Plan Socio-Economic Zonal: București Sector 1, România by URBASOFIA

“Experienţă pentru eficienţă – Parteneriat regional pentru servicii ocupaţionale de calitate”, ID 141973 http://orientaresicalificare.ceds.ro/ PROIECT COFINANȚAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 “INVESTEȘTE ÎN OAMENI!”

PLAN SOCIO‐ECONOMIC ZONAL Localitatea BUCUREŞTI

2015

PARTENERI

Cuprins TABEL DE ILUSTRAȚII ...............................................................................................................................2 I.

INTRODUCERE.................................................................................................................................3

II.

SCOP ŞI METODOLOGIE ...................................................................................................................5

III. STRUCTURA PLANULUI SOCIO‐ECONOMIC ZONAL ...........................................................................9 IV. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE.........................................................................................................9 4.1 CARACTERIZAREA ZONEI 9 4.2 PROBLEME IDENTIFICATE 14 4.3 OPORTUNITĂȚI EXISTENTE/CONSIDERATE 18 4.4 MĂSURI ADOPTATE / INIȚIATIVE DEMARATE 20 V. MĂSURI DE INTERVENȚIE INTEGRATE............................................................................................ 23 VI. RECOMANDĂRI ............................................................................................................................. 29

Tabel de Ilustrații FIGURA 1. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE MUNICIPIUL ALBA IULIA REGIUNEA CENTRU ................................................................. 3 FIGURA 2. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE MUNICIPIUL BUZĂU REGIUNEA SUD‐EST ....................................................................... 4 FIGURA 3. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE ORAȘUL BUDEȘTI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, REGIUNEA SUD‐MUNTENIA ............................. 4 FIGURA 4. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE MUNICIPIUL BUCUREȘTI REGIUNEA BUCUREȘTI ‐ILFOV ................................................ 5 FIGURA 5. METODOLOGIE ACTIVITATE 8 (REPREZENTARE GRAFICĂ)................................................................................................... 9 FIGURA 6. DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI ÎN 2011 (%)................................................ 10 FIGURA 7. DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI DUPĂ STRUCTURA ETNICĂ ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI ÎN 2011 (%) ........................................ 10 FIGURA 8. DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI DUPĂ NIVELUL EDUCAȚIEI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI ÎN 2011 (%)......................................... 11 FIGURA 9. EVOLUȚIA SPORULUI NATURAL ÎN SECTORUL 1 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 2008 – 2013...................... 12 FIGURA 10. SITUAȚIA ŞOMAJULUI LA NIVELUL SECTORULUI 1 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 2008 – 2013 (1)........... 12 FIGURA 11. SITUAȚIA ŞOMAJULUI LA NIVELUL SECTORULUI 1 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 2008 – 2013 (2)........... 13 FIGURA 12. SITUAȚIA ŞOMAJULUI LA NIVELUL SECTORULUI 1 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 2008 – 2013 (3)........... 14 FIGURA 13. CENTRALIZATOR SINOPTIC PROBLEME IDENTIFICATE ..................................................................................................... 16 FIGURA 14. CAPTURĂ ATLAS GIS MUNICIPIUL BUCUREȘTI – SITUAȚIE EXISTENTĂ (I) ........................................................................ 17 FIGURA 15. CAPTURA ATLAS GIS MUNICIPIUL BUCUREȘTI – SITUAȚIE EXISTENTA (II) ....................................................................... 18

PARTENERI

FIGURA 16. CAPTURĂ ATLAS GIS MUNICIPIUL BUCUREȘTI – OPORTUNITĂȚI (I) ................................................................................ 19 FIGURA 17. CAPTURĂ ATLAS GIS MUNICIPIUL BUCUREȘTI – OPORTUNITĂȚI (II) ............................................................................... 20 FIGURA 18. CENTRALIZATOR SINOPTIC MĂSURI ADOPTATE / INIȚIATIVE DEMARATE....................................................................... 23 FIGURA 19. CAPTURĂ ATLAS GIS SECTORUL 1 MUNICIPIUL BUCUREȘTI – MĂSURI INTERVENȚIE INTEGRATE .................................. 29

Introducere

PLANUL SOCIO‐ECONOMIC ZONAL reprezintă prima dintre cele 3 anexe ale Studiului‐Expertiză prevăzut în cadrul Activității 8 « Realizarea unui studiu care vizează evaluarea impactului și eficacității măsurilor și intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială » prevăzut în cadrul Activității 8.2 Elaborare anexe (PLAN SOCIO‐ECONOMIC ZONAL, POSTER PLAN, ATLAS GIS al zonelor cu risc major de excluziune sociala și disfuncții sociale). Selectia celor 4 arii de interventie la nivel regional, detaliind masurile Studiului si a Expertizei elaborate prin intermediul prezentelor anexe, s‐a concretizat in urma derularii Activitatii 2 « Crearea a 4 Centre de incluziune sociala si selectarea grupului tinta » in cadrul careia s‐au definit locatiile pentru implementarea centrelor, acestea din urma constituind motorul propice pentru promovarea ulterioarelor actiuni in teritoriu.

Figura 1. Captură Atlas GIS Localizare Municipiul Alba Iulia Regiunea Centru Sursa: Atlasul GIS al Municipiului Alba Iulia, elaborat în cadrul Studiului

PARTENERI

Figura 2. Captură Atlas GIS Localizare Municipiul Buzău Regiunea Sud‐Est Sursa: Atlasul GIS al Municipiului Buzău, elaborat în cadrul Studiului

Figura 3. Captură Atlas GIS Localizare Orașul Budești, Județul Călărași, Regiunea Sud‐Muntenia Sursa: Atlasul GIS al Orașului Budești, elaborat în cadrul Studiului

PARTENERI

Figura 4. Captură Atlas GIS Localizare Municipiul București Regiunea București ‐Ilfov Sursa: Atlasul GIS al Municipiului București, elaborat în cadrul Studiului

Acest instrument – deosebit de util și în activitatea viitoare a Centrelor de Incluziune socială – va fi însoțit de PLANUL tip POSTER, care figurează grafic strategia şi politicile promovate pentru zonele cu polarizare socială puternică. ATLASUL GIS – componenta dinamică a PLANULUI SOCIO‐ECONOMIC ZONAL actualizabil în timp – va fi publicat on line și conectat interactiv la informații despre localități, situația economico‐ financiară, înregistrările cererilor și ofertelor pe piața muncii, prin intermediul interacțiunii cu varii aplicații GIS.

II.

Scop şi Metodologie

Activitatea 8.2 a avut în vizor îndeplinirea următoarelor obiective, acțiune care s‐a concretizat prin demararea pașilor aferenți, stabiliți de comun acord în cadrul echipei proiectului, respectiv în cooperare cu beneficiarii‐sursă ai datelor culese: OB1. Elaborare PLAN SOCIO‐ECONOMIC ZONAL – 4 bucăți, câte una pentru fiecare regiune de intervenție a proiectului: ‐

Analiză secundară de date (statistici locale) – date privind populația (grupe de vârstă, educație, etnie, religie), ocuparea forței de muncă (șomaj, rata de ocupare pe sexe, rata de

PARTENERI

ocupare pe vârste), agenții economici (agenți economici pe clase de mărime, unități economice locale) etc.; ‐

Desk research şi analiza documentelor sociale (rapoarte privind intervenţiile locale pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile) – elemente care ajută la fundamentarea strategiei și implicit, la cristalizarea programelor si proiectelor ce vor constitui planul socio‐ economic;

‐

Discuții cu actorii locali privind potențialul de dezvoltare, posibilele direcții de dezvoltare și oportunitățile identificate;

OB2. Elaborare POSTER PLAN figurând grafic strategia şi politicile promovate pentru zonele cu polarizare socială puternică – 4 bucăți, câte unul pentru fiecare regiune de intervenție a proiectului: ‐

Desk research privind intervențiile locale pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile;

‐

Analiza documentelor sociale – rapoarte privind intervențiile locale pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile;

OB3. Elaborare ATLAS AL ZONELOR CU RISC MAJOR DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ și Disfuncții Sociale de tip GIS – 4 bucăți, câte unul pentru fiecare regiune de intervenție a proiectului: ‐

Discuții cu actorii locali pentru identificarea zonelor cu risc major de excluziune socială din fiecare județ din cele 4 regiuni de intervenție a proiectului;

‐

Date de la autorităţile publice locale: indicatori ce pot indica riscul de excluziune socială – date demografice (structura populaţiei: concentrare populaţie tânără, de sex feminin, structură etnică etc.), date economice (ocuparea forţei de muncă, număr de asistaţi sociali); sursă de date: INS, baza de date Tempo, Recensământul Populației și al Locuințelor 1992, 2002 și 2011;

‐

Date cu privire la oportunităţile de angajare în arealul analizat: Ce activităţi economice pot desfăşura grupurile vulnerabile în urma recalificării? Unde sunt situaţi aceşti agenţi economici? Ce perspective de angajare vor avea? – prin discuții cu autorităţile publice locale şi agenţii economici din zonă;

‐

Input din planuri socio‐economice zonale şi poster planuri: zonele de intervenţie, programe şi proiecte ce pot fi spaţializate: centre de recalificare profesională, areale ce concentrează activităţi economice în care grupurile vulnerabile pot fi angrenate etc.;

PARTENERI

Ca observație, Atlasul GIS va fi structurat pe 3 straturi, fiecare cu o serie de indicatori detaliaţi în baza de date asociată, după cum urmează (exemplu): 1. Zone cu risc de excluziune socială – analiza situaţiei existente: număr populaţie, număr gospodării, procent populaţie tânără, procent persoane de sex feminin, procent minorităţi, nivel de şomaj etc. => de aici poate fi identificată o tipologie a zonelor cu risc de excluziune socială (de exemplu, Atlasul realizat de către Banca Mondială, unde diferenţierea se face din punct de vedere al morfologiei urbane); 2. Proiecte pentru reducerea riscului de excluziune (propuneri preluate din Planurile Socio‐ Economice Zonale): tip proiect, durata de implementare, costuri asociate, responsabilităţi, indicatori de performanţă; 3. Areale ce prezintă oportunităţi pentru grupurile vulnerabile (piaţa forţei de muncă): tip activitate economică desfăşurată, număr de angajaţi în prezent etc.; Două surse de date majore pentru realizarea atlasului GIS: 1. Ilustrare date obţinute în urma discuțiilor cu actorii locali – zone cu risc de excluziune socială (spaţializare), date demografice, date privind oportunitățile de dezvoltare. 2. Ilustrare prevederi ale planului socio‐economic zonal – preluare elemente din poster‐plan (în măsura disponibilităţii/adaptării spaţializate).

PARTENERI

Metodologie A 8. STUDIU evaluarea impactului și eficacității măsurilor și intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială și a unor anexe tip PLANS / GIS A 8.1 Elaborare STUDIU și EXPERTIZǍ care vizează evaluarea impactului şi eficacităţii măsurilor şi intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială

A 8.2 Elaborare ANEXE A 8.2.1.

A 8.2.2.

A 8.2.3.

PLAN SOCIOECONOMIC ZONAL

POSTER PLAN care să arate grafic strategia şi politicile promovate pentru zonele cu polarizare socială puternică

ATLAS ZONE RISC MAJOR EXCLUZIUNE SOCIALĂ și Disfuncții Sociale (GIS)

• statistici locale

• intervenții

• sondaj

OB 1

• identificare măsuri

•

şi intervenții suport (desk research) rapoarte axa 6 DMI 6.1÷2 AMPOSDRU

•

locale (desk research) rapoarte privind intervențiile locale

•

PROROMI contradicții + sinergii = instrument în luarea deciziilor

OB 2

• politici

• •

PARTENERI

publice SDTR, SNOFM, politici sociale naț. / suport (gr. vulnerabile) INS + ANOFM rap. implement. strategii naț.+reg.

Figura 5. Metodologie Activitate 8 (reprezentare grafică) Sursa: discuție internă echipa implementare proiect

III.

Structura PLANULUI SOCIO‐ECONOMIC ZONAL

PLANUL SOCIO‐ECONOMIC ZONAL al Sectorului 1 BUCUREŞTI cuprinde aspecte referitoare la analiza situației existente – caracterizarea zonei, problemele grupurilor‐țintă identificate, măsuri adoptate la nivel local, respectiv orice alte inițiative demarate, prezența oportunităților existente în teren și întrevederea imediată a unor posibile soluții propuse de către comunitatea locală, în speță prin intermediul beneficiarilor‐sursă ai acestui proiect. Rezultatele concluse în urma analizei locale vizează îndeosebi evaluarea eficacității măsurilor implementate (conform disponibilității datelor), posibilitatea adresării unor măsuri ulterioare, precum și considerații privind implementarea acestora, în cadrul capitolului de recomandări.

IV.

Analiza situației existente

4.1 Caracterizarea zonei Sectorul 1 are cea mai mare suprafaţa (aproximativ 30% din suprafaţa Municipiului Bucureşti), cu cea mai mică densitate a populaţiei, respectiv 2948 locuitori/kmp, conform Direcţiei Regionale de Statistică Bucureşti – la 01.07.2012 şi procentual doar 11,97% din populaţia Bucureştiului, aceasta fiind cea mai mică populație din cele 6 sectoarele ale capitalei. Cu toate acestea, sectorul 1 este unul dintre cele mai aglomerate sectoare ale capitalei datorită numărului mare de persoane care își desfășoară activitatea profesională aici. Structura pe vârste a populației Bucureștiului și sectorului 1 indică faptul că acesta are cea mai îmbătrânită populaţie, peste 24,6% dintre locuitori aveau vârste mai mari de 60 de ani la Recensământul Populației și al Locuințelor din 2011. Ca şi element de comparaţie, această grupă de vârstă oscilează în municipiul Bucureşti, între 16,39% – sectorul 5 şi 21,96% – sectorul 2 (Figura 6). Proporția populației tinere, 15‐29 de ani, este de 20% situându‐se pe al doilea loc după sectorul 5 (Figura 6).

PARTENERI

Total 0‐14 ani 15‐29 ani 30‐44 ani 45‐60 ani 60+ ani populație 1883425 12.43 20.58 26.89 19.64 20.46

Municipiul București Sector 1 225453 12.34 20.00 23.99 19.03 Sector 2 345370 12.18 19.51 26.23 20.13 Sector 3 385439 12.50 19.68 28.23 19.84 Sector 4 287828 12.17 19.72 27.50 20.56 Sector 5 271575 14.13 21.33 27.79 20.36 Sector 6 367760 11.61 12.26 26.75 18.09 Figura 6. Distribuția populației pe grupe de vârstă în Municipiul București în 2011 (%)

24.64 21.96 19.74 20.05 16.39 20.55

Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011

Structura etnică a populației municipiului București indică un procent de 85,9% de români, 1,27% romi, 1 alte etnii și 11,7% persoane pentru care nu există informații (Figura 7). Sectorul 1 are un procent de 82,04% români, cel mai redus procent din sectoarele capitalei, și 14,96% de persoane a căror etnie nu a putut fi obținută, ce mai ridicată. Populația de etnie roma din sectorul 1 este de 1,47%. Municipiul Bucuresti Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

Populatie totală 1883425

Români

Romi

Maghiari

Alte etnii

85.95

1.27

0.18

0.91

Informație indisponibilă 11.68

225453 345370 385439 287828 271575 367760

82.04 84.45 85.96 88.76 84.77 88.44

1.47 1.63 1.05 0.77 2.57 0.48

0.26 0.21 0.17 0.17 0.10 0.17

1.28 1.53 0.85 0.69 0.42 0.70

14.96 12.18 11.97 9.61 12.13 10.21

Figura 7. Distribuția populației după structura etnică în Municipiul București în 2011 (%) Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011

Dintre sectoarele capitalei, nivelul de educație al populației sectorului 1 este cel mai ridicat, 41% având terminate studii superioare (Figura 8). Spre comparație, celelalte sectoare au procente cuprinse între 36% ‐ Sectorul 6 și 26% ‐ Sectorul 5. Doar 1% din populația stabilă de peste 10 ani nu are școală absolvită, iar 6% au finalizat doar învățământul primar.

PARTENERI

Populația Postliceal stabilă Superior și de de 10 ani maiștri și peste

Municipi ul București Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

Liceal

Profesion al și de ucenici

Gimnazia l

Primar

Fără școală absolvită

1714535

205669 315092 350419 262555 244744 336056

41 34 34 31 26 36

4 4 4 4 3 4

28 29 30 31 30 33

6 9 9 10 11 8

13 16 15 16 20 13

6 7 7 6 8 5

1 1 1 1 1 1

Figura 8. Distribuția populației după nivelul educației în Municipiul București în 2011 (%) Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011

Un număr semnificativ de pensionari la limita de vârstă (3114) au şi încadrări în grad de handicap, fapt de natură să creeze o presiune suplimentară asupra bugetului local atât din punct de vedere financiar cât şi al resurselor umane necesare aproximării problematicii acestor persoane. Evidenţa persoanelor cu handicap nu se limitează la persoanele vârstnice. Conform rapoartelor statistice ale D.G.A.S.P.C Sector 1, în evidenţa acestora se inregistra, la data de 31 Decembrie 2013, 8491 persoane cu handicap – 524 copii şi 7967 persoane adulte; comparativ cu August 2008 cand existau 7548 persoane cu handicap – din care 371 copii si 7177 persoane adulte – se poate constata o crestere cu 11,11% a persoanelor cu handicap in conditiile in care populatia sectorului scade cu peste 5.000 de locuitori in ultimii 10 ani (2002 – 2011) aproximativ 10,51% – 225453 la RPL1 din 2012, comparativ cu 231437 la RPL din 2002. Sporul natural rămâne negativ în perioada 2008 – 2013, dar trendul este unul pozitiv chiar dacă evoluția a fost oscilantă, ajungând la ‐881 în 2013 de la ‐1010 în 2008 (Figura 9).

Recensamantul Populatiei si Locuintelor

PARTENERI

Figura 9. Evoluția sporului natural în Sectorul 1 al Municipiului București în perioada 2008 – 2013 Sursa: Direcţia regională de statistică Bucureşti, Buletinul statistic, ianuarie 2014 – Extras din cadrul Strategiei structurilor Integrate de Asistenţă Socială şi Asistenţa Medicală Comunitară « Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 » şi « Complexul Multifuncţional Caraiman » 2014 – 2020

Numărul șomerilor a crescut constat în perioada 2008 – 2013 în sectorul 1 al Bucureștiului, în anul 2013 fiind 1660 de șomeri neindemnizați (60% din totalul șomerilor) și 1126 indemnizați (40% din totalul șomerilor) (Figura 10, Figura 11). LUNA/ ANUL

ŞOMERI INDEMNIZAŢI

ŞOMERI NEINDEMNIZAŢI

NR. TOTAL ŞOMERI

31 Decembrie 2008

315

1141

1456

31 Decembrie 2009

1783

446

2229

31 Decembrie 2010

2057

323

2380

31 Decembrie 2011

937

1761

2698

31 Decembrie 2012

930

1838

2768

31 Decembrie 2013

1126

1660

2786

Figura 10. Situația şomajului la nivelul Sectorului 1 al Municipiului București în perioada 2008 – 2013 (1)

PARTENERI

Sursa: Direcţia regională de statistică Bucureşti, Buletinul statistic, ianuarie 2014 – Extras din cadrul Strategiei structurilor Integrate de Asistenţă Socială şi Asistenţa Medicală Comunitară « Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 » şi « Complexul Multifuncţional Caraiman » 2014 – 2020

Figura 11. Situația şomajului la nivelul Sectorului 1 al Municipiului București în perioada 2008 – 2013 (2) Sursa: Direcţia regională de statistică Bucureşti, Buletinul statistic, ianuarie 2014 – Extras din cadrul Strategiei structurilor Integrate de Asistenţă Socială şi Asistenţa Medicală Comunitară « Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 » şi « Complexul Multifuncţional Caraiman » 2014 – 2020

Femeile reprezintă 53,3% din totalul șomerilor înregistrați în anul 2012, proporția lor crescând în perioada 2010‐2012. Proporția șomerilor cu studii superioare este destul de mare – 29% din șomerii înregistrați, iar dintre aceștia 60% erau femei în creștere față de 2010 (Figura 12). Această proporție mare de persoane cu studii superioare în toatlul șomerilor înregistrați indică nevoia de a oferi servicii sociale și pentru această categorie.

2000

2005

2010

2011

2012

numărul total al şomerilor înregistraţi

2719

1748

2380

2698

2768

din care femei

1678

958

1170

1398

1474

din total nivel de instruire

337

186

571

717

802

PARTENERI

superior din care femei

214

108

326

412

484

Figura 12. Situația şomajului la nivelul Sectorului 1 al Municipiului București în perioada 2008 – 2013 (3) Sursa: Direcţia regională de statistică Bucureşti, Buletinul statistic, ianuarie 2014 – Extras din cadrul Strategiei structurilor Integrate de Asistenţă Socială şi Asistenţa Medicală Comunitară « Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 » şi « Complexul Multifuncţional Caraiman » 2014 – 2020

Problema identificată

Grup‐ țintă

4.2 Probleme identificate Persoane de etnie roma

Persoane fara adapost

Persoane cu dizabilitati

Tineri sub 25 de ani

Persoane varstnice

Nivel redus de educație sau lipsa educației

Consum de droguri, alcool etc.

Lipsa locuri de muncă adecvate necesităților persoanelor cu dizabilități

Adicții – consum de droguri, etnobotanice, alcool

Creșterea ponderii persoanelor vârstnice în total populație

Infracționalitate

Lipsa infrastructură specială pentru acces la instituțiile publice sau private

Discriminare la angajare datorită lipsei de experiență profesională

Insuficiența serviciilor de îngrijiri la domiciliu

Accesul deficitar la educație datorită lipsei instituțiilor de învățământ

Neaplicarea corespunzătoare a legislației privind încadrarea acestor persoane

Oportunități reduse de integrare pe piața muncii datorită prejudecăților angajatorilor, dar și lipsei calificărilor profesionale

Lipsa venituri

PARTENERI

Lipsa educației

Lipsa aparținătorilor și probleme în socializare

specializate

pe piața muncii

Atitudinea reticentă a angajatoriilor în integrarea lor pe piața muncii datorită necesității de adaptare a locului de muncă, dar și existenței unor prejudecăți privind capacitatea acestor persoane de a desfășura efort fizic sau intelectual

Lipsa calificărilor sau inacvarea lor la cerințe pieței muncii

Lipsa interes a persoanelor de etnie roma de a se angaja preferând să obțină venituri din diversele prestații sociale oferite de stat

Atitudinea pasivă a cetățenilor în a sprijini astfel de persoane

Implicare redusă în activități de educație non‐ formală datorită și posibilităților financiare reduse ale unora

Locuire precară – densitate mare a locuirii, acces deficitar la utilități datorită restanțelor de plată etc.

Reticența persoanelor cu dizabilități în a‐și căuta loc de muncă

Socializare deficitară realizată în special în spațiul virtual

Existența stereotipurilor și a prejudecăților la nivelul angajatorilor care nu vor să integreze persoane de etnie roma care nu au mai lucrat sau au diverse probleme de comportament

PARTENERI

Probleme de siguranță pentru cetățeni

Acces deficitar la evenimente culturale

Lipsa interes pentru integrare socială – adoptarea unor comportamente care contravin normelor sociale

Infracționalitate

Lipsa consilierii pentru carieră care uneori are efecte asupra parcursului educațional al elevilor

Devianță – adoptarea unor comportamente deviante în anumite zone sărace

Figura 13. Centralizator sinoptic probleme identificate Sursa: prelucrare date culese în cadrul atelierului de lucru derulat în cooperare cu beneficiarii‐sursă, martie 2015

PARTENERI

Figura 14. Captură Atlas GIS Municipiul București – Situație Existentă (I) Sursa: Atlasul GIS al Municipiului București, elaborat în cadrul Studiului

PARTENERI

Figura 15. Captură Atlas GIS Municipiul București – Situație Existentă (II) Sursa: Atlasul GIS al Municipiului București, elaborat în cadrul Studiului

4.3 Oportunități existente/considerate ‐ convenţii de colaborare intre DGASPC Sector 1 si urmatoarele organisme: a) Societatea Naţională de Cruce Roşie din România – Filiala Sector 1 (S.N.C.R.R.); b) Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sector 1; c) Centrul de Pregătire a Personalului pentru Comerţ – CEPECOM S.A şi Fundaţia pentru Învăţământ‐ Centru pentru formare profesională;

PARTENERI

d) Asociaţia Sf. Capitanio şi Geroza; e) Fundaţia Austriacă Katharina Turnauer – Proiect SOMARO: în sprijinul persoanelor cu venituri reduse şi de a preveni adâncirea sărăciei la nivelul comunităţii locale; f) Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor; g ) Fundaţia Naţiunile Unite; h) Fundaţia React; i) Asociaţia Alternativa 2003; j) Fundaţia Motivation. (cf. Strategiei structurilor Integrate de Asistenţă Socială şi Asistenţa Medicală Comunitară « Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 » şi « Complexul Multifuncţional Caraiman » 2014 – 2020)

Figura 16. Captură Atlas GIS Municipiul București – Oportunități (I) Sursa: Atlasul GIS al Municipiului București, elaborat în cadrul Studiului

PARTENERI

Figura 17. Captură Atlas GIS Municipiul București – Oportunități (II) Sursa: Atlasul GIS al Municipiului București, elaborat în cadrul Studiului

4.4 Măsuri adoptate / Inițiative demarate Ca urmare a evaluării permanente a nevoilor sociale existente la nivelul populaţiei sectorului 1 Bucureşti, s‐a resimţit necesitatea creării unei noi componente care să întregească sistemul integrat de servicii sociale acordate la nivelul Sectorului 1 Bucureşti şi anume asistenţa medicală comunitară. Astfel, în anul 2007, D.G.A.S.P.C Sector 1 a inclus în structura proprie ca unitate sanitară fără personalitate juridică Centrul Comunitar Caraiman. În următoarele 12 luni D.G.A.S.P.C Sector 1, a asigurat cadrul legislativ şi logistic pentru dezvoltarea noii structuri, ulterior, prin Hotărârea

PARTENERI

Consiliului Local nr 16/12.02.2008 a luat fiinţă Complexul Multifuncţional Caraiman – instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local Sector 1. Complexul îşi desfasoară activitatea pe două componente distincte: ‐ Asistenţa Socială Comunitară ce oferă servicii sociale primare şi specializate în vederea prevenirii marginalizării sociale a cetăţenilor sectorului 1 Bucureşti,furnizate în baza Legea nr.292/2011 privind asistenţa socială, Legea 17 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi Legea 215/2002 privind administraţia publică locală. ‐ Centru de Sănătate Mutifuncţional în vederea asigurării unui pachet de servicii medicale adaptat la nevoile comunităţii locale; centrul de sănătate este organizat în baza prevederilor Legii 95/2006 privind reforma în sănătate şi în baza Ordonanţei 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean. Beneficiarul serviciilor şi activităţilor de asistenţă socială şi asistenţă medicală comunitară este comunitatea Sectorului 1 Bucureşti. Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situaţii: ‐ nivel economic sub pragul de sărăcie; ‐ şomaj; ‐ nivel educaţional scăzut; ‐ diferite dizabilităţi, boli cronice; ‐ boli aflate în faze terminale care necesită tratamente paleative; ‐ graviditate şi lăuzie; ‐ vârsta a treia; ‐ vârsta sub 5 ani; ‐ fac parte din familii monoparentale; ‐ alte situaţii aflate în evidenţa serviciilor de asistenţă socială. (cf. Strategiei structurilor Integrate de Asistenţă Socială şi Asistenţa Medicală Comunitară « Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 » şi « Complexul Multifuncţional Caraiman » 2014 – 2020)

PARTENERI

Grup‐ țintă

Persoane de etnie roma

Persoane fara adapost

Persoane cu dizabilitati

Tineri sub 25 de ani

Persoane varstnice

Inițiativa demarată

Proiect „Pentru sănătatea noastră” îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor aflate în situaţie de marginalizare socială prin asigurarea accesului la informare şi servicii de sănătate gratuite

PARTENERI

PROIECT ORIZONT 2009 POSDRU/84/6.1/ S/49167 creşterea gradului de ocupare în rândul persoanelor aflate în risc de excluziune socială, pe de o parte prin crearea de locuri de muncă în cadrul atelierelor înfiinţate, acompaniere în vederea angajării pe piaţa liberă a muncii cât şi prin calificarea specialiştilor în domeniu

Proiect “O altă şansă” acordarea de servicii integrate de asistenţă şi consiliere socio‐medicală la domiciliul persoanelor vârstnice dependente şi semi‐ dependente

PROIECT “ŞANSE EGALE PE PIAŢA MUNCII” creşterea oportunităţilor de angajare în muncă a persoanelor cu handicap şi

trecerea de la modelul medical la cel social al handicapului (creşte importanţa ocupării unui loc de muncă pentru persoanele cu handicap) Figura 18. Centralizator sinoptic măsuri adoptate / inițiative demarate Sursa: Direcţia regională de statistică Bucureşti, Buletinul statistic, ianuarie 2014 – Extras din cadrul Strategiei structurilor Integrate de Asistenţă Socială şi Asistenţa Medicală Comunitară « Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 » şi « Complexul Multifuncţional Caraiman » 2014 – 2020

Măsuri de intervenție integrate

În urma analizei particularităților din teren, cât și a exemplelor de bune practici evaluate în cadrul activităților axate pe transferul de know‐how și competențe, prezentăm o serie de măsuri vizate spre implementare, în direcția asigurării cadrului necesar soluționării și prevenirii integrate a neajunsurilor sociale existente la nivel local: 1. Centru2 multifuncțional3 de orientare, formare și inserție profesională4 Descriere: centru multifuncțional ce oferă servicii integrate de orientare și formare profesională, precum și acompaniere personalizată pentru integrarea pe piața muncii. Toate serviciile sunt oferite în același loc și sunt personalizate în funcție de nevoile fiecărei persoane. Suportul personalizat oferit persoanelor în toate etapele căutarii unui loc de muncă cuprinde: consiliere pentru a își putea realiza un CV care să răspundă exigențelor angajatorilor, pregătire pentru a se putea prezenta la interviul de angajare, formare profesională, medierea relației cu potențialii angajatori, consiliere pentru a căuta loc de muncă. Toate aceste servicii au suport multimedia astfel încât beneficiarii să poată urmări activitățile prin intermediul Facebook, Twitter sau 2

model Porta Futuro www.portafuturo.it model Porta 22 Barcelona http://w27.bcn.cat/porta22/es/assetsocupacio/equipaments/pagina19142/centro‐para‐ el‐desarrollo‐profesional‐porta22.do 4 model Cité des métiers http://www.reseaucitesdesmetiers.com/ 3

PARTENERI

Youtube, utiliza software‐ul de auto‐evaluare și autoconsiliere, rezerva on‐line participarea la evenimente și participa evenimente on‐line. Centrul oferă beneficiarilor accesul la bazele de date cu ofertele de locuri de muncă existente în zonă unde sunt specificate toate cerințele acestora (așa cum există la ALOFM prin proiectul ”Funcționarul electronic”). Aceste informații pot fi accesate on‐line de către beneficiari după realizarea înregistrării în baza de date a Centrului. În același timp, sunt oferite și servicii de mediere a relației cu angajatorii prin realizarea preselecției CV‐urilor eligibile pentru posturile oferite și organizarea de interviuri de angajare. De asemenea pot fi organizate și întâlniri între angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Grup țintă: persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (tineri, persoane peste 45 de ani, persoane cu dizabilități, persoane de etnie roma, persoane cu dizabilități, adulți în căutarea unui loc de muncă etc), dar și companii interesate să angajeze astfel de persoane Servicii oferite (on‐site și on‐line): ‐

Consiliere profesională personalizată – realizare CV în funcție de cerințele angajatorilor, instruire privind modul de prezentare la interviu, consiliere privind modul de căutare a unui loc de muncă, etc.

‐

Orientare profesională – sesiuni de informare pentru elevii de liceu, sesiuni de informare pentru beneficiarii Centrului etc.

‐

Formare profesională – organizare de cursuri de formare în funcție de nevoile beneficiarilor

‐

Medierea muncii – organizare de întâlniri între angajatori și beneficiari, preselecție CV‐uri pentru interviuri, organizare interviuri de angajare, facilitare mobilități prin portalul EURES etc.

‐

Acompaniere pentru integrare pe piața muncii – bază de date cu oferta de locuri de muncă locală, națională, dar și europeană, în care să fie precizate și cerințele angajatorilor; suport pentru a învăța cum să își caute loc de muncă etc.

Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman, inclusiv Schema de garanții penru tineri (o parte intră în POCU) 2. Grădinița socială pentru vârstnici

PARTENERI

Descriere: Centru care să ofere servicii integrate pentru vârstnici pentru a satisface nevoile lor de sănătate, socializare, culturale, petrecerea timpului liber, accesul la serviciile publice, financiare. Grădinița socială a vârstnicilor – pentru acele persoane care au nevoie permanentă de îngrijire, iar aparținătorii nu își permit să angajeze pe cineva pentru a face acest lucru; vârstnicii sunt aduși în centru dimineața și duși acasă după ora 18 cu transport special. Transportul va fi asigurat de către DGASPC, iar costrurile vor fi suportate de către DGASPC și beneficiari. Îngrijirile la domiciliu acordate vârstnicilor care nu se pot deplasa vor fi completate și cu alte servicii cum ar fi – consiliere, plata utilităților, aprovizionarea cu produse alimentare și nealimentare, menaj etc. Grup țintă: pensionari și persoane peste 60 de ani Servicii: ‐

Servicii medicale

‐

Servicii sociale

‐

Îngrijiri la domiciliu

‐

Centru de zi

‐

Ateliere meșteșugărești Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman 3. Centru5 de servicii integrate6 pentru persoanele cu dizabilități7 Descriere: Centrul de servicii integrate pentru persoanele cu dizabilități va cuprinde activități de incluziune activă pe piața muncii (unități protejate), dar și activități de incluziune socială prin educație, cultură, sport etc. Incluziunea activă pe piața muncii va fi realizată prin intermediul a două unități protejate cum ar fi: tipografie/serigrafie/confecționare ambalaje din carton sau hârtie și seră de flori care să cultive dar și să le comercializeze în diferite aranjamente personalizate (gen Flori cu povești). În aceste unități protejate pot fi angajate persoane cu dizabilități de vedere, psihice dar și motrice. Incluziune prin educație: pentru persoanele cu deficiențe de vedere se pot organiza cursuri pentru învățarea alfabetului braille; pot fi accesibilizate calculatoare pt nevăzători; pot fi făcute activități 5

model http://fundatiasperanta.ro/ model http://www.nazarceagrup.ro/viewpage.aspx?pid=1 7 model http://www.easpd.eu/ 6

PARTENERI

de educație non‐formală pentru persoanele cu dizabilități (psihice, motrice etc); suport pentru învățare prin aftershool pentru persoanele cu dizabilități ce sunt încadrate într‐o formă de învățământ. Incluziune prin cultură: organizare de evenimente culturale sau implicarea lor în realizarea acestora – filme pentru nevăzători, spectacole artistice, expoziții cu lucrările lor etc Incluziune prin sport: pregătire sportivă pentru participarea la diverse evenimente; organizarea de manifestări sportive; kinetoterapie/recuperare și reabilitare fizică etc. Grup țintă: persoanele cu dizabilități Servicii: ‐

Unități protejate

‐

Organizare evenimente sportive

‐

Organizare evenimente culturale

‐

Program „After‐school”

‐

Activități de educație non‐formală

‐

Informare angajatori privind avantajele integrării pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități

Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman

4. Centre multifuncționale pentru comunitățile sărace8 Descriere: Centre multifuncționale care se deservească comunitățile sărace, în funcție de specificitatea acestora. Fiecare centru multifuncțional va oferi ca și gamă de servicii: servicii educaționale pentru copii dar și pentru adulți, calificare/recalificare pentru adulți, servicii de igienă corporală, servicii de acompaniere pentru integrarea pe piața muncii etc. Grup țintă: 

Persoane fizice: persoane de etnie roma, beneficiari de venit minim garantat, șomeri, persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă etc.



Persoane juridice: agenți economici din zonă

model https://www.children.org/community‐support‐development

PARTENERI

Servicii: 

Servicii oferite persoanelor fizice:

1. Orientare și consiliere în vederea găsirii unui loc de muncă 2. Redactarea unui Curriculum vitae 3. Acompaniere pe piața muncii 4. Evaluare de competențe 5. Formare profesională în vederea dobândirii unei calificări sau creșterii calificării 6. Consiliere în vederea demarării unei afaceri 7. Educație non‐formală pentru copii – organizare de afterschool și activități educative pentru copii și tineri 8. Educație de tip a doua șansă pentru adulți sau tineri care au abandonat școala 9. Baie comună pt igienă corporală, dar și pentru spălarea hainelor 

Servicii oferite persoanelor juridice:

1. Consultanță privind resursele umane: bază de date cu persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la nivel local, managementul resurselor umane, recrutare forță de muncă 2. Medierea muncii 3. Consultanță privind dezvoltarea organizațională: servicii de formare profesională pentru angajați, crearea de strategii de dezvoltare a organizației (identificare de oportunități, identificare costuri pentru dezvoltare, planificare a resurselor, evaluarea organizației și corectarea deficiențelor constatate) 4. Organizarea de activități de promovare: seminarii, târguri, expoziții, activități culturale Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman 5. Centru multifuncțional9 pentru tineri10

model http://europa.eu/youth/vp/organisation/936544216_ro model http://www.lalgbtcenter.org/youth_center

PARTENERI

Descriere: Centrul oferă servicii integrate pentru tineri – consiliere și orientare profesională, consiliere pentru adicții (consum de droguri, etnobotanice, alcool), educație non‐formală, petrecerea timpului liber, facilitarea implicării în activități de voluntariat și intership‐uri etc Este necesar ca pe lângă activitățile realizate on‐site, să existe o platformă on‐line interactivă care să îi țină la curent pe tineri cu toate activitățile. Platforma on‐line va contine si o sectiune cu baze de date cu ofertele de voluntariat si internship în care tinerii se pot implica. Tinerii se pot înscrie la acestea direct pe platforma on‐line. Este necesar un parteneriat cu școlile din sector.

Grup țintă: tinerii între 15 și 29 de ani Servicii: ‐

Consiliere și orientare profesională – inclusiv aplicare de teste de personalitate

‐

Managementul carierei – informare în școli pentru elevii de clasa a VIII‐a, dar și pentru cei de liceu/școală profesională

‐

Consiliere și informare pe adicții – consum de droguri, etnobotanice, alcool

‐

Educație non‐formală – activități sportive, culturale (ateliere de creație – pictură, sculptură, teatru, literatură, muzică, olărit etc), sociale (suport în realizarea sarcinilor de învățare pentru copiii din comunități sărace, vizite la vârstnici/persoane cu dizabilități, etc), informare despre principiile unei vieți active și sănătoase, educație sexuală

‐

Petrecerea timpului liber – organizare de excursii, evenimente culturale sau sportive pentru tineri

‐

Facilitarea implicării tinerilor în activități de voluntariat și intershipuri

Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman

PARTENERI

Figura 19. Captură Atlas GIS Sectorul 1 Municipiul București – Măsuri Intervenție Integrate Sursa: Atlasul GIS al Municipiului București, elaborat în cadrul Studiului

VI.

Recomandări

Propunerile noastre vizând măsurile de intervenții integrate necesită mularea pe contextul‐cadru local actualizat, odată cu demararea intențiilor de implementare a acestora; în caz contrar, rata eficacității rămâne sub semnul incertitudinilor, așa cum s‐a întâmplat cu o serie de alte măsuri propuse și greu implementate în final. Un factor decisiv în cadrul acestui proces îl constituie dinamica dezvoltării teritoriale din perspectiva oportunităților menite a fi evaluate continuu, dincolo de granițele acestui proiect. Prin

PARTENERI

urmare, in scopul asigurarii unor rezultate pe termen lung in cadrul strategiilor locale, este necesar sa se urmareasca evolutia tendintelor de dezvoltare vizand toate schimbarile potențialului existent în teritoriu considerat pentru procesul de recalificare. În acest sens, continuarea dezbaterii acestor sugestii, propuneri și instrumente la nivel local, în cadrul comunității și prin directa implicare a reprezentanților grupurilor‐țintă, respectiv a beneficiarilor, reprezintă piatra de temelie în asigurarea continuității premiselor de soluționare a problemelor de fond social, vizând grupurile vulnerabile. Centrele de incluziune create vor trebui sa continue negocierile in scopul atingerii tuturor tintelor propuse prin planurile locale de prevenire si gestionare a disparitatilor sociale privind grupurile vulnerabile, angajand in acest proces cat mai multi factori de decizie, implicati direct pe parcursul acestui proiect, prin activitatile de constientizare demarate. Odata initiat, dialogul inter‐ institutional orientat catre comunitate, va asigura fluidizarea parcursului masurilor de interventie integrate.

PARTENERI