 mii persoane în 2013. Cea mai accentuată scădere se înregistrează la nivelul anului 2011, respectiv 4% din numărul persoanelor ocupate înregistrate în anul 2008.

PARTENERI

La nivelul regiunilor analizate se menține același trend descrescător ca cel înregistrat la nivel național. În regiunea Sud‐Est se constată cea mai accentuată scădere de 5%, iar în regiunea Centru cea mai mică descreștere a populației ocupate de aproximativ 1% (Figura 6).

Figura 6. Populația ocupată pe regiuni în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Analizând fiecare regiunea în parte se constată o scădere accentuată la nivelul regiunilor Sud‐Est (Figura 8) și Sud‐Muntenia (Figura 9). Cea mai drastică scădere a populației ocupate se înregistrează în regiunea Sud‐Est cu variații de la 2% în județul Vrancea până la 10 % în județul Galați. La nivelul regiunii Sud‐Muntenia, scăderea nu este atât de dramatică ca în cealaltă regiune, aceasta atingând un maxim de 4,1 % în județul Prahova.

PARTENERI

În regiunea Centru (Figura 7), spre deosebire de celelalte două mai sus menționate, se înregistrează pe lângă scăderi modice și creșteri ușoare a numărului de persoane ocupate în județele Harghita, Sibiu și Brașov, creșteri cuprinse între 0,1 – 2,5 %. La nivelul regiunii București‐Ilfov (Figura 10), se observă o scădere a numărului de persoane ocupate în municipiul București de aproximativ 2,8% și o creștere a acestuia în județul Ilfov de 4%.

Figura 7. Populația ocupată în județele regiunii Centru în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 8. Populația ocupată în județele regiunii Sud Est în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 9. Populația ocupată în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 10. Populația ocupată în județele regiunii București Ilfov în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Pentru a avea o imagine clară a modului în care este distribuită populația ocupată înregistrată la nivel național, este important să observăm defalcarea acesteia pe regiuni, precum și pe activități economice, în scopul identificării domeniilor economice în care activează persoanele ocupate. (Tabelul 1) După cum se poate observa din figura de mai sus, cel mai mare număr al persoanelor ocupate la nivel național se regăsește în domeniul agricol și în cel industrial, iar cel mai scăzut în activitățile culturale și în tranzacțiile imobiliare. Astfel, la nivelul anului 2013, conform datelor INS, un procent de aproximativ 28% din totalul persoanelor ocupate, activa în agricultură, silvicultură și piscicultură, în timp ce 21% activa în industrie. În intervalul de timp 2008‐2013 se constată o ușoară scădere a persoanelor ocupate care activează în industrie, de circa 2%, și o menținere a numărului de persoane care desfășoară activități agricole. Comparând cele două domenii de activitate, se poate observa că în timp ce în industrie numărul persoanelor ocupate a scăzut constant, în agricultură numărul acestora a crescut cu aproximativ 2% în perioada 2009‐2012,

PARTENERI

stabilizându‐se în anul 2013 la nivelul anului 2008. Multe dintre aceste persoane ocupate în domeniul agriculturii practicau o agricultură de subzistență sau semisubzistență. La nivelul regiunilor se constată același trend ca cel de la nivel național, domeniul agricol și cel industrial cumulând cel mai semnificativ număr de persoane ocupate, regiunile cu cel mai ridicat număr de persoane ocupate fiind București‐Ilfov și Sud‐Muntenia.

PARTENERI

ACTIVITĂȚI ECONOMICE

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Activități de servicii administrative si activități de servicii suport

217.00

2.48%

207.40

2.47%

203.70

2.43%

227.90

2.72%

258.20

3.01%

271.20

3.18%

Activități de spectacole, culturale si recreative

62.30

0.71%

67.10

0.80%

63.30

0.76%

59.00

0.71%

62.10

0.72%

71.90

0.84%

Alte activități de servicii

120.40

1.38%

141.20

1.68%

150.40

1.80%

129.80

1.55%

167.40

1.95%

162.00

1.90%

Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

1168.40

13.36%

1138.20

13.53%

1140.30

13.62%

1156.90

13.83%

1178.30

13.75%

1229.00

14.41%

Construcții

691.50

7.91%

626.10

7.44%

627.80

7.50%

610.90

7.30%

606.30

7.08%

631.70

7.41%

Hoteluri si restaurante

161.80

1.85%

125.30

1.49%

133.10

1.59%

137.90

1.65%

154.20

1.80%

155.70

1.83%

Informații si comunicații

131.70

1.51%

125.00

1.49%

134.20

1.60%

136.00

1.63%

153.20

1.79%

152.90

1.79%

Transport si depozitare

422.00

4.82%

418.90

4.98%

425.80

5.09%

434.00

5.19%

446.80

5.21%

429.60

5.04%

Tranzacții imobiliare

46.90

0.54%

48.90

0.58%

30.90

0.37%

30.60

0.37%

31.40

0.37%

35.30

0.41%

Activități profesionale, științifice si tehnice

165.90

1.90%

164.30

1.95%

155.90

1.86%

161.10

1.93%

165.90

1.94%

169.10

1.98%

Administrație publica si apărare; asigurări sociale din sistemul public

219.80

2.51%

230.10

2.74%

204.20

2.44%

196.80

2.35%

192.10

2.24%

191.30

2.24%

Agricultura, silvicultura si pescuit

2407.40

27.52%

2410.70

28.66%

2439.90

29.15%

2442.00

29.19%

2510.00

29.29%

2380.10

27.90%

Industrie

1981.50

22.65%

1773.60

21.09%

1733.30

20.71%

1753.80

20.96%

1765.30

20.60%

1777.60

20.84%

Intermedieri financiare si asigurări

116.90

1.34%

113.30

1.35%

133.30

1.59%

130.20

1.56%

114.00

1.33%

122.00

1.43%

Învățământ

431.90

4.94%

413.00

4.91%

389.60

4.65%

385.00

4.60%

390.50

4.56%

378.70

4.44%

Sănătate si asistenta sociala

401.60

4.59%

407.60

4.85%

405.60

4.85%

373.60

4.47%

373.90

4.36%

372.50

4.37%

TOTAL

8747.00

100.00%

8410.70

100.00%

8371.30

100.00%

8365.50

100.00%

8569.60

100.00%

8530.60

100.00%

Tabelul 1. Nr. persoanelor ocupate la nivel național defalcat pe activități economice 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Situația persoanelor ocupate în domeniul agricol și în cel industrial în regiunea București‐Ilfov, în intervalul de timp analizat, evidențiază o creștere a numărului de persoane ocupate în domeniul agricol în detrimentul celui industrial până în 2012. Cu toate acestea, la nivelul județului Ilfov, se remarcă un număr constant de persoane ce sunt angrenate în activități industriale, în timp ce în Municipiul București este relevată o scădere puternică a persoanelor ocupate în domeniul industrial, de la 167.4 mii persoane în 2008 până la 137.9 mii persoane în 2013, punctul culminant al acestei scăderi fiind cuprins în perioada de timp 2008‐2010, urmată de o stabilizare a acestei scăderi din 2010 până în 2013 ( Figura 11, Figura 12). În municipiul București crește însă numărul persoanele ce sunt ocupate în sectorul terțiar – al serviciilor.

Figura 11. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea București‐ Ilfov (2008‐2013) (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 12. Populația ocupată în industrie în Regiunea București‐ Ilfov (2008‐2013) (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

La nivelul regiunii Sud‐Muntenia, se constată o menținere a nivelului persoanelor ocupate în domeniul agricol și o scădere a celor din industrie. Județele Prahova și Argeș cumulează cele mai multe persoane ocupate în domeniul industrial, respectiv 78.8 mii persoane și 72 mii persoane la nivelul anului 2013. Se poate constata o scădere semnificativă a numărului de persoane ocupate în industrie în cele două județe, în intervalul de timp 2008‐2010, de 14.3 mii persoane în Prahova și 9.7 mii persoane în Argeș, urmată de o creștere ușoară din 2010 până în 2013 (Figura 14). Cele mai multe persoane ocupate în agricultură din regiunea Sud‐Muntenia se regăsesc în județele Teleorman și Dâmbovița, cu un număr de 83.8 mii persoane, respectiv 68.5 mii persoane, la nivelul anului 2013 (Figura 13).

PARTENERI

Figura 13. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Sud‐Muntenia (2008‐2013) (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 14. Populația ocupată în industrie în Regiunea Sud‐Muntenia (2008‐2013) (mii persoane)

PARTENERI

Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

În ceea ce privește populația ocupată în domeniul agricol, silvic și piscicol din Regiunea Centru, putem observa o continuitate a numărului de persoane ocupate, din 2008 până în 2013, cu o ușoară creștere în 2012. Cu toate acestea, dacă raportăm numărul persoanelor ocupate la nivelul județelor din această regiune, cifrele arată că cele mai multe persoane ocupate se înregistrează în județele Mureș și Alba (67.9 mii persoane, respectiv 47.1 mii persoane în 2013), iar cel mai mic număr în județele Sibiu și Covasna (Figura 15). În industrie, în regiunea Centru, județele fruntașe ca număr de persoane ocupate sunt Brașov, Sibiu și Mureș. În cazul acestor județe se constată o scădere semnificativă a numărului de persoane ocupate în intervalul 2008‐2010, de aproximativ 10%, urmată de o creștere constantă până în 2013. Un caz aparte îl ocupă județul Brașov care în 2013 depășește cu 3% nivelul înregistrat în 2008, de la 65.0 la 67.1 mii persoane (Figura 16).

Figura 15. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Centru (2008‐2013) (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 16. Populația ocupată în industrie în Regiunea Centru (2008‐2013) (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

În cazul regiunii Sud‐Est, cele mai multe persoane ocupate în domeniul agricol se regăsesc în județele Buzău, Constanța și Vrancea, având o evoluție relativ constantă în intervalul de timp analizat, cu o ușoară creștere, între 3‐5%, până în 2012, urmată de o scădere sub nivelul înregistrat în 2008. Cel mai scăzut nivel al persoanelor ocupate se regăsește în județul Tulcea, acesta înregistrând un număr de aproximativ 30 mii persoane ocupate în anul 2013, comparativ cu județul Buzău care avea un număr de 72,4 mii persoane ocupate (Figura 17). În industrie, județele care înregistrează cel mai mare număr de persoane ocupate sunt Constanța și Galați, cumulând un număr de 50,9 mii persoane, respectiv 34.1 mii persoane în anul 2013. Trendul pentru această regiune este unul de scădere majoră în intervalul de timp analizat, cea mai drastică scădere înregistrându‐se în județul Galați de aproximativ 28% în 2013 față de 2008, urmat de județul Constanța care înregistrează o scădere de circa 16% în aceeași perioadă. Un caz particular îl reprezintă județul Buzău care după o scădere de aproximativ 12% a numărului de persoane ocupate în industrie din 2008 până în 2009, urmează un trend ascendent până în anul 2013, an în care depășește județul Galați, care în anul 2008 se afla înaintea acestuia (Figura 18).

PARTENERI

Figura 17. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Sud‐Est (2008‐2013) (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 18. Populația ocupată în industrie în Regiunea Sud‐Est (2008‐2013) (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

3.4 Rata de ocupare a resurselor umane După analiza evoluției populației active, a populației ocupate precum și a populației ocupate în funcție de activitățile economice derulate, se impune și o analiză a ratei de ocupare, pentru a vedea evoluția numărului de persoane active civil raportat la resursa de muncă disponibilă. (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FOM116A). Dintre cele patru regiuni analizate, regiunea București Ilfov (Figura 19) este singura care înregistrează o creștere de 2% în intervalul de timp 2007‐ 2013, de la 81,8% la 83,8%. În acest interval se remarcă un vârf de creștere de 5% în anul 2008, urmat de o scădere de aproximativ 6% până în anul 2010. Celelalte trei regiuni analizate sunt caracterizate de scăderi ușoare în intervalul 2007‐2011, urmate de o creștere în anul 2012, ajungând în anul 2013 la un nivel similar cu cel al anului de referință.

PARTENERI

Figura 19. Rata de ocupare a resurselor umane în regiunile de dezvoltare în perioada 2007‐2013 (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Analizând datele furnizate la nivel regional, defalcat pe județe componente, se constată următoarele:  În regiunea Centru (Figura 20) județele care înregistrează o ușoară creștere a ratei de ocupare, cuprinsă între 1,1 și 1,3%, sunt Brașov, Harghita și Sibiu, celelalte județe fiind caracterizate de o scădere ușoară și constantă în intervalul de timp analizat.  Județele regiunii Sud‐Est (Figura 21) sunt marcate în tot intervalul de timp analizat de scăderi constante ale ratei de ocupare, anul 2011 fiind punctul maxim al scăderii, urmat de o ușoară creștere până în 2013 dar sub nivelul înregistrat în anul 2007.  Regiunea Sud‐Muntenia este caracterizată de același trend înregistrat în regiunea mai sus analizată, singura excepție fiind județul Teleorman, unde se constată o creștere de 3,3 % a ratei de ocupare în anul 2013 față de 2007 (Figura 22)  Regiunea București Ilfov înregistrează la nivelul capitalei cea mai mare creștere dintre toate județele analizate, respectiv de 4,5%, dar și de cea mai accentuată scădere la nivelul județului Ilfov de 9,8%. În intervalul 2007‐2013, se observă o creștere la nivelul anului

PARTENERI

2008, urmată de un declin constant în cazul județului Ilfov și de o redresare pe trend crescător în cazul municipiului București (Figura 23)

Figura 20. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Centru în perioada 2007‐2013 (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 21. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Sud Est în perioada 2007‐2013 (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 22. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2007‐2013 (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 23. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii București Ilfov în perioada 2007‐2013 (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

3.5 Salariați În ceea ce privește numărul salariaților din regiunile analizate, în intervalul de timp 2008‐2013, se constată o scădere semnificativă a acestuia. Pe fondul declanșării crizei economice, cea mai drastică scădere se înregistrează în anul 2010 raportat la anul 2008, cu o medie de 13% în regiunile analizate. Cea mai accentuată scădere este înregistrată în regiunea Sud‐Est de 15,40%, iar cea mai redusă în București‐Ilfov, de 9,91%. Pe acest trend descendent se poate observa în graficul de mai jos o redresare a efectivului de salariați după anul 2011, dar nu la nivelul înregistrat în anul 2008. Astfel, în 2013 față de 2008 scăderea numărului salariaților este în medie de 8,47% de la 2,960,041 salariați, la 2,724,216 (Figura 24).

PARTENERI

Figura 24. Efectivul de salariați pe regiuni de dezvoltare în perioada 2008‐2013 (persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Analizând la nivelul județelor componente ale fiecărei regiuni se constată următoarele:  Județele care fac parte din regiunea Centru sunt marcate de aceeași evoluție descrescătoare înregistrată la nivelul tuturor regiunilor analizate, cu cea mai mică scădere a numărului de salariați în anul 2013 față de 2008 la nivelul județului Sibiu, respectiv de 0,66% și cu cea mai ridicată în județul Covasna de 11,01% (Figura 25);  Dintre toate regiunile analizate, regiunea Sud‐Est înregistrează cea mai drastică scădere a numărului de salariați, județele Brăila și Galați evidențiindu‐se prin scăderi de 17,14% și respectiv 16,86% în 2013 față de 2008. Celelalte județe componente înregistrează o medie a scăderii de 10%, județul Buzău având cea mai redusă scădere comparativ cu celelalte de 9,31% (Figura 26);  În regiunea Sud‐Muntenia, în județul Dâmbovița se constată cea mai mare scădere a efectivului de salariați în anul 2013 față de 2008, de 15,02%, iar cea mai mică scădere se

PARTENERI

observă în județele Giurgiu și Teleorman, de 6,04% , respectiv 6,38%. Celelalte județe înregistrează scăderi în medie de aproximativ 10% (Figura 27);  Municipiul București și județul Ilfov se diferențiază de celelalte județe aferente regiunilor analizate prin faptul că la nivelul acestora se înregistrează cea mai redusă scădere a numărului de salariați în intervalul de timp 2008‐2013. Mai mult, după o scădere accentuată din 2008 până în 2010, județul Ilfov însumează în anul 2013 un număr de salariați mai mare decât cel înregistrat la nivelul anului 2008, cu o creștere de 2,69%. La nivelul capitalei, efectivul de salariați a scăzut cu 6,42% în anul 2013 față de 2008 (Figura 28).

Figura 25. Efectivul de salariați în județele regiunii Centru în perioada 2008‐2013 (persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 26. Efectivul de salariați în județele regiunii Sud Est în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 27. Efectivul de salariați în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 28. Efectivul de salariați în județele regiunii București Ilfov în perioada 2008‐2013 (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

În ceea ce privește numărul de salariați raportat la populația ocupată din cadrul regiunilor analizate, se constată că numai un procent de aproximativ 60% din populația ocupată este înregistrat ca salariată, singura excepție făcând‐o regiunea București‐Ilfov unde procentul este mai mare ajungând la o medie de 81%. În intervalul de timp 2008‐2013, fiecare regiune înregistrează descreșteri, cele mai accentuate scăderi ale numărului de salariați/populația ocupată fiind înregistrate în intervalul 2008‐2010, urmând o redresare ușoară a acestuia până în 2013, dar la un nivel mai mic față de anul de referință 2008 (Tabelul 2). Analizând situația numărului de salariați raportat la populația ocupată la nivelul fiecărei regiuni analizate se constată următoarele:  Regiunea Centru păstrează aceeași evoluție ca cea menționată mai sus, județele în care se înregistrează cele mai mari scăderi ale numărului salariaților în intervalul de timp analizat fiind Alba, Covasna și Harghita, respectiv de 4.43%, 4,21% și 4,26%. Cea mai mică scădere se observă în județul Sibiu, aceasta fiind de 2,14% (Figura 29);

PARTENERI

 În Regiunea Sud‐Est sunt înregistrate cele mai mari scăderi ale procentului salariaților raportat la populația ocupată, județele Brăila și Galați fiind fruntașe în acest clasament, cu scăderi în 2013 față de anul 2008 de 6.28%, respectiv de 5.12%. Județele Tulcea și Buzău însumează cele mai mic scăderi procentuale de 3,32% și 3,84% (Figura 30);  Regiunea Sud‐Muntenia înregistrează o medie a scăderii în intervalul de timp analizat de 3,55%, județele cu cele mai accentuate scăderi fiind Dâmbovița și Prahova, cu scăderi de 5,68%, respectiv 4,18%. Județul Teleorman are cel mai mic procent al salariaților raportat la populația ocupată din toate regiunile analizate, de numai 37,09% în 2008, aici înregistrându‐se cea mai redusă scădere în 2013 față de anul de referință, respectiv de 2,25% (Figura 31); După cum era de așteptat, regiunea București‐Ilfov deține cel mai ridicat procent de salariați raportat la populația ocupată, cu o medie de 76,15% în 2013, în scădere cu 2,04% față de 2008. Municipiul București are cel mai ridicat număr de salariați raportat la populația ocupată, respectiv de 82,84% în 2013, în scădere cu 3,23% față de 2008 (Figura 32).

PARTENERI

Regiunea Centru

Regiunea Sud‐Est

Regiunea Sud‐Muntenia

Populație Salariați ocupată (mii (mii persoane) persoane)

Regiunea București‐ Ilfov Populație Salariați ocupată (mii (mii persoane) persoane

Populație ocupată(mii persoane)

Salariați (mii persoane)

2008

1,046.50

650.55

62.16

1,057.60

609.97

57.67

1,201.00

621.56

51.75

1,281.70

1,077.97

84.10

2009

1,001.80

602.88

60.18

1,011.10

561.67

55.55

1,159.90

577.00

49.75

1,220.30

1,022.86

83.82

2010

1,001.80

573.65

57.26

994.90

516.01

51.87

1,154.80

534.88

46.32

1,214.80

971.19

79.95

2011

1,006.80

586.07

58.21

986.20

517.69

52.49

1,154.50

543.22

47.05

1,224.50

999.01

81.59

2012

1,040.70

606.95

58.32

1,011.00

529.58

52.38

1,182.60

557.98

47.18

1,239.00

1,017.78

82.15

2013

1,040.80

614.39

59.03

1,003.90

531.44

52.94

1,168.80

559.35

47.86

1,256.90

1,019.03

81.07

Tabelul 2. Numărul de salariați vs. populație ocupată (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

2008

2009

Alba

2010

Brasov

Covasna

Harghita

2012

Mures

67 .50%

69.28% 56.44% 48.31% 54.61%

50.72%

66.86%

68.61%

2011

56.47% 48.36% 53.77%

49.4 4%

67.01%

68 .73% 55.42% 48.25% 53.85%

49.21%

66.10% 54 .68% 46.50% 53.83%

48.14%

67.33%

68.63%

70.49% 57.49% 50.02% 56.11%

51.86%

71.91% 60.64% 52.57% 57.58% 69.65%

55.15%

2013

Sibiu

Figura 29. Regiunea Centru ‐ Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 30. Regiunea Sud‐Est ‐ Numărul de salariați vs populație ocupată (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 31. Regiunea Sud‐Muntenia ‐ Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

PARTENERI

Figura 32. Regiunea București‐Ilfov ‐ Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

3.6 Șomaj Dacă analizăm numărul șomerilor înregistrați în cele patru regiuni, se constată o creștere accentuată a numărului șomerilor înregistrați în intervalul 2007‐2009 și o descreștere ușoară până în 2014, dar nu la nivelul înregistrat în anul de referință 2007. În ceea ce privește procentul șomerilor neindemnizați din totalul celor înregistrați, acesta este unul fluctuant cu scăderi până în anul 2009, urmate de creșteri constante până în 2014. Conform datelor analizate în regiunile Centru, Sud‐Est și Sud Muntenia procentul șomerilor neindemnizați raportat la numărul șomerilor înregistrați, în anul 2014 ajunge la un nivel mai mare decât cel din 2007, iar regiunea București‐Ilfov înregistrează un procent mai mic în 2014 față de 2007 (Tabelul 3)

Regiunea CENTRU Șomeri înregistrați

PARTENERI

Șomeri neindemniz

Regiunea SUD‐EST Șomeri înregistrați

Șomeri neindemniz

Regiunea SUD‐ MUNTENIA Șomeri înregistrați

Șomeri neindemniz

Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV Șomeri înregistrați

Șomeri neindemniz

ați

2007

53,425

ați

30,830

57.71% 2008

56,949

105,439

32,256

87,504

36,682

64,959

39,931

68,656

40,092

69,915

42,124

60,251 70.98%

93,018

42,918

120,303

88,047

64,419

69,572

44,922

72,038

111,116

42,698

80,188

72,714

48,339

87,880

55,646

94,740

50,442

89,831

73.42%

16,476

30,055

7,501

29,331

5,297

24,396

13,717

56.23% 55,925

25,069

13,534

53.99% 60,534

63.89% 53,383

20,372

18.06%

63.64% 46,582

15,556

24.96%

62.90% 45,231

20,416

80.88%

50.08%

64.66% 42,768

42,005

40.18% 47,009

ați

76.20%

64.11%

65.01%

64.25% 2014

65,518

66.28%

61.36% 2013

36,262

53.39%

61.72% 2012

51,712

45,814

69.93%

46.14%

45.63% 2011

65,517

70.12%

34.79% 2010

34,336

70.82%

56.64% 2009

48,485

ați

25,261

12,885

51.01% 65,317

72.71%

24,296

16,323

67.18%

Tabelul 3. Numărul șomeri neindemnizați vs. Șomeri înregistrați (mii persoane) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Mergând la nivelul județelor care fac parte din regiunile analizate se observă următoarele tendințe: 

Regiunea Centru se caracterizează printr‐o tendință fluctuantă la nivelul fiecărui județ, în intervalul 2007‐2014. Conform datelor analizate, se constată că procentele cele mai mari

PARTENERI

ale șomerilor neindemnizați în cadrul șomerilor înregistrați sunt înregistrate în anul 2014, județul Mureș având cel mai ridicat procent, de 80,31%, urmat de județul Covasna cu 76,54% (Figura 33).  La nivelul regiunii Sud‐Est se observă aceeași tendință ca în regiunea Centru, cu o medie de 70,42% a procentului șomerilor neindemnizați raportat la numărul șomerilor înregistrați în anul 2007, urmată de o scădere semnificativă în anul 2009 și apoi o creștere până în anul 2014 la nivelul anului 2007. Județele Brăila, Galați și Buzău înregistrează cele mai ridicate procente pe parcursul intervalului analizat, cu vârful în anul 2014, respectiv de 80,20%, 80,11% și 78,96% (Figura 34).  Regiunea Sud‐Muntenia, nu face excepție de la tendințele înregistrate la nivelul celor patru regiuni,



având scăderi ale procentului șomerilor neindemnizați raportat la cei înregistrați până în anul 2009, urmate de creșteri, ajungând în anul 2014 la nivelul anului 2007. Se poate observa în Figura 35 faptul că județul Prahova are cel mai mic număr de șomeri neindemnizați raportat la cel înregistrat pe parcursul întregului interval analizat ( Figura 35). Municipiul București și județul Ilfov înregistrează cel mai ridicat procent de șomeri neindemnizați raportat la șomerii înregistrați comparativ cu celelalte județe din regiunile analizate în anii 2007 și 2008. Spre deosebire de celelalte regiuni, nivelul înregistrat în 2014 este mai mic decât cel din anul de referință, respectiv cu 8,11 puncte procentuale în capitală și cu 16,27 în județul Ilfov (Figura 36).

PARTENERI

Figura 33. Regiunea Centru ‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 34. Regiunea Sud‐Est‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 35. Regiunea Sud‐ Muntenia ‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)

PARTENERI

Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Figura 36. Regiunea București‐Ilfov ‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

Rata șomajului la nivel național a crescut în perioada 2007‐2013, de la 4% la 5,7%, cu o apreciere mai mare în perioada crizei economice – 2009‐2011. Cea mai mare rată a șomajului este înregistrată în regiunea Sud Muntenia – 7,5%, iar cea mai mică în București‐Ilfov – 2%. Regiunea Centru are 6,3%, iar Sud‐Est – 6,7%. Există însă diferențe foarte mari în interiorul regiunilor, fiind județe care au o rată a șomajului mult mai ridicată de cât altele. În Regiunea Centru, județul Alba are o rata a șomajului de 10,2%, în timp ce Brașovul are 4,7%, iar Sibiul 4,8%. Județele regiunii Sud‐Est cu cea mai mare rată a șomajului sunt Galați – 9,2% și Brăila – 8,6%, iar Constanța are cea mai mică rată a șomajului – 4,4%. În regiunea Sud‐Muntenia, conduce județul Teleorman cu 10,8%, urmat de Călărași (8,2%) și Dâmbovița (8,1%), în timp ce Prahova are o rată a șomajului de 5,8%. (Tabelul 4) Regiuni de dezvoltare si judete

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

TOTAL

4,4

7,8

5,2

5,4

5,7

Regiunea CENTRU

4,8

5,2

9,5

6,1

6,2

6,3

PARTENERI

Alba

5,7

7,1

12,5

7,7

8,4

10,2

Brasov

4,3

8,7

7,2

5,1

4,9

4,7

Covasna

7,2

11,1

8,6

7,6

7,4

Harghita

5,1

6,5

10,5

8,8

6,5

7,3

Mures

4,3

4,7

5,5

Sibiu

3,1

8,3

5,8

4,3

4,5

4,8

Regiunea SUD‐EST

4,4

4,7

8,4

8,1

6,1

6,4

6,7

Braila

3,9

4,4

8,7

5,8

6,5

Buzau

5,5

5,7

9,4

9,7

7,9

8,6

Constanta

3,5

6,4

5,8

4,3

4,5

4,4

Galati

5,7

6,6

11,3

10,4

7,9

8,9

9,2

Tulcea

3,8

4,4

8,9

8,1

5,8

5,9

Vrancea

3,8

4,4

7,4

5,5

5,9

Regiunea SUD‐MUNTENIA

5,1

5,2

9,4

8,8

6,5

6,9

7,5

Arges

4,8

4,9

9,5

7,6

5,7

6,1

Calarasi

4,7

5,1

9,2

8,8

6,3

7,2

8,2

Dambovita

5,3

5,6

8,5

6,5

7,5

8,1

Giurgiu

4,5

7,2

8,4

5,7

5,9

6,2

Ialomita

6,9

4,9

11,2

9,9

7,6

7,7

7,5

Prahova

3,8

3,9

8,9

8,6

5,7

5,6

5,8

PARTENERI

Teleorman

7,3

8,1

11,5

10,9

9,1

9,6

10,8

Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV

1,7

1,6

2,4

Ilfov

1,4

1,3

2,4

2,7

1,6

1,8

1,9

Municipiul Bucuresti

1,7

1,6

2,4

2,3

Tabelul 4. Rata șomajului în perioada 2007‐2013 (%) Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

IV.

Concluzii

Așa cum spuneam la început, conform Raportului anual de implementare pentru anul 2013 al POSDRU, în România au participat la cursuri de calificare/recalificare 36732 de persoane. (Ministerul Fondurilor Europene, 2014), dar pentru acestea nu se discută ce s‐a întâmplat după absolvirea cursurilor și în ce măsură acestea le‐au ajutat să își găsească loc de muncă în țară sau să își înființeze o afacere etc. Multe dintre aceste programe de calificare/recalificare nu au avut la bază realizarea unei analize a pieței muncii locale/județene care să le permit realizarea acelor cursuri care le‐ar fi permis beneficiarilor să se angajeze după absolvire. Cele mai multe dintre programele de calificare/recalificare au vizat cursuri unde partea practică putea fi organizată mai ușor, agenții economici locali nefiind dispuși să ia în practică acești oameni. Din acest motiv cele mai multe calificări realizate sunt cele de agent comercial, frizer, coafor sau manichiură‐ pedichiură. Avem suficiente cazuri în care s‐au calificat/recalificat infirmieri, îngrijitori la domiciliu sau babysitter, iar aceștia au plecat în alte țări europene să lucreze. Analiza indicatorilor privind piața muncii în cele patru regiuni ale proiectului (Centru, Sud‐Est, Sud‐ Muntenia și Centru) relevă faptul că eficiența măsurilor și intervențiilor pentru persoanele supuse riscului de excluziune socială nu a fost cea propusă inițial. Este adevărat că această perioadă a fost traversată și de o criză economică cu puternice repercursiuni asupra pieței muncii. Dacă avem acest lucru în vedere, putem spune că eficiența lor se observă abia după 2011, însă nu se poate spune dacă această dinamică pozitivă a pieței muncii se datorează măsurilor și intervențiilor pentru persoanele supuse riscului de excluziune socială sau unor măsuri economice naționale de redresare economică.

PARTENERI

Numărul salariaților din toate cele patru regiuni analizate a scăzut în perioada 2008‐2013, o diminuare mai accentuată a acestora observându‐se în perioada crizei economice 2009‐2011. Analiza datelor relevă faptul că ponderea salariaților în totalul populației ocupate a scăzut în toate cele patru regiuni, chiar și pe fondul reducerii acesteia. Regiunile cu numărul cel mai mare de salariați sunt București‐Ilfov și Centru. Disparitățile sunt mari între cele 4 regiuni analizate, diferențele fiind și de peste 10% în ce privește ponderea salariaților în populația ocupată. Dacă analizăm diferențele intraregionale putem observa discrepanțe destul de mari înre județe, care pot merge și până la 20‐25%. Creșterea ponderii șomerilor neindemnizați în totalul șomerilor începând cu anul 2011 indică o ineficiență a măsurilor și intervențiilor pentru persoanele supuse riscului de excluziune socială în cele patru regiuni. Acești șomeri constituie unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale deoarece, cel puțin teoretic, sunt lipsiți de venituri. Dacă diferențele între regiuni nu sunt atât de mari, cele intraregionale variază între 15% în regiunea Centru și 28% în Sud‐Est. Așa cum am putut observa, discrepanțele regionale, dar mai ales intraregionale sunt foarte mari, fapt ce impune existența unor măsuri și intervenții adaptate mult mai bine la nevoile și oportunitățile de dezvoltare existente la nivel local. Este nevoie de o intervenție mult mai centrată pe specificul activităților economice locale astfel încât să răspundă mai bine cerințelor pieței muncii. Cursurile de calificare/recalificare constituie un element bun de creștere a competențelor la nivel local, dar ele trebuie organizate după o analiză foarte atentă a nevoilor angajatorilor din zonă. Fără acest lucru vom continua să avem cursanți pregătiți în meserii care nu răspund nevoilor existente la nivel local. În funcție de specificul activităților economice de la nivel județean sau microregional trebuie gândite aceste cursuri, iar angajatorii este necesar să fie implicați activ în procesul de proiectare și planificare al acestora.

PARTENERI