Descriere proiectului Proiectul ”Experientă pentru eficiență- Parteneriat regional pentru servicii ocupaționale de calitate”, ID 141973, având ca beneficiar Asociatia Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Sociala – CEDS, în parteneriat cu Municipiul Alba Iulia, Urbasofia și ERFAP LAZIO, și -a propus facilitarea accesului la ocupare pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile din regiunile Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru, prin dezvoltarea și implementarea de măsuri active de ocupare durabilă (servicii speciale de consiliere şi orientare și programe individualizate de formare profesională, inclusiv calificareși recalificare), prin promovarea acceptării grupurilor vulnerabile, printr-un comportament pentru un stil de viaţă sănătos fără disfuncţii sociale și prin transfer de bună practică. Una dintre activitățile proiectului o reprezintă creșterea gradului de informare al actorilor interesați (precum personal al agenţiilor publice/private care furnizează servicii sociale şi de ocupare grupurilor vulnerabile, al administraţiei publice locale, al Centrelor de Incluziuneși Socială manageri) privind nevoile specifice grupurilor vulnerabile în cele patru regiuni ale proiectului - Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru. Activitatea 8.1 a avut drept scop elaborarea unui studiu care vizează evaluarea impactului şi eficacităţii măsurilor şi intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială.
Metodologie studiu În elaborarea studiului care vizează evaluarea impactului şi eficacităţii măsurilor şi interven țiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială am utilizat ca principal metodă de cercetare analiza secundară de date. Analiza secundară a fost efectuată pe baza datelor Institutului Național de Statistică - date privind populația activă, populația ocupată, rata de ocupare a resurselor umane, salariații și șomerii. Aceste date au fost analizate pentru cele patru regiuni de implementare ale proiectului - Sud Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru.
Introducere Ca în toate domeniile majore ale dezvoltății societății, și în ce privește incluziunea socială cele mai multe politici publice sunt elaborate la nivel național în România, fiind măsuri de tip top -down. La nivel local (regional, județean și local), se implemeantează cu precădere aceste politici naționale și , în funcție de prioritățile asumate și în limita fondurilor disponibile, se regăsesc și câteva initiative 2
locale de rezolvare a problemei excluziunii sociale. Politici publice naționale în domeniul excluziunii sociale pun accent în special pe măsuri pasive, cum ar fi acordarea de prestații sociale, decât pe cele active care să favorizeze integrarea pe pia ța muncii sau în societate a acestor persoane. Conform bugetelor alocate acestor politici sociale, sumele cele mai mari sunt cele acordate beneficiilor sociale (98,6% din bugetul MMFPSPV pe 2013)și mai puțin serviciilor sociale pentru persoanele vulnerabile (0,8% din bugetul MMFPSPV pe 2013) (MMFPSPV, 2014). Nivelul sumelor acordate prin intermediul beneficiilor sociale acestor persoane supuse riscului de excluziune social este extrem de redus, fapt care ar trebui să îi motiveze să își caute activ loc de muncă.
UE apreciază că, având în vedere diversitatea problemelorși a oportunităților locale de rezolvare a lor, este necesar să existe o abordare de tip bottom-up, iar la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare trebuie să fie stabilite politici care să răspundă nevoilor identificate. Prin raportare la PIB/ locuitor regiunile de dezvoltare pot fi grupate, conform UE, în trei categorii, în funcție de care se stabilește și procentul de cofinanțare în cadrul exercițiului financiar 2014-2020: (1) regiuni mai puțin dezvoltate, cu PIB/ locuitor mai mic de 75% din media UE și pentru care valoarea cofinanțării va fi cuprinsă între 75-85%, (2) regiuni de tranziție, al căror PIB / locuitor este cuprins între 75și 90% din media UE și care vor primi confinan țare în proporție de 60 -75%, și (3) regiuni mai dezvoltate, al căror PIB/ locuitor depășește 95% din media UE și pentru care cofinanțarea va fi în proporție de 50%. În anul 2011, datele EUROSTAT indică un PIB-ul pe cap de locuitor în România de 6200 EUR, față de 25100 euro la nivel EU-28. În Regiunea Sud Muntenia avem un PIB pe cap de locuitor de 5100 EUR, în Regiunea Sud-Est de 5000 EUR, în Regiunea Centru – 5800 EUR, iar în București Ilfov – 15500 EUR. Regiunile României, cu excepția regiunii București Ilfov, se află în topul celor 20 de regiuni cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din EU 28 în ceea ce privește standardele puterii de cumpărare la nivelul anului 2011. Astfel, în regiunea Sud Est avem 39% din media Uniunii Europene, în Sud Muntenia 40% din media europeană, în Centru – 45% din media EU-28. Regiunea București Ilfov are un nivel de dezvoltare mai ridicat situându-se la 122% din media europeană. (EUROSTAT, 2015)
3
Analiza datelor Populația activă Conform INS, populația activă include totalitatea persoanelor care furnizează ță forde muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzând populația ocupată și șomerii înregistrați (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AMG101C). În intervalul de timp 2007-2013 se constată o evolu ție relativ constantă a populației active la nivelul regiunile analizate cu o ușoară creștere în regiunile Centru și București-Ilfov, respectiv de 1% și 4%. În anul 2013 la nivelul regiunilor Sud-Muntenia și Sud -Est se observă o șuoară scădere a populației active în comparație cu anul de referință 2007, respectiv de aproximativ 2% și 3 %. (Figura 1) Figura 1. Populația activă pe regiuni de dezvoltare în perioada 2007 – 2013 (mii persoane) 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2007
2008
2009
Regiunea CENTRU Regiunea SUD-MUNTENIA
2010
2011
2012
2013
Regiunea SUD-EST Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
În urma analizei datelor statistice la nivelul regiunilor vizate de studiu se constată următoarele: 4
•
Regiunea Centru (Figura 2) la nivelul județelor componente are o evoluție relativ constantă, excepțiile fiind județul Sibiu cu o creștere de aproximativ 5% în anul 2013 față de 2007 și, la polul opus, județul Covasna cu o scădere de 5,5%.
Figura 2. Populație activă în județele regiunii Centru, perioada 2007-2013 (mii persoane) 300.0
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0 2007
2008
Alba
2009
Brasov
2010
Covasna
2011
Harghita
2012
Mures
2013
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale •
Regiunea Sud-Est (Figura 3) este marcată de o scădere generalizată la nivelul jude țelor componente, vârful fiind jude țul Galați cu 6,4%. Singura excepție o reprezin tă județele Buzău și Vrancea unde numărul populației active s -a menținut constant în intervalul analizat.
Figura 3. Populație activă în județele regiunii Sud Est, perioada 2007-2013 (mii persoane)
5
350 300 250 200 150 100 50 0 2007
2008
Braila
2009
Buzau
2010
Constanta
2011
Galati
2012
Tulcea
2013
Vrancea
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
•
Județele care fac parte din regiunea Sud Muntenia (Figura 4) sunt caracterizate printr-o evoluție oscilantă, prin faptul că în patru dintre acestea se înregistrează creșteri ușoare de până la 2,1% în Giurgiu, iar în celelalte trei județe înregistrându -se scăderi de până la 2,8 % la nivelul județului
Figura 4. Populație activă în județele regiunii Sud Muntenia, perioada 2007-2013 (mii persoane)
6
350 300 250 200 150 100 50 0 2007
Arges
2008
Calarasi
2009
2010
2011
2012
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
2013
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
•
Regiunea București Ilfov (Figura 5) este singura dintre regiunile analizate care are o creștere semnificativă a populației active în intervalul analizat, la nivelul anului 2013 înregistrându-se o creștere de 11% în județul Ilfov, respectiv 3% în capitală față de anul 2007.
Figura 5. Populație activă în județele regiunii București Ilfov, perioada 2007-2013 (mii persoane)
7
1200 1000 800 600 400 200 0 2007
2008
2009
Ilfov
2010
2011
2012
2013
Municipiul Bucuresti
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Populația ocupată Populația ocupată cuprinde totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 15 ani care desfășoară o activitate economică într-un interval de timp, în scopul ținerii ob unor venituri (salarii, plată în natură) sau beneficii. Populația ocupată reprezintă diferența dintre numărul total al persoanelor active din punct de vedere economic, respectiv toate persoanele care furnizează ța forde munca disponibilă
pentru
produc ția de
bunuri
și
servicii,
și
șomerii
înregistrați
(http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AMG1101). La nivel național în intervalul de timp cuprins între 2008 și 2013, se înregistrează o scădere a numărului persoanelor ocupate de la 8.747 mii persoane în 2008 până la 8.530,6 mii persoane în 2013. Cea mai accentuată scădere se înregistrează la nivelul anului 2011, respectiv 4% din numărul persoanelor ocupate înregistrate în anul 2008. La nivelul regiunilor analizate se men ține același trend
descrescător ca cel înregistrat la nivel
național. În regiunea Sud-Est se constată cea mai accentuată scădere de 5%, iar în regiunea Centru cea mai mică descreștere a populației ocupate de aproximativ 1% (Figura 6).
Figura 6. Populația ocupată pe regiuni în perioada 2008-2013 (mii persoane)
8
1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2008
2009
2010
Regiunea CENTRU Regiunea SUD-MUNTENIA
2011
2012
2013
Regiunea SUD-EST Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Analizând fiecare regiunea în parte se constată o scădere accentuată la nivelul regiunilor Sud-Est (Figura 8) și Sud-Muntenia (Figura 9). Cea mai drastică scădere a populației ocupate se înregistrează în regiunea Sud-Est cu variații de la 2% în județul Vrancea până la 10 % în județul Galați. La nivelul regiunii Sud-Muntenia, scăderea nu este atât de dramatică ca în cealaltă regiune, aceasta atingând un maxim de 4,1 % în județul Prahova. În regiunea Centru (Figura 7), spre deosebire de celelalte două mai sus menționate, se înregistrează pe lângă scăderi modiceși creșteri ușoare a numărului de persoane ocupate în județele Harghita, Sibiu și Brașov, creșteri cuprinse între 0,1 – 2,5 %. La nivelul regiunii București-Ilfov (Figura 10), se observă o scădere a numărului de persoane ocupate în municipiul București de aproximativ 2,8% și o creștere a acestuia în județul Ilfov de 4%.
Figura 7. Populația ocupată în județele regiunii Centru în perioada 2008-2013 (mii persoane)
9
300
250
200
150
100
50
0 2008
2009
Alba
Brasov
2010
Covasna
2011
Harghita
2012
Mures
2013
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 8. Populația ocupată în județele regiunii Sud Est în perioada 2008-2013 (mii persoane)
10
350 300 250 200 150 100 50 0 2008
2009
Braila
Buzau
2010
Constanta
2011
Galati
2012
Tulcea
2013
Vrancea
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 9. Populația ocupată în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2008-2013 (mii persoane)
11
350 300 250 200 150 100 50 0 2008
Arges
2009
Calarasi
2010
Dambovita
2011
Giurgiu
Ialomita
2012
Prahova
2013
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 10. Populația ocupată în județele regiunii București Ilfov în perioada 2008-2013 (mii persoane) 1200 1000 800 600 400 200 0 2008
2009
2010
Ilfov
2011
2012
2013
Municipiul Bucuresti
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
12
Pentru a avea o imagine clară a modului în care este distribuită popula ția ocupată înregistrată la nivel național, este important să observăm defalcarea acesteia pe regiuni, precum și pe activități economice, în scopul identificării domeniilor economice în care activează persoanele ocupate.
13
Tabelul 1. Nr. persoanelor ocupate la nivel național defalcat pe activități economice 2008-2013 (mii persoane) ACTIVITĂȚI ECONOMICE
2008
%
2009
%
2010
%
2011
%
2012
%
2013
%
Activități de servicii administrative si activități de servicii suport
217.00
2.48%
207.40
2.47%
203.70
2.43%
227.90
2.72%
258.20
3.01%
271.20
3.18%
Activități de spectacole, culturale si recreative
62.30
0.71%
67.10
0.80%
63.30
0.76%
59.00
0.71%
62.10
0.72%
71.90
0.84%
120.40
1.38%
141.20
1.68%
150.40
1.80%
129.80
1.55%
167.40
1.95%
162.00
1.90%
1168.40
13.36%
1138.20
13.53%
1140.30
13.62%
1156.90
13.83%
1178.30
13.75%
1229.00
14.41%
Construcții
691.50
7.91%
626.10
7.44%
627.80
7.50%
610.90
7.30%
606.30
7.08%
631.70
7.41%
Hoteluri si restaurante
161.80
1.85%
125.30
1.49%
133.10
1.59%
137.90
1.65%
154.20
1.80%
155.70
1.83%
Informații si comunicații
131.70
1.51%
125.00
1.49%
134.20
1.60%
136.00
1.63%
153.20
1.79%
152.90
1.79%
Transport si depozitare
422.00
4.82%
418.90
4.98%
425.80
5.09%
434.00
5.19%
446.80
5.21%
429.60
5.04%
Tranzacții imobiliare
46.90
0.54%
48.90
0.58%
30.90
0.37%
30.60
0.37%
31.40
0.37%
35.30
0.41%
Activități profesionale, științifice si tehnice
165.90
1.90%
164.30
1.95%
155.90
1.86%
161.10
1.93%
165.90
1.94%
169.10
1.98%
Administrație publica si apărare; asigurări sociale din sistemul public
219.80
2.51%
230.10
2.74%
204.20
2.44%
196.80
2.35%
192.10
2.24%
191.30
2.24%
Agricultura, silvicultura si pescuit
2407.40
27.52%
2410.70
28.66%
2439.90
29.15%
2442.00
29.19%
2510.00
29.29%
2380.10
27.90%
Industrie
1981.50
22.65%
1773.60
21.09%
1733.30
20.71%
1753.80
20.96%
1765.30
20.60%
1777.60
20.84%
Intermedieri financiare si asigurări
116.90
1.34%
113.30
1.35%
133.30
1.59%
130.20
1.56%
114.00
1.33%
122.00
1.43%
Învățământ
431.90
4.94%
413.00
4.91%
389.60
4.65%
385.00
4.60%
390.50
4.56%
378.70
4.44%
Sănătate si asistenta sociala
401.60
4.59%
407.60
4.85%
405.60
4.85%
373.60
4.47%
373.90
4.36%
372.50
4.37%
TOTAL
8747.00
100.00%
8410.70
100.00%
8371.30
100.00%
8365.50
100.00%
8569.60
100.00%
8530.60
100.00%
Alte activități de servicii Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
14
După cum se poate observa din figura de mai sus, cel mai mare număr al persoanelor ocupate la nivel național se regăsește în domeniul agricol și în cel industrial, iar cel mai scăzut în activitățile culturale și în tranzacțiile imobiliare. Astfel, la nivelul anului 2013, conform datelor INS, un procent de aproximativ 28% din totalul persoanelor ocupate, activa în agricultură, silvicultură și piscicultură, în timp ce 21% activa în industrie. În intervalul de timp 2008-2013 se constată o ușoară scădere a persoanelor ocupate care activează în industrie, de circa și2%, o menținere a numărului de persoane care desfășoară activități agricole. Comparând cele două domenii de activitate, se poate observa că în timp ce în industrie numărul persoanelor ocupate a scăzut constant, în agricultură numărul acestora a crescut cu aproximativ 2% în perioada 2009-2012, stabilizându-se în anul 2013 la nivelul anului 2008. La nivelul regiunilor se constată același trend ca cel de la nivel național, domeniul agricol și cel industrial cumulând cel mai semnificativ număr de persoane ocupate, regiunile cu cel mai ridicat număr de persoane ocupate fiind București-Ilfov și Sud-Muntenia. (Figura 11) Figura 11. Nr. persoanelor ocupate pe regiuni în intervalul 2008-2013 (mii persoane) 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2008
2009
2010
2011
2012
Regiunea CENTRU
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
2013
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Situația persoanelor ocupate în domeniul agricol și în cel industrial în regiunea București-Ilfov, în intervalul de timp analizat, eviden țiază o creștere a numărului de persoane ocupate în domeniul agricol în detrimentul celui industrial până în 2012. Cu toate acestea, la nivelul județului Ilfov, se remarcă un număr constant de persoane ce sunt angrenate în activită ți industriale, în timp ce în Municipiul București este relevată o scădere puternică a persoanelor ocupate în domeniul 15
industrial, de la 167.4 mii persoane în 2008 până la 137.9 mii persoane în 2013, punctul culminant al acestei scăderi fiind cuprins în perioada de timp 2008-2010, urmată de o stabilizare a acestei scăderi din 2010 până în 2013 (Figura 12, Figura 13).
Figura 12. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea București- Ilfov (2008-2013) (mii persoane) 39 38 37 36 35 34 33 32 31 2008
2009
2010 Ilfov
2011
2012
2013
Municipiul Bucuresti
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale Figura 13. Populația ocupată în industrie în Regiunea București- Ilfov (2008-2013) (mii persoane) 250 200 150 100 50 0 2008
2009
2010 Ilfov
2011
2012
2013
Municipiul Bucuresti
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
La nivelul regiunii Sud-Muntenia, se constată o men ținere a nivelului persoanelor ocupate în domeniul agricol și o scădere a celor din industrie. Județele Prahova și Argeș cumulează cele mai multe persoane ocupate în domeniul industrial, respectiv 78.8 mii persoaneși 72 mii persoane la nivelul anului 2013. Se poate constata o scădere semnificativă a numărului de persoane ocupate în industrie în cele două județe, în intervalul de timp 2008 -2010, de 14.3 mii persoane în Prahova și 9.7 mii persoane în Argeș, urmată de o creștere ușoară din 2010 până în 2013 ( Figura 15). Cele mai 16
multe persoane ocupate în agricultură din regiunea Sud-Muntenia se regăsesc în jude țele Teleorman și Dâmbovița, cu un număr de 83.8 mii persoane, respectiv 68.5 mii persoane, la nivelul anului 2013 (Figura 14). Figura 14. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Sud-Muntenia (2008-2013) (mii persoane) 100.0 90.0 80.0 70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 2008
Arges
2009
Calarasi
2010
Dambovita
2011
Giurgiu
Ialomita
2012
Prahova
2013
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale Figura 15. Populația ocupată în industrie în Regiunea Sud-Muntenia (2008-2013) (mii persoane) 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2008
Arges
2009
Calarasi
2010
Dambovita
2011
Giurgiu
Ialomita
2012
Prahova
2013
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
17
În ceea ce privește populația ocupată în domeniul agricol, silvic și piscicol din Regiunea Centru, putem observa o continuitate a numărului de persoane ocupate, din 2008 până în 2013, cu o ușoară creștere în 2012. Cu toate acestea, dacă raportăm numărul persoanelor ocupate la nivelul județelor din această regiune, cifrele arată că cele mai multe persoane ocupate se înregistrează în județele Mureș și Alba (67.9 mii persoane, respectiv 47.1 mii persoane în 2013), iar cel mai mic număr în județele Sibiu și Covasna (Figura 16). În industrie, în regiunea Centru, județele fruntașe ca număr de persoane ocupate sunt Brașov, Sibiu și Mureș. În cazul acestor județe se constată o scădere semnificativă a numărului de persoane ocupate în intervalul 2008-2010, de aproximativ 10%, urmată de o creștere constantă până în 2013. Un caz aparte îl ocupă județul Brașov care în 2013 depășește cu 3% nivelul înregistrat în 2008, de la 65.0 la 67.1 mii persoane (Figura 17). Figura 16. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Centru (2008-2013) (mii persoane) 80.0 70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 2008
2009
Alba
Brasov
2010
Covasna
2011
Harghita
2012
Mures
2013
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 17. Populația ocupată în industrie în Regiunea Centru (2008-2013) (mii persoane)
18
80.0 70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 2008
2009
Alba
Brasov
2010
Covasna
2011
Harghita
2012
Mures
2013
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
În cazul regiunii Sud-Est, cele mai multe persoane ocupate în domeniul agricol se regăsesc în județele Buzău, Constanța și Vrancea, având o evolu ție relativ constantă în intervalul de timp analizat, cu o ușoară creștere, între 3-5%, până în 2012, urmată de o scădere sub nivelul înregistrat în 2008. Cel mai scăzut nivel al persoanelor ocupate se ște regăse în județul Tulcea, ace
sta
înregistrând un număr de aproximativ 30 mii persoane ocupate în anul 2013, comparativ cu județul Buzău care avea un număr de 72,4 mii persoane ocupate (Figura 18). În industrie, județele care înregistrează cel mai mare număr de persoane ocupate sunt Constanța și Galați, cumulând un număr de 50,9 mii persoane, respectiv 34.1 mii persoane în anul 2013. Trendul pentru această regiune este unul de scădere majoră în intervalul de timp analizat, cea mai drastică scădere înregistrându-se în județul Galați de aproximativ 28% în 2013 față de 2008, urmat de județul Constanța care înregistrează o scădere de circa 16% în aceeași perioadă. Un caz particular îl reprezintă județul Buzău care după o scădere de aproximativ 12% a numărului de persoane ocupate în industrie din 2008 până în 2009, urmează un trend ascendent până în anul 2013, an în care depășește județul Galați, care în anul 2008 se afla înaintea acestuia (Figura 19). Figura 18. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Sud-Est (2008-2013) (mii persoane)
19
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2008
2009
Braila
Buzau
2010
2011
Constanta
Galati
2012
Tulcea
2013
Vrancea
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 19. Populația ocupată în industrie în Regiunea Sud-Est (2008-2013) (mii persoane) 70 60 50 40 30 20 10 0 2008
2009
Braila
Buzau
2010
2011
Constanta
Galati
2012
Tulcea
2013
Vrancea
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
20
Rata de ocupare a resurselor umane După analiza evoluției populației active, a populației ocupate precum și a populației ocupate în funcție de activitățile economice derulate, se impune și o analiză a ratei de ocupare, pentru a vedea evoluția numărului de persoane active civil raportat la resursa de muncă disponibilă. (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FOM116A). Dintre cele patru regiuni analizate, regiunea Bucure ști Ilfov
(Figura 20) este singura care
înregistrează o creștere de 2% în intervalul de timp 2007- 2013, de la 81,8% la 83,8%. În acest interval se remarcă un vârf de creștere de 5% în anul 2008, urmat de o scăd ere de aproximativ 6% până în anul 2010. Celelalte trei regiuni analizate sunt caracterizate de scăderi șuoare în intervalul 2007-2011, urmate de o creștere în anul 2012, ajungând în anul 2013 la un nivel similar cu cel al anului de referință.
Figura 20. Rata de ocupare a resurselor umane în regiunile de dezvoltare în perioada 2007-2013 (procente) 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007
2008
2009
Regiunea CENTRU Regiunea SUD-MUNTENIA
2010
2011
2012
2013
Regiunea SUD-EST Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
21
Analizând datele furnizate la nivel regional, defalcat țe pe componente, jude
se constată
următoarele: •
În regiunea Centru (Figura 21) județele care înregistrează o ușoară creștere a ratei de ocupare, cuprinsă între 1,1și 1,3%, sunt Brașov, Harghita și Sibiu, celelalte județe fiind caracterizate de o scădere ușoară și constantă în intervalul de timp analizat.
Figura 21. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Centru în perioada 2007-2013 (procente) 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007
2008
Alba
2009
Brasov
2010
Covasna
2011
Harghita
2012
Mures
2013
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
22
•
Județele regiunii Sud-Est (Figura 22) sunt marcate în tot intervalul de timp analizat de scăderi constante ale ratei de ocupare, anul 2011 fiind punctul maxim al scăderii, urmat de o ușoară creștere până în 2013 dar sub nivelul înregistrat în anul 2007.
Figura 22. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Sud Est în perioada 2007-2013 (procente) 70 60 50 40 30 20 10 0 2007
2008
Braila
2009
Buzau
2010
Constanta
2011
Galati
2012
Tulcea
2013
Vrancea
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
•
Regiunea Sud-Muntenia este caracterizată de același trend înregistrat în regiunea mai sus analizată, singura excepție fiind județul Teleorman, unde se constată o creștere de 3,3 % a ratei de ocupare în anul 2013 față de 2007 (Figura 23) 23
Figura 23. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2007-2013 (procente) 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007
2008
Arges
Calarasi
2009
Dambovita
2010
Giurgiu
2011
Ialomita
2012
Prahova
2013
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
•
Regiunea București Ilfov înregistrează la nivelul capitalei cea mai mare creștere dintre toate județele analizate, respectiv de 4,5%, dar și de cea mai accentuată scădere la nivelul județului Ilfov de 9,8%. În intervalul 2007-2013, se observă o creștere la nivelul anului 2008, urmată de un declin constant în cazul județulu i Ilfov și de o redresare pe trend crescător î n cazul municipiului București (Figura 24)
24
Figura 24. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii București Ilfov în perioada 2007-2013 (procente) 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007
2008
2009
Ilfov
2010
2011
2012
2013
Municipiul Bucuresti
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Salariați În ceea ce privește numărul salariaților din regiunile analizate, în intervalul de timp 2008 -2013, se constată o scădere semnificativă a acestuia. Pe fondul declan șării crizei economice,
cea mai
drastică scădere se înregistrează în anul 2010 raportat la anul 2008, cu o medie de 13% în regiunile analizate. Cea mai accentuată scădere este înregistrată în regiunea Sud-Est de 15,40%, iar cea mai redusă în București-Ilfov, de 9,91%. Pe acest trend descendent se poate observa în graficul de mai jos o redresare a efectivului de salariați după anul 2011, dar nu l a nivelul înregistrat în anul 2008. Astfel, în 2013 față de 2008 scăderea numărului salariaților este în medie de 8,47% de la 2,960,041 salariați, la 2,724,216 (Figura 25).
25
Figura 25. Efectivul de salariați pe regiuni de dezvoltare în perioada 2008-2013 (persoane) 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2008
2009
2010
2011
2012
Regiunea CENTRU
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
2013
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Analizând la nivelul județelor componente ale fiecărei regiuni se constată următoarele: •
Județele care fac parte din regiunea Centru sunt marcate de aceeași evoluție descrescătoare înregistrată la nivelul tuturor regiunilor analizate, cu cea mai mică scădere a numărului de salariați în anul 2013 față de 2008 la nivelul județului Sibiu, respectiv de 0,66% și cu cea mai ridicată în județul Covasna de 11,01% (Figura 26);
•
Dintre toate regiunile analizate, regiunea Sud-Est înregistrează cea mai drastică scădere a numărului de salariați, județele Brăila și Galați evidențiindu-se prin scăderi de 17,14%și respectiv 16,86% în 2013 față de 2008. Celelalte județe componente înregistrează o medie a scăderii de 10%, județul Buzău având cea mai redusă scădere comparativ cu celelalte de 9,31% (Figura 27);
•
În regiunea Sud-Muntenia, în jude țul Dâmbovița se constată cea mai mare scădere a efectivului de salariați în anul 2013 față de 2008, de 15,02%, iar cea mai mică scădere se observă în județele Giurgiu și Teleorman, de 6,04% , respectiv 6,38%. Celelalte județe înregistrează scăderi în medie de aproximativ 10% (Figura 28);
26
•
Municipiul București și județul Ilfov se diferențiază de celelalte județe aferente regiunilor analizate prin faptul că la nivelul acestora se înregistrează cea mai redusă scădere a numărului de salariați în intervalul de timp 2008-2013. Mai mult, după o scădere accentuată din 2008 până în 2010, județul Ilfov însumează în anul 2013 un număr de salariați mai mare decât cel înregistrat la nivelul anului 2008, cu oștere cre de 2,69%. La nivelul capitalei, ți a scăzut cu 6,42% în anul 2013 față de 2008 efectivul de salaria
(Figura 29).
Figura 26. Efectivul de salariați în județele regiunii Centru în perioada 2008-2013 (persoane) 200000 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2008
2009
Alba
Brasov
2010
Covasna
2011
Harghita
2012
Mures
2013
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 27. Efectivul de salariați în județele regiunii Sud Est în perioada 2008-2013 (mii persoane)
27
250000
200000
150000
100000
50000
0 2008
2009
Braila
Buzau
2010
Constanta
2011
Galati
2012
Tulcea
2013
Vrancea
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 28. Efectivul de salariați în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2008-2013 (mii persoane)
28
250000
200000
150000
100000
50000
0 2008
Arges
2009
Calarasi
2010
Dambovita
2011
Giurgiu
Ialomita
2012
Prahova
2013
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale Figura 29. Efectivul de salariați în județele regiunii București Ilfov în perioada 2008-2013 (mii persoane) 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2008
2009
2010
Ilfov
2011
2012
2013
Municipiul Bucuresti
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
29
În ceea ce privește numărul de salariați raportat la populația ocupată din cadrul regiunilor analizate, se constată că numai un procent de aproximativ 60% din popula ția ocupată este înregistrat ca salariată, singura excep ție făcând -o regiunea Bucure ști -Ilfov unde procentul este mai mare ajungând la o medie de 81%. În intervalul de timp 2008-2013, fiecare regiune înregistrează descreșteri, cele mai accentuate scăderi ale numărului de salaria ți/populația ocupată fiind înregistrate în intervalul 2008-2010, urmând o redresare ușoară a acestuia până în 2013, dar la un nivel mai mic față de anul de referință 2008 (Tabelul 2). Analizând situația numărului de salariați raportat la populația ocupată la nivelul fiecărei regiuni analizate se constată următoarele: •
Regiunea Centru păstrează aceeași evoluție ca cea menț ionată mai sus, județele în care se înregistrează cele mai mari scăderi ale numărului salaria ților în intervalul de timp analizat fiind Alba, Covasna și Harghita, respectiv de 4.43%, 4,21% și 4,26%. Cea mai mică scădere se observă în județul Sibiu, aceasta fiind de 2,14% (Figura 30);
•
În Regiunea Sud-Est sunt înregistrate cele mai mari scăderi ale procentului salaria ților raportat la populația ocupată, județele Brăila și Galați fiind fruntașe în acest clasament, cu scăderi în 2013 față de anul 2008 de 6.28%, respectiv de 5.12%. Județele Tulcea și Buzău însumează cele mai mic scăderi procentuale de 3,32% și 3,84% (Figura 31);
•
Regiunea Sud-Muntenia înregistrează o medie a scăderii în intervalul de timp analizat de 3,55%, județele cu cele mai accentuate scăderi fiind Dâmbovița și Prahova, cu scăderi de 5,68%, respectiv 4,18%. Județul Teleorman are cel mai mic procent al salariaților raportat la populația ocupată din toate regiunile analizate, de numai 37,09% în 2008, aici înregistrânduse cea mai redusă scădere în 2013 față de anul de referință, respectiv de 2,25% (Figura 32);
•
După cum era de așteptat, regiunea București-Ilfov deține cel mai ridicat procent de salariați raportat la populația ocupată, cu o medie de 76,15% în 2013, în scădere cu 2,04% față de 2008. Municipiul București are cel mai ridicat număr de salariați raportat la populația ocupată, respectiv de 82,84% în 2013, în scădere cu 3,23% fa ță de 2008 (Figura 33).
30
Tabelul 2. Numărul de salariați vs. populație ocupată (mii persoane)
An
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Regiunea Centru Populație ocupată(mii persoane)
Salariați (mii persoane)
%
1,046.50 1,001.80 1,001.80 1,006.80 1,040.70 1,040.80
650.55 602.88 573.65 586.07 606.95 614.39
62.16 60.18 57.26 58.21 58.32 59.03
Regiunea Sud-Est Populație Salariați ocupată (mii (mii persoane) persoane) 1,057.60 609.97 1,011.10 561.67 994.90 516.01 986.20 517.69 1,011.00 529.58 1,003.90 531.44
% 57.67 55.55 51.87 52.49 52.38 52.94
Regiunea Sud-Muntenia Populație Salariați ocupată (mii % (mii persoane) persoane) 1,201.00 621.56 51.75 1,159.90 577.00 49.75 1,154.80 534.88 46.32 1,154.50 543.22 47.05 1,182.60 557.98 47.18 1,168.80 559.35 47.86
Regiunea București- Ilfov Populație Salariați ocupată (mii % (mii persoane) persoane 1,281.70 1,077.97 84.10 1,220.30 1,022.86 83.82 1,214.80 971.19 79.95 1,224.50 999.01 81.59 1,239.00 1,017.78 82.15 1,256.90 1,019.03 81.07
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
31
2008
Braila
2009
Buzau
2010
Constanta
Galati
2011
2012
Tulcea
2012
37.83%
54.30% 46.28% 59.89% 59.41% 51.58%
Mures
60.01% 58.84% 50.74%
Harghita
54.26%
Covasna
44.98%
2011
37.00%
54.53%
2010
59.95% 58.83% 50.84%
45.32%
Brasov
50.66%
2009
37.06%
36.08%
58.97% 59.07%
53.66%
53.04%
Alba
44.56%
40.28%
63.13% 61.93%
57.47%
2008
47.71%
42.36%
60.58% 64.17% 64.52% 54.90%
50.12%
56.44% 48.31% 54.61%
50.72%
67.33%
68.63%
70.49%
67.50%
69.28%
66.86%
68.61%
67.01%
68.73%
66.10%
56.47% 48.36% 53.77%
49.44%
55.42% 48.25% 53.85%
49.21%
54.68% 46.50% 53.83%
48.14%
57.49% 50.02% 56.11%
51.86%
71.91% 60.64% 52.57% 57.58% 69.65%
55.15%
Figura 30. Regiunea Centru - Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente)
2013
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Figura 31. Regiunea Sud-Est - Numărul de salariați vs populație ocupată (procente)
2013
Vrancea
32
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
2008
Dambovita
2011
Giurgiu
Ialomita
Prahova
59.48% 34.84%
55.77%
2012
43.86% 38.62% 37.47% 45.62%
59.06% 33.95%
55.18%
42.84% 38.38% 36.70% 45.04%
58.96% 33.29%
54.91%
2010
42.40% 38.65% 36.93% 44.85%
32.57%
53.61%
Calarasi
40.69% 38.74% 35.48% 43.93%
34.98%
2009
Arges
58.61%
62.55%
57.14%
45.19% 41.85% 38.69% 46.29%
37.09%
47.84% 44.30% 39.84% 48.49%
59.26%
63.66%
Figura 32. Regiunea Sud-Muntenia - Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente)
2013
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale Figura 33. Regiunea București-Ilfov - Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente)
33
2009
2010
Ilfov
2011
2012
82.84%
69.46%
84.26% 68.68%
83.58% 68.54%
81.86%
67.09%
69.22%
85.96%
86.07% 70.31% 2008
2013
Municipiul Bucuresti
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Dacă analizăm numărul șo merilor înregistrați în cele patru regiuni, se constată o cre ștere accentuată a numărului șomerilor înregistrați în intervalul 2007 -2009 și o descreștere ușoară până în 2014, dar nu la nivelul înregistrat în anul de referință 2007. În ceea ce privește procentul șomerilor neindemnizați din totalul celor înregistrați, acesta este unul fluctuant cu scăderi până în anul 2009, urmate de creșteri constante până în 2014. Conform datelor analizate în regiunile Centru, Sud-Est și Sud Muntenia procentul șomerilor neindemnizați raportat la numărul șomerilor înregistrați, în anul 2014 ajunge la un nivel mai mare decât cel din 2007, iar regiunea București-Ilfov înregistrează un procent mai mic în 2014 față de 2007 (Tabelul 3) Tabelul 3. Numărul șomeri neindemnizați vs. Șomeri înregistrați (mii persoane)
Regiunea CENTRU Șomeri înregistrați
2007 2008 2009
Șomeri neindemnizați
53,425 30,830 57.71% 56,949 32,256 56.64% 105,439 36,682
Regiunea SUD-EST Șomeri înregistrați
Șomeri neindemnizați
48,485 34,336 70.82% 51,712 36,262 70.12% 93,018 42,918
Regiunea SUDMUNTENIA Șomeri înregistrați
Șomeri neindemnizați
65,517 45,814 69.93% 65,518 42,005 64.11% 120,303 48,339
Regiunea BUCURESTI ILFOV Șomeri înregistrați
Șomeri neindemnizați
20,416 15,556 76.20% 20,372 16,476 80.88% 30,055 7,501 34
34.79% 2010 2011 2012 2013 2014
87,504 45.63% 64,959 61.72% 68,656 61.36% 69,915 64.25% 60,251 70.98%
46.14% 39,931 40,092 42,124 44,922 42,768
88,047 53.39% 64,419 66.28% 69,572 65.01% 72,038 64.66% 72,714 73.42%
40.18% 47,009 42,698 45,231 46,582 53,383
111,116 50.08% 80,188 62.90% 87,880 63.64% 94,740 63.89% 89,831 72.71%
24.96% 55,646 50,442 55,925 60,534 65,317
29,331 18.06% 24,396 56.23% 25,069 53.99% 25,261 51.01% 24,296 67.18%
5,297 13,717 13,534 12,885 16,323
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
Mergând la nivelul județelor care fac parte din regiunile analizate se observă următoarele tendințe: •
Regiunea Centru se caracterizează printr-o tendință fluctuantă la nivelul fiecărui județ, în intervalul 2007-2014. Conform datelor analizate, se constată că procentele cele mai mari ale șomerilor neindemnizați în cadrul șomerilor înregistrați sunt înregistrate în anul 2014, județul Mureș având cel mai ridicat procent, de 80,31%, urmat de județul Covasna cu 76,54% (Figura 34)
•
La nivelul regiunii Sud-Est se observă aceeași tendință ca în regiunea Centru, cu o medie de 70,42% a procentului șomerilor neindemnizați raportat la numărul șomerilor înregistrați în anul 2007, urmată de o scădere semnificativă în anul 2009 și apoi o creștere până în anul 2014 la nivelul anului 2007. Județele Brăila, Galați și Buzău înregistrează cele mai ridicate procente pe parcursul intervalului analizat, cu vârful în anul 2014, respectiv de 80,20%, 80,11% și 78,96% (Figura 35).
•
Regiunea Sud-Muntenia, nu face excepție de la tendințele înregistrate la nivelul celor patru regiuni, având scăderi ale procentului șomerilor neindemnizați raportat la cei înregistrați până în anul 2009, urmate de cre șteri, ajungând în anul 2014 la nivelul anului 2007. Se poate observa în Figura 36 faptul că județul Prahova are cel mai mic număr de șomeri neindemnizați raportat la cel înregistrat pe parcursul întregului interval analizat. (Figura 36)
•
Municipiul București și județul Ilfov înregistrează cel mai ridicat procent de șomeri neindemnizați raportat la șomerii înregistrați comparativ cu celelalte județe din regiunile analizate în anii 2007 și 2008. Spre deosebire de celelalte regiuni, nivelul î nregistrat în 2014 este mai mic decât cel din anul de referință, respectiv cu 8,11 puncte procentuale în capitală și cu 16,27 în județul Ilfov (Figura 37). 35
Alba Brasov 42.41%
Covasna Harghita Mures
66.19%
80.31%
75.82% 76.54%
2013
58.96%
65.09%
63.51% 59.07%
71.76% 63.76% 69.86%
65.28%
2012
53.16%
55.65%
50.95%
72.24%
2011
60.66% 65.88% 69.30%
60.36% 64.22% 57.14%
2010
55.65% 62.69%
53.73%
49.34% 56.98%
50.01%
2009
38.12%
34.41%
27.17%
41.49%
39.07%
64.11%
2008
28.71%
27.01%
50.62%
65.70% 73.17%
71.05%
71.28%
2007
48.90%
41.93%
58.04%
55.38%
43.94% 51.87%
Figura 34. Regiunea Centru - Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente) 2014
Sibiu
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
36
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea
59.75%
80.11%
80.20% 78.96% 76.22%
67.05%
74.00%
2013
52.15%
51.16%
68.27% 72.08%
70.12%
73.14%
70.37% 70.56%
2012
43.76%
52.35%
73.24% 71.84%
2011
47.01%
50.97%
72.69% 74.72%
63.97%
62.11%
57.92% 60.39%
2010
46.78%
41.94%
54.95% 52.36%
2009
30.51%
32.64%
48.42% 49.56%
76.64%
81.72%
2008
33.04%
80.22%
82.00%
76.55% 74.60% 64.79%
59.52%
75.62% 76.85% 2007
41.20%
48.31%
Figura 35. Regiunea Sud-Est- Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)
2014
Vrancea
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
37
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova
48.41%
2012 2013 2014
68.96% 74.92% 78.59% 76.39% 65.70% 60.31% 81.94%
77.96%
68.16% 69.77% 65.18% 58.31%
59.14%
76.86%
2011
61.11% 67.64% 69.95% 67.04% 59.73%
77.20%
2010
46.13%
47.03%
69.80% 65.48% 64.50% 64.91%
59.53%
65.17%
57.20% 55.32% 55.25% 51.16%
59.62%
2009
37.40%
42.22%
48.96%
49.62% 49.34%
81.07%
2008
23.05%
38.66%
59.74%
72.78% 79.53% 77.73%
81.25%
78.35% 80.12% 70.90% 72.52% 2007
29.95%
36.23%
52.19%
53.63%
60.26%
Figura 36. Regiunea Sud- Muntenia - Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)
Teleorman
Sursa: INS, baza Tempo on-line, prelucrări personale
38
Ilfov
68.55%
2014
55.96%
52.08%
2013
43.59%
55.00%
46.57%
2012
17.05%
57.20%
2011
48.43%
2010
23.79%
25.28%
73.59%
2009
22.80%
2008
76.66%
2007 72.23%
81.71%
Figura 37. Regiunea București-Ilfov - Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)
Municipiul Bucuresti
39