YPLAN - Young Placemakers Initiative: The book by URBASOFIA

YOUNG PLACEMAKERS INITIATIVE: CO-DESIGNING PUBLIC SPACES INIŢIATIVA DE IMPLICARE CIVICĂ A TINERILOR: DESIGN PARTICIPATIV PENTRU SPAŢII PUBLICE Editori | Editors: Dirk Engelke, Matei Cocheci, Pietro Elisei, Sabina Dimitriu Autori | Authors: Sabina Dimitriu, Alexandra Colțoș, Alina Bratu, Mircea Kivu, Dirk Engelke, Raimund Kemper, Pietro Elisei, Reinhold Stadler, Matei Cocheci, Miruna Drăghia, Andreea Lipan Design copertă | Cover design: Miruna Drăghia Design grafic | Graphic design: Livia Morega

Publicație co-finanțată printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Această publicație nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de către partenerii implicați în proiectul YPLAN. Publication co-financed by a grant from Switzerland through the Swiss Contribution to the enlarged European Union. This publication does not necessarily reflect the position of the Swiss government. Responsibility for its content lies entirely with the partners involved in the YPLAN project.

Cuprins | Summary I. Placemaking în București – nevoia de a acționa | Placemaking in Bucharest – the need to act Sabina Dimitriu: Revendicarea orașului | Claiming back the city Alexandra Colțos: București și spațiile publice | Bucharest and its public spaces Alina Bratu: Placemaking în Sectorul 2 | Placemaking in the 2nd District II. Contextul proiectului | Context of the project Mircea Kivu: Recucerirea oraşelor în ţările post-comuniste | Reclaiming the city in post-communist countries

5 8 10

14 15

Dirk Engelke, Raimund Kemper: Rolul-cheie al spațiilor publice în dezvoltarea urbană | Key role of public spaces in urban development

Pietro Elisei: Politici pentru spațiile publice: o privire asupra perspectivei europene și lecții învățate din YPLAN la București | Policies on public spaces: European perspectives at a glance and the lesson learned from Y-Plan in Bucharest

III. Conceptul YPLAN: Metodologia de lucru | The YPLAN concept: Methodological approach Reinhold Stadler: Abordarea educațională a proiectului YPLAN | The YPLAN Project’s Educational Approach

36 37

Matei Cocheci: Etape ale proiectului | Milestones of the project

Miruna Drăghia: YPLAN pe Facebook | Digital Placemaking: YPLAN

IV. Acțiunile YPLAN | YPLAN Actions

Matei Cocheci: Realizări | Achievements

Matei Cocheci: Statistici esențiale | Key figures

Miruna Drăghia : Website și documentare foto|Have a look: web, photo documentation Andreea Lipan: Implementarea primelor acțiuni | Implementing first actions

V. Pașii următori | Next steps Sabina Dimitriu: Ce a însemnat YPLAN | The meaning of YPLAN

92 93

Sabina Dimitriu: Nevoia unei politici pentru spații publice | Need for a policy on 100 public spaces Biografia autorilor | Author bios

108

Mulțumiri | Acknowledgements

112

REVENDICAREA ORAȘULUI CLAIMING BACK THE CITY Sabina Dimitriu – YPLAN Project Manager „The streets belong to the people” – New York Suffragists, 1912 Spațiul public este și a fost dintotdeauna reflexia dinamicii, a proceselor și sănătății orașului. Viața urbei, interesele diverse ce guvernează un oraș, momentele de presiune sau din contră, de coeziune, se manifestă în pulsul „pieței”. Din multe puncte de vedere, spațiul public este un catalizator al proceselor de transformare urbană, iar măsura calității acestuia este un termometru al sănătății unei comunități. În decursul istoriei, spațiul public a fost de asemenea scena principală a exercitării drepturilor cetățenilor. De la agora ateniană, intersecția comerțului, administrației, politicii și religiei, și până la spațiile ce au găzduit începând cu sfârșitul secolului al XX-lea mișcarea „Reclaim the Streets”, piețele publice sunt supape ale energiei orașului (Berman, 1982). În ciuda importanței pe care o are la nivelul orașului, spațiul public contemporan este însă de multe ori un spațiu al contradicțiilor, diluat și subscris intereselor private și deciziilor „de sus în jos”, acaparat și parazitat, sau pur și simplu abandonat. Nu sunt puține exemplele în care dintrun bun al tuturor, spațiul public s-a transformat în timp în bunul nimănui. Într-un moment de schimbări societale profunde, nevoia de remodelare a peisajului urban se subscrie mișcării mai ample de recâștigare a bunurilor, valorilor și drepturilor comunitare. Mișcarea „luării

înapoi” [a orașului, drepturilor, deciziei, ș.a.] are ecou și la nivel local, nu numai ca reacție politică (cu care este asimilată de cele mai multe ori), dar și împotriva alienării sociale și a diviziunii la nivel de cartier, reacție ce încearcă să redea sens orașului ca spațiu în esență public. Recuperarea spațiilor vacante, neutilizate sau acaparate în mod abuziv înseamnă recuperarea dreptului de proprietate asupra orașului: revendicarea funcțiunii (ca loc comun și spațiu de convergență socială), a accesului (ca loc deschis pentru toți), a identității (ca loc ce reflectă valorile comunității) - Bodnar, 2015. Spațiul public de calitate nu trebuie să fie un bun de lux, deși de multe ori este privit asemenea: amenajări grandioase în spații ultracentrale, în contrast cu lipsurile de care se lovesc spre exemplu comunitățile din densele ansambluri colective periferice. Dimpotrivă, comunitățile care au cea mai mare nevoie de spații publice de calitate sunt cele private de bunăstare. “O societate în care oamenii din toate păturile sociale se întâlnesc în spații publice este, una mai sănătoasă și mai integrată.” (Enrique Peñalosa, primar al orașului Bogotá, Colombia). Spațiul public de calitate are puterea esențială de a cataliza regenerarea urbană, de a reconecta legături sociale segregate, de a „repara” orașul. Este locul de pornire pentru regândirea unui oraș care să deservească echitabil cetățenii, construit

în jurul nevoilor reale ale acestora și nu în pofida lor. Însă doar prin puterea dorinței nu se poate evoca un spațiu public de calitate. Actul în sine, de regenerare, de schimbare, presupune asumarea responsabilității față de spațiu și recunoașterea rolului (individual și de grup) in cadrul acestuia. Procesul de revendicare este așadar fundamental legat de cel de asumare a custodiei, administrării și calității de actor activ în spațiul public, dar și a faptului că spațiul reprezintă o convergență a intereselor locale și voinței la nivel administrativ. Din multe puncte de vedere, redezvoltarea unui spațiu public într-o comunitate înseamnă regenerarea comunității în sine, prin aducerea împreună a cetățenilor și intereselor acestora într-un proces colectiv de conștientizare și reconectare. Este însă nevoie de o gândire pe termen lung care să sprijine acest proces, oferind spațiu și timp nu numai pentru înțelegerea nevoilor și potențialelor răspunsuri, ci și pentru recristalizarea sentimentului de apartenență la comunitate și implicit de responsabilitate asupra orașului: puterea de a îngriji și a păstra spațiul public ca un bun comun.

The public space is and has always been a reflection of the dynamics, processes and health of the city. The life of the town, the diverse

interests which govern it, the moments of crisis or those of cohesion manifest themselves in the pulse of the plaza. In many ways, the public space is a catalyst for urban transformation processes, and the measure of its quality represents a community barometer. Historically, the public space has also been the main stage for the exercise of citizen rights. From the Athenian agora – as intersection of commerce, administration politics and religion - and to the late twentieth century „Reclaiming the Streets” setting, public spaces are the city’s energy valves (Berman, 1982). For all of the importance it holds in the city, contemporary public space is often a place of contradictions, diluted and subscribed to private interests and „top down” decisions, seized and parasitized, or simply abandoned. There are plenty of examples in which public space as a good belonging to everyone has, in time, transformed into a good belonging to none. At a time of profound societal changes, the need to re-shape the urban landscape is subscribed to a broader movement to regain community goods, values and community rights. The movement of “taking back” [the city, the rights, the decision, etc.] has started to manifest itself at local level as well, not only as a political response (with which it is mostly identified), but also against social alienation and division at the neighborhood level,

trying to restore meaning to the city as a public space. Recovering vacant, unused or misused spaces means recovering ownership of the city itself: reclaiming function (as common place and space for social convergence), access (as a place open to all), and identity (as a place which reflects community values) – Bodnar, 2015.

an individual as well as a community) within it. The process of reclaiming is therefore bound by the fundamental assumption of custody, administration and the quality of being an active actor within the public space, but also by the recognition of the fact that public space is a convergence of local interest and administrative will.

Good public space should not be a commodity reserved for the lucky few, although it is often viewed this way: luxurious re-developments in downtown areas, in strong contrast with the shortcomings of the dense collective housing neighbourhoods of the periphery. Conversely, communities that have the greatest need for quality public spaces are private wealth. “Public spaces create a different type of society. A society where people of all income levels meet in public spaces is a more integrated, socially healthier one.” (Enrique Penalosa, mayor of Bogotá, Colombia).

In many ways, the redevelopment of public space within a community implies the regeneration of the community itself, by bringing together citizens and their interests in a collective process of awareness and reconnection. But this process needs a longterm vision to support it, providing space and time not only for understanding the needs and potential answers, but for recrystallizing the sense of belonging to the community and therefore the responsibility of the city: the power of caring for and preserving public space as a common good.

Good public space has the essential power to catalyse urban regeneration, to reconnect severed social ties and to „mend” the city. It is the starting point for re-thinking a city which serves its citizens equitably, being built around their real needs and not in spite of them.

Bibliografie | References Berman, M. (1982): All that is solid melts into air: The experience of modernity. Penguin Books Bodnar, J. (2015): Reclaiming public space. Urban Studies Journal Limited I-15, June 9 2015

But a good public space cannot be willed into existence by sheer desire. The act of regeneration, of change, implies taking responsibility for the place and recognizing one’s specific role (both as

BUCUREȘTI ȘI SPAȚIILE PUBLICE BUCHAREST AND ITS PUBLIC SPACES Alexandra Colțoș - Center of Excellence in Planning Într-o societate care devine din ce în ce mai ‘privatizată”, cu locuințe private, mașini, calculatoare, birouri și centre comerciale, componenta publică a vieții sociale este pe cale de dispariție. Este din ce în ce mai important să transformăm orașele în locuri care invită oamenii, în care există interacțiune și atracție față de spațiul public. Viața publică în spații publice de calitate este o componentă importantă a unei vieți democratice și pline (Gehl, 2011). Poluare, agitație, timp limitat. Locuințe, birouri, străzi și oameni. Cadrul urban are nevoie de schimbare. Aceasta vine odată cu o noua paradigmă, cu un nou mod de a gândi spațiile publice. Un loc armonios, funcțional, ingenios care-ți trezeste simțurile și te aduce mai aproape de natură și de oamenii care parcurg spațiul urban, indiferent de destinație, de oră și de scop. Bucureștiul, teoretic, dispune de o multitudine de spații publice : de la piețele urbane ca Piața Revolutiei, Piața Constituției, Piața Unirii, spațiile verzi din incintele cartierelor de locuințe socialiste, până la spațiile publice de mari dimensiuni (Parcul Herăstrău, IOR, Grădina Cișmigiu) și alte spații emblematice ale Bucurestiului (Lacul Morii, Axul Dâmboviței, salba de lacuri). Practic, spațiul public și verde, incepând de la străzi, la parcuri și până la zonele dintre birouri, a fost neglijat până la punctul de distrugere. Acest concept este de cele mai multe ori pe ultimul loc

pe lista de prioritați a administrației locale și, din păcate, și pe cea a locuitorilor orașului. Oamenii sunt influențați de mediul lor iar un spațiu armonios iți amplifică semnificativ starea de bine. Intr-o lume accelerată, momentele de relaxare și deconectare sunt prețioase și uneori greu de găsit.

Cum putem provoca schimbarea ? Este nevoie de voință, de asumarea unor responsabilități pentru a transforma imaginea urbană și a crea spații publice dinamice, atractive. Schimbarea vine o dată cu implementarea procesului bottom up care poate ameliora progresiv calitatea vieții și implicit calitatea spațiului public. Comunitatea este parte componentă a acestui proces și ea va veni în ajutorul îmbunătățirii și valorificării spațiilor publice.

In a society becoming steadily more privatized with private homes, cars, computers, offices and shopping centers, the public component of our lives is disappearing. It is more and more important to make the cities inviting, so we can meet our fellow citizens face to face and experience directly through our senses. Public life in good quality public spaces is an important part of a democratic life and a full life (Gehl, 2011). Pollution, agitation, limited time. Homes, offices,

streets and people. The actual urban setting needs change. This comes with a paradigm shift, along with a new way of thinking about public spaces. A harmonious, functional, ingenious place awakens your senses and brings you closer to nature and the people using daily public spaces, regardless of destination, time and purpose. Bucharest,theoretically, has a variety of public spaces: from urban squares such as Revolution Square, Constitution Square, Union Square, the green spaces from the socialist neighbourhoods to large public spaces (Herăstrău, IOR, Cișmigiu Garden ) and other emblematic spaces in Bucharest (Lake Morii, Dambovița’s axis, the network of lakes).

to transform the urban image and create dynamic and attractive public spaces. Change comes with the implementation of bottom-up process that can progressively improve the quality of life and hence the quality of public space. The community is part of this process and it will highly support the improvement and rehabilitation of public spaces.

Bibliografie | References Gehl J. (2011): Life between buildings: using public space. Island Press

Basically, public green space, from streets, parks to public spaces near office areas, has been neglected to the point of destruction. This concept is often the last on the list of priorities of local government and, unfortunately, on the list of city residents. People are influenced by their environment and a harmonious space significantly enhances their wellbeing. In an accelerated world, moments of relaxation and disconnection are precious and, sometimes, difficult to find.

How can we cause the change? It takes willpower and taking on responsibilities

PLACEMAKING ÎN SECTORUL 2 PLACEMAKING IN THE 2ND DISTRICT Alina Bratu – Arhitect-șef Primăria Sectorului 2 București | Chief architect 2nd District of Bucharest

Interviu realizat de către Reinhold Stadler 1. Tematica proiectului Yplan se referă la spaţiile

publice abandonate sau degradate. Pornind de la premisa că oraşul reprezintă cadrul pentru viaţa urbană şi este dezvoltat în comun de către administraţie, comunitate, investitori ş.a.m.d., cum consideraţi că ar putea fi de ajutor societatea civilă sau comunitatea în procesul de revitalizare a spaţiului public bucureştean? Calitatea vieții oamenilor este reprezentată în primul rând de confortul fizic și psihologic, care este direct influențat de ceea ce reprezintă armonia între spațiul construit și spațiul liber de construcții. În fapt, pentru ca intervenția societății civile să fie benefică, este necesar ca aceasta să se implice activ alături de autoritatea publică, atât prin localizarea acelor spații care nu mai satisfac necesitățile, cât și prin propuneri de îmbunătațire așa cum se reflectă în proiecția mentală a fiecăruia. Oportunitatea inițiativei societății civile, formată din toate categoriile de vârstă, se reflectă în primul rând asupra faptului că aceasta crează spațiile în directă corelare cu cerințele locuitorilor din proximitate, dar și a celor aflați doar în trecere prin spațiile respective.

2. Spaţiul

public a devenit în ultimii ani o prioritate pe agenda urbană a multor oraşe. Pentru Barcelona spaţiul public reprezintă o componentă esențială în imaginea şi competitivitatea orașului, Glasgow își promovează valorile locale și cultura

prin (re)amenajarea spațiilor publice, iar Berlinul foloseşte spaţiul public pentru o reconciliere a trecutului şi pentru a-şi etala postura de oraş creativ. În acest sens, ce rol consideraţi că ar putea juca spaţiul public în creşterea competitivităţii şi atractivităţii Bucureştiului şi a Sectorului 2? Fiecare spațiu public are o identitate. În momentul în care această identitate anvelopează valori istorice, culturale, elemente inovative, spațiul public contribuie în mod activ la ceea ce numim creșterea gradului de atractivitate a Bucureștiul, respectiv a Sectorului 2, prin insăși faptul că fiecare din mențiunile de mai sus reprezintă competențe distinctive.

3. Care

sunt priorităţile Primăriei Sectorului 2 în ceea ce priveşte spaţiul public? Consideraţi oportună continuarea demersului de identificare şi revitalizare a spaţiilor publice abandonate? Una dintre prioritățiile Primăriei Sectorului 2 este reprezentată de inventarierea tuturor spațiilor urbane publice care necesită revitalizare, dar și de identificarea unor noi spații care fie prin conversii funcționale, fie prin simpla amenjare pot răspunde la cerințele locuitorilor și pot contribui semnificativ la creșterea calității vieții urbane. Continuarea acestui demers reprezintă baza în contextul dezvoltării strategice a Sectorului.

4. Concursul

de arhitectură reprezintă un pas esenţial în amenajarea spaţiului public neglijat

în cazul oraşelor din România. În ce măsură consideraţi relevant concursul de arhitectură pentru amenajarea unor spaţii publice (reprezentative) din Sectorul 2? Concursurile de arhitectură trebuie să reprezinte baza conceptuală a oricărei propuneri de spațiu public. Afirm acest aspect, deoarece există un avantaj foarte mare prin faptul că o astfel de modalitate conferă posibilitatea de a identifica soluții variate. Finalitatea poate să fie reprezentată fie de o singură soluție, fie de un cumul de soluții care prin aplicare definesc identitatea unui amplasament.

5. Un

rol important, adesea neglijat, în dezvoltarea oreşelor noastre îl joacă tineretul. Este esenţial ca tinerii să devină activi din punct de vedere civic şi să se implice în dezvoltarea oraşului. Aveţi un mesaj de încurajare pentru aceştia? Spațiul public este și liantul între generații. Tinerii trebuie să conșientizeze în primul rând rolul esențial al spațiilor publice în dezvoltarea planificată a orașului, oraș în care aceștia își desfășoară activitățile; astfel îi invit să întreprindă cât mai multe măsuri inovatoare, să identifice cât mai multe instrumente urbane care pot fi folosite benefic în intervenția asupra diferitelor amplasamente.

Interview by Reinhold Stadler 1. The

theme of the YPLAN project refers to abandoned or degraded public spaces. Starting from the premise that the city represents the frame of urban life and is commonly developed by the administration, community, investors etc., how do you consider that the civil society could aid in the process of revitalizing the public space in Bucharest? The people’s quality of life is firstly represented by their physical and psychological comfort, which is directly influenced by the harmony between built space and free space. For the civil society’s intervention to be beneficial, their involvement alongside the public administration is necessary, both in localizing the spaces which no longer satisfy the needs and in proposing improvements as they are reflected in each one’s mental projection. The opportunity of the civil society’s initiative, formed by all age categories, is reflected above all by the fact that they create spaces in direct correlation with the demands of the residents, as well as the demands of people just passing through those spaces.

2. Public

space has become in recent years a priority on the urban agenda of many cities. For Barcelona, public space represents an essential component in the city’s image and competitiveness, Glasgow is promoting its local values and culture through the (re)arrangement

of its public spaces, while Berlin is using public space to reconcile with its past and display its position as a creative city. In this sense, what role do you consider that the public space could play in raising the competitiveness and attractiveness of Bucharest and of its 2nd District? Each public space has an identity. When this identity envelops historical and cultural value and innovative elements, the public space actively contributes to raising the attractiveness of Bucharest, as well as the attractiveness of its 2nd district, because of the above-mentioned elements represent distinctive competences.

3. What

are the priorities of the 2nd District City Hall regarding public spaces? Do you consider that continuing the process of identifying and revitalizing abandoned public spaces is timely? One of the priorities of the 2nd District City Hall is realizing an inventory of all public urban spaces which need revitalization, but also the identification of new spaces which, through functional conversions or simple arrangements, can answer the residentsâ&#x20AC;&#x2122; needs and significantly contribute to raising the quality of urban life. The continuation of this process is the basis of the districtâ&#x20AC;&#x2122;s strategic development.

4. Architectural

competitions represent and essential step in re-developing neglected public spaces in Romanian cities. To what extent do you

consider architectural competitions to be relevant in the re-development of representative public spaces in the 2nd District? It is necessary that architectural competitions represent the conceptual basis of any proposal for public spaces. I believe this because there is a great advantage stemming from the fact that such a manner offers the possibility to identify varied solutions. The final pick can be represented either by a single solutions, or by a cumulation of solutions which, through their applications, define the identity of a location.

5. An important and often neglected role in the

development of our cities is played by young people. It is essential that young people become active from a civic viewpoint and get involved in the development of the city. Do you have an encouraging message for them? The public space is also the binder between generations. Young people must firstly be aware of the essential role of public spaces in the planned development of the city â&#x20AC;&#x201C; the city in which they conduct their activities; consequently, I invite them to undertake as many innovative measures, to identify as many urban instruments that can be used in a beneficial way in the intervention on different locations.

RECUCERIREA ORAŞELOR ÎN ŢĂRILE POST-COMUNISTE RECLAIMING THE CITY IN POST-COMMUNIST COUNTRIES

Mircea Kivu – Grupul pentru Democrația Participativă Plenum Regimurile comuniste au dus, în măsuri diferite dar fără excepţie, o luptă acerbă împotriva tuturor formelor de privat; pervertirea spaţiului privat în spaţiu public a fost una din componentele acestei lupte. Criza de locuinţe generată de industrializarea accelerată a produs forme caricaturale de locuire, cum ar fi cele cunoscute sub denumirea de comunalka (apartament folosit în comun de mai multe familii), intens ilustrată în cinematografia sovietică. Nu este vorba doar despre naţionalizarea imobilelor, ci şi despre caracterul impersonal al noilor spaţii de cazare (căci e dificil de vorbit despre “locuire” în blocurile construite astfel încât să reducă la minim ideea de intimitate sau personalizare). Căderea regimurilor comuniste a adus cu sine repunerea în drepturi a proprietăţii private. Odată cu aceasta, a putut fi exprimată aspiraţia oamenilor spre individualizare, spre evadare din spaţiul public. Numeroşi citadini au profitat, când au putut, de oportunitatea de a evada din cartierele de blocuri depersonalizante, construindu-şi “case pe pământ”. Trecerea de la comunizarea excesivă a spaţiului către privatizarea sa a urmat o tipică traiectorie de pendul, dintr-o extremă în alta: “De la localităţile supra-aglomerate, centralizate, dominate de blocuri şi transport în comun, oraşele Europei Centrale şi de Est s-au transformat în zone metropolitane extinse, multi-nodale care ating niveluri extreme de privatizare a locuirii, serviciilor, transportului şi a spaţiului public” (Stanilov, 2007, p. 7).

De cele mai multe ori, privatizarea excesivă a spaţiului a generat realităţi urbane disfuncţionale. Suprafeţe însemnate din parcuri sunt supuse retrocedărilor, astfel încât un oraş ca Bucureştiul, până nu demult beneficiar al unei ponderi importante a spaţiilor verzi, a devenit cea mai poluată capitală europeană. O simplă plimbare prin noile ansambluri rezidenţiale “bine situate” ale oraşelor contemporane dezvăluie cartiere întregi cu străzi în care accesul se poate face doar prin porţi bine păzite. Spre deosebire de locuinţele interbelice ale căror curţi erau împrejmuite cu garduri cu funcţie strict simbolică, de delimitare, vilele noilor îmbogăţiţi sunt separate de spaţiul public prin ziduri menite să izoleze complet proprietarul de “plebe”. Spaţiul public destinat contactelor sociale s-a mutat din zona deschisă din preajma cinematografelor în spaţiul închis al mall-urilor. Cauzele acestei de-socializări a spaţiului au fost multiple. Sonia Hirt vorbeşte despre o cultură a privatismului (Hirt, 2012, p. 33), prin care privatizarea, din mijloc de eficientizare, devine scop în sine. La nivel societal se manifestă un scepticism popular faţă de reţetele progresului social, considerate (mai ales după criza începută în 2008) drept utopice; există o neîncredere generalizată faţă de instituţiile statului, manifestată prin creşterea individualismului şi scăderea participării politice – fenomenul sintetizat de Putnam în sintagma

“bowling alone” (Putnam, 1995). În unele state post-comuniste, noile elite aspiră către preluarea modelului stilului de viaţă al Nomenclaturii, care presupunea reşedinţe şi cartiere complet izolate, bine păzite de eventualele intruziuni ale “clasei muncitoare” (în România noile cartiere rezidenţiale reproduc statutul cartierului Primăverii din epoca Ceauşescu, dar şi pe cel al reşedinţelor de vacanţă ale Gospodăriei de Partid din Neptun sau Predeal). Cum spuneam, avem de-a face cu o mişcare de pendul. După atingerea unei extreme, apare o forţă care împinge lucrurile în sens invers. Scăpaţi de obsesia luptei de clasă şi a prevalenţei intereselor partidului faţă de cele ale individualui, foştii locuitori ai lagărului socialist crezuseră că pot fi fericiţi căutând căi individuale de salvare, ignorând problemelor celor de lângă ei, creându-şi micile spaţii de confort din spatele zidurilor opace – sau, pur şi simplu, emigrând, adică încercând să se integreze în spaţii mai prietenoase. Numai că au constatat că nu-i de ajuns. Că nu poţi fi fericit atunci când dincolo de spaţiul tău privat întâlneşti mizerie, urât, falsitate. Cam de la inceputul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI, nu s-au mai mulţumit să îşi exprime nemulţumirea; s-au asociat cu cei nemulţumiţi de aceleaşi lucruri ca şi ei, au căutat împreună soluţii şi, tot împreună, au incercat să le pună în practică. Pe scurt, locuitorii au început să se transforme în cetăţeni.

Sunt ceea ce se cheamă grupuri cetăţeneşti informale. Grupul Iniţiativa Favorit doreşte să revitalizeze cinematograful abandonat din Drumul Taberei, să-l transforme într-un centru cultural comunitar de care cartierul duce lipsă. Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei a început prin a apăra un parc (Parcul Circului) ameninţat să fie înjumătăţit în beneficiul unor obscure intenţii imobiliare. Deocamdată au reuşit (dar încă mai sunt lucruri de făcut); acum se străduie să menţină vie ideea de comunitate a cartierului, au deja un ziar ajuns la al cincilea număr. Tot nişte dezvoltări imobiliare cu cântec au determinat cetăţenii să înfiinţeze Grupul Luptăm pentru Aleea Lunguleţu, grupul Luptă pentru strada ta (din Aleea Luncşoara), Grupul de Iniţiativă Cartierul Floreasca. ÎnCotroceni este o iniţiativă menită să salvgardeze identitatea unuia dintre cele mai frumoase cartiere bucureştene, ameninţat de invazia prostului gust. Cetățean Sectorul 3 este grupul celor nemulţumiţi de promisiunile neonorate şi de iniţiativele netransparente şi păguboase ale primarului de sector. Ar mai fi multe de povestit despre Asociaţia Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi, Cruciada Locatarilor Titan, grupul Salvaţi Parcul Drumul Taberei, Initiaţiva Civică Tudor Vladimirescu, grupul Salvaţi Parcul Tineretului, LaBomba Studios din Rahova-Uranus, Iniţiativa Prelungirea Ghencea, grupul Callatis (deja consacrat prin premii la Gala Participarii Civice şi Gala Societăţii Civile) şi altele. Am ştiri despre iniţiative similare în alte oraşe ale țării – Arad, Piatra-Neamţ, Oradea (Coaliţia Rogerius),

Iaşi (Iaşiul iubeşte teii e deja binecunoscut), Cluj (unde s-a reuşit oficializarea bugetelor cetăţeneşti participative în bugetul municipal). Vestea proastă e că lupta cu inerţia specifică administraţiei, adesea în simbioză cu corupţia, e aspră. Victoriile obţinute cu greu sunt adesea anihilate prin abuzuri. Asta creşte riscul abandonului, al resemnării. Vestea bună este că, chiar şi atunci când drumul până la îndeplinirea obiectivelor pare nesfârşit, parcursul creează reţele de solidaritate care se multiplică. Iar fiecare victorie, cât de măruntă, acţionează prin puterea exemplului, stimulând noi iniţiative. Un fenomen nou, consecinţă a înmulţirii grupurilor locale de iniţiativă, este colaborarea între ele. Prin reţelele sociale îşi fac reciproc cunoscute luările de poziţie şi acţiunile. Atunci când unele grupuri au organizat manifestaţii de stradă, li s-au alăturat, din solidaritate, activiştii din celelalte comunităţi, astfel încât s-a ajuns la mobilizări greu de ignorat atât de către mass-media cât şi de către autorităţi. Deja s-a format în Bucureşti, cu sprijinul Centrului de Resurse pentru participare publică, o reţea funcţională a iniţiativelor din diverse cartiere: Rețeaua Civică București – RCB. Pe de altă parte, o parte din oamenii care activează în grupurile cetăţeneşti au participat la alegerile locale din primăvara trecută (fie alăturându-se Uniunii Salvaţi Bucureştiul, un partid de extracţie civică, recent infiinţat, fie ca independenţi – la Iaşi şi Bacău), reuşind să obţină mandate de consilieri

locali. Privind către noile tendinţe (e drept, deocamdată manifestate doar în câteva oraşe mari), putem spune că există deja premisele unei recuceriri a spaţiului de către cetăţeni. O provocare ce nu poate fi ocolită de către planificarea urbană.

The communist regimes have led, in different degrees but without exception, to a bitter fight against all forms of private property; the distortion of private space into public space was one of the components of this fight. The dwellings’ crisis generated by the accelerated industrialization produced burlesque forms of housing, like the ones known as comunalka (apartment used in common by several families), intensely portrayed in soviet cinematography. This is not just about the nationalization of property, but also about the impersonal character of the new accommodation spaces (as it is difficult to talk about “housing” in apartment blocks built with the aim of reducing the idea of intimacy and personalization to a minimum). The fall of communist regimes brought a reconsideration of private property. Consequently, the people’s aspiration towards individualisation and escape from public space could be expressed. Numerous citizens seized the opportunity to escape from the de-personalized block-housing

neighbourhoods by building “houses on land”. The passage from the excessive communization of space to its privatization followed a typical pendulum trajectory, from one extreme to the other: “From high-density, monocentric settlements, dominated by high-rise public housing and communal modes of transportation, the CEE cities are being transformed into sprawling, multi-nodal metropolitan areas reaching extreme levels of privatization of housing, services, transportation, and public space” (Stanilov, 2007, p. 7). Most of the time, the excessive privatization of space has generated dysfunctional urban realities. Significant surfaces from parks are subject to retrocessions – as a result, a city like Bucharest, which has until recently benefitted from an important share of green areas, has become the most polluted European capital. A simple walk through the new “well-located” residential complexes of contemporary cities reveals entire neighbourhoods with streets accessible only through well-guarded gates. In contrast with the interwar dwellings whose yards were surrounded with symbolic fences, the villas of the new rich are separated from the public space by walls meant to completely isolate de owner from the “common folk”. The public space destined for social contact has moved from the open area near cinemas to the closed space of shopping malls. The causes for this socialization of space were multiple. Sonia Hirt mentions a culture of privatism

(Hirt, 2012, p. 33), which transforms privatization from a means of raising efficiency to a purpose in itself. At societal level, a popular scepticism is manifested towards the models of social progress, considered (especially after the crisis which started in 2008) as utopic; there is a generalized lack of trust in state institutions, expressed by the rise of individualism and decrease of political participation – a phenomenon synthesized by Putnam in the “bowling alone” expression (Putnam, 1995). In some post-communist states, the new elites aspire to assume the lifestyle model of the Nomenklatura, which implied completely isolated residences and quarters, well-guarded from the possible intrusions of the “working class” (in Romania, the new residential neighbourhoods reproduce the status of the Primăverii neighbourhood in the Ceaușescu era, as well as that of the Party’s summer residences in Neptun or Predeal). As previously mentioned, we are facing a pendulum movement. After one of the extremes is reached, a force appears which moves things in the opposite direction. Released from the class struggle’s obsession and from the prevalence of the Party’s interests instead of individual ones, the former inhabitants of the socialist camp thought they could be happy by searching for individual salvation routes – ignoring the problems

of those beside them, creating their own small comfort spaces behind opaque walls or just emigrating, hence trying to integrate in more friendly spaces. However, they realized that it is not enough and you cannot be happy when beyond your private space you find misery, ugliness, falsehood. Beginning with the second decade of the 21st century, they were no longer satisfied with expressing their discontent, they associated with people dissatisfied with the same things and started looking for solutions together and, also together, they tried to implement these solutions. In brief, the inhabitants started to transform into citizens. They are what we call informal citizen groups. The Favorit Initiative Group wishes to revitalize the abandoned cinema in Drumul Taberei, to transform it into a cultural community centre which is missing in the neighbourhood. The Lacul Tei Civic Initiative Group started by defending a park (Circus Park) threatened to be reduced in half for the benefit of obscure real estate intentions. For the moment they have managed that (but there are still things that need to be done); now they strive to maintain the idea of a neighbourhood community, they already have a newspaper running in its fifth issue. Some other controversial real estate developments have determined citizens to found the We fight for Aleea Lungulețu Group, the Fight for your street group (from Aleea Luncșoara), the Floreasca neighbourhood initiative group. InCotroceni is an initiative meant to safeguard the identity of

one of the most beautiful neighbourhoods of Bucharest, threatened by kitsch interventions. District 3 Citizen is a group uniting citizens discontent with the district mayor’s unhonoured promises and un-transparent and damaging initiatives. A lot more could be told about the Save Dămăroaia and Bucureștii Noi neighbourhoods, the Titan Inhabitants’ Cruciade, the Save Drumul Taberei Park group, the Tudor Vladimirescu Civic Initiative, LaBomba Studios from Rahova-Uranus, the Prelungirea Ghencea Initiative, the Callatis group (already recognized through awards in the Civic Participation Gala and Civil Society Gala) and others. I have news about similar initiatives in other cities – Arad, Piatra-Neamț, Oradea (Rogerius Coalition), Iași (Iași loves lindens is already well-known), Cluj (where they succeeded in making participatory citizens’ budgets within the municipal budget official). The bad news is the rough fight with the specific administrative inertia, often found in symbiosis with corruption. Victories obtained with great difficulty are often annihilated through abuse. This raises the risk of abandonment and resignation. The good news is that, even when the road to achieve one’s objectives seems never-ending, the route creates solidarity networks which multiply. Moreover, each victory, no matter how small, acts like an example, thus stimulating new initiatives. A new phenomenon, consequence of the multiplication of local initiative groups, is the

collaboration between them. Through social networks they disseminate their activities and reactions. When some groups have organized street demonstrations, they were joined, in solidarity, by activists from the other communities, thus leading to mobilisations which were difficult to ignore by the mass-media and by the authorities. In Bucharest, a functional network of initiatives from different neighbourhoods was formed – The Civic Bucharest Network – RCB -, with the support of The Resource Centre for Public Participation. On the other hand, a part of the people activating in citizen groups participated in local elections last spring (either joining the Save Bucharest Union, a recently-established party of civic origin, or as independents in Iași and Bacău), succeeding to obtain mandates as local counsellors. Looking at the new tendencies (it’s true, manifested just in several big cities for now), we can already affirm that the premises of a space reclamation by citizens exist. A challenge that cannot be ignored by the urban planning sector. Bibliografie | References Hirt S.A. (2012): Iron Curtains. Gates, Suburbs and Privatization of Space in the Post-socialist City. Wiley-Blackwell. Putnam R.D. (1995). Bowling Alone: America’s Declining Social Capital. Journal of Democracy. 1995, 6(1), pages 65–78. http://xroads.virginia.

edu/~HYPER/DETOC/assoc/bowling.html Stanilov K. (2007): The Post-Socialist City. Urban Form and Space Transformations in Central and Eastgern Europe after Socialism. Springer, The Netherlands.

ROLUL - CHEIE AL SPAȚIILOR PUBLICE ÎN DEZVOLTAREA URBANĂ KEY ROLE OF PUBLIC SPACES IN URBAN DEVELOPMENT

Dirk Engelke | Raimund Kemper - Institute for Spatial Development at the University of Applied Science Rapperswil Spațiul public este un spațiu social. În spațiul public au loc comunicarea și socializarea. În special pentru copii și pentru tineri, spațiul public este important în dezvoltarea individuală, pentru integrarea în lumea adulților și pentru a învăța democrația prin negocierea intereselor diferiților utilizatori. Prin urmare, spațiul public este un spațiu al puterii, unde au loc amenințări și excluziuni. Tineri sau, spre exemplu, oameni fără adăpost sunt priviți ca o amenințare pentru ordinea publică (vezi Kemper, Reutlinger, 2015). Viceversa, spațiul public oglindește norme sociale și valori, precum și provocările strucutrale relaționate cu acestea. Prin acestea, spațiul public este un punct central al societății urbane și joacă un rol cheie în dezvoltarea urbană. Însă atunci când numim un spațiu ”public”, despre ce tip de spațiu vorbim? Pacuri, locuri urbane, străzi, locuri de joacă sau incinte de biserici și malluri sunt adesea considerate spații publice. Însă și colțurile străzilor, insulele de trafic sau zonele de așteptare sunt spații publice – chiar dacă, de cele mai multe ori, nu sunt percepute ca atare. Posibilitatea accesului pentru orice persoană, la orice oră, fără privilegii sau restricții speciale, este ceea ce face un spațiu să fie ”public”.

Accesibilitatea este cheia Accesibilitatea este cea care determină funcția și forma fizică a spațiului public. Cu toate acestea, în multe spații publice nu există o accesibilitate

adecvată pentru toată lumea. De exemplu, străzile pot fi dominate de traficul motorizat, curțile școlilor sunt accesibile doar elevilor și profesorilor chiar și în timpul serii, sau parcurile sunt dominate de un singur tip de utilizator ce determină regulile (vezi Selle, 2008). Toate acestea își găsesc expresia în forma fizică a spațiului public. În această formă a sa, spațiul public modelează imaginea orașului. Identitatea sa estetică este definită de structura spațiului public, cu străzile, piețele și parcurile sale. Această identitatea este foarte mult legată de percepția calității estetice. Cu toate acestea, spațiile publice se află în continuă schimbare. Ele reprezintă o istorie urbană vizibilă, ce reflectă nevoile, țintele și ideologiile oamenilor ce trăiesc și guvernează orașele. De cealaltă parte, dimensiunea fizică a spațului public este esențială pentru caracterul său public.

Nevoia de calitate Arhitectul Jan Gehl descrie diferite criterii ce caracterizează spațiile urbane de calitate, din perspectiva utilizatorului. Aceste criterii de calitate sunt împărțite în trei dimensiuni: protecție, confort și bucurie (Gehl, 2004). Protecția exprimă nevoia oamenilor de a fi feriți de accidente, insecuritate sau disconfort. Ținta este reprezentată de spațiile multi-funcționale. Pentru ca un spațiu să fie considerat sigur, trebuie

să fie oameni în jur care să desfășoare diferite activități. Acest lucru este realizat cel mai bine prin prezența diferitelor funcțiuni: locuire, birouri, comerț și restaurante. Confortul se referă la calitatea resimțită atunci când ne plimbăm sau staționăm într-un anumit loc. Implică senzațiile resimțite atunci când te plimbi, stai în picioare sau jos, precum și la posibilitățile de a vedea, a auzi și a vorbi. Oportunitatea de a participa în activități variate și de a experimenta mediul fizic depinde de modul în care spațiul urban este proiectat pentru desfășurarea în condiții bune a acestor activități. Bucuria în aprecierea experienței ce țin de folosite.

utilizare acoperă scara umană – aspectelor climatice pozitive și a senzoriale a locului, inclusiv aspecte design și de calitatea materialelor

Aceste dimensiuni definesc forma fizică și afectează modul de utilizare a spațiului public. Este clar că numai suprapunerea diferitelor dimensiuni poate asigura o calitate bună a spațiilor publice. John Friedmann descrie deja, la finalul anilor 1980, faptul că în planificarea și proiectarea spațiilor publice devine vizibil modul în care diferitele interese, nevoi și oportunități ale utilizatorilor sunt luate în considerare și tratate. Atractivitatea spațiilor publice este și o problemă a construcției lor sociale, ce începe odată cu procesul de planificare. Forma fizică este doar expresia acestui

proces de planificare.

Crearea spațiilor publice este un proces În general, acest proces de planificare este realizat sau dominat de către proprietarul spațiului public – proprietari privați sau administrație publică locală -, ce își urmărește mereu interesul. Abordări precum guerilla gardening sau urban knitting, precum și proiecte ca YPLAN inversează această logică și revendică orașul prin schimbarea formei fizice a spațiilor publice. Începând cu un spaiu urban, un cartier sau un cvargtal, spațiile publice sunt re-proiectate pornind de la nevoile utilizatorilor. Un exemplu privind modul în care re-proiectarea formei fizice poate iniția noi funcțiuni și genera noi utilizatori ai spațiului public este o intervenție temporară realizată lângă un bloc de locuințe din Zurich (ABZ, 2016). Fotografia ilustrează noua amenajare a spațiului public. La sol, s-a trecut de la o singură funcțiune (legată de trafic), la un loc multi-funcțional ce permite odihna și interacțiunea. Acest lucru crează un fel de ”spațiu public de buzunar”, ce poate deveni un prim pas în conturarea unei rețele de spații publice.

Rol cheie în dezvoltarea urbană Spațiile publice au un rol cheie în dezvoltarea urbană. Ele determină o calitate a vieții crescută

în cartiere și ajută la construirea unei rețele de mici dimensiuni – o rețea de protecție, confort și bucurie. Prin inițierea unor procese de planificare participativă, ele ajung în final să conecteze nu doar cartiere și cvartale urbane – ele conectează întreaga societate urbană.

Young or e.g. homeless people are often regarded as a threat for the public order (see Kemper, Reutlinger 2015). Vice versa, public space mirrors social norms and values as well as the related structural challenges. By that public spaces are a focal point for the (urban) society and play a key role in the entire urban development.

But what kind of space do we talk about if we do call it a „public space”? Parks, urban places, streets, playgrounds or churchyards and shopping malls are commonly called public spaces. But also street corners, traffic islands or waiting areas are public spaces – even if they are mostly not perceived as such. The accessibility for every person at any time without special privileges or restrictions does make a space a public space.

Accessibility is key Figure 1. Re-modelarea spațiului public prin intervenții temporare pentru simularea unor utilizări diferite | Re-shaping public space by temporary intervention to stimulate a different use

Public space is social space. In public space communication and socialisation take place. Especially for children and young people public space is important for the individual development, for the integration into the worlds of adults and to learn democracy by the negotiation of different user interests. As such public space is a place of power, where threat and exclusion take place.

It’s the accessibility which determines the function and the physical shape of a public space. Nevertheless, in many public places there is no adequate accessibility for everybody. Streets for example can be dominated by the motorized traffic, school areas are only accessible for teachers and students even in the evening, or parks are dominated by a single type of user determining the rules (see Selle 2008). All this finds its expression in the physical shape of a public space. Public space in its physical shape

coins the image of a city. Its aesthetical identity is defined by the structure of the public space with its streets, places or parks. This identity is very much related to the perceivability of the aesthetical quality. However, public places are under constant change. They are visible urban history reflecting the needs, aims and ideologies of the people living in and governing cities. On the other hand, the physical dimension of the public space is essential for its public character.

Need for quality The architect Jan Gehl describes different quality criteria that characterise good public places from a user perspective. The quality criteria are divided into the three dimensions: Protection, comfort and enjoyment (Gehl 2004). Protection expresses peoplesâ&#x20AC;&#x2122; need to be kept safe from accident, insecurity and discomfort. This also concludes multifunctional places. For places to feel safe, there have to be people around with things to do. This is best achieved by the presence of diverse functions: housing, offices, shops and restaurants. Comfort deals with the quality of walking and staying in a place. It involves walking, standing and sitting as well as the possibility of seeing, hearing and talking. Opportunities to participate in a variety of activities and to experience the surroundings rest on how urban space is designed

to facilitate basic human activities under good conditions. Enjoyment covers the human scale, enjoying the positive aspects of the climate and the sensory experience of the place, including design and the quality of materials used. These dimensions define the physical shape and affect the use of public space. It is obvious that only the overlay of the different dimensions can provide a good quality of public spaces. John Friedmann already described in the late eighties that it becomes particularly visible in the planning and design of public places how the different interests, needs and opportunities of the users are taken into consideration and are dealt with. The attractiveness of public places is also a question of their social construction that already begins with the planning process. The physical shape is â&#x20AC;&#x201C; only â&#x20AC;&#x201C; the expression of this planning process.

Creating public spaces is a process Commonly this planning process is done or dominated by the property owner of the public space such as landlords or city administration undermining their interests. Approaches like guerrilla gardening or urban knitting as well as project like YPLAN turn around this logic and claim the city by changing the physical shape of public spaces. Starting from an

urban space, a neigh-bourhood or an urban quarter, public spaces are being re-designed starting from the needs of the users.

Key role in urban development Public spaces play a key role in urban development. They generate quality of life in urban quarters and build a small-scale network of protection, comfort and enjoyment. By initiating participatory planning processes, they eventually connect not just neighbourhoods and urban quarters - they connect the urban society. Bibliografie | References ABZ (2016): 100 years ABZ – An entertaining walk at the Bullinger sqaure. Zurich. Friedmann J. (1987): Planning in the Public Domain: from Knowledge to Action. Princeton.

Figure 2. Re-modelarea spațiului public prin intervenții temporare pentru simularea unor utilizări diferite | Re-shaping public space by temporary intervention to stimulate a different use

An example of how re-designing the physical shape initiates new functions and generates new users for public spaces is a temporary intervention of a building block in Zurich (ABZ 2016). The photo illustrates the re-design of public space: The pavement had been re-shaped from a single traffic function to a multi-use location for resting and interaction. This creates a kind of “pocket public space” to be a stepping stone in a network of public spaces.

Gehl J. (2004): Towards a fine City for People – Public Spaces and Public Life. London Kemper R., Reutlinger C. (2015) Umkämpfter öffentlicher Raum. Herausforderungen für Planung und Jugendarbeit. Wiesbaden. Selle K. (2008): Was ist los mit den öffentlichen Räumen? Analysen, Positionen, Konzepte. Ein Lehrbuch für Studium und Praxis. Aachen.

POLITICI PENTRU SPAȚIILE PUBLICE: O PRIVIRE ASUPRA PERSPECTIVEI EUROPENE ȘI LECȚII ÎNVĂȚATE DIN YPLAN LA BUCUREȘTI POLICIES ON PUBLIC SPACES: EUROPEAN PERSPECTIVES AT A GLANCE AND THE LESSON LEARNED FROM Y-PLAN IN BUCHAREST Pietro Elisei - International Expert in Strategic Planning and Urban Policy Design Spațiul public este un factor cheie și o variabilă critică a tuturor acțiunilor (politici, proiecte, evenimente temporare ș.a.m.d.) ce țintesc regenerarea sau dezvoltarea spațiilor urbane. Spațiul public este un concept simbiotic, ale cărui ”capacități generatoare” și înțelesuri sunt îmbogățite atunci când este conectat cu alte concepte precum spațiu privat, loc, sau context temporal. Diverse discipline, atât predominant operaționale (arhitectură, urbanism, geografie, sociologie, antropologie), cât și predominant teoretice (filozofie, istorie, studii urbane ș.a.m.d.) sunt implicate în problema spațiului public. Cercetarea relaționată cu producerea spațiului a fost atât de profundă, și considerată de către atât de mulți gânditori și designeri în secolul XX, încât denumirea ”Spatial turn” a devenit una comună. Importantul avans teoretic pe care cercetarea despre ”Turnura spațială” se bazează este noțiunea că spațiul în sine nu este un dat, ci o entitate produsă social ce este creată, înțeleasă și experimentată diferit de către oameni și culturi diferite în timpuri diferite (Russel, 2011). Diversitatea este foarte importantă în problemele legate de spațiul public. Diversitatea geografică,

culturală, temporală sau politică determină diferitele abordări pentru înțelegerea, definirea, proiectarea și chiar realizarea fizică a spațiilor publice. Problema politicilor pentru spații publice în Europa poate fi privită și doar pornind de la această diversitate, sau, mai bine spus, de la evoluția diferitelor componente menționate anterior ce caracterizează această diversitate. În spațiul restrâns al acestui articol nu este posibil să contractăm atât de multe argumente ce caracterizează politicile pentru spații publice din Europa. În schimb, acest articol va încerca să descrie atitudinea Uniunii Europene (UE) către acest subiect central al planificării urbane și să evidențieze elementele cheie necesare pentru a concepe politici de calitate ce exploatează întreg potențialul legat de spațiul public – un pilon-cheie al planurilor, proiectelor și politicilor urbane. După cum știm, Uniunea Europeană nu este un nivel instituțional ce are responsabilități majore în politicile urbane, din cauza principiului proporționalității și subsidiarității. În realitate însă, acest actor instituțional are cu siguranță o influență semnificativă asupra politicilor urbane ale statelor membre, prin scrisori de poziție, rapoarte științifice, rapoarte politice, lucrări

ale unor grupuri de interese, programe ad-hoc și fonduri pentru coeziune teritorială (în principal Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul Social European). În ultima ”Agendă Urbană a Uniunii Europene” Pactul de la Amsterdam (2016) -, rolul ”spațiului public” este marginal. De fapt, acesta este considerat doar în relație cu prioritatea Mobilității Urbane. Această interpretare a spațiului public este extrem de reductivă și evidențiază o viziune strict inginerească a unui concept care, prin natura sa transversală, cuprinde aspecte soft și hard, materiale și imateriale ale design-ului și implementării politicilor urbane. Declarația de la Riga (2015), ce a stat la baza Pactului de la Amsterdam, nici măcar nu a luat în considerare probleme legate de spațiul public. Este paradoxal că, într-un moment al fragmentării vizibile, în diferite contexte, a Uniunii Europene, atât de puțină importanță este dată unui element atât de agregator precum spațiul public. Spațiul public ar trebui să fie considerat un subiect cheie al inițiativelor și politicilor susținute de Uniunea Europeană. Spațiul public nu este doar un element fizic ce susține calitatea fizică a unui țesut urban specific, este catalizatorul ce creează un simț de apartenență la un loc și care promovează conștiința socială a cetățenilor. Cu alte cuvinte, este un motor care impinge către o viață și o cetățenie de calitate, în aspectele sale tangibile și intangibile. În declarația de la Toledo (2010), centrată pe

dezvoltarea urbană, conceptul de spațiu public contribuie la un mediu plăcut pentru populația urbană, precum și pentru atractivitatea globală și competitivitatea orașului. În această declarație, aspectul recalificării fizice a spațiilor degradate este puternic subliniat, fiind predominant față de componentele mai puțin materiale ale spațiului public, însă, în final, este evidențiat rolul spațiului public ca factor democratic și în construirea unei comunități: pentru că valorile democrației, co-existenței, schimbului, progresului civic, diversității, coabitării și libertății sunt cel mai bine exprimate în spațiul public. În Carta de la Leipzig (2007), spațiul public este proeminent. În acest document, ”Crearea și asigurarea spațiilor publice de calitate” este o strategie concretă de acțiune. Aici conceptul de spațiu public este exprimat într-o modalitate mai cuprinzătoare: pe lângă convențiile arhitecturale tipice, el ia în considerare și procesul de planificare urbană. Interacțiunea dintre arhitectură, planificarea infrastructurilor și planificarea urbană este considerată a fi centrală în procesul de definire a unui Baukultur care să furnizeze standarde înalte de locuire. Spațiul public ca mediu de locuire complex, unde componente de proces și tehnologice, materiale și imateriale se reunesc în identificarea unei capacități de proiectare, construire și trăire a orașului contemporan în întregul său. Baukultur trebuie înțeles în cel mai larg sens al termenului, ca sumă a tuturor aspectelor culturale, tehnologice, sociale și ecologice ce influențează calitatea și procesul de

planificare și construire. Este posibil să continuăm această digresiune cu alte documente cheie de planificare urbană ale Uniunii Europene, însă cele menționate anterior sunt deja semnificative întrucât ilustrează tendințele ”Viziunii UE” despre ce trebuie promovat și finanțat în spațiul urban. Spațiul public este bineînțeles considerat în cadrul abordării UE în domeniul urbanismului, însă nu ocupă niciodată un rol central și este adesea privit mai mult ca o anexă a politicilor, și nu ca un element constitutiv. În ciuda importanței, spațiului public nu i s-a acordat atenția cuvenită în literatura de specialitate și, mai important, nici în politicile și acțiunile la nivel local (UN-HABITAT, 2014). În realitate, multe politici de dezvoltare urbană din Europa, ce țintesc fie dezvoltarea fie regenerarea, reușesc să aibă un impact pozitiv în transformările urbane materiale și imateriale atunci când se concentrează asupra potențialităților ce există în spațiul public interior și exterior. Este necesar să readucem în discuție centralitatea spațiilor publice în dezbaterile legate de procesul de propunere și proiectare a unor politici efective și eficiente pentru coeziunea urbană și teritorială din Europa. Mai mult, cu ascensiunea tehnologiilor de rețea și geo-data (în special internet mobil, web 2.0, inteligență conectivă – web 3.0 și GIS mobil), structura spațiului urban contemporan este în continuă mișcare și interacțiune, noile tehnologii influențând experiențele cetățenilor și

inducând transformări prin combinarea fizicului și a virtualului, dar și a publicului și a privatului. Spațiile sunt pline de obiecte inteligente (Internet of Things) și frecventate de persoane aflate ”în interacțiune continuă”, fiecare cu dispozitivul mobil conectat la Internet (Internetul omniprezent). Utilizarea tehnologiilor mobile ca interfețe de conexiune re-modelează limitele între spațiile fizice și cele digitale. În același timp, aceste noi facilități și servicii răspund unor așteptări ce există deja. Mai mult, nu trebuie subestimat rolul spațiilor publice contemporane ca purtător al tehnologiilor prietenoase cu mediul (de exemplu, crearea instalațiilor pentru producerea de energie curată sau a instalațiilor pentru economia de energie), al tehnicilor inovatoare de planificare (de exemplu, introducerea modelelor 3D ca facilitatori pentru design-ul mai bun al serviciilor noi și clasice) și, cum am evidențiat deja, ca generator de informație critică. Internet of Places este rezultatul acestei noi configurații a spațiilor publice, prin combinarea Internet of Things și Internet of People (Elisei, 2015). Experiența proiectului Y-PLAN, în special lucrul cu elevii de liceu, poate contribui foarte mult la creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește aceste subiecte, nu doar în rândul populației tinere, dar chiar și în rândul factorilor de decizie politică din București. București este un oraș european ce nu își valorifică țesutul urban

și, prin urmare, pierde oportunitatea de a-și promova morfologia și patrimoniul reprezentat de resursa umană. Y-PLAN lucrează cu aceste resurse și le asigură cunoștințele de bază pentru înțelegerea politicilor urbane, propunând și exerciții interactive, practice (lucrând cu orașul inter/acționând în și cu spațiile din oraș) pentru a învăța despre potențialul spațiilor urbane. Studenții sunt învățați să înțeleagă cum un spațiu se transformă într-un loc. Le sunt oferite elemente de ”saper costruire” folosind materiale tangibile și intangibile. Nu sunt educați, ci sunt implicați în concepție, în procesul de re-însușire a spațiilor (prea multe) abandonate din București. Astfel, sunt artizanii a cel puțin două procese: incluși întrun proces de învățare despre planificarea urbană, potențialul acesteia, rolul în construirea orașului fizic, dar și un subiect care sprijină exploatarea drepturilor și îndatoririlor ce țin de noțiunea de cetățenie.

din primăriile din București nu există un discurs serios despre spațiul public înseamnă negarea unei calități depline a vieții pentru acești elevi, tineri cetățeni, ce au demonstrat în acest mic proiect că se pot face lucuri chiar și cu resurse puține. Nu este necesară atât educarea, cât este necesară asigurarea unui spațiu creativ pentru ca locuitorii Bucureștiului să se poată exprima în spațiul public. Acesta este mesajul acestor practici, gândite, proiectate și implementate de elevi. Este acum rândul politicienilor și tehnicienilor să înțeleagă și să cuprindă mesajele din proiectul Y-PLAN și să le transforme într-un proces care să conducă ”Renașterea Urbană a Bucureștiului”, începând cu patrimoniul enorm reprezentat de spațiile publice neglijate (multe reduse la modestul rol de spații improvizate de parcare sau mici spații comerciale). Y-PLAN a furnizat expertiză și numeroase exemple practice despre cum poate fi început acest proces de renaștere.

Proiectul Y-PLAN solicită astfel lansarea unei noi generații de politici orientate către spațiul public din București. Principalul său obiectiv nu este educarea elevilor ca investiție în viitor (deși acest aspect nu trebuie subestimat ca rezultat al proiectului), ci demonstrarea faptului că există o nevoie stringentă de a lucra în numeroasele ”spații pierdute”, cu potențial enorm (arhitectural, cultural, social, istoric, economice – funcție de spațiul selectat), ce au ”rămas în urmă” în cadrul orașului. În prezent, lipsa acțiunii și faptul că pe agenda niciuneia

The public space is a key-driver and a critical variable of all those actions (policies, projects, temporary events and so on) aiming at regenerating or developing urban spaces. Public space is a symbiotic concept, it sprouts up its “generating capabilities” and meanings when connecting to other concepts such as private space, place or temporal contexts. A number of disciplines, from the more operational

(architecture, town planning, geography, sociology, anthropology) to the more theoretical (philosophy, history, urban studies and so on) are involved in the issue of public space. Research related to production of space has been so thoughtful, and considered by many thinkers and designers in the XX century, that the denomination “The Spatial Turn” has become commonly known. The key theoretical advance on which work about “Spatial Turn” is based in the notion that space itself is not a given, but a socially produced entity which is created, understood and experienced differently by different people and cultures at different times (Russel, 2011). Diversity is a key to penetrate the issues related to public space. Geographical, cultural, temporal, political diversity defines the different approaches to understanding, defining, designing and even physically realizing the public space. The question of policies on public space in Europe can be faced just starting from this diversity, or better from the evolution of the different components, as specified here above, characterizing this diversity. In the “confined space” of this article it is not possible to shrink the many arguments characterizing policies on public space in Europe. Instead, this article will try to describe the attitude of the European Union (EU) towards this central topic of Urban Planning and to evidence key elements necessary for designing good policies exploiting all potentials related to this driver - a

key-pillar of urban plans, projects and policies. As we all known, the EU is not an institutional level having a major responsibility for urban policies, due to the principle of proportionality and subsidiarity. In the reality of facts, this institutional actor, through position papers, scientific reports, political reports, group of interest works, ad hoc programmes and the funds for territorial cohesion (mainly ERDF and ESF) has definitively a significant weight in influencing urban policies of the member states. In the very last “Urban Agenda for the EU”, The Pact of Amsterdam (2016), the role of “public space” is marginal. In fact, it is considered just in relation to the priority of Urban Mobility. This interpretation of the public space is extremely reductive and highlights a strictly engineering vision of a concept that instead, by its nature, being a cross cutting issue, embraces soft and hard, material and immaterial aspects of urban policies’ design and implementation. The Riga Declaration (2015), providing for the establishment of the Amsterdam pact, not even considered issues relating to public space. It is paradoxical that, at this time of fragmentation happening under many contexts of the EU, so little importance is given to a highly aggregator element as that of the public space. The public space should be considered a key subject of initiatives and policies supported by the European Union. The public space is not only a physical element to support the physical

quality of a specific city fabric, it is the catalyst that creates a sense of belonging to a place and which promotes the social conscience of individual citizens. In other words, it is an engine that pushes for living a qualitative citizenship, both in its tangible and intangible aspects. In the Toledo’s declaration (2010), focusing on urban development, the concept of public is expressed as making pleasant environment for the urban population and also for the global attractiveness and competitiveness of the city. In this declaration, the aspect of the physical requalification of the degenerated spaces is strongly emphasized, it is predominant in respect to the focus on less material components of the public space, but, finally, it even highlights the role of public space as democracy driver and community builder: because the values of democracy, coexistence, exchange, civic progress, diversity, living together and freedom are key factors in the culture of the European city, which are expressed most effectively in the public realm. A most relevant prominence is given to public space in the Leipzig Charter (2007). In this document, “Creating and ensuring high-quality public spaces” is a proper strategy for action. Here the concept of public space is expressed in a more comprehensive way, specifically, in addition to typical architectural conventions, it also considers the urban planning process. The interaction of architecture, infrastructure planning and urban planning is put at the center of a process defining

a Baukultur providing high standards for the living environment. Public space as complex living environment where processual and technological, material and immaterial components merge into the identification of a capability of designing, building and living the contemporary city as a whole: Baukultur is to be understood in the broadest sense of the word, as the sum of all the cultural, economic, technological, social and ecological aspects influencing the quality and process of planning and construction. It is possible to continue this excursus in other EU urban planning key-documents, but the above reported are already significant as they benchmark the trends on the “EU vision” about what is to be promoted, and financed, in the urban realm. Public space is evidently kept into consideration in the EU approach to city planning, but it never assumes a central role and too often is confined to be considered as an accessory of policies more than a constituent element. Despite its importance, public space has not been given the attention it deserves in literature and, more importantly, in policy and action at the local level (UN Habitat, 2014). In reality, many urban policies in Europe, both for development or renewal purposes, manage to have a positive impact on material and immaterial urban transformation when focusing their actions on potentialities embedded in the public space, both indoor and outdoor. There is the need to re-discuss the centrality

of public spaces in the debate linked to the pathway leading to propose and design effective and efficient policies for urban and territorial cohesion in Europe. Moreover, with the ascension of network and geo-data technologies (especially mobile internet, web 2.0, connective intelligence – web 3.0 and mobile GIS), contemporary urban space constitution is gradually changing and public space is in constant motion and interaction, as new technologies invisibly influence the experiences of citizens and steadily induce transformations through blending the physical and virtual, but also the public and private borders. Spaces are full of intelligent objects (Internet of Things) and frequented by “continuously interacting” people, everybody with its mobile device online (the ubiquitous Internet). The use of mobile technologies as connection interfaces re-shapes the limits between physical and digital spaces. At the same time, these new facilities and services come to address alreadyexisting expectations. Moreover, it is not to underestimate the role of contemporary public spaces as a carrier for environmental friendly technologies (e.g. the ones related to creation of installations for clean energy production to energy saving installations), innovative planning techniques (e.g. introduction of 3D models as facilitators for best design of classic and new services) and, as already evidenced, generator of critical information: The Internet of Places as a result of this new configuration of the

contemporary dimension of the Public Spaces is a merger of the Internet of Things and the Internet of People (Elisei, 2015). The Y-PLAN Project experience, especially the fact of working with mainly high school students, can contribute a lot in raising awareness on these topics, not just for the young population, but even for the policy and decision makers in Bucharest. Bucharest is a European town that is not capitalizing on its urban tissue, and consequently loses the opportunity of empowering its civic fabric, its relevant heritage of human resources. Y-PLAN works with these resources and provides them with literacy for understanding urban policies, and interactive, practical exercises (to work on the city inter/acting in/with the spaces of the city) to learn about the potential of urban spaces. Students are led to grasp how to transform a space into a place. They are provided with those elements of “saper costruire” using tangible and intangible material. They are not educated, they are involved in the conception, in the process leading to the re-appropriation of the too many neglected public spaces in Bucharest. As to the minimum, they are craftsmen of a dual path: their learning process about urban planning, its potentialities, its role in the construction of the physical city, but even a subject supporting the exploitation of the rights and duties pertaining to the concept of citizenship. Y-PLAN is asking for a new generation of public

space oriented policy to be launched in Bucharest. Its main objective is not educating students as an investment for the future (even if this aspect is not to be underestimated as an outcome of the project), it is to demonstrate that there is now an urgent need to work on the many “lost spaces”, with enormous potential (architectural, cultural, social, historical, economic - depending on the selected space) lagging behind in Bucharest. The current non-action, the fact that a serious discourse on public space is not in the agenda of any municipality in Bucharest, means to deny a full quality of life to these students, these young citizens, who demonstrated with this small project that things can be done even with few resources. There is no need to educate, but there is the necessity of providing creative room for expression in public spaces to people living in Bucharest. This is the message coming from the practices, thought, designed and implemented by the students. It is now up to politicians and technicians to understand, to grasp the messages coming from Y-PLAN and to transform it in a process leading the “Urban Renaissance of Bucharest”, starting from the enormous heritage of neglected public spaces (most of them reduced to the ignoble role of improvised parking places, or sad market places). Y-PLAN provided a lot of knowledge and practical examples on how to start this process of revival. Bibliografie | References Elisei, P. (2015), Lo spazio pubblico nella città

contemporanea (interview), iLocate Project (www.ilocate.eu): https://www.youtube.com/ watch?v=3aswfoEdBJg EU ministers responsible for Urban Development, (2007), LEIPZIG CHARTER on Sustainable European Cities, Leipzig EU ministers responsible for Urban Development, (2010), Toledo informal ministerial meeting on urban development declaration, Toledo EU ministers responsible for Urban Development, (2015), Declaration of Ministers towards the EU Urban Agenda, Riga EU ministers responsible for Urban Development, (2016), Urban Agenda for the EU Pact of Amsterdam, AMSTERDAM European Commission, Directorate General for Regional Policy, (2011), Cities of Tomorrow Challenges, visions, ways forward, Bruxelles Guidi, J., (2014). “What is the Spatial Turn?”. Scholars Lab - University of Virginia Library. Lefebvre, H., (1974), The Production of Space (Production de l’espace), Ed. Anthropos Madanipour, A., Knierbein, S., Degros, A., (2014), Public Space and the Challenges of Urban transformation in Europe.

Russel, A., (2011), The Definition of Public Space in Republican Rome, Routledge, New York & London UN-HABITAT, (2014), Public Space in the Global Agenda for Sustainable Urban Development The “Global Public Space Toolkit”, Roma, http://www. urbangateway.org/sites/default/ugfiles/Global_ Toolkit_for_Public_Space.pdf

ABORDAREA EDUCAȚIONALĂ A PROIECTULUI YPLAN THE YPLAN PROJECT’S EDUCATIONAL APPROACH Reinhold Stadler – YPLAN Facilitator Proiectul YPLAN (Young Placemakers Innitiative), aşa cum o spune denumirea, are în centrul atenţiei două elemente esenţiale pentru viitorul oraşelor noastre: tineretul şi spaţiul public. Spațiul public stă la baza coeziunii sociale şi a spiritului comunitar iar tineretul reprezintă generația viitoare, cea care la rândul ei va fi responsabilă de buna funcționare a orașelor în care trăim. Astfel două din cele trei obiective ale proiectului YPLAN sunt orientate către încurajarea şi împuternicirea tinerilor de a interveni în revitalizarea mediului urban. Intenţia proiectului este de a transforma tinerii de la nişte simpli utilizatori la adevăraţi factori de schimbare al spaţiului public. Astfel, odată implicați direct în revitalizarea a patru spații publice, tinerii vor căpata experienţa necesară dar şi motivaţia pentru a continua demersul de revitalizare a spaţiului public. Procesul de educare porneşte de la prezentări, discuţii şi exerciţii în 12 licee din Bucureşti, continuă cu o suită de ateliere şi plimbări urbane şi se încheie cu revitalizarea a patru spaţii publice abandonate sau degradate.

le oferi elevilor informaţii generale despre spaţiul public. Pornind de la o scurtă prezentare urmată de o dezbatere şi câteva exemple de intervenţii în spaţiul public, elevii primesc un set de cunoştiinţe care să răspundă următoarelor întrebări: • ce este spaţiul public ? • care este rolul lui în oraş? • cine este responsabil de spaţiul public? • cum putem să ne implicăm în revitalizarea

spaţiului public?

• care sunt calităţile de bază ale unui spaţiu public

de succes?

Atelierele YPLAN din cadrul campaniei sunt formate din patru segmente: 1. icebreaker – un exerciţiu de energizare pentru a activa elevii 2. discuţie şi prezentare despre ce înseamnă spaţiul public 3. exemple de succes: intervenţii simple, rapide

Campania Campania de informare şi conştientizare avea ca obiectiv 12 licee în care echipa Yplan să promoveze proiectul şi să discute cu elevii despre spaţiul public. Prezentările din liceu au rolul de a

Figure 3. Re-modelarea spațiului public prin intervenții temporare pentru simularea unor utilizări diferite Re-shaping public space by temporary intervention to stimulate a different use

şi ieftine pentru inspiraţie 4. exerciţiu de creativitate: amenajaţi un spaţiu public. Exerciţiul mizează pe cunoştiinţele acumulate anterior astfel încât echipe de câte 4-5 elevi au primit o ilustrare a unui cadru urban în care spaţiul public, aflat în prim-plan, era gol.

creative şi exprimarea liberă a aşteptărilor pe care elevii le au de la spaţiul public. De asemenea, fiind un exerciţiu de grup, elevii au posibilitatea de a negocia modul în care amenajează spaţiul public, pornind de la premisa că fiecare dintre ei are nevoi şi aşteptări diferite care însă trebuie să îşi găsească un raspuns în propunerea realizată. După finalizarea exerciţiului câteva echipe prezintă propunerea urmând ca atelierul să se încheie cu prezentarea aplicaţiei YPLAN pentru cartarea spaţiilor publice abandonate alături de următorii paşi din proiect.

Atelierele de implementare Acest cumul de întâlniri are ca scop familiarizarea elevilor cu spaţiile în care urmează să intervină împreună cu dezvoltarea propunerilor. Figure 4. Ilustrare exercițiu realizat în campanie Illustration of the exercise realized during the campaign În cadrul exerciţiului elevii mobilează spaţiul cu o varietate de elemente care consideră ei că s-ar potrivi sau de care ar fi nevoie. Nu există limite în ceea ce priveşte modul de exprimare, pot fi desene, pot fi calupuri de text sau orice altă metodă de reprezentare care poate explica cum funcţionează noul spaţiu public. Exercițiul are în vedere stimularea gândirii

Primele ateliere sunt de fapt plimbări urbane în care sunt vizitate cele două zone în care au fost identificate cele mai multe spaţii publice abandonate. În cadrul acestor plimbări, elevii au posibilitatea de a vizualiza pentru prima oară potenţialele spaţii şi să observe deja o parte dintre dificultăţile cu care acestea se confruntă. Plimbările urbane sunt urmate de către un atelier în care elevii împărţiţi în patru echipe îşi exprimă impresiile despre spaţiile vizitate. Echipele au fost astfel conturate încât să fie conduse de câte 2-4 voluntari care deja acumulaseră experienţă şi

cunoştiinţe de bază în ceea ce priveşte analiza şi amenajarea unui spaţiu public. Deoarece înainte de faza de propuneri elevii sunt nevoiţi să treacă printr-o analiză destul de amănunţită ,dar deja au dezvoltat o serie de idei preliminare, cu ajutorul voluntarilor a fost construită o mică „ cutie de idei”. Acest obiect stoca în ele toate ideile scrise pe bileţele de către elevi de-a lungul atelierelor. Fiecare atelier se finalizează cu o scurtă prezentare în care sunt dezbătute principalele rezultate. Astfel elevii îşi pot dezvolta abilităţile de a vorbi în public şi de a-şi susţine ideile faţă de public. După această „lectură sensibilă” a zonelor de intervenție, următorul atelier are ca scop realizarea unui prim set de analize urbanistice pentru o mai bună înţelegere a contextului în care se vor realiza intervenţiile. Prima analiză a fost cea funcţională prin intermediul căreia elevii au putut înţelege mai bine modul în care sunt utilizate zonele de intervenţie. Pentru că a mai fost nevoie de analize suplimentare - cum ar fi: peisaj, spaţii verzi, circulaţii, parcelar etc. -, acestea au fost realizate de către studenţii facultăţii de urbanism urmând să fie prezentate elevilor. După acest scurt transfer de cunoştiinţe în ceea ce priveşte analizele de urbanism, cele patru echipe au evidenţiat cele mai importante puncte tari şi puncte slabe pentru cele două zone.

Finalul atelierelor de analiză a fost realizat sub forma unei vântători de comori, exerciţiul al cărui principal rol consta în completarea bagajului de cunoştiinţe cu care elevii pornesc în etapa generării de idei. Traseul vânătorii de comori se suprapunea perfect cu cele două axe alese pentru detaliere, iar indiciile şi sarcinile primite de către elevi evidențiau de fapt aspecte sau caracteristici importante ale spaţiilor publice în care exista un potențial de intervenție. De asemenea, în cadrul vânătorii de comori au fost incluse şi exerciţii de consultare a populaţiei.

Figure 5. Prezentare la finalul atelierului “Lectura sensibilă a spaţiului”/ Presentation at the end of the first workshop “sensitive lecture of the place”

Fiecare echipă de elevi avea la dispoziţie un mic panou pe care colecta nevoile şi dorinţele comunităţii în ceea ce priveşte amenajarea unora din spaţiile publice abandonate de pe traseu. Pe baza acestui exerciţiu elevii au avut oportunitatea de a interacționa cu membri ai comunității aspect

care îi pune pe aceștia în poziția de negociere a unor eventuale viitoare intervenții. Atelierele de generare de idei au fost însoțite de o serie amplă de exemple, studii de caz care să ghideze elevii în realizarea propunerilor. De asemenea, tot atunci a fost deschisă şi „cutia de idei”. Pentru a valorifica parteneriatul RomânoElvețian care stă la baza proiectului YPLAN, reprezentanţii Institutului IRAP pentru dezvoltare spațială au fost parte a unei plimbări urbane, fiind implicaţi şi în cel de al doilea atelier de generare de idei. Ideile identificate pentru 8 spaţii publice localizate pe cele două axe au fost ulterior prezentate Primăriei Sectorului 2 în cadrul unei şedinţe în care elevii au avut posibilitatea de a explica şi negocia propunerile. Astfe,l elevii au putut înţelege direct de la reprezentanţii primăriei care sunt principalele limitări în ceea ce priveşte propunerile. Mai mult de atât, aceştia au putut înţelege şi responsabilităţile diferitelor direcţii din primărie în ceea ce priveşte spaţiul public. După vizita la primărie au fost definitivate ideile pentru cele 8 spaţii publice, iar după o a două întâlnire au fost alese cele patru spaţii care urmau să fie revitalizate. Figure 6. Structura atelierelor și plimbărilor urbane YPLAN | Structure of the YPLAN workshops and urban walks

În urma campaniei de promovare, 559 elevi au căpătat cunoştiinţe de bază în ceea ce priveşte importanţa şi rolul spaţiilor publice în bunăstarea

oraşelor contemporane. Atelierele au format circa 30 de elevi în ceea ce priveşte procesul de revitalizare a unui spaţiu public. Această echipă compactă alături de studenţii voluntari are acum capacitatea de a interveni activ în amplul proces de revitalizare a spaţiului public.

The YPLAN project (Young Placemakers Initiative), as the name says, focuses on two essential elements for our urban future: youth and public space. Public space is the ground for social cohesion and community spirit while youth are the future generation, who will be responsible for the well-being of our cities Therefore, two of the three objectives of the YPLAN project are oriented towards encouraging and empowering youth to intervene in urban revitalization processes. The intention of the project is to transform youth from mere users to a real catalyst for the revival of nowadays public spaces. Having a group of youth directly involved in the revitalization of four public spaces, they will gain the experience and motivation needed to continue their efforts to revitalize other public spaces. The education process starts from the presentations, discussions and exercises in 12 high-schools in Bucharest, continues with a series of workshops and urban walks and ends with the

revitalization of four abandoned public spaces.

Campaign The information and awareness campaign aims to reach 12 high-schools where the YPLAN team promotes the project and speaks with students about the public space. High-school presentations are designed to give students general information about the public space. Starting with a brief presentation followed by a discussion and examples of interventions in public space, students receive the knowledge to answer the following questions: - What is a public space? - The role of public spaces in the city? - Who is responsible for the public space? - How can we get involved in revitalizing public space? - What are the basic qualities of a successful public space? The exercise relies on previously accumulated knowledge so that teams of 4-5 students receive an illustration of an urban setting in which the public space, located in the foreground, was empty. In this exercise, students must fill the empty public space with a variety of items (urban furniture) that

application for abandoned public spaces along with the next steps in the project.

Implementation Workshops This group of meetings aims to familiarize students with areas targeted for the future interventions.

Figure 7. Panoul de colectare a ideilor din comunitate / The idea board used for collecting community ideas

they think would fit or would be needed. There are no limits in terms of the expression: students can present their ideas as drawings, blocks of text or any other method that can explain how the new public space should be like. This exercise aims at stimulating creative thinking and free expression of the expectations that students have from the public space. Also, being a group exercise, students have the opportunity to negotiate the design of the public space starting from the assumption that each of them has different needs and expectations which must find an answer in the proposal developed. After completing the exercise, several teams present their proposal. The workshop ends with a brief presentation of the YPLAN mapping

The first workshops are actually urban walks in which the two areas with the most abandoned public spaces identified are visited. During these walks, students can see the first potential places for interventions and already notice some of the difficulties that they face. Urban walks are followed by a workshop in which students are divided into four teams in order to showcase their impressions of places visited. The teams were built so that they were led by 2-4 volunteers who already accumulated basic experience and knowledge in terms of analyzing and designing a public space. Because during the proposal stage before students are required to undergo a thorough analysis, but have already developed some preliminary ideas, a small â&#x20AC;&#x153;idea boxâ&#x20AC;? was built with the help of volunteers. This object stores all the ideas written on notes by students during the workshops. Each workshop concludes with a brief presentation of the main results which are discussed. In this way, students can develop their public speaking skills and train to support their ideas to the public

with valid arguments. After the “sensitive lecture” of the intervention areas, the next workshop aims at providing a basic set of urban analyses, for a better understanding of the context in which interventions will be achieved. The functional analysis was the first step so that students could better understand how intervention areas are used. Because there was need for further analyses - such as landscape, green spaces, mobility, parcels, etc. -, they were developed by students of the Faculty of Urban Planning and then presented to the high-school students. After this brief transfer of knowledge regarding the urban framework, the four teams revealed the main strengths and weaknesses of the two areas. The end of the analysis workshops was the treasure hunt - an exercise whose main role consists of complementing the knowledge of students for the second stage of the workshop - the idea generation process. The treasure hunt route overlapped perfectly with the two axes chosen to detailed, while the clues and tasks received by students were made to highlight important aspects or features of public spaces with potential for interventions. Also, this treasure hunt was used to start the process of consulting the local community. Therefore, each team of students had a small panel used to collect needs and desires of the local community for the future (re)design of the abandoned public spaces on the route.

Based on this exercise, students had the opportunity to interact with members of the community, which put them in the negotiating position of any further intervention. The idea generation workshops were accompanied by a wide range of examples and case studies to guide students in developing the proposals. In this part, the “idea box” was also opened. To capitalize on the Romanian-Swiss partnership on which the YPLAN project is built, representatives of the Institute for Spatial Development IRAP were part of an urban walk being also involved in the second idea generation workshop. The base ideas for eight public spaces located on two axes were later presented to the representatives of District 2 at a city hall meeting where students could explain and negotiate proposals. Students could now understand directly which are the main limitations on their proposals. Moreover, they could now understand responsibilities of the different directions of the city hall regarding the management of public spaces. After visiting the town hall, the eight proposals where finished and after a second meeting the four public spaces to be rehabilitated were chosen. After the awareness campaign, 559 students have gained basic knowledge regarding the importance and role of public spaces in contemporary cities welfare. The workshops formed about 30 students

in the process of revitalization of a public space. This compact team, together with the student volunteers, now have the ability to actively intervene in the extensive process of revitalizing public space.

ETAPE ALE PROIECTULUI MILESTONES OF THE PROJECT Matei Cocheci –YPLAN Planning Expert Proiectul Y-PLAN a început la 1 mai 2015, primele luni ale proiectului fiind dedicate realizării activităților menite a răspunde primului obiectiv al proiectului – creșterea conștientizării cu privire la spațiul public în rândul elevilor de liceu din Municipiul București. Astfel, în primele două trimestre echipa de proiect s-a concentrat pe aspecte legate de identitatea vizuală a proiectului (logo-uri, canale de comunicare media – website și pagini de social media -, materiale promoționale ale proiectului) și pe aspecte organizatorice în vederea realizării campaniei de informare în licee. În paralel, a fost realizat și Geoblog-ul Y-PLAN – o aplicație online de cartare a spațiilor publice din Municipiul București. Campania de informare, realizată în perioada octombrie 2015 – februarie 2016, a vizat facilitarea unui contact direct cu elevi din 9 licee din Municipiul București. În urma campaniei, au fost selectați aproximativ 40 de elevi de liceu care și-au declarat interesul pentru proiect, precum și peste 10 voluntari – studenți arhitecți sau urbaniști. Astfel, începând cu luna martie 2016, activitățile din proiect s-au concentrat pe al doilea obiectiv – un grup pilot de tineri cu abilități de co-design și negociere a dezvoltării spațiilor publice din București, cu capacitatea de a fi implicați activ în comunitate. În perioada martie – iunie 2016, au fost organizate șase ateliere de lucru și patru plimbări urbane, în vederea conceperii, împreună cu elevii, a unor soluții de amenajare a 8 spații

publice din sectorul 2 al municipiului București. În final, în lunile iulie – octombrie 2016, echipa de proiect s-a concentrat pe ultimul obiectiv – implementarea a 4 proiecte de spații publice și diseminarea rezultatelor proiectului printr-o platformă online, o publicație și un eveniment final, ca mijloace de asigurare a continuității și a impactului inițiativei. Sintetizând, principalele date-cheie ale proiectului au fost următoarele: - 1 mai 2015: începerea proiectului. - 24 iunie 2015: conferința de lansare. - August 2015: lansare website și pagina de Facebook a proiectului. - Februarie 2016: Încheiere campanie în licee și lansare Geoblog. - Aprilie 2016: Publicare Ghid online al proceselor de planificare. - 13-14 Mai 2016: Plimbare urbană și atelier de lucru coordonate de către partenerul elvețian (HSR-IRAP). - 18 Iunie 2016: Încheiere ateliere de lucru cu studenții și începere activitate de proiectare (transpunere idei în proiecte tehnice).

- August 2016: Definitivare proiecte tehnice și realizare demersuri pentru obținerea avizelor. - Septembrie – Octombrie 2016: Implementarea a patru proiecte de amenajare a spațiilor publice din sectorul 2 al municipiului București. - Octombrie 2016: Publicație Y-PLAN și conferință finală a proiectului În luna octombrie 2016, proiectul a mai primit o extensie de 2 luni, până la data de 31 decembrie 2016. Prin urmare, lunile noiembrie și decembrie au fost dedicate finalizării intervențiilor în cele 4 spații publice, organizării unor evenimente în comunitate - cu realizarea unor interviuri de feedback cu membrii comunității -, precum și diseminării mai largi a proiectului prin diferite evenimente.

The Y-PLAN project started on the 1st of May 2015, with the first months of the projects being dedicated to the activities meant to support the project’s first objective - heightened awareness towards social public space, planning and involvement among high school students in Bucharest. Hence, in the first two semesters, the project team was focused on aspects related to the project’s visual identity (logos, media communication channels – website and social media pages -, promotional materials of the project) and on organizational aspects related

to the awareness campaign in high-schools. In the meantime, work was done on the Y-PLAN geoblog – an online application for mapping public spaces in Bucharest. The awareness campaign, realized between October 2015 and February 2016, aimed to facilitate a direct contact with students in 9 high-schools from Bucharest. After the campaign, approximately 40 high-school students who declared their interest in the project were selected, as well as over 10 volunteers – architecture and urban planning students. Consequently, starting from March 2016, the activities in the project focused on its second objective – a pilot group of young citizens with the ability to co-design and negotiate the development of public space in Bucharest and be actively involved in their community. Between March – June 2016, six workshops and four urban walks were organized, in order to conceive, together with the students, solutions for the arrangement of eight public spaces in the 2nd district of Bucharest. In the end, during the months of July – October 2016, the project team focused on the last objective - on-site implementation of 4 redesign projects and diffusion of project achievements through an online platform, a publication and a final presentation event as a means to ensure the continuity and lasting impact of the initiative.

To synthesize, the main key-dates of the project were the following: - 1st of May 2015 – start of the project. - 24th of June 2015: launch conference. - August 2015: Website and Facebook page of the project launched.

In October 2016, the project was granted a twomonth extension, until the 31st of December 2016. Consequently, the months of November and December were dedicated to finalizing the interventions in 4 public spaces, organizing community events – including the realization of feedback interviews with community members -, as well as to a wider dissemination of the project through different events.

- February 2016: End of high-schools awareness campaign and launch of Geoblog. - April 2016: Publishing of the Online Guide of Planning Processes. - 13-14th of May 2016: Urban walk and design workshop coordinated by the Swiss partner (HSRIRAP). - 18th of June 2016: End of design workshops with students and beginning of design activities (transposition of ideas into technical projects). - August 2016: Finalizing the technical projects and taking steps for obtaining the necessary permits. - September – October 2016: Implementation of 4 re-design projects for public spaces in the 2nd district of Bucharest. - October 2016: Y-PLAN publication and final conference of the project.

YPLAN PE FACEBOOK DIGITAL PLACEMAKING: YPLAN Miruna Drăghia – YPLAN Communication Manager Pagina Facebook a proiectului - YPLAN - Young Placemakers Initiative - este unul dintre cele mai eficiente mijloace digitale utilizat pentru a promova ideile proiectului YPLAN, precum și exemple de bune practici ce pot constitui un model pentru etapa de implementare a celor patru proiecte.

Pe parcursul derulării proiectului (iunie 2015 – octombrie 2016), pagina Facebook YPLAN a constituit un instrument important în comunicarea și diseminarea rezultatelor parțiale, fiind actualizată săptămânal. Așadar, pagina Facebook proiectului conține următoarele materiale: • Imagini din cadrul conferinței de deschidere a

proiectului YPLAN;

• Exemple de bune practici în ceea ce privește

amenajarea spațiului public din România și străinătate; • Imagini de promovare ale atelierelor YPLAN,

precum și parțial, materiale de promovare ale proiectului (broșura YPLAN, ghidul tinerilor pentru planificarea urbană, infographics); • Exemple de bune practici în ceea ce privește

amenajarea spațiului public din România și străinătate; • Imagini

din etapa campaniei de informare în liceele Bucureștene, precum și rezultatele exercițiilor practice ale elevilor.

Figure 8 Pagina Facebook YPLAN YPLAN Facebook

Pagina Facebook YPLAN a fost actualizată după fiecare vizită în liceele partnere cu imagini din cadrul campaniei, dar și săptămânal, cu diverse imagini/ exemple de proiecte similare implementate în alte orașe.

Figure 9. Albume pagina Facebook YPLAN YPLAN Facebook page photo albums Pe parcursul etapei plimbărilor urbane și a atelierelor de lucru, grupul de elevi și studenți implicați în proiectul YPLAN au folosit grupul de Facebook YPLAN Workshop, fiind un mijloc foarte eficient de comunicare între membrii echipei de proiect și elevii / studenții implicați în YPLAN. Actualizat zilnic / săptămânal în fucție de tipul activităților ce urmau, grupul YPLAN Workshop a fost suportul discuțiilor din cadrul echipei și a constituit un instrument important pentru o bună și eficientă organizare a plimbărilor urbane și atelierelor de lucru. Permanent actualizat cu imagini din cadrul acestor activități, grupul YPLAN Workshop a reprezentat un mijloc prin intermediul căruia am reușit să menținem atenția și interesul

Figure 10. Postare din grulup YPLAN Workshop YPLAN Facebook page post elevilor și studenților. Grupul YPLAN Workshop este un grup închis și conține 62 membri, după cum urmează: • Elevi și profesori din cadrul celor 9 licee partnere

în etapa plimbărilor urbane și a atelierelor de lucru;

Figure 11. Postare din grupul YPLAN Workshop YPLAN workshop group post • Studenți din cadrul Universității de Arhitectură și

Urbanism Ion Mincu;

în cadrul atelierelor de lucru;

• Membrii echipei YPLAN implicați în organizarea

plimbărilor urbane și a atelierelor de lucru.

Managerul responsabil de comunicare a menținut grupul YPLAN activ prin intermediul diferitelor tipuri de postări: • Prezentarea

urbane;

traseelor

• Prezentarea activităților ce urmează a se derula

aferente

plimbărilor

• Imagini din cadrul tuturor activităților derulate

în proiect.

Activitatea din cadrul canalului de socializare Facebook a constituit un pion important în termini de promovare și diseminare a proiectului, deoarece a atins un număr mare de utilizatori, iar majoritatea postărilor au fost distribuite mai departe de către

Facebook a proiectului a continuat să funcționeze, fiind actualizată constant cu diverse imagini și exemple de amenăjări ale spațiului public urban. Pentru a menține viu interestul celor care urmăresc pagina proiectului și pentru a încuraja implicarea cât mai multor elevi și studenți în etapa de implementare a celor 4 spații publice selectate, pagina Facebook YPLAN a continuat interacțiunea în mediul virtual prin intermediul postărilor constante.

Figure12. Postare din grupul YPLAN Workshop YPLAN workshop group post susținătorii proiectului, ajungând în acest fel să atingă un public variat și destul de larg. Deși în perioada plimbărilor urbane și a atelierelor de lucru comunicarea s-a desfășurat mai mult prin intermediul grupului YPLAN Workshop, pagina

Figure 13. Postare din grupul YPLAN Workshop/ YPLAN workshop group post

YPLAN project Facebook page - YPLAN - Young Placemakers Initiative is one of the most effective and efficient digital means used to promote YPLAN project ideas and examples of good practice which could become a model for the implementation phase of our projects. During the project (June 2015 - October 2016), YPLAN Facebook page was an important tool for communication and dissemination of partial results, being weekly updated. In terms of content, YPLAN Project Facebook page contains the following materials: • Images and materials from the launch conference

of YPLAN project;

other cities. During the phase of urban walks and workshops, the group of students involved in YPLAN project most used the YPLAN Facebook group YPLAN Workshop, which proved to be a very effective means of communication between project team members and high-school pupils/ students involved in YPLAN. Depending on the project activities of, this group has been updated daily/ weekly and became an important and supporting tool for a good and efficient organization of urban walks and workshops. Continuously updated with images from these activities, the YPLAN workshop group was the most used means through which we managed to maintain students’ attention and interest alive.

• Examples of good practices in terms of public

space design from both Romania and abroad;

YPLAN Workshop group is a closed group and comprises 62 members as follows:

• Images from YPLAN workshops and part of the

• Students and professors from the 9 Bucharest

project promotional materials (brochure YPLAN, youth guide to urban planning, infographics); • Images from the awareness campaign in Bucharest

high schools - images of the mini-workshops held in each high-school, as well as the results of practical exercises from the campaign. YPLAN Facebook page has been updated after each visit to the partner high schools with images from the campaign, and weekly, with different images and examples of similar projects implemented in

partner high-schools;

• Students from Ion Mincu University of Architecture

and Urban Planning;

• YPLAN team members involved in the organization

of urban walks and workshops.

YPLAN Communication manager has been able to maintain group members active through various types of posts:

• Presentation of future routse and trails for the

urban walks;

• Presentation of the upcoming activities from the

workshops;

• Images from all YPLAN activities.

Constant activity on the Facebook channel has played a major role in terms of communication and dissemination of YPLAN project, since it reached a large number of users, and most posts have been further shared by group members and page users, reaching an even larger and varied public. Although during the urban walks and workshops phase, most of our Facebook activity was focused on the YPLAN Workshop group, the Facebook page of the project continued to operate and was constantly updated with various images and examples of urban public space design. In order to keep users and followers interest alive, YPLAN Facebook page continued the interaction through this channel and aimed at encouraging more and more high-school pupils and students to become involved in the implementation phase of the 4 selected public spaces in Bucharest.

Figure 14. Post from YPLAN Facebook group/ YPLAN Facebook page group post

REALIZĂRI ACHIEVEMENTS Matei Cocheci – YPLAN Planning Expert Prima realizare a proiectului YPLAN a fost organizarea, pe 24 iunie 2015, a conferinței de lansare a proiectului. Desfășurat la sediul Centrului de Excelență în Planificare ”Ion Mincu”, partener în proiect, evenimentul a constituit un prim prilej de a prezenta ideea și obiectivele YPLAN unei părți a grupului țintă al proiectului (studenți, profesori din licee din București, experți în domeniul urbanismului). În cadrul conferinței, echipa proiectului a prezentat o serie de exemple de bune practici ce au constituit o sursă de inspirație în scrierea proiectului: acțiunile asociației Komunitas (prezentate de Andreea Lipan, facilitator YPLAN) și proiectele desfășurate de partenerul elvețian, HSR-IRAP, vizând remodelarea participativă a unor spații publice. În noiembrie 2015 a început campania de conștientizare în licee. Prezentările realizate, vizând elevi aflați în clasele IX-XI, au avut rolul de a explica importanța pe care o are spațiul public în oraș și de a detalia, în acest context, obiectivele proiectului YPLAN ce vizau ameliorarea calității spațiului public au încheiat cu un exercițiu de lucru în echipă, în care elevii desenau, pe imaginisuport, propunerile lor cu privire la reamenajarea unor spații publice de diverse tipuri. În urma prezentărilor, elevii puteau aplica online pentru a face parte din grupul-pilot care urma să ia parte la atelierele de lucru și plimbările urbane din primăvara anului 2016. Aplicațiile online primite au fost diverse: ele au cuprins desene,

Figure 15. Conferința de lansare a proiectului Project’s launch conference

texte despre oraș și spațiu public sau idei despre cum ar putea fi îmbunătățite spații cunoscute și frecventate deja de către elevi.

Aplicația mobilă are aceleași funcționalități ca aplicația web. Ea a fost considerată a fi un instrument mai prietenos pentru elevii de liceu, facilitând exprimarea opiniilor acestora. Un alt instrument pe care l-am considerat a fi important în atingerea obiectivelor proiectului a fost Ghidul proceselor de planificare urbană. O publicație redactată în limba română și disponibilă exclusiv online, ghidul a constituit, din punctul nostru de vedere, un complement pentru noțiunile teoretice prezentate în cadrul atelierelor. Astfel, ghidul s-a concentrat pe problema spațiului public în România și nu numai, fiind structurat în 4 capitole:

Figure 16. Prezentare în timpul

campaniei de conștientizare Presentation within the awareness campaign

Un alt rezultat important al proiectului, dezvoltat în paralel cu realizarea campaniei de conștientizare, a fost Geoblog-ul. Gândit ca o aplicație web interactivă și aplicație mobilă pentru cartarea spațiilor publice din Municipiul București, Geoblogul a permis identificarea, de către utilizatori diverși, a spațiilor publice cu potențial din capitală. Utilizatorii puteau să voteze dacă agrează sau nu un anumit spațiu public și puteau, de asemenea, adăuga comentarii cu privire la spațiile respective (inclusiv idei de reabilitare a acestora, link către imagini din Google Street View etc.).

- De ce spațiul public? – importanța spațiilor publlice de calitate - Intervenții și consultare în spațiul public – accent pe abordarea participativă în ameliorarea spațiului public urban, cu prezentarea unor exemple de bune practici - Elemente de legislație – cine gestionează spațiul public în municipiul București și cum se pot realiza, din punct de vedere legislativ, intervențiile în spațiul public. - De la proiecte punctuale la o politică pentru spații publice – nevoia ca municipiul București să dezvolte o politică pentru spațiile publice urbane.

Cele două livrabile menționate anterior, Geoblogul și ghidul online, au reprezentat elemente suport pentru una dintre cele mai importante

adăuga comentarii cu privire la spațiile respective (inclusiv idei de reabilitare a acestora, link către imagini din Google Street View etc.). Aplicația mobilă are aceleași funcționalități ca aplicația web. Ea a fost considerată a fi un instrument mai prietenos pentru elevii de liceu, facilitând exprimarea opiniilor acestora.

Figure 17.Geoblog YPLAN YPLAN Geoblog activități din cadrul proiectului: atelierele de lucru și plimbările urbane realizate cu elevii de liceu selectați în urma aplicațiilor online. Un alt rezultat important al proiectului, dezvoltat în paralel cu realizarea campaniei de conștientizare, a fost Geoblog-ul. Gândit ca o aplicație interactivă web și aplicație mobilă pentru cartarea spațiilor publice din Municipiul București, Geoblog-ul a permis identificarea, de către utilizatori diverși, a spațiilor publice cu potențial din capitală. Utilizatorii puteau să voteze dacă agrează sau nu un anumit spațiu public și puteau, de asemenea,

Figure 18. Ghidul proceselor de planificare urbană – copertă Guide of urban planning processes – cover page

Figure 19.Plimbări urbane în cadrul proiectului YPLAN Urban walks within the YPLAN project

Un alt instrument pe care l-am considerat a fi important în atingerea obiectivelor proiectului a fost Ghidul proceselor de planificare urbană. O publicație redactată în limba română și disponibilă exclusiv online, ghidul a constituit, din punctul nostru de vedere, un complement pentru noțiunile teoretice prezentate în cadrul atelierelor. Astfel, ghidul s-a concentrat pe problema spațiului public în România și nu numai, fiind structurat în 4 capitole: - De ce spațiul public? – importanța spațiilor publlice de calitate - Intervenții și consultare în spațiul public – accent pe abordarea participativă în ameliorarea spațiului public urban, cu prezentarea unor exemple de bune practici - Elemente de legislație – cine gestionează spațiul public în municipiul București și cum se pot realiza, din punct de vedere legislativ, intervențiile în spațiul public. - De la proiecte punctuale la o politică pentru spații publice – nevoia ca municipiul București să dezvolte o politică pentru spațiile publice urbane. Cele două livrabile menționate anterior, Geoblogul și ghidul online, au reprezentat elemente suport pentru una dintre cele mai importante activități din cadrul proiectului: atelierele de lucru și plimbările urbane realizate cu elevii de

liceu selectați în urma aplicațiilor online. Atelierele de lucru și plimbările urbane s-au desfășurat în paralel, fiind coordonate de către facilitatori, cu sprijinul echipei de proiect și a voluntarilor selectați din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București. Siturile pe care s-a lucrat au fost selectate anterior, activitățile concentrându-se pe două zone cu țesut urban vechi, dezvoltat spontan, în apropierea centrului Municipiului București, în sectorul 2 al capitalei: - Axa constituită de străzile Vasile Lascăr – Viitorului (Zona 1 - Lascăr). - Inelul Țepeș Vodă – Popa Nan – Calea Călărași (Zona 2 – Țepeș Vodă). Astfel, activitățile cu elevii au început cu două plimbări urbane, pentru a-i familiariza pe aceștia cu cele două zone de studiu, și au continuat cu un atelier de lucru introductiv, în urma căruia elevii, împărțiți deja pe echipe cu voluntari coordonatori, au realizat hărți mentale ale zonelor respective. Următoarele două ateliere de lucru s-au concentrat pe analiza situației existente la nivelul zonei de studiu. Elevii au identificat principalele puncte tari și puncte slabe, pe o grilă de analize ce a cuprins elemente funcționale, morfologice, de peisaj și de mobilitate.

Pentru a valida concluziile acestor analize, a treia plimbare urbană s-a desfășurat sub forma unei vânători de comori. Elevii au avut diferite sarcini de îndeplinit, relaționate în principal cu consultarea comunității locale cu privire la elementele dorite în cadrul diferitelor spații publice din zonele de studiu. În paralel, elevii de liceu au participat la o vizită la Primăria sectorului 2, având astfel oportunitatea de a-și prezenta concluziile analizelor și ideile preliminare arhitectului-șef. Elevii au putut astfel observa direct elementele administrative de care orice intervenție în spațiul public urban trebuie să țină cont pentru a putea fi implementată cu succes. Atelierul de lucru nr. 4, împreună cu plimbarea urbană nr. 4, au fost coordonate de Dirk Engelke, expertul de planificare din partea partenerului elvețian HSR-IRAP. Ele au avut în vedere o analiză amănunțită pe teren a celor 8 spații publice urbane aflate de-a lungul celor 2 trasee, selectate pentru faza de design. Rezultatul final al acestui atelier de lucru a fost o serie de schițe preliminare de concept pentru respectivele spații publice. În final, ultimele două ateliere de lucru (5 și 6) s-au concentrat pe dezvoltarea unor soluții pentru cele 8 spații publice. Ultimul dintre aceste ateliere nu s-a mai desfășurat la sediul CEP sau în UAUIM. S-a optat, în schimb, pentru în spațiul La Firul Ierbii, întrucât am avut astfel oportunitatea de a prezenta

elevilor de liceu și NOD Makerspace. Astfel, elevii au putut observa spațiile de lucru unde o parte din obiectele de mobilier urban propuse puteau fi realizate în etapa de implementare. În timpul verii, echipa de proiect a realizat, pe baza ideilor schițate de elevii de liceu, proiectele de amenajare pentru 6 spații publice din cele 8 inițiale. Cum două dintre spațiile publice erau situate în zone construite protejate, ar fi fost foarte dificilă implementarea acelor proiecte întrun timp atât de scurt, având în vedere aprobările necesare. Pentru fiecare spațiu public, proiectul a cuprins o analiză a situației existente (raport mineral – vegetal, mobilier urban existent) și o propunere, ilustrată cu imagini reprezentative ale unor intervenții similare (exemple de mobilier urban sau de amenajări exterioare). În final, au fost selecționate spre implementare, după consultarea cu arhitectului-șef a sectorului 2 al Municipiului București, 4 spații publice, după cum urmează: - În Zona 1 (Lascăr): Spațiu public în fața Colegiului Național „Cantemir Vodă” și scuar intersecție Ardeleni – Viitorului. - În Zona 2 (Țepeș Vodă): Scuar Țepeș Vodă (intersecție cu Popa Nan) și parcul de la intersecția străzilor Țepeș Vodă și Teleajen. Primul spațiu, cel de la intersecția străzilor Ardeleni

și Viitorului (scuar Ardeleni), a reprezentat o provocare prin faptul că era un spațiu semiabandonat, aflat în stare de degradare, cu vegetație uscată. De la început, propunerea elevilor a fost de a închide spațiul spre str. Ardeleni și a realiza o zonă de relaxare, dar și de a crea un loc de joacă pentru copii și de a ameliora spațiile plantate. Închiderea spațiului spre nord s-a făcut prin construirea unei gradene din paleți, ca loc de relaxare și odihnă. Copacul uscat din mijlocul spațiului a fost înlocuit, fiind înconjurat de bănci din paleți vopsite în culori diferite pentru a ”înveseli” zona. Locul de joacă a fost realizat din anvelope uzate, vopsite și așezate în formă de trenuleț. Anvelopele uzate au fost utilizate și ca material pentru amenajarea celui de-al doilea spațiu din zona Lascăr, cel din fața Colegiului Național ”Cantemir Vodă”, a plecat de la ideea elevilor de a închide, în viitor, breteaua folosită acum pentru parcarea automobilelor de către profesorii din liceu. Într-o primă fază însă, implementarea s-a concentrat pe spațiul verde aflat între bretea și Str. Viitorului. Astfel, mobilierul propus, de tip ”living urban”, vopsit în culori care se potrivesc cu cărămiziul fațadei liceului, a fost conceput pentru a fi folosit de elevii liceului. Pentru completarea spațiului plantat, elevii au propus realizarea unor jardiniere din anvelope uzate care să mărginească spațiul triunghiular pe două dintre laturile sale, cu plantarea unor flori / arbuști care să complementeze paleta de culori

Figure20 Exemple de schițe realizate de elevi în cadrul campaniei Examples of sketches realized by the students during the campaign

folosită în amenajarea scuarului. Anvelopele uzate au fost folosite și aici pentru realizarea unor coșuri de gunoi. Spațiile publice alese pentru implementare în zona Țepeș Vodă au fost diferite de cele din zona Lascăr prin faptul că au reprezentat intervenții realizate în spații verzi care se bucurau deja de existența unor amenajări (bănci, coșuri de gunoi). Astfel, intervențiile în aceste spații au fost punctuale, vizând ameliorarea situației existente și soluționarea unor probleme specifice identificate în cadrul atelierelor de lucru. În scuarul de la Țepeș Vodă, s-a avut în vedere reconfigurarea spațiului din mijocul scuarului, prin realizarea unor bănci mai mari, din paleți 60x80 cm, și instalarea unor ghirlande luminoase. De asemenea, cele două rotonde verzi au fost plantate cu specii umbrofile, aducând astfel un plus de culoare în scuar. Problema locurilor de stat în stația de autobuz de lângă scuar a fost soluționată prin placarea cu lemn a soclului gardului existent. Ultimul spațiu pe care a fost implementat proiectul de amenajare, la intersecția străzilor Țepeș Vodă și Teleajen, a fost cel în care s-au operat cele mai multe modificări față de proiectul inițial propus de elevi. Structura existentă a aleilor a trebuit să fie păstrată. În schimb, a fost valorificat spațiul liber din centrul scuarului, prin realizarea unui mobilier de tip ”urban lounge” ce poate fi utilizat în diverse moduri: loc de stat, de citit, sau chiar

scenă urbană. Am dorit valorificarea și a zonei de est a scuarului, foarte puțin utilizată în prezent, prin realizarea unei piese liniare de mobilier care subliniază axa principală a spațiului, pe direcția est-vest. Masa de ping-pong instalată reprezintă un răspuns al dorinței elevilor și a comunității din zonă de a completa oferta scuarului privind activitățile sportive (pe lângă aparatele de fitness existente). De asemenea, având în vedere faptul că în apropiere de scuar există două grădinițe, spațiul public a fost completat cu un balansoar și cu o tablă de scris pentru copii.

The first achievement of the YPLAN project was the organization of the project’s launch conference on the 24th of June 2015. Taking place at the headquarters of the Center of Excellence in Planning, one of the project’s partners, the event represented a first opportunity to present the YPLAN idea and objectives to a part of the project’s target group (students, high-school teachers in Bucharest, urban planning experts). Within the conference, the project team presented a series of best practice examples which represented an inspiration source in writing the project: the actions of the Komunitas association (presented by Andreea Lipan, YPLAN facilitator) and the projects realized by the Swiss partner, HSR-IRAP, aiming to remodel public spaces using a participatory approach.

Figure 21. Exemplu de spaČ&#x203A;iu public cartat pe Geoblog Example of public space mapped on the Geoblog

In November 2016, the awareness campaign in high-schools started. The presentations, targeting students enrolled in 9th â&#x20AC;&#x201C; 11th grade, had the role of explaining the importance of public space in the city, while also detailing the objectives of the YPLAN project regarding the improvement of public space quality in Bucharest. All the presentations were followed by a team-work exercise, in which students had to draw their proposals regarding the re-modelling of different types of public spaces, using support images. Following the presentations, the students could apply online if they wished to take part in the pilot group which would participate in the workshops and urban walks scheduled in the spring of 2016. The online applications received were diverse: drawings, short writings about cities and public spaces or ideas about how public spaces already known and used by the students could be improved. Another important result of the project, developed in parallel with the awareness campaign, was the Geoblog. Conceived as an interactive web application and mobile app for mapping public spaces in Bucharest, the Geoblog allowed different users to identify public spaces with potential in the capital city. The users could up-vote or down-vote the mapped public spaces and could also add comments regarding the respective spaces (including rehabilitation ideas, links towards Google Street

Figure 22. SchemÄ&#x192; explicativÄ&#x192; din ghidul online Explanatory sketch from the online guide

View Images, etc.). The mobile app has the same functionalities as the web application. It was considered to be a more user-friendly instrument for high-school students, making it easier for them to express their opinions. Another instrument that we considered important in attaining the project’s objectives was the Guide of Urban Planning Processes. A publication drafted only in Romanian and available exclusively online, the guide represented, from our viewpoint, a complement for the theoretical notions presented in the workshops. Consequently, the guide focused on the problem of public space in Romania and beyond, being structured in four chapters: - Why public space? – the importance of quality public spaces. - Interventions and consultation in public space – focus on participatory approaches in improving urban public spaces, with the presentation of several best practice examples. - Legislative elements – who is managing public space in the municipality of Bucharest and how public space interventions can be realized, from a legislative viewpoint. - From punctual projects to a policy for public spaces – the municipality of Bucharest’s need to develop a policy for urban public spaces.

The two deliverables previously mentioned, the Geoblog and the online guide, represented support elements for one of the most important activities in the project: the workshops and urban walks realized with high-school students selected following the online applications. The workshops and urban walks were organized in parallel and were coordinated by the project’s facilitators, with the support of both the project team and the volunteers selected from the “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning in Bucharest. The sites on which we worked had been previously selected, the project’s activities being focused on two areas of historic urban tissue, spontaneously developed, near the center of Bucharest, in the District 2 of the capital city: - The axis formed by the Vasile Lascăr and Viitorului streets (Area 1 – Lascăr). - The Țepeș Vodă – Popa Nan – Calea Călărași ring (Area 2 – Țepeș Vodă). Hence, the activities with the students started with two urban walks, meant to familiarize the former with the two study areas, and continued with an introductory workshop, where the students, already split into teams with volunteers acting as coordinators, designed mental maps of the respective areas.

Figure 23. Imagini din timpul atelierelor de lucru YPLAN Images taken during the YPLAN workshops

The next two workshops focused on the analysis of the existing situation at study area level. The students identified the main strong and weak points, within an analysis checklist which included functional, morphological, landscape and mobility elements. In order to validate the conclusions of this analysis phase, the third urban walk was conceived as a treasure hunt. The students had different tasks to fulfil, mainly related to consulting the local community regarding the elements desired in different public spaces within the study areas. In parallel, the high-school students participated in a visit at the District 2 City Hall, thus having the opportunity to present the conclusions of their analyses and their preliminary ideas to the chief-architect. The students could thus directly observe the administrative elements which all interventions in public spaces need to consider in order to be successfully implemented. The 4th workshop, along with the 4th urban walk, were coordinated by Dirk Engelke, the planning expert from HSR-IRAP, the Swiss partner. They focused on a detailed field analysis of the eight public spaces along the two routes selected for the design phase. The final result of this workshop was a series of preliminary concept sketches for the respective public spaces.

Eventually, the last two workshops (5 and 6) focused on developing solutions for the eight public spaces. The last of these workshops was no longer organized at the CEP headquarters or in the Ion Mincuâ&#x20AC;? University of Architecture and Urban Planning. Instead, we opted for the La Firul Ierbii space, as we also had the opportunity to present NOD Makerspace to the students. The latter could thus observe the working areas where a part of the urban furniture objects proposed could be realized during the final implementation. During the summer, the project team realized design projects for six public spaces from the initial eight, based on the ideas sketched by the high-school students. As two of the public spaces were located in protected built areas, it would have been difficult to implement the projects in such a short time, taking into account the required approvals. For each public space, the project included an analysis of the existing situation (proportion of mineral and vegetal elements, existing urban furniture) and a proposal, illustrated with representative images of similar interventions (examples of urban furniture or exterior arrangements). In the end, four public spaces were selected for implementation, after a consultation with the chief-architect of District 2 â&#x20AC;&#x201C; Municipality of Bucharest: - In Area 1 (LascÄ&#x192;r): public space in front of the

”Cantemir Vodă” high-school and square at the Ardeleni-Viitorului intersection. - In Area 2 (Lascăr): Țepeș Vodă square (intersection with Popa Nan street) and the park at the Țepeș Vodă – Teleajen streets’ intersection. The first public space, the one at the intersection between the Ardeleni and Viitorului streets (Ardeleni square), represented a challenge because it was a semi-abandoned space, degraded, with dead vegetation. From the beginning, the proposal of the students was to close the space towards Ardeleni street and realize a leisure area, but also to create a playground for children and improve the plant areas. Closing the space towards its north side was realized by building a grand stand from pellets as a leisure and rest area. The dead tree in the middle of the square was replaced and surrounded by benches made from pellets, painted in different colours in order to enliven the entire area. The playground was realized from used tires, painted and displaced in the form of a train. Used tires were also employed as a material for the realization of garbage bins, which did not exist in the public space prior to the intervention. The re-design of the second space in the Lascăr area, the one in front of the “Cantemir Vodă” high-school, started from the students’ idea to

close, in the future, the driving lane now used for the parking of the teachers’ cars. However, in this first phase, the implementation focused on the green space situated between the driving lane and the Viitorului street. Consequently, the urban furniture proposed, an urban living room, painted in colours which match the brick-red of the highschool façade, was conceived to be used by the high-school’s students. To complete the planted area, the students proposed the realization of flower-pots from used tires, that would border the triangular space on two of its sides, with flowers / shrubs planted that would complement the colour pallet used in the re-design of the square. Used tires were also employed here for realizing garbage bins. Represented interventions made in green areas where some arrangements (benches, trash cans) already existed. Hence, the interventions in these spaces were punctual, aiming to improve the existing situation and solve specific problems identified in the design workshops. In the Țepeș Vodă square, we aimed to reconfigure the space in the middle of the square, by realizing bigger benches, from 60x80 cm pellets, and installing suspended solar lights. Moreover, in the two round green areas, shade-loving species were plated, thus adding an extra colour to the square. The issue with the sitting places in the bus station

near the square was solved by wood plating the existing fence’s footing, with a textile coating being proposed as a signal for the entrance in the green area. The last public space where a re-design project was implemented, at the intersection of the Țepeș Vodă and Teleajen streets, was the one where the most changes from the students’ initial proposal were done. The existing structure of alleys had to be kept. However, we capitalized on the clear space in the middle of the square, by realizing an ”urban lounge” furniture with multiple use possibilities: sitting area, reading area, or even as an urban scene. We wanted also to capitalize on the eastern part of the square, now rarely used, by realizing a liniar urban furniture piece which underlines the space’s main east-west axis. The ping-pong table installed represents an answer to the students’ and community’s wish to complete the square’s offer regarding possible sport activities (besides the existing fitness area). Moreover, considering the fact that two kindergartens are located near the square, a see-saw and a writing board for children were added in the public space.

Note | Notes Vizualizări 3D proiecte realizate de voluntarii YPLAN / 3D vizualisations of projects realized by YPLAN volunteers: Bunea Alexandru, Oprea Rareș-Laurențiu, Toma Andreea

STATISTICI CHEIE KEY FIGURES Matei Cocheci – YPLAN Planning Expert O mare parte dintre rezultatele proiectului YPLAN pot fi cuantificate. În acest sens, mai jos este detaliată o listă de indicatori pe cele 3 obiective ale proiectului. Dacă o parte dintre numerele prezentate mai jos constituie indicatori de rezultat ai proiectului, alții reprezintă doar un mod alternativ de a sintetiza lucrurile realizate în cadrul proiectului.

• Număr

Indicatorii reprezintă situația proiectului la data de 28 noiembrie 2016 – este deci foarte posibil ca aceștia să mai sufere modificări până la finalul proiectului (31 decembrie 2016).

• Număr de descărcări ale Ghidului proceselor de

Obiectivul 1 - creșterea conștientizării cu privire la spațiul public în rândul elevilor de liceu din Municipiul București

Astfel, peste 650 de elevi au asistat la prezentări menite să le explice importanța spațiilor publice urbane, în 11 licee din municipiul București. În paralel, mediul online a fost un canal important de comunicație, cu aproximativ 7.000 de vizualizări pe website în perioada 1 februarie – 28 noiembrie 2016.

• Număr licee în care s-a desfășurat campania de

conștientizare: 11

• Număr de prezentări realizate de echipa de

postări pe pagina de Facebook a proiectului: 216 • Număr Like-uri pagină Facebook: 877 • Tineri la care au ajuns informații despre YPLAN

prin intermediul paginii de Facebook a proiectului: 8.894 planificare urbană: 124

• Organizații externe ce susțin proiectul: 1

651

Obiectivul 2 - un grup pilot de tineri cu abilități de co-design și negociere a dezvoltării spațiilor publice din București, cu capacitatea de a fi implicați activ în comunitate

• Număr materiale promoționale proiect (flyer,

• Număr de elevi de liceu care au participat

proiect în licee: 17

• Număr total de elevi participanți la prezentări:

sticker) distribuite în timpul campaniei : 3.500 • Număr vizualizări website proiect: 6.808 • Spații cartate pe aplicația Geoblog: 80

la activitățile proiectului (ateliere de lucru și plimbări urbane): 25 • Lungimea cumulată a parcursului (străzi) din cele

două zone de studiu: 4,7 km

Figure 24. Statistici cheie – Obiectivul 1 Conștientizare Key figures – Objective 1 Awareness

• Număr de ateliere de lucru organizate: 6 • Ore de lucru efectiv în cadrul atelierelor: 21

proiectului printr-o platformă online, o publicație și un eveniment final, ca mijloace de asigurare a continuității și a impactului inițiativei

• Plimbări urbane organizate: 4

• Spații publice urbane amenajate: 4

• Kilometri totali parcurși în timpul plimbărilor

• Voluntari

• Număr voluntari de la Universitatea de Arhitectură

• Paleți utilizați în amenajarea spațiilor publice:

urbane: 12,7

și Urbanism ”Ion Mincu” din București participanți în cadrul atelierelor de lucru și plimbărilor urbane: 9

• Număr de prezentări susținute de elevi în cadrul

atelierelor de lucru: 7 • Persoane

din rândul comunităților locale intervievate în timpul plimbărilor urbane: 3 • Spații publice pentru care au fost schițate

proiecte de re-amenajare: 8

Un grup de 25 de elevi a participat la cele 6 ateliere de lucru (21 ore lucru efectiv) și la cele 4 plimbări urbane (12,7 km parcurși în total) organizate de către echipa de proiect. Elevii au fost coordonați de 9 voluntari din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București, realizând în final proiecte de re-amenajare pentru 8 spații publice din sectorul 2 al capitalei. Obiectivul 3 - implementarea a 4 proiecte de spații publice și diseminarea rezultatelor

participanți implementare: 16

acțiunile

482

• Număr șuruburi utilizate: 2500 • Număr panouri expoziție eveniment final: 30 • Număr de vorbitori în cadrul conferinței finale:

• Tiraj publicație YPLAN: 500

Proiectul și-a propus implementarea proiecteor de amenajare pentru 4 spații publice din București, aproximativ 500 de paleți fiind folosiți în realizarea mobilierului urban de pe aceste spații. La finalul proiectului, au fost planificate o conferință cu 10 vorbitori, 30 de panouri în cadrul unei expoziții finale și lansarea prezentei publicații într-un tiraj de 500 de exemplare. A great part of the YPLAN project’s results can be quantified. Below we detail a list of indicators on the 3 objectives of the project. While a part of the figures presented below represent performance

Figure 25. Numere-cheie â&#x20AC;&#x201C; Obiectiv 2 Design Key figures â&#x20AC;&#x201C; Objective 2 Designn

indicators of the project, others only represent an alternative way of synthesizing the things realized within the project.

• Young people reached through Facebook posts:

The indicators present the situation of the project on the 28th of November 2016 – hence, it is very possible that the values of these indicators suffer changes until the end of the project (31st of December 2016).

Processes: 124

Objective 1 - heightened awareness towards social public space, planning and involvement among high school students in Bucharest • Number of high-schools where the awareness

campaign took place: 11

• Number of presentations held by the project

team in high-schools: 17

• Total number of students participating at the

presentations: 651

• Number of project promotional materials (flyers,

stickers) distributed during the campaign: 3,500

• Number of page views on project’s website: 6,808

8,894

• Number of downloads – Online Guide of Planning • External organizations supporting the project: 1

Consequently, over 650 students assisted presentations meant to explain the importance of urban public spaces, in 11 high-schools in Bucharest. At the same time, the online was an important communication channel, with approximately 7,000 website page views registered between the 1st of February and the 28th of November 2016. Objective 2 - a pilot group of young citizens with the ability to co-design and negotiate the development of public space in Bucharest and be actively involved in their community • Number of high-school students who participated

in the project’s activities (workshops and urban walks): 25 • Total length of itinerary (streets) in the two study

areas: 4,7 km

• Spaces mapped on the Geoblog app: 80

• Number of design workshops organized: 6

• Number of posts on the project’s Facebook page:

• Effective working hours during the workshops: 21

216

• Number of Facebook page Likes: 877

• Urban walks organized: 4

• Kilometers walked during the urban walks: 12,7 • Number of volunteers from the ”Ion Mincu”

• Volunteers

actions: 16

participating

implementation

University of Architecture and Urban Planning in Bucharest participating in the design workshops and urban walks: 9

• Pellets used in the implementation phase: 482

• Number of presentations held by high-school

• Number of expo panels for the final event: 30

students during the design workshops: 7

• People from the local community interviewed

• Number of screws used: 2,500

• Number of speakers in the final conference: 16

within the urban walks: 30

• Number of YPLAN brochures published: 500

• Public spaces for which re-design projects have

The project aimed to implement the re-design projects for 4 public spaces in Bucharest, with approximately 500 pellets being used to realize the urban furniture in these spaces. At the end of the project several elements were planned: a conference with 10 speakers, 30 panels within a final exhibition and the launch of this publication in a print run of 500 copies.

been realized: 8

A group of 25 students participated in the 6 design workshops (21 effective working hours) and in the 4 urban walks (12.7 km walked) organized by the project team. The students were coordinated by 9 volunteers from the ”Ion Mincu” University of Architecture an Urban Planning in Bucharest, eventually realizing re-design projects for 8 public spaces in the capital city’s 2nd District. Objective 3 - on-site implementation of 4 redesign projects and diffusion of project achievements through an online platform, a publication and a final presentation event as a means to ensure the continuity and lasting impact of the initiative • Urban public spaces re-arranged: 4

Figure 26. Numere cheie â&#x20AC;&#x201C; Obiectiv 3 Implementare Key figures â&#x20AC;&#x201C; Objective 3 Implementation

WEBSITE ȘI DOCUMENTARE PHOTO HAVE A LOOK: WEB, PHOTO DOCUMENTATION Miruna Drăghia – YPLAN Communication Manager Website-ul proiectului YPLAN a fost construit, folosind un meniu simplu, fiecare secțiune fiind dedicată unui anumit tip de activitate: • Proiectul – scurtă descriere a proiectului, a

• Știri și media – postări privind diverse activități

din cadrul proiectului (ex. aplicație pentru înscriere la atelierele YPLAN pentru studenții voluntari);

obiectivelor sale, a comunității YPLAN, precum și a politicii publice pe care o urmărește;

• Contact – adresa de e-mail la care echipa YPLAN

• Despre noi – secțiune dedicată prezentării

Meniul website-ului este bilingv română-engleză, pentru a oferi posibilitatea tuturor partnerilor de a urmări acitivitatea YPLAN.

• Campania – descriere a modului de desfășurare

Grafica website-ului este una simplă și plină de imagini pentru a fi cât mai ușor de urmărit și pentru a oferi cititorilor ocazia de a se familiariza cu modul de lucru din cadrul proiectului. Fiind unul dintre instrumentele cele mai folosite și în același timp eficiente pentru promovarea proiectului, website-ul YPLAN a urmărit transmiterea unor informații căt mai schematizat și sistematizat. De aceea, pagina web a fost gândită în secțiuni, fiecare dintre acestea fiind dedicate unui anumit tip de activitate din cadrul proiectului.

echipei YPLAN, a partenerilor de proiect, precum și a afiliaților – liceele partnere în proiect; a campaniei în liceele partenere, documentare foto;

• Cartografiază-ți orașul – Geoblog, instrument

interactiv de identificare a spațiilor cu potențial de intervenție (http://yplan.ro/harta-orasuluitau/); • Placemaking –prezentare a activității proiectului

– plimbări urbane, ateliere de lucru, vizite la primărie, prezentarea ghidului tinerilor pentru planificarea urbană, precum și documentarea activităților de intervenție în cele 4 spații publice;

poate fi contactată.

Pentru a menține interesul ridicat, rubrica dedicate știrilor a fost actualizată constant cu diverse materiale de promovare, alte materiale

Figure 27. Meniul paginii web a proiectului YPLAN YPLAN website menu

Figure 28. Proiectul YPLAN pe website / YPLAN website

vizuale utilizate în cadrul activităților YPLAN. Imagini din cadrul campaniei de informare în liceele bucureștene partnere au fost permanent încărcate pe website-ul proiectului, oferind elevilor oportunitatea de a urmări activitatea echipei YPLAN, și de a fi permanent la curent cu toate noutățile.

Fiecare secțiune conține, pe lângă imaginile aferente activităților desfășurate și o scurtă descriere a acestora. Astfel, website-ul a constituit un canal important pentru diseminarea rezultatelor parțiale YPLAN. Atelierele de lucru, plimbările urbane, vizitele la primărie au fost permanent documentate foto, iar

website-ul a fost actualizat cu imagini din cadrul acestor activităților săptămânal, împreună cu o scurtă descriere a activității respective.

The YPLAN project website was built using a simple menu, every section being dedicated to a particular type of activity: • The project - a brief description of the project, Figure 30. Imagini din cadrul atelielor YPLAN Images from YPLAN workshops

its objectives, YPLAN community and the public policy it aims at; • About Us - section dedicated to the YPLAN team,

our project partners and our affiliates – partner high-schools; • Campaign – short description about the campaign

conducted in high schools, as well as photo documentation; • Map your city - Geoblog, interactive tool for

identifying potential areas of intervention (http:// yplan.ro/harta-orasului-tau/);

• Placemaking – brief overview of the project

Figure 29 Imagini din cadrul campaniei de informare / Awareness campaign images

activities - urban walks, workshops, visits at the town hall, youth guide for urban planning, and photo documentation of the intervention activities

in the 4 selected urban public spaces. â&#x20AC;˘ News and Media â&#x20AC;&#x201C; posts on project activities

(volunteers call registration)

YPLAN website menu is bilingual Romanian-English, in order to update all partners with project activities and news. Website graphics is user-friendly, being easily followed and give readers the opportunity to become familiar with project working style. For this reason, the website has been designed in separate sections, each of them dedicated to a specific type of activity. In order to maintain a high interest of followers, the section dedicated to placemaking has been permanently updated with photo documentation

Figure 31. Imagini din cadrul atelielo / Images from YPLAN workshops @ La firul ierbii, Nodmakerspace

from YPLAN activities, as well as the News and media, constantly updated with various promotional materials or other visual materials. Images of both campaign in the partner high schools were and YPLAN activities were permanently uploaded on the project website, thus giving students the opportunity to pursue YPLAN activity and to be aware of the conducted campaigns and workshops. Workshops, urban walks, visits to the town hall were permanently photo documented and the website has been updated with images from these activities weekly.

IMPLEMENTAREA PRIMELOR ACȚIUNI IMPLEMENTING FIRST ACTIONS Andreea Lipan – YPLAN Facilitator Cea mai mare reușită a proiectului Yplan este construcția celor 4 spații publice, care constituie dovada că printr-un proces de co-design bine coordonat, orice cetățean al unui oraș se poate implica activ în realizarea unui spațiu public. Fiind prima inițiativă de acest tip în România, etapele implementării proiectelor concepute în cadrul atelierelor au fost destul de imprevizibile și întrepătrunse, dar cu câteva elemente cheie, ca de exemplu: 1. Proiectarea și Re-proiectarea – Fiind o experiență de învățare pentru toți cei implicați, elevi, studenți, echipa de proiect, chiar și pentru autoritatea de avizare și furnizori, era de așteptat să nu rezulte din prima un proiect perfect, iar ajustarea proiectelor s-a realizat pe tot parcursul construcției spațiilor. Relația cu ADP Sector 2 a fost esențială pentru că ne-a oferit informații de care noi nu aveam cum să ne dăm seama printr-o analiză vizuală a spațiilor, precum grosimea stratului de sol, condițiile prin care ne putem racorda la rețeaua stradală de iluminat public, etc. Toate aceste noi informații, ne-au întors la masa de proiectare înainte de a face niște investiții materiale. În momentul scrierii proiectului, am alocat o perioadă de execuție a spațiilor de 3 - 4 luni, fără a ști că pentru anumite propuneri este nevoie de proiecte tehnice de specialitate, care la rândul lor durează în medie câteva luni până sunt elaborate și avizate. Această limită ne-a determinat să identificăm mai bine resursele existente în sit, cum ar fi reutilizarea fundațiilor

existente. 2. Întocmirea devizelor - Imediat ce am avut foarte clar în minte ce putem face, a urmat realizarea calcului de materiale necesare și cererea de oferte de la mai mulți furnizori. Am scris mai sus că pentru furnizori a fost o experiență de învățare, pentru că nici ei nu s-au mai confruntat până atunci cu cereri atât de speciale, cum ar fi: livrarea într-un timp foarte scurt sau consultanța în utilizarea creativă a materialelor, uneori altfel decât prevede fișa tehnică sau găsirea unor soluții de înlocuire a celor necesare cu materiale care există pe stoc, și mai ales, utilizarea tuturor materialelor în deplină siguranță de către persoane lipsite de experiență, adică elevi de liceu. 3. Logistica materialelor – Orice șantier adevărat are în spate o logistică a materialelor, care trebuie să funcționeze cu precizie de ceas elvețian în ziua în care începe lucrarea. Logistica materialelor este cu atât mai importantă în momentul în care lucrarea se desfășoară în spațiul public pentru că la finalul zilei toate elementele construite trebuie să fie securizate, iar uneltele și materialele rămase trebuie depozitate într-un spațiu păzit și accesibil. Principala dificultate a fost aprecierea timpului necesar construcției fiecărui element component al celor 4 spații publice, astfel încât să putem aprecia cantitatea de materiale, tipul uneltelor și distribuția forței de muncă, noi fiind mai puțin calificați. Aici au avut un rol cheie reprezentanții comunității locale, care au venit în

sprijinul nostru cu Know-how-ul. Am găsit în fiecare spațiu persoane care mai lucraseră în construcții și care au pus umărul la treabă și ne-au ajutat să terminăm la timp ce ne propusesem.

oamenii cu diferite acțiuni. Acest proces a fost mai degrabă spontan, dar coordonat de un manager de șantier care a avut grijă în permanență de siguranța celor implicați.

4. Logistica oamenilor implicați – Orice proces de co-design, nu poate fi complet fără participarea activă la etapa de construcție, în primul rând pentru că asta îi ajută pe oameni să simtă că spațiul le aparține, că sunt responsabili de realizarea și exploatarea lui pe viitor. Fiind o echipă novice într-ale construitului, ne-au fost necesare câteva ore pentru a testa/ experimenta fiecare material și fiecare unealtă în parte. După ce fiecare și-a descoperit anumite afinități, am putut să asociem

The most successful part of Yplan project is the construction of the 4 public spaces, which is proof that through a well-coordinated co-design process, any citizen of a city can be actively involved in developing a public space. As the first initiative of this kind in Romania, the construction stages of the spaces designed during workshops were quite unpredictable and intertwined, but with a few key

Figure 32. Imagini din timpul implementării Images during the implementation phase

elements, such as: 1. Designing and Re-designing - Being a learning experience for everyone involved, high school students, volunteers, the projectâ&#x20AC;&#x2122;s team, even for decision makers and for the suppliers, it was expected that our first design would not be perfect, and adjustments were done on the spot. The relationship with ADP Sector 2 (The approval authority) was essential and gave us information that we had no way of realizing through a visual analysis of the public spaces - for example, the depth of soil, the approval conditions by which we can connect to the network of public street lighting, etc. With all this new information, we went back to the drawing board before making any investment. At the time of writing the project, we allocated for public spaces construction about 3-4 months, without knowing that for certain proposals additional technical projects are required, which may take several months until they are developed and approved. This limit has led us to better identify resources available on the site, such as reuse of existing elements. 2. Preparation of estimates - As soon as we had clear in mind what we can do, we calculated necessary quantities of materials and negotiated the best offers from suppliers. As already mentioned, the suppliers also had a learning experience, because they never had to honour similar special requests, such as: delivery within a very short time or advising on the creative use of

materials (sometimes differently than mentioned on their technical datasheets), finding alternatives to the necessary materials they have in stock, and especially recommending materials and tools that can be safely manipulated by people without experience, as for example high school students. 3. Material Logistics â&#x20AC;&#x201C; Every construction site has behind a logistics of materials, which must operate with the precision of a Swiss watch from the first day of work. Logistics of materials is especially important when the work is carried out in a public space because at the end of the day all built elements must be secured and the remaining tools and materials must be stored in a guarded and accessible space. The main problem was to evaluate the time needed for the construction of each element of the four public spaces, so we can appreciate the amount of material, the type of tools and labour distribution, for us being less qualified. Here, local community representatives had a key role, because people who came to help us had the much-needed construction know-how. In every space, we found people that had worked in construction before and could help us to finish the projects as planned. 4. Logistics of people involved - Any co-design process cannot be complete without the active participation of people during construction, primarily because it helps people feel that the space belongs to them, that they are responsible for the development and exploitation of the space

in the future. Being novices in the construction field, it took several hours to test / experience each material and each tool separately. After everyone had discovered certain affinities, we could associate people with different actions. This process was more spontaneous, but coordinated by a site manager who always took care of the safety of those involved.

CE A ÎNSEMNAT YPLAN THE MEANING OF YPLAN Sabina Dimitriu – YPLAN Project Manager Etapa propriu-zisă de intervenție în spațiul public a fost scurtă, însă nu lipsită de un impact mai profund la nivelul comunităților locale, în special cele mai strânse din vecinătatea siturilor Teleajen și Ardeleni. Un proiect real de regenerare participativă reușește să facă pasul dificil de la a stârni curiozitate la a genera implicare: în realizarea spațiilor și pe viitor, în întreținerea acestora. Pentru YPLAN, riverani ai zonelor au venit nu numai cu mașini de găurit și experiență în a fixa instalațiile, ci și cu idei proprii, bine argumentate și susținute, pe care le-au implementat împreună cu echipa și voluntarii. Un exemplu concret este o tablă de scris amplasată în scuarul de la Teleajen, ideea domnului Gelu – o figură proeminentă în comunitate și ca atare un adevărat „campion” al inițiativei.

rezultatele relevante, în cuvintele cetățenilor. „Am bătut cuie, am vopsit, ne-am murdărit […] suntem mândri că am participat. Am mai face oriunde.” [Ce v-a motivat să participați?] „Înfrumusețarea Bucureștiului. Am vrut să pictez.” – interviu cu 6 copii, Ardeleni „Nu era amenajat, nu aveam bănci, nu aveam pe ce să stau. Era inutil și plin de resturi […] Este normală o schimbare în cartier, un pic de culoare, o idee foarte bună. Locuitorii din zonă văd mai des oameni profitând de acest spațiu și atunci da, a fost o idee extraordinară.” – Ștefan Alexandru, voluntar din comunitate, Ardeleni

Niciun proiect nu este complet fără evaluarea de final. Pentru noi, aceasta a fost condusă prin interviuri pe sit și chestionare pentru elevi și voluntari. În cele ce urmează prezentăm

„Acum 10 ani, aici era un parc. Iarbă. Nu erau câini.” [Vă plac schimbările?] „Foarte mult. Numai să țină […] De când ați făcut voi aici, oamenii au început să țină. Vin cu câinii, dar iau și cu punguța”. – locatară de 30 de ani în zonă, Ardeleni „Am văzut locul înainte să deschid pizzeria și mi

se părea un loc abandonat, acum îmi place foarte mult ce ați făcut aici […] Mi-a plăcut ideea de a lucra cu copiii, de a sta în grup de prieteni. Și am vrut o schimbare aici […] E foarte interesant să schimbi o zonă, să îți dai seama că ai făcut ceva” - Mihai, proprietar al unei pizzerii de vis-a-vis de spațiu, Ardeleni „Sper și aici să fie menținut. E bine pentru copii, învață să meargă, se țin cu mâna de băncuță, mergem pe marginea ei… Sunt încântați nepoții mei.” – Bunică din comunitate, Țepeș

„Voi ați făcut, v-ați dat tot interesul, astă vară, toamnă, v-am văzut că stau în zonă, foarte frumos, dar au mâzgălit. [Am refăcut. Dar vă place?]. „Mar fi plăcut să fie spătarul mai cu desene, mai colorat, dar dacă mâzgălesc…” – Doamnă în vârstă, Țepeș „Am văzut că se joacă ping-pong. […] Mi se pare drăguță inițiativa. Stau pe băncile acelea, stau cu câinele, e mai verde și mai intim.” – Ioana,

locatară a zonei Teleajen, studentă peisagist „Un lucru foarte bun. Și totodată a mobilizat și alte persoane să contribuie și ei, să nu mai stea pasiv să se uite ci să pună efectiv mâna și să facă. Că n-o fac pentru mine ci pentru copiii ăștia din cartier. Și ar fi bine ca toată lumea să participe. Au început să se miște și ăștia de la administrație, au adus pubele, au început să facă mai des curat […]. Dă o altă culoare, atrage mai mult copiii, îi stimulează. De asta avem nevoie, de copii cu creativitate și idei bune.” [Dacă mai facem spații?] „Merg oricând și oriunde”. – Domnul Gelu, meșter bun și om cu idei din comunitate, Teleajen

„Mie mi se pare o pată de culoare foarte interesantă și iese din monotonie. Îi dă puțină personalitate parcului. Și puterea exemplului este foarte bună pentru comunitate, oricine se poate acum gândi »hai să ne strângem și să facem ceva împreună. Un bun comun«” – Doru, localnic și iubitor de căței, Teleajen „O să fie mai frumos la vară. O să fie frumos rău. Dar sper să țină tabla aia” [între timp tabla a fost spartă peste noapte!] „Este un loc minunat de când ați renovat parcul – reînnoit, are viață. Noi îl folosim în fiecare seară, ne jucăm ping-pong. Acolo stăm cel mai mult. La vară sperăm să jucăm și remi”. – Fetele din comunitate, Teleajen Mai departe de interviuri, mesaje primite pe canalele de socializare de la comunitate și necunoscuți, în decursul celor 19 – până la această dată – luni de proiect (și mai ales a celor 8 în care am lucrat cu elevii de liceu și voluntarii) am avut ocazia să schimbăm multe. Și o parte din rezultate ne-au fost transmise prin chestionare, postări și păreri.

Câteva cifre Voluntarii YPLAN au considerat că voluntariatul în proiect a fost organizat foarte bine (90,9 %), că impactul pe care l-a avut munca depusă asupra grupului de elevi a fost mare sau foarte mare (63,8 %), și impactul la nivel local a fost la fel (72,8 %). De asemenea, gradul de satisfacție în legătură

cu voluntariatul a fost mare (27,3 %) sau foarte mare (72,7 %), iar 72,7 % s-ar implica în continuare „absolut” dacă YPLAN ar continua ca program. Ce a fost apreciat cel mai mult: • Colegialitatea, dedicația, implicarea echipei, comunicarea foarte bună, colaborarea cu coordonatorii; • „A fost primul proiect de genul care, pe langa faptul că a implicat și elevii de liceu, a reușit să implementeze proiecte propuse.” – Ioana Spirescu • „Oportunitatea de a implementa într-un cadru real un proiect la care am participat prin idei și propuneri alături de elevi și echipa de proiect” – Iulia Drăghici • ”faptul că putem fi schimbarea pe care ne-o dorim în lume ! Cu puțin talent, o consistentă cooperare și multă dedicație, se pot întâmpla (și în spațiul public *românesc* urban) lucruri magice…” – Wendy Cînța …Și cel mai puțin: reticența comunității, faptul că nu s-au activat mai mult și alți potențiali membri interesați, prea puține întâlniri. Elevii YPLAN au considerat de asemenea faptul că ideile lor au fost apreciate și foarte apreciate (75%), că sesiunile de implementare a proiectelor au fost educative și foarte educative (100%), având

același feedback pozitiv ca voluntarii. ”M-au ajutat foarte mult mai ales studenții voluntari. Am văzut ce înseamnă să lucrezi cu ei, ce înseamnă să încerci să ți pui în practica propriile idei și mi-a plăcut mai ales libertatea pe care ți-o poate oferi acest domeniu chiar dacă e solicitant. Însă ai sprijin din partea celorlalți și asta contează mult.” – Carina Gabriela Stoica

De final și pentru perspectivă Consider că ar trebui implicați mai mulți oameni din mai multe domenii creative și cred că ar trebui făcută o acțiune de amploare în ceea ce privește implicarea comunității (mai multe întâlniri cu comunitatea din zonă de acțiune, mai multă promovare a proiectului etc.). De asemenea, consider că trebuie mult mai mult mediatizat acest proiect, pentru că are un potențial enorm și multe persoane care ar putea să se implice, nu știu de el (aici ma refer mai mult la voluntari) – Andreea Toma

The actual public space intervention step was short, but not without a deeper impact on local communities, especially the closer ones from Teleajen and Ardeleni. A real participatory regeneration project succeeds in making the difficult step from piquing the community’s curiosity to generating involvement, in the

realization of the spaces but also in their future care and maintenance. For YPLAN, the neighbors came to join not only with drills and experience in putting pallets together, but also with their own well-reasoned ideas, which they implemented together with the team and volunteers. A concrete example is that of the blackboard placed in the Teleajen square, Mr. Gelu’s idea – a prominent figure in the community and as such a true champion of the initiative. No project is complete without final assessment. For us, this was conducted by way of interviews

and questionnaires on site, as well as online forms for students and volunteers. In the following, we present relevant results, in the words of the citizens.

change an area, to realize that you did something “- Mihai, owner of a pizzeria across the space, Ardeleni

„We were nailing, painting, getting dirty […] we are proud to have participated. We would do it again anywhere.” [What motivated you to participate?] „The beautification of Bucharest. I wanted to paint.”- Interview with 6 children, aged 6-14, Ardeleni “It wasn’t furbished, I had no banks, there was nothing to sit on. It was useless and full of debris [...] It is normal for a change in the neighborhood, a little color, a very good idea. Local residents see people taking advantage of this space more ofen now and then yes, it was a great idea.” - Ștefan Alexandru, volunteer in the community, Ardeleni “10 years ago, there was a park here. Grass. There were no dogs.” [Do you like the change?] „Very much. If only it would last [...] Since your intervention here, people began to take to it. They come with dogs, but they’re also taking doggy bags now. “ – Lady, resident for 30 years in the area, Ardeleni “I saw the place before I opened the pizzeria and it seemed abandoned, now I really like what you did here [...] I liked the idea of working with children, to stay in a group of friends. And I wanted a change here [...] It’s very interesting to

“I hope what you did to be kept here. It’s good for children learning to walk, they are using the long banks... My grandchildren are excited” Grandmother from the community, Țepeș “You did what you did, you have given your interest, over the summer, autumn, I saw you because I am living in the area, very nice, but they scrawled on the benches.” [We repainted them. But do you like it?]. “I would have liked to see the backrest with more drawings, more colourful, but if they scribble on it…” – Lady, Țepeș “I saw that they [n.red. the young people in the neighbourhood] play ping-pong. [...] I consider it a nice initiative. I am using those benches to sit on, when I walk the dog, it’s greener and more intimate.” - Ioana, Teleajen resident, landscape architecture student

“A very good thing. And it also mobilized others to help themselves, not to sit passively and look, but to effectively reach out and do. I didn’t do it or myself but for these kids in the neighborhood. And it would be good for everyone to participate. Afterwards even the administration started moving, they brought bins here and began to clean more often [...]. It gives another colour to the space and attracts more children, stimulates them. What we need is children with creativity and good ideas.” [If we make more spaces?] „I’ll come whenever and wherever.” - Mr. Gelu, handyman with lots of good ideas from the community, Teleajen “It seems to me a very interesting spot of color, out of monotony. It gives a little personality to the park. The power of example is very good for the community, anyone can now think “let’s gather and do something together. A common good’’ Doru, resident and dog lover, Teleajen “It’ll be nice in summer. It’ll be really nice. But I hope that the blackboard will resist” [meanwhile it was broken overnight!] “It’s a great place since you renovated park – a renewed, living thing. We use it every night, playing ping-pong. There we stay the most. In summer we hope to play rummy “. - The girls from the community, Teleajen Beside the interviews, messages received on social channels from the community and strangers, during the 19 – to date – months of the project

(and especially during the 8 months in which we worked with students and volunteers) we had the chance to change many things. And some of the feedback we received by way of questionnaires, posts and opinions.

A few numbers Volunteers of YPLAN have considered that volunteering in the project was organized very well (90.9%), the impact on the group of students was high or very high (63.8%), and the local impact was equally so (72.8%). The degree of satisfaction with volunteering was high (27.3%) or very high (72.7%), while 72.7% would „absolutely” get involved further if YPLAN were to continue as a program. What was most appreciated: • Collegiality, dedication, team involvement, great communication, collaboration with the coordinators; • “It was the first project of its kind which, besides involving high school students, managed to implement the proposed projects.” - Ioana Spirescu • “The opportunity to implement in a real setting a project in which I participated with ideas and proposals, together with the students and project team” - Iulia Draghici

• ”that we can be the change we want in the world! With a little talent, a consistent cooperation and dedication, magical things can happen (even in the *Romanian* urban public space) – Wendy Cînța

enormous potential and many people who could be involved, don’t know of it (I am referring to more volunteers)” - Andreea Toma

...And least appreciated: the reluctance of the community, the fact that several other potential members/community have not been activated, too few meetings. The students in YPLAN also considered that their ideas were appreciated and highly valued (75%), that project implementation sessions were educational and very educational (100%), having the same positive feedback as volunteers. “They helped a lot, especially the student volunteers. I saw what it means to work with, to try to put your own ideas into practice and I especially liked the freedom that the domain can give you, even if it’s a lot of work. But you have support from the others and that counts a lot.”Gabriela Carina Stoica, highschool student

The final and perspective „I think that more people should be involved, from more creative domains, and I think it should be made a major action in terms of community involvement (several meetings with the community from the intervention area, more promotion of the project, etc). I also believe that the project needs to be much more advertised because it has

NEVOIA UNEI POLITICI PENTRU SPAȚII PUBLICE NEED FOR A POLICY ON PUBLIC SPACES Sabina Dimitriu – YPLAN Project Manager

Orașul există, trăiește și se dezvoltă datorită oamenilor. Un oraș nu poate fi abstractizat sau idealizat: este suma cetățenilor săi reali și a nevoilor lor la fel de reale. Bucureștiul, ca de altfel majoritatea orașelor în tranziție, a fost multă vreme reflexia consumerismului și a alienării sociale, a deciziilor de sus în jos și a management-ului defectuos. O perioadă lungă de neglijare a spațiului public a ajuns la pierderea, în conștiința publică, a însemnătății acestuia: spații uitate, interstițiale, „terenuri virane” și locuri de parcare neamenajate au început să se perceapă ca o imagine obișnuită, acceptată. În final, eșecul dezvoltării conduse de piață în ceea ce privește crearea, protejarea și administrarea spațiilor publice a lăsat urme adânci asupra țesutului urban, dar și a comunităților. YPLAN – Young Placemakers Initiative nu este numai un proiect educațional, un proiect de revitalizare participativă a patru spații din București, sau de practică in situ pentru tineri. Este o inițiativă derivată din nevoia de a acționa pentru schimbarea stării actuale de fapt în București, ce recunoaște relevanța faptului esențial că majoritatea spațiilor publice care ar avea potențialul de a reprezenta locuri pentru comunitate sunt în afara agendei administrative: nu sunt centrale, nu sunt vizibile, nu prezintă interes. Ca suprafață, toate aceste spații le depășesc pe cele deja amenajate și funcționale de mai multe ori, având un potențial extrem de ridicat de a

100

transforma orașul: de a crește atractivitatea zonelor în care se regăsesc, de a repara legăturile din comunitate, de a face cartierele mai sigure, mai verzi, de a încuraja dezvoltarea economică locală. Însă sustenabilitatea unui spațiu public se traduce prin capacitatea de a dispune de resurse pentru crearea, adaptarea, management-ul și întreținerea acestuia. În majoritatea cazurilor, resursele provin din finanțare publică, însă între criteriile pe baza cărora se finanțează un spațiu public figurează prea puțin cele ce țin de nevoile de specifice de la nivelul comunității. Finanțarea unui spațiu public ar trebui să depindă de receptivitatea, responsabilitatea și transparența în planificare, proiectare și guvernanță urbană. În mod tradițional, din crearea sau reabilitarea spațiilor publice lipsește cu precădere primul atribut – receptivitatea, ca acea capacitate de a înțelege că atunci când cetățenii sunt și rezidenți beneficiari direct ai unui spațiu public, aceștia trebuie implicați în proces, încă de la început și nu prin consultare „prin placare”. Chiar și instrumentele tradiționale de consultare, atunci când sunt folosite, nu reușesc să ajungă la toți beneficiarii spațiilor: tinerii sunt adesea ignorați, în pofida capacității lor impresionante de a aduce inovare și idei proaspete, dar și o privire critică și relevantă asupra opțiunilor de dezvoltare a spațiului public.

YPLAN a fost un proiect care a pornit de jos în sus, fără însă să scape din vedere imaginea de ansamblu: necesitatea unei politici coerente de dezvoltare a spațiilor publice. Sub ideea-cadru „100 de spații publice pentru București”, proiectul a pornit de la lucrul cu tinerii, ca utilizatori și generatori de idei, alegând apoi să alinieze proiectele rezultate din ateliere și plimbări urbane cu nevoile comunității, înainte să înceapă procesul de negociere cu administrația a propunerilor. Proiectele finale au fost implementate de asemenea cu sprijinul comunităților locale, ceea ce a însemnat un câștig valoros pe termen lung prin asumarea și aproprierea de către cei din urmă a proiectelor, ceea ce ar putea să joace un rol important în modul în care proiectele YPLAN vor fi menținute și întreținute pe termen mediu.

În ecuația proiectului, există o serie de câștiguri care pot fi scalate la nivel de oraș printr-o politică coerentă adresată spațiilor publice de tipul celor abordate prin YPLAN: Scuaruri, intersecții, terenuri virane, parcuri mici de cartier. Acestea reprezintă majoritatea absolută a spațiilor publice cu potențial din zonele rezidențiale, cu precădere cele foarte dense, acolo unde și proiectele ar avea un impact important. Pe de-o parte, la nivel de comunitate, spațiile refăcute au reprezentat nu numai o schimbare și un răspuns la o serie de nevoi, ci și un proces în sine de lucru împreună, de reconectare, redezvoltare a sentimentului de apartenență și împuternicire. Pentru grupul-pilot de elevi, au fost un mod de a dezvolta comunicarea, capacitatea de decizie, creativitatea, relaționarea cu adulții și spiritul antreprenorial.

101

Al treilea actor esențial, administrația publică, are de asemenea beneficii nete din această metodologie; înrădăcinarea locală a proiectelor, prin lucrul împreună și prin dialog, asigură sustenabilitatea inițiativelor, o acceptare mai mare a acestora – dar și o durată de viață mai mare, prin asumarea instalațiilor și reducerea riscului de vandalism. De asemenea, regenerarea spațiului public în acest mod implică resurse mai mici din partea administrației (financiare, economice, umane). Cost-eficiența este cel mai important aspect ce merită a fi menționat aici: investițiile YPLAN pentru un spațiu, incluzând costul uneltelor (în jurul a 3500 EUR), se ridică la o fracțiune din costul implicat de o operațiune echivalentă derulată de primărie. Din toate aceste motive, metodologia YPLAN trebuie continuată, iar spațiile regenerate participativ trebuie să capete masa critică necesară pentru a deveni relevante în contextul întregului oraș și pentru a inspira schimbarea colectivă de percepție asupra orașului și spațiului său social. YPLAN a propus în esență un model alternativ de inovare la nivel local; o mișcare de împuternicire a tinerilor și comunității la scară locală, care poate reprezenta nucleul dinamicii transformative și inovării sociale necesare pentru schimbarea percepției la scară largă asupra: • spațiului public din București, mai departe de parcurile și scuarurile amenajate deja;

102

• puterii pe care o au, atât tinerii cât și comunitățile locale, să fie protagoniștii proiectelor de regenerare urbană; • imperativității de a acționa, colectiv, însă nu înainte de a asculta cu adevărat și a înțelege nevoilor celor care folosesc, ar vrea sau ar putea folosi spațiile publice în viitor. Politicile asupra spațiului public sunt puternic dependente atât de context, cât și de istorie (a culturii participării, conflictelor sau nepăsării generale la nivel de comunitate). Istoria spațiilor publice mici, în comunitate, este marcată de o lungă perioadă de abandon și nepăsare. Iar din „nimic” nu poate apărea „totul” peste noapte. Este nevoie de timp, răbdare și insistare, de schimbarea dinamicii între tineri, locuitori și administrație pentru a permite acces echitabil la instrumentele de decizie asupra spațiului public. Viziunile asupra spațiului public se pot schimba prin strategie și acțiune, dar și ca parte a transformărilor instituționale și a echilibrului între acțiunea „de sus în jos” și cea „de jos în sus”. Primăria Sectorului 2 a fost un partener activ în acest sens, care a înțeles importanța propunerilor de proiect și a negocierii acestora cu grupul de elevi și voluntari. În final, experiența YPLAN a venit să valideze premisele pe care a fost construită propunerea de proiect, și să demonstreze nu numai succesul

intervențiilor în sine, ci și necesitatea ca acestea să fie scalate, replicate, adoptate ca practică la scară mai înaltă. În acest scop, credem că este important să trasăm o serie de principii care să ghideze viitoarele acțiuni de regenerare a spațiilor publice din comunitate: 1) Gândirea spațiului social la nivel de sistem de spații publice; 2) Realizarea dezbaterii pentru viitorul spațiilor publice în mod incluziv și participativ;

3) Implicarea tinerilor, nu numai la nivel de consultare ci ca și creatori ai spațiilor, utilizând capitalul și creativitatea acestora ca „science shop” pentru furnizarea de idei și soluții; 4) Acceptarea statutului de spațiu dinamic al „pieței publice” – pornirea cu intervenții ce implică costuri reduse de implementare, mentenanță și management (soluții simple, materiale ușor de întreținut și schimbat) și recalibrarea rezultatului; 5) Limitarea

specializării:

accent

103

multifuncționalitate și flexibilitate. YPLAN a fost un proiect-pilot, care a generat un număr de 4 spații-pilot, cu un grup-pilot de elevi și voluntari - însă care a produs o experiență impresionantă în ceea ce privește procesul în sine de redezvoltare participativă. Următorii pași, de la 4 spații la 96, trebuie să capitalizeze această experiență, în opinia noastră suficientă pentru a convinge administrația publică de viabilitatea YPLAN ca program și politică.

A city exists, lives and is built by (and especially for) its people. A city cannot be abstracted or idealized: it is the sum of its real citizens and their equally real needs. Bucharest, like most cities in transition, has long been the reflection of consumerism and social alienation, top-down decision making and mismanagement. A long period of public space neglect led to the loss, in the consciousness of the public, of its significance: forgotten spaces, lost in limbo, „vacant land” and ad-hoc parking have begun to be perceived and accepted as a common everyday sight. Lastly, the failure of the market-driven development in what concerns the creation, protection and management of public spaces has left deep scars on both the urban fabric and the communities within. YPLAN – Young Placemakers Initiative is not only an educational project, one to participatory revitalize

104

four spaces in Bucharest or one for in situ practice. It is an initiative derived from the need to act in order to change the state of fact in Bucharest, recognizing the relevance of the essential fact that most public spaces which hold potential to be community places are outside the administrative agenda: not central, not visible, not interesting. In total size, these areas greatly exceed the ones already developed and functional, and they have an extremely high potential for transforming the city: for increasing the attractiveness of their surrounding areas, for repairing severed community ties, for making neighborhoods safer, greener and lastly, for encouraging local economic development. But the sustainability of a public space relies fundamentally on having sufficient resources for its creation adaptation, management and maintenance. In most cases, the resources come from public funding, but among the criteria used for financing public space there are seldom those pertaining to the specific needs of the community. Funding a public space should depend on the responsiveness, accountability and transparency in planning, design and urban governance. Traditionally, the creation or re-development of public space lacks especially the first attribute – receptivity, as the capacity to understand that when citizens are also residents, direct beneficiaries of a public space, they must be involved in the

process from the very beginning, and not as a form of placation. Even when some traditional instruments of consultation are employed, they still cannot offer a holistic picture of the interests in the public space, because they cannot reach all its beneficiaries: youth are often ignored, despite their impressive ability to bring innovation and fresh ideas, but also critical information on the development of the public space. YPLAN was a project which started from the bottom up, albeit without losing sight of the big picture: the need for a coherent policy for the development of public spaces. Under the overarching idea to have â&#x20AC;&#x17E;100 public spaces in Bucharestâ&#x20AC;?, the project started to work with young people as users and generators of ideas, and then chose to align the projects resulted from workshops and walks with the community needs before beginning the negotiation process with the administration on the final proposals. The final projects were also implemented with the support of the local communities, which meant a valuable long-term gain through the appropriation of the projects, an aspect which could play an important role in how the YPLAN projects will be kept and maintained on the medium term. In the equation of the project, there are several gains which can be scaled at city level through a coherent policy targeting abandoned or underused public spaces, the kind on which YPLAN focused

on: squares, intersections, vacant plots, small neighborhood parks. They represent, as already stated, an absolute majority of the residential public spaces with potential â&#x20AC;&#x201C; especially in the very dense neighborhoods, where the projects would have a significant impact. On one hand, the redeveloped community-level spaces represented not only a change, a betterment and an answer to a series of very concrete needs, but also a process in itself, of working together, reconnecting, developing a sense of belonging and empowerment. For the pilot group of students, it was a way to develop communication, decisionmaking ability, creativity, working relations with adults and entrepreneurship skills. The third key player, public administration, also has net benefits through this methodology; locally rooting projects, through working together and dialogue, ensure sustainability of the initiatives, greater acceptance, but also a longer lifetime, through ownership of the installations and vandalism risk reduction. Reclaiming public space in this way involves limited resources from the administration (financial, economic and human). Cost effectiveness is perhaps the most important aspect worth mentioning here: the YPLAN investments for a single space, including tool costs (around 3,500 EUR) amount to but a fraction of the cost involved in an equivalent operation conducted by the municipality.

105

For all the reasons above, the YPLAN methodology should be continued, and the spaces regenerated in a participatory way should gain the critical mass needed to become relevant in the context of the entire city, inspiring a collective change of perception of the city and its social space. YPLAN essentially proposed an alternative model for local innovation; a movement of youth and community empowerment at local level, which may represent the core dynamic of transformative change and social innovation necessary for a widespread perception change on: • public space in Bucharest, beyond the already landscaped parks and „modernized” squares; • the power that both youth and local communities have to be protagonists of urban regeneration projects; • the impetus to act collectively, but not before really listening and understanding the needs of those who use now, or would / could use the public spaces in the future. Policies on public space are strongly context- and history-dependent – they are a reflection of the participatory culture or lack thereof, of conflicts, or general carelessness at community level). The history of small community public spaces is marked by a long period of abandonment and neglect; and it is not possible to make „everything” appear

106

out of nothing overnight. It takes time, patience and insistence, and also a change of dynamics between youth, community and administration to allow equitable access to decision-making tools for public space. The visions on public space can change through strategy and action, but also a part of the institutional metamorphosis and the balance between top down and bottom up actions. The City Hall of Sector 2 Bucharest has been an active partner in this regards, one who understood the importance of the projects and their negotiation with the group of students and volunteers. Finally, the YPLAN experience came to validate the premises on which the initial proposal was built, and to demonstrate not only the success of the interventions themselves, but the need for scaling them up, replicating and adopting them at a higher scale. To this end, we believe it is important to outline a set of principles to guide future actions regenerating public spaces in the community: 1. Thinking and designing social space at citysystem level rather than „one-offs” 2. Making the debate for the future of public spaces inclusive and participatory; 3. Involving young people, not only in consultation but as creators of spaces, leveraging their creativity and capital as a „science shop” for providing ideas

and solutions to a real state of art; 4. Accepting the dynamism of the public square, and the fact that it is ever-changing: starting with interventions involving low costs for implementation, maintenance and management (simple solutions, materials easy to keep up and replace), and most importantly, periodically recalibrating the result; 5. Limiting specialization, and focusing rather on multifunctionality and flexibility. YPLAN was a pilot project, which has generated a number of 4 pilot spaces with a pilot group of students and volunteers â&#x20AC;&#x201C; but which produced an impressive experience regarding the process itself of participatory re-development. The next steps, from 4 to 96 spaces, must capitalize on this experience, in our view sufficient to convince the local governments of the viability of YPLAN as a program and as a policy.

107

BIOGRAFIA AUTORILOR AUTHOR BIOS Sabina Dimitriu Sabina este urbanist, specializat în dezvoltare regională, în prezent doctorand la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București. Este manager de proiecte europene la URBASOFIA, gestionând un amplu portofoliu transnațional de proiecte de cercetare și inovare, fiind de asemenea expert planificare junior în ISOCARP (International Society of City and Regional Planners). Sabina is an urban planner specialized in regional planning, currently enrolled as PhD candidate at the “Ion Mincu” University of Architecture and Planning in Bucharest. She is the EU projects manager of URBASOFIA managing an ample transnational portfolio of research and innovation projects, as well as a young planning expert with the ISOCARP (International Society of City and Regional Planners).

Alexandra Colțoș Alexandra este urbanist și peisagist cu peste 5 ani experiență în planificare, arhitectura peisajului și realizarea de strategii de dezvoltare urbană. Este manager de program la Centrul de Excelență în Urbanism (CEP), fiind responsabilă atât de gestiunea programului ASURED (studii avansate în urbanism și dezvoltare imobiliară), cât și de activități de cercetare și proiecte de dezvoltare urbană împreună cu echipa CEP. Alexandra is an experienced urban planner and landscape designer with more than 5 years of experience in planning, landscape architecture and urban development strategies. She is Program Manager at the Centre of Excellence in Planning, being responsible for the ASURED (Advanced Studies in Urbanism and Real Estate development) program, for research activities and urban development projects together with all the CEP team.

108

Mircea Kivu Mircea Kivu este licenţiat al Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti (1978) şi a absolvit un masterat (DEA) în Demografie şi Ştiinţe Sociale la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales – Paris. Este cunoscut ca autor al mai multor lucrări şi articole de sociologie, principalul său domeniu de expertiză fiind cercetarea opiniei publice. Din 1992, a deţinut funcţii de conducere în mai multe institute de cercetare (IMAS Marketing şi Sondaje, Ipsos Interactive Services, Mercury Research). Este implicat în viaţa societăţii civile, fiind preşedinte al Grupului pentru Democraţie Participativă Plenum şi editorialist la Romania Liberǎ şi Dilema Veche. Mircea Kivu holds a bachelor degree from the Faculty of Sociology – University of Bucharest (1978) and a master degree (DEA) in Demography and Social Sciences at the Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales – Paris. He is known as an author of several papers and articles in sociology, his main expertise being the research on public opinion. Since 1992, he has held management positions in several research institutions (IMAS Marketing şi Sondaje, Ipsos Interactive Services, Mercury Research). He is involved in the life of the civil society, as a president of the Plenum Group for Participative Democracy and editorialist at the Romania Liberă and Dilema Veche newspapers.

109

Dirk Engelke Dirk Engelke a studiat inginerie civilă și studii culturale aplicate la Universitatea din Karlsruhe, Germania. Lucrând din postura de consultant, a realizat planuri pentru mai multe municipalități și regiuni și a lucrat pentru mai multe unități ale Uniunii Europene. Din 2012, este profesor de dezvoltare spațială la Universitatea de Științe Aplicate Rapperswil, din Elveția (HSR). Dirk Engelke studied civil engineering and applied cultural studies at the University of Karlsruhe, Germany. Working as self employed planning consultant he planned for several municipalities and regions and consulted different units of the European Union. Since 2012 he is professor for spatial development at the Rapperswil University of Applied Science, Switzerland (HSR).

Raimund Kemper Raimund Kemper, master în planificare spațială, este asistent cercetător la Institutul de Dezvoltare Spațială și Director al Centrului de Competențe pentru Infrastructură și Spațiu al Universității de Științe Aplicate Rapperswil (Elveția). Domeniile sale de interes pentru cercetare include sociologia urbană și planificare cooperativă. Raimund Kemper, MSc in Spatial Planning, is a research associate at the Institute for Spatial Development and Managing Director of the Competence Center for Infrastructure and Space at the Rapperswil University of Applied Science (Switzerland). His research interests include urban sociology and cooperative planning.

110

Pietro Elisei Pietro Elisei, expert urbanist, lucrează în prezent în București ca cercetător independent în domeniul politicilor urbane și ca director al URBASOFIA (www. urbasofia.eu), o companie ce oferă servicii și consultanță în planificarea strategică. Este colaborator extern la Departamentul de Management și Drept (Universitatea Tor Vergata, Roma) pe subiecte legate de Regenerare Urbană. În prezent este consultant pentru Ministerul Croat de Dezvoltare Regională (regenerarea orașelor mici afectate de război). Este co-autor al raportului regional UNECE ce contribuie la Raportul global Habitat III (Quito, 2016). Este editor al cărții (2015): Agende teritoriale strategice pentru orașe și sisteme urbane mici și mijlocii. Pietro Elisei, Town and Regional Planner, is currently working in Bucharest as independent researcher in Urban Policies and managing director of URBASOFIA (www.urbasofia.eu), a company providing services and consultancy in strategic planning. He is an external research collaborator at Dipartimento di Management e Diritto (Università degli Studi di Roma “Tor Vergata”, Roma) on topics related to Urban Regeneration. Currently consultant for the Croatian Ministry of Regional Development (Regeneration of Small Towns Affected by War). He is co-author of the UNECE regional report contributing to the HIII Global Report (Quito, 2016). He edited the book (2015): Strategic territorial agendas for small and middle-sized towns and urban systems.

111

Reinhold Stadler Reinhold Stadler este un tânăr consultant specializat pe mobilitate urbană, spațiu public și planificare strategică. Expertiza sa în mobilitate urbană și planificare strategică se bazează pe implicarea în peste 20 de proiecte de asistență tehnică legate de realizarea unor Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană și alte documente strategice pentru orașe, zone metropolitane, județe și comune. În domeniul spațiului public, Reinhold și-a dezvoltat expertiza în cadrul asociației Urban 2020, realizând proiecte de cercetare și intervenții precum București Pop-up. Spațiul public este de asemenea subiectul tezei sae de doctorat, finalizată de curând. Toate cunoștiințele dobândite sunt transmise mai departe viitoarei generații de urbaniști din postul de asistent în cadrul Facultății de Urbanism, parte a Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”. Reinhold Stadler is a young consultant focusing on the fields of urban mobility, strategic planning and co-design of public spaces. His experience in urban mobility and strategic planning is based on already more than 20 technical assistance projects where he developed Sustainable Urban Mobility Plans (SUMP), Integrated Urban Development Strategies and other strategical documents for cities, metropolitan areas, counties and communes. In the field of public space, Reinhold built his expertise mostly within the Urban 2020 Association, conducting research projects and interventions such as Bucharest Pop-up. Public space is also the topic of his Phd research, recently completed. All his knowledge is transferred to further generations of urban planners as teaching assistant at the University of Architecture and Urban Planning “Ion Mincu”.

112

Matei Cocheci Matei Cocheci este urbanist, specializat în amenajarea teritoriului și dezvoltare regională, știința mediului și doctor în geografie. Din octombrie 2013 este asistent universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București. Este manager de conținut la URBASOFIA, fiind implicat în realizarea de strategii de dezvoltare pentru zone metropolitane din România, precum și în diverse proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Matei a fost implicat în proiectul YPLAN ca expert planificare din partea Centrului de Excelență în Urbanism (CEP). Matei Cocheci is an urban planner, specialized in spatial planning and regional development, environmental scinces and holding a PhD in Geography. Since October 2013 he has been a Teaching Assistant at the „Ion Mincu” University in Bucharest. He is content manager at Urbasofia, being involved in the design of strategies for metropolitan areas in Romania, as well as in various EU-funded projects. Matei was involved in the YPLAN project as a planning expert from the Center of Excellence in Planning.

Miruna Drăghia Miruna Drăghia este urbanist la URBASOFIA, o companie ce activează în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului. Absolventă a Facultății de Urbanism – Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București, urmând în prezent programul de master Amenajarea Teritoriului și Dezvoltare Regională în cadrul aceleiași universități, Miruna este interesată de placemaking, co-design-ul spațiilor urbane, mobilitate, orașe inteligente și politici publice. Miruna DRĂGHIA is a junior urban planner at URBASOFIA, town and regional

113

planning company. Graduated from the Urban Planning Faculty at “Ion Mincu” University of Architecture and Urbanism, in Bucharest and currently enrolled in Town and Regional Planning Master Programme at the same University, Miruna is particularly focused on topics related to Placemaking processes, urban space co-design, Mobility, Smart Cities and Public Policies.

Andreea Lipan Andreea este urbanist și arhitect, pasionată de educația urbană, fiind un pionier în definirea unei metodologii de educație urbană pentru elevii de liceu din România începând cu anul 2012. Munca ei se concentrează pe implementarea inițiativelor ”de jos în sus” prin proiecte de co-design în spațiul public. Este fondator și manager la Decoralist Studio, ce proiectează atât intervenții publice la scară mică, cât și construcții la scară mai mare. Andreea is an urban planner and architect with a passion for urban education, being a pioneer in creating an Urban Education Methodology for high school students in Romania since 2012. Her work focuses on implementing bottom up initiatives through co-design projects in the public space. She is the founder and manager of Decoralist Studio, which designs both small scale public interventions and large scale construction sites.

114

MULȚUMIRI ACKNOWLEDGEMENTS Ar fi fost imposibil să prezentăm conținutul acestei publicații fără spirjinul elevilor de liceu din grupul pilot și al voluntarilor YPLAN. It would have been impossible to present the content of this publication without the support of the highschool students in the pilot group and the YPLAN volunteers.

Elevi YPLAN / YPLAN students Atudorei Diana, Birișan Alin, Bosoi Maria Catrinel, Bratu Rebeca, Calomfirescu Denisa-Iuliana, Costin VladFlorian, Drăgan Cristina, Furtună Luiza, Gal Andreea, Gîtlej Adina-Ioana, Ion Iulia, Ionescu Ana, Motoroiu Valentina, Neagu Carmen, Necea Oana, Negrea Anamaria, Păun David, Popescu-Boboc Maria, Pungă Mihai, Rusu Alina Elena, Șafak Ișikyildiz, Stoica Carina, Tănase Cornel, Vlăduțu Sânziana.

Voluntari YPLAN / YPLAN volunteers Barabaș Agota, Bîtlan Radu Ștefan, Bunea Alexandru, Cînța Wendy Laura, Drăghici Iulia, Geambazu Serin, Grec Miruna, Ivancu Crina Antonia, Leopa Teodor, Moiceanu Raluca Elena, Moțoc Ana-Maria, Oprea RareșLaurențiu, Papina Codruț, Pânișoară Alexandru, Răduță Ioana Evelinei, Rugină Bogdan, Spirescu Ioana, Ștefan Alexandru, Toma Andreea, Zaharia Cristina.

115