Ghidul proceselor de planificare urbana

GHIDUL PROCESELOR DE PLANIFICARE URBANÄ‚

GHIDUL PROCESELOR DE PLANIFICARE URBANĂ Editori: Matei Cocheci, Mircea Enache, Dirk Engelke Autori: Mircea Enache (Cap. I), Raimund Kemper (Cap. I, II), Andreea Lipan (cap. II), Reinhold Stadler (Cap. II), Matei Cocheci (Cap. III, IV).

Design: Arina Dordea

Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Acest material nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de către partenerii implicați în proiectul YPLAN.

CUPRINS I. DE CE SPAȚIU PUBLIC? Ce este spațiul public?

De ce este important să avem spații publice de calitate?

1 4

II. INTERVENȚII ȘI CONSULTARE ÎN SPAȚIUL PUBLIC Calitatea în spațiul public – câteva principii Comunitățile locale – principalii beneficiari ai spațiilor publice Proiectul ” Laboratorul de urbanism” Proiectul “Peisaje Urbane De Vis – Urban_Dream_Scape” Participarea tinerilor în spațiul public – proiectul „myplace?!”

7 9 16 19 21

III. ELEMENTE DE LEGISLAȚIE Cine gestionează spațiul public?

Pași necesari pentru realizarea unei intervenții în spațiul public

25 27

IV. DE LA PROIECTE PUNCTUALE LA O POLITICĂ PENTRU SPAȚII PUBLICE Puterea exemplului: ideile bune circulă repede Spații publice de calitate – un obiectiv major al Bucureștiului O abordare participativă pentru a transforma împreună orașul

www.yplan.ro

29 31 33

I. DE CE SPAȚIU PUBLIC? Ce este spațiul public?

Spațiul public este un element ilustrativ pentru imaginea unui oraș. Identitatea estetică a unui oraș este definită de structura spațiilor sale publice: străzi, piețe, parcuri. Ele reflectă nevoile și ideologia oamenilor ce trăiesc în orașe și le guvernează (Selle, 2004).

Toate aceste părți din oraș se află de obicei în proprietatea autorităților publice – ele gestionează și controlează spațiul public, aflat astfel în responsabilitatea lor.

În general, spațiul public înseamnă o zonă sau un spațiu care este deschis și care este accesibil tuturor oamenilor; un loc în care oricine poate veni, unde evenimentele sunt mai degrabă spontane și în care oamenii se amestecă, se deplasează sau petrec timp.

Din perspectiva utilizatorului, un spațiu este public atunci când este accesibil tuturor persoanelor, fără restricții sau acordarea de privilegii. Prin urmare, spații publice aflate în proprietate privată precum gările sau centrele comerciale, deși accesibile publicului, nu pot fi considerate spații publice din cauza restricțiilor de acces (de exemplu, între anumite ore).

Spațiile publice nu sunt supuse normelor sociale și nu au scenarii, oferă surprize și plăceri neașteptate: copii care se joacă, tineri care se plimbă, vârstnici care discută, singuratici și melancolici care se deconectează de presiunile cotidiene, neputându-se face o distincție clară între observatori și cei observați.

Spațiile publice contribuie în mod decisiv la definirea funcțiilor culturale, sociale, economice și politice ale orașului. Ele continuă să fie primul element care marchează statutul unui loc, de la o așezare haotică și neplanificată la un oraș bine organizat. Valoarea spațiului public este adesea subestimată de către autorități, lideri și dezvoltatori.

Spațiul public este liantul dintre diferiți actori și influența exercitată de ei, putând fi considerat drept „sufletul” orașului, locul în care se modeleaza caracterul urban al acestuia.

Spațiile publice includ parcurile, scuarurile, grădinile, piețele, promenadele, străzile și trotuarele.

Toate comunitățile au spații publice; uneori evidente, precum cele special amenajate, dar și zone care se regăsesc între spațiile private și care nu sunt întotdeauna tratate cu grijă.

Deoarece aparțin tuturor, acestea sunt adesea percepute ca aparținând nimănui.

www.yplan.ro

1

Totuși, dacă sunt însușite și dezvoltate, asemenea spatii pot fi valorificate pentru a întări și îmbogăți comunitățile.

Prin urmare, spațiile publice sunt spații sociale: locuri în care are loc comunicarea și socializarea. Ele pot fi privite și ca spații ale puterii, spații politice în care pot avea loc adunări și proteste. Dreptul la libertatea de exprimare devine astfel o caracteristică fundamentală a spațiului public.

Există mai multe motive care explică neglijarea acestor spatii, precum lipsa resurselor, voința politică slabă și lipsa căilor si mijloacelor care sa permită implicarea activă a populației.

Totuși, tendința recentă în dezvoltarea urbană este de a utiliza spațiul public pentru a îmbunătăți mobilitatea și accesul la serviciile de bază, ducând către un mediu mai sigur, care stimulează activitățile economice, păstrează valorile istorice și culturale determinând, în final, o mai bună calitate a vieții.

www.yplan.ro

Locuitorii orașului Bruxelles organizează un picnic prin care cer mai mult spaţiu pentru pietoni.

Sursa: http://www.thepolisblog.org/

http://occhiblublog.com/2015/05/30/urban-explorations-what-is-public-space/

2

De ce este important să avem spații publice de calitate?

Opinia generală în ceea ce privește spațiile publice este că acestea reprezintă un ingredient esențial pentru orașe din motive politice, economice, sociale, de sănatate publică și de biodiversitate.

Nevoia și succesul unui spațiu public sunt predeterminate, înainte de orice, de capacitatea acestuia de a unifica două calități principale și necesare ale orasului, de care depind toate celelalte: accesibilitatea și comunicarea.

Orașul a trecut prin transformări majore în ultimele decenii. Copiii nu mai merg pe jos către școală și nu se mai joacă pe stradă, iar automobilele, deși au făcut transportul mai convenabil, au adus cu sine o serie de probleme noi, precum pericolele din trafic, poluarea și reducerea mobilității copiilor și vârstnicilor. Aceste schimbări fac parte dintr-un model de progres bazat pe ideea creșterii economice ca factor vital pentru îmbunătațirea calității vieții și pe convingerea că mediul – natural și urban – trebuie sacrificat pentru a face loc progresului.

Pradă acestui model de dezvoltare consumerist au căzut tocmai spațiile publice, de o importanța crucială în cadrul orașului. Pe de altă parte, există un alt model al www.yplan.ro

dezvoltării, bazat pe interacțiune, în care legăturile dintre oameni și comunitate, interacțiunile cu familia, vecinii și prietenii, aduc cu sine o satisfacție de durată și o stare fericire, deoarece momentele de bucurie vin din relațiile cu ceilalți oameni, din împărtășirea valorilor și nu din consumerism.

Pentru cei care locuiesc în oraș, un lucru este clar: orașul „modern” nu reușeste să răspundă multor nevoi psihologice primare să privești, să fii în preajmă, să interacționezi cu ceilalți, pentru a te putea simți parte a unei comunități și a întări interacțiunea umană.

Spațiul public satisface nevoia de contact, de cunoaștere și de stimulare.

De ce este important modelul de fericire – fie el consumerist sau bazat pe interacțiune?

Deoarece afectează fiecare aspect al vieții urbane, influențând alegerile și deciziile în ceea ce privește dezvoltarea orașului și a spațiilor publice.

Ca rezultat al caracterului variat al orașului și a importanței sistemelor de valori, obiceiurilor și priorităților locale, nu există un model de spațiu public care să fie general valabil și acceptat. Activitățile sociale se desfașoară indiferent de contextul fizic al spațiului public, deși calitatea și intensitatea acestora vor fi afectate de numărul de oameni dintr-un spațiu și de cât de „atrăgător” 4

RELAŢII Frumuseţea cadrului natural şi construit

Siguranţă şi securitate Prietenos pentru copii, vârstnici şi familii

Intimitate

Limite geografice

Însorire

Sentimentul longevivităţii

Alimentaţie publică

Activităţi comerciale variate şi interesante

Accesibilitate

LOC

SIMŢ / APARTENENŢĂ

SPAŢIU Diferenţe de nivel

Diversitate funcţională

Spaţii de recreere pentru contemplare

Context cultural Poveşti diferite

Creativitate expresivitate Patrimoniu şi istorie

Spaţii pentru evenimente Activităţi, pieţe, cultură

Spaţiu de întâlnire central

VITALITATE / ACTIVITĂŢI Caracteristici universale pentru spaţii publice de succes Sursa: http://www.placecollective.com.au/

www.yplan.ro

5

este acesta din punct de vedere vizual. Este însă o greșeală să consideri că un spațiu public de calitate ține doar de caracteristicile sale estetice.

Calitatea spațiului public promovează zona respectivă și contribuie semnificativ la dezvoltarea acesteia. Spațiile bine dezvoltate și organizate pot atrage nu doar locuitorii, ci și autoritățile locale și dezvoltatorii, care vor investi în zonele atractive.

Succesul unui spațiu public în particular nu stă doar în mâinile peisagistului sau a urbanistului; el se bazează și pe adoptarea, folosirea și administrarea spațiului de către oameni – oamenii fac locurile, mai mult decât locurile fac oamenii.

Spațiile publice de calitate duc către un comportament civilizat, dar și comportamentul civilizat poate duce către spații urbane de calitate. Gradul de civilizație al unui oraș nu este afișat nicăieri mai mult decât în spațiul public, acesta putând fi considerat drept o carte de vizită a nivelului de cultură a populației sale, contribuind în mod esențial la imaginea și percepția orașului de către cetățeni și de către cei din afara lui.

străinilor sau autorităților publice, însă spațiile publice oferă multe asemenea beneficii: senzația de „bine” oferită de participarea într-o scenă aglomerată; efectele terapeutice ale timpului petrecut pe o bancă în parc; locurile în care oamenii își pot afișa profilul cultural și identitatea și în care pot învăța in mod conștient despre diversitate, toleranță și diferență; oportunități pentru copii și tineri de a se cunoaște, juca sau pur și simplu de a petrece un timp împreună.

Toate acestea au beneficii sociale și umane importante și ajută la crearea atașamentelor locale, care iși au locul în sentimentul de comunitate.

Spațiile publice din oraș merită o atenție prioritară. Un oraș prosper oferă o abundență de bunuri publice și elaborează politici și acțiuni pentru utilizarea sustenabilă și accesul echitabil la spațiul public.

Este în interesul oricărui oraș să promoveze spațiile publice de calitate, pentru a spori calitatea vieții și prosperitatea; mărimea și numărul spațiilor publice la nivelul unui oraș sunt un indicator excelent pentru bunăstarea socială a locuitorilor săi.

Spațiile publice joacă un rol vital in viața socială a comunităților. Avantajele sociale pot să nu fie imediat aparente 5

www.yplan.ro

6

INTERVENȚII ȘI CONSULTARE ÎN SPAȚIUL PUBLIC Calitatea în spațiul public – câteva principii Spațiile publice „vii” pot fi caracterizate prin 12 criterii de calitate definite de arhitectul Jan Gehl (Gehl, 2004). Aceste criterii, bazate pe percepția utilizatorului, consideră relația dintre nevoile oamenilor și spațiul fizic. Astfel, arhitecții și urbaniștii ar trebui, în primul rând, să înțeleagă nevoile grupurilor de utilizatori.

Abia apoi se pot gândi la modelul de aranjare a elementelor în spațiu – design-ul propriu-zis. Cele 12 criterii definite de către Jan Gehl sunt împărțite în 3 categorii: protecție, confort și bucuria în utilizare.

Protecția subliniază nevoia oamenilor de a se simți în siguranță în spațiul public. Spațiile de calitate din oraș oferă securitate crescută față de traficul rutier și condiții bune pentru pietoni. De asemenea, pentru ca utilizatorii să se simtă în siguranță într-un spațiu, este nevoie ca în acel spaţiu să fie prezenți şi alţi oameni care desfășoare diferite activități.

Acest lucru este realizat cel mai bine prin prezența diferitelor funcțiuni: locuire, birouri, magazine, restaurante, astfel încât să fie lumini aprinse și oameni în apropiere atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții. Un ultim factor îl reprezintă protecția împotriva unor www.yplan.ro

experiențe senzoriale neconfortabile, precum mirosurile neplăcute sau poluarea.

Confortul se referă la calitatea resimțită în momentul în care ne plimbăm, stăm (în picioare sau pe o bancă), dar și la ceea ce vedem sau auzim. Posibilitățile de joc și relaxare sunt de asemenea incluse în această categorie.

Oportunitatea de a realiza diferite activități și de a experimenta mediul fizic depinde de modul în care spațiul este proiectat pentru desfășurarea acestor activități în condiții bune. Modul în care sunt concepute marginile spațiului public este de asemenea important.

Oamenii preferă adesea să stea pe marginea spațiilor publice, având oportunitata de a privi, asculta sau vorbi. Un spațiu urban de calitate are multiple utilizări – este important să putem să stăm și să experimentăm spațiul, să îl folosim atât în mod pasiv, cât și în mod activ.

Bucuria în utilizare acoperă scara umană – modul în care ne bucurăm de aspectele pozitive ale spațiului, inclusiv design-ul și calitatea materialelor folosite. Atenția la detalii, materialele de calitate și mobilierul urban contribuie la crearea unor spații publice de care să ne putem bucura.Astfel, spațiile urbane ar trebui să ofere experiențe bune, priveliști de calitate, experiențe senzoriale plăcute.

7

Principii de bază pentru proiectarea spaţiilor publice Sursa: Gehl, 2004

www.yplan.ro

P R O T E C Ţ I E

Protecţie faţă de trafic şi accidente -trafic şi accidente -frica de trafic -alte accidente

Protecţie faţă de crimă şi violenţa (sentimentul de siguranţă) -zone locuite / folosite -viaţa străzii -observatori -suprapunere de funcţiuni

Protecţie faţă de experienţe neplăcute -vânt -ploaie / zăpadă -frig / căldură -poluare -praf, zgomot

C O N F O R T

Oportunităţi pentru deplasări pietonale -spaţiu pentru deplasare -faţade interesante -fără obstacole -suprafeţe confortabile (pavaj)

Oportunităţi pentru stat în picioare / aşteptat -colţuri atractive -spaţii pentru stat -suport pentru stat (mobilier urban)

Oportunităţi pentru stat jos -spaţii de stat jos -elemente de mobilier urban (bănci, scaune etc.)

Vizibilitate -distanţe de vizibilitate -perspective directe, neobturate - p e rs p e c t i v e interesante -iluminat

Nivelul zgomotului şi oportunităţi pentru discuţii -gălăgie redusă -spaţii care permit discuţii între persoane

Oportunităţi pentru joacă (spiritul ludic) şi alte activităţi -spaţiu care invită la joacă, divertisment şi alte activităţi (ziua/noaptea/vara/iarna)

Scară (umană) -dimensiunea clădirilor şi relaţionarea spaţiilor la scara şi comportamentul uman.

Valorificarea factorilor de mediu -umbră / soare -căldură/răcoare -ventilaţie/briză

Calităţi estetice / experienţe senzoriale pozitive -proiectare reuşită -puncte de prespectivă -copaci, plante, apă

B U C U R I E

8

Comunitățile locale, principalii beneficiari ai spațiilor publice

plu, în cazul comunității skaterilor această nevoie orientată către spațiul public a avut ca rezultat apariția mai multor skateparcuri.

Comunitatea poate fi definită ca un grup de persoane care au ceva în comun. Pornind de la clasificările lui F. Tonnies putem identifica trei tipuri de comunități: 1) comunități bazate pe interes (ex. comunitatea bicicliștilor din București, comunitatea amatorilor de pescuit etc.); 2) comunități bazate pe vecinătate (vecini de cartier, bloc etc.); 3) comunități bazate pe sânge (membrii unei familii).

Pentru spațiul public cel mai importante sunt primele două tipuri de comunități (comunități bazate pe interes și pe vecinătate).

Comunitățile bazate pe interes s-au dezvoltat foarte puternic odată cu extinderea internetului, aspect care a permis o comunicare mult mai facilă. Practic, prin intermediul internetului putem găsi foarte ușor persoane cu care avem interese comune prin forumuri, grupuri și pagini pe platformele social media etc.

Comunitățile bazate pe interes, cum ar fi comunitatea skaterilor, au nevoie de spații în care să se întâlnească și să își desfășoare activitatea. Astfel, spațiul public devine adesea gazda acestor comunități. De exemwww.yplan.ro

9

Westblaak Skate Park din Rotterdam (Olanda), un scuar abandonat, amplasat în mijlocul unei străzi a fost redat comunităţii de skateri. Sursa: Oliveres, 2002. Westblaak Skate Park. European Public Space Awards library.

Abordare: analiza modului de utilizare a spațiului public, este acesta utilizat de astfel de comunități? Dacă da, care sunt nevoile lor? Cum și când utilizează spațiul public? În cazul în care spațiul public analizat nu este folosit de comunități bazate pe interes trebuie luat în considerare potențialul de a găzdui asemenea comunități. www.yplan.ro

Exemplu: Parcarea din mijlocul Pieței Victoriei este folosită seara de comunitatea pasionaților de motociclete ca un loc de socializare și un punct de pornire pentru tururi nocturne.

10

Comunitățile bazate pe vecinătate au în comun spațiile / zona în care conviețuiesc.

Astfel, problemele comune ale zonei în care trăiesc reprezintă mereu un subiect pentru comunitățile bazate pe vecinătate. O tendință interesantă în cazul Bucureștiului sunt grupurile de inițiativă comunitară/ civică.

Acestea sunt de fapt comunități bazate pe vecinătate care se luptă pentru a rezolva probleme comune: ex. Inițiativa Favorit – Cinematograful Favorit, Inițiativa Prelungirea Ghencea – Modernizarea și lărgirea str.

Prelungirea Ghencea etc. Într-o zonă preponderent rezidențială, comunitățile bazate pe vecinătate reprezintă un factor esențial pentru orice intervenție în spațiul public. Aceste persoane folosesc zilnic spațiul public, motiv pentru care dezvoltă un grad mai ridicat de apropiere față de acesta. Orice intervenție de succes în spațiile publice din zone rezidențiale presupune consultarea și implicarea locuitorilor (comunității) în procesul de amenajare.

Abordare: consultarea rezidenților din zona de studiu prin chestionare, interviuri și mici dezbateri pe problemele sau propunerile aferente spațiului public. Implicarea directă a comunității (rezidenților) în procesul de amenajare reprezintă o metodă folosită frecvent pentru aproprierea și asumarea noului spațiului public. www.yplan.ro

„Mereu ai o grijă mai mare față de lucruri realizate de tine” Practic, implicarea directă a comunității în procesul de amenajare a unui spațiu public intră sub incidența a ceea ce denumim „co-design”, dezvoltarea produselor și serviciilor împreună cu utilizatorii.

O altă abordare a spațiului public din perspectiva utilizatorilor este legată de categoria de vârstă a acestora și scopul utilizării. În funcție de criteriul vârstei putem clasifica utilizatori ca fiind: copii, tineri, adulți sau vârstnici. Copiii reprezintă viitorul nostru și al orașelor noastre motiv pentru care adaptarea spațiului public la nevoile acestora reprezintă un aspect esențial.

Spațiul public pentru copii presupune în primul rând siguranță, dar și elemente care încurajează spiritul ludic și creativitatea. O fântână interactivă (ex. Sibiu Piața Mare), obiecte prietenoase reprezintă mereu o atracție pentru copii.

Tinerii nu mai au aceeași atracție față de calitățile ludice a unui spațiu public, dar păstrează nevoia de exprimare. Tinerii preferă să stea în grupuri mai mari când sunt în spațiul public.

11

Activități specifice în spațiul public pentru adulți .și vârstnici

http://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2015/08/ -La-Sahisti-din-Cismigiu.jpg

Instalaţie ludică pe strada Heu Heu din Taupo, sursa: http://www.greatlaketaupo.com/

www.yplan.ro

Adulții sunt mai retrași, preferă adesea terasele sau cafenelele amplasate pe marginea spațiului public. Părinții, deși stau uneori retrași, supraveghează copii, asigurându-se permanent că aceștia sunt în siguranță.

Persoanele vârstnice preferă la rândul lor poziția de observator, motiv pentru care locurile de odihnă/ repaus reprezintă o prioritate. Dificultățile de deplasare ale persoanelor vârstnice aduc după ele nevoia unor spații publice ușor de parcurs, fără prea multe scări, borduri sau alte impedimente.

De asemenea, spiritul ludic în cazul persoanelor vârstnice și al adulților este mai degrabă orientat către jocuri raționale care nu presupun activități fizice cum ar fi șah, table, etc.

Abordare: Spațiul public este prin definiție un spațiu inclusiv, pentru toți, motiv pentru care orice intervenție trebuie să aibă în vedere toate categoriile de vârstă. Totuși, în funcție de ponderea categoriilor de vârstă, un spațiu public poate fi dedicat mai mult copiilor, tineretului, adulților sau vârstnicilor. Pornind de ideea de a adapta spațiul public la nevoile comunității, cei de la PPS (Projects for Public Spaces) au dezvoltat metoda “place making”.

Metoda răspândită deja pe întregul glob tratează orice spațiu public ca pe un loc punând în primplan modul în care comunitatea se raportează la acel spațiu.

12

Instrumente: “The power of 10”, instrument aplicat de Projects for Public Space (PPS) prin care utilizatorii spațiului public sunt rugați să evidențieze 10 motive pentru care folosesc spațiul public sau 10 activități efectuate în acesta. Prin evaluarea răspunsurilor la această întrebare se poate înțelege foarte ușor modul de funcționare a spațiului public.

(off-line) a principalelor probleme sau elemente de interes din comunitate. Varianta tipărită este foarte utilă în cadrul întâlnirilor cu comunitatea. Maparea colectivă reprezintă un instrument foarte eficient pentru a obține informații esențiale din partea comunității.

“I wish this was” este un instrument de consultare creat de Candy Chang. Pe construcții sau în spații abandonate sunt lipite mici etichete cu înscripția “I wish this was................”

- “Mi-aș dori ca aici să fie.............”, urmând ca persoanele din comunitate să completeze fraza.

Exemplu etichete pentru nevoile comunităţii, Sursa: http://candychang.com/work/i-wish-this-was/

“Cartarea colectivă” are în vedere identificarea pe hărți interactive (online) sau tipărite www.yplan.ro

14

Harta interactivă Yplan, un instrument util pentru cartarea spațiilor publice cu potențial ridicat de valorificare în București

În concluzie, procesul de amenajare a unui spațiu public pornește de la identificarea utilizatorilor săi și a nevoilor lor. Sunt astfel identificate comunitățile bazate pe vecinătate care folosesc spațiul zilnic. De asemenea, trebuie luat în considerare în ce măsură este sau poate fi destinat noul spațiu public și anumitor comunități bazate pe interes.

Al doilea pas este consultarea acestor comunități, prin interviuri sau chestionare realizate la fața locului. Se pot realiza inclusiv mici întâlniri sau grupuri de lucru. Scopul acestui pas este evidențierea principalelor probleme, nevoi sau elemente de potențial.

Al treilea pas presupune implicarea comunității, în acest caz este vorba fie de schițarea colectivă a unor idei, sau de realizarea colectivă a intervenției. Ultimul pas, este desigur celebrarea noului spațiu împreună cu utilizatorii lui. #party

www.yplan.ro

Proiectul ” Laboratorul de urbanism” Inițiat și coordonat de Andreea Lipan în cadrul Asociației Komunitas Pe parcursul unui semestru, elevii de clasa a 10-a au fost implicați în ateliere săptămânale de Educație urbană, în cadrul cărora, pe lângă însușirea anumitor cunoștințe de Arhitectură si Urbanism, elevii au fost încurajați să gândească creativ și să conceapă amenajarea anumitor spații din curtea liceului sau din afara acestuia.

Fiind la prima experiență de acest tip, înainte de realizarea propriu-zisă a intervențiilor au fost necesare câteva ateliere în care au reflectat asupra problemelor specifice ale spațiilor publice și a modului în care acestea ar putea fi ameliorate prin intervenții concrete și realizabile.

Astfel a apărut idea de a avea în interiorul liceului un spațiu de expoziție, inaugurat prin ”Expoziția tablourilor spațiale”, realizate de elevi la ”Workshopul de Spray-painting ”.

Scopul creării acestui spațiu a fost acela de a schimba stereotipul prin care elevii dintr-un liceu tehnic ”nu sunt capabili să exceleze în activitățile școlare sau extra-școlare”, promovând în fața celorlalți colegi, a profesorilor și a vizitatorilor rezultatele pozitive.

16

Curtea Colegiului tehnic de Arhitectura ”I. Socolescu” este un spațiu închis, orientat spre interior, retras față de stradă, cu o poartă de intrare gri și neprimitoare, fiind practic invizibil din spațiul străzii, caracteristici ce îi determină pe elevi să se simtă ca într-o ”închisoare”. Astfel, la ateliere s-au purtat discuții în vederea alegerii unei intervenții potrivite care să schimbe această percepție.

Intervenția 1_ Pictură stradală Prima schimbare a fost realizarea unei picturi stradale pe trotuarul de la intrarea elevilor, care să transforme spațiul de primire într-un cadru primitor, vesel și atractiv vârstei lor.

Elevii de clasa a 10-a au participat la realizarea propriu-zisă a picturii, ceea ce a însemnat din nou o ocazie de a-și depăși limitele, de a promova o idee în fața tuturor colegilor și de a-și descoperi noi pasiuni.

Această activitate a fost foarte vizibilă și a generat interes atât din partea profesorilor, cât și din partea celorlalți colegi, sau a oamenilor care se aflau pe Strada Occidentului.

Din nou problema socializării a fost atacată de data aceasta prin amenajarea unor spații în curtea liceului care să stimuleze interacțiunea dintre elevi. Problema identificată de elevi a fost aceea a folosirii deficitare a spațiului disponibil în curtea școlii, în care nu exista nici un spațiu de socializare, ci doar bănci amplasate la distanțe mari una de alta, www.yplan.ro

17

lucru care determină pe elevi să folosească spațiul ”pe bisericuțe”. Astfel, a fost creat un sistem de locuri de stat în zona terenului de sport, care este cea mai populară în timpul pauzelor, care să poată fi folosit de un grup mare de elevi în același timp și care prin conformare spațială să stimuleze interacțiunea.

Curtea liceului a fost animată de o serie de picturi colective care marchează traseul zilnic al elevilor. Activitatea a fost foarte vizibilă și populară, astfel că numărul celor implicați creștea pe perioada pauzelor, stimulând lucrul în echipă și interacțiunea dintre elevii liceului.

După realizarea tuturor acestor intervenții se face în sfârșit simțită prezența adolescenților, nu numai fizic, ci și ca amprentă asupra spațiilor pe care aceștia le folosesc. În viziunea inițiatorului și coordonatorului proiectului Laboratorul de urbanism , elevii nu ar trebui tratați ca ”bureți” care absorb informații, realizându-se investiții doar în dotările claselor și a laboratoarelor. Școala ar trebui să devină un spațiu care susține dezvoltarea personală și conturarea unei personalități, prin orientarea atenției de la informația transmisă către modul în care este livrată și asimilată de către elevi. Un factor cheie în această transformare este ”împuternicirea” elevilor și implicarea lor activă în luarea și implementarea deciziilor care îi privesc.

Proiectul ”Laboratorul de urbanism” a avut succes printre elevi, nu pentru că informațiile teoretice pe care le-au primit la ateliere au fost extraordinare, ci pentru că procesul de realizare a intervențiilor a fost unul participativ, în care părerea tuturor celor implicați era ascultată, mai ales cea a elevilor.

www.yplan.ro

18

Proiectul “Peisaje Urbane De Vis Urban_Dream_Scape” Schimbul de tineri “ Urban_Dream_Scape“ s-a desfășurat în București și a adus împreună 2 echipe din România și Estonia, timp de 8 zile. În cadrul schimbului au participat 25 de tineri, din cele două țări, cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani. Obiectivele proiectului au fost de a de a reactiva spațiile publice urbane și de a construi un sentiment de comunitate în jurul lor. Prin observații empirice și prin muncă în echipă, tinerii au analizat spațiul urban al orașului București și au participat într-un exercițiu de urbanism participativ, cu o abordare socială puternică.

parc s-a materializat prin amenajarea spațiului dintre lacul mare și lacul mic cu platforme pentru picnic, leagăne și câteva panouri discrete, care reamintesc oamenilor de micile bucurii ”de la firul ierbii” : ”Întinde-te”, ”Miroase”, ”Joaca-te”, etc.

Activitățile proiectului au fost structurate pentru a stimula procesul creativ, primele două zile fiind dedicate explorărilor urbane în București, apoi a urmat o sesiune prelungita de generare și prezentare de idei pentru a realiza două intervenții în spațiul public. În urma atelierului de construcție au rezultat două tipuri de intervenții: o intervenție de durată, amplasată temporar în Parcul Carol, și o intervenție mobilă.

Obiectele de mobilier urban au fost utilizate pentru prima dată de public în cadrul evenimentului comunitar organizat în Parcul Carol, în data de 3 mai 2014. Intervenția din www.yplan.ro

19

Intervenția mobilă constituie un mobilier urban multifuncțional, care va putea fi închiriat gratuit celor care organizează evenimente urbane. Designul flexibil conceput de participanți permite corpurilor de mobilier să se transforme în gradene, punct de observație sau spațiu de socializare, în funcție de necesități.

Până în prezent, printre rezultatele proiectului se numără: un grup de 25 de tineri care și-au îmbunătățit aptitudinile de comunicare, proiectare și construcție; un eveniment comunitar la care au participat aproximativ 700 oameni pe parcursul întregii zile; un spațiu din Parcul Carol care a fost transformat din loc de trecere în spațiu de socializare, etc.

proiecte realizate pe cont propriu, cu atât mai mult vor fi mai deschiși la cele inițiate de locuitorii zonei și vor fi nevoiți să creeze o procedură de avizare a proiectelor amplasate în spațiul public, așa cum există pentru proiectele amplasate în spațiile private.

Acest proiect a fost inițiat și coordonat de urb. Andreea Lipan cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin Programul ”Tineret în Acțiune”, Acțiunea 1.1 Schimburi de tineri

Din păcate, cei de la ”Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti” care reprezintă instituția care administrează, ne-au acordat o autorizație de amplasare temporara a intervențiilor realizate în acest proiect din cauza faptului că Parcul Carol este considerat zonă protejată.

Chiar dacă acestea au avut mare succes la public, autoritățile din România nu sunt deschise la schimbări din partea cetățenilor pentru că nu sunt obișnuite cu așa ceva. Cu cât vor apărea tot mai multe proiecte prin care cetățenii unui oraș cer autorizații pentru www.yplan.ro

20

Participarea tinerilor în spațiul public – proiectul „myplace?!”

Tinerii au cerințe foarte specifice cu privire la spațiul public. De cele mai multe ori, tinerii reprezintă un grup activ în spațiul public, chiar și atunci când spațiul nu este proiectat având la bază criteriile de protecție, confort și bucurie în utilizare.

Proiectul “myplace?!” a dorit să adreseze acest dezechilibru, analizând interesele divergente și utilizarea conflictuală a spațiilor publice din orașul elvețian Waedenswil, un oraș mic cu aproximativ 20.000 de locuitori, situat pe latura estică a lacului Zurichsee, la 25 minute distanță, cu trenul, de orașul Zurich.

Desfășurat între 2009 și 2011, proiectul a fost coordonat de tineri voluntari din oraș. A făcut parte dintr-un studiu național realizat în Elveția (www.jugend-raum.ch) de către IRAP Institutul de Dezvoltare Spațială al Universității de Științe Aplicate din Rapperswil, proiectul primind premiul II la Conferința Internațională Bodensee 2010.

Context și provocări Proiectul a trebuit să răspundă unor probleme complexe. Ca și în alte municipalități, diferitele cerințe și forme de utilizare a spațiului public de către adulți și tineri au dus www.yplan.ro

la conflicte. Rezidenții se plângeau de zgomotul făcut seara, părinții de cioburile găsite în locurile de joacă, oamenii în vârstă nu înțelegeau modul în care tinerii alegeau să își petreacă timpul liber în spațiul public.

De ce? Pentru că tinerii folosesc adese spațiul public într-un mod diferit de cel al adulților.

Forme de utilizare precum relaxarea sau skating-ul nu sunt conforme cu așteptările adulților privind securitatea și curățenia în spațiul public.

Prin urmare, tinerii tind să aibă o imagine negativă în spațiul public. În acest context, imaginea, nevoile, așteptările și formele diferite de utilizare a spațiului public duc la conflicte.

Tinerii voluntari din Waedenswil au afirmat că nu exista o negociere a conflictelor în spațiul public între adulți și tineri. Rezolvarea conflictelor era adesea delegată de către adulți voluntarilor sau poliției. În locul unui control social informal, adulții doreau o reglementare mai strictă a spațiilor, fapt ce aduce cu sine riscul excluziunii sociale. Conflictele determinau adesea tinerii să se relocheze către alte locuri, unde aceleași procese începeau din nou, cu același rezultat.

21

În plus, atât în Waedenswil cât și în alte municipalități, integrarea tinerilor în procesul de planificare a spațiilor publice era dificilă.

Procesele formale de planificare nu par să fie potrivite pentru implicarea tinerilor. Conținutul acestor planuri este adesea prea abstract, iar durata proceselor prea mare. Tinerii nu sunt obișnuiți să participe în procese de planificare conduse de către adulți.

Obiective Obiectivul proiectului „myplace?!“ a fost să creeze oportunități pentru utilizarea zilnică a spațiilor publice de către tineri și pentru participarea lor în planificarea și crearea spațiilor publice.

Prin urmare, toleranța și responsabilitatea, precum și conștientizarea bunului public reprezentat de aceste spații s-au numărat printre elementele de care proiectul a trebuit să țină cont. În plus, orașul Waedesnwil a dorit, prin acest proiect, să reducă din costurile asociate curățării spațiilor publice și gestiunii efectelor rezultate din planificarea și crearea unor spații publice care nu respectau nevoile tinerilor.

Tineri în spaţiul public. Sursa: Kemper et al 2012

www.yplan.ro

Procedură Coordonare inter-departamentală La începutul proiectului, un grup de 22

coordonare inter-departamental a fost desemnat pentru coordonarea proiectului.

Din acest grup făceau parte delegați din departamentele pentru tineret, planificare, social, educație, securitate și întreținere, precum și experți externi ai IRAP.

diferitelor spații publice, utilizatorii fiind inform a ț i despre acele spații prin intermediul unor texte și imagini. Utilizatorii puteau să adauge simboluri pe hartă, să deseneze propriile linii sau arii și să adauge propriile comentarii.

Interviuri în spații publice Șapte spații publice au fost selecționate: spațiile din vecinătatea unei școli, terenuri de sport, clubul pentru tineret, două gări, malul lacului și un parc.

Investigarea spațiilor publice selectate s-a realizat prin vizite în zonele de intervenţie și interviuri adresate tinerilor, adulților și personalului cheie (ex: îngrijitori). În total, aproximativ 300 de interviuri au fost realizate.

Principalele întrebări au fost: cum sunt utilizate spațiile publice, ce probleme și conflicte sunt percepute, cum sunt evaluate spațiile publice și cum ar putea acestea să fie ameliorate.

Participare publică și GIS În paralel cu interviurile, a fost dezvoltat un instrument online de participare GIS (Geographical Informational System). Acest instrument a fost utilizat de către tineri, în cadrul clubului pentru tineri. Aici, tinerii au fost instruiți de către voluntari cu privire la modul de utilizare a instrumentului. Acesta permitea selectarea, pe o pagină web, a www.yplan.ro

Aplicarea instrumentului GIS de participare.

Sursa: Kemper et al, 2012

Ziua Participării Rezultatele analizei, interviurilor și utilizării instrumentului GIS de participare au fost prezentate în cadrul unui eveniment participativ, ziua participării. Pregătirea evenimentului a fost realizată de către tineri voluntari. În cadrul evenimentului, tinerii interesați, localnicii și reprezentanții autorităților locale au discutat rezultatele analizelor, fiind vizitate toate cele șapte spații publice selectate 23

anterior. Au fost sugerate, astfel, primele idei pentru ameliorarea spațiilor publice respective.

Următorul pas, stabilirea măsurilor concrete pentru ameliorarea spațiilor publice, a fost realizat în cadrul unor echipe de lucru. Măsurile au fost prioritizate și sintetizate într-un catalog al măsurilor, ce a fost predat consiliului municipal sub forma unor propuneri. În urma evenimentului “ziua participării”, mai multe dintre măsurile propuse au fost în final implementate.

politice și instituționale, ei învață să preia responsabilitatea și să își reprezinte poziția în cadrul unor dezbateri. Ei învață și cum sunt luate deciziile în procesele politice, faptul că aceste decizii pot fi influențate, dar și că nu tot ceea ce își doresc poate fi realizat.

O abordare participativă de succes are nevoie de proceduri, voință politică și susținere din partea administrației. Pentru planificarea și design-ul de spații publice împreună cu tinerii, cooperarea între tinerii voluntari și planificatori devine un element de bază.

Concluzii Proiectul „myplace?!” a arătat faptul că este posibilă o soluționare a conflictelor din spațiile publice mai rapid, eficient și în concordanță cu nevoile persoanelor afectate, dacă persoanele respective sunt implicate activ ca participanți la proces.

Efectul măsurilor luate este mai sustenabil într-un proces participativ, posibilitatea de a identifica măsurile agreate de cât mai multe grupuri fiind mai ridicată.

S-a observat faptul că există un interes în creștere pentru participare dacă tinerii și localnicii sunt consultați la fața locului. Implicarea oamenilor este încurajată de apartenența la locul respectiv, mai ales atunci când ideile propuse sunt și realizate.

Când tinerii sunt implicați în procesele www.yplan.ro

Procesul participativ. Sursa: Kemper et al, 2012 24

ELEMENTE DE LEGISLAȚIE Cine gestionează spațiul public?

Spațiul public, indiferent de natura sa (străzi, trotuare, piațete, parcuri, grădini, scuaruri), reprezintă, conform legii, domeniul public al autorităților publice locale. Altfel spus, spațiul public se află în responsabilitatea primăriilor.

Astfel, consiliul local, format din consilierii locali aleși prin vot din patru în patru ani, are responsabilitatea de a administra domeniul public al orașului.

Consiliul local poate dispune înființarea și organizarea unor servicii publice ale orașului, pe diferite domenii, inclusiv în ceea ce privește gestiunea spațiilor publice. Prin urmare, de cele mai multe ori, funcționarii publici sunt cei responsabili direct cu modul în care se realizează gestiunea spațiilor publice, ei acționând pe baza unor hotărâri ale Consiliului Local sau decizii ale primarului. În București, situația este una particulară, întrucât pe lângă Primăria Municipiului București (primăria capitalei), există și șase sectoare administrate de către primăriile de sector. Astfel, Consiliul General al Municipiului București poate decide trecerea unor bunuri proprietate publică în administrarea consiliilor locale de la nivelul sectoarelor. www.yplan.ro

La cine apelezi însă, dacă spațiul public din zona în care locuiești nu are calitatea pe care ți-o dorești? La primăria de sector sau la primăria capitalei?

Primăria Municipiului București are în administrare doar aproximativ 350 de străzi și piețe din capitală – este vorba, în general, despre străzile pe care există transport public (linii RATB) și străzile pietonale din centrul istoric (zona Lipscani). Gestiunea se face de către un serviciu public local: Administrația Străzilor București.

La nivelul spațiilor verzi publice, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) are în gestiune cele mai importante parcuri din capitală (Herăstrău, Cișmigiu, Tineretului, Carol I, Izvor), precum și aliniamentele stradale (plantațiile situate de-a lungul străzilor) de pe bulevarde importante precum B-dul Eroilor sau Calea 13 Septembrie. ALPAB este tot un serviciu public de interes local.

Celelalte străzi, de importanță redusă, sunt gestionate de sectoare, prin Administrațiile Domeniului Public (ADP). Acestea au în gestiune și restul spațiilor verzi, care nu intră în administrarea ALPAB, dar și parcările publice.

25

Printre aceste spații se numără și parcuri importante la nivelul cartierelor de locuit, precum Moghioroș (sectorul 6), Plumbuita (sector 2) sau Titan (sectorul 3).

Administrațiile Domeniului Public sunt instituții publice – ele nu sunt servicii publice,

www.yplan.ro

dar se află în subordinea Consiliilor Locale. În unele cazuri (ADP Sector 3, ADPP Sector 4), Ele sunt constituite sub forma unor firme private cărora primăria le delegă, pe bază de contract, gestiunea domeniului public aflat în administrarea sectorului.

26

Pași necesari pentru realizarea unei intervenții în spațiul public (1) Spațiul public se află în administrarea Consiliilor Locale, domeniul public fiind inalienabil (proprietatea asupra acestuia nu poate fi transferată unei entități private). Prin urmare, realizarea unei intervenții fizice într-un spațiu public necesită, în primul rând, existența unei forme contractuale (concesiune / închiriere / parteneriat public-privat) prin care Consiliul Local să coopereze cu asociația sau întreprinderea ce își dorește amenajarea unui spațiu public.

Atenție: în unele cazuri, spațiile aparent publice pot fi proprietatea asociațiilor de locatari (exemplul spațiilor verzi de lângă blocuri). În acest caz, pentru realizarea unei amenajări va fi deci nevoie de o înțelegere contractuală cu Asociația de Locatari.

(2) După încheierea contractului, asociația sau întreprinderea trebuie să depună, la primărie, o cerere pentru eliberarea unui certificat de urbanism (CU). Acesta este documentul oficial prin care se stipulează modul de construire pe un anumit imobil (fie proprietate privată sau aparținând domeniului public). Pentru obținerea acestuia, se depune o cerere la care se anexează planuri topografice ale imobilului. Certificatul de urbanism are trei secțiuni: www.yplan.ro

regimul juridic (informații despre dreptul de proprietate asupra imobilului), regimul economic (informații despre activitățile admise în spațiul respectiv) și regimul tehnic (reglementări despre modul în care se poate construi). El cuprinde elementele necesare (avize, acorduri) pentru obținerea autorizației de construire.

(3) După obținerea certificatului de urbanism se poate începe realizarea documentației tehnice de autorizare a construirii (DTAC), ținând cont de prevederile din CU. DTAC reprezintă o documentație tehnică complexă, coordonată de un arhitect cu drept de semnătură, la elaborarea căreia participă inclusiv ingineri constructori și ingineri instalatori. Cu toate acestea, pentru lucrările de amenajare a spațiilor publice, inclusiv realizare de împrejmuiri și amplasare de mobilier urban (considerate a fi construcții provizorii), autorizația de construire se emite în baza unei documentații tehnice (DT) cu conținut simplificat. În plus, realizarea de tonete sau pupitre amplasate direct pe sol (fără fundații sau platforme) este posibilă fără autorizație de construire.

(4) Pentru amenajarea spațiilor publice, DT simplificată presupune realizarea unui memoriu (date generale, principalele materiale utilizate, amenajări exterioare), verificarea siguranței în exploatare, obținerea unui punct 27

de vedere favorabil din partea autorităților de protecție a mediului și realizarea unor piese desenate (plan de situație și vederi / desfășurări). Alte elemente pot fi cerute funcție de complexitatea lucrării.

(5) Odată obținută autorizația de construire de la primărie, se poate trece la implementarea proiectului, adică la amenajarea propriu-zisă a spațiului public. Este necesar ca această amenajare să se realizeze pe baza unui proiect tehnic, ce cuprinde inclusiv detalii de execuție, pentru a asigura corectitudinea și eficiența implementării.

(6) Fiind vorba despre o construcție provizorie, autorizația de construire obținută stipulează durata limitată de existență a amenajărilor realizate. Cu toate acestea, se poate discuta cu primăria prelungirea acestei durate de existență, în special dacă spațiul public amenajat este agreat și dorit în noua sa înfățișare de către comunitatea locală.

www.yplan.ro

28

DE LA PROIECTE PUNCTUALE LA O POLITICĂ PENTRU SPAȚII elevi – specialiști – comunitate - adminis-

Puterea exemplului: ideile bune circulă repede Calitatea spațiilor publice este definită de oamenii care utilizează acel spațiu. În acest sens, amenajarea unor spații publice de calitate, pe baza unor idei venite de la elevi de liceu, cu sprijinul comunității locale, poate deveni un exemplu la nivelul întregului oraș.

Costul amenajării unui spațiu public nu definește calitatea sa. Astfel, idei simple, precum organizarea unui eveniment temporar, interzicerea parcării autovehiculelor sau co-crearea unor elemente de mobilier urban pot reda un spațiu public comunității locale.

De altfel, un curent la modă este lighter, quicker, cheaper – transformarea spațiilor publice prin intervenții rapide, ieftine și ușoare, care să implice comunitatea locală atât în proiectare, cât și în amenajarea propriu-zisă a spațiului.

Asta ne propunem și în proiectul YPLAN: valorificarea creativității elevilor de liceu în amenajarea spațiilor publice din oraș. Plecând de la modelul atelierelor de co-design din proiect și a legăturilor create între elevi www.yplan.ro

trație, se poate concepe o politică la nivelul capitalei axată pe amenajarea unor spații publice de calitate.

O astfel de politică ar presupune identificarea, prin instrumente de tip crowdsourcing, a spațiilor publice unde locuitorii doresc schimbarea și amenajarea acestor spații împreună cu ei. Geoblog-ul YPLAN poate fi un astfel de instrument, util în dezbaterea ideilor cu privire la spațiile publice cu cel mai mare potențial. În acest sens, cele patru spații publice amenajate în cadrul proiectului pot constitui modele, repetabile în condițiile unor spații publice cu caracteristici similare. Calitatea noilor amenajări poate determina comunitatea să ceară primăriei păstrarea intervențiilor pentru mai mult timp sau amenajarea unor spații publice similare în restul cartierului. Anumite evenimente pot reprezenta și ele un imbold pentru transformarea spațiilor publice. Inițiative din ultimii ani, precum Street Delivery sau Femei pe Mătăsari, sunt reprezentative pentru intervențiile temporare, ce țintesc schimbarea percepției asupra spațiului public.

29

București: Piaţete pietonale (sus) și parcuri (jos) – sursa www.ideiurbane.ro

www.yplan.ro

YPLAN Geoblog (sus) și hartă pentru colectat ideile cetăţenilor Barcelona (jos)

30

Spații publice de calitate – un obiectiv major al Bucureștiului Orașele trebuie proiectate pentru oameni, nu doar pentru mașini și spații comerciale. Din păcate, în București, accentul s-a pus mereu în ultimii ani pe proiecte majore de infrastructură rutieră precum pasajul Basarab. Mașinile par a fi mereu mai importante decât oamenii. În același timp, spațiile publice amenajate sunt puține pentru un oraș de aproape 2 milioane de locuitori. În ultimii ani s-a realizat, într-adevăr, un progres în ceea ce privește spațiile publice, prin pietonalizarea străzilor din centrul istoric, reamenajarea Pieței Universității sau a unor spațiii mai mici precum cel de lângă spitalul Colțea. În paralel, spațiile publice verzi din oraș sunt mai îngrijite, în Parcul Operei sau în Grădina Icoanei realizându-se, în ultimii ani, proiecte de amenajare apreciate de utilizatorii parcurilor.

Aceste intervenții sunt insuficiente însă.

Unele dintre ele (Piața Universității, Piața Sf. Anton) sunt foarte discutabile ca mod de amenajare. În plus, noile amenajări se concentrează pe spații publice majore, reprezentative la nivelul capitalei. Spațiul public are însă o dimensiune socială și culturală deosebit de importantă. Din acest motiv, amenaja -rea unor spații publice de dimensiuni mici,

www.yplan.ro

în cadrul cartierelor sau al străzilor mai puțin circulate din centrul orașului poate avea un impact pozitiv asupra comunităților locale.

Succesul unor evenimente de tip Street Delivery, în care traficul pe o stradă este închis pentru un weekend, lăsând loc diferitelor activități, arată modul în care putem transforma rapid un spațiu, cu sprijin din partea autorităților și cu implicarea voluntarilor.

Bucureștiul de astăzi pare adesea un oraș sufocat de mașini, care invadează din ce în ce mai mult spațiul public (staționare pe trotuare, spații publice cu potențial transformate în parcări). Lipsa spațiului public de calitate este confirmată și de succesul pe care îl au, în București, marile spații comerciale de tip mall, devenite practic un substitut pentru prea puținele străzi și piațete pietonale.

București este o capitală europeană și aspiră să fie, în 2021, capitală europeană a culturii.

Prin urmare, spațiul public trebuie să devină o prioritate. Definirea unei politici de amenajare a spațiilor publice din oraș, vizând crearea unor trasee urbane de calitate în zona centrală și redefinirea spațiului public din cartiere, este astăzi o necesitate.

31

Accent pe infrastructură rutieră – Pasajul Basarab

Spaţiu public amenajat – zona Colţea - TNB

Amenajare Calea Victoriei

Parcul Operei – spaţiu verde reamenajat

Piaţa Universităţii – un proiect eșuat?

Street Delivery

www.yplan.ro

32

O abordare participativă pentru a transforma împreună orașul

Proiectul YPLAN își propune crearea unor punți între tinerii cu idei creative cu privire la amenajarea spațiului public, membrii comunității locale ca principali beneficiari ai acelor spațiii și administrația publică locală ca gestionar al domeniului public. În acest context, specialiștii în urbanism nu caută să impună propria lor viziune asupra unui spațiu, ci acționează ca facilitatori și mediatori între celelalte categorii de actori, încurajând dialogul și ideile. În acest sens, procesul de amenajare a spațiilor publice propus în YPLAN este strâns legat de noțiunea de Placemaking. Acesta este un proces prin care se încearcă creșterea capacității membrilor unei comunități de a reimagina și reinventa împreună spațiul public. Vorbim astfel despre un proces colaborativ, concentrat nu doar pe obținerea unui design urban de calitate, ci și pe elementele fizice, sociale sau culturale ce definesc identitatea unor spații publice. Ținta finală este crearea de spații publice care să contribuie la o calitate mai bună a vieții pentru comunitățile locale, totul sub umbrela unui proces participativ extins. www.yplan.ro

Noi credem că în București există spiritul comunitar necesar pentru a duce la capăt astfel de inițiative. Oamenii își doresc spații publice de calitate, trebuie doar încurajați să ceară asta și să se implice în modelarea lor.

Acestea sunt și obiectivele YPLAN: conștientizarea importanței spațiului public, în special în cadrul grupului-țintă al proiectului (elevi de liceu) și oferirea unui model, replicabil la scara întregului oraș, de a amenaja „împreună” spațiul public.

Proiectarea spațiilor publice este un prilej și pentru specialiștii din diverse domenii (urbaniști, arhitecți, ingineri) de a ieși din tiparele profesiei lor și de a avea o viziune integrată asupra modului în care un astfel de spațiu funcționează.

Doar printr-o astfel de viziune integrată probleme comune, precum străzile sufocate de trafic sau spațiile verzi foarte puțin utilizate sau izolate, pot fi remediate cu succes.

Bineînțeles, sprijinul autorităților publice locale este foarte important în acest demers.

Ele încep deja să înțelagă nevoia de spații publice de calitate într-un oraș.

YPLAN le oferă astfel un model de a realiza intervenții rapide, apreciate de comunitate, cu costuri minime.

33

BIBLIOGRAFIE: (Fotografii și publicații)

Gehl, Jan (2004): Towards a fine City for People – Public Spaces and Public Life. London Kemper, Raimund; Friedrich, Sabine; Muri, Gabriela; Slukan, Viktoria (2012): Jugend-Raum: Aneignung öffentlicher Räume durch Jugendliche. Münster Efroymson, Debra; Thanh Ha, Tran Thi Kieu; Thu Ha, Pham Public; HealthBridge - WBB Trust, Dhaka, (2009): Spaces: How They Humanize Cities Kemper, Raimund; Reutlinger, Christian (Hrsg.) (2015): Umkämpfter öffentlicher Raum Herausforderungen für Planung und Jugendarbeit. Reihe: Sozialraumforschung und Sozialraumarbeit.

Springer Fachmedien Oliveres, M. 2002. Westblaak Skate Park. European Public Space Awards library Selle, Klaus (2004): Was ist los mit den öffentlichen Räumen? Analysen, Positionen, Konzepte. Ein Lehrbuch für Studium und Praxis. Aachen Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplare a Legii nr. 50/1991 Anexa 6b la HCGMB nr. 305/2013 – Regulament de organizare și funcționare a Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București Website Project for Public Spaces: www.pps.org Website Primăria Municipiului București: www.pmb.ro Website Idei Urbane: www.ideiurbane.ro www.yplan.ro

34