Revista Urbea Mea - Nr. 4, Septembrie by Revista Urbea Mea

URBEAMEA, proiect dezvoltat şi întreţinut de

REVISTA ORAŞULUI TĂU ALBA IULIA

Nr.4, Septembrie 2015, 20 pagini www.urbeamea.ro GRATUIT

Mesajul de peste timp...

EDITORIAL

p.5

Jack's 165th Birthday

EVENIMENT

p.7

Parcul Dendrologic

DIN ORAȘ

p.16

Evenimente, locaţii, cinema, ştiri urbane şi multe informaţii utile din oraşul tău! | www.urbeamea.ro

Editorial Cinema Clubbing Ghidul UrbeaMea Eveniment Știre Urbană Din Oraș

p.5 p.6 p.7, p.8 p.10, 11 p.12, p.13 p.14 p.16

CUPRINS

pag 3

revistă lunară editată de artON MEDIA www.artonmedia.ro / office@artonmedia.ro nr. 4, Septembrie 2015 tiraj: 1500 exemplare publicitate: +40 748 910569 e-mail: contact@urbeamea.ro Director: Bogdan Păunescu Redactor: Marius Paul

Dacă doriți să semnalați un eveniment: e-mail contact@urbeamea.ro sau la numărul de telefon +40 748 910569. Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior.

Str. Horea, nr.14, Alba iulia, jud. Alba email: scomagrupinstalsrl@yahoo.com tel: +40 733 940440

Execuție lucrări de apă și canalizare!

www.autotomas.ro Str. Mihai Viteazul, nr. 31, Alba Iulia

pag 4

CUPRINS

Evenimente, locaţii, cinema, ştiri urbane şi multe informaţii utile din oraşul tău! | www.urbeamea.ro

EDITORIAL

pag 5

Mesajul de peste timp... Articol scris de Stelian Bordea

^ Transilvania era parte a Imperiului Habsburgic în perioada în care s-a pus piatra de temelie a Cetății de tip Vauban din Alba Iulia, iar împărăteasa Maria Tereza conducea imperiul cu o mână de fier învelită într-o mănușă de catifea... așa se face că, dacă astăzi, pașii din ce în ce mai multor turiști trec porțile Cetății - aducând plusvaloare economică și reputație Celeilalte Capitale - un gând bun peste timp trebuie adresat celor care au decis construirea cetății la Alba Iulia și în mod special Împărătesei... În termeni economici atunci s-au pus bazele unui proiect green field - început de la zero - care poate să rodească după aproape trei sute de ani! Un destin istoric plin de meandre și miracole a făcut ca Alba Iulia să capete rezonanță istorică dublă la data de 1 Decembrie 1918... iar imediat după aceea o porțiune din cetate a fost ascunsă privirilor ca parte a unei noi viziuni care includea construcția Catedralei Încoronării, unde a fost încoronat ca Rege al României Mari, Regele Fedinand... Așa a trecut o perioadă în care am trecut de la Regat la Republică - în 1947 - cu consecințele de rigoare, respectiv dispariția unei întregi elite în închisorile comuniste - inclusiv mulți dintre artizanii Reîntregirii țării - iar în plan fizic o mare parte din Cetate a fost ocupată de unități militare... singurele mențiuni notabile fiind amplasarea statuii lui Mihai Viteazul - în 1975 - și filmul istoric cu același nume.

potențial are și ajungem în zilele noastre când foarte puțini își mai aduc aminte cum arăta orașul acum 15 ani, să zicem, aproximativ momentul când a început să se contureze strategia de dezvoltare a urbei... adică trecerea accentului de pe industrializarea din anii 70 pe dezvoltarea turismului și a infrastucturii de acest gen... astfel încât am ajuns să ne punem întrebări de genul... avem o Cetate, ce facem cu ea?! Pentru că ea în sine, după ce s-au atras importante fonduri europene pentru reabilitare și reconstrucție... a primit o nouă viață care însă din punct de vedere economic are valențe duble... activ -apariția masivă a turiștilor se traduce în bani cheltuiți în oraș, investiții private în spații de cazare, o industrie manufacturieră de suveniruri – încă timidă - un început de prosperitate, un pic ALTFEL decât cea clasică și pasiv - obiectivul istoric numit generic Cetate trebuie întreținut și reparat și dezvoltat din banii contribuabililor... adică ai noștrii! Ceea ce înseamnă că trebuie să cheltuim cu acest obiectiv mult mai puțin decât producem... înseamnă atitudine civică, înseamnă să privim lucrurile din punctul de vedere al unor proprietari!

Imperiile vin și pleacă, partidele la fel... Cetatea va rămâne ca un mesaj peste timp al celor care au fondat-o... lucrurile făcute durabil rămân și își sporesc valoarea! Rămâne ca noi să înțelegem acest mesaj și să acționăm în consecință... orașul Marii Așadar avem o bijuterie arhitectonică... noi trecem Unirii poate să arate cum Unirea în viziunea asupra zilnic prin ea și poate nu realizăm ce dezvoltării orașului aduce Prosperitatea tuturor...

pag 6

CINEMA

pag 8

EVENIMENT

Evenimente, locaţii, cinema, ştiri urbane şi multe informaţii utile din oraşul tău! | www.urbeamea.ro

EVENIMENT

pag 9

0 10 pag1

GHID URBEAMEA

CAFENELE/RESTAURANTE

1. Alloro 2. Aroma 3. Arex Cafe 4. Brothers 5. Brown Cafe 6. Bowling Look 7. Carolina Cafe 8. Carpaccio 9. Club Enjoy Life 10. Downtown Bistro&Pub 11. Framm’s 12. Fistiq Caffe 13. Gavroche – Cafe.Brasserie 14. Glamour 15. GO.IN Coffee & Restaurant 16. La Poartă 17. Look Cafe 18. Pub13 19. Rosenthalers Cafe Platz 20. Savoia 21. Social Pub 22. Studio 23. Tabu Cafe 24. Tendresse et cafe

PIZZERII

31. Pizzeria Tortuga 9

FAST FOOD

41. Broaster Chicken 42. RomanS 43. Subway COFETĂRII

51. Cofetăria Laura Maria

14 13

15 41

19 1

CLUBURI

9. Club Enjoy Life 61. Club Allegria 62. Club Stage TIMP LIBER

6. Bowling Look 71. Biliard Caro Games 100. Colours Cinema HOTELURI

81. Hotel Medieval PENSIUNI

91. Pensiunea Casa Traiana 92. Pensiunea Voichița 93. Pensiunea MA

ALBA IULIA 3

pag 11

100 42 20 6 92

12 61

2 8 4 10 5

Scanează codul şi vezi evenimentele din oraşul tău www.urbeamea.ro

Dacă locaţia dvs nu se află printre cele de mai sus, şi doriţi să intraţi în baza noastră de date, ne puteţi contacta la adresa noastră de e-mail: locatie@urbeamea.ro sau la nr. de telefon +40 748 910569

Evenimente, locaţii, cinema, ştiri urbane şi multe informaţii utile din oraşul tău! | www.urbeamea.ro

#NoHaiLaAlba

pag 13

pag 14

ȘTIRE URBANĂ

Evenimente, locaţii, cinema, ştiri urbane şi multe informaţii utile din oraşul tău! | www.urbeamea.ro

Jacqueline Bisset, o actriță celebră a fost la Alba Iulia Articol scris de Radu Ciobotea

^ Actrița Jacqueline Bisset a venit prima dată în România la TIFF, în 2011, și mărturisea că s-a îndrăgostit de țara noastră. Deși presa nu a aflat nimic despre revenirea ei în România, actrița ne-a vizitat din nou, așa cum spune un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. ”Tocmai m-am întors dintr-o vizită din frumoasa Românie”, a scris actrița pe pagina sa de Facebook. ”Tocmai m-am întors dintr-o vizită din frumoasa Românie. A fost teribil de cald, dar zona rurală este una dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut, este grozavă, proaspătă şi plină de flori sălbatice în munţi. Am vizitat o operă arhitectonică uimitoare, realizată de prietenul meu, renumitul Dorin Ştefan, un om genial şi simpatic (soţul Andei Ştefan, un minunat designer de interior). Este în Alba Iulia, în Transilvania. O biserică ortodoxă pictată cu imagini excepţionale, dar foarte simplă pe exterior. A fost o experienţă foarte emoţionantă”, a scris Jacqueline Bisset pe Facebook.

SC AGRO-SILVA SRL, distribuitor autorizat în Alba iulia, str. Regele Carol I, nr. 32, județul Alba - fix/fax 0258 815177, mobil 0731 376068 - www.agrosilva.ro

pag 16

DIN ORAȘ

Evenimente, locaţii, cinema, ştiri urbane şi multe informaţii utile din oraşul tău! | www.urbeamea.ro

Parcul Dendrologic - o minune peisagistică a Transilvaniei Articol scris de Marius Paul

^ Parcul Dendrologic „Dr. Ion Vlad” din Alba Iulia este o minune peisagistică a Transilvaniei, fiind primul parc de acest fel construit direct în pădure, pe un deal. Rezultatul este un stil peisajer liber care te încântă de le primul pas dincolo de poarta de la intrare. Parcul, în suprafață de 21 de hectare, adăpostește peste 1100 de specii din toate colțurile lumii și un mare număr de păsări, în special insectivore, care și-au găsit adăpost în acest colț de rai. Hotărârea pentru înfiinţarea unui parc dendrologic la Alba Iulia s-a luat în Adunarea Generală a Societăţii “Progresul Silvic”- Filiala Alba Iulia din data de 3 august 2001, societate academică din care face parte şi conducerea administrativă a silviculturii româneşti de la toate nivelurile, cunoscută mai ales prin Revista Pădurilor pe care o editează (decanul revistelor tehnice din România – 1886), înfiinţarea parcului fiind consfinţită prin aprobarea amenajamentului silvic. Substratul litologic este alcătuit din roci formate în era terţiară, perioada miocenului; predomină gresiile, marnele, şisturile, calcarele şi conglomeratele; prin dezagregarea rocilor şi depunerile ulterioare, s-au format solurile existente în prezent; predominant este solul brun-luvic cu sau fără schelet calcaros ori pe depozite de argilă coluvială, mai rar solul brun şi brun cu orizonturi fosile la cca 40 cm adâncime. Toată zona Mamut care include şi parcul dendrologic, face parte din Ţinutul Carpaţilor Occidentali, Subținutul Munţilor Apuseni, Districtul Munţilor Mureşului pe ultimele ramificaţii ale acestora spre Culoarul Mureşului, ocupând zona dealurilor mijlocii-înalte, cu altitudini între 300-765m (Vf. Mamut); relieful este format din versanţi ondulaţi sau frământaţi, cu înclinarea medie 20 grade, în bazine mici confluente spre râurile Ampoi şi Mureş; expoziţia generală este semiumbrită, estică; condiţiile sunt favorabile pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere specifice.

Trupul de pădure în care s-a amplasat parcul dendrologic are o suprafaţă de 667 ha şi este format din arborete de gorun mai mult sau mai puţin derivate şi degradate prin aplicarea repetată a tăierilor în crâng, urmate de conversiunea la codru regulat prin îmbătrânire; arboretele mai conţin în proporţii variabile specii de amestec şi arbuşti specifici gorunetelor de deal, iar diseminat stejar, stejar Italian şi pufos, cer, fag, paltin de munte, paltin de câmp, sorb, tei alb şi pucios. Vegetaţia erbacee este foarte săracă şi rară, dată fiind cosistența plină a arboretelor. Fauna este compusă din specii sedentare: mistreţ, vulpe, pisică sălbatică, iepure, căprior, veveriţă, şoareci de pădure, pârş, cârtiţa şi specii eratice: cerb, lup, viezure, jder de piatră s.a.; păsările prezintă aproape toată gama de specii migratoare din România şi câteva sedentare ca mierla, piţigoiul, gaiţa, corbul, şorecarul etc.; se mai întâlnesc exemplare rare de şerpi, şopârle, batracieni şi multe specii de insecte. O excursie de o zi sau două la Alba Iulia nu poate exclude o vizită la parcul dendrologic, aflat la numai câțiva kilometri. Accesul este foarte ușor: din drumul național care duce spre Zlatna, se face stânga înainte de Micești, pe Strada Varese, apoi dreapta pe Strada Nazareth Ilit și apoi din nou stânga, pe Strada Valea Popii, până la parc. În față există o parcare gratuită încăpătoare. Drumul poate fi parcurs și pe jos în mai puțin de o oră, sau cu bicicleta, urmând aceleași indicații. Indiferent cum ar călători cineva spre ”minunea” din Valea Popii, recompensa este aceeași: 21 de hectare de pădure frumoasă, cu alei de promenadă printre specii rare de plante și cu locuri de odihnă de unde nu îți vine să mai pleci.

517537 Pianu De Sus, judeČ&#x203A;ul Alba, RomĂ˘nia str. Bisericii nr. 280