Moldova de oriunde by URMA ta

MOLDOVA D E

O R I U N D E REVISTA DIASPOREI ediţia 1 • august 2016

DIASPORA Prin „diaspora” se definesc cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi temporar sau permanent peste hotarele ţării, persoanele originare din Republica Moldova şi descendenţii lor, precum şi comunităţile formate de aceștia.

În prezent, diaspora Republicii Moldova este structurată în aproximativ 250 de asociaţii, grupuri de iniţiativă și de excelenţă profesională în peste 30 de ţări.

Definiţia se conţine în Strategia naţională „Diaspora-2025”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 200 din 26 februarie 2016.

editorial

MOLDOVA ESTE

ACOLO UNDE SUNT CETĂŢENII EI DRAGI PRIETENI, Republica Moldova furnizează țărilor de destinație ale migranților o generație tânără, talentată și dornică de reușită pe care, dacă nu o punem în valoare, o vom pierde pentru totdeauna. Iată de ce tot acest potențial uman trebuie valorificat în beneficiul țării și al cetățenilor ei. Suntem într-un moment potrivit pentru a depăși relația cu diaspora bazată pe modelul oferirii de remitențe și să punem accent pe proiecte comune axate pe transfer de cunoștințe, abilități, deprinderi de viață și muncă. Biroul pentru Relații cu Diaspora, împreună cu partenerii săi, lansează revista diasporei pentru a pune în valoare oamenii noștri de oriunde și pentru a aduce în prim-plan exemple de atitudine și implicare, spirit civic și perseverență. Pentru că doar lucrând cu oameni pentru oameni, putem ajunge să fim mai buni. Mai buni unii cu alții. Mai buni atunci când suntem împreună. Astfel avem șansa să construim o relație de colaborare și de simbioză cu cei din afara hotarelor. Convingerea noastră, exemplificată prin ceea ce facem pentru diaspora și împreună cu diaspora, este că Moldova e oriunde, acolo unde se află cetățenii ei. Olga COPTU, Șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Cuprins

ION LAZARENCO-TIRON ÎNOATĂ PENTRU COPIII DIN MOLDOVA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 10 LUCRURI DIN IRLANDA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: LENA OVCEARENCO.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 1800 ISTORII DE SUCCES ÎN CARTEA DE AUR A BASARABIEI ȘI A REPUBLICII MOLDOVA .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 VISUL LUI NICU ȘTIRBEŢ DE A TRANSFORMA LOCALITATEA VĂLENI ÎN SAT DE VACANŢĂ.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 10 LUCRURI DIN MAREA BRITANIE CARE POT INSPIRA MOLDOVA: DANIEL PINTILII .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

#FACEM ACTIVITĂŢILE BIROULUI PENTRU RELAŢII CU DIASPORA ÎN ANII 2013-2016.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 CENTRE EDUCAŢIONALE ÎN DIASPORĂ.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 ALEGERI PREZIDENŢIALE 2016 ÎN REPUBLICA MOLDOVA .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 OAMENI. MOLDOVA DE ORIUNDE. CONCURS DE FOTOGRAFIE.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

RAISA AMBROS, JURNALISTA CARE PROMOVEAZĂ VALOAREA SOCIALĂ LA NIVEL GLOBAL.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 ASOCIAŢIA MOLDOVENILOR DIN OTTAWA-GATINEAU.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 10 LUCRURI DIN FRANŢA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: DORIN DUȘCIAC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 MOLDO CRESCENDO CLASSICAL MUSIC FESTIVAL .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 ELENA NAIK. AUTOPORTRET.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 „ȘCOALA SUSTENABILITĂȚII” CU DORINA BALTAG, DOINA GUZUN, ION BRAGA ȘI IRINA ZUZA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

ASOCIAȚIA „REGINA MARIA” DIN GENEVA, ELVEȚIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 DIASPORA REPUBLICII MOLDOVA ÎN LITUANIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 42 ASOCIAȚIA „DOR” DIN GIRONA, SPANIA. AUTOPORTRET .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 ASOCIAȚIA DE PRIETENIE MOLDO-GERMANĂ DIN GERMANIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 MOLDOVEANUL DE LA GOOGLE, ROMAN SOROCAN.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 10 LUCRURI DIN SUA CARE POT INSPIRA MOLDOVA: CĂTĂLINA ŢURCANU.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 48 2

41 BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

CENTRUL „CASA MARE” DIN GEORGIA .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 10 LUCRURI DIN MEXIC CARE POT INSPIRA MOLDOVA: ANNA ȘARGOV.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 ASOCIAŢIA „ABC – ACORDURI, BINEFACERE, COOPERARE” DIN ITALIA.. . . . . . . . . . . . 52 ASOCIAŢIA „ACASĂ” DIN ROMA, ITALIA. AUTOPORTRET .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 54 ASOCIAŢIA DE PROMOVARE SOCIO-CULTURALĂ MOLDO-ITALIANĂ „DOR” DIN ITALIA .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 56 44

ORGANIZAŢIA STUDENŢILOR BASARABENI DIN TIMIŞOARA, ROMÂNIA.. .. .. .. .. .. 58 ASOCIAŢIA ZIMBRU OLYMP, CEHIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 TEODOR BUZU, PICTORUL MOLDOVEAN DIN CEHIA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 O ȚARĂ „ACCESIBILĂ PENTRU TOȚI”. VICTORIA DUNFORD, ELENA DRAGALIN, ARGENTINA PARASCA.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 ASOCIAŢIA „ASSOMOLDAVE” DIN ITALIA.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 64 COMUNITATEA MOLDOVENILOR DIN QUÉBEC, CANADA .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 66

PROGRAMUL DOR 2016.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 STRATEGIA NAŢIONALĂ „DIASPORA-2025”.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 CĂLĂTORIA PESTE HOTARE CU UN MINOR. CE TREBUIE SĂ ȘTII.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 71 OBŢINE PENSIE ACASĂ, CHIAR DACĂ MUNCEȘTI PESTE HOTARE!.. .. .. .. .. .. .. .. .. 72 CUM OBŢIN PENSIE ÎNTR-UN STAT STRĂIN DACĂ AM CETĂŢENIA R. MOLDOVA?.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 73 CONDIŢIILE ACORDĂRII ȘI RECEPŢIONĂRII AJUTOARELOR UMANITARE.. . . . . . . . . . 74

REPUBLICA MOLDOVA: PERCEPȚII ÎN ROMÂNIA, GERMANIA ȘI LETONIA .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

© Biroul pentru Relaţii cu Diaspora Editare: URMA TA ISSN: 2345-198X Conținutul acestei reviste este responsabilitatea autorilor și nu neapărat reflectă viziunile Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Denumirile utilizate și prezentarea materialului în întreaga publicație nu implică exprimarea vreunei opinii din partea OIM și SDC cu privire la statutul juridic al oricărei țări, teritoriu, oraș sau zonă, sau a autorităților acesteia, sau în ceea ce privește frontierele sau granițele acesteia. Revista a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de SDC și implementat de Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) și OIM. Foto copertă: Natalia Ciubotaru (California, SUA)

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

vorbire directă

PROFUND ÎN SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR MIGRAŢIEI ȘI DEZVOLTĂRII, CREATOR DE PUNŢI ELVEŢIA ESTE ANGAJATĂ

IAR ROLUL EI DE

ȘI DE

PARTENER INOVATOR ÎN ACEST DOMENIU ESTE RECUNOSCUT PE PLAN

INTERNAŢIONAL.

SALUTĂM

CU BUCURIE FAPTUL CĂ

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

MIGRAŢIA

NU MAI PRIVEȘTE

„Switzerland is very much committed to the issue of Migration and Development (M&D) and its role as a bridgebuilder and innovative player in this domain is acknowledged internationally. We are glad that the Moldovan Government no longer regards migration solely as a social problem, but rather as a substantial development opportunity, and that the M&D domain in Moldova gets the necessary political support.” Simone Giger, Director of Swiss Cooperation, Office in Moldova 4

CI MAI DEGRABĂ CA PE O

CA PE O PROBLEMĂ SOCIALĂ,

OPORTUNITATE

DE DEZVOLTARE CONSISTENTĂ,

IAR DOMENIUL MIGRAŢIEI ȘI DEZVOLTĂRII

BENEFICIAZĂ

DE SPRIJINUL

POLITIC NECESAR.

SIMONE GIGER

DIRECTOAREA BIROULUI DE COOPERARE AL ELVEŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

vorbire directă

TENDINŢELE MODELELE NOI URMĂRIM CUM

ȘI

MIGRAŢIONISTE

DIN ÎNTREAGA LUME

ȘI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Credit foto: Moldova in Progress

SE SCHIMBĂ GRADUAL. SPRIJINIREA ŢĂRII ÎN REALIZAREA UNEI VIZIUNI ÎN CARE

MIGRAŢIA ESTE UN IMBOLD

PENTRU BUNA

DEZVOLTARE

A ŢĂRII, FĂRĂ A UITA DESPRE

FERICIŢI, SCOPUL NOSTRU

CEI MAI PUŢIN ESTE

CONTEAZĂ ANTONIO POLOSA

ȘI CEEA CE

LA SFÂRȘIT DE ZI.

ȘEFUL ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE PENTRU MIGRAŢIE, MISIUNEA ÎN MOLDOVA MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

„We are witnessing migration trends and patters in Moldova and around the globe gradually changing. What matters ultimately, and what our work leads to, is supporting the country in developing and implementing a vision of migration as a positive development enabler, while not forgetting the less fortunate ones.” Antonio Polosa, Head of the International Organization for Migration, Mission to Moldova 5

istorii de succes

ION LAZARENCO-TIRON ÎNOATĂ PENTRU COPIII DIN MOLDOVA

Înotătorul moldovean în ape reci, Ion Lazarenco-Tiron, stabilit în Irlanda, a fost primit cu căldură în satul său natal Brăviceni, raionul Orhei.Aici a fost inaugurat, la 25 mai 2016, un stadion de minifotbal pentru copii, construit prin contribuţia sportivului moldovean.

„M

ă gândesc la țară, mă gândesc la aceşti copii frumoși și din această fericire îmi hrănesc sufletul”, mărturisește Ion Lazarenco-Tiron, singurul 6

moldovean care a înotat până acum trei strâmtori – Gibraltar, La Manche și Canalul Nordic. „Astăzi, dacă măcar 10 la sută din cei plecați din Brăviceni s-ar întoarce și ar

face ceva pentru sat, aici ar fi Suedia sau Elveția”, afirmă sportivul Ion Lazarenco-Tiron, care este promotorul campaniei „CUPA verde”, susținută de Biroul pentru Relații cu Diaspora în cadrul Programului de granturi „Diaspora Engagement Hub”. Acest program este realizat în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova, și cu finanțarea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Campania „CUPA verde” urmărește ca toți copiii implicați în această inițiativă de construcție a mini-stadioanelor și de participare a copiilor în acțiuni pentru un mod de viață sănătos să devină așa cum se descifrează cuvântul CUPA: C(urajoși), U(niți), P(uternici), A(gili). Dumitru Romas, căpitanul echipei de fotbal din Brăviceni, este unul dintre beneficiarii acestui proiect. „Este un BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes eveniment frumos și ne place stadionul. Cred că vor veni mulți copii aici”, spune Dumitru. Iar Liuba Baleanu, locuitoare a satului Brăviceni, se bucură pentru copiii din sat: „Acum ei vor avea unde să-și petreacă timpul liber și vor ști nu doar de sapă și hârleț”. Sportivul Ion Lazarenco-Tiron, stabilit în Irlanda de aproape două decenii, a inaugurat stadionul de mini-fotbal de la Brăviceni, construit în memoria profesorului său de sport, Gheorghe Lașco. Și are atâtea încă de realizat. Pentru toamna anului 2016 singurul moldovean care a traversat trei strâmtori și-a propus alte două obiective: Canalul Catalina (California, SUA) și Canalul Molokai (Hawaii). Ca să-i rămână să înoate doar alte două canale și să egaleze astfel o performanță înregistrată de doar şase persoane de pe glob. „Vă invit să fiți cu mine în aceste curse. Chiar dacă în ape sunt singur, în gânduri vă am pe voi, oamenii buni, și clipele frumoase pe

care viața mi le-a oferit din plin”, a mărturisit Ion Lazarenco-Tiron, făcând și un apel public. „Vă rog să mă susțineți moral și material în această inițiativă. Sprijinul vostru moral mă inspiră atunci când apele par infinite și de necucerit. Iar fondurile colectate vor fi folosite în întregime spre beneficiul copiilor din mediul rural din Moldova”, a spus înotătorul moldovean. Ion Lazarenco-Tiron își urmează crezul și vocația și îndeamnă și pe alții să-i urmeze exemplul: „Să fim mai buni. Să fim modele pentru generațiile care vin din urmă”. Settled in Ireland, Ion Lazarenco-Tiron, a Moldovan cold water swimmer was warmly welcomed in his native village Braviceni, Orhei locality. On May 25th 2016, the Moldovan athlete from Ireland made it possible through his contribution to inaugurate a mini footbal stadium for children.

Festivitatea de inaugurare a stadionului din satul Brăviceni, Orhei, cu participarea sportivului Ion Lazarenco-Tiron şi a copiilor din sat MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

inspiraţie

LUCRURI DIN IRLANDA CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

LENA OVCEARENCO

w w w.

Moldoveanca Lena Ovcearenco a fost lector universitar și a proiectat câteva drumuri în Moldova, iar de trei ani se află în Irlanda. Acum Lena este manager la o reţea de supermarket-uri din Europa şi autoare a blogului diydecohome.blogspot.ie, și a împărtășit 10 lucruri din Irlanda care pot inspira Moldova.

iv e

.e u

Oceanului Atlantic aduc milioane de turiști în fiecare an. Pădurile și colinele sunt verzi și proaspete anul împrejur. Iar parcurile și rezervațiile naturale nu sunt distruse de om, ci protejate și îngrijite cu mult suflet, atât de stat, de localnici, cât și de turiști.

născut și îi aduc doar laude. NATURA Natura în Irlanda este nu doar frumoasă, ci și atractivă. Stâncile de la malul

diydecohome.blogspot.ie

PATRIOTISMUL Irlandezii țin mult la ceea ce este a lor: fie că este vorba de sportul național Hurling, de muzică, dans sau de bere. Ei sunt mândri de țara în care s-au

stiri

it poz

RELAȚIILE CU CLIENTUL Irlandezii au un respect adevărat pentru clienți, oricare ar fi statutul acestora, povestește Lena Ovcearenco. Fie că mergi la magazin, la patiserie sau la o piață agricolă, mereu ești întâlnit cu zâmbet pe buze, ești salutat și întrebat dacă ai nevoie de ajutor. La muncă avem un moto, spune Lena: „Un zâmbet nu te costă nimic!”. Moldova ar putea să învețe din această atitudine, deoarece e frumos să ai o relație frumoasă cu oamenii și asta îți aduce respect și beneficii. PETRECERI CU CAP Irlandezii sunt o națiune care preferă petrecerile, iar weekendul începe joi. Atunci, pub-urile devin pline cu oameni de toate vârstele, care beau bere în companii vesele. Cu toate acestea, irlandezii nu devin agresivi. Ei au capacitatea de a controla orice situație. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

alternativeceremoniesuk.com

inspiraţie

RESPECT PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI În Irlanda sunt create toate condițiile pentru oamenii cu dizabilități. Aceștia urcă singuri în transportul public, pot să meargă în parc, la baie sau la magazin. A FI FERMIER ÎN IRLANDA A fi fermier în Irlanda este o mândrie, deoarece economia depinde în mare parte de agricultură. Fermele și animalele sunt îngrijite. Este o plăcere să ieși din oraș pentru a merge într-un sătuc din Irlanda. CULTURA ȘI TRADIȚIILE Irlanda este o țară care știe să-şi păstreze cultura și obiceiurile. Tradițiile la nunțile irlandeze au sute de ani și sunt respectate cu stricteţe până în prezent. De exemplu, handfasting este un obicei în care mâinile cuplului sunt legate cu o fundă și arată dorința acestora de a fi împreună pentru tot restul vieții. Această tradiție este respectată de fieMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

care cuplu irlandez. Poate și de aceea rata divorțurilor din Irlanda este mai mică decât în Moldova, cine știe… RESPECT ÎN TRAFIC Șoferii din Irlanda știu să fie calmi atunci când sunt la volan, indiferent de situație. Acest popor nu se grăbește, mereu cedează trecerea pietonilor, nu claxonează și nu devin agresivi dacă sunt în întârziere pe șosea. UN POPOR PRIETENOS Dacă ai nevoie de ajutor, un irlandez oricând va găsi timp să te ajute

și să te susțină într-un moment mai greu. Atunci când automobilul s-a defectat în mijlocul drumului, mereu există cineva care să te ajute să schimbi anvelopa sau să-ți spună o vorbă bună – chiar bună – dacă ești indispus. Ce frumos ar fi ca oamenii din Moldova să fie prieteni unii cu alții, spune Lena Ovcearenco în cele 10 lucruri din Irlanda care pot inspira Moldova. Lena Ovcearenco, a Moldovan native who moved to Ireland three years ago, was a university lecturer and used to design roads in Moldova. Now, she is the manager of an European supermarket chain and the author of the blog diydecohome.blogspot.ie. She shared 10 things from Ireland that could inspire Moldova.

SAVURAREA VIEŢII DIN PLIN Fiecare popor are probleme: în politică, în economie sau în sistemul de învățământ. Dar știți care este problema pe care o discută irlandezii în

fiecare zi? Timpul de afară. Fiind o țară ploioasă, irlandezii se bucură de soare, iar când soarele lipsește, aceștia se plâng că le este dor de căldură. 9

istorii de succes

1800

ISTORII C DE SUCCES

ÎN CARTEA DE AUR A BASARABIEI ȘI A REPUBLICII MOLDOVA

1800 de biografii pe 650 de pagini într-o singură carte. Adunate de-a lungul unei munci de patru ani, aceste istorii de succes au fost depozitate și dăruite publicului de către autorul Denis Roșca în „Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova”, care va apărea și într-o ediţie în engleză, susţinută de Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD). 10

ele aproape două mii de personalități incluse în enciclopedia lui Denis Roșca s-au făcut remarcate de-a lungul anilor în Basarabia, Republica Moldova și în străinătate. Toate îşi trag rădăcini de aici. „Este o pasiune a mea mai veche. Inițial am dorit să facem un calendar cu 365 de persoane, câte una pentru fiecare zi din an, și am colecționat 5000 de biografii. Iar dintre acestea, după aplicarea unor criterii de excelență, în carte au fost incluse 1800”, afirmă Denis Roșca. Autorul mărturisește că a făcut asta din pasiune și plăcere. „Muncind asupra cărții, găseam tot mai multe lucruri și biografii interesante. Și cred că un moment-cheie a fost atunci când l-am descoperit pe Samuel Zemurray, cel mai mare exportator de banane de pe glob. Atunci am înțeles că merită să continuăm cercetările”, mărturisește Denis Roșca. „Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova” a fost lansată, pe BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes 24 mai 2016, la Chișinău, iar evenimentul de lansare a „Cărții de Aur” a fost moderat de scriitorul Vlad Pohilă, care este și redactorul cărții. „La început m-am mirat sincer cum un singur om s-a apucat să facă o muncă atât de vastă”, spune Vlad Pohilă, care a remarcat și colaborarea excelentă pe care a avut-o cu autorul. Mai mulți protagoniști ai cărții au fost prezenți alături de cercetătorul Denis Roșca la lansarea cărții, printre aceștia numărându-se Ion Tighineanu, vicepreședintele Academiei de Științe; politologul și diplomatul Gheorghe Rusnac; primul și singurul moldovean care a cucerit Everestul, Andrei Carpenco; precum și moldoveanul Ion Lazarenco-Tiron care a trecut înotând trei strâmtori: Gibraltar, La Manche şi Canalul Nordic. „Am înotat pe râul Nistru 240 de km de la Soroca până la Dubăsari. După aceea am mers cu același mesaj de pace și de a fi mai buni în Europa, acolo unde am traversat Strâmtoarea Gibraltar, între Europa și Africa. În același an, în 2014, am înotat Strâmtoarea Mânecii, iar anul trecut am traversat înot lacul Zurich. La fel am cucerit Strâmtoarea Nordică, una dintre cele mai grele strâmtori ale Pământului. Aș vrea în continuare să parcurg toate cele șapte minuni ale lumii, arborând drapelul nostru”, mărturisește protagonistul „Cărții de Aur”, Ion Lazarenco-Tiron. Pe una din paginile Cărții de Aur se regăsește și Doru Curo-

șu, tânărul din Moldova care a fost nominalizat de către revista americană „Forbes” în topul delor „30 de tineri din Europa care au obținut succese înainte de 30 ani”. „Denis Roșca a adus pe paginile cărții sale mulți tineri care au promovat numele Moldovei peste hotare. Am reușit să particip la peste 300 de conferințe, să livrez câteva sute de training-uri și am realizat multe proiecte pentru tineri”, povestește Doru Curoșu, care mai face o mărturie. „Am rămas șocat, pentru că nu miam imaginat că Moldova are atât de multe personalități și oameni care, deși au plecat peste hotare țării, au reușit să se afirme și să nu-și uite originile”, spune Doru Curoșu. Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova poate fi găsită în librăriile din țară. La fel, cartea urmează să fie tradusă în versiunea engleză în cadrul Programului de granturi „Diaspora Engagement Hub” al Biroului pentru Relații cu Diaspora, realizat cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare. 1800 biographies presented on 650 pages in one book. Gathered in four years, these success stories were deposited and gifted to the public by the author Denis Rosca in „The Golden Book of Basarabia and Republic of Moldova”, which will appear in English, supported by the Bureau for Diaspora Relations (BRD).

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

istorii de succes

VISUL LUI

NICU ȘTIRBEŢ

DE A TRANSFORMA LOCALITATEA VĂLENI ÎN SAT DE VACANŢĂ Nicu Știrbeţ este un tânăr din Marea Britanie, originar din Republica Moldova, care promovează și transformă, pas cu pas, localitatea Văleni într-un sat de vacanţă, conform principiului eco-chic, din dorinţa de a reveni acasă. 12

Credit foto: Leonid Roşca

Tânărul absolvent al Universității din Aberdeen, Nicu Știrbeț, este autorul proiectului „Dezvoltarea eco-turismului în Lunca Prutului” și își propune să promoveze Lacul Beleu și habitatul natural al Rezervației Naturale „Prutul de Jos”, precum și patrimoniul etno-folcloric al zonei. Datorită similitudinii biosferei Lacului Beleu cu cea a Deltei Dunării din România, Nicu Știrbeț crede că printr-o strategie de marketing bine pusă la punct și un raport preț/calitate benefic turistului, Lacul Beleu și localitatea Văleni pot deveni un obiectiv de interes național și internațional pentru iubitorii de natură și folclor, asemenea Deltei Dunării, atât de cunoscută în lume. „Dorim să sporim notorietatea acestei zone printre pasionații de natură din sudul Republicii Moldova, din capitala Chișinău, precum și mult mai apropiatele orașe din România, Galați și Brăila. În această categorie se includ satele și comunitățile vorbitoare de limba română din județul Ismail (fosta Cetate Albă), Ucraina, însumând trei țări distincte geografic, dar care împărtășesc același patrimoniu cultural și dragoste pentru frumos”, spune Nicu Știrbeț. Această inițiativă de dezvoltare a eco-turismului în Lunca Prutului este susținută de Biroul pentru Relații cu Diaspora, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova și cu finanțarea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), într-un efort comun de a atrage acasă remitențele diasporei, implementarea ideilor inovative ale Diasporei, precum și încurajarea participării cetățenilor țării la dezvoltarea economică, socială și culturală a Moldovei. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes „Pentru acest proiect procurăm sau dezvoltăm următoarele produse/ servicii: amenajarea pensiunii „Casa Dorului” (eco-chic model), bărci și echipamente nautice, teren de sport (volei, fotbal), spațiu pentru copii, promovarea unei campanii de marketing, amenajarea și marcarea traseului turistic „Drumul lui Petru Rareș”, povestește tânărul. Pachetul eco-turistic se adresează tuturor iubitorilor de frumos, clienților interesați să revină în sânul

naturii, să redescopere tradițiile populare și datinile străbune și să se redescopere pe sine în liniștea lacului, roșeața vinului, briza șuierată a vântului sau în ritmul rapid al horelor de la sudul Moldovei. Driven by the desire to return home, Nicu Stirbet, a young Moldovan native settled in Great Britain, started to promote and gradually transform the Valeni locality into an eco-chic vacation spot.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

inspiraţie

LUCRURI DIN MAREA BRITANIE CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

DANIEL PINTILII

Studiile în străinătate sunt o provocare mult așteptată pentru unii tineri. Daniel Pintilii, student în Marea Britanie, a ales să spună „da” unei diplome europene, care-i va deschide multe uși în viaţă – acasă sau în străinătate.

aniel Pintilii studiază la Universitatea din Manchester, după ce visul lui de a merge încolo a devenit realitate. Este mulțumit de alegerea făcută, iar cele mai bune 10 lucruri demne de urmat din această țară le-a povestit cu bucurie și speranță că vor fi utile. POLITEȚEA Politețea în Marea Britanie e un aspect care trebuie să-i inspire pe moldoveni

cu siguranță. Britanicii au darul de a zâmbi indiferent de impresia care și-o fac despre tine. E imposibil să nu auzi fraze de genul „pardon me”, „sorry”, „excuse me” fără nici măcar de a deranja pe cineva. TRADIȚIILE Marea Britanie este specială și prin modul în care

w w w.

stiri

iv zit

e.e

chiar și în secolul XXI își păstrează cele mai vechi tradiții. De obicei, primele lucruri la care te gândești când auzi despre Marea Britanie sunt: ceaiul, „fish and chips”(un fel de mâncare foarte populară în această țară, ce conține cartofi prăjiți și pește în panadă), cabinele roșii de telefon, lira sterlină sau circulația transportului pe partea stângă. Acestea însă sunt doar câteva din mulțimea elementelor care fac Marea Britanie deosebită față de celelalte țări europene. „Bonfire night”, de exemplu, este un festival care are loc în fiecare an pe 5 noiembrie, cu mult mai multe focuri de artificii decât în seara de Anul Nou pentru celebrarea

BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

inspiraţie supraviețuirii lui King James I într-un atentat. Un alt exemplu sunt uniformele școlare specifice englezești care sunt obligatorii în anii de liceu. Și noi, cei din Moldova, am putea să ne inspirăm din ceea ce am descoperit în Marea Britanie. TURISMUL Marea Britanie nu are o climă potrivită sezonului de vară cu plaje și distracții în ciuda statutului său de insulă. Aici nu poți găsi munți renumiți sau pârtii de schi celebre, însă țara este considerată o atracție turistică fascinată datorită culturii sale, arhitecturii valoroase și farmecului unor locuri unice. Big Benul, Muzeul Madame Tussaud, National Gallery sau cartierul chinezesc din Manchester sunt doar câteva atracții turistice care merită vizitate. În pofida faptului că noi, moldovenii, nu avem ieșire la mare și nici nu avem munți, neam putea inspira de la englezi. DISTRACȚIA Chiar dacă mulți consideră că modul în care englezii petrec e prea „basic” și implică consum de alcool, eu i-aș contrazice. Britanicii vor să se distreze și în nici un caz să-ți demonstreze calitățile în public. În Marea Britanie poți să-ți petreci timpul liber în mai multe moduri, însă „House Party-urile” și cluburile de noapte sunt cu siguranță cele mai preferate de către rezidenți, mai ales de către studenți. Deci, pentru cei cărora le place muzica și viața nocturnă în weekend-uri Marea Britanie ar fi un loc mai mult ca potrivit. DIVERSITATEA Diversitatea oamenilor care locuiesc aici este poate elementul-cheie al acestei țări. În cele mai mari orașe din Marea Britanie – Londra, Birmingham sau Manchester – diversitatea culturaMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

lă este la ea acasă. Aici ai oportunitatea de a experimenta mai multe stiluri de viață ale unui amalgam de naționalități, trăind într-o singură țară. Aici este firesc să ai prieteni originari din alte colțuri ale lumii. FOTBALUL Marea Britanie este cunoscută pentru pasiunea puternică pentru cluburile de fotbal preferate. A vorbi despre fotbal aici e precum a convinge pe cineva în Moldova că un partid politic e mai bun decât altul. Atunci când echipele „Manchester City” și „Manchester United” se întâlnesc pe teren, ziua respectivă devine una specială. Toți uită de familie, viață profesională, alte hobbyuri și speră că echipa lor să învingă ca să poată ironiza pe seama prietenilor fani ai echipei rivale. LIBERTATEA Marea Britanie este un exemplu pentru nivelul înalt de libertate. Oamenii nu au frică să-și exprime gândurile și ideile sau să apară în public într-un mod ciudat, întrucât decizia fiecăruia este respectată. VIAȚA STUDENȚEASCĂ Experiența universitară pe care o poate trăi un tânăr într-o instituție britanică este cu siguranță de neuitat. Fiind înconjurat de studenți din peste 150 de țări, te poți împrieteni cu ei în doar câteva zile. Mai ai și oportunitatea de a interacționa cu persoane publice și reprezentanți ai celor mai mari corporații din lume care destul de des

vin în instituțiile academice pentru a-i îndruma pe tineri. Modul în care studenții își gestionează timpul aici, astfel încât reușesc să combine distracțiile frecvente – joburile part-time, hobbyurile și, nu în ultimul rând, învățătura – poate inspira cu siguranță tinerii care își fac studiile acasă. LEGEA Puterea unei legi se poate vedea cu ochii deschiși atât aici, cât și în celelalte țări europene. Strictețea legilor distruge ideile cetățenilor de a le încălca, prin urmare sunt respectate de cei care locuiesc aici. Un simplu exemplu: elevilor de mici le dispare ideea de a copia în timpul testelor, consecința acestor legi fiind reputația instituțiilor educaționale din Marea Britanie. Prin urmare, tinerii care studiază acasă ar trebui să știe că nu putem avea universități cu renume fără a implementa reforme mai dure în sistemul educațional. OPORTUNITĂȚILE Oportunitățile sunt probabil cel mai răspândit motiv pentru a pleca în Marea Britanie. Trecând prin toate etapele educaționale în Marea Britanie, începând cu liceul și terminând cu studiile universitare, am avut oportunitatea de a vedea cât sprijin este oferit celor care muncesc și obțin rezultate bune. Puterea legii și transparența din instituțiile publice ale statului nu au decât să sprijine fiecare cetățean în domeniul său de activitate. Daniel Pintilii is a student at the University of Manchester, a dream come true. He is pleased with his choice and reflects this through the 10 English-inspired things he gladly recommends Moldova to hopefully follow. 15

BRD în acţiune

#facem ACTIVITĂŢILE BIROULUI PENTRU RELAŢII CU DIASPORA în anii 2013-2016

Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD) a fost creat în octombrie 2012, la solicitarea membrilor diasporei. Biroul are statut de direcţie generală în cadrul Cancelariei de Stat, în subordinea directă a Prim-ministrului Republicii Moldova. BRD asigură cadrul coerent și comprehensiv de politici pentru diasporă prin coordonarea politicilor și programelor pentru diasporă la nivel de guvern și ministere (prin intermediul punctelor focale în domeniul diasporei) și dezvoltă un dialog continuu cu diaspora, inclusiv cu cele peste 250 de organizaţii ale diasporei (asociaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, centre culturale, institute de cercetare, cluburi sportive, grupuri de interes profesional etc.) din peste 30 de ţări. Answering the diaspora’s request, the Bureau for Diaspora Relations (BRD) was established in October 2012. It has the status of general direactionate within the State Chancellery, reporting to the Prime Minister of Republic of Moldova. BRD assures a coherent and comprehensive policy framework for the diaspora by coordinating policies and programs for diaspora at the government and ministries level (through focal points in the diaspora) and develops a continuous dialog with the diaspora, including with the over 250 other diaspora organizations (NGOs, initiative groups, cultural centers, research institutes, sport clubs, professional interest groups, etc.) from over 30 different countries. 16

PRINCIPIILE DE ACTIVITATE

8 Protejarea drepturilor și privilegiilor membrilor diasporei. 8 Susținerea membrilor diasporei în exercitarea obligațiunilor civice. 8 Dezvoltarea și realizarea potențialului individual, al familiei și al comunității. 8 Extinderea oportunităților de contribuție a diasporei la dezvoltarea națională. MISIUNEA BIROULUI PENTRU RELAȚII CU DIASPORA 8 Misiunea BRD este asigurarea unui cadru de politici coerent și comprehensiv pentru consolidarea diasporei, care include cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova și descendenții lor, precum și comunitățile formate de aceștia, în scopul participării active a tuturor cetățenilor țării la dezvoltarea economică, socială și culturală a țării de origine și de destinație. 8 Politicile elaborate și implementate de Guvernul Republicii Moldova pot lua forma unor programe structurate, de lungă durată sau pot fi proiecte de scurtă durată, axate pe realizarea nevoilor cetățenilor. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune OBIECTIVELE STRATEGICE 8 Asigurarea unui cadru de politici coerent și comprehensiv prin integrarea pe orizontală a responsabilităților autorităților și implementarea abordării transversale și integrate a politicilor destinate diasporei în Guvernul Republicii Moldova.

8 Consolidarea capacităților diasporei prin dezvoltarea asociațiilor sau comunităților, prin implementarea programelor de formare pentru reprezentanții diasporei și a programelor de granturi destinate diasporei. 8 Consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea țării prin desfășurarea programe-

Începînd cu anul 2013, aspectele ce țin de Diaspora și Migrație sînt prezente în obiectivele de guvernare. Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018 are un compartiment separat dedicat diasporei, iar alte 5 compartimente conțin acțiuni specifice. Aceasta va asigura ca documentele strategice aprobate la nivel de Guvern se adresează tuturor cetățenilor moldoveni, indiferent de locul lor de reședință. BRD coordonează acest proces de integrare a migrației și diasporei în scopul dezvoltării prin intermediul celor 34 de ministere, birouri și agenții care elabo-

lor economice, sociale și educaționale și creșterea participării cetățenilor, indiferent de locul lor de reședință, la dezvoltarea socioeconomică, educațională și culturală a Republicii Moldova. 8 Dezvoltarea continuă a comunicării și a dialogului cu asociațiile diasporei și comunitățile de moldoveni din afara țării.

rează documente de politici cu și pentru diaspora. În acest scop au fost desemnate persoane responsabile de domeniul diaspora, migrație și dezvoltare, la nivel decizional și operațional în conformitate cu Dispoziția Guvernului nr. 58-d din 7 iunie 2013. Obiectivul pentru perioada următoare este de a consolida acest mecanism la nivel național și de a invita autoritățile publice locale să includă migrația și diaspora în strategiile lor de dezvoltare pentru beneficiul comunităților.

STRATEGIA NAŢIONALĂ „DIASPORA 2025” Strategia naţională „Diaspora-2025” este primul document de sinteză referitor la comunităţile de moldoveni de peste hotare elaborat vreodată în Republica Moldova. Strategia descrie situaţia curentă și oferă cadrul necesar de suport și intervenţii practice din partea Guvernului Republicii Moldova pentru implicarea și participarea diasporei, colaborarea și parteneriatul cu aceasta. Strategia naţională a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova pe 26 februarie 2016, împreună cu Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea aceste-

ia. Aprobarea documentului strategic reflectă angajamentul autorităţilor centrale în dezvoltarea și aprofundarea relaţiilor cu cetăţenii plecaţi peste hotare sau stabiliţi în afara ţării și definește acţiunile prioritare în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării în vederea consolidării relaţiilor cu membrii diasporei. Documentul a fost elaborat de Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), cu susţinerea Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). (Detalii în pagina 70) http://brd.gov.md

PROGRAMELE BIROULUI PENTRU RELAŢII CU DIASPORA ZILELE DIASPOREI Zilele Diasporei sunt organizate în Republica Moldova anual începând cu anul 2014, conform unei hotărâri a Guvernului. Acestea promovează dialogul cultural, turistic, economic la nivel de diasporă‒ţară / ţară-diasporă; mobilizează asociaţiile diasporei și societatea civilă pentru ca, prin acţiuni comune, să contribuie la dezvoltarea durabilă și promovarea ţării pe plan internaţional, inclusiv a turismului în Republica Moldova, precum și schimbarea anumitor stereotipuri cu privire la ţara de origine. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

CONGRESUL DIASPOREI Congresul Diasporei este o platformă, devenită tradiţională, pentru a fortifica comunicarea dintre Guvernul Republicii Moldova și diasporă, care se organizează o dată la doi ani. Evenimentul găzduiește reprezentanţi ai asociaţiilor, ai comunităţilor de iniţiativă non-formale, precum și membri activi din diasporă care au demonstrat interes pentru dezvoltarea

Republicii Moldova, prin proiecte și programe implementate. Totodată, Congresul Diasporei se axează pe discuţii multilaterale între reprezentanţii Guvernului și ai diasporei cu privire la politicile pentru diasporă, impactul migraţiei asupra proceselor economice, sociale, academice și politice din ţară. 17

BRD în acţiune DIASPORA ENGAGEMENT HUB Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat, în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), Misiunea din Moldova și Agenţia Elveţiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC), a lansat pe 12 februarie 2016 „Diaspora Engagement Hub” – un program de granturi tematice, destinat cetăţenilor originari din Republica Moldova aflaţi peste hotare, inclusiv asociaţiilor și grupurilor de iniţiativă.

Scopul programului este de a-i susţine pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei. Programul „Diaspora Engagement Hub” include mai multe subprograme, ce susţin:

REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ A DIASPOREI 18 granturi a câte 2.000 CHF sunt oferite profesioniștilor din diasporă în scopul de a încuraja transferul de capital uman și experienţă profesională pentru dezvoltarea academică, socială și economică a Republicii Moldova, prin intermediul reîntoarcerii profesionale pe termen scurt (de la 2 săptămâni până la 2 luni).

PROIECTE INOVATOARE ALE DIASPOREI 16 granturi a câte 4.000 CHF sunt oferite membrilor diasporei pentru implementarea în Republica Moldova a unor proiecte și activităţi cu caracter inovator din diferite domenii, bazate

pe transferul de cunoștinţe, experienţe și bune practici internaţionale. PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE 5 granturi a câte 5.000 CHF sunt oferite asociaţiilor din diasporă pentru desfășurarea diferitelor acţiuni cu caracter socioeconomic regional, comunitar, educaţional și de sănătate, care sunt implementate de un grup de iniţiativă, compus din cel puţin două asociaţii din diasporă din minimum două ţări și un ONG din Moldova. ABILITAREA FEMEILOR DIN DIASPORĂ 5 granturi a câte 5.000 CHF sunt oferite pentru susţinerea proiectelor ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor sociale și economice ale femeilor din diasporă, originare din Republica Moldova, prin transfer de cunoștinţe și abilităţi, inclusiv prin creare de servicii inovatoare. Activităţile pot fi organizate atât în Republica Moldova, cât și peste hotarele ţării. Dosarele de aplicare pot fi depuse online pe brd.gov.md în perioada 12 februarie 2016-31 martie 2017, prin intermediul formularelor online. Proiectele sunt examinate o dată la două luni pe parcursul întregii perioade de aplicare de către o comisie comună de evaluare OIM/BRD.

FORUMUL DE AFACERI AL DIASPOREI / DIASPORA BUSINESS FORUM Diaspora Business Forum este organizat la Chișinău, o dată la doi ani, și are ca scop crearea unei platforme de comunicare și de conlucrare în domeniul afacerilor între oamenii peste 200 de participanţi, inclusiv 90 din diasporă 75 participanți din 20 țări 2016 (inclusiv Moldova) 2014

de afaceri stabiliţi peste hotare, dar și de prezentare a oportunităţilor de investiţii în Republica Moldova. La eveniment sunt invitaţi oameni de afaceri de succes și manageri de nivel

înalt de peste hotare, originari din Republica Moldova, reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţară, ai organizaţiilor internaţionale și membri ai Guvernului.

17 ţări – România, Federaţia Rusă, Ucraina, Marea Britanie, Italia, Canada, Statele Unite ale Americii, Grecia, Polonia, Olanda, Austria, Estonia, Franţa, Azerbaidjan, Irlanda, Germania și Spania. Austria, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Elveția, Estonia, Federația Rusă, Georgia, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, SUA, Ucraina. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune FORUMUL INVESTIŢIONAL ORGANIZAT ÎN DIASPORĂ Sunt evenimente organizate de membrii diasporei în colaborare cu BRD și Echipa de atragere a investiţiilor din Cabinetul Prim-ministrului, în scopul promovării Republicii Moldova ca destinaţie pentru investiţii.

Până în prezent au fost organizate două forumuri: la Veneția, Italia, septembrie 2013, și la Barcelona, Spania, iunie 2016. Următorul forum va avea loc în Portugalia, în toamna anului 2016.

FORUMUL ONLINE CU DIASPORA AL PRIM-MINISTRULUI Membrii diasporei au participat pe 27 mai 2014 la prima sesiune de întrebări și răspunsuri cu Prim-Ministrul Republicii Moldova, difuzată online pe portalul www.privesc.eu. Ei au avut ocazia să pună întrebări în timp real, dar și să primească răspunsuri la întrebările expediate din timp echipei BRD. Temele abordate în cadrul dialogului online au vizat domenii care preocupă în special membrii diasporei.

În total, au fost primite peste 150 de întrebări de la conaţionalii noștri din peste zece ţări. BRD a coordonat întregul proces de colectare a întrebărilor și de sintetizare a lor, iar răspunsurile au fost întocmite împreună cu autorităţile publice responsabile de domeniul migraţiei și diasporei la nivel de guvern. Întrebările și răspunsurile au fost grupate pe tematici: de la relaţia Gu-

vern – diaspora, transfer de capacităţi, alegeri parlamentare, corupţie, dezvoltarea ţării, investiţii, impozite, reîntoarcere, migraţia în Rusia, educaţie, pensii, asigurări medicale, ajutoare în caz de deces, transporturi, ajutoare umanitare, coletărie, locuinţe, până la integrare europeană, ambasade, vize, pașapoarte și alte acte. În total, forumul a fost urmărit de peste 44 de mii de internauţi.

GALA STUDENŢILOR ORIGINARI DIN REPUBLICA MOLDOVA (GSORM) Proiectul a fost lansat, în premieră, în anul 2013. Scopul proiectului este de a face cunoscute în Republica Moldova rezultatele academice excepţionale ale studenţilor și absolvenţilor moldoveni din străinătate, prin conectarea diasporei moldovenești la comunitatea universitară din Republica Moldova, dar și la potenţialii angajatori. Obiec-

tivele principale constau în identificarea, recunoașterea și promovarea celor mai buni studenţi originari din Republica Moldova care își fac studiile în afara ţării și care au obţinut rezultate remarcabile în plan academic și extra curricular la nivel internaţional. Până în prezent au fost organizate patru ediții ale GSORM.

PROGRAMUL DE STAGII ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR PUBLICE ȘI PRIVATE DIN REPUBLICA MOLDOVA Inițiativa de utilizare a stagiilor în cadrul instituțiilor publice, companiilor private și organizațiilor non-guvernamentale, ca modalitate de păstrare a legăturii cu țara de origine, le aparține tinerilor din diaspora moldovenească din Marea Britanie și din Franța Începînd cu anul 2014, Biroului pentru relații cu diaspora al Cancelariei de Stat (BRD) a susținut imple-

mentarea acestei idei sustenabile prin crearea platformei stagii.gov.md. Scopul programului este de a oferi posibilitate tinerilor originari din Republica Moldova să cunoască cum funcţionează instituţiile publice şi companiile private din ţară, să aplice cunoştinţele şi abilităţile obţinute în timpul studiilor, să vină cu noi abordări şi bune practici relevante pentru consolidarea capacităţilor acestor instituţii. De asemenea,

programul îşi propune să stimuleze interesul tinerilor de peste hotare faţă de Republica Moldova, astfel încât aceştia să-şi dorească să participe la program şi să contribuie la dezvoltarea ţării. Totodată, sunt invitați reprezentanții diasporei care intenționează să implementeze proiecte de afacere în țara lor de origine să utilizeze platforma dată pentru recrutarea stagiarilor de peste hotare sau din Republica Moldova.

În perioada 2014-2016 au fost oferite peste 200 de stagii în cadrul instituțiilor publice, companiilor private și BRD. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

BRD în acţiune

PROGRAMUL DOR – DIASPORĂ * ORIGINI * REVENIRI Programul DOR este o iniţiativă a Guvernului Republicii Moldova, lansată în 2013, care constă în organizarea anuală, în luna august, a unui program de vară pentru copiii cetăţenilor din Republica Moldova aflaţi peste hotare. Programul DOR are scopul de a consolida legăturile emoţionale, culturale

și de identitate ale copiilor din generaţia a doua de emigranţi, cu ţara lor de baștină, Republica Moldova. Copiii participă la ateliere axate pe istoria Republicii Moldova, muzică populară, limba română, bucătărie tradiţională, meșteșugărit și instrumente naţionale. Ei se întâlnesc cu personali-

tăţi din Moldova sau fac excursii prin ţară. În acest mod, copiii își cunosc ţara de origine sau a părinţilor lor. Selecţia participanţilor la DOR are loc inclusiv în baza unor proiecte de promovare a Republicii Moldova, pe care copiii le pregătesc și le implementează în ţările în care locuiesc.

2013

25 de copii

6 ţări – Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, Republica Moldova.

2014

101 copii

13 ţări – Italia, Portugalia, Grecia, România, Irlanda, Kazahstan, Canada, Spania, Ucraina, Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Republica Moldova.

2015

80 de copii

8 ţări – Italia, Portugalia, Grecia, România, Spania, Germania, Ucraina, Canada, Republica Moldova.

2016

100 de copii

13 țări - Italia, Rusia, Ucraina, România, Spania, Grecia, Portugalia, Cehia, Austria, Belgia, Marea Britanie, Irlanda, Republica Moldova.

PROGRAME EDUCAŢIONALE

BRD susţine activităţile educaţionale organizate de asociaţiile diasporei care au biblioteci și organizează diferite activităţi de instruire (școli duminicale, centre de cultură și limbă maternă, deschise în ţările-gazdă ale migranţilor) prin procurarea cărţilor și manualelor. Până în prezent, în diasporă au fost li20

Pagina oficială: www.dor.md

vrate peste 10 000 de cărţi și manuale, inclusiv donaţii din partea Asociaţiei Tinerilor Istorici din Moldova, Asociaţiei Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) și Editurii „Cartier”. BRD salută acţiunile de colectare și de donaţie a cărţilor în diasporă pentru bibliotecile din Republica Moldova.

Exemple: 8 Dotarea sălii de lectură în limba engleză a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” de către Asociaţia Moldova AID (SUA). 8 Asistenţă pentru deschiderea unor școli duminicale în Italia, Grecia, Federaţia Rusă și Portugalia. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune PROGRAME CULTURAL-ARTISTICE Asociaţiile / comunităţile diasporei organizează, cu susţinerea Guvernului, prin intermediul BRD, diferite tipuri de evenimente dedicate sărbătorilor de primăvară, naţionale, de iarnă sau participă la festivaluri locale pentru promovarea Republicii Moldova. La solicitarea asociaţiilor, din bugetul de stat sunt procurate și livrate în diasporă, în baza unui apel făcut în diasporă, costume naţionale, seturi de accesorii specifice sărbătorilor de iarnă și primăvară, obiecte tradiţionale, simboluri de stat, materiale promoţionale. De asemenea,

este asigurată deplasarea unor artiști, pictori sau meșteri populari pentru participarea la evenimentele desfășurate peste hotare. În procesul de repartizare a bunurilor și a serviciilor, BRD și comisia de evaluare a proiectelor de evenimente se conduce de principiul echităţii: toate asociaţiile care propun un plan fezabil de organizare a festivităţilor beneficiază de suport. Volumul sprijinului este diferit de la o asociaţie la alta, ţinând cont de punctajul acumulat în baza următoarelor criterii: mărimea, tipul și durabilitatea evenimentului;

reprezentativitatea și activismul asociaţiei/grupului de iniţiativă în regiune, dar și impactul activităţii. Exemple: 8 A fost susţinută dotarea tehnică și materială a aproximativ 150 de asociaţii, comunităţi și ambasade ale Republicii Moldova (360 de costume naţionale, 9500 de bunuri diverse cu specific tradiţional etc). 8 Susţinerea organizării a peste 60 de evenimente cultural-artistice organizate în 19 ţări. 8 Organizarea campaniei „EU aduc Europa acasă” (7 evenimente culturale ample în Belgia, Italia, Grecia și Portugalia).

Exemple: 8 Suport logistic pentru crearea centrului pentru persoane cu dizabilităţi „Phoenix” (Râșcani).

8 Suport logistic pentru activitatea centrului social multifuncţional „Helmut Wolf ” din Ciuciuleni (Hâncești).

CARITATE ȘI AJUTOR UMANITAR Activitatea de caritate în diasporă este una dintre modalităţile prin care conaţionalii noștri contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova.

PORTALUL DIASPOREI – WWW.DIN.MD Portalul www.din.md a fost creat pentru cetăţenii din Republica Moldova plecaţi peste hotare fie la muncă, fie la studii sau pentru trai permanent.

Este un site unde aceștia pot găsi informaţii utile despre serviciile publice, evenimentele, iniţiativele, proiectele și programele care există în Republica

Moldova și le sunt destinate, precum şi informaţii despre activitatea asociaţiilor din diasporă.

PARTICIPĂRI ALE BRD LA REUNIUNI INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL MIGRAŢIEI ȘI DEZVOLTĂRII 8 Reuniunile anuale la nivel înalt ale Forumului Global pentru Migraţie și Dezvoltare (GFMD) în perioada 2013-2015. GFMD este un format de dialog interguvernamental privind migraţia și dezvoltarea, considerată a fi una din cele mai importante platforme de formulare a politicilor în domeniul migraţiei la nivel global. 8 Reuniunile anuale ale Programului Global Comun „Mainstreaming of MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

migration into national development strategies”, implementat de OIM și PNUD, cu susţinerea financiară a SDC. 8 Reuniunea Comisiei ONU pentru Populaţie (2015). BRD a participat la una din ședinţele de panel „Valorificarea migraţiei, remitenţelor și diasporei pentru finanţarea dezvoltării durabile” cu o prezentare a bunelor practici în domeniul migraţiei și dezvoltării în Republica Moldova.

8 Conferinţe ministeriale internaţionale cu privire la diasporă și întruniri ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii la subiectul mobilităţii internaţionale a forţei de muncă din domeniul sănătăţii. 8 Al IV-lea Forum Anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (2015). 8 Reuniunile regionale anuale ale birourilor Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (2013-2015). 21

BRD în acţiune PROGRAMUL GUVERNULUI ELVEŢIEI „VALORIFICAREA POTENŢIALULUI MIGRAŢIEI ÎN MOLDOVA” PROIECTUL „CONSOLIDAREA CADRULUI INSTITUŢIONAL ÎN DOMENIUL MIGRAŢIEI ȘI DEZVOLTĂRII” (MIDIDOM), implementat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), cu susţinerea financiară a Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Obiectiv general: Maximizarea impactului pozitiv al migraţiei asupra dezvoltării social-economice a Republicii Moldova prin intermediul unui cadru instituţional perfecţionat la nivel naţional și local și implicarea sporită a diasporei. Detalii: Proiectul susţine în perioada 2015-2018 (prima fază: august 2015-iulie 2017) consolidarea capacităţilor Biroului pentru Relaţii cu Diaspora și a reţelei de puncte focale naţionale în domeniul migraţiei și dezvoltării (abordarea whole-of-Government) și abilitarea diasporei și a comunităţii de migranţi pentru implicarea directă și productivă în diverse domenii de dezvoltare naţională (economic, social-cultural, filantropic, educaţional etc.). PROIECTUL „MIGRAŢIE ȘI DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ” (MiDL), implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu susţinerea financiară a Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Obiectiv general: Comunităţile afectate de migraţie beneficiază de servicii locale de bază îmbunătăţite, și anume aprovizionarea cu apă, sanitaţie, sănătate, servicii sociale și de educaţie, și 22

„Arătaţi-ne pe hartă unde sunt rudele dumneavoastră!” activitate din cadrul Zonei Migraţie şi Dezvoltare a târgului de proiecte organizat de Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare

au acces la oportunităţi generatoare de venituri, inclusiv susţinere mai semnificativă pentru reintegrarea în câmpul muncii a persoanelor repatriate. Detalii: Proiectul oferă, în perioada 2015-2018, sprijin pentru APC și APL în dezvoltarea și implementarea politicilor strategice, a metodologiilor și procedurilor legate de migraţia temporară, permanentă și circulară și a strategiilor de dezvoltare locală. Aceasta ulterior va permite elaborarea și punerea în aplicare a iniţiativelor de îmbunătăţire a serviciilor integrate și a celor generatoare de venituri, asigurând acces egal pentru femei, copii, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilităţi și alte grupuri de populaţie din localităţile selectate. PROIECTUL „CONSOLIDAREA LEGĂTURII DINTRE MIGRAŢIE ȘI DEZVOLTARE ÎN MOLDOVA: ADAPTAREA ȘI TESTAREA MODELULUI UNUI FURNIZOR DE SERVICII INTEGRATE – NEXUS MOLDOVA – CA ÎNTREPRINDERE SOCIALĂ DURABILĂ” (NEXUS

Moldova / faza a II-a), implementat de un consorţiu condus de organizaţia IASCI (Agenţia Internaţională pentru Informaţii din Ţările Sursă / Austria) și finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Obiectiv general: Obiectivul este ca migranţii și familiile acestora să obţină o experienţă de succes în procesul de migraţie circulară, contribuind astfel la dezvoltarea comunităţilor de baștină și a Moldovei. Acţiunile proiectului urmăresc extinderea ariei geografice a iniţiativei NEXUS Moldova și avansarea spre dezvoltarea unei întreprinderi sociale independente economic, având ca scop susţinerea migraţiei circulare eficiente și, prin aceasta, stimularea dezvoltării locale. Detalii: Faza a II-a a proiectului NEXUS Moldova se desfășoară în perioada ianuarie 2016-decembrie 2018 și se bazează pe principiile primei faze, continuând extinderea capacităţilor și a ariei geografice/ numărului de centre de servicii integrate. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune COLABORAREA BRD CU PARTENERII INTERNAŢIONALI DE DEZVOLTARE PROIECTUL GLOBAL COMUN „INTEGRAREA MIGRAŢIEI ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE” (MOMID / faza II), implementat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) și Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu susţinerea financiară a Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Obiectiv general: Abilitarea guvernelor implicate și a partenerilor naţionali în vederea integrării tematicii migraţiei și a conexiunii directe a acesteia cu procesul de dezvoltare în procesul de elaborare și implementare a strategiilor naţionale de dezvoltare, inclusiv prin crearea și consolidarea mecanismelor instituţionale și asigurarea unui mediu participativ. Detalii: Prima fază a Proiectului Global Comun s-a desfășurat în perioada iunie 2012-ianuarie 2014, fiind pilotată la nivel internaţional (în Bangladesh, Jamaica, Republica Moldova și Tunisia). Printre rezultatele de bază ale proiectului se numără: susţinerea creării BRD în cadrul Cancelariei de Stat, elaborarea Profilului Migraţional Extins (aflat la cea de-a V-a ediţie), includerea domeniului migraţiei în Cadrul de Parteneriat ONU-Moldova (2013-2017) și facilitarea desemnării punctelor focale naţionale în domeniul migraţiei și dezvoltării (la nivel tehnic și decizional). A II-a fază a proiectului MOMID se desfășoară în perioada 2014-2017 și continuă asigurarea sinergiilor instiMOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

tuţionale/organizaţionale în domeniul migraţiei și dezvoltării, facilitând îmbunătăţirea mecanismelor existente și a resurselor de date, monitorizarea cadrului instituţional și parteneriatele mutual benefice între ţările implementatoare. PROIECTUL „PROMOVAREA ȘI PROTECŢIA DREPTURILOR OMULUI ȘI DE MUNCĂ ALE FEMEILOR LUCRĂTORI MIGRANŢI” (WMW), implementat de UN Women (Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor), în Cadrul de Parteneriat ONU-Republica Moldova (din 20 decembrie 2012). Obiectiv general: Promovarea drepturilor femeilor lucrători migranţi și protejarea acestora împotriva excluderii și exploatării la toate etapele migraţiei. Detalii: Proiectul WMW este implementat ca proiect-pilot în trei state (Mexic, Republica Moldova și Filipine). Cadrul de colaborare între Biroul pentru Relaţii cu Diaspora și UN Women a fost stabilit pentru perioada anului 2015, cu posibilitatea de actualizare ulterioară. Acţiunile comune desfășurate în ultimul an s-au focusat pe organizarea de ateliere tematice și instruiri, elaborarea și distribuirea de materiale informative și consolidarea Birourilor Comune de Informaţii și Servicii (BCIS) ale PNUD, pentru a oferi servicii și informaţii coordonate pentru migranţi. Proiectul WMW a detașat la BRD un consultant naţional pentru a contribui la integrarea migraţiei din perspectiva de gen și la crearea unei reţele de femei migrante.

8 PROGRAMUL „DIASPORA ENGAGEMENT HUB” FEBRUARIE 2016 – MARTIE 2017 8 PROGRAMUL „STAGII.GOV.MD” FEBRUARIE 2016

8 FORUMURI INVESTIŢIONALE ÎN DIASPORĂ IUNIE 2016 / NOIEMBRIE 2016 8 ZILELE DIASPOREI ÎN REPUBLICA MOLDOVA AUGUST 2016 8 CONGRESUL DIASPOREI AUGUST 2016 8 DIASPORA BUSINESS FORUM AUGUST 2016 8 PROGRAMUL „DOR” AUGUST 2016 8 GALA STUDENŢILOR ORIGINARI DIN REPUBLICA MOLDOVA DECEMBRIE 2016 8 CAMPANIA „GUVERNUL VINE MAI APROAPE DE TINE” NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2016 23

BRD în acţiune De asemenea, în cadrul programului va fi organizat un curs de instruire de cinci zile, în vara anului 2017, pentru zece cadre didactice din diasporă care vor preda în centrele create. Costurile de participare a profesorilor la instruire vor fi acoperite de către organizatori.

CENTRE EDUCAŢIONALE ÎN DIASPORĂ

Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), împreună cu Ministerul Educaţiei și Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Moldova, elaborează un curriculum la limba română pentru copiii din diasporă, în cadrul unui nou subprogram de granturi – Centre Educaţionale în Diasporă, lansat în iunie 2016. În cadrul subprogramului este oferită asistenţă financiară pentru zece asociaţii, centre sau grupuri de iniţiativă din diasporă, cu minimum un an de experienţă în organizarea activităţilor cu caracter educaţional, care sunt interesate să creeze sau să dezvolte centre educaţionale pentru copiii moldovenilor din ţările lor de reședinţă. Crearea centrelor educaţionale în diasporă include elaborarea unui curriculum la limba română, cu elemente de cultură și civilizaţie (istorie şi geogra24

fie, relaţii sociale, gastronomie, tradiţii și obiceiuri, arte și meșteșugărit etc.), a ghidului de implementare a curriculumului și a materialelor didactice auxiliare pentru suport în procesul de instruire a copiilor din diasporă. Curriculumul va fi aprobat de Consiliul Naţional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei. Aceste documente vor fi elaborate de către experţi în domeniu din Republica Moldova, în colaborare cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei și beneficiarii programului.

Valoarea unui grant este de 3.500 de dolari SUA și va fi acordat asociaţiilor, grupurilor de iniţiativă și/sau centrelor educaţionale existente pentru o perioadă de un an (1 septembrie 2016-1 septembrie 2017). Proiectele declarate câștigătoare vor beneficia suplimentar de materiale educaţionale, în funcţie de necesităţile lor. Scopul lansării centrelor educaţionale în diasporă este de a menţine și dezvolta legăturile lingvistice, culturale și emoţionale ale membrilor diasporei cu ţara lor de origine, Republica Moldova. Subprogramul de susţinere a Centrelor Educaţionale în Diasporă face parte din programul DIASPORA ENGAGEMENT HUB, implementat de BRD, în parteneriat cu OIM Moldova. Susţinerea financiară este asigurată de proiectul „Consolidarea capacităţilor de dezvoltare a Moldovei prin crearea parteneriatelor dintre diasporă și ţara de origine”, finanţat de Fondul pentru Dezvoltare Internaţională a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. www.brd.gov.md Along with the Ministry of Education and the International Organization for Migration (IOM) – Mission to Moldova, Bureau for Diaspora Relations (BRD) is developing a Romanian language curriculum for children from diaspora, under a new sub-program grant – Diaspora Education Centers, launched in June 2016. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

REPUBLICA MOLDOVA

ALEGERI PREZIDENŢIALE 30 OCTOMBRIE 2016 Înregistrarea prealabilă pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în ziua alegerilor peste hotarele ţării.

www.alegator.md www.cec.md • Înregistrarea prealabilă este una dintre condiţiile pentru deschiderea unor secţii de votare suplimentare peste hotare. • În secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova votarea se efectuează în baza paşaportului pentru intrare-ieşire din ţară și a livretulului de marinar. • Votarea se efectuează pe parcursul zilei de 30 octombrie, între orele 7.00 și 21.00, ora locală a ţării în care sunt deschise secţiile de votare. • Alegătorii de peste hotare vor completa și depune o declaraţie pe proprie răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informaţi despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.

concurs de fotografie

OAMENI.

MOLDOVA DE ORIUNDE Biroul pentru Relații cu Diaspora a organizat un concurs online de fotografie în perioada mai-iulie 2016, cu genericul „Oameni. Moldova de oriunde”, iar imaginile care au adunat cele mai multe aprecieri sunt prezentate aici. Inga Irina Muntean Piatra Neamţ / România

Tatiana Nogailîc Asociaţia „AssoMoldave” Roma / Italia „Moldova în INIMA Romei” 26

In May-July 2016, the Bureau for Diaspora Relations (BRD) held an online photography contest titled “People. Moldova everywhere”, and the images with most ‘likes’ are showcased here.

Fiordalisa Chirilă Algarve / Portugalia BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

concurs de fotografie

Nina Spoitoru Roma / Italia „Villa Borghese” model: Nadia Plămadeală

Dumitru Bilhac Dubai / Emiratele Arabe Unite Cape Town / Table Mountain / Africa de Sud

Valentina Goncerenco Kleve / Germania

Valeriu și Zinaida Dumbrava Ottawa / Canada „The Taste of Moldova”

Aurica Bogulean și Radu Ciobanu Helsinki / Finlanda „Ziua Restaurantelor”

Andrei Luca Phonsaad / Laos

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

concurs de fotografie

Darius Vivat Chicago / SUA „Guguţă în America”

Dinu Bargan Roma / Italia

Ștefan Iancu Roma / Italia 28

Natalia Ciubotaru California / SUA Laura și Diana

Violeta Bumbu Tokyo / Japonia „Rainbow Bridge” BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

concurs de fotografie

Andrei Ciobanu Montreal / Canada ”Școala tinerilor radio-amatori”

Cristina Bolohan Walchensee / Germania

Tatiana Mardari Seul / Coreea de Sud „Educaţia multiculturală. Moldova - Tradiţii și Obiceiuri. Voluntariat la centrele pentru copii”

Veaceslav Creţu New York / SUA MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Nina Cazacu Oslo / Norvegia

Mariana Mikesell Sacramento / SUA „Picnicul domniţelor” 29

istorii de succes

RAISA AMBROS,

JURNALISTA CARE PROMOVEAZĂ VALOAREA SOCIALĂ LA NIVEL GLOBAL Și-a urmat visul, cel de a reuși în Italia ca profesionist al comunicării, dar destinul a făcut ca împlinirea acestuia să aibă loc în Anglia. După ce a devenit prima jurnalistă moldoveancă în Italia acreditată la Ordinul Jurnaliștilor din regiunea Lazio, Raisa Ambros și-a încercat norocul peste hotare. Astăzi este redactor-șef la revista internaţională Social Value & Intangibles Review, pe care a creat-o în ianuarie 2015 în Marea Britanie. „Este a patra ţară în care mă stabilesc, dar nu mi-e frică să o iau din nou de la capăt. Aici mă simt apreciată și încurajată să-mi exprim ideile, iar dacă sunt bune, am libertatea de a le pune în practică și de a crește profesional”. În doar un an de muncă (e adevărat, foarte grea – uneori chiar de 16 ore pe zi), a devenit asociata firmei Seratio, care produce revista, în colaborare cu Centre for Citizenship, Enterprise and Governance Think Tank (CCEG). Iar după ce și-a demonstrat tenacitatea și dorinţa de a accede la un nivel superior, CCEG i-a oferit o bursă de studiu pentru un doctorat la Londra. Având deja experienţa colaborării cu diverse ambasade și comunităţi străine din Roma, nu i-a fost greu să comunice cu celebrităţi din toată lumea. Din palmaresul interviurilor sale de top cu personalităţi fac parte cele pe care le-a realizat cu 30

Sharon Stone, campionul mondial Gianluigi Buffon, Prima Doamnă a Republicii Costa Rica, Mercedes Peñas Domingo, Prim-ministrul regiunii Quebec, Philippe Couillard, Rick Fedrizzi, CEO, U.S. Green Building Council și mulţi alţii. „Cea mai mare satisfacţie a meseriei mele o am atunci când reușesc să intru în consonanţă cu persoana intervievată pentru a atinge cele mai adânci straturi ale sufletului său și a scoate la suprafaţă lucruri minunate despre viaţa și activitatea sa”, afirmă Raisa Ambros. Complimentul profesional suprem îl primește atunci când Sharon Stone, în loc de 10 pagini de răspunsuri la întrebările sale, cerute în două săptămâni, îi trimite 20 de pagini în doar 2 zile; atunci când Gianluigi Buffon îi spune că nimeni nu i-a mai luat niciodată până acum un interviu pe teme atât de importante; când Prima Doamnă a Republicii Costa Rica găsește timp, dimineaţa devreme, să-i ofere 30 de minute de interviu și, atunci când funcţionarii de la protocol îi fac semne că

trebuie să pună punct fiindcă s-a epuizat timpul, consoarta președintelui regretă că nu a apucat să facă mai multe destăinuiri. Sau atunci când îi dăruiește o revistă Primului-ministru al regiunii Quebec la o conferinţă, și acesta se întoarce peste câteva clipe să-și exprime disponibilitatea pentru un interviu. Raisa vorbește cinci limbi, trei dintre ele la perfecţie. Revista sa este distribuită în toată lumea online și pe hârtie, și are menirea de a promova Valoarea Socială, Valorile Intangibile sau Non-Financiare, Impactul Social sau mai bine zis politicile sociale ale guvernelor, firmelor, organizaţiilor și ale comunităţii. Progresul umanităţii a demonstrat că fără sustenabilitate nu există viitor, și fără fericirea personalului la locul de muncă nu există profit, deci compania trebuie să asigure în primul rând bunăstarea angajaţilor săi, la un nivel demn de reputaţia sa. Numeroase firme de talia precum IBM sau Bosch își împărtășesc BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes în revistă bunele practici în materie de responsabilitate socială, iar organizaţii mondiale precum ONU, Organizaţia Internaţională a Muncii, Banca Mondială, Greenpeace, The Prince's Trust, Medici fără Frontiere, The Walk Free, Anti-Slavery International și multe altele își publică în revistă campaniile și studiile de caz. Ideea acestei platforme internaţionale este cea de a uni oamenii de pe întreg globul în lupta împotriva sărăciei, pentru o viaţă și o lume mai bună, de a ajuta prin comunicare și distribuirea informaţiei la dezvoltarea unei conștiinţe comune a unor valori împărţășite de cât mai mulţi, iar ţările în curs de dezvoltare, ca Moldova, să înveţe de la cele care au realizat deja pași uriași către progres și bunăstare. Inovaţia socială este un concept aflat la ordinea zilei în Europa, iar Seratio a dezvoltat „cea mai rapidă și mai economică metodă din lume pentru a măsura valoarea și impactul social”, conform presei din Vatican. În acest moment, firma Seratio este lider mondial în măsurarea valorilor non-financiare, precum valoarea socială, sclavia modernă, violenţa domestică, artele, libertatea, sănătatea și bunăstarea, ethical leadership, și are la activ peste 15 proiecte realizate pentru guvernul britanic. Și este în același timp consultant principal pentru diverse guverne din lume care vor să creeze beneficii sociale pentru ţările lor. Creierul care a inventat aceste metode de măsurare a valorilor intangibile este profesorul Olinga Ta'eed, cel care a avut intuiţia de a da curs propunerii Raisei de a crea o revistă și care i-a zis scurt: „Dacă te pricepi, fă-o”. Aceasta a fost șansa pe care moldoveanca a prins-o din zbor și, fără să mai stea pe gânduri, s-a apucat de treabă: un poiect nou, într-o limbă nouă, cu oameni noi. „Cred că englezii pun accentul în primul pe substanţă, și nu pe formă. Nu s-au uitat la nivelul meu de engleză, care nu era perfect, ci la ambiţiile proiectului internaţional, care în scurt timp a ajuns la cel mai înalt nivel, apreciat de profesioniști din toată lumea”. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Raisa Ambros împreună cu stiliști și modele

Raisa Ambros are în reţeaua sa LinkedIn peste 6400 de contacte care îi urmăresc activitatea, printre care peste 5000 sunt manageri de responsabilitate socială ai celor mai mari firme din lume. De curând, a creat pe LinkedIn și grupul Social Value & Intangibles Review (SVIR), care a adunat în doar două săptămâni 800 de membri. Nu i-a fost ușor basarabencei să ajungă la acest nivel. Viaţa sa a traversat perioade fericite și deziluzii majore. După absolvirea Academiei de Teatru și Film din București, Raisa a activat timp de cinci ani în România ca scenarist și creator de formate de televiziune la ProTV și Acasă. Apoi, într-o zi, a decis că vrea să încerce să se dezvolte și să studieze în Italia, unde birocraţia i-a furat șapte ani din viaţă, până a reușit să-și echivaleze diplomele de licenţă și de masterat, pe care nu le-a folosit niciodată în Italia. În tot acest timp, a pierdut speranţa de a-și mai continua viaţa de intelectual, pentru a supravieţui fiind nevoită să accepte munci sub nivelul ei de calificare: îngrijitoare de bătrâni, barista, ospătar, vânzătoare, secretară. „Cred că tot acest parcurs mi-a folosit ca să ajung persoana puternică, rezistentă și ambiţioasă care sunt astăzi. Tot ce știu despre valoarea socială se trage din școala vieţii”. Raisa Ambros a trăit ani întregi fără să aibă timp să citească o carte sau un ziar;

muncea 7 zile din 7 la magazin, iar seara nu voia decât să se odihnească. „Au fost perioade când m-am resemnat să-mi petrec viaţa la picioarele clientelor care probau pantofi la buticul de lux în care lucram. Până într-o zi, când un profesor italian m-a îndemnat să fac niște cursuri pentru a-mi relua legătura cu vechea mea chemare, scrisul. Așa am început să fac toate cursurile posibile de scriere creativă în italiană, după care am prins curaj și încredere în mine și am devenit jurnalist cu acte în regulă în Italia”. Raisa Ambros este un simbol pentru moldovenii și românii din Italia, pentru ambiţia sa de a excela. A promovat intens ani de zile comunitatea noastră din Peninsulă, unde încă mai scrie pentru diverse ziare. Iar de curând i s-a propus să facă parte din Consiliul Consultativ al Centrului Naţional al Cinematografiei din Moldova. Va continua să promoveze peste hotare cultura ţării sale natale. „Motto-ul meu este că astăzi nimic nu este imposibil; trebuie doar să găsești modalitatea potrivită pentru a realiza ceea ce-ţi dorești”. After becoming the first Moldovan recognized at the Order of Journalists from Lazio, Raisa Ambros tried her luck abroad. Today, she is the editor-in-chief of the international magazine Social Value & Intangibles Review, which she founded in Great Britain in January 2015. 31

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA MOLDOVENILOR

DIN OTTAWA-GATINEAU Asociaţia Moldovenilor din Ottawa-Gatineau (AMOG) este o organizaţie tânără care a reuşit în mai puţin de un an să ocupe un loc important în viaţa culturală a comunităţii moldovenilor din regiunea Ottawa-Gatineau din Canada. Lansată în octombrie 2015 de un grup de doamne tinere şi entuziaste, pline de energie şi aspiraţii, Asociaţia Moldovenilor din Ottawa-Gatineau s-a implicat activ în mai multe acţiuni culturale. Preşedinta Asociaţiei, Valeria Triboi, împreună cu actualii membri ai echipei Natalia Amarfi şi Cristina Dumbrava, şi-au propus să creeze o asociaţie care să promoveze valorile şi tradiţiile neamului, dar nu numai. Asociaţia își direcționează toate eforturile pentru a 32

fi aproape şi a consolida comunitatea, organizând evenimente şi acţiuni tematice ca răspuns la doleanţele concetăţenilor, astfel combinând diverse stiluri şi formate și păstrând constantă deschiderea pentru experienţe noi. OBIECTIVELE ASOCIAŢIEI • Reprezentarea intereselor comunităţii moldovenești din regiunile Ottawa – Gatineau din Canada; • Promovarea patrimoniului, a culturii şi limbii române în contextul so-

cietăţii multiculturale din Canada; • Organizarea seriilor de evenimente pentru comunitatea moldovenilor din zona Ottawa-Gatineau; • Facilitarea integrării noilor veniţi în Canada şi asistarea acestora în procesul de cunoaştere a valorilor şi culturii canadiene; • Dezvoltarea relaţiilor de prietenie între Canada şi Republica Moldova. În mai puţin de un an de la constituire, Asociaţia a organizat şi desfăşurat multe activităţi datorită pasiunii, perseverenței şi aptitudinilor membrelor echipei. Pe lista activităţilor organizate se află: • „La Moldova toamnele”; • Atelierul decoraţiunilor de Crăciun; • Sărbătoarea consacrată Mărţișorului „Alb cu Roşu fac o floare”; • Șezătoarea „Acul, aţa şi fuiorul”; • Atelierul de Paşte; • Sărbătoarea consacrată Zilei Internaţionale a copiilor „Paradisul copilăriei”; • Concursuri de fotografie şi excursii la ferme și livezi din împrejurimi; BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie • Atelier de origami, cu genericul „Călătorie în Ţara Soarelui Răsare”. PARTENERIATE Asociaţia colaborează fructuos cu Ambasada Republicii Moldova în Canada, Ambasada României în Canada , Asociaţia Comunităţii Bulgarilor din Ottawa, Şcoala Românească din Ottawa, Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociaţia Comunităţii Moldovenilor din Calgary, Organizaţia „Moldova Canada Link”. PERSPECTIVE Ne propunem fortificarea relaţiilor de colaborare cu autorităţile canadiene cu scopul extinderii domeniului său de interes, a adaptării şi reinventării mijloacelor de comunicare şi consolidare a comunităţii moldovenilor din regiune. De asemenea, muncim pentru dezvoltarea cooperării cu alte asociaţii şi comunităţi din diaspora. Tânăra organizaţie se află în continuă căutare, iar agenda sa, precum tinereţea, este una flexibilă şi colorată, care adună oameni și activităţi noi, proiecte de gen cultural, informativ şi cognitiv, toate pentru binele comunităţii. Experienţa frumoasă pe care a trăit-o asociaţia de la creare până în prezent alimentează echipa cu inspiraţie, energie şi creativitate şi reprezintă o promisiune preţioasă a unui viitor promiţător. The Association of Moldovans from Ottawa-Gatineau (AMOG) is a young organization launched only in October 2015. Despite its recent emergence, it already became an important part of the cultural life of the Moldovan community in the Canadian region Ottawa-Gatineau. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

inspiraţie

LUCRURI DIN FRANŢA CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

Francezii nu plâng. Francezii râd. Francezii nu fac turism – ei călătoresc. Şi trăiesc cu mândrie și cu demnitate faptul că ţara lor este cea mai frumoasă. Sunt câteva dintre cele 10 lucruri din Franţa pe care doctorul în fizică Dorin Duşciac le-a împărtăşit în speranţa că acestea pot inspira Moldova.

orin Duşciac, doctor în fizică, inginer-cercetător la Comisariatul pentru Energie Atomică şi Energiile Alternative din Franţa, a împărtăşit 10 lucruri din Franţa care pot inspira Moldova.

puncte de vedere diferite, lăsând spectatorului posibilitatea să-şi formeze propria viziune. Ei nu caută breaking news-uri şi scandaluri, ci încearcă să atragă publicul prin calitatea produselor oferite de ei.

CLASA POLITICĂ Discursul politicienilor francezi pare tranșant, plin de expresii dure și tăioase, care creează impresia de război politic permanent. Dincolo de aparențe, acest aspect dă dovadă de maturitate politică. Competiția de idei, libertatea de exprimare, respectarea părerii adverse, limite de bun simț în exprimare – iată ce ar putea învăța Moldova de la francezi.

SIMŢUL UMORULUI Francezii râd. Francezii râd mult, pe multe teme și de multe ori pe zi. În societatea franceză râsul este un fel de tabiet. Cei care nu au locuit în Franța mult timp pot crede că râsul francezilor este o formă de deriziune și de bășcălie permanentă. Fals!

JURNALIȘTII Puterea a patra din Franţa impresionează publicul prin reportaje calitative şi subiecte serioase puse pe post la ore de maximă audienţă. Jurnaliştii oferă 34

ASOCIAŢIILE Atunci când faci cunoștință cu un francez, îi poți spune fără nici

e.e

DORIN DUȘCIAC

w ww

ip .s tir

iv zit

o problemă: „Bonjour, Monsieur le Président!”. Și ai o șansă din două să ai dreptate – numărul Asociațiilor în Franța se ridică la câteva zeci de milioane. Să-ţi creezi o asociaţie în Franţa este simplu. Aproape toate demersurile se fac online. Aşa că dacă vreţi să faceţi Asociaţia Ştirilor Pozitive, totul e la distanţa de câteva clickuri. CĂLĂTORIILE Francezii nu fac turism – ei călătoresc. Pe cele mai sinuoase cărări din munți sau în cea mai călduroasă zonă a vreunui deșert tropical, departe de modernitatea internetului prin fibră optică și de comoditatea transportului public cu aer condiționat – în cele mai obscure și inaccesibile colțişoare ale planetei – un singur „lucru” este omniprezent: călătorul francez. LAICITATEA După mai multe secole de războaie religioase, francezii au înțeles că statul trebuie să fie separat de religie. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

inspiraţie Mai bine spus, de religii, și de toate instituțiile religioase. Și la începutul secolului XX, Franța a adoptat o Lege a Laicității, care trasează foarte clar linia de demarcare între instituțiile de stat, și instituțiile de cult. Asta nu a dus la dispariţia religiei şi a credinţei în general, dar la moment există un consens: nimeni nu încearcă să convertească pe nimeni la vreo credinţă, şi fiecare crede ce vrea şi respectă credinţa vecinului. CEA MAI FRUMOASĂ ŢARĂ Francezii sunt mândri de țara lor. Și e normal – pentru că au cea mai frumoasă țară din lume. Iar cel mai important lucru este că ei sunt conștienți de acest lucru. Fără pic de exagerare, fără pic de șovinism – francezii știu, și trăiesc cu mândrie și cu demnitate faptul că țara lor este cea mai frumoasă, prin tot ce are ea. ȘTIINŢA ȘI INOVAŢIILE Francezii prețuiesc știința și savanții, pentru că fără știință o țară nu poate progresa. Ştiinţa modernă şi competitivă este

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

cea care sprijină o economie puternică şi o societate capabilă să meargă înainte. Un rol fundamental este jucat de educaţie. Acuzat pe nedrept de „elitism”, sistemul educațional francez este unul din cele mai performante din întreaga lume. SOLIDARITATEA Francezii nu plâng. În general, ei sunt stăpâniți de un sentiment de siguranță, și de încredere în ziua de mâine. De încredere în „sistem” şi în „societatea” în care trăiesc. Şi asta pentru că unul din pilonii de bază ai societății franceze este solidaritatea. Acea adevărată, care se manifestă în lucruri mici și în lucruri mari, în lucruri obișnuite, normale, în fiecare zi. LIMBĂ FRANCEZĂ Francezii nu au complexe legate de limba franceză – ei știu că limba oficială a țării este principalul element de asimilare a străinilor. Ai venit de peste mări și țări și vrei să te integrezi în societatea franceză? Primul lucru pe care trebuie

să-l faci, este să înveți să vorbești fluent limba franceză. Fără asta – nu poți face practic nimic, nu poți avansa. Nici aici nu este vorba de șovinism, sau de lipsă de respect pentru alte popoare și pentru limbile vorbite de acestea. E vorba de o regulă simplă, cunoscută și acceptată de toți. Ai venit în Franța și vrei să rămâi aici? Învață limbă franceză, nu ai altă soluție! Cu atât mai mult cu cât în marea majoritate a cazurilor străinii stabiliți în Franța vin din țări în care în trecut populația, sau cel puțin elitele, vorbeau în limba franceză în fiecare zi. French people don’t cry. French people laugh. French people are not tourists – they are travelers. They live full of pride and dignity because their country is the most beautiful. With the hope to inspire Moldova to follow, Dorin Dusciac, a doctor in physics, shared 10 of those beautiful things with us.

istorii de succes

MOLDO CRESCENDO

CLASSICAL MUSIC FESTIVAL A ridicat audiența în picioare la fiecare concert. Iar cu fiecare apariție scenică a contribuit, așa cum și-a propus, „la ridicarea nivelului cultural în Moldova și promovarea adevăratelor valori”. Echipa de la „Moldo Crescendo Classical Music Festival”, inspirată de Marcel Lazăr, a susținut mai multe spectacole de muzică clasică într-o inițiativă de promovare a culturii și valorilor artistice și patrimoniale. 36

Nouă tineri muzicieni din diasporă revin periodic acasă de patru ani. Au studiat împreună la Liceul republican de muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău. După absolvire, au plecat cu toţii la studii în diferite colţuri ale lumii. Au cântat şi cântă în orchestre ale altor ţări, au fost pe marile scene ale lumii, au întâlnit public divers. În fiecare an au revenit însă acasă şi au concertat în Moldova. În 2016 însă revenirea lor a fost ALTFEL, mai APĂSATĂ și mai DIFERITĂ. A fost MOLDO CRESCENDO. Acești tineri, prin liderul de echipă Marcel Lazăr, au obținut sprijinul pentru un proiect în cadrul Programului de granturi „Diaspora Engagement Hub”, lansat de Biroul pentru Relații cu BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes

Diaspora, în colaborare cu OIM Moldova, finanțat de SDC. Proiectul lor a inclus organizarea unui festival de muzică clasică „Moldo Crescendo Classical Music Festival” în preajma unor conace care sunt sau au nevoie de renovare. „Avem peste 50 de edificii de valoare istorică şi culturală, dintre care mai mult de jumătate sunt în stare de degradare şi au nevoie de renovare, or conștientizarea unei probleme este un prim pas spre rezolvare”, mărturisesc tinerii muzicieni. Echipa de la „Moldo Crescendo Classical Music Festival” a susținut patru concerte: două la monumente de arhitectură în curs de renovare şi două în preajma edificiilor care necesită renovare. Cei nouă muzicieni sunt: Marcel Lazăr – pian, România Vadim Grumeza – vioară, Finlanda Dan-Iulian Druțac – vioară, Marea Britanie

Marcel Ionescu – vioară, Malaezia Dumitrița Gore – vioară, Germania Yuri Atvinovki – violă, Rusia Ian Psegodschi – violă, Olanda Radu Croitoru – violoncel, România Constantin Borodin – violoncel, România. Aceasta a fost ediția a doua a Festivalului MOLDO CRESCENDO și a ieșit din tiparele sălilor de concert. Este un proiect inovator care a atras atenția nu doar asupra muzicii clasice, muzicienilor plecați peste hotare, dar și asupra patrimoniului cultural. They got a standing ovation at every concert. With every appearance, they contributed at the “increasing the cultural level in Moldova and the promotion of its values”. The „Moldo Crescendo Classical Music Festival” team, motivated by Marcel Lazar, held many classical music concerts to promote the culture and artistic national values with the support of BRD, OIM and SDC.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

istorii de succes vestit în cărţi, materiale și un whiteboard, mi-am transformat sufrageria în sală de curs, unde zilnic vin copiii și elevii din vecinătate. Predarea limbii engleze îmi aduce o satisfacţie enormă, mai ales atunci când văd bucurie în ochișorii copiilor care vin la lecţiile mele și rezultatul nu se lasă așteptat.

ELENA NAIK. AUTOPORTRET Înainte să merg în Japonia, am făcut Facultatea de Psihologie la Universitatea de Stat din Moldova, apoi am făcut și masteratul la ULIM. În tot acest timp am activat la Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), unde fusesem voluntară în timpul studenţiei, apoi angajată în câteva proiecte. Am avut plăcuta experienţă să fiu voluntară la Parlamentul Copiilor, Consiliile Locale ale Copiilor și Tinerilor și alte iniţiative frumoase în domeniul sănătăţii și informării pentru prevenirea HIV/SIDA. Pe când eram la CIDDC mi-am întâlnit soţul, care era stabilit în Japonia. La doar trei săptămâni după ce ne-am cunoscut, mi-a propus să-i fiu soţie și am acceptat. Așa am ajuns în Japonia, unde ne-am înregistrat căsătoria, am născut copiii și îi creștem acolo. În 2013, am fost angajată la Helena English School, o școală de predare a limbii engleze din orașul Tsukuba, unde suntem stabiliţi cu traiul, și aveam responsabilitatea de a merge la patru grădiniţe să fac lecţii de engleză cu copii de 2-6 ani. Am avut posibilitatea să văd din prima sursă cum 38

decurge educaţia preșcolarilor, să particip și să învăţ multe lucruri frumoase de la instructoarele japoneze, în special cum se pun bazele comunicării lor. Se pare că psihologia e încă în sângele meu și întotdeauna îmi sar în ochi relaţiile dintre oameni și cum acestea au loc, iar pe japonezi îi vad ca pe un exemplu de comunicare excelentă. După trei ani de serviciu la acea școală, am hotărât că eu pot să fiu mai liberă în decizii, să fac mai multe având elevii mei acasă și să am grijă de familie în același timp. Așa am început mica mea afacere. Am scris anunţul, l-am distribuit, am in-

Dacă mi-a fost greu? Da, e o greutate pe care o simte fiecare cetăţean al Republicii Moldova plecat în străinătate, cu mici diferenţe, în funcţie de situaţia și ţara în care se află. Mi-au trebuit aproape 10 ani să accept schimbările și provocările zilnice, dar miam făcut mulţi prieteni care m-au îndrumat, mi-am construit o viaţă socială care să-mi aducă bucurie. Și atâta timp cât pot să vin acasă în Moldova, să-mi văd familia, prietenii și meleagurile natale, n-am dreptul să zic că mi-i greu. DESPRE JAPONIA Acum 11 ani nici prin cap să-mi treacă faptul că mă voi stabili tocmai pe tărâmul nipon: ţara cu o curăţenie de invidiat, birocraţie ordonată, disciplină socială aproape militară, criminalitate scăzută și, cel mai important, o societate cu copii fericiţi. Japonia este descrisă în toate emisiunile TV, seriale și articole ca un pământ al tehnologiilor avansate, ţara știinţei și a inovaţiilor. Este adevărat, însă ceea ce m-a uimit pe mine este lipsa încălzirii centrale și a izolaţiei termice. Am aflat mai târziu că acest lucru se datorează faptului că iniţial casele japoneze au fost gândite să lase curenţii de aer să circule cât mai liber, pentru că verile japoneze sunt călduroase și cu o umiditate înaltă. Această umiditate și vântul scăzut pe timp de vară sunt o invitaţie specială pentru dezvoltarea mucegaiului. Da, da, m-am trezit într-o vară cu multe lucruri ireversibil mucegăite. Iarna, în schimb, nu mai știi ce să faci ca să te încălzești. Vântul puternic șuieră BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes prin ferestrele de un strat și pereţii subţiri. Japonezii au instalate aparate cu aer condiţionat sau încălzitoare cu kerosen. Dar pentru că electricitatea este un pic mai scumpă decât petrolul, cei mai mulţi optează pentru a doua variantă. Plus la toate, japonezii nu încălzesc mai mult de o odaie și este puţin probabil să-și schimbe această deprindere în viitorul apropiat.

Copiii japonezi învaţă întâi să se închine ca gest de apreciere și apoi să vorbească. Bunele maniere sunt învăţate din scutece, acestea continuând să fie repetate la grădiniţă și în școală. Îmi amintesc cum băieţelul de un an și câteva luni al prietenei mele japoneze se închina respectuos în faţa unui cuplu în etate care era în trecere. Cuplul, la rândul lui, a zâmbit larg și s-a închinat copilului.

Clădirea în care locuiesc cu familia mea este construită în 2007, când tehnologiile erau mai avansate, respectiv și pereţii sunt mai groși și ferestrele duble. Oricum, iernile sunt foarte reci și noi am optat să facem mai multă mișcare decât să stăm locului să îngheţăm, căci nu preferăm aparatele cu aer condiţionat sau încălzitoarele cu kerosen.

Mamele japoneze știu cum să-și călească copiii. Ele au zis adio căciuliţelor și ciorăpeilor în sezonul rece. Își expun copiii la temperaturile scăzute să se adapteze. Ca rezultat, o ţara întreagă este călită și puternică! Probabil voi fi întrebată dacă și virozele au dispărut. Ele sunt, însă mult mai rare.

În Japonia nu există noţiunea „te trage curentul” și presupusele implicaţii rezultate din acesta. Orice curent de aer este binevenit, indiferent de anotimp, dar mai ales pe vremea caniculei, atunci când este chiar o binecuvântare. Transportul public este dotat cu A/C-uri, ceea ce face călătoriile mai plăcute și relaxate. Femeile japoneze sunt „super-mame”. În momentul în care ele au decis să devină mame, ele își dedică timpul doar pentru creșterea copiilor. Când merg la plimbare sau la vreun picnic, ele se dotează cu toate accesoriile posibile și imposibile: cărucioare, sling-uri, sticluţe pentru lapte, apă sau sucuri, tot felul de punguţe pentru scutece, batiste, prosoape, haine și încălţăminte de schimb. Fiecare lucru își are compartimentul său în geantă sau pe cărucior. Privindu-le de la distanţă la câte lucruri au, îţi dau impresia că sunt ca melcii – poartă casa după ele. Ele zâmbesc tot timpul, se joacă cu copiii lor, vorbesc necontenit cu ei, descriindu-le fiecare moment al zilei. Ele își încurajează copiii la fiecare pas, sunt responsabile pentru dezvoltarea vorbirii lor, dar îi și ceartă dacă s-au comportat nepotrivit. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Japonezii nu se văicără. Iar dacă se întâmplă să o facă, o fac râzând. Da, ei râd sau schiţează un zâmbet, indiferent de situaţie. Asta nu înseamnă că lor nu le este greu sau mai ales că nu le este teamă că în orice moment s-ar putea trezi cu patul vecinului de sus alături, din cauza unui cutremur devastator. Au și ei de plătit taxe exorbitant de mari și mai trebuie să facă faţă presiunilor sociale zilnice. Căci în Japonia supravieţuiești doar dacă ai grijă de ceilalţi. Cu cât mai mult dai, cu atât mai mult primești. Cu cât mai mult te dăruiești, cu cat mai bine te comporţi, cu atât mai multă apreciere primești. Viaţa japoneză este programată până la cel mai mic detaliu. Etapele vieţii sunt binecunoscute, de la naștere, copilărie, pubertate, adolescenţă etc. până la adânci bătrâneţi. Ei știu la ce să se aștepte, știu cum să reacţioneze și ce să zică în orice situaţie. Limbajul lor est bine dezvoltat și continuă să se dezvolte, apărând diferite combinaţii de kanji (sistemul de scriere chinez) care dau naștere la cuvinte noi.

Viaţa japoneză este lipsită de spontaneitate, care pentru noi, străinii, este oarecum posacă. Însă este o viaţă stabilă, cu accent pe dezvoltarea multilaterală a personalităţii. Bunăoară, eu afirmându-mă ca și profesoară de limba engleză acolo, am trei eleve cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 ani. Când leam întrebat de ce vor să studieze, mi-au spus că pe lângă faptul că le place limba engleză, învăţarea continuă, „deschiderea minţii” (renewal of their mind) este importantă la orice vârstă și este responsabilitatea lor să fie exemple de dezvoltare continuă pentru generaţia tânără. Preșcolarii, școlarii și liceenii sunt angajaţi în câteva activităţi extracuriculare, uneori câte două-trei pe zi. De la lecţii de engleză, pian, caligrafie, înot și balet până la kendo, karate, fotbal, gimnastică sau aikido, iar mamele sunt cele responsabile de a duce copiii la aceste activităţi. De aceea tânăra generaţie japoneză este foarte ocupată și are timp mai puţin pentru droguri, tâlhării și crime. Dacă aceasta din urmă nu există? Ba da, exista, însă rata este cea mai mică în Ţara Soarelui Răsare. “Before moving to Japan, I graduated the Psychology Faculty from the Moldovan State University, then I finished my masters at the Free International University of Moldova. All this time, I volunteered at the Information and Documentation Center on Child Rights (IDCCR) where I later got hired in some projects,” says the Moldovan native Elena Naik, who lives in Japan with the family for 11 years. Elena needed almost 10 years to accept the daily differences and challenges, but she made lots of friends who helped her adapt. Today, Elena Naik lives a fulfilled social and professional life in Japan. 39

istorii de succes La fel de importantă este și implicarea pe parcursul ultimilor 3 ani în diverse activități și proiecte cu și pentru moldoveni în Olanda și acasă. Școala în sine reprezintă principiul de conectare a moldovenilor, căci coordonarea are loc prin intermediul parteneriatului între Comunitatea „Noroc Olanda” (Regatul Țărilor de Jos), Asociația pentru Integrarea Migranților (Franța), „Casa Mare” (Estonia) și „Sănătatea are Gust” (Republica Moldova) și are suportul mai multor asociații din diasporă.

„ȘCOALA SUSTENABILITĂŢII” CU DORINA BALTAG, DOINA GUZUN, ION BRAGA ȘI IRINA ZUZA Dorina Baltag este coordonatoarea proiectului-pilot „Școala Sustenabilității”, realizat împreună cu Doina Guzun, Ion Braga și Irina Zuza, în cadrul programului de granturi Diaspora Engagement Hub, susținut de Biroul pentru Relații cu Diaspora, în parteneriat cu Organizația Internațională a Migrației și Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare. Creatorii acestei Școli a Sustenabilității facilitează transferul de cunoștințe și de know-how din diasporă către cei din țară și viceversa. „Pentru mine Școala presupune o investiție în capitalul uman al țării, în potențialul inovator și creativ al acesteia, precum și un canal de promovare de deprinderi de viață și antreprenoriale durabile”, afirmă Dorina Baltag, care este una dintre inițiatoarele comunității „Noroc Olanda”. 40

Ideea acestui proiect-pilot a fost o combinație între câțiva factori. „Un factor important este experiența de trai acumulată pe parcursul a ultimilor șapte ani în Regatul Țărilor de Jos. Este imposibil să locuiești în Olanda și să nu fii conectat la sustenabilitate: sustenabilitate în viața de zi cu zi – deprinderi de reciclare, consum conștient și responsabil de produse sau în afaceri – responsabilitate socială și produse ce vizează durabilitatea promovate de întreprinderi globale precum Philips”, povestește Dorina Baltag.

În cadrul primei ediții a Școli sunt înaintate cinci inițiative din diasporă, în jurul cărora sunt create hub-uri (ateliere) de lucru. De asemenea, în cadrul „Școlii Sustenabilității” se desfășoară cursuri și ore practice care facilitează transformarea inițiativelor în proiecte și implementarea acestora. La rândul lor, facilitatorii provin din diferite domenii și asigură transmiterea către beneficiari a unui set de abilități complementare ideilor ce țin de dezvoltarea creativității, caracterului inovator și tehnic al inițiativelor. Totodată, membrii hub-urilor, din care fac parte persoane din diasporă, dar și persoane stabilite cu traiul în Republica Moldova, au parte de sesiuni de coaching prin care se investește în abilități de lucru în echipă, capacități antreprenoriale, manageriale și de fundraising. Dorina Baltag is the coordinator of the pilot-project “Sustainability School”, realized with Doina Guzun, Ion Braga and Irina Zuza, within the grant program “Diaspora Engagement Hub”, supported by the Bureau for Diaspora Relations (BRD) partnered with the International Organization for Migration (IOM) and Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC). BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie Vicepreședinta ONG-ului, Ala Turculeț, crede că ajungi să reușești în lucruri cu adevărat mărețe doar dacă începi cu pași mici. Astfel, ajutorul acordat este atât la nivel de persoană, cât și la nivel de grup, asociație, comunitate etc.

ASOCIAŢIA „REGINA MARIA” DIN GENEVA, ELVEŢIA

Organizația non-profit „Regina Maria” a fost fondată pe 8 martie 2014, la Geneva. Sediul nu a fost ales întâmplător – orașul cosmopolit de pe lacul cu același nume este cunoscut drept „capitala păcii” și de-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente de importanță mondială, mai ales în domeniul diplomației. „Regina Maria” este o creație a câtorva basarabeni, stabiliți de mult timp în țări din Occident, care găsesc timp în agendele lor și pentru alte activități în afara jobului.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Asociația „Regina Maria” participă în mod constant la acțiuni de caritate, desfășurate de Oficiul ONU la Geneva, de exemplu, la Bazarul Anual de Caritate, precum și la evenimentele organizate de Misiunea Republicii Moldova în Elveția. Până în prezent organizația s-a axat pe suportul femeilor nevoiașe din localitățile rurale din Moldova. Au fost realizate și alte acțiuni, cum ar fi colecte de Crăciun și Paști. Membrii asociației din Geneva consideră comunicarea element primordial în dezvoltarea relațiilor diplomatice. The non-profit organization “Regina Maria” (translate The Queen Maria) was founded on March 8th 2014 in Switzerland, by a couple of Bassarabians settled in Western countries who find time in their schedules for outside job activities.

Scopul principal al Asociației „Regina Maria” constă în promovarea femeilor, în special în domeniul diplomației economice. Președinta asociației, Maria Jomir, spune că și-a dorit dintotdeauna să facă ceva în acest sens, având în vedere că femeile sunt încă în minoritate în multe domenii și în multe țări. În cei aproape trei ani de activitate, asociația din Geneva a reușit să inițieze propriile proiecte, dar și să colaboreze cu alte organizații internaționale, inclusiv BRD, Serviciul de Dezvoltare din Liechtenstein și ONU.

Membrii organizației afirmă că și-ar dori mai mult sprijin din partea autorităților de la Chișinău. În aceeași ordine de idei și crezând în puterea exemplului, ei invită la evenimentele organizate personalități din diverse domenii – femei de succes care au reușit în străinătate. Astfel, tradiția va fi consolidată în viitor și va fi intensificată dimensiunea participativă, prin training-uri și întruniri.

În materie de asistență, organizația a reușit să ajute femei nevoiașe, dar și să inițieze acțiuni de promovare a imaginii Republicii Moldova în străinătate.

The Romanian Language and Culture Association “Dacia” from Lithuania, composed by Moldovan and Romanian migrants, was founded in 1989, along with other national cultural communities. Presently, the Association “Dacia” reunites around 70 people. 41

portret de asociaţie

DIASPORA REPUBLICII MOLDOVA ÎN LITUANIA

Apariţia organizaţiilor comunităţilor naţionale în Lituania este în strânsă conexiune cu renaşterea sentimentului naţional al lituanienilor şi cu schimbările democratice din această ţară. Între anii 1988 și 1990, a fost aprobată reînfiinţarea societăţilor culturale naţionale, acestea sprijinind activ obiectivul principal al Lituaniei de a-şi redobândi independenţa. Asociaţia de Limbă si Cultură Română „Dacia” din Lituania, compusă din emigranţi originari din Moldova și România, a fost înfiinţată în anul 1989, alături de alte comunităţi culturale na42

ţionale. În acest sens, majoritatea din diaspora moldovenească sunt integraţi în societatea lituaniană. Conform rezultatelor recensământului din 2011, în Lituania locuiesc 540 de moldoveni

și 77 de români. Marea majoritate a membrilor comunităţii originarilor din Republica Moldova sunt stabiliţi în Lituania din perioada de până la independenţă. Având în vedere faptul că Asociaţia „Dacia” nu este numeroasă, păstrarea limbii materne, precum şi a unor relaţii strânse cu patria-mamă reprezintă o prioritate. Numărul membrilor Asociaţiei „Dacia” este de circa 70 de persoane. Asociaţia „Dacia“ din Lituania a avut ca membri fondatori pe: Lica Melnic-Zalakeviciene, Lucia Andrievschi-Bartkiene, Alexandru Gyska și Vasile Lupu. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie În timp, asociația s-a completat cu alte persoane stabilite în Lituania: Ipolit Leca, Emilia Paplaitiene, Victor Balmuş, Vlad Sandu, Oleg Cebanu, Vasile Grosu, Mila Gorun-Kudina, Zina Florea, Eugenia Vîrtosu, Eugenia Ungureanu, Olga Sandu, Sergiu Guţaga, Sergiu Ursul, Olga Vârlan- Bindokiene, Nadia Onofrei-Petraitiene, Profirie Skramtai, Dan Skramtai, Darius Skramtai, Ludmila Abromaviciene, Inga Lipovean, Zinaida Gorea, Ştefan Moldoveanu şi alţii. Asociaţia „Dacia” există de 27 de ani, iar pe parcursul activităţii au funcționat 3 şcoli duminicale conduse de Lica Melnic-Zalakeviciene, Adriana Botez, Lucia Bartkiene. Profesorul Profirie Skramtai a condus ansamblul pentru copii „Floricica”, corul „Basarabia” şi „Cumătriţele”. Cursurile de limbă şi civilizaţie română în 2015 au fost conduse de Raluca Glavan. În prezent, suntem în căutare de profesor de limbă română pentru a reînnoi activitatea şcolii duminicale. Activităţi cu care ne mândrim: • Martie 1989, la o lună după constituirea Asociaţiei „Dacia“: editarea la Vilnius cu ajutorul membrilor asociaţiei a nr.2 al ziarului „Glasul“ (primul ziar cu caractere latine din Moldova). • 23 august 1989: Lanţul Baltic – dată aleasă pentru marcarea celor 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, membrii Asociaţiei „Dacia“ împreună cu lituanienii şi reprezentanţii Frontului Popular din Moldova, au stat pe şoseaua Vilnius – Ukmerge 2 km repartizaţi de Sajudis pentru comunităţile naţionale. Lanţul Baltic la care au participat şi mulţi membri ai Asociaţiei „Dacia” a fost înregistrat în patrimoniul UNESCO. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

• 9 octombrie 2011: amplasarea crucii de piatră de Cosăuţi pe Colina Crucilor, Şiauliai, Lituania, simbol al rugăciunii noastre comune pentru prosperitatea şi viitorul luminos al Moldovei şi al Lituaniei.

prima a recunoscut restabilirea independenţei Republicii Lituania. În atmosferă solemnă a fost citit articolul din memoriile lui Valeriu Matei: „Cum a recunoscut Moldova independenţa Lituaniei”.

• 2011: Demersul către Primăria oraşului pentru a numi o stradă cu numele Moldova. Deja există.

• 2 octombrie 2016 în cadrul proiectului „Lituania – Moldova. Legături istorice”, cu suportul Departamentului pentru comunităţile naţionale din Lituania este planificat turul Lituaniei. Vom vizita oraşul Kedainiai – Biserica ortodoxă Sf. Andrei construită de Etmonul Jonuşas Radvila pentru Maria Lupu. (1648-1652), pe Colina crucilor de la Şiauliai vom marca 5 ani de la amplasarea crucii moldovenilor.

• 24 noiembrie 2013: „Diaspora se mobilizează pentru a susţine Integrarea Europeană a Republicii Moldova”, Mitingul în Piaţa Preşedinţiei, oraşul Vilnius. • 14 februarie 2016, dictarea naţională la limba română, ediţia a III-a la Casa Naţionalităţilor: Acțiunea deja a devenit o tradiţie semnificativă. Evenimentul din acest an a fost dedicat poetului Grigore Vieru. Participanţilor la dictare le-a fost citit un pasaj din opera poetului „Primul Testament”. • 31 mai 2016: în incinta Casei Comunităţilor Naţionale la Vilnius, Asociaţia „Dacia” a marcat 25 de ani de la data la care Republica Moldova

Asociaţia de Limbă şi Cultură Română „Dacia” din Lituania a originarilor din Republica Moldova are următoarea adresă juridică: Raugyklos g. 25, LT - 01140 Vilnius, Lituania Site: www.tbn.lt E-mail: tbn@takas.lt lucia.bartkiene@ gmail.com Fax/ tel. + 370 (85) 2160405 43

portret de asociaţie cu fructe și legume aduc membrii asociației la această sărbătoare colorată. Compoziții florale complicate și copii pregătiți să recite impresionantele poezii prin care au trecut generații la rând – toate ne delectează. Întregul efort este apreciat cu daruri simbolice pentru plăcerea de a continua și de a participa la alte evenimente.

ASOCIAŢIA „DOR”

DIN GIRONA, SPANIA. AUTOPORTRET În anul 2014, noi, moldovenii din Girona, Spania, cu cele mai bune gânduri am creat Asociația „Dor”. Tristețea și nostalgia față de meleagurile natale le-am înlocuit cu optimismul și dorința de a păstra graiul natal și tradițiile moldovenești. Breasla noastră creativă organizează sărbători în conformitate cu obiceiurile populare. Deja de câțiva ani la rând Crăciunul este petrecut într-o atmosferă caldă cu colinde, poezii, cântece în jurul bradului cu Moș Crăciun și desigur cadouri în stil moldovenesc. Florile din partea bărbaților, puterea asociației și poeziile recitate cu mult suflet de către copii semnifică atenția, stima și respectul în frumoasa zi de primăvară, 8 martie, Ziua femeii, a mamelor și a bunicilor. 44

Vara începe pentru noi toți cu cea mai nevinovată festivitate, cea care ne face pe toți să ne simțim mici, veseli și fără griji, 1 iunie, Ziua copilului. În anul 2016, copiii, părinții și bunicii voluntar au dat viață poveștilor lui Ion Creangă. Teatrul de păpuși „Capra cu trei iezi” și spectacolul „La cireșe” au trezit emoții pozitive și mult zâmbet. Au fost prezentate cele mai vesele poezii, ghicitori, jocuri și dansuri. Fiecare moldovean știe că cel mai bogat anotimp este toamna. Coșuri încărcate

Gastronomia unește oamenii. Așa s-a întâmplat și la Sărbătoarea Popoarelor, unde bucătăria moldovenească a impresionat de fiecare dată. Au fost prezentate și s-au degustat bucatele naționale moldovenești: sarmalele, plăcintele, prăjiței, învârtite, „limba soacrei”, legume frumos asortate și bomboanele „Moldova” preparate în condiții casnice. Florile, articolele meșteșugărești, costumele naționale, pacea în suflet și buna dispoziție au fost cartea de vizită a comunităţii noastre. Pentru a completa garderoba asociației cu haine naționale, am cusut cu propriile mâini fuste și brâuri, originale și personalizate. Iar într-o minunată dimineață petrecută în atelierul de lut am confecționat adevărate opere de artă. Viața Asociației „Dor” are un impact pozitiv asupra tinerei generații din Spania prin îmbogățirea cunoștințelor culturale și limbajului și consolidarea uniunii, mândriei naționale și revenirea la rădăcini. La nivel administrativ local, Asociația „Dor” a obținut vizibilitatea unui grup organizat, reușind să ne afirmăm ca un popor care are propria identitate. In 2014, we, the Moldovans from Girona, Spain, with the most positive intentions, created the “Dor” (translated as Longing) Association. We replaced our melancholy and nostalgia for our native land with optimism and desire to preserve the native language and the Moldovan traditions. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA DE PRIETENIE

MOLDO-GERMANĂ DIN GERMANIA

Asociația de prietenie moldo-germană a fost fondată pe 10 decembrie 2004, iar până pe 1 mai 2015 aceasta s-a numit Societatea Moldovenilor din Germania. În prezent, asociația reunește 48 de membri activi, care conform statutului sunt înregistrați și plătesc cotizații de membru. Scopul Asociației de prietenie moldo-germană este de a promova o imagine frumoasă a Republicii Moldova în Germania, de a contribui la continuitatea tradițiilor, obiceiurilor, culturii, istoriei și limbii române printre cetățenii Republicii Moldova, stabiliți cu traiul în Germania. „Menținem o legătură strânsă cu comunitatea germană de aici și contribuim la schimbul cultural reciproc între ambele țări. Împreună cu sărbătorile naționale tradiționale de iarnă, Sărbătoarea „Mărțișor”, Sărbătoarea „Limba noastră”, organizăm în fiecare an, cu suportul Ambasadei Republicii Moldova la Berlin, tradiționalul concert de binefacere „O inimă pentru copiii din Moldova”, afirmă Președinta Asociației de prietenie moldo-germană, Angela Mutruc. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Realizând inițiative de schimb cultural între Republica Moldova și Germania, Asociația s-a angajat activ și în promovarea proiectelor sociale. Între 2007 și 2015, a fost implementat cu succes proiectul de susținere a casei de copii orfani cu dizabilități din satul Vîsoca, raionul Soroca. În cadrul acestui proiect a fost procurată pentru copii încălţăminte de iarnă și sezonieră pe parcursul mai multor ani, au fost aduse copiilor cadouri de Crăciun, a fost dotat cabinetul medical, au fost procurate pentru copii atribute pentru practicarea orelor de sport (mingi, coarde etc.) şi pentru orele de artă (creioane, albumuri, acuarelă etc.). De asemenea, au fost organizate spectacole ale Teatrului „Licurici” și concerte cu participarea elevilor Liceul Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”.

În 2012, a fost organizată vizita unui specialist german la casa de copii din Vîsoca pentru a familiariza personalul didactic de acolo cu metodele noi de lucru cu copiii cu dizabilități. În 2013, cu suportul unei organizații de caritate din Germania și al întreprinderii „Cartdidact” din Moldova, au fost procurate pentru această instituție 3 seturi de bănci și scaune pentru 3 clase. În 2015, din cauza închiderii casei de copii cu dizabilități am fost nevoiți să finalizăm acest proiect. Noul proiect lansat în 2015 de către Asociația de prietenie moldo-germană va contribui la susținerea copiilor bolnavi de cancer din Republica Moldova. „În acest context am luat legătura cu spitalul oncologic (secția pediatrie oncologică) și am organizat un spectacol al Teatrului „Licurici”, oferindu-le copiilor și cadouri de Crăciun în decembrie 2015”, spune Președinta Asociației de prietenie moldo-germană, Angela Mutruc. Iar pentru viitor, asociația planifică și alte acțiuni de caritate pentru copiii bolnavi de cancer, cum ar fi organizarea spectacolelor Teatrului „Licurici”, oferirea cadourilor de Crăciun dulciuri de la fabrica „Bucuria” pentru copiii internați la spital, asigurarea cu jucării, cărți și rechizite școlare, finanțarea unui psihiatru oncologic pentru consultarea copiilor cu depresii, finanțarea unei terapii muzicale sau cu desene pentru copii. The friendship Association Moldo-German was founded on December 10th 2004 and carried the name Moldovans in Germany Society until May 1st 2015. Currently, the Association reunites 48 active members who promote a charming image of Republic of Moldova in Germany and contributes to the prolongation of traditions, customs, history and Romanian language in the Moldovan community settled in Germany. 45

istorii de succes

MOLDOVEANUL DE LA GOOGLE,

ROMAN SOROCAN

Roman Sorocan este un tânăr din Moldova care lucrează de ceva timp la Google. Roman muncește la Google Wroclaw, în vestul Poloniei, împreună cu alți 200 de colegi care deservesc piețele mai multor țări din Europa. Mândru că a ajuns într-o companie ce redă o atmosferă plăcută de lucru promovând creativitatea, Roman afirmă că există pentru moldoveni posibilitatea de angajare la Google. Moldoveanul Roman Sorocan activează în Google Wroclaw, un oraș plonez de origine germană din vestul Poloniei. Lucrează alături de alți doi moldoveni, ceea ce îl face să nu uite de plaiul natal. Este patriot, lucrul pe care îl demonstrează tricolorul de la birou, tricourile pe care scrie Moldova, ba chiar și apartamentul în care locuiește, denumit „Two Moldovans”, locul unde poți veni și servi vin din Moldova. Roman Sorocan este mulțumit că a ajuns la Google și a povestit lucruri care te motivează să lucrezi aici, dar și ce trebuie să faci ca să ajungi să faci parte din echipa Google. Companie cu cele mai bune condiții Google Office are două etaje, o cantină și trei micro bucătării cu snacks-uri. Fiecare lucrător de aici trebuie să știe 46

că nu are dreptul să fie amplasat mai departe de 50 de metri de la bucătăria cu gustări și băuturi. De asemenea, este sală de sport, masaj dar și cameră pentru relaxare cu scaune automate de masaj, cameră pentru meditație, cameră de jocuri cu PlayStation și multe alte. Lucru într-o companie IT din Moldova și cel de la Google Office diferă Cel mai important

pentru Google este confortul lucrătorului. Atunci când îți place ce faci, ai nevoie de o atmosferă energizantă dar și relaxantă. În Moldova există multe principii și tradiții sovietice care împiedică gândirea creativă. Un alt aspect important este oportunitatea de a lucra la un proiect în afara lucrului de bază, deci dacă motivezi bine proiectul, ai 20% din 40 de ore să investești în el. Gmail, Drive și multe alte lucruri au fost inițial doar proiecte sau pasiuni al unor Google-uri. Experiența bogată în domeniul IT Până la Google am avut un Start-Up în SUA, care a eșuat din lipsă de finanțare. Apoi am lucrat în Malaezia la o companie de Dezvoltare Personală, deci Google a fost o simplă evoluție în carieră. Nu pot spune că sunt un geniu sau că am ceva special ce m-a ajutat să fiu angajat, dar cred că experiența internațională a jucat un rol important. Compania stimulează să te dezvolți pe plan profesional Google îmi oferă 30% reducere la orice curs. De asemenea, există o sumedenie de cursuri pe care sunt obligat să le finisez la fiecare trei luni. Pe parcursul anului sunt eliberat de la lucru având treninguri de la care învățam despre „networking”, prezentări, interviuri, „team-building”, dezvoltare personală și „feedback”. Treningul se numește „Business Associate” și este obligatoriu să-l frecventez pentru dezvoltarea mea profesională. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes Lucrătorii combină perfect munca și odihna La Google în fiecare vineri după ora 17:00 avem băuturi și muzică, uneori există tematici, ca de exemplu, am organizat ziua Moldovei și României unde am servit mămăligă și sarmale. La fel în fiecare zi avem dejun și prânz servit la birou. Cei care lucrează la Google posedă mai multe calități În primul rând, persoana trebuie să fie lipsită de prejudecăți față de alte națiuni, gen, religie și orientare sexuală. Trebuie să fie numaidecât flexibilă, deschisă la feedback negativ, muncitoare, dornică de a crea un impact și o schimbare în lume. Trebuie să iubească viața și să fie pasionată atât de dezvoltarea personală, cât și a umanității.

Practicaţi meditaţia sau gasiţi o metodă de a reduce stresul în viaţă. Muzică, sport, dans, yoga etc.

PENTRU CEI CARE VOR SĂ AIBĂ SUCCES

ROMAN SOROCAN

CINCI RECOMANDĂRI DE LA

Roman Sorocan is a young Moldovan who works at Google Wroclaw in Poland. Here, Roman tells us what motivates him to succeed and what it takes for a young person to become part of the Google team.

Citește nu numai basme dar și  cărţi de business, biografii (de exemplu Elon Musk, Steve Jobs, John D. Rockefeller, Richard Branson).

Cărţi din domeniul dezvoltării personale.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Dezvoltarea nu se oprește după universitate, ba chiar invers, numai începe.

A avea un job nu înseamnă că nu ai nevoie să înveţi. Dezvoltaţi o dragoste deosebită de studii.

Investiţi timp sau ceva bani în voluntariat, ajutaţi alţi oameni.

Fiți spirituali și nu religioși, nu creaţi bariere mentale. Uitaţi de fraza “Eeee, sunt Moldovan, suntem o ţară saracă etc.” dar “Sunt Moldovan și sunt Mîndru, locuiesc în Ţara Vinului și vorbesc câteva limbi din copilărie. Sunt bogat în cultură, familie și tradiţie”

inspiraţie

Statele Unite ale Americii. Tărâmul oportunităților și al visului american. O ţara în care o tânără din Moldova, Cătălina Țurcanu, a fost elevă cu ajutorul programului FLEX. Cătălina a povestit 10 lucruri din Statele Unite ale Americii care pot inspira oamenii din Moldova. Despre zâmbetul american circulă legende în toată lumea. Aici oamenii își etalează dantura, oferind zâmbete în toate direcțiile. Americanii au o vorbă: Fake it until you make it! Un fel de „Zâmbeşte chiar dacă nu ţi-e a zâmbi!” Amabilitatea americanilor se vede din acţiunile lor. O doamnă s-a oferit să ne conducă până în Williamsburg, luni, la ora 7 dimineaţa, chiar dacă în următoarea oră trebuia să fie la birou. Seara, soţul ei ne-a adus înapoi în oraşul în care eram cazaţi.

„Cetăţeanul american știe să pună accent pe călătorii, confort și relaxare. Desigur că și situația financiară de cele mai multe ori îi permite acest lucru. Am fost însă plăcut surprinsă de faptul că mulți dintre americani preferă să investească mai mult în momente plăcute și amintiri, decât într-un set nou de draperii”, menţionează Cătălina Ţurcanu în cele 10 lucruri din Statele Unite ale Americii care pot inspira Moldova.

Dacă au nevoie de ajutor, americanii nu se vor sfii să-l ceară. Fie au nevoie de un specialist sau de un prieten alături, de cele mai dese ori ei vor primi ajutorul necesar.

Americanii nu sunt indiferenţi faţă de semenii lor. Spiritul civic e ceva cultivat de la naştere. Ei îşi susţin semenii care au nevoie de ajutor. Şi în asta se implică atât oamenii simpli, cât şi vedetele şi oamenii de afaceri.

Profesorii şi elevii din Statele Unite au o relaţie de prietenie, bazată pe încredere. Elevii nu copiază la examene, chiar dacă profesorul nu este în clasă şi chiar dacă sursele de copiat sunt la îndemână.

Cătălina Ţurcanu mai crede că și moldovenii trebuie să se inspire din asta. „Mulți dintre americani se ghidează după propriul instinct”, spune Cătălina, care rămâne surprinsă atunci când prietenii ei

iv e zit

CĂTĂLINA ŢURCANU

.e u

LUCRURI DIN SUA CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

. ww

sti

rip

îi mărturiseau că vor urma facultatea de criptologie sau de egiptologie. Dacă cineva vrea să spună ce gândeşte, în Statele Unite i se oferă acest drept. Orice persoană are dreptul să-şi exprime viziunile şi părerile. Iar asta înseamnă şi să te îmbraci aşa cum îţi place sau să-ţi faci o coafură excentrică. Serviciul clienţi este un domeniu bine dezvoltat. Dacă ai întrebări, oricând vei primi răspunsurile necesare. Dacă apare vreo divergenţă la magazin, fii sigur că nu vei fi lăsat păgubaş şi totul se va rezolva cu bine. Toleranța este promovată de americani pe toate planurile posibile. Copiii sunt învățați de mici să-și iubească imperfecțiunile pentru că ele îi fac speciali. A fi diferit în SUA este un atu, acolo poţi fi tu însuţi sau tu însăţi. Ce-ar fi să învăţăm să facem asta şi în Moldova? United States of America. The land of opportunities and the American dream. A country where the young Moldovan Catalina Turcanu became a student with the assistance of the FLEX program. Catalina listed 10 things from the United States of America that could inspire Moldovans. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie Centrul prieteniei dintre popoarele Republicii Moldova şi Georgiei „CASA MARE” este o comunitate creată acum un an, dar care deja a realizat pentru concetăţenii noștri şi copiii lor multe evenimente şi activităţi. Cu sprijinul lui Isko Daseni, Consulul Onorific al Republicii Moldova în Georgia, „CASA MARE” poate prezenta bogăţia și cultura Republicii Moldova într-un mediu diferit şi îndepărtat de patrie. Oficial, Centrul a fost înregistrat la 27 octombrie 2015.

CENTRUL „CASA MARE” DIN GEORGIA

Numele sonor „Georgia” este adeseori asociat, în mod eronat, cu numele Sfântului Gheorghe, însă ţara care poartă, veacuri de-a rândul, acest nume se poate mândri cu sacralitatea şi puritatea care domină teritoriul ei. Bisericile şi mănăstirile construite, cu secole în urmă, se înşiră una lângă alta ca adevărate perle şi găzduiesc şi acum enoriaşi care asistă la slujbe. Sameba Cathedral, cetatea Narikala, staţiunea turistică „Batumi”, „Gori” – oraşul în care s-a născut Stalin, Mtskheta – străvechea capitală a Georgiei sunt locuri care captivează inima oricărui turist sau simplu vizitator şi îl ademenesc să se stabilească anume în această ţară. Nici basarabenii nu au ocolit Georgia. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Vizitând-o, au rămas profund impresionaţi de frumuseţea locurilor şi de ospitalitatea băştinaşilor. Unii chiar s-au stabilit aici, au întemeiat familii şi fac o carieră. Departe de casă, basarabenii stabiliţi în Georgia au creat propria casă – o casă cu suflet de lumină „CASA MARE”.

În Georgia se află o mână de oameni, cetăţeni ai Republicii Moldova, care îşi doresc ca și cunoştinţele lor, acumulate fie din experienţa profesională, fie din cea personală să contribuie în viitor la dezvoltarea patriei: Republica Moldova. Principalele obiective şi sarcini ale Centrului „CASA MARE”: • Sprijinul conservării culturale a comunităţii moldoveneşti în Georgia; • Dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor informative şi sociale între Republica Moldova şi Georgia; • Promovarea protecţiei intereselor legitime ale membrilor comunităţii moldovenilor care locuiesc în Georgia; • Susţinerea proceselor de integrare civilă; • Organizarea activităţilor culturale și educative; • Păstrarea identităţii etnice și culturale; • Promovarea stabilirii unor contacte dintre oamenii de afaceri din Georgia şi Republica Moldova. Principalele direcţii de activitate: • Organizarea acţiunilor consacrate Zilei Independenţei, Zilei „Limba noastră”, „Mărţişorului” și altor sărbători. Organizarea de cursuri pentru studierea limbii române, a cursurilor de măiestrie populară; 49

portret de asociaţie • Furnizarea de informaţii și asistenţă juridică pentru cetăţenii Republicii Moldova care sunt rezidenţi în Georgia, precum și oferirea de consultaţii cetăţenilor străini care doresc să obţină cetăţenia Republicii Moldova. Soluţionarea problemelor legate de adopţie, traducerea documentelor în limba română, obţinerea apostilei și altele; • Furnizarea de informaţii despre Georgia pentru mass-media din Republica Moldova, oferirea de informaţii pentru mass-media din Georgia despre Republica Moldova, despre istoria sa, comunitate, viaţa socială, culturală și politică, precum şi aspectele legate de turism; • Crearea site-ului „Societatea Moldovei în Georgia” și promovarea acestuia pe reţelele de socializare; • Desfășurarea şi organizarea întâlnirilor dintre membrii comunităţii diasporei și delegaţiile din Republica Moldova; • Stabilirea și dezvoltarea relaţiilor cu comunităţile diasporei din Republica Moldova, care funcţionează în alte ţări, realizarea de proiecte comune (se acordă prioritate ţărilor din Caucaz); • Organizarea de evenimente culturale, inclusiv Zilele Cinematografiei și ale Culturii; • Publicarea colecţiilor literare (traducerea operelor autorilor români în limba georgiană şi a operelor autorilor georgieni în limba română); • Publicarea unui buletin informativ care prezintă activităţile centrului. Cele mai importante activităţi organizate în cadrul Centrului „CASA MARE”: • Înregistrarea Centrului de prietenie a popoarelor Moldovei și Georgiei (27 octombrie 2015); • Organizarea sărbătorii de iarnă pentru copii cu oferirea de cadouri și pro50

„CASA MARE” îşi are uşile larg deschise pentru toţi cei care doresc să asimileze noi cunoştinţe despre Republica Moldova, pentru și pentru cei care au nevoie să-şi exprime dorul de meleagurile natale şi să comunice în limba maternă.

gram de divertisment pentru copiii moldoveni (27 decembrie 2015); • Desfășurarea sărbătorii „Mărţişor” şi participarea la inaugurarea oficială a Consulatului Onorific al Republicii Moldova în Georgia (1 martie 2016); • Întâlnirea membrilor diasporei cu Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Galbur, și cu Ambasadorul Republicii Moldova în Azerbaidjan și Georgia, Gheorghe Leucă (25 mai 2016);

• Susţinerea echipei de fotbal „Sheriff ” în timpul meciului FC „Dinamo” (Tbilisi) – FC Sheriff (Tiraspol) (28 mai 2016); • Organizarea şi participarea la expoziţia „Georgia văzută româneşte”, organizată în colaborare cu Ambasada României în Georgia (19 iunie 2016). The friendship hub between the Moldovan and Georgian people “CASA MARE” (translated BIG HOUSE, in Moldovan culture a room in the house where all celebrations take place) is a one year old community, which already accomplished many events and activities for our fellow citizens and their children. CASA MARE is a Soul Light home. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

inspiraţie

LUCRURI DIN MEXIC CARE POT INSPIRA MOLDOVA:

Anna Șargov este o tânără din Moldova care coordonează proiecte la Cluj-Napoca, România. Dintotdeauna Anna a visat să ajungă într-o ţară care să-i lărgească orizonturile şi din acest motiv ea a ales să meargă în Mexic. Anna a pregătit 10 lucruri din Mexic care pot inspira Moldova.

exicanii se numără printre popoarele care se mândresc cel mai mult cu trecutul lor istoric și au grijă ca să nu îl uite. Și își pun personalitățile istorice chiar și pe plăcuțele de înmatriculare. Bancnotele mexicane sunt și valoroase, și diferite. Fiecare bancnotă are portretul unei personalități marcante pentru istoria Mexicului. Pe bancnota de 500 îi putem găsi pe pictorul Diego Rivera, iar pe verso – pe soția acestuia pictorița Frida Kahlo. Cultura mexicană venerează cel mai mult familia. Mexicanii locuiesc împreună, sărbătoresc împreună și cel mai important, își iubesc și își onorează bătrânii. Nu doar în vorbe, ci și în atitudine și fapte. Și asta sigur poate inspira Moldova. Ziua tuturor morților se sărbătorește și în Mexic. Este, mai degrabă, o bucurie de-a fi alături de cei care nu mai MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

sunt. Oamenilor nu le pasă atât de mult cum sunt îmbrăcați, nu se întrec la capitolul „pomeni” și nici la marca mașinilor, dacă înțelegeți unde vreau să ajung, povestește Anna Șargov. Mexicanii sunt un popor foarte politicos și primitor. Pentru un turist venit în Mexic, nimic nu se compară cu ospitalitatea, zâmbetul și bucuria localnicilor. Aici oamenii au un rol cheie în promovarea țării ca destinație turistică. Persoanele cu dizabilități sunt perfect integrate în societatea mexicană. Au locuri de muncă, prieteni și o viață socială activă. Fiecare mașină care oferă servicii de taximetrie are afișată pe geam licența care îi permite să funcționeze. Astfel călătoria este mai sigură.

e.e

ANNA ȘARGOV

w ww

ip .s tir

iv zit

În Mexic este promovat mersul de jos sau cu bicicleta. Iar autoritățile au decis ca în anumite zile din săptămână circulația cu mașina prin anumite orașe să fie limitată. Asta pentru a micșora poluarea. Este o plăcere să călătorești cu transportul public inter-urban din Mexic, spune Anna. Acesta întrunește toate normele de siguranță și, în plus, este confortabil. Dacă ar fi să aleagă un singur cuvânt pentru a descrie Mexicul, moldoveanca Anna Șargov ar alege cuvântul: Autentic. Autenticul a rămas și în Moldova, încă viu, încă dornic de a fi explorat. Haideți să-l împărțim și cu alții, să promovăm Moldova autentică, Moldova adevărată. Este îndemnul Annei Șargov în cele 10 lucruri din Mexic care pot inspira Moldova. Anna Sargov is a young Moldovan who coordinates projects in Cluj-Napoca, Romania. All her life, Anna dreamed of visiting a country that would broaden her horizons, so she went to Mexico. Anna put together 10 things from Mexico that can inspire Moldova. 51

portret de asociaţie La început, Silvia Zaharia, actuala Preşedintă a Asociaţiei „ABC – acorduri, binefacere, cooperare”, a fost cea care s-a implicat voluntar şi a pus suflet în soluţionarea cazurilor, fără a avea resurse sau proiecte bine structurate, pentru a face faţă nevoilor de protezare a copiilor. „Cred că nu a fost o simplă coincidenţă, ba mai mult, sunt convinsă că a fost mâna Domnului, atunci când l-am cunoscut pe Ştefănel Roşca, unul dintre primii copii care au beneficiat de suport în protezare”, își amintește Silvia Zaharia. Lucrurile au fost rânduite şi aveau un scenariu bine planificat.

ASOCIAŢIA

„ABC – ACORDURI, BINEFACERE, COOPERARE” DIN ITALIA

Atunci când ai intenţia să ajuţi cu adevărat, este important să doreşti să faci asta, indiferent de posibilităţile de moment, şi atunci reuşeşti să atragi oameni şi să faci minuni în viaţa a sute de copii! ISTORIC Lucrurile frumoase au început înaintea fondării organizaţiei ABC, începând cu anul 2007. Privind retrospectiv, putem afirma că toate cele întâmplate au pus 52

temelia şi au oferit încrederea de a da naştere unui cadru juridic şi organizat prin Asociaţia obştească ABC, fondată în anul 2014, cu moto-ul „Pentru un nou început în viaţă!”

„Stăteam în spital şi, răsfoind ziarele, mi-am oprit întâmplător privirea asupra unui articol, care conţinea un strigăt de ajutor din partea unui antrenor pentru discipolul său. Chiar a doua zi l-am găsit în secţia de terapie intensivă. Era extenuat, plin de dureri, cu febră și chinuri sufletești. În faţa sa se ridicase un perete ce îl despărţea de realitatea prezentă și visul frumos cu lauri, pe care şi-i imagina în cariera sa de sportiv de succes. L-am chemat pe nume, iar el cu greu a deschis ochii şi m-a privit absent şi indiferent, cu ochii plini de suferinţe neomenești. Doream să fac ceva, să-l ajut, să-i ofer picioare, să strig în gura mare, dar în faţa neputinţei nu am putut face nimic decât să-mi iasă involuntar lacrimile”. „Am plâns pe drum, am plâns când am ajuns acasă, am plâns și mai apoi. Nu ştiam de ce să mă apuc, cum să-l ajut, dar eram ferm convinsă că nu pot să-l las. Anume acele frământări, acei ochi ce priveau în gol indiferenţi la lumea reală mi-au servit ca un catalizator, motivându-mă să parcurg o cale lungă pentru a reda un sens vieţii acestui copil. Am reuşit mai întâi să găsesc un cărucior, apoi să-l susţin cu prima şi apoi a doua proteBIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie Suportul oferit de Asociaţia ABC a fost organizat în bază de voluntariat pentru 17 copii din Republica Moldova, printre care se regăsesc şi cei doi băieţei abandonaţi la naştere din cauza malformaţiilor congenitale (lipsa unei mânuţe, lipsa tălpiţei). Ajutorul oferit lor a făcut posibilă schimbarea în bine astfel încât durerea lor să rămână în umbra amintirilor şi ei să se simtă la fel ca alţi copii.

zare. Astfel Ştefănel devenea mai puternic, gata să înfrunte viaţa aşa cum era, s-o accepte, să-i dea un sens, să ofere un exemplu pentru toţi cei căzuţi în încăierare cu destinul. A apărut, între timp, şi un film difuzat la TV Moldova 1 cu povestea lui Ştefănel”, spune Silvia Zaharia. Astfel au început apelurile de ajutor din ţară și din România. După cazul lui Ştefănel, au urmat cazurile altor zeci de copii care aveau nevoie de ajutor. Există copii uitaţi, din păcate, pretutindeni în Moldova, care mai cred că trebuie să accepte situaţia lor aşa cum este. Însă şansa la o nouă viaţă a sosit şi pentru ei. Astăzi ei sunt copii la fel ca toţi ceilalţi, copii integraţi în viaţă, realizaţi în timp. Necesitatea de a ajuta alţi copii a crescut, iar activitatea în privat a devenit tot mai greu de gestionat şi astfel s-a născut ideea creării unei asociaţii obşteşti, căci doar cu puteri comune vom reuși să facem cu mult mai multe pentru ei. Pentru Vasilică Moraru din Sângerei, apoi pentru Vergiliu Arapu, Anișoara Stempovschi, Anișoara Negrei (a 4-a protezare), Andrei Jipa, Sara-Emaiela Agrigorei, Mirela Milos, Carina Ilie, Radu Șchiopu, Nicu Butanu, Victoraș Creţu, Davidaș Trofim, Alexandrina Pavalache, Sabina Paicu, Cristina Lunga ș.a. MISIUNE Asociaţia Obştească „ABC – acorduri, binefacere, cooperare” este înregistrată la Ministerul Justiţiei din Republica Moldova cu nr. 6748, din 24 iunie 2014, și îşi propune în perspectivă să îmbunătăţească situaţia copiilor şi a tinerilor vulnerabili din Republica Moldova. Domeniile de activitate: Dezvoltarea parteneriatelor eficiente MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

atât în ţară, cât şi peste hotare va aduce beneficii pentru copiii şi familiile în dificultate din Republica Moldova în scopul realizării acţiunilor noastre prin varietatea domeniilor de activitate – de a oferi copiilor şi tinerilor diferiţi, dar egali, oportunitatea de a fi sprijiniţi în complexul proces de protezare peste hotarele ţării, prin acordarea susţinerii financiare de care ar putea avea nevoie. 1. Sănătate: Protezare, Reabilitare, Profilaxie, Recuperare, Monitorizare 2. Parteneriate: Naţionale, Internaţionale 3. Fundrising: Donaţii (bani, produse materiale etc.), Transfer bancar, Domeniul de business 4. Voluntariat: Voluntari din ţară, Voluntari de peste hotare 5. Servicii: Pregătire psihologică pre şi post-protezare, Consiliere, Sprijin familial 6. Acreditare Beneficiarii ABC: Copiii şi tinerii defavorizaţi care provin din familii vulnerabile, uneori sunt copii abandonaţi sau supuşi unor abuzuri emoţionale sau fizice, uneori discriminaţi din cauza malformaţiei sau a dizabilităţii.

Cazuri soluţionate (statistici): 1. Numărul total de copii şi tineri (1-30 ani): 23 2. Intervenţii (numărul de protezări): 27 3. Cauze: malformaţie congenitale, accidente/incidente post-natale. Impact: • „Mi s-a schimbat viaţa!” • „Când m-am văzut prima dată în picioare, am avut niște sentimente plăcute pe care nu pot să le descriu în cuvinte…” • „Am devenit astfel prima persoană cu dizabilităţi la un institut sportiv!” • „Trăiesc! Sunt fericit! Viaţa e frumoasă!” • „Sunt sigură că acest copil va putea fi înfiat acum de o familie din ţară. Problema lui e rezolvată nu doar acum, dar până la maturitate. Nu ne temem că trebuie să ne descurcăm singuri, ci siguranţa că vom fi susţinuţi!” • „De azi copilul meu se va simţi asemeni altor copii!” The good things started in 2007, even before the founding of the organization ABC. The public organization “ABC – agreements, benevolence, cooperation” was registered on June 24th 2014 and contributes to the development of the situation of vulnerable children and youth from Republic of Moldova. 53

portret de asociaţie cântat împreună pe o scenă improvizată. Astfel au avut posibilitatea să-și demonstreze abilităţile și talentele în creștere. La final toţi copiii s-au ales cu cadouri și bună dispoziţie. Pentru o zi s-au simţit ca acasă. Iar evenimentul s-a desfășurat în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în Italia și în prezenţa Ambasadoarei Stela Stângaci. După succesul sărbătorii copiilor de anul trecut, am decis să organizăm în luna iunie a acestui an aceeași sărbătoare, însă sub o altă formă. Locaţia în sine a fost importantă și a dăruit copiilor și părinţilor momente de neuitat.

ASOCIAŢIA „ACASĂ”

DIN ROMA, ITALIA. AUTOPORTRET Comunitatea de moldoveni de la Roma este extrem de numeroasă și putem afirma cu mândrie că destinul a vrut să ne unească. Suntem opt tinere: Galina Sava, Elena Enciu, Veronica Vartic, Viorica Eșanu, Elena Damaschin, surorile Larisa și Aliona Vizir, și Svetlana Pogor. PREZENT Venim din diferite domenii de activitate și cu o mare dorinţă de a realiza ceva important pentru cei plecaţi peste hotarele ţării. Ne-am unit forţele și ideea noastră a devenit realitate. Astfel am creat Asociaţia „Acasă”, care este o asociaţie socio-culturală non-profit, creată la Roma la începutul anului 2015. Oricine este binevenit dacă dorește să devină membru al asociaţiei. Așa cum visul Asociaţiei „Acasă” este de a crea un centru de educaţie naţională / școală duminicală, în special pentru tinerele generaţii care săși cunoască propria identitate – origini, 54

tradiţii, noţiuni de istorie și geografie naţională – muncim mult pentru a transforma acest vis în realitate. În prezent, căutăm o locaţie demnă pentru a deveni centru și colectăm materialul necesar pentru activitatea acestuia. Fiind o asociaţie destul de tânără, cu un an și jumătate de viaţă, Asociaţia „Acasă” a reușit să devină cunoscută datorită activităţilor sale. În 2015, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor, asociaţia a organizat primul ei eveniment dedicat celor mici. Copiii s-au jucat în aer liber, au recitat poezii în limba română și au

Copiii s-au aflat o după-amiază în aer liber, în contact direct cu natura și lumea necuvântătoarelor la ferma didactică „Baby Fattoria”, o localitate în afara Romei. A fost evenimentul cel mai recent și cel mai ușor de amintit acum. Copiii adunaţi împreună, după ce au gustat din bucatele și dulciurile tradiţionale, după reţetele mamelor din Moldova oferite de membrii asociaţiei, cu ajutorul ghidului magician G. de Luca, au pornit în călătoria de vis în împărăţia lui Gino: au vizitat animalele, au aflat multe curiozităţi din viaţa acestora, le-au mângâiat, le-au hrănit cu mânuţele lor, au făcut poze. Impactul a fost pozitiv: a fost o zi cu voie bună, cu zâmbete pe feţele tuturor, iar pentru Asociaţia „Acasă” a fost un eveniment reușit. Cu acest prilej, am creat și o listă de contacte cu numele copiilor pentru școala pe care dorim s-o creăm. PERSPECTIVE Suntem la început de cale și agenda este plină cu activităţi pe care planificăm să le realizăm. Numele pe care l-am dat asociaţiei vorbește de la sine. Păstrăm BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie Echipa noastră a fost prezentă activ la un șir de evenimente, printre care „Valigia di Salvataggio” din 2015. Este vorba despre un proiect adresat femeilor vulnerabile aflate în situaţii grele, iar acţiunile au coincis cu Ziua Internaţională a Femeii. În 2016, femeile originare din Moldova au participat la seminarul „Eu îmi cunosc drepturile”, unde au primit răspunsuri la întrebările despre munca în familiile italiene. cu drag legătura cu Republica Moldova. În cadrul evenimentului din iunie 2016, asociaţia noastră a lansat apelul de a organiza o școală duminicală, care va ajuta copiii din diasporă să-și cunoască propria identitate: obârșie, limbă, tradiţii, istorie, geografie. Viaţa culturală la Roma este destul de intensă și echipa asociaţiei „Acasă” se implică activ. Astfel, în septembrie 2015, asociaţia a participat, în calitate de partener, la evenimentul „Moldova se prezintă”, la Palazzo Vittoriano din Roma, organizat în contextul Expoziţiei Internaţionale de la Milano. Nu au lipsit bucatele și vinul aduse din Moldova. Motivul este cel din totdeauna: dorul de casă, de tradiţii, de limba dulce a mamei. Însă nu toţi moldovenii care se află la Roma sau în Italia au posibilitatea să meargă des acasă. Cei mai fericiţi pleacă o dată pe an, chiar dacă zborul are niște costuri. Deci acest eveniment a încercat și a reușit să aducă „o parte din Moldova” la Roma.

O experienţă interesantă a fost și acea zi de primăvară dăruită orașului Roma, o iniţiativa numită „Roma Pulita” – Roma Curată – organizată în colaborare cu Primăria sectorului 7 din Roma. Alt moment important a fost participarea noastră, împreună cu Ambasada Republicii Moldova la Roma, la Sărbătoarea Popoarelor. La Roma nu lipsesc nici întâlnirile la nivel înalt, cum a fost cea din luna iulie 2016, la Camera Deputaţilor, unde a avut loc o întâlnire de prietenie dintre Republica Moldova și Italia, la care a participat și Președintele Asociaţiei „Acasă”. Aflându-se departe de casă, asociaţia noastră face tot posibilul să se implice în activităţile locale și din Moldova. Consemnăm câteva acţiuni de caritate: ajutorul acordat Centrului Comunitar

din satul Olănești, Ștefan Vodă. Prin colaborarea cu șefa acestui centru, asociaţia noastră a trimis mai multe cutii cu haine pentru copii. De asemenea am expediat și o scrisoare duioasă, scrisă de către copiii italieni și adresată copiilor moldoveni din acest centru. La fel, cu ocazia Crăciunului din 2015, Asociaţia „Acasă” a donat banii proprii pentru o familie nevoiașă. Și copii din satul Pohrebea, Dubăsari, s-au bucurat de atenţie și de dulciurile trimise pentru ei din partea noastă de la Roma. Echipa Asociaţiei „Acasă” depune eforturi pentru a fi prezentă cu gândurile și cu faptele în viaţa Republicii Moldova. Sunt pași mici dar importaţi. Experienţa solidă de viaţă ne ajută să facem lucruri temeinice în numele asociaţiei și totodată pentru conaţionalii noștri aflaţi departe de casă. The Moldovan community in Rome is innumerable, leading to the creation of the Association “Acasa” (translated Home) at the beginning of 2015. The dream of the Association is to create a national education center/Sunday school, especially for the young generations to know about their identity. The Association works hard to make this dream come true.

Asociaţia a participat, la fel anul trecut, la un proiect dedicat femeilor moldovene care intenţionau să presteze servicii în calitate de îngrijitoare pentru persoane în vârstă în familiile italiene. Menţionăm aici legătura strânsă de colaborare între Asociaţia „Acasă” și Asociaţia italiană „Salvamamme e Salvabebe”'. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA DE PROMOVARE SOCIO-CULTURALĂ MOLDO-ITALIANĂ „DOR” DIN ITALIA Asociaţia de promovare socio-culturală moldo-italiană „DOR”, fondată în 2012, este o organizaţie non-profit care desfășoară activităţi de utilitate socială cu implicarea membrilor asociaţi și terţe persoane. ASOCIAŢIA „DOR” • Promovează interacţiunea dintre societăţi şi culturi diferite, în special dintre societatea moldavă și cea italiană; • Realizează iniţiative de solidaritate și cooperare în plan social, economic şi cultural între Italia şi Republica Moldova, în scopul integrării cetăţenilor moldoveni în Italia şi susţinerea pro56

iectelor de colaborare şi dezvoltare ale italienilor în Republica Moldova; • Susţine activităţile formative, informative şi culturale; • Sprijină tânăra generaţie în promovarea proiectelor ce au ca şi scop menţinerea relaţiilor cu ţara de origine; • Promovează cultura de apropiere, toleranţă, respectarea drepturilor şi comportamentelor morale;

• Favorizează integrarea completă a familiilor mixte moldo-italiene în societatea italiană şi cea din Republica Moldova; Este exclusă orice finalitate politică, sindicală, profesională sau protejarea intereselor economice ale membrilor asociaţi. Pe parcursul anilor, Asociaţia de promovare socio-culturală moldo-italiană „DOR” a organizat diverse evenimente culturale, întâlniri cu persoane de artă din Republica Moldova, concerte cu invitaţi din ţară (formaţia „Catharsis”, Natalia Barbu, Ion Paladi, Igor Cuciuc etc.). BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie • Donaţii și evenimente de caritate: donaţii la casa de copii din satul Tocuz, persoane cu dizabilităţi din Republica Moldova, susţinere materială pentru persoanele cu nivel scăzut de trai din Moldova, sprijin acordat persoanelor cu boli specifice pentru tratament în Italia etc.; donaţii cărţi, manuale și literatură artistică pentru copiii din diasporă (unele în colaborare cu Biroul pentru Relaţii cu Diaspora): „Albinuţa”, cărţi de Spiridon Vangheli etc. • Ateliere de creaţie și sărbători (Crăciun, Mărţișor etc.). • Evenimente informative tematice în colaborare cu instituţii din Republica Moldova și Italia (campania „Nimeni nu e singur pe Pământ”, Integrare, Drepturi și Obligaţii etc.) • Suport la organizarea alegerilor (informare cetăţeni, susţinere organizare CEC, facilitatea contactului dintre reprezentanţii partidelor din ţară și moldovenii din Parma, logistică, locaţie etc.). Toată această asistenţă a

fost apolitică, fără implicare directă, doar suport. În prezent, Asociaţia „DOR” oferă consultaţie gratuită online și la telefon tuturor cetăţenilor moldoveni din Parma și Italia, la orice temă legată de viaţa în Italia, casă, muncă, acte/ documentaţie etc. Consultanţa oferită cetăţenilor

s-a dovedit a fi o activitate de utilitate socială de extremă importanţă care oferă soluţii utile emigranţilor moldoveni, dar și celor rămași în ţară și este un serviciu pe care ne vom concentra în anii următori. Ne bucură faptul că pe parcursul anilor am devenit un reper pentru moldovenii din Parma, din Italia și din Republica Moldova. Continuăm să ne conformăm schimbărilor de orice gen, astfel încât să răspundem cerinţelor asociaţilor noștri și tuturor persoanelor care au nevoie de susţinerea noastră. The Moldo-Italian Association for social and cultural promotion “DOR” (translated LONGING) was founded in 2012 and organizes social activities with the involvement of the members of the Association and third parties. “We are glad that we have become a reference point for Moldovans in Parma, Italy and Republic of Moldova”, claimed the members of “DOR” Association.

MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

portret de asociaţie mai vechi. Proiectul Adoptă un Boboc se finalizează cu Balul Bobocilor Basarabeni, unde se adună lume multă şi se petrece în stil basarabean. Prin proiectul Adoptă un Boboc, studenţii și liceenii admiși în Timişoara vor avea o primă ocazie să pășească cu încredere spre un nou viitor!”, povestește Cristina Ţaran.

ORGANIZAŢIA STUDENŢILOR BASARABENI DIN TIMIȘOARA, ROMÂNIA „Întotdeauna mi-a plăcut să spun și să cred că OSB Timișoara este o familie”, afirmă Preşedinta Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Timişoara (OSB), Doina Dombrov (mandatul 2015-2016). Și da, într-adevăr, din 3 mai 2001, OSB Timişoara, formată în urma impulsului firesc al studenţilor basarabeni de a se afirma în mediul studenţesc românesc, devine familia care ne lipseşte atât de mult şi locul care, la circa 900 de km distanţă de Republica Moldova, îl putem numi – acasă. Misiunea noastră este promovarea drepturilor tinerilor studenţi din Basarabia care se află la studii în România și educarea lor în spirit naţional, democratic și pro-european. De aceea, unul din cele mai importante proiecte alte noastre este „Adoptă un Boboc”. Proiectul are drept scop informarea cu privire la ofertele de studiu ale universităţilor din Timişoara, promovarea oraşului şi, desigur, sprijinul şi susţinerea boboceilor atunci când vin la Timişoara. „De obicei, boboceii sunt foarte entuziasmaţi şi doresc să afle cât mai multe 58

detalii cu privire la tot ce e legat de Timişoara, însă mai sunt şi unii un pic speriaţi de necunoscut, de schimbarea majoră din viaţa lor şi de ce va urma”, spune Cristina Ţaran, membru OSB Timişoara şi coordonator al proiectului Adoptă un Boboc. „Noi, voluntarii OSB, îi ajutăm să se acomodeze într-un oraş nou, organizând un şir de evenimente interactive: Întreabă, răspunde, Descoperă Timişoara, Seri sociale şi Team-builduing la munte, unde bobocii sunt familiarizaţi cu tot ce înseamnă OSB Timişoara, acesta fiind de fapt momentul în care ei sunt aşa-zis „botezaţi” şi „iniţiaţi” de membrii

Alte două proiecte importante care reunesc mai multe organizaţii studenţeşti de basarabeni sunt Cupa de Fotbal şi Tabăra de Primăvară. Iar în acest an, atât coordonatorul de proiect al Cupei de Fotbal, Gabriel Pascaru, cât şi cel al Taberei de Primăvară, Ştefan Grumeza, sunt boboci. „Proiectul Tabăra de Primăvară nu a fost pentru mine o simplă tabără, a fost evenimentul la care am întâlnit oameni și locuri noi şi am trăit emoţii de nedescris. Organizarea proiectului nu a fost deloc ușoară și cred că nu reușeam nimic fără suportul și ajutorul membrilor deOSBiţi. Am fost plăcut uimit când am văzut lista participanţilor veniţi din toate colţurile României. Iar aceştia și-au manifestat interesul faţă de toate activităţile propuse de organizatori. Timp de trei zile a dominat o atmosferă plăcută în care prietenia și buna dispoziţie au fost la ele acasă. Aici m-am convins încă odată că în OSB ce e zis e și făcut. Tabăra de primăvară va rămâne în memoria tuturor cu cele trei zile de ploi ciobănești, nopţi nedormite cu muzică și chef, activităţi interesante pline de energie, hrișca și borșul, voleiul în ploaie și desigur oamenii deosebiţi de care îţi aduci aminte cu drag”, a declarat Ştefan. De asemenea, a devenit deja o tradiţie, ca în fiecare an, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timișoara să aducă o parte din cultura din Republica Moldova și să o prezinte publicului din TiBIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie mișoara prin Festivalul Cultural „Zilele Basarabiei”. Festivalul reunește români de pe ambele maluri ale Prutului, astfel realizându-se o unire culturală, socială și spirituală între cele două ţări. În 2016, festivalul a ajuns la a XVI-a ediţie și a fost o colaborare între cinci ţări, șapte orașe și sute de oameni care au împărtășit spiritul unirii din martie 1918. An de an, aducem în faţa bănăţenilor artişti basarabeni, printre care Cătălin Josan, Alternosfera, Paralela 47, Travka, Alexandrina, Harmasarii, Carla's Dreams, FlashBlood etc., trupe de teatru din Moldova, ansambluri folclorice şi producători autohtoni pentru a promova produsele fabricate acasă. Aflându-ne departe de casă, încercăm cu ajutorul proiectelor pe care le desfăşurăm să ne implicăm în activităţi locale din Republica Moldova. Împreună, am pus bazele programului Donează o carte peste Prut, în cadrul căruia avem un scop bine definit, şi anume să participăm la îmbogăţirea colecţiilor de cărţi existente în bibliotecile din satele Republicii Moldova, printr-o donaţie de carte. Astfel, au fost colectate mii de cărţi, care vor fi curând transportate instituţiilor, care cu regret, duc lipsă de acestea. Şi un alt program care implică direct liceenii din Republica Moldova este West Summer University, tabără de vară organizată în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara. La acest proiect, cu o sumă nesemnificativă, anual, zeci de liceeni vin pentru două săptămâni în Timişoara pentru a simţi pe pielea lor cum e să fii student cu acte în regulă în capitala Banatului. Un alt aspect important din activitatea organizaţiei sunt colaborările cu autorităţile locale din Timișoara și realizarea unor proiecte comune pentru tinerii MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

orașului. Aici vorbim despre susţinerea și implicarea organizaţiei în cadrul Timișoara – Capitala Tineretului din România, proiect realizat și implementat de către Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiș și Primăria Municipiului Timișoara ce-și propune să reunească tinerii români. Consiliul Judeţean Timiș, Direcţia Judeţeană pentru Sport și Tineret Timiș, Casa de Cultură a Studenţilor din Timișoara, dar și Consulatul Onorific al Republicii Moldova la Timișoara au fost și sunt mereu alături de noi prin sprijinirea activităţilor organizate de către OSB Timișoara. Un adevărat partener și prieten al organizaţiei sunt universităţile, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara și Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, care de 15 ani încoace găzduiesc studenţii basarabeni la studii și sunt un prim pas spre o carieră de succes. Pe lângă universităţi, autorităţi locale și misiuni diplomatice, OSB Timișoara este membră a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţești din România, luând parte la mișcarea studenţească de aici și militând pentru un învăţământ de calitate. „În viitor, tindem să păstrăm tradiţia de a ajuta boboceii veniţi la Timişoara, să mergem în orașul unirii, Alba Iulia, de

1 decembre, să organizăm în continuare cât mai multe ediţii ale Festivalului Cultural „Zilele Basarabiei”, în care să promovăm atât tradiţiile noastre, cât şi brandurile autohtone şi tinerele talente, să adunăm cât mai multe organizaţii de basarabeni la proiectele noastre de suflet Tabăra de Primăvară şi Cupa de Fotbal, să le oferim în continuare oportunitatea liceenilor din Moldova să trăiască viaţa de student la Timişoara cu West Summer University, să reuşim să colectăm şi mai multe cărţi pentru a le dona acasă. Și desigur, sperăm să reuşim să ne afirmăm ca Organizaţie de Basarabeni şi pe plan internaţional, prin aplicarea la proiecte internaţionale destinate ONG-urilor”, a spus Cristina Laşcu, Preşedinta OSB Timişoara. Aşadar, OSB Timișoara e despre oameni, despre basarabenii care au plecat de acasă în căutarea unui învăţământ de calitate și ţin să-și promoveze cultura, ţara și tradiţia. OSB Timișoara e starea și emoţia ce se numește acasă. OSB Timișoara a fost şi este pentru noi toţi o altă casă. The Student Organization for Bassarabians from Timisoara was established on May 3rd 2001 with the mission to promote the rights of young students from Bassarabia who are studying in Romania, and to teach them in a national, democratic and pro-European spirit. 59

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA ZIMBRU OLYMP, CEHIA Asociația ZIMBRU OLYMP îşi ia începutul în anul 2009, atunci când pentru prima oară am depus cererea de a participa la turneul de mini-fotbal al Diasporelor Naţionale în Praga. La acel turneu, aflat la a 11-a ediție, echipa noastră de moldoveni a ocupat locul 5 printre cele 25 de echipe participante. 22 februarie 2011 este data oficială a întemeierii Organizaţiei Obşteşti – Clubul Sportiv al Prieteniei Moldo-Cehe „Zimbru Olymp” o.s. Din 22 ianuarie 2016 suntem oficial – Clubul de Integrare al Prieteniei Moldo-Cehe „Zimbru Olymp” z.s., Organizaţie Obştească. Principalele domenii de activitate ale organizației urmăresc scopul de a uni şi a integra moldovenii din Cehia prin: 60

1. Activități educaționale a) reuniuni tematice b) conferințe c) întâlniri d) schimburi de experiență 2. Activități culturale a) sărbători naționale b) festivaluri c) concerte 3. Activități sportive a) secţia de fotbal

b) secţia de şah c) secţia de tenis de masă IMPACT • Extinderea numărului de membri ai Clubului de Integrare al Prieteniei Moldo-Cehe „Zimbru Olymp”. • Consolidarea unei atitudini pozitive a Diasporei moldoveneşti în Cehia. • Promovarea limbii, culturii, tradițiilor și obiceiurilor moldovenești în Cehia. • Promovarea sportului, în special a fotbalului moldovenesc, şi a unui stil de viață sănătos și crearea unei atitudini pozitive față de viață și sănătate. • Extinderea activității Diasporei moldoveneşti în Cehia. • Fortificarea prieteniei şi cooperării Diasporei moldoveneşti în Cehia cu alte Diaspore moldoveneşti din lume. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie

PERSPECTIVE Clubul de Integrare al Prieteniei Moldo-Cehe „Zimbru Olymp” va continua să depună eforturi pentru a uni prin intermediul sportului, culturii și activităților educaționale cât mai mult cetățeni ai Republicii Moldova care locuiesc în Republica Cehă, dar, de asemenea, şi dintre toţi cei cărora le este aproape parteneriatul şi înțelegerea reciprocă bazată pe sport, iniţiative culturale şi activități educaționale, indiferent de naţionalitate, credinţa împărtăşită, conştiinţă politică, statutul social, vârstă, sex şi forma fizică actuală. Parteneriate, activități, relația cu autoritățile publice din Cehia MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

• Magistratul din Praga • Primăria sectorului Kbely al municipiului Praga-9 • I.C.Praha o.p.s – Centru de Integrare, Praga • Ambasada Republicii Moldova în Republica Cehă • Federaţia Moldovenească de Fotbal • Carpeta s.r.o. – agent comercial • Teamstore s.r.o. – agent comercial • Inelet s.r.o. – agent comercial Implicarea în activități din Republica Moldova Clubul de Integrare al Prieteniei Moldo-Cehe „Zimbru Olymp” realizează, cu sprijinul Biroului pentru Relații cu

Diaspora, proiectul „Participarea şi reprezentarea Republicii Moldova la evenimente sportive, desfăşurat sub egida Prim-Vicepreşedintelui Senatului Republicii Cehe și intitulat „Minorităţile etnice din Cehia – Turneul de fotbal, ediția a XVIII-a”. The Association ZIMBRU OLYMP was established in 2009 when, for the first time, it applied for the participation in a mini-football tournament within the National Diasporas in Prague. February 22nd 2011 sets the date of the official founding of the public organization – the Moldo-Czech Friendship Sport Club “Zimbru Olymp” o.s. 61

istorii de succes - Activează în domeniile: pictură de şevalet, artă monumentală, design grafic, grafică, ilustraţie - Cadru didactic în domeniul învăţământului artistic preuniversitar.

TEODOR BUZU,

PICTORUL MOLDOVEAN DIN CEHIA Născut: 3 mai 1960, Drăsliceni, jud. Chişinău, Republica Moldova. Domiciliu: Kostnická 158, Tábor 390 01, Cehia. Studii: - 1970–1977 Liceul de arte plastice „Igor Vieru”, Republica Moldova - 1980–1985 Academia de Arte şi Design, Harkov, Ucraina, prof. Oleg Veklenko • Asociat: - Uniunea Internaţională a Artiştilor Plastici Profesionişti (IAA, AIAP, UNESCO) - Asociaţia Artiştilor Plastici din Bohemia de Sud, Cehia/ Grupul „Die Neuen Milben”, Austria - Uniunea Artiştilor Plastici din Praga/Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova 62

Teodor Buzu, împreună cu Preşedintele Cehiei, Vaclav Havel, la expoziția personală, Praga

Premii: - Cavaler al Ordinului naţional al României „Comandor”, 2003 - Premiul la concursul internaţional de arte plastice, Passau, Germania, 2004 - Premiul oraşului Tábor, Cehia, 2004 - Premiul „Intersalon AJV”, České Budějovice, Cehia, 2004 - Premiul „Excelenţa artistică”, Dubai, 2005 - Premiul săptămânalului „Literatura şi Arta”, Chişinău, Moldova, 2006 - Premiul Salonului Internaţional de Carte, Chişinău 2010, Moldova - Premiul săptămânalului „Literatura şi Arta”, Chişinău, Moldova, 2010 - Premiul Muzeului de Arte Plastice al Republicii Moldova la Bienala Internaţională de Pictură, Chişinău 2013 - Premiul Basarabenii în Lume, Chişinău, 2015 Participant la 109 expoziţii colective şi 87 personale Teodor Buzu se întoarce adesea la Porţile Orientului cu bucuria de a fi scăpat de otrăvurile moderne şi de a reintra în patria arhaismelor, România. Teodor Buzu se află în Occident, este liber în Tabor, în Republica Cehă, dar locuieşte tot în Europa Orientală, străveche poartă de înțelepciune, unde acest artist plastic se înconjoară mereu cu îngerii săi înlăcrămaţi din Moldova. Corina Tudose Teodor Buzu is a Moldovan painter from the Czech Republic. The art critics claim, “this artist always surrounds himself with angels with tearing eyes from Moldova.” BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

istorii de succes Râșcani; efectuează o evaluare a necesităților; informează și sensibilizează societatea și asistenții sociali despre problemele acestora și oferă soluții în teritoriul vizat. „Am acceptat să fac parte din proiectul „Accesibil pentru toți”, deoarece voi câștiga zâmbetele copiilor. În viziunea mea, acești tineri au abilități deosebite, fiindcă sunt mai deciși în ceea ce își doresc. Îmi doresc ca persoanele cu nevoi speciale să aibă o viață independentă prin oferirea scaunelor rulante și echipamentului ajutător. Sensibilizarea societății referitor la drepturile omului, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, este la fel un obiectiv al proiectului” povestește Victoria Dunford, MAD-Aid (Marea Britanie).

O ȚARĂ „ACCESIBILĂ PENTRU TOŢI”. VICTORIA DUNFORD, ELENA DRAGALIN, ARGENTINA PARASCA

Trei femei vor să schimbe situația oamenilor cu dizabilități din Republica Moldova. Victoria Dunford, Elena Dragalin și Argentina Parasca au lansat proiectul „Accesibil pentru toți”, care contribuie la creşterea gradului de independență a persoanelor cu dizabilități prin asigurarea cu echipament ajutător și adaptarea rezonabilă a locuinței și a punctelor de interes din spațiul public al beneficiarului. Proiectul este realizat de un consorțiu de asociații, care întrunește Moldova Aid (MD), MAD AID (Marea Britanie), Moldova AID (SUA) și Backpacks for Hope (SUA), care împreună cu Freedom Chairs (SUA) în 2015 au inițiat Campania „Accesibil pentru toți”. Proiectul are o poveste în spate, totul a început de la Ionel, un tânăr din orașul Ialoveni. Adolescentul dorea să meargă la școală, însă nu avea un fotoliu rulant, astfel MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

organizația MAD-Aid, în spatele căreia se află Victoria Dunford, a procurat un cărucior electric și a instalat o rampă la școală, pentru ca copilul să meargă în clasa a 9-a, să studieze alături de semenii săi. În cadrul proiectului „Accesibil pentru toți”, Victoria Dunford, Elena Dragalin și Argentina Parasca, împreună cu organizațiile din care fac parte, creează o bază de date a persoanelor cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 5 și 35 de ani în raioanele Edineț și

Pentru început în raioanele Edineț și Râșcani sunt evaluate condițiile de trai ale persoanelor cu dizabilițăți. Campania va forma grupuri de evaluare și monitorizare a necesităților acestor persoane. Iar un alt aspect este oferirea soluțiilor pentru a îmbunătăți situația curentă, implicând în acest proces atât societatea civilă, instituțiile de stat responsabile de domeniu, membrii diasporei, cât și împuternicirea persoanelor cu dizabilități de a-și decide singure soarta. Baza de date formată va servi ca reper pentru a distribui ajutorul umanitar care vine din diasporă și conține obiecte specializate, cum ar fi scaunele cu rotile și alt echipament ajutător pentru persoanele cu dizabilități. Victoria Dunford, Elena Dragalin and Argentina Parasca are the three women who want to change the situation of people with disabilities from Moldova. They launched the project “Accessible for everyone”, which contributed to the growth of the independence level of people with disabilities through insuring accessible equipment and the reasonable adaptation of the beneficiary’s personal living space and public points of interest. 63

portret de asociaţie

ASOCIAŢIA „ASSOMOLDAVE” DIN ITALIA Asociaţia „AssoMoldave” este o asociație care realizează proiecte sociale, creată la iniţiativa câtorva femei de la Roma la 14 august 2004. Scopurile asociaţiei sunt apărarea drepturilor civile şi universale ale femeilor din Moldova, menţinerea tradiţiilor şi valorilor culturale, păstrarea legăturilor cu ţara de origine, promovarea voluntariatului în favoarea copiilor din Moldova. Aceste scopuri sunt realizate prin acţiuni de asistenţă directă oferită persoanelor care solicită ajutor, inclusiv prin organizarea de întâlniri tematice, şi printr-o activitate intensă de informare.

Oferim de asemenea mediatori interculturali la diferite instituții italiene, precum și traducători.

rați să primim din partea UNICEF diploma „Mesagerul PĂCII în lume”.

Susținem și orientăm tinerii migranți din Moldova și colaborăm cu MentorMe – programul de mentorat global.

ACTIVITĂŢI ALE ASOCIAȚIEI „AssoMoldave” oferă asistenţă la angajarea în câmpul muncii. Gestiunea cererii şi ofertei prin intermediul sms, internetului, poştei electronice, skype, facebook, odnoklassniki. La fel suntem implicați în acțiuni de voluntariat și călătorii în scopuri umanitare în Moldova. Am fost ono64

Colaborăm cu Ambasada Republicii Moldova în Italia pentru organizarea diverselor acțiuni şi sărbători ce promovează cultura şi tradiţiile moldoveneşti, cum ar fi „Sărbătoarea popoarelor”, acolo unde Moldova este prezentată din punct de vedere turistic, cultural și gastronomic etc.

Colaborăm cu diverse posturi de televiziune din Moldova și participăm la emisiuni radio și tv consacrate diasporei. Participăm, începând cu ediția a treia, la toate Congresele și Zilele Diasporei, organizate la Chișinău de către Biroul pentru Relații cu Diaspora și Organizația Internațională pentru Migrație.

Ghidăm și susținem crearea asociațiilor de diaspora pe tot teritoriul italian. Acordăm asistenţă legală femeilor emigrate în Italia, realizăm proiecte axate pe sănătatea migranților și studierea limbii italiene și promovăm inițiative în beneBIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie ficiul copiilor din Republica Moldova, participând totodată la acțiuni organizate de sindicatul migranților ACLI. Asociaţia „AssoMoldave” a fost partenerul mai multor proiecte importante, precum: • „Nimeni nu e singur pe pământ” – o campanie de informare a concetățenilor noștri din 13 orașe ale Italiei despre consecințele migrației: proiect realizat în parteneriat cu OIM, Misiunile de la Chișinău și Roma și Ministerele Muncii din Republica Moldova și Republica Italiană. • CLB Moldova – Italia, „Familia în migrație: protejarea drepturilor familiilor transnaționale în Europa – Moldova”, realizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului cu suportul Fondazione L'Albero della Vita din Milano. • Colaborare la studiul „Cartografierea Diasporei Moldoveneşti în Italia”, implementat de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. • Participăm la mese rotunde organizate la universități și diferite instituții de învățământ și cercetare din Italia, precum și la campanii ale partenerilor italieni axate pe informarea migranților. CONTACTE Skype: nogailic ooVoo: AssoMoldave E-mail: assomoldave@gmail.com Tel., WhatsApp, Viber: 3294754598 http://twitter.com/assomoldave https://ok.ru/assomoldave http://asomoldave.blogspot.it https://www.facebook.com/AssoMoldave https://www.youtube.com/user/ASSOMOLDAVE/videos https://picasaweb.google. com/118263624991660540842 MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

• Organizăm la Roma evenimentul tradițional „Șezătoare la Roma în IE”. Prima ediție s-a desfășurat cu genericul „Un om informat este protejat”, de Ziua Portului Popular, iar cea de-a doua a avut genericul „DOR – Departe de Origini și Rădăcini. Cum ne simțim în străinătate? Când revenim acasă?” • Organizăm diverse evenimente de fundraising social pentru a colecta donații, de exemplu, Cena Solidara în orașul Toscana, Certaldo, cu tema: „O inimă pentru Puhoi”, unde s-au colectat 7.000 euro pentru proiecte sociale în satul Puhoi, Ialoveni. • Asociaţia „AssoMoldave” a realizat și un alt proiect de care suntem mândri: „Moldoveni în Italia. Ghid pentru orientarea și integrarea socială a moldovenilor”, ajuns la ediția a IV-a și difuzat în 25 de orașe ale Italiei, în 25.000 de exemplare. Acest proiect a devenit virtual, sub denumirea „GHID virtual: Moldoveni în Italia. Ghid pentru orientarea și integrarea socială a moldovenilor”. La taifas cu Tatiana Nogailîc, cu un motto: „Vin mai aproape de tine, fiindcă un om informat este protejat!” Asociaţia „AssoMoldave” a semnat un Acord de colaborare cu Biroul pentru Relații cu Diaspora și suntem partenerii Programului NEXUS. „AssoMoldave” este înscrisă în Registrul Regional (Lazio) al Asociațiilor. L.R. 22/1999 și Registrului Național al Asociațiilor care oferă servicii migranților pe lângă Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Italia. Preşedinte: Tatiana Nogailîc, mediator intercultural și religios. Operator profesionist pentru inserarea socială şi de angajare în câmpul muncii a cetăţenilor străini în Italia. Sociolog. Voluntară UNICEF.

PERSPECTIVE • Cartea „Moldovenii din Italia. Rolul, condițiile și asociațiile acestora” • Proiectul „Antreprenoriat Social: Albinuțele revin la Puhoi” • Fundraising în regiuni în favoarea asociației și beneficiarilor • Ghidul „Moldoveni în Italia. Ghid pentru orientarea și integrarea socială a moldovenilor”, o nouă ediție • „GHID virtual. Moldoveni în Italia. Ghid pentru orientarea și integrarea socială a moldovenilor”. La taifas cu Tatiana Nogailîc, care a ales un motto: „Vin mai aproape de tine, fiindcă un om informat este protejat!” • „Șezătoare la Roma în IE”, ediția a III-a • Master Class în toamnă cu genericul „Toamnele, la Moldova, toamnele”, cu participarea unui bucătar-șef care să învețe participanții să pregătească sarmale și plăcinte. PARTENERIATE Colaborăm cu Ministerului Muncii şi Politicilor Sociale din Italia, Ministerului Educației, Universității și Cercetării italian, IDOS, OIM, ACLI, CARITAS, DOSSIER STATISTIC ITALIAN, i Salvamamme etc. Printre partenerii „AssoMoldave” de la Chișinău se numără Biroul pentru Relații cu Diaspora, Organizația Internațională pentru Migrație, UN Women, NEXUS, PATACLI, „La Strada” , Regina Pacis ș.a. Launched on August 14th 2004, the “AssoMoldave” Association is a group that generates social projects, initiated by a couple of women from Roma. The goal of the association is the protection of women’s civil and universal rights in Moldova, the maintaining of traditions and cultural values, the preserving of native ties, and the promotion of voluntarism for Moldova’s children. 65

portret de asociaţie

COMUNITATEA MOLDOVENILOR DIN QUÉBEC, CANADA

Asociaţia „Comunitatea Moldovenilor din Québec” (CMQ) este prima organizaţie din Québec a imigranţilor originari din Republica Moldova. Înregistrată în noiembrie 2008, CMQ a devenit în scurt timp larg cunoscută prin multiplele sale activităţi. În cei opt ani de activitate, Comunitatea Moldovenilor din Québec a consolidat o comunitate cu peste 5000 de membri, uniți prin diverse rețele de comunicare. DOMENII DE ACTIVITATE • Acordarea de ajutor noilor veniţi din Republica Moldova • Organizarea sărbătorilor naţionale • Asigurarea serviciilor consulare lunare • Cooperarea intergeneraţională • Realizarea proiectelor comunitare şi culturale. 66

• Editarea Broșurii anuale cu felicitările liderilor Canadei, Quebecului, ai Republicii Moldova și României, aflată la a șaptea ediție. ACTIVITĂȚI REPREZENTATIVE ÎN ULTIMII TREI ANI • Organizarea Festivalului Limbii Române, cu participarea unor personali-

tăți din Republica Moldova: compozitorul Eugen Doga, naistul Vasile Iovu, alături de scenarista și scriitoarea Luminița Dumbrăveanu și regizorul Teodor Guțu de la Studioul Flacăra Film TV, Chișinău. • Organizarea unor concerte cu artiști din Republica Moldova: Pavel și Cleopatra Stratan, formația „Zdob și Zdub”, interpreții Mihai Ciobanu, Vitalie Dani, Gheorghe Țopa, Cristi Aldea-Teodorovici, Nicolae și Isidor Glib, Radu Dolgan etc. • Realizarea a patru proiecte de cooperare culturală şi intergeneraţională cu susținerea Guvernului canadian. • Organizarea serviciilor consulare și informaționale pentru noii veniți din Republica Moldova, din 2009 până în prezent. • Cooperarea cu Ambasada Republicii Moldova în organizarea evenimenteBIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

portret de asociaţie Administrația municipală cunoaște activitățile noastre, ne susține și ne solicită informații privind activitatea Comunității Moldovenilor din Québec. PERSPECTIVE • Organizarea unui Festival Internațional al Limbii Române în Diaspora. • Colaborarea cu Guvernul Republicii Moldova în proiectele ce țin de diasporă. • Continuarea colaborării cu Ambasada Republicii Moldova din Canada. • Inițierea unor noi proiecte de cooperare dintre generații.

lor culturale la Montreal și Ottawa. • Organizarea unor conferinţe ştiinţifice şi literare • Elaborarea și administrarea unui site interactiv cu membrii diasporei și plasarea programelor lunare pe site-ul comunității www.moldovaquebec.ca • Susținerea tinerilor lideri la crearea altor asociații din diasporă și oferirea de suport pentru activitățile acestora. Astfel, CMQ este susținător și partenerul unor asociații, precum „FC Moldova”, „Juventus”, Académie Éducative de Montréal, Koolture Tricolore, Artizana etc. IMPACT Comunitatea Moldovenilor din Québec este astăzi singura organizaţie comunitară de limbă română din Québec ce oferă noilor veniţi, prin statutul său, servicii informaţionale, de integrare, de angajare în câmpul muncii, de căutare a unei locuinţe etc. Practic MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

toți noii veniți cunosc despre existența și activitatea CMQ. Avem peste 50 de adresări săptămânal. Iar forumul de pe pagina web a CMQ demonstrează interesul cetățenilor pentru activitățile noastre. Datorită Comunității Moldovenilor din Québec, noii veniți în 2016 se integrează mult mai ușor decât cei din anii precedenți. Iar asociațiile diasporale create de originarii din Republica Moldova au totdeauna la dispoziția lor săli unde își pot organiza gratis activitățile. Academia Educativă din Montreal timp de patru ani își desfășoară activitățile în sălile puse la dispoziție de CMQ, în cooperare cu Centrul de Resurse Comunitare din Montreal. Astfel, peste o sută de copii vin săptămânal la comunitate pentru a urma cursuri de limba română, pictură, dans etc.

PARTENERIATE • Guvernul Canadei. • Oameni de afaceri originari din Republica Moldova. • Primăria Montrealului: Ala Mîndîcanu, PhD, președintele CMQ, a semnat Cartea de Aur a Montrealului încă în 2011. • Implicarea în activități locale din Republica Moldova (caritate, donații, investiți etc.) ACTIVITĂȚI DE CARITATE • Suport pentru copiii din stânga Nistrului. Ajutoare pentru sinistrați. 2000$ (2010-2011). • Participarea la congresele III-V ale Diasporei la Chișinău (2010–2014). • Președintele Comunității Moldovenilor din Québec, Ala Mîndîcanu, a fost în anii 2012-2014 aleasă în calitate de purtător de cuvânt al Diasporei. • Comunitatea Moldovenilor din Québec a participat la desfășurarea Programului DOR, inițiat de BRD. The “Moldovan Community from Québec” (MCQ) Association is the first Moldovan immigrant organization in Québec. Founded in November 2008, MCQ rapidly became well-known through the many activities it led. 67

BRD în acţiune

PROGRAMUL DOR 2016

dor.md

Marina Ionel

O sută de copii din diasporă, dar și din Republica Moldova participă la programul DOR 2016. Cei din diasporă sunt stabiliți cu traiul în 12 țări: Italia, Rusia, Ucraina, România, Spania, Grecia, Portugalia, Cehia, Austria, Belgia, Marea Britanie, Irlanda. DOR – *Diaspora * Origini * Reveniri, destinat generației a doua de migranți, originari din Republica Moldova, cu scopul de a consolida legăturile emoționale, culturale și de identitate ale tinerilor cu țara lor de origine. Aflat la cea de-a IV-a ediție, programul este organizat în perioada 20-28 august, unde participă 85 de membri ai diasporei Republicii Moldova, 15 copiii și adolescenți din Republica Moldova și, pentru prima dată, 10 din diaspora română. Din totalul celor 85 de copii de peste hotare 44 de copii 68

vin pentru prima dată la DOR. Copiii participă la ateliere despre istoria, muzica populară, limba română, bucătăria tradițională, meșteșugărit și instrumentele naționale. Se întâlnesc, de asemenea, cu personalități din Moldova sau participă la excursii prin țară. Marina Ionel este una din tinerele care participă pentru prima dată. Are 16 ani, este originară din satul Băcioi, municipiul Chișinău, și ia parte la concursul de creații artistice pe marginea conceptului de dor cu poezia „Acasă”.

ACASĂ Pe prispa casei părintești parc-o vedem pe mama, Cu dorul ei blajin și drag, ce-a-ntinerit ca poama, Iar pragurile vechi, din lut se macină cu anii Ne amintesc cum, de demult, ne-alungă pe toți banii. În Casa Mare ne-adunam pentru-n cuvânt de-acasă Și-acum venim atât de rar, când grijile ne lasă. Noi admiram ce migălos era țesut covorul, Când toate amintirile se împleteau cu dorul. Ulciorul tatei s-a uscat de timpul care trece Și soba mândră s-a-ncleștat de vîntul greu și rece. Când ne cuprinde-al mamei dor, tristețea nu ne lasă Și-atunci fugim ca de omor, s-ajungem iar acasă. Mirosul pâinii din cuptor străbate munți și ape. Frumos, duios, dar dureros e satul mai aproape. Pe prispa casei părintești parc-o vedem pe mama Cu dorul ei blajin și drag, ce-a-ntinerit ca poama. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

BRD în acţiune Pentru Marina, DOR este programul ce unește inimi. „Mă copleșesc indubitabil emoții pozitive la gândul că voi întâlni tineri senzaționali originari din Republica Moldova, ce nu-și uită tradițiile. Cu siguranță, va fi o experiență nemaipomenită pe care n-o voi uita prea curând”, spune Marina Ionel. Programul DOR se focusează pe promovarea tradițiilor moldovenești. „Acasă” e o poezie de suflet, mă regăsesc în versurile acesteia și cred că e un mesaj relevant pentru poporul nostru”, afirmă Marina. Un alt participant este Mihai Băieș, originar din satul Tănătari, raionul Căușeni. De undeva din depărtări Când mă gândesc acasă În fața ochilor eu văd Moldova mea frumoasă. O țară mică-ntre câmpii Ce grațios se-arată Cu gospodari și livezi mii, O țară minunată! Cu fața tristă, obrajii plânși Privește în suspine Tot numărând câți mai revin Din țările străine, Dar, anii trec.... și mulți se duc toți pleacă să muncească să fac-un ban măcar cumva copiii să și-i crească Ce-i dor? Ce-i mamă? Sunt doar cuvinte goale Pentru acei ce n-au iubit Și-acei ce nu-și cunosc valoarea O țară un neam un grai Un imn o preamărește În slove infinite Moldova se vestește. Tradiții și-obiceiuri au mai rămas la sate De n-ar fi generații de mult ar fi uitate Ce astăzi ne rămâne? Să o păstram curată Frumoasa mea Moldova O țară minunată! MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Odaia Cristinei Furtună din Italia, cu amintiri despre programul „DOR”

Programul „DOR” are un impact pozitiv și pentru Cristina Furtună, stabilită în Italia, dar care a participat la mai multe ediții. „În fiecare an aștept tabăra cu mari emoții pozitive. Număr zilele până la

începerea taberei, fiindcă pentru mine este o perioadă de timp unde orice moment care-l petrec este scump. La fel, pentru mine este o ocazie foarte bună ca să descopăr Moldova, țara originilor mele”, precizează Cristina Furtună. Programul DOR se desfășoară sub patronajul Prim-ministrului Republicii Moldova. Acesta are scopul de a consolida legăturile emoționale, culturale și de identitate ale copiilor – generația a doua de emigranți – cu țara lor de baștină, Republica Moldova.

Cristina Furtună

A hundred of diaspora children from Republic of Moldova take part in the fourth edition of the DOR (translated as LONGING) Program for the second generation of migrants originally from Moldova, with the goal to strengthen emotional, cultural and identity ties of the youth with their native country. 69

BRD în acţiune

STRATEGIA NAŢIONALĂ

„DIASPORA-2025”

Guvernul Republicii Moldova a aprobat pe 26 februarie 2016 Strategia naţională „Diaspora-2025” şi Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia, prin Hotărârea Nr. 200. Este angajamentul autorităţilor pentru dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor cu cetăţenii plecaţi peste hotare temporar sau stabiliţi în afara ţării și defineşte acţiunile prioritare în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării în vederea consolidării relaţiilor cu membrii diasporei. Strategia „Diaspora-2025” definește termenul „diaspora” ca fiind cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi temporar sau permanent peste hotarele ţării, persoanele originare din Republica Moldova şi descendenţii lor, precum şi comunităţile formate de aceștia. Republica Moldova va deveni până în anul 2025 o ţară cu un mediu favorabil de manifestare civică, socială, economică și politică pentru toţi cetăţenii săi, indiferent de locul de reședinţă, și o destinaţie atractivă de reîntoarcere pentru membrii diasporei. Va spori sentimentul de mândrie faţă de ţară și nivelul de credibilitate pe plan internaţional datorită promovării măsurilor de pro-

OBIECTIVE Strategia „Diaspo- consolidarea încrera-2025” stabilește derii. patru obiective pen- • Mobilizarea, vatru următorii 10 lorificarea și recuani: noașterea poten• Elaborarea și dez- ţialului uman al voltarea cadrului diasporei. strategic și operaţi- • Implicarea directă onal al domeniului și indirectă a diasdiaspora, migraţie porei în dezvoltași dezvoltare. rea economică du• Asigurarea drep- rabilă a Republicii turilor diasporei și Moldova. 70

tejare, dezvoltare și realizare a potenţialului uman și material al diasporei. Aceasta este viziunea strategică pe care o prezintă documentul, elaborat prin consultări publice cu reprezentanţii diasporei, societăţii civile, mediului academic din Republica Moldova și cu partenerii internaţionali. Strategia este însoţită și de un Plan de acţiuni pentru anii 2016-2018, echilibrat și realizabil, cu impact cumulativ pozitiv. ETAPE DE REALIZARE Prima etapă de realizare a Strategiei „Diaspora-2025” cuprinde anii 2016-2018 și vizează elaborarea, consolidarea și implementarea cadrului instituţional de politici, consolidarea capacităţilor asociaţiilor diasporei și pilotarea unor programe noi destinate diasporei. A doua etapă (2019-2021) presupune extinderea opţiunilor de implicare a diasporei în dezvoltarea ţării, dar și crearea unui cadru de colaborare reciproc avantajos între diasporă, Guvern și societatea civilă din Republica Moldova. A treia etapă (2022-2025) va include finalizarea și stabilizarea cadrului de politici cu privire la domeniul diaspora, migraţie și

dezvoltare, lansarea iniţiativelor comune de dezvoltare economică și umană, precum și implementarea la scară largă a programelor elaborate și testate în primele două etape. IMPACT Impactul Strategiei constă în crearea unui cadru favorabil de implicare a diasporei în dezvoltarea ţării prin creșterea încrederii dintre diaspora și instituţiile statului. Scopul realizării acţiunilor prezentei Strategii este de a obţine rezultate şi un impact pozitiv la nivel personal, comunitar şi naţional. La nivel naţional, prin implementarea acţiunilor planului, Strategia urmăreşte consolidarea relaţiei dintre cetăţenii plecaţi în afara ţării și Guvern, ca migraţia să devină o măsură de decizie personală a fiecărui cetăţean al ţării, iar numărul persoanelor reîntoarse să crească. În același timp, diaspora să contribuie la dezvoltarea economică a ţării prin programele de investiţii lansate și implementate de către Guvern. La nivel local, Strategia prevede ca membrii diasporei să fie implicaţi în dezvoltarea socială, economică, educaţională a localităţii de baștină, prin crearea și dezvoltarea conexiunilor cu autorităţile publice locale, dar și cu parteneri sociali. Iar la nivel personal, Strategia „Diaspora-2025” tinde să asigure tuturor membrilor diasporei posibilitatea să își valorifice propriile capacităţi profesionale și potenţialul creativ prin programele lansate și implementate de către Guvern. On February 26th, the Republic of Moldova government approved the National Strategy “Diaspora-2025” and its Action Plan for the years 2016-2018. The authorities are responsible for the development and the deepening of the ties with the citizens who migrated abroad, and for defining the priority actions concerning diaspora, migration and development through the strengthening of the relations with diaspora. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

util pentru diasporă să prezinte declaraţia unuia dintre părinţi sau a reprezentantului legal prin care va fi exprimat acordul de însoţire a copilului în statul sau statele de destinaţie. Vor fi prezentate perioada de şedere şi datele de identitate ale însoţitorului. • Înainte de efectuarea deplasării încheiaţi o asigurare de călătorie pentru copil care să includă acoperirea cheltuielilor medicale în caz de îmbolnăvire sau accident. Informaţi-vă despre riscurile eventuale de boli transmisibile la copii care pot fi

CĂLĂTORIA PESTE HOTARE CU UN MINOR. CE TREBUIE SĂ ȘTII

Înainte de a porni la drum trebuie să fie totul pregătit, până în cel mai mic detaliu. Și cel mai important detaliu sunt actele. Mai ales când e vorba de copii. Că doar nu te gândești să mergi la odihnă fără ei, nu? Iată care sunt cei mai importanţi pași pe care trebuie să-i faci înainte de a porni în vacanţă cu un minor.

prezente în ţara în care călătoriţi; consultaţi un medic înainte de efectuarea deplasării. Nu lăsaţi copilul nesupravegheat în nici o situaţie, dar mai ales în aeroporturi sau în zone aglomerate (gări, autogări, pieţe, magazine). Nu lăsaţi copilul în compania unor persoane necunoscute.

• Minorii au dreptul de a ieşi şi intra în Republica Moldova doar însoţiţi de unul dintre părinţi, de reprezentanţii lor legali sau de un însoţitor, desemnat prin declaraţia reprezentantului legal, autentificată notarial. În declaraţie va fi indicat scopul călătoriei, durata de şedere şi ţara de destinaţie.

ATENŢIE!!!: Certificatul de naştere nu poate fi folosit ca document de călătorie.

• Reprezentant legal este persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil până la atingerea majoratului. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

• Autorităţile de frontieră vor permite ieşirea din ţară a cetăţenilor minori, însoţiţi de o persoană adultă în următoarele cazuri: - minorul este înscris în paşaportul unuia dintre părinţi şi călătoreşte în străinătate însoţit de cel puţin un părinte; - minorul este titular al unui paşaport individual şi călătoreşte în străinătate însoţit de cel puţin un părinte; - minorul este titular al unui paşaport individual și călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică. În această condiţie, persoana însoţitoare trebuie

Before you hit the road, everything must be ready to the smallest detail. The most important are the documents. Especially when it concerns children.

util pentru diasporă pentru fiecare an în mărimea contribuţiei stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent la momentul încheierii contractului. CE ÎNSEAMNĂ ASTA? De exemplu: ai câţiva ani până la pensionare şi nu-ţi ajunge stagiul pentru a obţine pensia. Atunci poţi achita cotizarea pe încă 5 ani pentru a mări stagiul de cotizare. Această prevedere poate ajuta multe persoane care nu au stagiul necesar pentru obţinerea pensiei.

OBŢINE PENSIE ACASĂ,

CHIAR DACĂ MUNCEȘTI PESTE HOTARE! Ești la muncă în altă ţară și vrei să te asiguri că la bătrâneţe ai să poţi primi pensie în Republica Moldova? Acest lucru este posibil, tot ce trebuie să faci e să închei cu Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) un contract individual de asigurare socială pentru obţinerea acestei pensii. Acest contract individual, pe lângă pensia de limită de vârstă, îţi oferă şi un ajutor de deces. Contractul individual poate fi încheiat la orice subdiviziune teritorială a CNAS. De asemenea, conform Instrucţiunii din 15.03.2005 a CNAS privind modalitatea de asigurare prin contract, în sistemul 72

public de asigurări sociale, se permite de a achita retroactiv contribuţiile pentru pensie: 6. Persoanele neasigurate pot fi asigurate retroactiv (până la 5 ani precedenţi) pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, plătind contribuţii de asigurări sociale de stat

Un alt beneficiu este dreptul de a împuternici prin procură o persoană care să achite contribuţiile în locul tău. Adică nu este necesară prezenţa ta în fiecare an la CNAS. Atenţie! Sistemul de pensii nu permite primirea pensiilor cotizate în două ţări în acelaşi timp. Dacă ai cotizat pentru pensie în Polonia şi în R. Moldova pentru anul 2014, nu vei primi ambele pensii, ci doar una. Pentru informaţii suplimentare accesează site-ul CNAS http://www.cnas.md/ Linia fierbite a CNAS Tel. (373-22) 28-61-15 Orele de lucru: 8:00-12:00 / 13:00-17:00. nexusnet.md Are you working abroad but want to assure that you will receive your retirement pension in Republic of Moldova? It is possible. The only thing you must do in order to get a pension is to complete an individual social insurance contract with the National Social Insurance House. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

util pentru diasporă

CUM OBŢIN PENSIE ÎNTR-UN STAT STRĂIN DACĂ AM CETĂŢENIA R. MOLDOVA? Ești la muncă în străinătate și nu ai cetăţenia statului în care muncești, dar vrei să fii asigurat la bătrâneţe cu pensie? Ei bine, acest lucru e posibil! Trebuie doar să înţelegi în ce relaţii se află Republica Moldova cu ţara în care te afli. ŢĂRI CU CARE REPUBLICA MOLDOVA NU ARE ÎNCHEIATE ACORDURI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI ASISTENŢEI SOCIALE Dacă pleci într-o ţară cu care R. Moldova nu are un asemenea acord, poţi să beneficiezi de pensie doar în condiţiile prevăzute de legislaţia statului în care activezi. De obicei, ai aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii acelui stat. De exemplu, dacă cetăţeanul unei ţări europene trebuie să cotizeze 20 de ani pentru a obţine pensia pentru limita de vârstă, acelaşi lucru trebuie să îl faci şi tu. Adică e nevoie să cotizezi exact atâţia ani cât cere legea. Dacă după obţinerea pensiei vrei să revii în Moldova, va trebui să ai grijă de transferul pensiei. ŢĂRI DIN UE CU CARE R.MOLDOVA ARE UN ASEMENEA ACORD În aceste ţări este obligatoriu să cotizezi cel puţin un an ca să obţii dreptul la pensie. Iar după asta, pensia se transferă automat pe contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS) a RM și ulterior în contul tău. ACORDURILE CU ŢĂRILE CSI În prezent R.Moldova are încheiate asemenea acorduri cu următoarele state CSI: Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus şi Uzbekistan. MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

Acordurile încheiate în cadrul CSI diferă de cele cu UE prin faptul că ele nu asigură portabilitatea pensiei. Adică, dacă lucrezi pe teritoriul CSI, anii pe care i-ai muncit în R.Moldova nu se acumulează la anii pe care i-ai muncit în străinătate. În schimb, dacă legea îţi permite ca să primești pensie și vrei să alegi pensia lor, ai libertatea să faci acest lucru. Însă trebuie să alegi doar o pensie. Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federaţiei Ruse privind garanţiile drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurării cu pensii, îl găsești pe lex.justice.md. STATELE UNDE NU VEI PRIMI PENSIE Există multe state în care muncitorii nu dispun de dreptul la pensie pentru limită de vârstă. Fiecare persoană îşi asigură personal resursele necesare pentru pensionare. Printre aceste state putem enumera ţările Golfului Piersic (Arabia Saudită, Qatar etc). În contextul în care destul de mulţi tineri din Moldova pleacă în aceste ţări, trebuie să atenţionăm că ei nu vor avea dreptul la pensie în aceste ţări. Avantajul este că ei nu sunt obligaţi să achite impozite pentru fondul social.

CE FAC DACĂ AM ŞI CETĂŢENIE EUROPEANĂ? Ţările UE au încheiate între ele acorduri în domeniul securităţii şi asistenţei sociale, de exemplu, România are încheiate asemenea acorduri cu toate ţările UE. Aceasta înseamnă că pentru un cetăţean român, de exemplu, cotizările sale sociale în ţările UE se vor transfera pe contul său de pensie din România, indiferent în ce ţară UE acesta va lucra. De aceea dacă ești cetăţean european, poţi contacta autorităţile statului a cărui cetăţenie o ai pentru a afla cum poţi obţine o pensie pentru limita de vârstă. Dacă vrei să obţii o pensie pentru limită de vârstă şi ai cetăţenia R.Moldova sfatul nostru este să alegi pentru a migra un stat cu care Moldova are încheiat un acord de asigurare socială. Ţări din Uniunea Europeană cu care Republica Moldova are un asemenea accord: Austria, Bulgaria, R. Cehă, Estonia, Luxemburg, Portugalia, România, Polonia, Belgia, Ungaria, Lituania. nexusnet.md Are you working abroad and do not have a citizenship of the country you work in but still want to receive pension at retirement? This is possible! The only thing you have to do is to understand the relationship between Republic of Moldova and the country you live in. 73

util pentru diasporă

Colete pentru Moldova din partea Asociației Moldova AID din SUA

CONDIŢIILE ACORDĂRII ȘI RECEPŢIONĂRII

AJUTOARELOR UMANITARE

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei al Republicii Moldova detaliază, cu titlu de aviz consultativ, condiţiile acordării și recepţionării ajutoarelor umanitare. În mod schematic această tranzacţie reprezintă o relaţie dintre trei subiecţi, definiţi prin lege ca: 74

1) donator (persoană fizică sau juridică din străinătate), 2) recepţionar/distribuitor de ajutoare

umanitare (persoană juridică, cu excepţia partidelor sau mişcărilor politice, precum şi a agenţilor economici sau altor organizaţii cu profit impozabil), 3) beneficiari de ajutoare umanitare (persoanele fizice, organizaţiile şi instituţiile specificate în art.15 din Legea nr.1491-XV din 28.11.2002, cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova). Pentru expedierea în Republica Moldova a ajutoarelor umanitare, donatorul transmite preventiv recepţionarului/distribuitorului, prin fax sau la poşta electronică, următoarele documente: - Scrisoare de donaţie, în care se indică toate rechizitele donatorului şi faptul că acesta donează recepţionarului lotul respectiv de bunuri, în calitate de ajutor umaBIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

util pentru diasporă nitar. Concomitent se expun doleanţele privitor la beneficiari, sau dreptul recepţionarului de a distribui aceste bunuri potrivit necesităţilor constatate de sine stătător sau în cooperare cu autorităţile publice locale, sau cu serviciile asistenţă socială şi protecţie a familiei. - Factura de transportare (Proforma-invoice) necomercială sau alt document care certifică expedierea lotului de ajutor umanitar. Documentul va conţine date veridice despre expeditor şi recepţionar, specificul detaliat al bunurilor donate, forma de ambalare, unităţile de măsură, preţ pe unitate, preţ total, greutate totală. De asemenea, în factură se indică numărul şi data întocmirii, faptul că bunurile respective reprezintă ajutor umanitar. Este important ca aceşti parametri să nu fie pe parcurs modificaţi, deoarece poate deveni nevalabil avizul pentru import, eliberat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. - În cazul în care bunurile donate sunt noi, se anexează certificate de provenienţă, calitate şi inofensivitate igienico-sanitară, iar dacă acestea sunt anterior folosite – doar certificatul de dezinfectare, pentru orice bunuri care au contact cu omul. - Sunt interzise pentru import în calitate de ajutor umanitar, încălţămintea uzată, lenjeria de corp folosită, jucăriile pentru copii folosite, hainele folosite pentru copiii până la 3 ani, bunuri de calitate inferioară, ofensive pentru sănătatea sau securitatea omului, aragazuri şi instalaţii pe gaze folosite, vaccinuri, truse şi MOLDOVA DE ORIUNDE | EDIŢIA 1 | ANUL 2016

remedii diagnostice cu termen de valabilitate mai mic de 6 luni, produse alimentare cu termenul de valabilitate mai mic de 3 luni, bunuri interzise de legislaţia în vigoare, medicamente şi articole parafarmaceutice cu termenul de valabilitate mai mic de 12 luni. Termenul respectiv se socoate de la momentul importării bunurilor. Pentru obţinerea avizului privind calificarea donaţiei drept ajutor umanitar şi scutirea de plăţi vamale la introducerea acesteia în Republica Moldova, recepţionarul/distribuitorul va prezenta, în prealabil, la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei următoarele documente: 1. Demers către MMPS şi F de forma stabilită. 2. Toate documentele primite de la donator, inclusiv varianta tradusă în limba de stat sau rusă. Documentele traduse se autentifică de către traducător şi de organizaţia care solicită autorizaţia. 3. În funcţie de componenţa şi specificul mărfurilor – certificate şi avize de la autorităţile de resort (Ministerul Sănătăţii, alte ministere, Serviciul sanitaro-epidemiologic, Inspectoratul fitosanitar,veterinar etc.). 4. Planul de distribuire a lotului de ajutoare umanitare (de forma stabilită), aprobat de comisia(-ile) teritorială pentru ajutoarele umanitare din cadrul Consiliului raional/municipal respectiv. - pentru medicamente şi dispozitive medicale este necesar –

avizul Ministerului Sănătăţii şi planul de distribuire, aprobat de acelaşi minister - pentru introducerea în ţară a manualelor şcolare, a literaturii ştiinţifice şi metodologice, precum şi a suporturilor didactice cu caracter informativ, se solicită avizul Ministerului Educaţiei şi, după caz, al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. - introducerea în ţară a literaturii artistice şi a altor produse editoriale, a monumentelor, busturilor şi a altor obiecte cu semnificaţie culturală sau etnică se efectuează în baza avizului Ministerului Culturii. 5. Copiile actelor de constituire a organizaţiei recepţionare, inclusiv a certificatului de înregistrare, statutului, certificatului de atribuire a codului fiscal; 6. Copia buletinului persoanei împuternicite să asiste la vămuire şi să preia ajutorul din vamă. Toate documentele se prezintă în trei exemplare (seturi) identice. Expedierea propriu-zisă a ajutoarelor umanitare se va efectua după înştiinţarea donatorului despre eliberarea avizului de import pe numele organizaţiei recepţionare-distribuitoare. The Ministry of Labor, Social and Family Protection of Republic of Moldova released in detail, with advisory opinion title, the conditions for granting and receiving humanitarian support. 75

brandul de ţară

REPUBLICA MOLDOVA:

PERCEPŢII ÎN ROMÂNIA, GERMANIA ȘI LETONIA Pentru România, Republica Moldova este sinonimă cu apropierea culturală, istorică, cu relații puternice și fraternitate. Pentru germani prevalează aspectul geografic: ei asociază țara noastră cu râul Moldova din piesa compozitorului Bedřich Smetana. Pe de altă parte, letonii asociază Moldova în primul rând cu vinul moldovenesc.Aceste constatări se conțin într-un studiu recent, consacrat brandului de țară al Republicii Moldova,elaborat de BDR Associates și Ipsos Research, în cadrul Programului de Asistență pentru Reforme Marea Britanie – Republica Moldova al Fondului pentru Buna Guvernare, inițiat de Guvernul Marii Britanii. Vinul și peisajele naturale din Moldova par a fi elementele pozitive în construirea brandului de țară al Moldovei, observate în cercetarea efectuată recent în România, Germania și Letonia. În România, Republica Moldova are imaginea cea mai bine conturată și este identificată cu vinul, muzica, dulciurile, fructele și legumele noastre. Germanii asociază mai degrabă Moldova cu producția de sucuri, iar vinul moldovenesc pare a fi „ambasadorul” nostru în Letonia. Dulciurile, muzica, fructele și vinul au cele mai mari oportunități de promovare în România. De asemenea, vinul poate fi produsul principal pentru deschiderea pieței în Germania, în timp ce în Letonia la fel 76

vinul, alături de fructele și sucurile moldovenești, au un bun potențial de dezvoltare, se arată în cercetarea nominalizată.

În ceea ce priveşte potențialul turistic al Moldovei în cele trei țări care au participat la cercetare, s-a constatat că există oportunităţi de dezvoltare în Letonia, având în vedere nivelul ridicat de cunoaștere a țării noastre de către letoni datorată trecutului comun și probabilităţii înalte pentru letoni de a reveni în Moldova, după ce au vizitat-o o dată. În Germania însă, prioritară este creșterea nivelului de cunoaștere a Republicii Moldova. Aproape un sfert dintre cetățenii români, germani și letoni, care au vizitat Republica Moldova, s-au aflat aici în călătorii de afaceri, aceasta sugerând că Republica Moldova are un posibil potențial comercial şi de afaceri, pe lângă cel turistic. For Romania, Moldova is synonymous to cultural and historical appropriation with strong fraternal ties. For Germans, the geographical aspect plays a stronger role: they associate our country especially with the Moldova River from the piece of the composer Bedřich Smetana. Latvians associates Moldova mainly with Moldovan wine. These findings are part of a recent study, aimed at the local brand of Republic of Moldova and elaborated by BDR Associates and Ipsos Research (Romania) under the UK – Moldova Reform Assistance to Moldova Programme. BIROUL PENTRU RELAŢII CU DIASPORA

Fotografie din expoziția „Portugalia, țara dorului răsare”. Autor: Valeriu Turea